Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Parohia Hristos in Mij Nostru

    Încărcat de

    reverend_gica
    30 vizualizări102 pagini
    Un uitl ghid de pastoratie atat pentru preoti cat si pentru credinciosi.

    Titlu original

    parohia hristos in mij nostru

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Un uitl ghid de pastoratie atat pentru preoti cat si pentru credinciosi.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    30 vizualizări102 pagini

    Parohia Hristos in Mij Nostru

    Încărcat de

    reverend_gica
    Un uitl ghid de pastoratie atat pentru preoti cat si pentru credinciosi.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 102
    — Hristos in mijlocul nostru # Traducere: pr. prof. Ioan I. Ie DEISIS Sibiu 2004 s ta vasued -oosapaa pnou o aids “Dujound :[HPH no yreoy|nd ‘ensvou ods fe nétpeeds Woyoa} 1oun aye Nps yzvasua9W0o brea Haga foun [np 1S Bere o vswaoy “eIGored yrodoosepar youssig mndnay fe orourporo wxquiout ‘operpuoM TAIPIO TON P 1S AZ HON B DUDWOY xDg Uy “WaRSE 1S Baage OC -sordysax puny -gdaxuuy as 18 yARUNT PL FOURTP! as BletTeuOUT von TAMTATES 18 erqosed ‘gum urp apemovan uy ¥D “(86 “09 Od “€ 407107 “sody ajaidoyy b] IX DYNO) .{I TMoeaa [HUTTesNI9] up] Soreypeso vo [Paf-AI Te [owed ut] wd” OsoTEN HASRURUL up [00 PRS" :(bs 26 “+) uopporsody ajado.z wip wunsexo payeyIUMUuos ep aTNsyUgUT yooy{yurou Fo] ys yIIZe NE sqeyowos ye aymygd ojerEUT “My ep BMH WeOT TUS oar -paztourg gdp wryestua] Up ropUTSes whys pugoydxa = aumy trp" foryored [nfepout axso “(,ouNeZIg") soroutos-psone18 axopovio Tar}ezi[Eatp [e FeO [NOP -our yensed & area ‘gxopoLo (RUE (*) polouros varsyE gw ‘oxSqo op BYeIA no verRSsRUBUT Uy “OTLRMNIeP 15 aye Sumnpps 21803 no “yensgd B-s ovo vaso ‘HOLST MndnaL Je onuaime pluoispro ap [NpouT ays0 Jo yo rUnuad asea0e 1S Sgsuiaytit feud 303 Wuoaap ¥ TeIYored wlusIsP< ap MINPoU! IH “pane acs ejupied ‘xo[Zojoor 1S 1OpOUsST oppeinosyp Ty ‘ASS ~oaad treutwes 18 ErgUNpe Uy “pMas 18 sjoonze uy “yu yeu jo) rzgise yoseasaput os ys osed oqyored nayuad eLTeOpald R-II B eLIpe e] BiejoId 8-£6-PP86-£L6 NAST yosvauguros varoonpen naued ‘sistiq ©) 20002 ,066r Sogoyya S22 Soiolrpoeg Sl Sooxmiy Slonyoroowry S12009% cori enoart eon a2 Soro1dy © :oidoasy oe AONHVWISHEV AOLIAUAI 1” aadnp sxeonpeag, TRIO [Ned 1S BIETOIA :Ho}ouparoNyS, algo] ersuog-eHTeYy :eyadeg aL goT ‘T weoy “oeyp :20}9a7] eb 109" eoa}O1qiq 2 NYINULSNE TOHBVDLLYd _~ V¥CATLYO 33907031 90 VALVE INOW, S-a simtit, prin urmare, ci identitatea noastri ortodoxi se continua in limitele parohiei. $i aceasta face sensibili mai mult datoria clerului in acest efort, intrucat clericii, avand in centru pe episcopul locului, trebuie si fie de fapt protagonisti in acest proces de reinnoire. De aceea am simtit o mare bucurie atunci cdnd am fost informat de directiunea Editurii Diaconiei Apostolice a Bisericii Greciei c& s-a decis retiparirea crfii mele despre parohie, publicate pentru prima dati in 1990 cu bine- cuvantarea Preafericitului Arhiepiscopului nostru Serafim. Simt recunostint& fiinded si noul intai-stAtator al Bisericii noastre, Preafericitul Arhiepiscop al Atenei si a toat Gre- cia, Hristodulos, a inconjurat cu aceeasi dragoste modesta mea lucrare. : Cu harul Iui Dumnezeu, prezenta retiparire vine s& aco- pere si o necesitate practic. Sectia de teologie a Facultatii de Teologie a Universitatii din Atena, la care imi desfésor jirea academic, a consacrat 0 noua disciplina cu tithul: introducere in diaconia pastoral”, a cSrei predare a fost inclus& in program. Astfel, cu voia lui Dumnezeu, cartea aceasta va fi un prim ajutor dat studentilor nostri pentru noua disciplina, pana la redactarea, cu ajutorul lui Dum- nezeu, a unui manual in regula. Multumese deci din inima tuturor acelora care au con- tribuit la reeditarea cirtii, cu ndidejdea c& va ajuta la cerce- tarea actualii a Parohiei si va rispunde nevoilor didactice ale disciplinei noastre. pr.G.D.M. Prefata la editia I Pledoaria pentru parohie se dovedeste extrem de nece- sar& in epoca noastra finde’ atinge insisi fiinta vietii cres- tine. Viata Trupului lui Hristos se articuleaza si realizeaz& jn limitele parohiei. Dar si inflorirea si vestejirea (pe latur& umana) Bisericii e legaté nemijlocit de starea parohiei in calitatea ei de cea mai mica unitate bisericeasc&, adicd in relatia turmei cu centrul parohial, cu Sfantul Altar i in- treaga viat& a Bisericii locale. Oricat de mic& si modest, experienta mea pastoral m-a invatat c& orice efort de re- nastere a vietii bisericesti trebuie s& inceapa in orice caz de la parohie. a ‘Acesta a fost motivul care m-a facut si rispund invitatiei Diaconiei Apostolice a Bisericii Greciei gi si scriu despre parohie. Desigur, cu harul lui Dumnezeu, studiul proble- melor parohiei, atét din punet de vedere teoretic cat si practic, m-a preocupat inc din clipa in care Dumnezeu, prin clerul si poporul Lui, mi-a dat harisma liturgic& a Pre- otiei, si cu problema parohiei m-a gisit confruntat mai ales in ,pustiul”, sub aspectul mijloacelor si posibilit&tilor, al Germaniei Occidentale. Acolo Dumnezeu mi-a dat oca~ zia si cunose poporul nostru, poporul grec, intr-o faz cri- ticd a vietii lui, faz4 care a facut ca problemele parohiale si fie si mai complicate decat sunt in viata patriei. Aceasta experienti, int&ritA si de experientele mai noi in Grecia, mi silese s& o astern in scris cu gindul la capacitatea de 7 6 no aySeun as as-npugidny 1S as-npurjays area uy ‘my reryor -ed vonpeid 1$ vfera uy HoLiosig eure} axereN [so1ouIpeID yerou09 dump #5 90] un-nuy Rory RaLTasig“ vo — o1ttes ~10 pout uy aurjrede axes ap eidoasida no zmgy39] ysueNs wy m3jsep — orede oryored so1z0 “1o[!SoIouIpaio & BIN, ~sleqna (exes) arvunpe vD ‘(erqored) eyous aysa NSeour ~osiq Hota B oyeyUM ROTH TeUL-BEd “eXOpo}IO LyEHTST UT .SOISHH, Uy" PoHIEstg, “T “uouqzezd som versonpuod qns azeye , tous" ur doosjde mun vareonpuoo qns a[eo0] jotostg taun vareyuowBesy yeztfeor v-s NIZIE} yeux vige ROpUTY “_BISOPp|O" [USuHLIa; Nd IUSUTEISeL, MON Uy yurtidxa os ,piioua” aySaumu as Izgise 90 vad “(QLL9 ‘th Dd) .HoaqeH ap ojoourp ‘stjodorayaayy yUwayUMTTEsMIaL DLL -oua ut a3Samoo] areD* yMadiD reurmeyes Te ermepidy yo -1exg BI 1S woods iSeoeoe wy oySouTBIUT as MUDULIa, “uNSoI9 ‘dsamoo] apun EUOZ RoTUL ap jnsuas NO “eIdooside no POUR -Uapt o axeo ad ‘,eiseppjo" 18 , etoue“ azul arjounstp o aaey 30} JS90V “(VTOOT ‘ob Hq) SIUM WIP DLOUA tH sooned [P Bo M9souN yoy B BADD 1G“ :UeLAeLY aTNZ0 (AT Jove) [eSsMN [e aWOSD mpmyuyjg & eseOstI9s o-QUIp sutAcid [erqored] ,210u9* mjnuourie} v youO's! RiuETaJos wUNIEE Te Tejuejstxe vountjes IS Izeise eryoreg I waoud “eprO3ST no {8 Bo “eayEHTTEAs Nd Ya!Fo] ~09-2ingRB9j amnysto9 ps LIE faysaoe varauNdutod nued yrequeurepung wziurerd vo ressvaU Jayise Ieleptsuod Uy “SOISU] Uy fo Jaluaystxe e yorRoporzapsa vauMUZtA “tatyored vyBojoay aso wBopoII wre 1§ JarBojo;Uo INOUTINEp uy ORy as Bs aingaxy nu DIGojojuoap no varednooerd — yum -189 18 premyeu ap vargd re qoLIo — yo vououtase op Tiga -uy ¥-ur Elustiodxe wseasy ‘nypaur mmo ¥ aradeored Hristos si cu fratii lui in Hristos, realizand'in mod conti- i i istos, eclezialitatea lui. Prin urmare, nuu existenta lui fn Fh discursul despre parohit curs despre Biserica ins Ce este ins& Biserica? ~ 7 Biserica este ,trupul Ini Hiristos” (cf.1@o"a2), uirea si unitatea in Duhul Sfant a credinciosilor in umanitatea in- dumnezeita si ,preamarité” a Hristosului nostra. Hristos si Biserica sunt o unitate inseparabila si indisociabila, sunt, potrivit Sfantului Ioan Gura de Aur, ,un singur neam, al Yui Dumnezeu i al oamenilor” (PG 52, 789). In ziua Cinci- firea omeneascd preamérité a Hristosului nostru si despre prezenta ei in lume. rii si unirii celor mantuiti prin El si in El. Acest adevar fundamental pentru viaja noastra bisericeasci (parohiala) trebuie analizat ceva mai mult. La ,Cina cea de Taina” Hristos le-a dat ue: serie de figtiduinte curioase (la suprafat si vi voi lua la Mine, ca unde sunt Eu si continuare: ,Nu va voi lisa orfani, ci voi veni la voi” ( 3.18). Continuandu-si cuvintele curioase Lui, Hristos se referd la ;ziua’"in care ucenici tos si dupa indltarea Sa, impreuni cu El (In 14, 19). preund cu Tatil (14, 23). Toate acestea inst se vor realiza 10 in Dubul Sfant, prin venirea Duhului Sfant. Mangaietorul (Duhul Sfant) ti vaiinvata pe ucenici toate” si le va rea- minti toate cAte le-a spus Hristos cand a trait in mijlocul ca toti credinciosii Lui s fie impreuna cu El, ca si vadi slava Lui necreat&, Lumina necreat& a dumnezeirii Lui. i osului nostru s-au implinit si . Atunei Hristos S-a reintors in ;preuné cu Ei este si Tatil) ca'si locuiascd in credinciosi, ca eiisi:-vad& (contemple) Slava necreat si Imparatia (Lumina necreat4) a)Sfintei Treimi. Contempla- rea (theoria) Laiminii necreate sau vederea lui Dumnezeu (theoptia) este indumnezeirea si unirea eu Hristos si prin Eljeu intreaga Sfant& Treime. Locul intalnirii si indumne- zeirii celor care-L iubese pe Dumnezeu Tatil este firea ‘omeneasca a Ini Hristos si slava ei natural pe care Hristos ca Dumnezeu si Cuvant iri de inceput a primit-o de la ‘Tatil, Firea omeneasci a lui Hristos unit& cu slava Dum- ii se comunica in dumnezeiasca impirttisanie, ca i si EL. itemeiat” Biserica, in ,sfatul” lui Dumnezeu gi este legati mai inainte de veci cu Dumnezeu- Cuvantul, a doua Persoana a Sfintei Treimi. ‘La’ Cincize- cime s-a ,alcdtuit” prin Duhul Sfant si s-a aratat in lume Gs-a nascut”) Biserica vazuta ea trup al lui HristosDeoa- Tece e prezenti firea omeneascd a lui Hristos, iar Hristos Se uneste intreg cu fiecare membru al trupului Lui ,impir- tindu-Se fird s& se impart in parti”, dupa izbutita expre- sie’a Sfingilor Parinti. Din ziua Cincizecimii si pani la sfar- situl veacurilor Hristos intreg se va gisi in fiecare midular al trupului Siu, unit cu el ,dupa har”, evident in cazul in care exist premizele corespunzatoare. Fiifided nu trebuie si uitém cuvantul lui Hristos la Cina de Tain’: ,Voi sunteti curati, dar nu tofi” (In 13, 10), prin care subintelegea pe un er rey ‘yortin #8 wun ‘opestaantm “nSeortIogos HOLIOSIE| ® (;[200]) ~fudogos. BOOS! quod uy Banu WSTKO soystsH opt ofooe “(Zor 4) TH20}09, aneusy jugs edng ‘Tamy Waquy e yUBIY vo "puB.yo eonpe ag oreo ad Ese "UBS ereoey od Sonuy 1 jnUQ eupUTET soystpy I$ uo BSE tou] RoLIEsig yabojUSUIseR NU yoyEI3 008. vartlagdury “jaJ9u09 D0] UN-UL YoLIOstg, BBeaIUT ‘Do -uuasig 189 — eropoyio :[P7]047D7] TeSIEATUN “osaaTTLIOGoS. Thimaape pzvodnquy puyo Tune — yyesoy yorrastq oxen “mpZequr moo] uy vaed run Je ovo] THs ~stretynis exeuTS Tose OSUNSIP [a “E ‘njdutoxo op ‘Trew yeur prez zoun gep ‘TINT v “njdurexe ep “Sero mun ,voListq* ardsep eySeqioa pang [orsody [mUEJg GueuTe}soL, TON WIp "OU porsleqne exeuls 'Z YS 1ojeuBOsIEg yfum B YUBODT O aS B89 SOISHIH | {uM pzeezITeal as YOLIsI_ UY “(q#899 “1 pyboboishiy) Mazauuing uy exrtun 1Sesede Sorurpeso aU "ZeEZTTeOT ‘Sreo vim vo “nozauuMC Mf e EUeOS o 23S POLIOST wIEIS™ syouOstg [MIONSLINTENY WIxe [NITBIS op Rep erATEp aSo[p{ut es EASY “EMZEA ayeITTeor O 1oep eutAsp ‘dnay 1S dep, ‘sosEH-tovestg “yejoonm mmdn.y soperempyut JMR v BpeIOZIIO vay: 19 ‘sOIS|A}] NO , [ENpLAIpur“ SofoUTPad mayoey v _yTeUTUTINS ayeyUNUTOD o Nyda pzeaz “ead as nu ‘aren utd ‘oryZmyry] voserezouMMp Uy “~NOg [mqEEg UY PeuNpe FAeaNU! UMde os0 SoIsEI] My JOT|So1 Ene voyeTUMEIOD *_LeyUMUIOD" ty any no wan use auLASp SOISTAE] MY [2 [ENP LIPUt [ndny* “Hog [UBS UL “ofeoO] TOWESIE, oyeyTun ourjuour 1S (,fou no yunerduny ynzgaou dryo uy 189 ar 19661 apronuy t ‘sodiiy, soxopoyrio a} snst{] noutsoy No} 907 9q ‘SOIsUIYD susty" ‘sta rd vopad 9s v wyseaoe wUtor aidsop Srv} ad Tere , -umnp [e Jnzga pends [yueo amMaTsuOd ‘Indry no wesqe youp aero ‘ovo jndooside puny mreyay ‘arysmary. voserz -ouump yS1ags ne oreo ‘SoIsiI}] In] Md ae eyuLTOpe nies TIA azeMpeU “rowstyainjy] op HrueUIOd yso} Ne OED IO] ynaugys ad aysa 20 vea0 10} Inog [MINES ‘gunpe) ,e8uyyys* msoystysmyry ‘ermesyapdury woswjezeu ump ydnp ‘mog [nauE}s Uy LEG JojeyAsUID Dawabup.4s UUM [EUG Uy IO] are axe9 zep ‘guiidxe 1 emdyyout o 2 ,wspodsap* nes (eded) ‘voor aq “dry ap ereze ut Nes o3sod weporort ‘dry uy ys ‘rodod 18 sop ‘soysupy my Mdny eI "dIOUIEd amo WSOHUIp -019 Hoy, *,S01siaH, My [udny pp ‘sunUI09 Lindoos nd Tout “eo zoun © ayrtm o *JoptunSer9 [e dry un“ oys9 nu voLIas aig ‘nysou PUOIMIMEW 1 MUI sosi4H ep “nezeuumG jy je Jednguy IABAND op “TuBAN-nozeuUENG my EUS “0g 8p [IqeOsTpUT pour ur Frese] 1S Td BISA} o1Se vOLTOSIE, gopUrLy ,guNseso” EIU 1S vo ayy 215 1 ara ad auth, “ens 330d 9S TU BOLIASI 29 3p BI TH BIR} yoUIAS Ig arsixo ys ayeod nu 99 9p WPI B run. paeaztfeow as eeQ ut sors insuy od jedjouud ayo} ep ey ~puy wiaZepa{uy mSs0poys0 10U *, (PISOPPIT, “IA Puyo ‘oxeULN Ug “ensvou (1exeUAs) aursep yo naued yRseou [eousIg] ,eISeppIa” 1S ais dumm WSepsoe Uy rep ‘dry, ngs MIUEYseasd ul YUNpe ou YopUTY “misevzapoa 2 ‘,[Rouesia] BIseppTa o e0vy ou 18 kUNpE 9U area [eO" 0189 SOISHIH YO FUUTEAsUT sns TeUr ap [99 “HyepPo 18 vo aueyg nC od yosesurtad ws 1S soISTTH my __eavjs* | o8umfe gund B-u,yenosu" pugieUN ‘oreo pny Bisericile locale pot fi intelese ca izvoare de suprafati care provin ins din unul si acelasi rau subteran a toate, Unitatea trupului Bisericii o asiguri dumnezeiascasEu- haristie. Acesta este mesajul Epistolei intdi editre Corin- pisirea tuturor diviziunilor naturale si sociale. De aceea nu e un lucru curios c& practica Bisericii vechi era ca in ace Euharistie. Scopul acestei practici era asigurarea posibili- ‘titii ca toti credinciosii dintr-un loc si se impartigeasc’ la aceeasi dumnezeiasc’ Eubaristie. Din cele de mai sus rezultd o concluzie important pentru viata noastra bisericeasca: a) Sé'demonstreaza necesitatea absolut a participarii (in duminici si sirbitori) la‘dumnezeiasca Euharistie locala, fiinde& astfel se realizeazi existenta noastra bisericeasc4, fritietatea si unitatea madularelor trupului local al Bisericii (parohia). b) N-au sens din punet de vedere ortodox dumnezeiestile Liturghii particulare, de exemplu, pentru familii, p: sau diverse categorii sociale (de exemplu, copii, student asociati etc.) fides sinaxa se face pentru toti credincio: Orice activitate de acest fel (particularizarea dumnezei © negare a catolicitatii comun’ euharistice (parol ©) Din contra, secularizarea dumnezeiestii Litur- ghii, cu deschiderea ef si pentru necrestini sau necredinciosi, ar fi fost practic de neconceput si nepermis in primele vea~ curi crestine. 4 in primele veacuri crestine Biserica dintr-un loc (biseri- ca ,dintr-o casi”) se identifica ‘eu parohia./Dumnezeiasca Euharistie era episcopocentric&, cu participarea la aceasta a intregului cler local (a episcopului, prezbiterilor si dia- conilor). Unitatea aceasta nu va fi insi perturbat& atunci cand, incepind cu sfarsitulsecolului I, din ratiuni mai ales practice, la periferia episcopiet vor aparea parohiile, care vor fi prezbiterocentrice, dar ele se vor crea intr-o legiturd indisociabila cu episcopul. Prin episcopocentris- mul parohiei se va pAstra, in acord cu invafitura Sfantului Ignatie Teoforul, si hristocentralitatea ei. spus ins& ci parohia n-a aprut ca substitut al mA s-a continuat iin episcopia veacurilor ulterioare. in Or- todoxie, episcopia (episcopul) réméne intotdeauna centrul viefii bisericesti. Parohia nu este o noua (alta) Biserica, astfel incat in fiecare episcopie sé fie mai multe Biserici (particulare). Parohiile n-au fost intelese niciodat4 ca uni- 1ati euharistice independente fn interiorul episeopiei, ci nu- mai,ca ramuri organice ale ei” (mitropolitul Ioannis Zizi- ulas al Pergamului). Prezenta Eubaristie local nu va inceta niciodat s& fie considerata indispensabil in sinaxa euharisticd a fiecirei parohii. De aceea la fiecare dumnezeiasc4 Euharistie episcopul e po- menit indata dupa sfintirea Cinstitelor Daruri (,intai po- odat& cu nasterea parohiei, ci, dup mitropolitul Ioannis al Pergamului, acum se realizeaz ,imp&rtirea colegiului prezbiteriului”, pentru abordarea practic& a nevoilor tru- pului Bisericii care crestea numeric. Parohia devine astfel © extensiune a unicei Euharistii svarsite sub conducerea episcopului in limitele geografice ale episcopiei, fara si se creeze noi centre de unitate euharistic’. 15 a ‘gouesig uy “ruedyis 1 rugdyis wy roLiquiew oye néeut -ny poruaxep oyruLied nu woLOste, mmqndnay, waren “SoIsu ‘TeIRAapy Joyseg mjnunBuys ope Jo wrqums ‘pre 1 PEP ‘Hoy, “(bgd ‘2S Dd) .sNg ep [01 10 8Rd T90 1S osa 1S [o" Uy NouOstE IOTLAquIOU B , gasvaLIOWO Past as-nputigjad ‘ajuLed JURAS Sejeae ‘90 ye Ul (FOr ‘z9 Nd) ro pt ‘vaoe aySargsaid thon oysod pura oreo GUYS Inq [wey 1 ““ySaueuro Ty v ervzi[ee o a3s9 NU “naoustyzanyy] euMU Nu a4S9 epuByO ,sonpe ng BoseazauuIp Ul “MY ap RIND weoy [mugs Bojovape nysou MpNsanMEU HALO “SonsE -ed ajuuajor aque odun pape ep ystxe yound ysooe Uy “najsou mnfndossida euvosiad uy Hew0Ut [20e uy urapea ‘J-arep ed soystzH{ 9 4ourgny [nUEdBAS YO “IOTISOTD -urpaso routora[d 1S ago ‘INNdoostda wre oySa;uTUIE SOySTIET my BuLod] “rodod a.g¥o so1e0IUY es exv9 Bdnp ‘soIsTIHT my Ruyput as ‘uo ad yom ‘queyour 1Sere oes Indoosidsy *soysua}] Mn] BuRODT BIS EMAYo wadnseap ‘Tedoostde [NuNwS aads o8zout fniodod pzvayuvansautg 20 ydnp 18 nSeyyred wy 1OTIEN Bley WYP TEEJUT doRy ‘OISISE YS Nes YOSeOSTySINAT gS BO RoLTESsIq ut BNUT Indooside puED “Hsedlieasiq ensvou Tota & gonoesd o oyuTure wrsonpe ot BS }X9}09 4s9de TI] + yourno gunardury anzpaau diyp uy“ quazard vammd 0 exe9 soystayy ysoprueus 1S jnzga sutAap mndoosida euosied ur 1p “(uistded a a0 ¥a90) ywosqe soIstt}] od RIepoora TuYdns yeod -¥s vo “SOISLTET my ,{nqUEyezeides" nes [nso HOOT" [esoUeS uy o1s9 NU Indooside ‘eyeso] HoHresig B yivIA PSvaqUy UY IS yosLENS PXCUIS UY EIIquoUTeUr {§ [eINaUTepUN In| BIiIzod yyEOY nO ‘Teepe [ndny uy coporsapo [Mooj 18 WIORUTRISRT BIRT sopatuy y vamnd va ‘japisy “IWHeIS [YAK Wy [Ts eR ep warp aseo1iesig myndny & anUTUOD TreoNpUoD 1S Ts10ysRd 1S neg mmdny elera uy [AUIOG-soIstTH] ML i & wep Bjustiedxe 18 wjuMSu09 3ys2, ToLTestg UF or “Epa -u] (£261 ‘ommoyesay, ‘aqyauoy] a]sumoy ‘Druuoy ‘oufisoawioyy ‘sia ~goud ua wayTe9 Bx ad vareuLios pxoue [ntpm vounssuounnq™ rr deo ‘sof reur Srv ad vopaa os v) atropomr nSsood qungieu ayeyuepr ap ezp19 onvurexp yzvoyseM ,aye TUN" 18 ,2 ~wyoutox" any vasoeqzag -,oIsup* ueded ope ,raIMUISTIOpO" v ape “gi paygeuar fom warwoaty wy ayaperep ,ounaeZy arourmie ap yoRBuiaysts yontfod o 18 nioaup fs soaH ap wasTEMUap ‘euary B| ejeydes no qs mmou e FeHYo RMIETNGA wo HezTEP ~jpoo ropfensaraiuy jaurtiids no sndun ne apewrapiaoo apuiaind “fnyod “oupuesuop preudes ydoxp vane v ap 6rgt—regr Uy muEde uaa Is mom ayriusierd eso © nn, Jodounuerstoy vy verdes no of tuNSar9 Todas “AISNIUL XTX [AL “Hara anseou nSanuy mnsoyesoqua 1S ‘nezeuuma 1S Jnumtog ‘sos otusan UEdgIs 1 ‘HSooUparo undns 1S repaid as 1 emigo “exeoareo osouUM] Jez80 UMN 9y9 NU ‘HOLL sig [e ‘NazouumMg my modog [uuog “puryord 911805 19 [sues epaduny a11803 ezUeNSuoo woA founye ‘funTEZIq] d1aurOI-ouTe 1S ofepnt [AIpsU voIpe “To terjirede [Noo] no aysardxe euatid urge] Your *, AEP © BS NezoUUMC. syst My BNSvOM Pfers yo} 1S NATE ad [nun 1S ouTSuy ou ad“ (q 18 .S0ISHH ssi] tog [up ‘IES UN" (e Xoporio uNse1o Tagoay oftysean uy MnaNuOoUT yUNsE: oreo ‘ojUEyoduTt 9p wenxe so1sinyy "serdxo ynop orn pour un-Tuy gud -¥9 0 ava ad a9 9489 YorowIor Exoporio wHeID0As, “axsDu0 -O}SLIy 0 ¥O 1 “DIDpNaf arjpsv0do.quD nes atfD.19091.12}9 0 eo Sajaitl BIEPOTDTH ISO} B-U Je OPUTLY “"URUITSNUT ,eTfeID 0a no nes nuisided no unutoo ou Beak ayBod ne 839 -Liasiq lata [e on e1909} Ja}eIwO ysa0e YO YezIoaId aMqan, (dep TWes009} fou oyeIEO en] B opeTyOI ~ed-pSaozrestq Wiera varewtioy yor[oysode woode up youT aqeyored migufear emonns *€ dact este ortodoxa, nu pot exista printi (cardinali). $i in Apusul latin aceste impartiri au aprut odata cu francii si feudalizarea crestinismului apusean. Tot dupa Sfantul Ioan Gur de Aur: ,Aici [in Biseric&] nu exist infumurarea st&- panilor nici slugirnicia celor stipaniti, ci o stépanire du- hovniceascd care devine cu atét mai mare cu cat are mai multe osteneli, iar nu prin c4utarea mai multor cinstiri” (PG 61, 427-428). Singura diferent intre clerici si laici, accentueaz Sfantul Ioan Gurd de Aur, st& in osteneala si chinul celor dintai pentru cei din urmi, adicd in slujire, iar nu rghisiri si dic Orice slujire, indeosebi cea liturgica, izvoraste din frst Hristos gi este o diaconie dar slujirile trupului Siu sunt multe. Articularea vietii bisericesti nu e o inventie omeneasca, 0 constructie ideologic’, emanatia unui regim constituit in mod rational. Ea se naste din viata in Hristos. Sunt harisme ale Duhului Sfant care s-au transformat in slujbe-slujiri. De aceea ,darurile” Dubului Sfant (Tac 1, 17; 1 Co 12-14) pentru shujirea trupului potrivit lui Hristos. Aceast activare a oricirei harisme sau dar al ha~ rului e o realitate trait, o experient& asternutA in scris si i tarziu fie in Sfanta Scriptur’, fie in dogmele doxie nu sunt textele (Scriptura, actele sinodale gi operele patristice), ci viata, practica, experienta. au gi ele un caracter perso- {i gi titluri abstracte cum au ajuns din nefericire s& fie diferitele oficii (de exemplu, protoprezbi- ter, econom ete.). Persoanele care intrupeazii slujirile con- stituie ierarhia bisericeascs. E suficient si ne amintim aici de 1Corinteni 12, 28: ,Dumnezeu a pus in Biserici mai * A se vedea mai pe larg I. Karmanis, He thesis kai diakonia laikon en te Orthodoxo Ekklesia [Locul si slujirea laicilor in Biserica Ortodo- x8], Atena, 1976. 18. inti apostoli, in al doilea rand profeti, in al treilea rand invatatori, apoi puterile [de a face minuni], apoi harismele vindec&rilor, ajutorarile, cdrmuirile, felurite limbi” (cf. Ef 4,11). Astizi se admit in general c& cei numiti aici de Sfan- ‘tul Pavel ,profeti” sunt episcopii”. Pn& in secolul IV episcopul era liturg, nu administra- tor. Pastorii si invat&torii (Efeseni 4) sau ,dascalii” (aici) erau preotii actuali care ale&tuiau consilierii administrativi ai episcopului si slujeau pleroma credinciosilor ca dasc&li si cateheti. Dascilii prin excelent ai Bisericii vechi erau prezbiterii (de exemplu, Clement Alexandrinul si Origen in secolul III), Mai ales in secolul III a functionat regulat in- stitutia aduni rea Tainelor”. Zilele unor asemenea adunari erau miercurea $i iar continutul lor era catehizarea credinciosilor in viata in Hristos. Legiitura episcopului in principal cu taina dumnezeiestii Euharistii se arat si din folosirea bisericeasc a termenu- lui ,parinte”, care, dup cum se stie, este un apelativ al clericilor. in vechime singur episcopul era numit ,parinte” pentru c&, aga cum explic mitropolitul Ioannis al Perga- mului, numai el stitea ,in locul lui Dumnezeu” (Sfantul Ignatie) si aducea dumnezeiasca Euharistie. Ea a fost trans- ferat ins si preotilor atunci cénd a aparut parohia, sivargirea Tainei au preluat-o prezbiterii. De aceea si ter- menul ,parinte” este un ,titlu onorific” extrem de impor- tant pentru clericii de orice treapti si va trebui si fie prefe- rat oriciror altele, pe care le-au creat mai tarziu influentele lumesti, de exemplu: preavenerabil, preacucernic ete. E su- ficient si ne aducem aminte c& in imnografia noastra, care a piste Honh berionnaed eutentiod, basal alt 1 episcopi) sunt numiti ,pirinti”, iar femeile sfinte ,m: it mai »invatZtur&” si suntem datori cu o explicatie. Deja din Noul Testament pentru a exprima viata * Ase vedea V. Fipas, Ekklesiastike historia [Istoria Biseri vol. I, Atena, 1978, p. 41 sq. 19 1 -sIp eMBuIg “arIqesoap WF ‘PLE] 1S OTE[9 “My e[ereMP_Ur ayvo} aputidno ‘oxeuum upd “8 perzepe ndny ap ‘.nozou -umq mj (sov}) [n10dod" ap out} axwo Jao ad yzvauUTasap [f « muautie; ‘npdoad suas uy “(zt 09 Tyo) MEU NySOU. mmdn aperemppur 1$ eo jowxa ‘orm mda wy Joy vos{nys uy ooadroas gzeaya[dutoo as 18 ery Zany] yUMerduyy osasreAys ajerepUI 2707 WonAUY ‘IOTLOTE| 1S JOPO-EP v ,LMBueI* ur outligduiy o aon as nu tule” sopiuys & “pRe[S PuOp ‘onsteyng, mionuafo-punaidun 18 Loyp6ns-punaiduy * ~euduit peur 19 “ yod nu warp vamaIA UT 4 -uoo yurLidya 18 ayorgn an LOST © wypugqopad ys ‘ereurn uid ‘resaoou | ,"RIUBJS Bains ‘piswaoe 9S9NRUL 20 [90 HNUad“ :20119}079 LTBZTTEOO| 91508 SuLIguoo gs Jp 1S OUP JOTLORSTEBINAT ye ou nfequar| ‘Te vay needs mun ejurpsuco yzesero (poLTesT uy Heye Hore) aySagags of20 aserULN azeD Tao 18 (1TOLTe[9) 11071SupAps 1S iayoD Ut YN ef RdINTed aes Jojo ¥ yIUERSuOOUT verted “wy “Pewoutor wfetA uy 1S EMoeaA ap suTUNRM ne area oyeZET -vqhoas 18 apepney ,nSeotrsiq" HyyuMuroo foun oe now 18 Whdeouoo ap aiSauy eqioa | “Hud op oySxgays 1S aeION| jms 90 9[90 [euLLoy ,aySaaULIN" reo 1S toryored IMS BL Ajsed ydronred aseo bye 18 tanae sopeo v exedn o ‘zeo unq Teur Joo Ut ‘nes ‘rtdgis Jo[eo & RUIge} o 1S osouRdyIs 30 Jojao B BUISe] O WIOAR oLastg Uy Yo EUSoI8 viseidumt aySou -wop eeeoe ap 16 ‘eripennue werpaspe o 1S Refered oLIp 21 0 reyzesed yenUI B BX|SeOU B{RIA UT “eoIS908 3}80} ND “my JOEIE|NpYU OMIM vareoyLOTeA ULI YoLEsig My -ndny e soquame pguorouny e yresooen mjosqe ereULIye © 1§ p ‘oreuo{seouos o TeuMM YUUTEASUY NU TYored oun Ingored oxgo op LOTR] oye ouusteY JoIyITIO BaILOyLIOTeA yo epaduit eurep tune ‘day ut iS BO ayeaToe UNS 9180 oUISLIBY IEF [NYNG v| ep osourtid osaorestq mynd 2 oe eore] ajore[pyL 1S yo Tadey vy] 18 UIpULS ou “TSETET ‘goeq ‘oreristurmpe 1S ayeyLZ0ye asdsap yoseaumy eridao 100 ep My vam{nys @ aysredep ap 140 wrpzZIses tounge “Ténsuy 1p 8 Tenpe ap eo ‘soISHH MI Te p ‘MMoLP ojo ytms no oz 18 a0] wyesopnt 16 eareyTeuosied ne ‘oreuLm uLd “8 opeuoY} “22 aluty yuns offo yo Trades axopoa uy wav ‘yuTEAS no TeUT ‘goed “sorstapy My TUL varaySeio nUAd yreioysed artfnys o-ntt preahoe ay Bs e100 oreo ‘[axn{nys op] aordmmqry aust -ey foun je yy 1 ‘sey UmMe* un 1S , wedges“ un 9ys9 nu NoLep “(Ot ‘Tz Us) SOSH MI , [10 sed w* ap younsod pnt uy ‘go rads vzisos aqeod as shs Teut ap 090 ezeq UT PIL pyEIO "Y “(8 ‘Sta +79) 20] efazng ad reumu po ‘epfeTUT uy oySospE os NU SOySHIH poup ‘soistay] od yqie J-nu Bs 1m} 18 “toners ovy uD ‘gzeayeoieo 0 1S BINAdrIg dsaso]Oy oreo JO[TuaTILO B aIEU -npe 0 aistxo ys ‘repese ‘oqo *,TUSOU [Nooffyur Uy" 18 BINT uy 9489 SOISLIF] Bop TeUMN WEIS MING sojout -streq jowund ep yuepuedepur pSeorresiq WuoowIp 1 wt -njs esp jod nu YopuTY yldungaUT es eysvoy “HrozomuMpUt 18 Huys upd ‘ouvosied uid 0 ‘9yx0} upd yUTUOD as NU NPE “IWza19 ap arqosoap ards ‘yoLrosig Uy Ro vounds *,16 pI [e oqULIEM* oreUr ysoou “(IT [Jooes) mnuo.7 Pndoo ide ‘nauly [UBS weddR aq “yUBUM BUBOSIed ‘RSadTIASTq quUn[S [e nes pSorezouump TousLreY [Iowan fo ‘npH nT qv 0 aTBUI [CUT veo voyWIML YoLIosig UT ‘gfeIpsoUNTId Pie) -sodurt 0 neaak apguutap 18 apringnsul ‘poswaotiasiq wieIA JeZLTeRNOeS ne areo ‘yaI9 uy eo dump uy “sof Tau TuoA0J WoA vloqsooe Bidnse zeq “YOSBSOTE -aounp vydny 18 ezaose no yorpe ‘SjS{IH Ut BIvIA Uy Borer 18 varsoNpoNMT no 19 ‘IE[Oos Je}eIeD No epule ojuNsound wosayTtasten no RIMyysay ne NU uOULI} LMZeO 94S308 03201 uRd Jopiuys ye ,Joruaon” ep 1S Hon tuys RBuyl on" Sp [LO aya ap arkaqioa as YoNstEd expe ur ig ‘(ead Fenpugigaut -of pura" :6t “Sz yyy 39) FuASoId 908} v ROIpR seopipauy ony e* yuUTeasny (onajaysoU) Tye ad ,eiRauy e* JAqsAA ser ‘TUNSer9 TUN 1S sOYSETH My Wloisode nvza ,120 =RIRAUY’ NBs ,JortEDp}* “HTefoas TOUTE} ases0[O} OF HOUASIE, tinctie fundamental intre ei st& in slujirea (diaconia) sévar- sit&, iar nu in diferentierea lor in ,ranguri”. Functionarea armonioas& a intregului trup formeaz organismul eclezial, cum atest la sfarsitul secolului I Clement Romanul (+ 95): »Arhiereului fi sunt date slujiri proprii, preotilor li s-a ran- duit un loc propriu, levitilor le revin slujiri proprii, iar lai- cului fi sunt date porunci pentru laici” (Epistola I cditre Corinteni 40, 5). In trupul Bisericii exist liturghisiri, harisme, diaconfi. Existd in toate madularele ei adevirate. Vorbind de Biserica din epoca apostolic, Sfantul Nicodim Aghioritul remarci: _.Crestinii care au crezut la inceputul propovaduirii si s-au otezat au primit fofi Dubul Sfant. Dar fiinded prin firea Lui Dubul Sfant este nevazut, celor care |-au primit li s-a dat un semn sensibil si vazut al lucrarii Lui, De aceea, cei botezati fie vorbesc in limbi diferite, fie profetesc, fie fac minuni.” Harismele erau manifestiri ale prezentei Dubului Sfant in credinciosi care astfel se arati a fi ,temple”-séla- sele Dubului Sfant. Preotia este o harisma activata intr-o slujire concreta, fundamentala pentru subzistenta Bisericii, dar care nu le exclude pe celelalte harisme si pe alti purtétori harismatici ai lor intre laici. De altfel, dup& 1 Corinteni 12, 18-31, toti Hristos au harisme, aga cum spu- curilor ins si prin codificarea calititilor harismatice numii- rul sfintilor indumnezeifi s-a restrans si s-a supraaccen- tuat numai harisme-liturghisire care ramane neschimbatt, Preotia, chiar daci se poate ca unii purtétori ai ei sA nu ne distingem de nigte hamali ai harului care ni s-a dat prin punerea mainilor prezbiteriului” (2 Tim 4, 14). Cand deci exist constiinta ci in trupul Bisericii clericii savargese liturghia”-slujirea impusé lor ca niste madulare ei insisi ale acestui trup, atunci se desfiinteaza orice conceptie feudal ,despoticx” despre preotie, iar parohia vede in persoana Clericului pe p&rintele si pAstorul ei. 22 Il Parohia ast&zi ca ,,spital duhovnicesc” 1. Scopul parohiei: tamduirea Ce obiectiv are insa viata parohiei in acord ortodox&? Constituirea parohiei si a intregii vi cesti se face cu un singur scop, unic si invariabil: indum- nezeirea [theosis] membri m4n& neschimbabil de-a lungul veacurilor. Schimbarea eventual a scopului inseamn& automat alienarea parohici si decdderea ei intr-o grupare lumeasci (asociatie, corpo- ratie etc.), astfel incat ea isi pierde caracterul de Biseric’. Ne grabim, desigur, si afirmam ca in Ortodoxie aceast& instrainare a parohiei nu e cu putint&, chiar si daca s-ar gisi clerici care privesc comunitatea parobiala in chip lumese si activeaz in afara traditiei ortodoxe. Ei stau insd in traditia ortodoxa dac& rman parintii, duhovnicii si invatitorii cre- dinciosilor, iar cuvéntul lor se aude din c&rtile liturgice, imne si cateheze. O hran& zilnic& a celor care participa la cultul parohiei (iar acest Iucru apare mai limpede intr-o minis- tire) este cuvantul pirintese oferit ca rugiciune si imn de adorare. Numai daci va ticea cuvantul scripturistic (pro- fetic si apostolic) si patristic, numai atunci exist pericolul exact, atunci cind se deschide calea interpretirilo duale si a marginalizrii cuvantului sfintilor si astfel plero- ma credinciosilor e indrumata spre protestantism. 23 sz dnp soporsody ajazdn, uy efop orede erqored ‘goseaumy, voqelot0s ap Bley Biuepuadaput 1S PleIA ap nupeo un wD BPI} ereIZ9q] *z “aiBojoxop ‘orqumsmnur ‘ountoysns uy opeUIsTIEY RULIOJsUEA} as 18 $0} ~suH{ ad njueo ydoup ore Bera yieo], "LEP O Bs nezouMM SoISHH Mm] BUSeOU vfeLA yyO} I ‘ad yun 18 oursuy row ad* [mjueano areorde ose 181 -uau 1§ yWwepuadapur ayeyuNUIOD o RiuTerder va YOpUTy ‘soquame feryosed varenupuos eupurgl varysyURUT ‘Ay [OT -0098 UIP PIXOpOHO UY “YoLosig Ut vareaZoIT EMovaA a[OUT -ud uy euuresuy sumue 99 aBoja}uy wand yreyeuOMT BELA Uy ex8aqu es B ap My BIdny WIG “TPeA HoLAstg [NUEUMYa} -¥o ‘onZoyeue puynsed ‘asa eqord ap [nyeUOy “10 Tot varmygoye uy IS (RXOpoyO) aiNSEUBUT O-UY WIeISnyer ot gs wroind sojsiE] my Peta Uy earerpeoUy yUUTeesuy ou 30 wo8efatuy ys YSU WIOIA YRC “BIOFO af Arvo ad ,aIeNZO ~Hex" ap swews[e ajun uy reumNU yYoep JO[TUNSezooU EfELA ap pluose uy yioyIp nu Exseou vierA rer “eaum] no Hesmout uwrojums unser UUM au areo 189 YOPUIY sofeiuy op NaF ayreo} ‘ejoLIajau UIp ‘Izm Ise YuMs vaysaDe ayLOL, “HUM eyeLA putsgied ‘gieta enow uy yoseren ys alaauy Ys amqan [nso ~utpaso ‘[efezed uy “to v oxeztfeor op epoyour 18 ep ‘vareo9p -UIA TeuMU no PrOURy ares Tum] eleLA ep RUTENS ‘gnou ae ~funu09 16 BleLA o-NtY snpoNUT oy Bs oMgeN [soroUTpeID ‘Sanuy MUO kv aTpquiser 1 axesaputA ap 20] ‘[uoyDUL -naud uoja.z0r] ,asaotuaoynp ends“ vo ‘emored — voLiasig pe BF Ip Roseadnay eresaputa ap mynyends oor] “emis 1S plupnd no voresaputa aovy azo [epads yeu uM-nUy ‘zoagzundseioo lets op napeo Un-2U} e1eoNpoUT o e199 ‘gollestg op RyIejo veo 18 BSE “EsUI oIeOAPULA BdEIO BD *nezoUUING my e BIass9U UTM UI ‘Iso -ezeuump [nzeYy uy ansvou fe{usys{xe vareIesuT :ASaoTAOY, -np ansvou meiyugs varemejsox 9 varesapUtA “vareDpULA yums aja nu req “axseou tRosputa dn] UT ,aIar yoSp Baaoqpe yums nu HéajazauuMp aflouTuog “Wouasig ermpexy, ut ve 18 gimiduog eyEEZS UI oTULIO} a[9 yS0F NE UMD BSE Naz—>T “umq mj sopsuniod varoutl njuad eydny ‘ezaose 2 vISeONR 1§ ‘oxeoygzumdsaioo yonnedese} RIMpUoD o e120 va ‘[DIed -puayg] areoepUlA O ayse vaIMUUE [9 wT Uy JZoN.yUy “gyemo 1S gonUdmne aywTtMUIOd o fo No puMosd uy azaouo ys 18 ayeyueUM wy PessTOD my THuSHIES Ho} od Gesoxoquyzap) yesBAape Nd YOseagnt [-ys eyod nu “jwasoou dsofozauump [rey ep as-npugfdiun ‘nozouumg no jepse aySoun as NU NUO BOR ‘ayeHUEUM uy my LopfeszUOD 327 ey pope ‘oywyWoS 1S wo JemBAape No a4se “FURUT] "SEITE Uy Pury 10RD *(6z ‘g wy Jo) MnO .oreUysepard* ayso wyseaoy ‘oloTUSaA Ul YOseTEN Bs JeUTSapard ays [NUIO THT oF] TOUS PUTUM] UY * KL ows (eur) eHyredury Uy Nes FeaINOU RAIS UY M| toluarsTKe worSrBARSEP PT POPE ‘onrezouumput vy pSunie Bs ‘NezauumE my jIeY No “wastiio ayeod jugs MMING vareumy wd reumU RopUTT “WEIS jeqng ep yeurum y Rod ys vo ued op (eza19qII9) YO -sva}gmo as Ys emo eUIIU] “ateUM ajtieysIX vereDapULA no ‘oumppuryy 0 No Rreappanpoe seaoad ysooe ut varelesTy ~eouTryagu no poyRUapr as vo 18 vaztezouuMput aise EIseeoY “Tey Ydnp* WO-neZau ~umq SoISLIE] BULASp gs [NUIO wo “(6t “br DD ‘eur ut diyo BT BS ‘azaULIOy as BS SOISHIHT HO" £30) |e UE SOISH] My ,var euLI0s* aysq “youTdure ayeyTeer o YUILIdxe fo ‘oyoquTIs nes opoyRour 9 nu JUAN sade ‘Toysody nyued “(Oz “Z DD) eu ~fur Uy aySarRN SOIT 1 “No osoryN fou NN :[eaed MpNIOy -sody varis~myrgur Snsuy my sorde 1$-ys areys Uy oy Ys oreo ‘ut jound uy winzp yumue un ed ySunfe ys JeuIEYD 2 [so1D -typaug ‘SoystaH] sns}y nysoU [uUIg ‘nezotuMa my Te red -R.QUT [NIUBAND oLO}s! Ut O-sNpoIU] ¥ oreo ad BIVIA UT IPT -oaar nou gfueysTxe ap pour Un-uy veTeISezUT wo ‘BIELA vo Biojo as [q *,[Dwayod] amd" o 18 dury WSepsoe rep ,[Duayzoul] ZIZIRAuT* o Bs dIs9 [NUISTUASAID “PLO! 18 eyesSoas pleut uno vse NUIsTUNser ,gleaUuT* wAdt Zeo ysaoe UY “Ba Nd ayeWULIOFWO Uy BieLA sze[apour 1S-ys ‘vo ajdacoe o Ys JeUIAY 6 [NsofsuTpeso avo ad ‘yUNSero a13 -o]oapr 0 vo my wareIapIstion ayse “wiuty wSTBARSEp diyo UE peeousTe 1 oreo ‘Infnustunsero ¥ ypeHuase KaTBOyISTES Cincizecime (2, 42 sq; 4, 37 sq etc.). Aici se manifest co- muniunea trupului lui Hristos in lume ea ,un Domn, 0 cré- dina”, o comunitate. Mai intai in persoana Apostolilor, crestinilor li s-a trasat 0 cale pe care trebuie si o urmeze credinciosii din toate veacurile: ,lepadarea” (apotaxis) in- tegrala de lume gi ,unirea” (syntaxis) lor cu Hristos, cum se mirturiseste in randuiala.Botezului. De la inceput Bise- rica s-a manifestat astfel ca al ,treilea neam”, ca o comuni- tate strain si in lumea iudaicd si in cea pagand (idolatra), © mirime existand de sine si independent’, ca 0 creatie noud”, ca o existentd renascuta. in aceasti comunitate e primita intreaga viati a omului Gi toata viata noastra lui Hristos Dumnezeu si 0 dim...”), atat cea spirituala, cat si cea trupeasc, material. Hristos ia asupra Sa si primeste in trupul Lui omul intreg, ca o unitate si totalitate psihosomatica. Nu-] fragmenteaza, nu-1 taie in buciti. Cum spune Sfantul Grigorie Teologul: ,in- treg m-a luat pe mine intreg si s-a unit intreg cu un intreg, ca si daruiascd mantuirea la un intreg” (PG 37, 181-184). De aceea, si diaconia Bisericii oferit’ omului intreg e 0 diaconie ,duhovniceasca”, dar si ,material, trupeasca”. Omul intreg are nevoie s& fie mAntuit, si fie eliberat de Dumnezeu. Se dovedeste ins astfel c& 0 conceptie potrivit cireia e posibil ca spiri- tual (psihic) omul s& fie hrfnit de Hristos, dar trupeste si social s& rmAni inchis in ateismul sistemelor socio-poli- tice (aga cum e modelat viafa noastr&) este cu desivarsire de neconceput din punct de vedere ortodox. Viata in care invatam si trdim e una artificiald si falsificati nu poate fi numitd crestind. E o stare ambigua, din care izvordste toati nenorocirea noastri, in orice latura a vietii noastre individuale si sociale. Chiar si nenorocirea or- ganismului ,bisericesc”, in dimensiunea Iui umani, intru- cat parohiile noastre se amestec& cu lumea, copiaz meto- dele ei si aplica solutiile ei. 26 Dar integrarea total a omului in trupul lui Hristos nu depinde doar de decizia si voinja umana. Ea are anumite premise fundamentale si inviolabile. Nu e ceva analog cu integrarea intr-o colectivitate sau corporatie, unde e sufi- cient completarea unor formulare tipizate si implinirea si respectarea unor conventii. Participarea la viata in Hristos nu se poate sprijini pe activitati si practici exterioare. Se cer actiuni liuntrice omului, cum yedem in Noul Testa~ ment gi in Biserica veche. Din Noul Testament, in inter- pretarea lui patristicd, aflim cum anume s-a facut in pri- mele veacuri ,,initierea” (catehizarea introductiva) a celor care veneau la Biserica. in prima zi candidatul era numit ,erestin” (ef. canonul 8 al Sinodului II Eeumenic), desi in calitate de catehumen nu putea participa la viata sacra- mentala interioar& a Bisericii. Astizi, cand s-a impus Bote- zul pruncilor, identitatea crestina si dreptul ca posesorul ei sa ia parte la dumnezeiasca Impartiganie e privit ca ceva de la sine inteles, chiar daci dupa Botez acesta s-a indepirtat cu desvarsire de viata in Hristos si in el dum- nezeiasca Euharistie se schimbi din via in moarte si din méntuire in iad. Dupé ce a strabitut etapa cur’ cu ajutorul catehetului-batranului lui (cum se face ati in ménistiri), credinciosul botezat poate primi in inima lui luminarea Duhului Sfant, ,botezul Duhului” (FA 1, 5). Botezul pruncilor nu era necunoscut nici in Biserica veche, dar el era aplicat numai in familiile crestine traitoare, in care existau conditiile ca pruncul botezat si copilul si con- tinue viata in Hristos pe lang& bitranul-duhovnicul lor. De neinteles pentru multi sunt astizi si exorcismele care se citesc la ,cateheza” ce precedi randuiala Botezului. Prin tipizarea pe care au primit-o, ,cateheza” si Botezul s-au unit intr-o singura randuiala, iar exorcismele sunt ascultate ca nigte cuvinte magice de cei prezenti, pirinti si nasi, mai ales cand nu sunt decat ,crestini ca identitate”. Putini pot s& inteleaga sensul real si ratiunea existentei lor in aceast& randuiala. ,Exorcismele” erau ins o rugiciune zilnicd in lupta catehumenului de a invita si se impotriveasca si si 27 6z soroulpeso Jus MmMYNG vareurumy vy esumfe pugy MT epeos wsixe aqeod nu Guys NYG FISK NU apuy “(eh ap Baxa98y “ea “eaged ‘etmonq ‘eajsoBerp 2189 quRys MING wpeos 19x)" zz ‘S Dp) YS INMYNG epeor 1 {Uo Jeluroa v YfeNpLAIpUT azezTTear O JuNS NU oreTEMU “00 optinyat, “ounpunUI0D aso GuRs YN Uy "lea vo ‘goseaoTUAOYNp vIeIA LOpUTLT ‘atgored wy sopSorsutparo iat & Epedi ~uny pura} 9 EIS MyNYNG voreuTUMy too axes axesfequt “goseeotuaoynp vfeta uy voreoIU] “eseoTuaotnp [eyds“ un 1S ,atua}uys ap so1[oqe" quoueuted un ay gs eryored rer ‘yuys no gunerduy usp . BS @ soloutpe.o migooy [ndoos yopury ‘giusueuned asputure o aysixo ps vo njuad zo] viet UI sumpur 9[@ opiqedyed ouutas yep ne 6 quyS MMI verea jum] Bf sunfe Ne axvo 129 19 “SorAEpAa ruNSox9 dap Hnosou Humpodey -2sod juns yo Tujueg -,ridojajuy* sap aureoy rhrumu yun ~uys nysoU mMIyN o[e soyesBouUMT 9p9}x9} “yn ep soywund ‘URS mNYNG Te nydury* y quess Inqnq ad axe [] are [90 19 TUM] [Nstas Uy [NPENIoaTaIUt ‘fmoopoIUT BAF ‘oaeunm utd ‘9 nu poyastg Ifequity uy joseormaogna* semysaoe iiuys ap piwoyde 18 quouresay, [nIYSeA UE efep FINDsoUND ¥poIeUT ‘sOISsTEY HEMT o-tep 8 ova ad (eyoysueag) yonnadesoy ypoyeur o-nuLd grenqaids ar0y8eues o op eqioa ¥ “(St ‘P 09 Fr) ,SOISTIE] shsty Uy ayeysueag Upid mnosyU ure-A no foyo fihuLied HUT Hoar nt zep ‘soistzHy Uy oSepad ap ur vaae He youp ser PEO" Faded NIoIsody ‘my voode uy wry [e asdoTHAoMP 8% ajerprgd ounds umo ‘,soysiH uy" wo ed aySeu ff areo [0 1p Sosepad-rorgigany njduns un oso nut asaoTAoyNp e[93 -uug “(€ us) UNpOoIN Hyg [noTuaON no aydeou wy jUUIOG BaqIOA red Op SOISLIH] UW] varo}SeUOI mur etrdosd ofa 18 und ne azeo pSootuaoynp tpreur 18 ({euley ep eTASEU “BUI UE) BISEX OLIOSIE Uy “AMsIsaq{ *(.[MIOGos* “,[AUOTIO} eo") penuoo to vapiostq Tujueo ydoxp aze varysyuyU um Se “eolasiq tujuad ydaxp axe are oyeyTMUTOD 0 — oxeur ayrurey o @ eryoreg “BSeoruAoynp Tgs Idoo yunpe es oseor aseormaoynp a Tun veyeqSse00N *E “yorgored ejuaystxa 18 vounistur yzvaxquacu0e as reson] wIswade Uy “pRMoxed e| BS yeuTsYp o1s9 sorouIparo areo9y area ad 18 ‘[sisoayy — sowse -ofoutparo feseuny “(enedaen Te soampozay jurjodonr) .SOISHH MI opeSuvg 1 mdnay, no neasyuapduyy 9s 18 WV Tnaugjs osds nvosed voeoe dnp ser ps zajog ap neidorde as Hg rho} we: upd area ydnp ‘epustroxa no pedqoupid ut 18 wzayaqeo no neajgimo 18} usuMYoqvo" ‘Tansy “(nseq ap vaydvou “ueag fan Jopunud [asomfe no vagy as wIdny Iseaoy “TEs RoTWAoYNp-(maqsres PSUR] ad MINjoaIp a[sporeur smatq dobandeste iubirea dezinteresati si se poate integra corect in comunitatea fratilor lui dand toate si necernd niciodat& nimic pentru sine insugi (fiinded jubirea treimici nu ,cautd ale sale"; 1 Co 13, 5). De aceéa; fri neagoniseala desivar- sit, adicd fara renunfarea de bunivoie la orice revendica- re, nu poate s& se realizeze proprietatea comun’, comuni- unea frateasci, cum scria la sfarsitul secolului I Didahia Apostolilor: ,SA faci parte din toate fratelui tiu si si nu zici c& sunt ale tale. Caci dac& suntem pértasi in cele nemuritoare, cu atat mai mult in cele muritoare” (4, 8). Credinciosul se integreaz in viata parohiei ca s& se vin- dece de boala inimii lui, reorientind-o si ficdndu-se ,tem- plu”-slag al Duhului Sfant. Medic in acest proces terapeu- tic este pirintele duhovnicese, clericul. Aici se arati ce de- licat& tem& e Preotia. Clericul e inteles ast&zi drept celebrant sau lucrator social si se nesocoteste opera lui principala, Aceasta ins& presupune vindeca- rea vindecitorului insusi, dupa cum zice Domnul: ,Doctore, vindec&-te pe tine insuti” (Le 4, 23). Medicul nu vindecd simplu cu rugiciuni, asa cum chirurgul nu vindecd citind bolnavului texte medicale, ci prin operatie, printr-o inter- ventie medical. Clericul vindecat vindec& prin aceea c& fi invat& pe fiii lui duhovnicesti modul vindec&rii si devine ~indrumator” si ,catehet” al lor in baza experientelor lui. Parohia care nu invati modul vindecdrii, ci se ocupa cu alte lucruri si scopuri, nu poate s%i mantuiascd, si clilttu- zeasc& la indumnezeire si nu-si are, ortodox vorbind, o ratiune a existentei ei. in acest punct sti toat problema parohiilor noastre. Dac& sunt ageziminte de vindecare (te- apie) a credinciosilor sau se ocupa doar cu slujbele religi- oase sau cu opere de pietate, actiuni de binefacere, in timp ce inima omului ramane neatinsi si nevindecat de patimi si de rele. De aceea Sfantul Grigorie Teologul d& 0 att de mare important pistorului vindecat care poate si devina cluzi a altora in vindecare, asa cum o spune in celebrele lui cuvinte: ,Trebuie si fie mai intai curat si apoi sé curete; si fie inteleptit si apoi sA intelepteascd; si devin& Jumini si apoi si lumineze; s& se apropie de Dumnezeu si 30 apoi si-i aduci gi pe altii; si fie sfintit si apoi si sfinteasc’; s& conducd cu mainile gi si sfaituiasca cu pricepere”. Privind parohia drept centru de vindecare a credincio- silor din prisma misiunii ei apostolice, infelegem practica Bisericii vechi in ce priveste alegerea clericilor. fn primele veacuri deveneau clerici pnevmatoforii, eéti puteau si vin- dece si nu pur si simplu oamenii ,morali” sau ,educati”, c&ci nu trebuie s& uittim cA si ereticii — ca Arie — erau pe din afara oameni morali si ireprogabili; nu erau ins& pnev- matofori. Un ortodox, de altfel, nu este omul moral” si neeretic in cuvinte, ci cel care are silsluit in inima lui pe Duhul Sfant, cel indumnezeit. Acesta traieste si umbla in adevarul luminii dumnezeiesti si poate s& teologhiseascd, si arate adevarul dumnezeiesc. Aga erau Sfintii Parinti. E: tAinsi, din nefericire, o tendinja de suprafata, cel put multi clerici si ne socotim urmasi simplu in virtutea hirotoniei noastre, i ii inimilor noastre, adica a lumin&rii noastre. Urmasi i sunt cei care au primit ei insisi vindecarea i care pot, cu harul Ini Dumnezeu, si-i vin- dece si pe alti. in felul acesta trebuie inteleasa si succesiu- nea apostolicd, care nu se sprijina pur si simplu pe continu- itatea neintrerupt& a practicii hirotoniei, ci si pe continui- tatea neintrerupti a integrarii in aceeasi spiritualitate, in spiritualitatea Apostolilor si Parintilor din toate veacurile. Aceast viziune a succesiunii apostolice, in afara oricirui sens scolastic, va putea ajuta la constientizarea gi abordarea multor probleme ale dialogului intercrestin contemporan. Hirotonia nu lumineazi in chip magic, ci presupune cu- $i Dumnezeu ,lucreazi gi prin cei nevrednici”. (,Dumne- zeu nu-i hirotoneste pe toti dar lucreaz prin tofi”, cum ne linisteste Sfantul Ioan Gurd de Aur.) ins cei necuratiti nu pot sA vindece si se multumese s&-si justifice prezenta in parohie prin preocuparea cu actiunile sociale. De aceea ar fi bine sd nu se acopere ,parohiile vacante” (0 expresie pe- iorativa preluata din mentalitatea seculara), atunci cand 31 ee 8 gavyUMUI0D vorezTUeB0 [PE oq “TPEKOporg ¥ e[B190s jofuayspxe erkpen yenupUoD v-s 1S HUUstTEyUMUOD 3eyoA BA NU [NseP “ystTeIoU [eRyoo[aIUT uN To NIojoyeUAaU 1S {St Y TUE BA NUT 9seoTWAOYM WO “WsTTeIOUT 1S WISTS ~enugtoo wy 1 O€gT Uy) WIepoUr 98x8 P lepo “Pegored eles uy oyednguy nezo oiseytst opopovid popmiy ‘ganyyno Jo] voseur ulid neaBupsip as nu [rsodod 1S [Muap pugo founge 1S seIgo yensed v-s to mmyored wRIONT BIS omgored runrstut B piUINSuos FISeeoY “Tetyored [e 1S Soovasiq Mera sopMye! [QWeoIde Uy HaTezouUMpUT [we rer -ouny vo voyeyremunds pugund 1§ youosig viet wy jnedex -9 18 yseyist [Myoad 18 Indoostde puyonpees ‘o_UEs0IsTIy suas Uf fo [NSIAUT JeWLOLIOAT NE TTTAK [Yoos wp IOpLTeATOo 272 1S ATX Moves UIp AONSeUIST ope “(SET 4) Sooar ON woaUlig mug ofe EOSeeoTUACTMp esoySeuar op eT}? ~royq “gunUEziqisod epeoried uy 1S (Mnsuezig B) exopo110 -ouys [EHoutor eyeMp FeO} — so1ryst a[LTpyo 2780} NO

    S-ar putea să vă placă și