Introducere n etnologie i patrimoniu cultural romnesc

Etimologia cuvintelor Etnologie este un termen care provine din: cuvntul grec ethnos - grup uman cu trsturi comune, societate de indivizi asemntori. Etnologia a primit dou accepiuni: (1) studiu al etniilor sau grupurilor / comunitilor etnice, diferite de etnia (i cultura naional a) cercettorului (!) studiu al propriei etnii naionale, al o"iceiurilor i folclorului naional, considerat a fi e#primat de grupuri sociale $privilegiate$ (precum ranii), care motenesc trsturi culturale ar%aice i astfel descriu forme culturale $autentice$. Etnologia $reprezint un prim pas spre sintez aceast sintez se poate opera &n trei direcii: - geografic - dac dorim s integrm cunotine relative la grupuri &nvecinate - istoric - dac urmrim reconstituirea trecutului uneia sau mai multor populaii - sistematic - dac izolm, pentru a-i acorda atenie special, un anumit tip de te%nic, un o"icei, sau o instituie (...) 'n toate cazurile, etnologia cuprinde ca demers preliminar etnografia i constituie prelungirea acesteia$ Etnografia $corespunde primelor stadii ale cercetrii: o"servaie i descriere, munc de teren Antropologia $vizeaz o cunoatere glo"al a omului, cuprinznd su"iectul &n toat e#tinderea lui istoric i geografic. - antropologie :: etnologie :: etnografie $'n acest sens se poate spune, aadar, c &ntre antropologie i etnologie e#ist acelai raport care a fost definit mai sus &ntre aceasta din urm i etnografie$ - antropologie/etnologie/etnografie $Etnografia, etnologia i antropologia nu constituie trei discipline diferite sau trei concepii diferite despre aceleai studii. Ele sunt, de fapt, trei etape sau trei momente ale aceleiai cercetri$

Obiceiurile din ciclul vieii

Naterea la romni (a romni, maternitatea este starea cea mai pretuit a femeii. )nd, rmane insrcinata, femeia se afl &n $starea "inecuvntat$ sau &n $starea darului$. Ea &si are divinitile protectoare, dintre care cea mai important este *aica +recist, a crei oficiant este moasa. ,olul su era crucial &n lupta &mpotriva divinitilor adverse (z"urtorul, avestia etc), care pot cuna rul mamei sau al pruncului. -nfluena spiritelor asupra mamelor este profund malefic: $nu numai c le &nspimnt, ci totodat le si frmnt, le tortureaz, asa c cele mai multe dintre dnsele sau mor &ndat, mai &nainte de ce ar fi apucat a nate, sau rmn pentru totdeauna sc%imonosite si neputincioase.. Pentru a le feri pe viitoarele mame, moasa descnt si face farmece, iar femeia trebuie s se supun cu sfinenie autoritii ei. Naterea era insoita de o serie de descntece i ritualuri menite s uureze durerile. Moaa numit cu un cuvnt ce amintete de apartenena la un neam (deviat din cuvntul mo), este mediator &ntre lumea moilor i strmoilor, de unde se credea c vine noul-nscut, i lumea &n care tocmai a intrat. Ea este cea care rezolv actele sacre i profane menite s integreze noul nscut &n spia de neam a familiei i s garanteze sntatea mamei i a familiei. +rintre aceste acte realizate de moa cele mai importante sunt prima scald i masa ursitoarelor. /u mult timp dupa nastere urmeaza scaldarea noului nascut. 0pa nu tre"uie sa fie fier"ine pentru ca pruncul sa nu fie desfranat iar in ea se va pune orz, porum" si flori pentru ca acesta sa ai"a parte de cereale si sa fie placut ca florile. 1upa ce l-a spalat moasa, se duce si pune apa de la "aia acestuia la radacina unui mar sau par pentru a creste copilul frumos si sanatos ca pomul respectiv. *asa prezent &n cadrul tuturor ritualurilor de trecere este stadiul final de comuniune este menit s soluioneze toate conflictele ce apar &n cadrul ritualurilor de trecere. Semnificatia momentelor botezului Lepadarile: 2iind de fa la "otez, naii se leapd &n locul pruncului, ce se "oteaz, de stp&nirea satanei (prin &ntreita lepdare i suflare ctre asfinit, partea unde apune soarele, deci spre locul & ntunerecului) i apoi, &ntorc&ndu-se cu faa spre rsrit, locul luminii, fgduiesc c cel ce se "oteaz se unete cu 3ristos i va tri &mpreun cu El. +rima data se rosteste )rezul, apoi se aprind lumanarile ca sim"ol al credintei aprinse in inima celui "otezat si care tre"uie sa arda toata viata. 4e mai aprind trei lumanari in fata cristelnitei, ca sim"ol al 4fintei 5reimi. 1upa ce apa din cristelnita est sfintita de catre preot, copilul sau omul adult se unge cu untdelemn, ca sim"ol al milei lui 1umnezeu. 4cufundarea omului in apa reprezinta cufundarea omului vec%i si ridicarea- nasterea omului nou prin puterea 1u%ului 4fant. /oului "otezat i se dau %aine al"e, semn al curateniei sufletesti. -n trecut, aceste %aine erau purtate mai multe zile de catre cei "otezati. 6rmatoarea taina este cea a mirungerii. *irul folosit pentru ungerea pruncului inc%ipuieste milostivirea lui 1umnezeu pentru om. 4e incon7ura de trei ori masa in numele 4fintei 5reimi. )ercul sim"olizeaza legatura cu aceasta, care tre"uie sa fie continua si unita. 0legerea numelui celui nou-nascut cade in sarcina parintilor, care cu "inecuvantarea preotului, %otarasc de comun acord care sfant sa-i poarte de gri7a de-a lungul vietii si pana la 8udecata de 0poi cand va sta in fata lui 1umnezeu 5raditia spune ca numele copilului tre"uie pus in ziua a opta de la nastere, datina mostenita din (egea 9ec%e. 1aca un copil moare ne"otezat, nu poate fi inmormantat cu preot, ci fara nici o randuiala crestineasca, intr-un colt aparte a cimitirului. !

Scalda dupa botez 0 doua zi dupa "otez se face .scalda copilului: sau .scoaterea din mir al copilului:. 0cest o"icei se face de catre moasa, nasa si mama impreuna cu mai multe femei: rude, vecine, prietene. 0ceasta "aie este foarte importanta pentru copil, fiind plina de semnificatie. 0pa tre"uie sa fie neinceputa, scoasa la rasaritul soarelui. -n apa se mai pun: flori-ca sa fie copilul frumos, ; "ani-ca sa ai"a, ; apa sfintita, ca sa fie copilul curat ca aceasta ; ou- ca sa fie sanatos si plin ca oul (care tre"uie sa ramana intreg, mama copilului urmand sa-l puna in apa de "aie din ziua urmatoare) ; pietre-ca sa fie puternic, ; seminte (grau, porum", etc.)-ca sa fie norocos la cereale, ; par de vita, de cal ; lana-ca sa ai"a parte de acestea ; "usuioc-sa miroasa frumos, ; miere-sa fie dulce, ; lapte-ca sa fie proaspat, ; picatura din lumanarea de la "otez ; potcoava gasita, ; inel-sa ai"e parul cret, ; muguri de pomi. ; grau - sa fie cinstit, ; marar - sa fie placut ca mararul in "ucate, ; menta si romanita - sa creasca usor si sa fie sanatos, ; floare de mac - ca sa doarma "ine, ; seminte de canepa - ca sa creasca repede, ; pene - ca sa fie usor ca pana, ; "ani si "i7uterii - ca in viata, copilul sa ai"a noroc si parte de avere. 1upa ce s-a scaldat copilul, apa se arunca inaintea soarelui sau la radacina unui copac roditor, peste flori, pe un loc curat sau intr-o apa curgatoare. 0stfel copilul va fi curat toata viata. Ursitoarele 1upa nastere, in traditia populara, fiecare copil isi primeste destinul de la ursioare. Ele sunt fiinte magice, surori cu ielele pe care nimeni nu le-a vazut si prea putini le-au auzit. 6n lucru e sigur < ceea ce sortesc ele, intotdeauna se indeplineste. Taierea motului 4e practica la un an de la nasterea copilului in mod o"isnuit, dar si la trei ani sau c%iar la cinci, o"ligatoriu &ns &n an cu numr fr so. *otul se taie "aietilor, iar la fete rareori, &n unele zone ale tarii deasupra capului etitelor se rupe turta. 6n o"icei la taierea motului este sa se puna diferite o"iecte pe o tava in fata copilului, iar ce va alege arata la ce va avea noroc copilul in viata. -ndiferent de zona si de varietatea o"iceiurilor, esenta e aceeasi. 5aierea motului este un prile7 de "ucurie si veselie pentru familia celui mic, pentru parintii spirituali ai copilului adica naii si pentru toti cei apropiati acestora. Schimbarea numelui 1aca un copil este atacat de vreun spirit necurat sau de vreo "oala unii romani ii sc%im"a numele de "otez si ii dau alt nume crezand ca asa va scapa. /umele pe care il capata copilul dupa sc%im"are ii ramane pentru toata viata si a"ia la moarte li se va afla numele de "otez. =

Nunta la romani 0l doilea moment din ciclul vieii, nunta marc%eaz trecerea de la o categorie social la alta. /unta poate fi considerat cea mai ampl manifestatre artistic popular pentru coninutului su "ogat de elemente folclorice i de art. ,omnul se cstorete &n = scopuri: - cel dintai scop este de a avea o consoarta spre impartasirea "inelui si al raului pe tot parcursul intregii vieti - al doilea de a avea urmasi legitimi care sa pastreze numele de familie, sa ai"a cine mosteni averea pamanteasca si cine sa-i ingri7easca la "atranete - al treilea de a nu li se spune ca degea"a s-au nascut si au trait in lumea aceasta dupa cum adeseori li se intampla celor ce raman necasatoriti +rincipalele momente ale cstoriei sunt: peitul, nvoiala, logodna i nunta propriu-zis ! 'n cadrul ceremonialului de nunt se folosesc o serie de sim"oluri specifice cum ar fi &mpletitul cununii miresei, "r"ierirea mirelui, &mpletitul cununii i a "radului, i &mpodo"irea steagului. 0tt &mpodo"irea miresei ct i ultimul "r"ierit al mirelui &n stadiu de flcu sim"olizeaz desprirea de statutul iniial &n care se aflau cei doi >nenuntii i trecerea &ntr-un alt statut. 9oalul folosit astzi este si el plin de o &ncrctur sim"olic, el marc%eaz separarea de o anumit lume, necesar re nvierii &ntr-o alt lume (acelai sim"olistic o au i %ainele clugreti). ?radul, element cu "ogate semnificaii &n cultura romneasc popular (sim"ol al pomului vieii) era trimis de mire miresei. 1intre oraiile cele mai frecvent folosite la nunt amintim colcria i iertciunile. )olcria este o oraie popular cu o serie de sim"oluri folclorice strvec%i printre care este prezent i motivul vntorii &n care mirele este descris ca un persona7 e#cepional supus la o serie de pro"e iniiatice, iar mireasa este prezentat ca o cprioar ce apare dup "iruina mirelui. 0ceste oraii sunt atestate &nc de 1imitrie )antemir &n !escrierea "oldovei. -ertciunile sunt oraii dramatice prin care se roag prinii s ierte mirilor orice greeal fcut i se invoc "inecuvntarea mirilor. 1up primirea "inecuvntrii alaiul de nunt se &ndreapt spre "iseric unde are loc cununia religioas. 'n cadrul cununiei religioase are loc unirea tainic a celor doi miri de ctre 1umnezeu. E"plicarea momentelor cununiei# #ogodna $ -nelele, cercuri fr &nceput i fr sfit, erau &n 9ec%iul 5estament sim"ol al puterii i &ncrederii, astzi sunt sim"olul iu"irii nesfrite i al fidelitii reciproce, precum i semnul triniciei legturii dintre viitorii soi #umnrile nailor % sim"olizeaz curia mirilor, lumina darului i "ucuria nuntailor. &ununile $ sunt alctuite asemenea coroanelor regilor i &mprailor ca semn al puterii, al stpnirii i al "iruinei. 0stzi sunt aezate pe capul mirilor ca o rsplat adus curiei i fecioriei acestora pe care ei au pstrat o pn la nunt. 1e asemenea ele mai sim"olizeaz i independena pe care o vor avea cei doi tineri fa de familiile de provenien. &itirea apostolului < este un &ndemn spre iu"ire pentru cei doi soi, asemnndu-se nunta cu legtura indisolu"il dintre 3ristos i ?iseric. Paharul cu vin i pinea % &nc%ipuie veselia nunii i soarta comun a viitorilor soi. 'ncon(urarea mesei % e#prim "ucuria fireasc i sentimentul de 7u"ilare prile7uite de nunt. 5aina cununiei, dup credina poporului roman, e o taina att de mare i att de sfnta ce pe cei ce au apucat a se uni prin dansa nimeni nu-i poate despri, doar 1umnezeu prin moarte 1up cununia religioas are loc masa, servit de o"icei la casa mirelui, iar cel mai important moment din cadrul mesei este schimbarea portului care evidenia noua stare social a miresei. /unta se &nc%eia cu calea ntoars sau cu calea mare luni seara.

Inmormantarea la romani )el de-al treilea moment principal din ciclul vieii , nmorm!ntarea este un ritual ce marc%eaz desprirea de cei vii i trecerea &ntr-o alt lume cunoscut cunoscut doar prin credin precum i integrarea &n acea lume. Aamenii cred c moartea &i anun venirea prin anumite semne cum ar fi pocnirea neateptat a unor lucruri din cas, cderea icoanelor, a oglinzii de la sine, urmat de deteriorarea lor desc%iderea uilor de la sine, cntarea cucuvelei, visarea unui mort cu care vor"eti i te c%eam s mergi cu el etc. 'n scopul vindecrii unui "olnav, se apela la leacuri i la descntece. 1ac acestea nu aveau rezultat, se c%ema preotul pentru mrturisire, &mprtire i maslu pentru ca "olnavul s moar asemenea unui cretin adevrat. )nd "olnavul e pe moarte, i se aprind lumnri pentru a avea lumin pe lumea cealalt, lumnrile fiind i sim"olul faptelor "une pe care le-a fcut decedatul ct timp a fost &n via. 4e crede c cei ce mor &n 4ptmna (uminat se duc &n ,ai, pentru c porile cerului sunt desc%ise,iar cei ce mor &n 4ptmna *are merg &n -ad. 1up deces mortul este scldat, ras dac este "r"at, deoarece tre"uie s fie curat &n totalitate &n faa lui 1umnezeu. 4teagul reprezint o form de a se anuna lumea de e#istena unui mort, de asemenea este sim"olul 'nvierii i a "iruinei lui 3ristos asupra morii. 'n *oldova este numit prapur, iar &n unele pri din ?anat steagul este reprezentat de un "rad care este sim"olul vieii i pom funerar. Este folosit cnd decedatul este un fecior sau o fat, sim"oliznd nunta acestora &n cealalt lume. 1up &nmormntare, "radul se aeaz la capul mormntului, lng cruce. ?ocetele conin strigri, laude pentru ce a realizat mortul &n timpul vieii, .reprouri: pentru ce a lsat &n urm (soie, cas, copii etc.), e#prim &n mod direct suferina, &n faa unei persoane dragi. *ortul nu poate fi dus la groap .ne(elit:, deoarece este &mpiedicat &ncadrarea pri"eagului &n lumea de dincolo i supune comunitatea influenei spiritelor malefice. &oliva se face din gru fiert i simbolizeaz moartea spre viaa venic alturi de )ristos. *semenea bobului de gru care prin moartea i ncolirea sa d road mult, aa i omul prin moarte merge spre viaa cea fr de moarte. care naturii umane sau nvierea morilor. +omul reprezintat de ramuri &nfipte &n mlai, pine sau colaci, pe care se pun mere, pere, portocale, colaci etc., sim"olizeaz pomul vieii, pomii raiului, recreerea sufletului dup cltorie etc. Nunta mortului *oartea la o varsta timpurie, adica moartea unei persoane necasatorite aflate la varsta casatoriei este considerata o moarte periculoasa, deoarece nu s-a realizat aspectul cel mai important al vietii. -n consecinta, are loc o cununie sim"olica mortului, &n consecinta, are loc o cununie sim"olica a mortului. +entru cei morti &n raz"oi, tineri necasatoriti, se foloseste acelasi ritual al nuntii mortului, corpul decedatului &ns lipseste. -n locul acestuia, pe o masa, se aseaza palaria unui "ar"at tanar, in 7urul ei aflandu-se mireasa, stegarul si ceilalti participanti la ceremonie. *ireasa poate fi o fetita, o vecina sau o verisoara pentru ca in nunta mortului, casatoria este sim"olica, ea nu se consuma si nici nu creeaza legaturi intre familii. )asatoria sim"olica reduce frustarile provocate de neimplinirea conditiei sociale a casatoriei, precum si de nesatisfacerea dorintelor se#uale.(ucrurile de care mortul a fost privat in viata se implinesc in moarte. ,elatia dintre viata si moarte isi regaseste astfel intelesul.

"biceiuri calendaristice #lugarul este un o"icei folcloric prezent &n cteva sate fgrene, &n care este sr"torit cel mai %arnic fecior din sat. 4e desfoar &n a doua zi a 4fintelor +ati (&n (unea luminat). Este o atracie turistic, deose"it de frumoas i destul de rar. 'n trecut, aria de rspnire a acestui o"iecei era mai larg, dar &n prezent &l mai &ntlnim doar &n trei - patru sate fgrene: )omna de 8os, )uciulata, 9ad, ... 6n o"icei asemntor &l putem &ntlni &n /ordul 0rdealului (7udeul ?istria /sud) i se numete ?oii 4ngeorzului, iar un altul &l &ntlnim &n *aramure, este vor"a de 5n7aua. $%luarii )luarii - poate cel mai spectaculos i dinamic dans al folclorului romnesc, poart &n el o inepuiza"il, delirant dezlnuire de energie uman, &n care salturile spectaculoase sugereaz levitaia, sau poate dorina omului de a se desprinde de pmnt sau de propia lui condiie, &n care furia aprig a 7ocului pare c depete limitele omenescului, dansul fiind parc o reprezentare frenetic a tririlor sufleteti ce &ngemneaz culmi i pr"uiri a"isale. 4-au scris sute de pagini despre acest 7oc rspndit &n nordul i sudul 1unrii, la romni, aromni i meglenoromni care parc sugereaz dorina omului de a &nfrunta destinul i vremelnicia, prin trirea e#acer"at a clipei...un 7oc ritual, cu caracter e#orcist, apotropaic, ce se e#ecut mai ales &n 4ptmna ,usaliilor, cu scopul de a se alunga ielele, sau a contracara efectul lor malefic i pstrat &n timp < dincolo de reprezentarea sa mitic, drept cea mai reprezentativ i comple# form a coreografiei populare romneti. *uli cercettori romni i strini au cutat de-a lungul timpurilor s dezlege aceast arada. 4-au scris sute de pagini &n acest sens. 4-au cercetat ar%ive, s-au desc%is tomuri prfuite dar...originea e#act a rmas neelucidat., datnd pro"a"il din comuna primitiv, iar ipotezele sunt controversate, nea7ungndu-se la un numitor comun &n accepie, ci doar considerndu-se c ipotetic, fiecare dintre ele ar fi prezumtiv posi"il. ,omulus 9ulcnescu sintetizeaz trei teorii: latin, greac i trac, fiecare la rndul su avnd aspecte diferite. ,edau ct mai succint, dar fiecare ipotez &n parte este fascinant, desc%iznd o pagin spre trecutul &ndeprtat al moilor, strmoilor i str-str-strmoilor notrii, pe urmele crora clcm, c%iar dac prini &n iureul vieii, nu realizm acest lucru. 'n acest dans "r"aii purtau toiege-mastoide care semnificau razele soarelui, toiege transformate mai trziu &n mastoide de cai solari. ( ,. 9ulcnescu < *itologie romn). 'n sec. 9 &.e.n. Cenofon &n lucrarea sa 0na"asis, descrie >)olavrimos: ca un dans trac, rz"oinic. 0a cum arat marele folclorist romn, +rofesorul 1r. -on D%inoiu, acest scenariu cuprinde trei episoade, "ine determinate, fiecare cu caracteristicile specifice, fcut &ntr-un anume timp - respectiv: /aterea )luului, 8ocul )luarilor i *oartea )luului. /aterea )luului -are loc la 4trodul ,usaliilor ( sr"toare inut &n miercurea din a patra sptmn de dup +ate, denumit i 4trat de ,usalii, 4fredelul ,usaliilor sau 5odorusalii. Este data alctuirii cetei de cluari, a steagului, a cioplirii sau dezgroprii )iocului )luului, precum i a depunerii 7urmntului fa de conductorul cetei < 9taful. 4teagul )luarilor 4e alctuiete dintr-o pr7in lung de @-Bm &n vrful creia se leag o nfram al" sau roie (dat &nainte de ctre vr7itoarea sau vr7itorul satului), cteva cpni de usturoi, un fir de pelin i cte un spic de gru de fiecare 7uctor, toate sunt legate cu un fir de a roie cu care s-a luat msura ( &nlimea) vtafului. 'n Dor7 se folosea ca pr7in praporele de la "iseric. 1up confecionarea steagului, el este srit ritual ca peste un cal, este pus vertical &n mi7locul cercului fcut de *ut cu sa"ia, apoi &n faa lui se face 7urmntul. +e tot timpul cluarilor, steagul tre"uie s stea &n poziie vertical dreapt, cderea lui fiind de ru augur. 0tunci, ori se sparge ceata, ori se repet ritualul legrii steagului i depunerii 7urmntului. )iocul )luului - este un totem al zeului ca"alin, considerat demonic, diavolesc, mai temut i respectat dect crucea cretin ( -. D%inoiu ) care, doar prin atingere, poate s &m"olnveasc sau s &ne"uneasc oamenii. El este sculptat dintr-un lemn rsucit, &n diferite forme cum ar fi: cioc i gt de pasre, cap i gt de cal, de lup, de cine sau de om, este &nvelit &ntr-o "lan &ntoars de iepure &mpreun E

cu diferite plante de leac precum i cu msura luat cu fire de a a fiecrui 7uctor, este confecionat de noua ceat sau scos din pmnt (cel din anul anterior) la (egatul )luului i &ngropat &ntr-o adevrat ceremonie funerar la 4partul )luului, denumit i 1ezlegarea 4teagului sau 9enica +omenire. 'n timpul 7ocului este purtat &n traist doar de ctre *ut sau 9taf i scos doar din cnd &n cnd, sau este pus &n faa lutarilor sau lng steagul )luului < la loc de cinste. )luarii < ceata "r"ailor care particip pe toat perioada rusaliilor la ceremonialul 7ocului )luarilor. Erau i sunt alei &n funcie de aptitudinile lor, a"solut necesare pentru a putea e#ecuta un astfel de 7oc. 1e regul numrul lor este impar ( &ntre B i 1=) variind &n funcie de zon sau ceat. 1up depunerea 7urmntului, ei erau considerai persona7e sacre i o"ligai s respecte normele i regulile similare celor ale confreeriilor rz"oinice( D. /iu), nu aveau voie s ai" relaii cu femeile >pentru nu se impurifica sacrul:, um"lau doar cte doi, dormeau i mncau &mpreun >pentru a nu fi lovii de iele:, >niciodat un "r"at &m"rcat &n cluar i care a 7urat credin Fului su, sau )luul, nu aprea solitar &n sat sau &n afara satului:. & -. D%inoiu' 1epunerea 7urmntului - 4e face la loc de tain, &n pdure, &n faa )luului ( denumit Fu sau Feu) avnd drept martor Feul 0totputernic /atur, renscut primvara la via, aa precum era ritualul e#ecutat &n trecutul ancestral de ctre mem"rii confreeriilor daco-getice. *utul )luului sau )iocar < este cel mai interesant i important persona7 din alaiul cluarilor. El 7oac rolul )luului - zeul protector al cailor, primete 7urmntul de credin nu numai al cluarilor ci i al 9tafului. Este &m"rcat &n %aine peticite, poart la "ru sau &n traist un falus sculptat din lemn semn clasic al fertilitii att a naturii ct i a oamenilor. 'ntreaga sa &nfiare este deose"it, poart o masc din piele, sau este mn7it pe fa, sau poart "ar" de ap. +oate s fac ce dorete: s nu asculte de vtaf, s intre i s ias cnd vrea din 7oc, s-i fac pe ceilali dansatori s greeasc ca apoi s-i "at cu paloul pe spate, s srute fetele i femeile< singurul lucru care &i este interzis < putnd fi pedepsit c%iar cu moartea, este s vor"easc < nu numai &n timpul dansurilor ci pe toat perioada ct funcioneaz ceata cluarilor < >sim"olul tcerii orfice, ca aprtoare a tainelor celor iniiai:.(Deorge /iu) *utul are &n mn o arm primitiv precum palo de lemn, arc cu sgei, topor, "ici sau gr"aci ("ici fcut din mai multe curele &mpletite sau din vn din "ou, care servea &nainte i ca instrument de tortur) i o traist pe umr &n care poart sculptura totemic cioplit din lemn a )iocului )luului precum i numeroase plante de leac. )el care 7oac rolul mutului tre"uie s fie un foarte "un dansator, acro"at, atlet i c%iar actor desvrti, deoarece atri"uiile lui nu sunt uoare, el face acro"aii, se urc pe copaci &nali, 7oac &n mni cu picioarele &n sus, pe acoperiurile caselor sau pe pmnt < acro"aii deose"it de grele care sugereaz omnipotena persona7ului divin pe care-l reprezint. 'n acest sens el poate cstorii fetele sau face femeile fertile < doar prin atingerea lor cu falusul, poate vindeca "oli, este foarte respectat nu numai &n timpul perioadei cluarilor ci tot timpul anului de ctre comunitatea steasc. 9taful < conductorul cetei cluarilor, este ales dup ce d un adevrat e#amen constnd din pro"e deose"it de dificile: cunoaterea tuturor comenzilor i dansurilor i e#ecutarea lor cu cea mai mare virtuozitate, >plutirea: &n aer realizat &n timpul unor anume dansuri, s fie cel mai puternic &n lupta dreapt cu ali cluari, msurarea distanei pn unde se aude comanda lui sau salutul o"inuit < >%li aG: ( -. D%inoiu) El are atri"uiile de conductor al &ntregului ceremonial, dar este su"ordonat *utului. 1ezlegarea )luului -Este al treilea i ultimul episod al scenariului tradiiei cluarilor, are loc &n *area ,usitorilor, numit i *area )iocului (&n ?anat), adic &n a doua mari de dup ,usalii, cnd se cele"reaz moartea i &ngroparea )luului < un adevrat ritual funerar e#ecutat dup 0pusul 4oarelui. 6rmeaz apoi +uga ritual < fiecare cluar fuge &n alt direcie, ca apoi, cnd se &ntlnete &ntmpltor cu alii, s nu pomeneasc nimic din tot ce s-a &ntmplat ( conform 7urmntului). 9iaa reintr &n fgaul ei normal, pn la urmtoarele ,usalii, cnd ciclul este reluat identic. 4pectacolul oferit de ei te fascineaz i &n acelai timp &i strnete o mndrie "ine 7ustificat - c ceva pur romnesc, atestat &n Europa &nc din Evul *ediu ca o adevrat >em"lem: a romnilor, ceva ce ine de fiina noastr spiritual, este supracompetitiv &n lume, la cele mai ridicate standarduri ale genului. H

(a EC+A !IIB din 8aponia, )luarii romni au fcut furori i &n acelai an, renumitul i inegala"ilul 7oc a fost inclus de 6/E4)A, alturi de alte @= de datini i o"iceiuri din lumea &ntreag, pe lista patrimoniului cultural universal. !ragobetele era sr"torit pe !@ fe"ruarie. 4r"toarea de 1rago"ete este considerat ec%ivalentul romnesc al sr"torii 9alentineJs 1aK, sau ziua 4fntului 9alentin, sr"toare a iu"irii. +ro"a"il c !@ fe"ruarie &nsemna pentru omul ar%aic &nceputul primverii, ziua cnd natura se trezete, ursul iese din "rlog, psrile &i caut cui"uri, iar omul tre"uia s participe i el la "ucuria naturii. Entitate magic asemntoare lui Eros sau )upidon, 1rago"etele se difereniaz de "la7initatea 4fntului 9alentin din tradiia catolic, fiind un "r"at c%ipe, un neastmprat i un nvalnic. +reluat de la vec%ii daci, unde 1rago"etele era un peitor i un na al animalelor, romnii au transfigurat 1rago"etele &n protectorul iu"irii celor care se &ntlnesc &n ziua de 1rago"ete, iu"ire care ine tot anul, aa cum i psrile $se logodesc$ &n aceast zi. 'n aceast zi satele romneti rsunau de veselia tinerilor i de zicala : !ragobetele srut fetele. 4unt multe credinele populare cu referire la 1rago"ete. 0stfel se spunea c cine participa la aceast sr"toare avea s fie ferit de "olile anului, i mai ales de fe"r, i c 1rago"etele &i a7ut pe gospodari s ai" un an &m"elugat. 'm"rcai de sr"toare, fetele i flcii se &ntlneau &n faa "isericii i plecau s caute prin pduri i lunci, flori de primvar. 'n sudul ,omniei fetele se &ntorceau &n sat alergnd, o"icei numit zburtorit, urmrite de cte un "iat cruia &i czuse drag. 1ac "iatul era iute de picior i o a7ungea, iar fata &l plcea, &l sruta &n vzul tuturor. 4rutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau c%iar pentru mai mult, 1rago"etele fiind un prile7 pentru comunitate pentru a afla ce nuni se mai pregtesc pentru toamn. /ici oamenii mai &n vrst nu stteau degea"a, ziua 1rago"etelui fiind ziua &n care tre"uiau s ai" gri7 de toate ortniile din ograd, dar i de psrile cerului. 'n aceast zi nu se sacrificau animale pentru c astfel s-ar fi stricat rostul &mperec%erilor. 2emeile o"inuiau s ating un "r"at din alt sat, pentru a fi drgstoase tot anul. 2etele mari strngeau de cu seara ultimile rmie de zpad, numit zpada znelor, iar apa topit din omt era folosit pe parcursul anului pentru &nfrumuseare i pentru diferite descntece de dragoste. A alt tradiie spune c 1rago"etele a fost transformat &ntr-o "uruian, numit /valnic, de *aica +recist, dup ce nes"uitul a &ndrznit s &i &ncurce i ei crrile. Paparuda (Ppluga) este o vec%e divinitate local din mitologia romneasc, pro"a"il preromn, a ploii fertilizante, invocat de grupuri de femei pe timp de secet i redus cu timpul la o sc%em de ritual. 'ntr-o variant caracteristic a folclorului, &n care este conservat mitul +aparudei, invocaia magic e adresat direct +aparudei ca unei zeie: $+aparud, rudL vino de te udL ca s cad ploileL cu gleile,L paparudeleL s dea porum"urileL ct gardurile$ ,itualul, avnd o dat tradiional fi# (mari &n a treia sptmn post-pascal, dar i ori de cte ori e secet prelungit, &n iunie i iulie), este magic, aparinnd tipologiei cultelor agrare i cu totul deose"it de vr7ile practicate de crmidari i solomonari pentru legarea sau dezlegarea ploii: &n timp de secet, tinere fete e#ecut ,ocul Paparudelor, ca figurante ale unui dans rudimentar, &n fuste sim"olice de frunzare concomitent, femeile din sat le stropesc cu glei de ap. 6neori e o singur +aparud - o figurant su" zece ani: 4ensul mistic al ritualului /uditatea +aparudei e menit sa evoce puritatea genuin a naturii &nsufleite, gata de a fi fecundat (-lia de ctre &er, prin mi7locirea spermei cereti - ploaia). *ircea Eliade e#plic nuditatea paparudelor recurgnd la omologarea actului agricol cu cel se.ual, omologare "ine-cunoscut &n istoria religiilor: /0eminele sunt ngropate n pmnt % pmntul este nchipuit ca o mare matrice, n care rodesc tot felul de germeni. Pm ntul devine, aadar, el nsui femeie. -estul semntorului capt semnificaii oculte1 este un gest generator, i plugul 2la nceput, un simplu par ascuit3 devine emblem falic. !ar pmntul rmne neroditor fr ploaie1 femeia teluric trebuie fecundat prin furtuna cereasc. 4ar ploaia %amnuntul acesta a fost observat din cele dinti timpuri% este n strns legtur cu #una i M

ritmurile lunare. 5itmuri care stpnesc nenumrate niveluri cosmice6 mrile i ploile, creterea vegetalelor, femeia. #una 7unific7, 7totalizeaz7 niveluri cosmice aparent deosebite6 apele, ploile, viaa vegetal, femeia etc. 8ste de la sine neles deci c ntr%o societate agricol, n care soarta omului st att de strns legat de ploaie, femeia are n puterea ei secretele vieii i ale morii. Participnd singur la magia #unii, ea singur poate con(ura ploaia, cci virtuile acvatice numai ea le nelege. !e aceea, n toate ritualurile agricole de aducere a ploii iau parte e.clusiv femeile 2paparudele etc.3. 'n faa secetei care amenin, nuditatea ritual a femeii are o valoare magic6 paprudele goale atrag pe marele brbat sideral. "artisorul -n credinta populara martisorul sim"olizeaza funia anului care aduna, prin impletirea celor doua fire, cele =EB de zile calendaristice. )ulorile al" si rosu reprezinta cele doua anotimpuri opuse, iarna si vara, in vec%ile societati traditionale fiind cunoscute doar aceste doua anotimpuri de "aza, primavara si toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere. 1aca in trecut era practicat de cei ce puteau avea "anutul de aur sau de argint, astazi a cuprins intreaga populatie, de la mic la mare, martisorul putand fi daruit sau primit de oricine. 0angeorzul - este o"iceiul ca in seara premergatoare sar"atorii 4fantului D%eorg%e, locuitorii satelor sa-si puna la coltul caselor sau la stalpul portii de la intrarea in curte o ramura infrunzita de fag, sim"olizand triumful naturii, venirea cu adevarat a anotimpului cald. -n satele de munte din nordul 7udetului, unde este inca frig si fagul neinfrunzit, se folosesc ramuri de salcie sau de alti copaci care infrunzesc mai timpuriu. -n acest fel o"iceiul se pastreaza in satele de deal si munte. -n rest ca peste tot in tara o"iceiul se practica in seara premergatoare zilei de 1 mai si se c%eama 0rminden in ?ucovina, 0rmindin in *oldova, 0rminder in 5ransilvania. Paparuda - cea mai raspandita practica pentru provocarea ploilor in perioadele de seceta ale primaverii si verii este paparuda, semnalata pentru prima oara de 1imitrie )antemir. Este un o"icei preistoric, care a suferit influenta slava a cultului zeului +erun, patronul florilor si al vegetatiei si era practicat la inceputul perioadei rusaliilor, martea si 7oia, iar apoi oricand in vremea secetei. 0sadar, cantecul paparudelor este o invocatie adresata unei personificari mitice pentru a descuia ploile, ca in acest fel pamantul sa rodeasca, iar nimfa im"racata in fusta din sal"e de plante si cu coronita pe cap. 1esfasurarea o"iceiului vizeaza efectele "inefacatoare ale apei si are loc su" semnul fertilitatii ogoarelor. !ragaica % +racticat la !@ iunie, in prea7ma solstitiului de vara, 1ragaica este un ritual ce vizeaza prosperitatea si protectia culturilor cerealiere. 1intr-un grup de B-H fete una era aleasa, dupa diferite criterii, 1ragaica. Ea este impodo"ita cu spice de griu, in timp ce fetele celelalte se im"raca in al", poarta un val pe fata in care sint prinse flori de dragaicaLsinziene, iar in mina tin o coasa. /u se cunoaste nici o varianta a te#tului din repertoriul dragaicelor care sa fii colindat ogoarele satelor argesene, dar cu siguranta era una asemanatoare cu varianta munteana. 1ragaicele poarta coase, coroanede spice, marame, steag impodo"it, care nu apartin decorului ci au rol de o"iecte de ritual cu anumite semnificatii. 0ceste sim"oluri au sensuri active care grupeaza in 7urul lor miscare scenica, dramatica, cu dans si cantec, cu o poezie alegorica. &luul - cuprinde astazi aspecte ale credintei in e#istenta ,usaliilor (spirite rele feminine) si ale cultului unui stravec%i zeu ca"alin, acest fapt reiesind din numele o"iceiului: )alus, )alusari, )alut sau )alucean. A"iceiul este un colind de "aieti in7 ceata de H, N, 11 sau mai multi dar fara sot, organizata ierar%ic: staret, vataf, stegarul, mutul, ceilalti calusari.)eata se deplaseaza pe la casele oamenilor si incepe un dans fascinant, care imita miscarile calului. +e parcursul dansului, ciocul este purtat in traista sau in "rate numai de catre ,,*utJJ sau 9ataf. 4pectatorii nu il pot privi decat pentru cateva momente in care li se arata capul scos din traista. +ocul lui 0umedru % nainte de sosirea iernii, de 4fantul 1umitru, locuitorii din satele 4irnea si *oieciu, locuitorii fac $2ocul lui 4umedru$, sar"atoare la care participa copiii satului, dar si adultii. )opiii, im"racati in portul popular specific locului, fac un foc mare si 7oaca dansuri sacre in 7urul lui. )ei mai cura7osi isi iau avant si sar prin foc sau peste focul lui 4umedru, ocrotitorul recoltelor si oierilor. N

2ocul se face pe dealuri, in general in partea cea mai inalta a zonei si poate fi vazut de la mari distante, oferind un spectacol unic. (ocalnicii indeamna pe toata lumea, prin strigaturi, $3ai la 2ocul lui 4umedruG$. 2ocul lui 4umedru este o sar"atoare cu un pronuntat caracter funerar. ,adacinile acestui o"icei sunt precrestine si se regasesc in cele"rarea mortii si renasterii, prin incinerare. 0stazi, elementelor precresstine li se adauga cele crestine, prin citirea in "iserica a 0catistului 4fantului 1imitrie si prin insasi atri"uirea numelui 4fantului *ucenic zeitatii sacrificate. 4emnificatia 2ocului lui 4umedru este aceea a unui scenariu al mortii si renasterii anuale a unei divinitati fitomorfe, un ceremonial ce cuprinde moartea violenta a zeului im"atranit la sfarsit de an prin taierea unui ar"ore din padure, urmata de renasterea acestuia prin incinerare, in noaptea de !B - !E octom"rie. 2ocul are aici rol purificator si regenerator. )enusa, car"unii aprinsi si alte resturi din rugul funerar sunt luate de sateni pentru a fertiliza gradinile si livezile. )ine sare peste foc va fi sanatos si se va casatori in acel an. 1aca este "elsug de gutui si nuci, iarna va fi grea. 5ot acum, se fac pomeni pentru morti. $olindele (sau colindurile) sunt nite cntece tradiionale romneti, anume felicitri (urri) de tip epicoliric, avnd &n general &ntre !I i EI de versuri. )olindele sunt legate de o"iceiul colindatului, datin perpetuat din perioada precretin. &olindele nu tre"uie confundate cu cntecele de stea, specifice sr"torilor cretine de iarn, i nici colindatul cu umblatul cu steaua. )olindele se cnt &n prea7ma )rciunului. 6nele dintre ele au o sumedenie de variante i versiuni, potrivit diferitelor regiuni i graiuri.-niial, colindele aveau o funciune ritual, anume aceea de urare pentru fertilitate, rodire i "elug. 0cest o"icei era legat fie de &nceputul anului agrar (adic de venirea primverii), fie de sfritul su (toamna, la culegerea recoltei). +e de alt parte, un scop des &ntlnit al colindelor era acela de alungare a spiritelor rele i de re&ntlnire cu cei plecai pe trmul cellalt. 'n acest sens, ele motenesc funciunea sr"torilor pgne ale 0aturnaliilor, &alendelor lui 4anuarie i a !ies natalia 0olis 4nvicti. +este timp, din semnificaia iniial a colindelor s-a pstrat doar atmosfera sr"toreasc, de ceremonie, petreceri i urri. )olindele se clasific &n general dup sfera lor tematic. 'n practic, se deose"esc anumite funcii, corespunztoare destinatarului colindei (de fat, de "iat, de negustor, de tineri &nsurei, de logodii), a locului de desfurare (la intrarea i la plecarea din cas, de fereastr), sau a momentului (de doliu, de zori). +ornind de la rolul normativ "inecunoscut al acestora, se pot descifra mai multe funcii secundare su"ordonate funciei de "az, care este urarea. 'ntre funciile secundare cele mai des &ntlnite sunt cele de: comunicare, iniiere, &ntrire a coeziunii grupului social, protecie, normare, manifestare a sacrului i e#perimentare a acestuia, onomastice sau cat%aretice. +este unele colinde s-a suprapus i elementul cretin, regsi"il mai ales la refren, &ns acest fapt sa petrecut a"ia &n Evul *ediu, su" influena ?isericii. 0cestea conin o sumedenie de scene apocrife, suprapuse peste elemente mai vec%i. 'n vremurile precretine, ritualul era zgomotos, dura mai multe zile, iar festivitile cuprindeau ofrande vegetale i animaliere, mese comune, dansuri i reprezentaii dramatice. 5oate acestea se desfurau primvara sau toamna. 1up mutarea 0nului /ou la 1 ianuarie, &n vecintatea )rciunului, aceste ritualuri au fost ser"ate numai &n vremea celor dou sr"tori cretine. /5itualul se desfoar de obicei ncepnd din *(unul &rciunului 29: decembrie3, pn dimineaa zilei urmtoare. -rupul de ase pn la treizeci de tineri 2colindtori3 aleg un vtaf, care cunoate obiceiurile tradiionale i vreme de patruzeci sau optsprezece zile ei se adun de patru, cinci ori pe sptmn, ntr%o cas anumit, ca s primeasc instrucia necesar. 'n seara zilei de 9: decembrie, mbrcai n straie noi i mpodobii cu flori i zurgli, colindtorii fac urri mai nti la casa gazdei, apoi trec pe la toate casele din sat. &hiuie pe strzi, cnt din trompete i bat darabana, pentru ca larma fcut s alunge duhurile rele i s%i vesteasc pe gospodari de sosirea lor. 8i cnt prima colind la fereastr i dup ce au primit nvoirea celor ai casei, intr n cas i i continu repertoriul, danseaz cu fetele tinere i rostesc urrile tradiionale. &olindtorii aduc sntate i bogie, reprezentate de o rmuric de brad pus ntr%un vas plin cu mere i pere mici. 8.ceptnd familiile cele mai srace, de la 1I

celelalte primesc daruri6 colaci, plcinte, fructe, carne, butur etc. !up ce au strbtut ntreg satul, grupul colindtorilor organizeaz o serbare la care iau parte toi tinerii. O"ircea 8liade n 4storia credinelor i ideilor religioase 2a de aceast descriere, &n general difer numele grupului de colindtori, numele conductorilor acestuia, precum i ordinea celor colindai. )olindele sunt interpretate prin cntarea &n grup, la unison, ori &n dou grupe, antifonic. 6neori, ceata se acompaniaz cu instrumente (fluier, cimpoi sau do" mic). ,itualurile care implic fiine animaliere (>)apra:, >6rsul:) se caracterizeaz prin e#istena anumitor roluri: animalul (un flcu costumat, care face zgomote caracteristice: clmpnitLmormit i danseaz), i un >mo: sau doi. ;ule incondeiate la romani "ul este un sim"ol al &nceputului, el este pus &n legtur cu noua orientare ce o ia lumea odat cu moartea i mai ales 'nvierea *ntuitorului. *otivele ornamentatiei oualelor incondeiate sunt numeroase, si fiecare motiv se prezinta in mai multe variante , care se diferentiaza in functie de localitate. 9ariaza c%iar si in acelasi sat si variat iese acelasi motiv din mana aceleiasi persoane care incondeiaza. )ele mai utilizate motive sunt: ; ,egnul animal: al"ina, "roasca, srapele, melul ; *otive vegetale:frunza "radului, garoafa, spicul graului ; 6nelte casnice si de camp: gre"la, lopata, fierul plugului ; Arnamente industriale, motive luate din industria casnica: clinul ce se formeaza la croirea camasilor si manecile ; 1iverse: desagii si "raul popii, calea ratacita, crucea pastilor. )rucea - semnul crestinatatii - cu numele simplu .cruce: in 7ud. *uscel apare o cruce mica in punctual de incrucisare a doua "ete si in cele patru compartimete cate o figura, care pe alte oua, se numeste .argeseanca: sau .goanga:. )rucea nafurei - crucea increstata pe painea din care se imparte nafura la slu7"a "isericeasca. )rucea +astelui - crucea cu care crestinii impodo"esc pasca pe care crestinii o duc la "iserica, in noaptea -nvierii, numit in unele zone si .Fiua +astelor: )rucea romaneasca si crucea ruseasca sau crucea moldoveneasca - este reprezentata printr-o cruce cu alte cruciulite la capete. 4teaua - este un motiv raspandit, intalnit mai ales in "ucovina si in tot vec%iul ,egat. -n 9alcea si ,m. 4arat , acest motiv este intalnit si cu numele de .floarea stac%inei: sau .steaua cio"anului:. *anastirea - tre"uie de asemenea sa fie considerata ca un sim"ol. 1aca motivul din *uscel, o cruce impodo"ita, iti aminteste de un o"iect ce se gaseste infiecare "iserica ce ar putea sa imagineze manastireaP tot un sim"ol al crestinatatii. 1aca lasam privirea sa za"oveasca asupra unui ou incondeiat, el ne transimite "ucurie, uimire, smerenie, impacare, pentru ca in ornamentatia lui, de fapt, se opereaza cu sim"oluri.(soare, luna, cruce, etc.), cu modele din natura (plante, animale, o"iecte casnice) si cu modele de tesaturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.

11

#ortul popular &(estimenta)ie* gust i simbolistica elementelor'

$ostumul popular rom!nesc + marc% identitar% )unoti o ar, un popor, pornind de la oameni i de la o"iectele plsmuite de ei, alturi de lim", o"iceiuri i tradiii, costumul popular constituie o em"lem de recunoatere, o marc a identitii etnice, un document cu cert valoare istoric i artistic totodat. 'nsoind omul &n toate &mpre7urrile vieii sale, de la natere pn la moarte, costumul popular constituie nu numai un ansam"lu material cu funcii practice, de aprare contra intemperiilor, ci i un purttor de semne i sim"oluri, un lim"a7 de comunicare, transmindu-ne atitudinea creatorului fa de societatea &n care triete i-i modeleaz opera. A definiie a costumului popular ar putea fi ,,%ainele purtate de rani, pe care acetia si le fac singuri.JJ )ostumul popular romnesc, ca si oricare alt costum popular (sau naional) este o com"inaie a tradiiilor locale, a aezrii geografice, a climei, de asemenea reflectQ si starea socialQ sau material, ocazia cu care este purtat, fiind o e#presie a metamorfozrii vrstelor i mentalitilor aferente, o em"lem de identificare, o manifestare a spaiului local i universal &n acelai timp. 1incolo de modalitile de a-l ese, a-l croi, a-l coase i a-l &mpodo"i se afl &ntotdeauna sentimente, triri, atitudini i comportamente umane, costumul popular reflectnd valori sociale, morale i estetice. 0r%eologi i istorici ai costumului popular romnesc consider elementele incizate pe statuete ca fiind posi"ile reproduceri ale decorului &m"rcmintei din acele vremuri &ndeprtate, recunoscnd frapante asemnri &ntre elementele de costum reprezentate pe figurinele preistorice i piesele componente ale costumului popular din vremea noastr. 0semnarea costumului popular de astzi cu cel purtat cu generaii &n urm de strmoii daci, reprezentai pe monumentele antic%itii clasice, dintre care cele mai vestite sunt )olumna lui 5raian de la ,oma i 5rop%aeum 5raiani de la 0damclisi, &n 1o"rogea, dovedete persistena milenar a unor piese de port, care, &ntr-o form evoluat, apar i &n zilele noastre. )ci, ,omnia este vatra uneia din cele mai vec%i civilizaii ale antic%itii clasice europene, cea traco-dacic, motenitoare, la rndul ei, a &nc ase milenii de civilizaie agrar a neoliticului i a epocii "ronzului. 4paiul carpato-danu"iano-pontic a pstrat printre cele mai importante vestigii istorice, lingvistice i etnografice ale romanitii rsritene. +e o"iectele de metal specifice artei secolelor -9 i 9 apar reprezentri umane &nvemntate asemntor cu cele de pe *onumentul de la 0damclisi. 1ocumente semnificative pentru relevarea costumului popular romnesc sunt atestate a"ia &n secolul al -9-lea, &ncepnd cu reprezentrile de ranii romni, &n port popular &n &hronicon Pictum <indobonense, de la 1=BM (&m"rcai cu cmi din pnz al" i cioareci, iar &n picioare cu opinci, purtnd deasupra sarici mioase, prevzute cu mneci lungi, nelipsite din portul pstorilor mrgineni din zilele noastre), care demonstreaz persistena unor elemente de port de strvec%e origine. 6n izvor de seam pentru cunoaterea costumului popular &l reprezint iconografia, portretele ctitorilor furniznd date preioase cu privire la vestimentaia caracteristic anumitor categorii sociale, &n secolele al C9----lea i al C-C-lea, a crescnd numrul ctitorilor provenii din rndul dregtorilor locali, al negustorilor, meseriailor i ranilor. +icturile votive reprezentnd ctitori-rani sunt documente preioase, cu valoare istoric i artistic ce ne furnizeaz informaii interesante cu privire la portul local, la elementele componente ale ansam"lului vestimentar caracteristic unei anumite zone i perioade istorice, la gustul artistic, rednd specificul romnesc &ntr-o viziune estetic proprie acestui pmnt. 8urnalele cltorilor strini care au vizitat Rrile ,omne constituie o alt surs de documentare. +erioada cuprins &ntre &nceputul secolului al C-C-lea i sfritul lui a fost considerat de specialitii &n domeniu cea mai valoroas etap pentru creaia artistic popular, &n aceast perioad atingnd apogeul &n ceea ce privete valoarea sa artistic, aflndu-se &n uzul comunitilor rurale de pe &ntreg cuprinsul rii. 'n aceast perioad ara noastr participnd la marile e#poziii universale de la +aris (1MEH, 1MMN, 1NII), 9iena (1MH=, 1N1I), 0msterdam (1NIN), ,oma(1N11), ?arcelona (1N!N), ?ru#elles 1!

(1N=B) cu colecii de costume populare reprezentative pentru diferitele zone etnografice ale rii, colecii ce au trezit i meninut &n timp interesul i admiraia &ntregii lumi. 9ec%imea, originalitatea i autenticitatea artei noastre populare, ca i varietatea formelor sale de e#presie s-au constituit &n argumente convingtoare privind originea noastr etnic, idee fundamental pe care s-au cldit contiina de neam i cea de ar. 0a cum remarca poetul filosof (ucian ?laga, &n 5rilogia culturii, $&n asemnare cu cromatica altor popoare, cea romneasc reprezint cazul rar al unei arte populare de natur clasic, &n sensul c e msurat discret... +rin funcia pozitiv a golului, a cmpului ca factor ritmic prin acest mod dega7at, arta popular romneasc reprezint &n rsrit o insul de du% european... du% al msurii.$ )ulorile vii nu sunt niciodat stridente, iar culorile potolite nu sunt niciodat mo%orte. 0rta popular romneasc i numeroasele meteuguri care conlucreaz la crearea ansam"lului vestimentar tradiional i-au tras seva din straturile celor MB de secole de civilizaie rneasc, fertilizate de-a lungul istoriei de influene "enefice venite din arii culturale, decantnd, &n timp, coordonatele unei estetici proprii. Unitatea i di(ersitatea costumului popular rom!nesc E#trem de divers, costumul celor NI de zone etnografice cuprinse &n provinciile istorice romneti: *aramure, ?ucovina, *oldova, ?asara"ia, 1o"rogea, *untenia, Altenia, ?anat, )riana, ce &ncon7oar, de 7ur &mpre7ur, inima rii, 5ransilvania, se prezint unitar i inconfunda"il cu vemntul etniilor vecine sau conlocuitoare: secuii, germanii, mag%iarii, turco-ttarii, armenii, evreii, sr"ii, lipovenii, "ulgarii, ucrainenii, iganii. ,educerea la geometric a imaginii o"iectelor din mediul &ncon7urtor a dat natere unei tradiii estetice, unei maniere originale de a percepe natura i a o e#prima &n tipare plastice inedite. 1ecorul, discret, este amplasat cu un rafinat sim al msurii, &n cmpuri ornamentale "ine delimitate, care su"liniaz liniile croiului - "azat pe principiul tieturii &n foi drepte - dar i pe cele ale corpului omenesc cruia &i confer un aspect sculptural, de mare distincie. +e fondul al" se detaeaz motivele ornamentale dispuse dup regulile de "az ale ornamenticii populare: repetiia, simetria, alternana i dinamica micrii. 4tpnind legile contrastului i ale armoniei, vdind un gust al ec%ili"rului clasic, creatoarea popular tie s asigure unitatea compoziional a costumului, realiznd acorduri cromatice deose"it de rafinate, cu un minim de mi7loace de e#presie. 9arietatea costumului popular din aceste zone distincte se &nscrie &ns &n cadrul unei puternice uniti ele fond, care este meninut de structura unitar a costumului romnesc, i este prezent &n toate aspectele sale eseniale i anume : 'ntre"uinarea esturilor al"e de cnep, in, "um"ac, ln, "orangic, produse &n gospodria proprie, coloritul al" fiind specific costumului popular romnesc. 6nitatea de croial, care are ca lege ele "az tietura &n foi drepte (fr rscroituri). ,espectndu-se economia de material, printr-o perfect raionalizare se folosesc toate "ucile rezultate din tierea unei foi de estur. 0ceeai unitate se vdete i prin aspectul esenial al costumului popular : decorul. Arnamentica vetmintelor se caracterizeaz printr-o deose"it msur i pondere &n compoziia ornamental, &n dispoziia motivelor decorative pe suprafaa ornamentat, creatorul popular avnd o e#cepional precizie &n sta"ilirea unui perfect ec%ili"ru de valori. 'n ornamentica costumului popular, decorul este plasat pe poriunile vizi"ile i nesupuse uzurii. 1ispoziia ornamentului urmeaz linia dreapt - motivele ornamentale se &nir &ntr-o succesiune ritmic, &n rnduri, care str"at O fie de la o margine la alta, fie pe suprafee delimitate O estura pieselor de port. -n arta popular, ornamentul este legat organic de forma i volumul o"iectului, determinat fiind l de materia prim i te%nica de e#ecutare a acestuia. 0l patrulea element care determin unitatea costumului popular este coloritul, care se caracterizeaz prin prospeime i armonie. 0lturi de culoarea de "az al" specific portului popular romnesc, coloritul ele fond al unor piese de port, ca i ornamentaia sunt redate &n culori primare : rou, negru, gal"en, al"astru sau verde, armonizate fiind numai prin tonuri ma7ore. 1=

)omponena costumului prezint de asemenea un element de unitate a portului popular, care apare &n structura unitar, att la costumul femeiesc, cit i la cel "r"tesc. )ostumul femeiesc se caracterizeaz printr-o componen similar - aceeai cma &m"rcat direct pe corp, care este legat la mi7loc cu "rul lat, piese croite deopotriv &n form dreptung%iular &m"rac corpul de la talie &n 7os. )apul se poart descoperit la fete i acoperit la neveste, iar sumanele i co7oacele pstreaz aceleai forme. (a costumul "r"tesc, uniformitatea este att de mare, &nct numai unele detalii de croial i particulariti de ornamentic constituie o difereniere de la o zon etnografic la alta. 5otui varietatea portului popular romnesc O meninut &n cadrul unei evidente uniti de stil O este remarca"il. 1atorit condiiilor de via diferite, fiecare din inuturile rii noastre i-a impus o not dominant &n caracterul local al costumului popular, iar &n limitele acestor inuturi, variantele tipului principal de costum prezint, la rndul lor, diferenieri de detaliu, care duc la o mare variaie i "ogie de forme. )a toate fenomenele de cultur material, costumul popular este supus unei continue evoluii. (egtura sa strns cu viaa social &l face s apar ca un fenomen &n continu transformare, adaptndu-se condiiilor mereu sc%im"ate de via. -n general costumul, pornit iniial de la cele mai simple forme, s-a perfecionat i complicat &nsuindu-i, pe lng funciunea sa de ordin practic i atri"ute estetice. 2actorii care au contri"uit la evoluia costumului popular auto%ton, pn la forma comple#, pe care o cunoatem astzi, sunt nenumrai i aparin unor domenii diferite. #ortul popular b%rb%tesc Tipologia pieselor componente )ostumul "r"tesc prezint, &n linii generale o mai unitate att din punct de vedere morfologic ct i decorativ, dovedindu-se mai conservator, dect cel femeiesc, traversnd multe generaii fr s suporte modificri eseniale < un costum funciona, perfect adaptat mediului geografic &ncon7urtor, care permite identificarea &ndeletnicirii i totodat, a apartenenei zonale a puttorului, reflectnd &ntr-o mai ,are msur legtura strns cu nevoile practice ale vieii. $%maa 6n element de "az a portului "r"tesc, a cunoscut o diversitate morfologic i o lung evoluie &n timp i &n funcie de modul de ataare a mnecilor la cma, de forma, numrul i poziia clinilor i de lungime. 5oate tipurile de cma (cmaa lung cu clini laterali, cmaa cu "ar"uri, cmaa scurt, cmaa foarte scurt, cmaa scurt cu fustanel) au deviat din tipul de "az, cmaa dreapt, >cmaa "trneasc: sau >cmaa vec%e:. )maa se confecioneaz, &n mod o"inuit, din fi"re vegetale, cnep, in sau "um"ac &n unele regiuni ale rii i din "orangic, iar &n *oldova gsim cmaa confecionat i din ln. +n la &nceputul secolului al CC-lea, estura destinat cmii era din >tort$ de cnep. 'n trecut, inul, cultivat &n msur mai mic, servea numai ca "teal &n urzeala de cnep, pentru cmile ,,de sus$, din inuta de sr"toare a femeii. )u ptrunderea "um"acului &n mediul rural, cele dou fi"re prelucrate &n gospodrie, cnepa i inul, au fost &nlocuite treptat cu firul industrial de "um"ac. -n unele zone pnza are o consisten mai pronunat, datorit nu numai firului mai gros de "um"ac utilizat, ci i sistemului de estur practicat. )maa se croiete &n foi drepte (de cea @B cm lime), respectndu-se sisteme simple, de vec%e tradiie. Dri7a pentru economia de material duce la o c%i"zuit &mprire a pnzei, din care se folosete, cu un calcul precis, i cea mai mic "ucic de estur, fr risip. $%maa dreapt% : tietura &n foi dreptung%iulare att pentru fa ct i pentu spate, mnecile fiind intodeuna ataate de umr. $%maa lung% cu clini laterali* are o mare rspndire &n intreg arealul rii romneti , -n zonele de munte i cele colinare, cmile erau lungi pn la genunc%i, sau c%iar deasupra lor, &n zonele de cmpie 7oase lungimea depea genuinc%ii, uneori a7ung&nd pn la glezne. *necile erao fie largi, fie li"ere la 1@

e#tremitatea inferioar, fie fie strnse n manete mai &nguste, numite pumnai. (rgimea necesar micrii "raului o ddea pava, care se introducea la su"sioar. $%maa cu barburi* specific populaiei pastorale de pe am"ele versanete ale crpailor *eridionali, prezint trsturi ditincte datorit clinilor (latereli i centrali) introdui &n componena sa. )linii mai sunt cunoscui i su" denumirea de "ar"uri, de unde provine i denumirea cmii. $%maa foarte scurt%, (specific *aramureului) este o variant a cmaii scurte, avnd un croi aparte, pnza fiind aezat pe lungime, &ntins peste umeri i spate, lsnd gol 7umtate din torsul "r"atului. $%maa scurt% cu fustanel%* in unele zone su"carpatice i &n *oldova poalele se purtau separat de stanii, contituind aa numita fust sau fustanel. #antalonii 'n funcie de anotimpul &n care sunt purtai, difer croiul i materia prim din care sunt confecionai, iar in funcie de acestea difer i numele care desemneaz diferitele tipuri de pantalonii. +entru sezonul cald sunt confecionai iarii, izmenele, gacii i pantaloni. -)arii* confecionai din pnz de in sau de "um"ac, sunt caracteristici portului moldovenesc. -zmenele* purtate &n anotimpul clduros, croite drept sau mai larg, confecionate din pnz decnep, in sau de "um"ac. .acii cu o frecven mai mare &n partea de nord- vest a rii, au o croial mai lung i mai larg. 1in categoria pantalonilor de iarn fac parte cioarecii, iarii, ndragii, poturile, dimii. $iorecii, confecionai dintr- o estur groas de lndat la piu, cu o croial dreapt sau str&mt, todeauna al"i, numii i)ari sau n%dragi &n *untenia i Altenia. A perec%e de pantaloni cu un croi aparte, confecionai din estur groas de culoare &nc%is, foarte largi &n partea superioar i stmi de la genunc%i &n 7os, asemntor de forma alvarilor, sunt &n funcie de zona &n care se poart cioarecii* i)arii* n%dragii* poturile* dimiile, /,0, #ortul popular femeiesc )ostumul femeiesc, &n raport cu cel "r"tesc prezint o tipologie mai variat i o mai mare "ogie a decorului, de aceea, ne va fi 7ustificat preocuparea noastr susinut &n descrierea costumului femeiesc. -n clasificarea general a portului popular femeiesc deose"im trei tipuri principale de costum. 5ipizarea costumului este determinat de forma i funciunea pieselor de port, care &m"rac corpul de la talie &n 7os i care se &ncadreaz &n trei mari categorii i anume : ,,fota$ aparinnd costumului de *oldova i parial de *untenia >(!lnicul$ aparinnd costumului de Altenia i ,,catrin)a$ aparinnd costumului de 5ransilvania, dar purtat deopotriv, att &n Altenia, ct i &n *untenia. $%maa -n &m"rcmintea femeii (&n funce de croi <alctuirea staniilor,modul de racordarea mnecilor la stanii) gsim dou tipuri principale de cma : cmaa ncreit n (urul gtului i cmaa dreapt, am"ele tipuri aparinnd celor mai vec%i forme din istoricul portului popular romnesc. >$%maa ncre)it%111 &n 7urul gtului, denumit >cma crea dup gt$, sau >ciupag cu mneca de sus$ este atestat de imaginile monumentului istoric 5rop%aeum 5raiani, ca fiind purtat i de femeile dacilor. +rezint cea mai simpl croial: foile drepte din fa (>stanul din fa$), acelea din spate (>stanul din spate$) i foile mnecilor sunt &ncreite &n 7urul gtului. )reurile susinute de o simpl a (cum se mai pstreaz &nc la cmile din *oldova) au fost fi#ate pe parcursul timpului &ntr-un gulera &ngust, denumit >"enti$. -n forma sa ar%aic, cmaa este lung, pn la glezne, fiind croit &ntr-una, (din aceeai foaie de pnz) de la umeri pn 7os, numit ,,cma cu totul$ sau >cma de-a-ntregul$ ea se compune din >ciupag$ (poriunea de sus, cmaa propriu-zis) i >poale$ (poriunea inferioar), formula >cmii cu 1B

totul$ a fost prsit &nc din secolul trecut, datorit structurii mai complicate a ciupagului, fa de aceea a poalelor, i astzi, dei gsim ciupagul unit de poale printr-o custur, aceste dou piese de port sunt confecionate individual, &n mod separat. intercalat la su"ra. Alti)% constituie ornamentul principal, plasat pe locul cel mai vizi"il, umrul. -niial alti constituia o "ucat de pnz dreptung%iular, ce se croia separat i se integra &n structura cmii, prins de la gt i acoperind umrul, &n continuarea altiei, care era mic (att ct acoperea umrul) se prindea ,,mneca$ &ncreit, fiind mai larg dect alti (pentru a permite micarea li"er a "raului). .ulerul &ngust ofer prile7ul valorificrii motivelor mrunte, delicate, care apar &n mare varietate pe aceast mic >"enti$, &n mod general gulerul este ornamentat prin custur &n >mute$, >piezuri$, >la un fir$ sau >custur pe dos$. (a margine gulerul se &ntrete printr-un >"rna$ sau >stre7$ cu aspect de &mpletitur. #oalele, fa de ciupag, prezint o mai redus ornamentaie 1easupra tivului, fcut cu gurele, se &nir de o"icei un rnd de motive izolate, cu denumire de >vrtelni$, >"o"oci rupi$, >tuturoci$ etc. &n zona de sud gsim ornamentul de >rnd inut$ sau >pre7uroi$. +e marginea tivului este o dantel croetat denumit >margine$ &n nord i >piuri &n sud. >$%maa dreapt%$ reprezint al doilea tip principal din portul romnesc, avnd de asemenea o croial simpl &n foi drepte. 2oaia din fa &ntins trece peste umeri spre spate la gt se rscroiete i se despic gura cmii. *necile se prind drepte de la umr i sunt largi 7os, pe pri sunt intercalai cte doi clini (pe o parte, tiai cte doi dintr-o foaie), la su"ra se introduce >"roasca$ gulerul mic, drept se leag cu o >c%eptoare$, care are un >smoatec$ (ciucure) la capt, cmaa dreapt este denumit >cma copilreasc$. Arnamentaia cmii drepte este redus : se plaseaz la gura cmii, su" forma de >ru pe piept$ i la mnec deasupra tivului, pstrnd motivele ornamentale i te%nica de custur a cmii &ncreite. +entru a compensa lipsa ornamentaiei mai "ogate, constatm la cmaa dreapt o preocupare deose"it pentru ornamentarea tivurilor O la gur i mnec O cu >a"ace$, iar la margine cu >coliorG cu acul$ sau >"e"iluri$, o dantelu mestrit, realizat cu acul prin &nnodarea firului. )maa dreapt, considerat m ai modest, este purtat de "trne i &n inuta de munc are o mai pronunat frecven &n zona de cmpie. #iese comune portului b%rb%tesc i femeiesc 0nsam"lul costumului popular prezint o serie de piesese comune portului "ar"tesc i femeiesc, dintre aceste distingem centurile, nclrile, piptaterele, co(oacele, sumane, ube, mantale, laibre, batistele, traista etc. 2r!urile* betele* fac parte din categoria legturilor esute din fi"re animale i uneori asociate cu fi"re vegetale (cnep i mai ales "um"ac). 'm"rcate prin &nfurare repetat, cunosc cea mai mare arie de rspndire. ?etele spre deose"ire de "rie, sunt mai &nguste, avnd un rol decorativ mai pronunat. "pinca &nclmintea tradiional a portuluiu rnesc, purtat &n orice anorimp. "bielele confecionate din panur dat la piu, din form dreptung%iular ce &nfurau piciorul. *odul de &nfurare pe picior i din cromatica folosit se putea citi zona de prvenien i vrsta purttorului. Tolobanii* specifici portului de iarn din zonele montane, confecinai dintr-o estur groas dat la piu, &m"rcau piciorul ca o cizm &nalt din psl. Sarica - %ain mare mioas spacific portului de iarn, iniil cu forme mai so"re, ulterior introducndu-se divese cute sau clini pentru a-i sporii flezi"ilitatea i elegana. -licile* veste scurte fr mneci din sturi confecionate &n cas sau industriale, cu dou su"tipuri principale de croi : ilicele desc%ise &n fa si cele desc%ise su" "ra (cu sau fr desc%izturpe umr). 1E

-nteriorul locuin)elor )%r%neti era cu adevrat .&m"rcat:. Resturile aezate in interior erau prezente att in casele rneti, cat si in cele "oiereti, )nd se mutau dintr-un loc intr-altul, luau cu ei in principal interiorul, ce consta in c%ip esenial din esturi.)asa era &m"rcata cu peretare, ce erau esute pe limea rz"oiului de esut si pe lungimea peretelui camerei de o"icei aceste peretare erau aezate pe partea de camera unde se afla si patul. *ai trziu aceste o"iecte de decor interior au &nceput a fi prinse unul de altul, pe toata lungimea lor, si in timp nu au mai fost puse pe perete, ci direct pe 7os, dnd astfel natere covoarelor. 1ecorul peretarelor se recunoate prin alternarea dungilor paralele, perpendiculare pe lungimea piesei, si prin lipsa c%enarului decorativ. )nd dimensiunile caselor rneti cresc, aceste piese de decor &ncep a fi prinse unele de altele. ?rnele caselor, in interior, sunt si ele acoperite cu frumoase esturi, culorile vii alternnd cu cele mai terse, dnd astfel natere unui decor de o rara frumusee. -n timp motivele geometrice dispar, ele fiind &nlocuite cu cele florale. 2irele erau folosite fie in coloritul lor natural, fie vopsite. )unosctoarele acestui meteug erau ma7oritatea trncilor din satele romaneti. )ulesul plantelor nu &nsemna numai aprovizionarea cu leacuri naturale, ci si o importanta sursa de inspiraie cromatica. 0legerea si com"inarea culorilor presupuneau nu numai pricepere, ci si simt artistic si temeinice cunotine "otanice. 5radiiile trecutului ne amintesc de rnii care ieeau singuri sau mai muli laolalt, str"tnd pa7iti si pduri, pentru a culege plante era si o zi %otrta pentru aceasta, ziua 4fntului -on din luna iunie, dar nu numai. ?uruienile erau strnse si pentru leacuri, recomandate de medicina tradiional, dar si pentru culori. )antitile de plante nu erau totdeauna suficiente pentru a vopsi toate firele, aa ca se strngea o noua recolta. 0ceasta vopsire succesiva da de fiecare data alte tonuri firelor. Resturile astfel colorate capt un farmec aparte care, rezultat din nuanele terse ale vopselelor vegetale, caracterizeaz cele mai frumoase dintre scoarele noastre, ca si cele mai valoroase covoare orientale, de pilda. 4imion 2lorea *arian, cercetnd culorile cunoscute de rani si denumirile acestora, &nregistreaz incredi"ilul numr de !=I.5aranii tiau plantele de pe cmp, cnd tre"uiau sa fie culese, si ce parte a plantei genera o anumita culoare. 2emeile, cu priceperea lor, srguinciose, in zilele de lucru, la vatra sau su" cerul li"er, preparau din coa7a de rc%ita si anin, din co7i de zarzr, foi de ceapa, frunze de gutui, din flori de liliac si alte amestecaturi, cu zeama de varza si piatra acra, culori de o rara frumusee. +entru colorarea esturilor se foloseau: menta, anin, urzica pentru culoarea neagra co7i de zarzr si nuc pentru maro vine de salcie pentru viiniu &nc%is co7i de viin si de dud pentru vernil rdcina de pducel pentru al"astru &nc%is nal"a pentru gri desc%is foi de ceapa pentru gal"en si crem crin, pentru violet suntoare pentru culoarea nisipului. +repararea firelor tre"uia &nc%eiata la anumite termene, respectate colectiv in sate. 0a ca femeile se adunau si lucrau in claca, fie muncind pentru ele, fie pentru cea in casa creia se adunaser. 3unc)iile i semnifica)iile costumului popular )ostumul rnesc reflect un mod de via &n care unitile sociale (familie, grup, comunitate), psi%ologia, filosofia de via, mentalitatea i formele de e#primare artistic au constituit un tot unita, coerent, o unitate indestructi"il. 'n costumul fiecrei etnii >citim: felul de a reda frumosul, &n &nteraga sa "ogie de sensuri, potrivit unor modele culturale proprii, viziune asupra lumii &ncon7urtore, modul particular de a concepe i produce valorile decorative, vemntul popular fiind un document cu ma7ore semnificaii artistice. 2iecare etap a vieii < copilria, adolescena, maturitatea i "trneea, &i avea &nsemnele vestimentare distinctive, cursul de taradiii cruia individul tre"uia s i se integreze, acceptnd-ul &ntrutotul. 'n cadrul comunitilor de tip folcloric, unde vrstele erau considerate categorii distincte, trecerea de la o treapt de vrst la alta se efectua printr-o serie de acte ceremoniale i printr-un vemnt adecvat al crui lim"a7 era recunoscut i acceptat de toi mem"rii grupului respectiv. 0ceste acte, pentru a fii vala"ile, tre"uie s ai" girul &ntregii comuniti care +articipa intens la desfurarea lor. 2iecare nivel de vrst &i avea codul su de sim"oluri care &i asigurau identificarea, recunoaterea, cod decodificate de &treaga comunitate. 5radiia sta"ilea, pentru fiecare categorie de vrst, atta atri"utele vestimentare distincte - manifestate &n gteala capului, &n decorul i cromatica pieselor de port, &n 1H

adoptarea unor elemente de &m"rcminte specifice numai grupului de vrst respectiv, ct i atitudinile i lim"a7ul corespunztor. E#istau, deci, pentru fiecare vrst, moduri caracteristice de a se &m"rca, a se comporta i a aciona, &nct se poate vor"i de e#istena unui dispozitiv sim"olic tradiional propriu fiecrui nivel de vrst. 5recerea de la o categorie de vrst la alta se fcea printr-un ceremonial la care lua parte &ntreaga comunitate a satului, cu ocazia sr"torilor de iarn. 4coaterea la 7oc a adolescentelor marca un moment cu o semnificaie deose"it, adic intrarea &ntr-o alt categorie de vrst, &ntr-un alt statut acele de fat mare. )nd fata ieea la %or pieptnat cu pturi i mo, &mpodo"it pe cap cu covrlacul % o pam"lic realizat cu fir auriu, ea anuna colectivitatea c-i fat mare i c tre"uie >prins-n 7oc:. )u ocazia ieirii la 7oc, fetele din unele zone se &ncingeau pentru prima dat cu "ru sau "rcin care alturi de alte elemente de vestimentaie >anunau: trecerea de la o categorie de vrst la alta. 2etele spre deose"ire de neveste purtau doar &n fa catrin, pnur sau zadia, la spate poalele fetelor rmnnd neacoperite. 0coperirea prii din spate se fcea &n cadrul ceremonialului de nunt, marcnd trecerea fetei &n rndul nevestelor. 'n funcie de ocupaia purttorului i de mediu &n care &i desfura activitatea purttorul, costumul popular prezint unele aspecte difereniatoare. )ostumul profesional s-a dovedit e#trem de conservator, traversnd multe generaii fr a suporta modificri eseniale. )ostumul rnesc reflect un mod de via, putndu-se >citi: modul de a reda frumosul, &n &ntreaga sa "ogie de sensuri, potrivit unor modele culturale proprii, viziunea asupra lumii &ncon7urtoare, modul particular de a concepe i produce valorile decorative, vemntul popular fiind un document cu ma7ore semnificaii artistice.1 ?i"lografie: 1. ?tc *. &ostumul popular romnesc $ 0l"umul de art popular, ?ucureti !IIE !. (upan E. Portul popular $ Editura 1idactic i +edagogic, ?ucureti, !IIE =. +opoiu +. 8tnologie $ Editura *ega, )lu7- /apoca, !IIH @. +ra%oveanu -. 8tnografia poporului romn $ Editura +aralela @B, ?raov, !II1 %ttp:LLSSS.dro"etaturnuseverin.netLportul-popular %ttp:LLSSS.traditii.roLmestesuguri.p%pPnrTarticolU1I %ttp:LLSSS.asrocatolic.roLport.%tml %ttp:LLSSS.prefectura%arg%ita.roLcdT%rLrommL!L!1L!1csangoviselet.%tml %ttp:LLSSS.traditii.roLmestesuguri.p%pPnrTarticolU11 %ttp:LLSSS."anaterra.euLromanaLfilesLcostumTpopularTromanesc.pdf %ttp:LLSSS.zamol#is.roLmodules.p%pPnameU/eSsVfileUarticleVsidUHM %ttp:LLSSS.dro"etaturnuseverin.netLcostumul-femeiesc-de-me%edinW)BW0=i

Meteugul lutului - ceramica popular%

*eteugul olritului tre"uie considerat, &n lumina cercetrilor ar%eologice, ca unul dezvoltat de timpuriu &n direct legtura cu prepararea %ranei i pstrarea alimentelor. Alritul s-a nscut i s-a dezvoltat &n snul unor societi, al cror mediu e#istenial este unul sacralizat. Alarii, ca i fierarii, erau considerai, &n societile tradiionale XYY oameni ai foculuiYY, dar i cunosctori ai tainei lutului, deintori i e#ecutani ai unor acte cu caracter liturgice
1

?tc. * &ostumul popular romnesc

1M

2aptul c modelau dup propria voin lutul, materia primordial, din care este fcut omul, le conferea un statut aparte legat de magic i creaie. Ei cunoteau tainele pmntului fiind din acest punct de vedere asociai minerilor, dar i ale focului, deinute mai ales de metalurgiti. 'n societile preistorice i primitive ca i &n cele tradiionale, olarii &mpreun cu minerii i metalurgitii erau considerai sacerdoi ai forelor telurice i ai zeitilor c%tonice (1ivinitate su"pmntean), mai ales a marii zeie Deea, Daia- *area *am. +rogresele civilizaiei au desacralizat imaginea despre lume i au demitizat i olritul. 'ncet, &ncet, au fost uitate semnificaiile acestuia, formele au fost contaminate de cele moderne, sim"olurile s-au pierdut. Alritul menine &ns i astzi &n unele centre populare tradiii vec%i cu tot repertoriul de sim"oluri i semne legate de viaa spiritual a societilor ar%aice, c%iar dac, &n mare msur, adevrata lor semnificaie ritual i ordonatoare, nu mai este cunoscut de meterii olari. 1up o ipotez emis pe "aza descoperirilor ar%eologice, naterea ceramicii este legat de meteugul &mpletiturilor din care oamenii primelor timpuri fceau recipiente, (couri &mpletite) pentru pstrarea rezervelor de %ran, &n primul rnd pentru depozitarea cerealelor. +entru a &mpiedica "oa"ele s ias printre nuiele courile erau &mpletite cu lut amestecat cu ap. 0semenea couri de mari dimensiuni (1-1,!Im diametru -I,HIm) mai sunt folosite i &n zilele noastre, &n special &n )mpia ,omn &n 1o"rogea, &n *oldova de sud, &n zonele de cmpie din ?anat i )riana. ,ecipientele de ceramic s-au nscut astfel din arderea &ntmpltoare a unor asemenea couri de nuiele, lipite cu lut, cnd oamenii au constatat c lutul se &ntrete &n foc. 5reptat s-a renunat la suportul de &mpletitur, vasele fiind construite din suluri de argil plastic ce se &ncolceau su" form de spiral &ncepnd cu fundul vasului ctre gura lui. 0ceast te%nic ar%aic de confecionare a ceramicii este atestat &n toate civilizaiile de pe tot glo"ul, iar la noi &n ar s-a practicat &n mediul rnesc pn acum =I de ani, &n 7udeul *ure &n localitile 1eda, ?radu, ,stolia: vasele erau modelate pe o mas cu disc rotativ, iar arderea se fcea &n cuptoare simple, o"inndu-se vase "run - &nc%is sau negre. 1up ardere, vasele se ineau &ntr-o covat, unde se afla o fiertur de tre de gru care micora porozitatea argilei. 'n ceea ce privete dezvoltarea ceramicii pe teritoriu rii noastre, cercetrile ar%eologice au scos la iveal realizri remarca"ile, din punct de vedere te%nic, dar i artistic, aparinnd neoliticului. )ea mai vec%e cultur ceramic este considerat cultura )ri - 4tarcevo (BIII de ani &.3r.) +e teritoriul rii noastre, s-au succedat o mulime de culturi ceramice ()ucuteni, Dumelnia, 3amangia), care au produs nu numai vase de uz, ci i vase rituale i plastic mic. 'ncepnd cu secolele -9 - --- &.3r. se contureaz forme de ceramic aparinnd civilizaiei Deto 1ace. 5ipurile de vase, te%nica de confecionare i decorul se regsesc i astzi &n producia atelierelor de olari din ara noastr. )eramica neagr este considerat ca fiind una auto%ton, dezvoltat &nc &n aceast perioad, procedeul te%nic, repertoriul de forme i cel decorativ, putnd fii &ntlnite &n centrele de olrit din *oldova i *aramure. Materie prim% i tehnic% de lucru A"iectul ceramic este rezultatul transformrilor fizice i c%imice care se produc &n compoziia materiei prime (argila cu ocazia arderii). *ateria prim pentru confecionarea vaselor este argila (lutul), un pmnt compus di silicat de aluminiu, car"onat de calciu, magneziu i o#izi de fier, care are caliti plastice, adic se poate modela &n forme diferite, dup uscare pstrnd aceste forme. 0rgila este cunoscut su" mai multe varieti: 1. agila plastic folosit &n olrit, are culoare cenuie, servete la fa"ricare faianei i olriei comune. !. pmntul gal"en - este, de fapt, un pmnt de culoare gal"en, roie sau "run, care servete la fa"ricarea olanelor (pies de argil ars, de o"icei de form semicilindric, folosit pentru e#ecutarea &nvelitorilor la acoperiurile unor cldiri. 4, 5u" de argil ars, din care se fac canale de scurgere a apei, couri pentru fum etc. 1e# NM), crmizilor i ornamentelor de argil ars. 1N

Arice olar cunoate pe cale empiric compoziia c%imic a argilei i calitile ei plastice, folosindo pe cea mai adecvat formelor pe care vrea s le fac. Etapele parcurse pentru confec)ionarea ceramicii populare 1. E#tragerea lutului (utul se e#trage cu mi7loace te%nice simple (cuitoaie confecionate din coase rupte, sape, trncoape) di locuri anume cunoscute de localnici i uneori indicate prin toponime speciale: 1um"rava lutului. Alarii &i aduc singuri argila, transportnd-o, &n funcie de distana &ntre locul de procurare i cel de depozitare, cu crua sau cu targa. 1e o"icei, locul de procurare al argilei se afl &n apropiere de sat, &n coasta dealurilor. !. 5ransportul +mntul odat adus acas (este transportat cu crua sau targa) se depoziteaz la adpost de soare i ploaie, &n YYFctoareYY (o platformo fcut din scnduri sau pur i simplu dintr-o estur pus pe pmntul uscat), unde se las la dospit. 'n unele sate se las peste iarn se degere ceea ce duce la omogenizarea i mrirea plasticitii pastei =. +relucrarea (utul este frmntat prin clcare cu picioarele goale, mecanic cu mala#oarele, "tut cu miul, adugndu-se treptat apa. 0ceasta este o operaie foarte important, pentru c asigur pastei plasticitate mrit. 2rmntarea se face pe o piele de vit sau pe un ol de cnep denumit clctoare. +mntul era clcat &n picioare pn devenea o pastX YY ca untulYY apoi se fceaYYY turnYY i se tia &n calupuri cu secera sau se YY trgea la cuitoaieYY &n felii su"iri. 0ceast operaie este menit s curee pasta de impuriti i s asigure astfel, o "un i uniform coacere a vaselor, deoarece orice piatr ct de mic sau c%iar un fir de iar" putea produce spargerea vasului la ardere. Aperaia poart numele de YYmezdritYY, pentru c se fcea cu un vrf de coas &ndoit numit YYmezdreaYY. @. 1ospirea 0 doua perioad de dospire a lutului , de scurt durat (cteva ore). B. *odelarea )onfecionarea vaselor &ncepe cu modelarea lor pe roata olarului, acionat cu piciorul sau, mai nou, acionat electric. 4e folosesc unelte tradiionale, ca roata &ncet i rapid (mai nou acionat electric), locul pentru netezirea vasului &n e#terior, strugul sau pieptenele din lemn tare de pr pentru netezirea vaselor adnci &n interior, plotogul - "ucat de pile de oaie, folosit pentru finisarea vaselor. E. 6scarea vaselor 4e face la um"r, &n atelierul olarului, la cldur i umezeal, pe prisp sau &n curte su" aplectoare, timp de cteva zile aceast operaiune tre"uie s se fac lent, pentru a nu produce crpturi pe suprafaa o"iectelor. H. 0ngo"area ("ar"otinarea vaselor dup uscare) )onst cu acoperirea lor cu o su"stan special denumit ango", care poate fii al" sau roi, fcut din %um diluat cu ap. 0re rolul de a astupa eventualele poroziti ale vasului. M. Arnamentarea 4e face prin diferite procedee tradiionale: pictare, garitare, relief, etc. 5e%nicile de ornamentare sunt specifice fiecrui centru ceramic. N. 0rderea &n cuptorul special 'n funcie de modul de ardere, o"inem mai multe feluri de ceramic: a. ceramica nesmluit, care se arde o singur dat ". ceramic smluit (smalul este un o#id de plum"), vasele se smluiesc dup prima ardere smalul se aplic pe vasele ango"ate, acoperite cu motive decorative i arse o singur dat. 4malul este, de fapt, o glazur de o#id de plum", care la ardere se vitrific (modificarea structurii unei su"stane prin &nclzire la o temperatur &nalt, astfel &nct s devin compact i cu luciu sticlos, 1e# NM), devenind transparent i strlucitor. 4e aplic pe vas prin turnare cu o lingur sau prin scufundarea vasului &ntr-o "aie de smal. 4malul este preparat de olari din grune de plum" o#idate prin &nclzire, amestecate cu nisip, sticl picat si cenu. 4malul poate fii incolor (9adu )riului - ?i%or) sau "leu ()orund), verde, "run, verde, !I

rou, Dal"en (?anat). 4malul se procur i din comer (miniu de plum"), amestecat cu nisip. 0rderea 7oac un rol important &n confecionarea ceramicii populare. -mportant este com"usti"ilul folosit, acesta depinznd de resursele locale: paie, trestie, ramuri sau lemn de "un calitate, de esen diferit, dup tipul de ceramic: plop, pin, "rad, mai ales pentru ceramica neagr, pentru c produc mult fum, dar i temperatura dezvoltat (BII-1IIIZ)). 1e-a lungul timpului s-au folosit mai multe procedee de ardere a vaselor: a. ardere li"er, cu com"usti"ilul pus direct pe vase ". arderea intr-o groap, se practic c. arderea &n cuptor special construit, este un tip evoluat de ardere, folosit &n centrele ceramice actuale. )uptorul apare pentru prima dat &n )%ina. 'n ,omnia este atestat din neolitic &n cultura )ucuteni. 0rderea ceramicii &n cuptor se face o#idant i reductiv (&n lipsa sau prezena o#igenului), &n conformitate cu dorina de a o"ine ceramic neagr sau roie. )uptorul de ars oale este cea mai important instalaie a olarului. *ateria prim, din care se construia, era pmntul pietros, amestecat cu nisip pentru a rezista la foc i a pstra cldura. 0rmtura cuptorului era din nuiele &mpletite pe dou rnduri (dou grdulee &nalte cam de !I-=I cm) &ntre care se "tea pmnt cu maiul.

4ursa: %ttp:LLSSS.dro"etaturnuseverin.netLceramicW)@WM=-popularW)@WM=-omW)=W0!neascW)@WM=-I

'n centrul cuptorului, se &nla din crmid, un stlp de cca. =I cm &nlime, de la care se construia podeaua de scnduri peste care se aeza pmnt. 0tt gardurile din nuiele ct i cele de scnduri ardeau, rmnnd doar pereii de pmnt. )uptorul era acoperit cu un acoperi mo"il pentru a &mpiedica apa de ploaie sa ptrund &nuntru. !1

'n cuptor cldura circula pe vertical vatra se afla pe fundul cuptorului, fiind desprit &n dou de un an denumit .strigoi:, la captul cruia se afla gurile de foc. )uptorul se &ncrca pe deasupra, aezndu-se mai &nti vasele mari, apoi cele mai mici, acoperindu-se totul cu cio"uri pentru a &mpiedica cldura s ias.

2ibliografie: B. *i%ilescu ). &eramica popular din ;ltenia % 0l"umul de art popular, ?ucureti !IIE E. +opoiu +. 8tnologie $ Editura *ega, )lu7- /apoca, !IIH H. +ra%oveanu -. 8tnografia poporului romn $ Editura +aralela @B, ?raov, !II1
%ttp:LLSSS.dro"etaturnuseverin.netLceramicW)@WM=-popularW)@WM=-romW)=W0!neascW)@WM=-I %ttp:LLde#online.roL

0,3-5E)56,0 ?-4E,-)E04)0 (0 ,A*[/- 1E (0 '/)E+656,- +[/\ 0F(ocaurile cretine de cult au &nceput s se construiasc pe teritoriul actual al ,omniei &nc din sec -9. 5oate "isericile ridicate de atunci i pn azi definesc toate stilurile de art, &ncepnd cu cel "azilical i terminnd cu variatele forme ale stilului "izantin. 2azilici din epoca paleocretin% pe teritoriul de azi a 5om!niei din epoca paleocretin% 4tilul "azilical &n ar%itectura "isericeasc se caracterizeaz printr-o construcie simpl &n care predomin linia dreapt de stil clasic, "ine luminate, cu ferestre numeroase i largi, plafonul drept din panouri de lemn, fr nici un decor, sc%eletul acoperiului fiind &n dou pante rmnnd astfel vizi"il &n interior. 4implitatea i familiaritatea, erau &n general cele care defineau aspectul interior al "azilicilor, iar elementul principal de art care ornamenta interiorul edificiului era mulimea i decorul sculptural al coloanelor din interior, confecionate de o"icei din marmur. )ele mai vec%i locauri cretine de cult construite pe pmntul romnesc aparin stilului "azilical din epoca paleocretin. +redominante au fost "isericile de paro%ie, iar cteva au fost "azilici cimiteriale, fiind ridicate mai ales in 1o"rogea de astzi. ?iserici de acest tip s-au mai descoperit i &n Altenia (la 4ucidava lng )elei) i &n ?anat (la Diridava < *orisena azi )enad). 2iserici pe p%m!nt rom!nesc nainte de ntemeierea 6%rilor 5om!ne Adat cu dezvoltarea i rspndirea tipului "azilical, &n ,srit se definete un nou stil ar%itectonic, stilul "izantin , care este rezultatul amestecului formelor de art clasic cu cele orientale. (a "aza stilului "izantin stau trei elemente, conceptii sau curente si anume: elenismul, Arientul i cretinismul. +rintre caracteristicile stilului "izantin menionm folosirea cramizii ca i material de construcie, e#tinderea a"sidelor, predominarea planului cruciform, imprire &n sens transversal a interiorului &n cele trei pri principale (altar, naos i pronaus), ornamentaia interioar realizat aproape e#clusiv prin pictur, contrastul iz"itor dintre e#teriorul simplu i interiorul "ogat decorat, iar ca i caracteristic definitorie precizam prezena cupolei centrale ridicat deasupra naosului, fie singur, fie &mpreun cu cupole secundare. 'n 1o"rogea se regsesc i resturile celor mai vec%i "iserici de stil "izantin descoperite pn acum pe teritoriul rii noastre. Este vor"a de: - "isericuele spate &n masivul de cret de la ?asara"i (sec C), - ?isericua cimiterial din satul Darvn (sec C-C-) !!

?isericua mnstireasc de la )etuia lng /iculiel (sec C--C--)

E(olu)ia arhitecturii bisericeti in 6ara 5om!neasc% in sec 7-8- 7-7 'n Rara ,omneasc concomitent cu &ntrirea organizrii de stat i "isericeti, stilul "izantin a fost consacrat definitiv ca stil oficial de art al ?isericii romaneti, organizat ca *itropolie la 1=BN. 1in acest moment influena ?izanului este definitorie asupra ar%itecturii noastre "isericeti. )ele mai vec%i "iserici romaneti de zid, pstrate pn azi, sunt "isericile 4n-/icoar i 4fntu /icolae 1omnesc din )urtea de 0rge. )uceririle turceti &n ?alcani din a doua 7umtate a sec al C-9-lea pun capt influenei "izantine directe i sunt &nlocuite cu cele venite prin 4er"ia i ?ulgaria. 0par astfel la noi o serie de "iserici de tip sr"o-"izantin cum sunt "isericile 9odia --, 5ismana, )ozia, ?rdet i )otmeana. (a &nceputul secolului al C-9-lea, &n Rara ,omneasc s-au creat dou monumente, (*nstirea 1ealu i "iserica *nstirii de la )urtea de 0rge) care dpdv ar%itectonic par s fie create de meteri auto%toni dar care trdeaz evidente influene orientale. 'n vremea domniei lui /eagoe ?asara" se remarc o ultim faz a influenei "izantine indirecte, dovedit prin cele dou monumente de tip atonit i anume "iserica *nstirii 4nagov i fosta )atedral mitropolitan din 5rgovite. 'n cursul sec C-9 se definitiveaz &n ar%itectura "isericeasc din Rara ,omnesc aa numitul stil vechi romnesc sau muntenesc. 4-a format o coal de meteri care nu mai copiaz modele strine ci transform aceste modele intr-un spirit nou, adaptat la gusturile i condiiile locale. 1intre "isericile mai importante de acest fel amintim "iserica fostei *nstiri 9alea din comuna 5ieti, "iserica din 4tneti (9l), ?iserica )urtea 9ec%e din ?ucureti i altele. 4ec C9-- se identific cu &nflorirea ar%itecturii noastre "isericeti, acum crendu-se un tip nou de "iserici, specific aceste epoci, caracterizate printr-un plan simplu, dreptung%iular format din naos, cu o singur a"sid, o singura turl-clopotni i un pridvor desc%is. 1intre "isericile acestei categorii amintim "iserica *nstirii 0rnota, "iserica din )lineti, "iserica *nstiri +olovragi, "iserica fostei *nstiri +lum"uita, "iserica fostei *nstiri ?re"u i altele. 'n a doua 7umtate a secolului C9-- se aduce o nou dezvoltare evoluiei stilului romnesc prin monumentele ctitorite de "oierii )antacuzini. 0cestea se disting printr-o atenie sporit pentru decoraia interioar i e#terioar i mai ales prin "ogata ornamentaie a motivelor florale. 0ceste monumente reprezint premise ale stilului romnesc numit i brncovenesc. 0esta &nflorete su" domnia lui )onstantin ?rncoveanu i &nsemn maturizarea stilului auto%ton i totodat realizarea desvrit a geniului muntenesc &n arta construciei "isericeti. 1intre edificiile aparintoare acestui stil menionm "iserica +alatului *ogooaia, "iserica de la 1oiceti, "iserica 4f&ntu D%eorg%e /ou ?ucureti, "iserica *nstirii Dovora i altele. 1up ?rncoveanu, monumentele de tip "rncovenesc se continu cu "iserica *nstirii 0ntim din ?ucureti, *nstirea 9creti, "iserica )reulescu i altele. Epoca domniilor fanariote aduce cu sine decadena artei noastre "isericeti. 5otui &n secolul C9--- se cldesc &nc "iserici de mici dimensiuni, dar aprecia"ile prin elegan i coloritul decorului interior i e#terior. Arhitectura bisericeasc% n Moldo(a n secolele 7-8 + 7-7 0r%itectura &n *oldova a avut o dezvoltare diferit de cea din Rara ,omneasc. 0re la "az elementul auto%ton, adic arta meterilor locali peste care s-au adugat influene strine. -nfluena "izantin s-a manifestat prin planul "isericilor (treflat sau drept), prin sistemul de acoperire prin "olti i &n elemente ale decorului e#tern. -n *oldova au fost mult mai numeroase i mai persistente dect &n Rare ,omneasc influene apusene, romanice iar mai apoi gotice. 1in com"inaia acestor stiluri au rezultat unele din elementele specifice stilului moldovenesc cum ar fi contraforii care spri7in zidurile, nervurile de piatr ale "olilor , tendina de &nlare a "isericilor, elemente decorative ale sculpturii &n piatr (c%enarele de ui i de ferestre, pietrele mormntale i c%ivotele sau "aldac%inele de deasupra mormintelor ctitoriceti), forma acoperiului turlelor i clopotnielor. 1inspre rsrit *oldove primete !=

influene armene vizi"ile &n sistemul arcurilor piezie i &n elemente decor e#tern destinate s strmteze i s &nale turlele "isericilor. )ele mai vec%i "iserici moldovene sunt din epoca &ntemeierii *oldovei (mi7locul sec C-9) 4f. /icolae din ,dui (pro"a"il ctitorie a lui ?ogdan &ntemeietorul *oldovei 1=BN) i 4f. 5reime din 4iret. Epoca lui ]tefan cel *are aduce maturizare i &nc%egarea unui stil de art propriu i original stilul moldovenesc caracterizat prin sistemul moldovenesc al supra&nlrii "olilor, in interior, suprapunerea arcurilor &ncruciate i "azele stelate de la e#terior sau "ogatul decor e#tern al faadelor. 1ezvoltarea artistic din epoca lui ]tefan se continu atingnd apogeul su" +etru ,are. 4tilul moldovenesc evolueaz, realizndu-se un nou tip de "iserici. 0stfel elementul nou i caracteristic al "isericilor lui +etru ,are este pridvorul desc%is i minunata pictur e#terioar, care &nlocuiete decorul sculptural al faadelor. +rin aceste caracteristici "iserici ca 3umor, *oldovia, 4ucevia .a. constituie monumente unice &n &ntreaga art "isericeasc din ,srit. 0rta ar%itectonica a *oldovei &i are ultima epoc de &nflorire &n secolul C9--. 0tunci se creeaz monumente &n care peste elementele vec%i se suprapune o puternic influen oriental de origine caucazian i ara" venit prin ,usia. 2apt evideniat prin super"ul decor de piatr sculptural de la 1ragomirna i mai ales de la 4finii 5rei -erar%i din -ai. (a sfritul secolului C9- &n ar%itectur &ncepe decadena stilului moldovean pentru ca la mi7locul secolului al C9-- lea o serie nou de influene venite din 0pus prin +olonia altereaz i mai mult unitatea stilului moldovenesc. 4pre sfritul secolului al C9----lea i &nceputul secolului C-C un nou curent de art venit prin ,usia creeaz cteva "iserici cum ar fi 4f. 4piridon i 2rumoasa din -ai socotit ca ultimul monument de seam al ar%itecturii moldoveneti. Arhitectura bisericeasc% in 6ara 5om!neasc% i Moldo(a in secolele 7-7- 77 4ecolul C-C )oincide att &n Rara ,omneasc ct i &n *oldova cu dispariia aproape total a vec%iului stil romnesc din ar%itectura "isericeasc. 'n /ordul *oldovei, sunt restaurate monumente de art respectnd intr-o oarecare msur vec%iul stil moldovenesc. 'n sc%im" &n Rara ,omneasc, fr nici o &nelegere fa de arta "izantin sau romneasc, sunt refcute monumente cum ar fi 5ismana, 0rnota, 0ntim, i 4f. 4piridon din ?ucureti modificndu-le su"stanial formele iniiale. 0cest proces de falsificare a &nfirii originale este continuat dup 6nirea +rincipatelor, astfel fiind drmate pentru a fi refcute din materiale vec%i dar &n forme cu totul noi cum ar fi *itropolia din 5rgovite. ?isericile noi din aceast perioad sunt ori simple copii neiz"utite ale unor modele mai vec%i ori amalgamuri de influene diverse. 4fritul secolului C-C, &nceputul secolului CC aduce renaterea stilului naional &n ar%itectur. 0stfel ar%itecii i istoricii grupai &n 7urul fostei )omisiuni a *onumentelor -storice contri"uie la restaurarea &n formele lor originare a unor monumente de pre ale vec%i noastre arte "isericeti cum ar fi 4f. /icolae din )urtea de 0rge, )ozia, 4nagov, *i%ai 9od i )urtea 9ec%e din ?ucureti si altele. 5otodat se cldesc "iserici catedrale care revin la formele clasice "izantine sau reproduc monumentele cele mai iz"utite ale stilului naional muntenesc ori moldovenesc cum ar fi 4f. 9ineri din ?ucureti, )atedrala *itropolitan din 4i"iu i altele. Arhitectura bisericeasc% din Transil(ania 1in cauza situaiei de ro"ie &n care au fost inui romnii pn la 1N1M &n 5ransilvania nu s-a putut dezvolta o art ar%itectonic ortodo# la fel cu cea din +rincipate. )ele mai vec%i "iserici ortodo#e din 5ransilvania sunt cele din piatr din inutul 3unedoarei i Farandului construite &n secolul C--- i C-9. )a plan i structur aceste sunt foarte variate. 6nele din ele ca cea din 1ensu amintesc monumente mult mai vec%i din ar%itectura cretin oriental iar altele cum ar fi 4treiu, )inci i 4nta *ria < Arlea sunt mult mai legate de arte romanic cu unele influene gotice. 'n a doua 7umtate a secolului al C-9-lea clugrul /icodim zidete "iserica *nstirii +rislop, singura "iseric cu turl pe naos din 5ransilvania. 'n cursul secolului al C9-lea "isericile din )riscior, ,i"ia, Flatna continu planul i formele celor din secolul anterior cu influene gotice. (a sfritul secolului al C9-lea ]tefan cel *are ridic &n nordul 5ransilvaniei "iserici ca cea din 2eleac i 9ad. 1in acelai secol avem &ns i "iserici transilvnene din piatr sau din zid ridicate de ctitori localnici ca cele din ?ucium 2gra, 4r"i 4useni din *aramure i altele. )t privete "isericile mnstireti anterioare !@

secolului al C9---lea, &n numr de peste 1MI ele au disprut toate fiind drmate sau arse de persecutorii catolici. *onumentele cele mai caracteristice i de valoare pentru ar%itectura religioas a romnilor transilvneni sunt "isericile de lemn. +rezente &n toat regiunea munilor i mai ales &n *aramure i )riana, ele anticipeaz ar%itectura de zid i de piatr. 0cestea se ridic pe o temelie din pietre sau pe tlpi groase din lemnul cel mai dura"il. 0u un plan dreptung%iular un pronaos i un naos i terminat totdeauna spre rsrit printr-o a"sid. +ereii laterali sunt din "rne solide ingenios &m"inate iar pedinauntru au un strat de tencuial spre a se permite pictura. 0coperiurile din indril sunt foarte &nalte cu pante repezi spre a &nlesnii scurgerea apei i cu streini 7oase i largi spre a prote7a corpul cldirii. Elementul definitoriu &ns care deose"ete "isericile de lemn transilvnene de cele din alte pri este turnul-clopotni ridicat peste pronaos. 1e o &nlime considera"il &n raport cu restul edificiului, el se &nal deasupra acoperiului ca un adevrat turn de catedral gotic. E#ecutate cu o art &ngri7it, mai ales &n *aramure, unde gsim i cele mai numeroase i mai vec%i "iserici de lemn cum ar fi 2ildul de 4us, ?rsna, )u%ea, -eud, 0pa de 8os i altele. ?iserici de lemn se afl i &n alte regiuni ale rii, dar mai puine i de o ar%itectur mult mai ar%aic i mai simpl, fiind lipsite de turnul - clopotni. )onstruite de meteri rani cu procedee te%nice pstrate din vec%ime, "isericile din lemn reprezint elemente ale artei noastre pur populare.

Etnografie i patrimoniu cultural rom!nesc n Transil(ania 5ransilvania cuprinde partea central a ,omniei, respectiv 1epresiunea 5ransilvaniei i versantele carpatice ce se &nclin spre aceasta. /oiunea 5ransilvania are, su" aspect geografico-politic, dou accepiuni distincte: prima se refer, &ntr-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatic, delimitat de )arpaii Arientali, )arpaii *eridionali i, la vest, de )arpaii Accidentali (*unii 0puseni). 0ceast macrozon a fost denumit &n evul mediu 9oievodatul 5ransilvaniei sau 5ransilvania voievodal (>ara de dincolo de pdure:). Etimologia cuvntului >4ie"en"^rgen: )a i numele de >sai:, denumirea de >4ie"en"^rgen: reprezentnd c%iar i astzi regiunea intracarpatic, are &n 7urul ei controverse importante &n rndul istoricilor. +rin >4ie"en"^rgen: se &nelegea iniial numai provincia 4i"iului, astzi ea cuprinde regiunea de podi dintre *unii 0puseni, )arpaii *eridionali i )arpaii Arientali, adic tocmai zona denumit tradiional de ctre mag%iari drept >Erd_lK:(0rdeal). A alt idee e c saii nu au &neles denumirea vec%e a oraului 4i"iu, > &ibinium: sau cea presupus a fi a unui greav localnic, ><illa )ermanni:, i au numit aezarea >&ibinburg:. 1in >&ibinburg:, dup prerea sa ar fi luat natere numele de >4ie"en"^rgen:, care ar fi devenit dup un timp i numele &ntregii provincii a 4i"iului. 8. `olff supune ateniei opinia c numele ar veni de la >cele ]apte 4caune:, a cror regiune administrat de sai coincide cu teritoriul al carui nume este atat de disputat. )um >scaunele: erau &n numr de apte, dar menionarea documentar a lor este datat de a"ia &n secolul al C-9-lea i la nivelul anului 1!II procesul de colonizare era &n plin desfurare, 5%./agler consider c >4ie"en"^rgen: este mai vec%e dect organizarea administrativ a provinciei 4i"iului. 'ntr-un mod similar colonizrii germane &n 5ransilvania, ungurii i secuii erau, &n momentul sta"ilirii lor &n +anonia, organizai &n regiuni tri"ale i ulterior &n comitate, iar &n 5ransilvania &n tri"uri i gini, i mult mai trziu &n scaune. Este cunoscut faptul c secuii, din cele ase tri"uri, au format apte scaune din care ase &n sud-estul 5ransilvaniei urmate de scaunul 0rie din *unii 0puseni.

.eografia Transil(aniei !B

5ransilvania este din punct de vedere geografic un platou &nalt, separat &n sud de Rara ,omneasc prin lanul )arpailor *eridionali i &n est de *oldova prin )arpaii Arientali. Fona vestic a 5ransilvaniei ()riana) are grani cu 6ngaria. (a nord, se &nvecineaz cu 6craina (regiunile 5ranscarpatia - care cuprinde partea de nord a *aramureului istoric - i -vano-2ranbivsb). +latoul cu &nlimi &ntre =IB i @MM de metri este irigat de rurile *ure, 4ome, aflueni ai 5isei, i de rul Alt, afluent al 1unrii. )el mai mare ora din regiune, conform recensmntului din !II!, este )lu7-/apoca (capitala sa istoric, alternativ cu 4i"iul i 0l"a -ulia) urmat de ?raov. -storia Transil(aniei 0ntic%itatea trzie. +rimul mileniu al erei cretine 'n secolul al -9-lea &.3r., venind dinspre apus, s-au sta"ilit, pe teritoriul actualei 5ransilvanii, primele comuniti de celi, urmate de alte grupuri venite &n cursul aceluiai secol. )onvieuirea dintre cele doua popoare permitea sc%im"urile culturale, dacii din 5ransilvania adoptnd unele podoa"e celtice, cum ar fi torcul (colan ornat, rigid), precum i unele motive decorative aplicate pe ceramic imitndu-le pe cele celtice. 6nii autori, susin c gradul de asimilare cultural reciproc dintre daci i celi a fost att de mare, &nct urmele datnd din secolele succesive sunt indistincti"ile ca apartenen. 'n secolul - d. 3r. i la &nceputul secolulul al ---lea, pe teritoriul actual al 5ransilvaniei s-a aflat centrul politic al regatului 1acia, la 4armizegetusa ,egia, &n *unii Artiei. ,egatul dac condus de 1ece"al a fost cucerit, dup dou rz"oaie, &n 1IE d. 3r. de -mperiul ,oman su" conducerea &mpratului 5raian, care a &nceput organizarea noii provincii romane 1acia. 0ezrile mai importante au fost ridicate la rangul de colonii i municipii. 0ezri importante, colonii sau municipii, au fost 6lpia 5raina 0ugusta 1acica 4armizegetusa, 0pulum, /apoca, +otaissa sau +atauissa, +orolissum, 0cuae. A reea important de drumuri asigura legtura &ntre aceste aezri. )oncomitent cu organizarea administrativ-teritorial i militar a avut loc i un intens proces de colonizare a 1aciei cu ceteni romani. A &nflorire deose"it a cunoscut e#tracia minereului de aur. 'n faa atacurilor insistente ale carpilor (daci li"eri), i goilor, &mpratul 0urelian (!HI-!HB) a decis retragerea administraiei i a legiunilor romane &n sudul 1unrii +racticarea cretinismului &n aceste locuri este atestat prin urme ar%eologice. ?iserica Artodo# ,omn atri"uie prin tradiie apostolului 0ndrei &nceputul cretinrii dacilor. E#istena unei viei cretine &n epoca postroman este confirmat de diverse descoperiri ar%eologice, printre care se numr i un donarium (un o"iect votiv) descoperit la ?iertan, care conine inscriptia ego =enovivs votvm posvi (>eu, Fenovie, am pus acest o"iect votiv:). 1up retragerea aurelian (!H1 d. )%r.), teritoriul intracarpatic a fost invadat succesiv, &ntre secolele --i C, de goi, %uni, gepizi, avari, slavi, proto"ulgari i pecenegi. +opulaia auto%ton, rmas dup retragerea aurelian, a fost nevoit s prseasc oraele romane din locurile desc%ise, retrgndu-se ctre zonele muntoase. 1escoperirile ar%eologice atest c, un timp, amfiteatrul de la 4armizegetusa roman (6lpia 5raiana 4armizegetusa) a fost folosit ca fortrea, avnd intrrile "aricadate. 6nele popoare migratoare, cum a fost cazul gepizilor, au reuit s creeze structuri politice relativ sta"ile. 1eterminant pentru evoluia istoric a 5ransilvaniei a fost &ns sta"ilirea ungurilor &n +annonia, &n MNE, acetia avansnd treptat ctre interiorul arcului carpatic. -storia 5ransilvaniei &n aa-zisul >mileniul &ntunecat:, adic &n perioada cuprins &ntre retragerea administraiei romane (!H1 d.3r.) i &nceputurile evului mediu romnesc, &n secolele -C-C--, constituie pn &n prezent un su"iect de controvers &ntre istorici, cu conotaii politice i naionaliste. ,eferitor la evenimentele din cursul acestui mileniu e#ist dou teorii, care par mai degra" &ntemeiate pe pretenii naionaliste dect pe adevrurile istorice. )ele dou teorii se e#clud reciproc i sunt &n mod o"sesiv reamintite, &nct au do"ndit un caracter anecdotic. 'n 5ransilvania ar%eologii au gsit mai multe necropole gepide, adpostind osemintele unor figuri regale ori no"iliare. )ele mai importante sunt: necropola regal de la 0pa%ida (lng )lu7-/apoca), ce conine sc%eletele a doi regi, pro"a"il &n succesiune generaional necropola prinesei din 5urda, monument funerar al unei aristocrate locale, poreclit >2ranzisba: i necropola de la 9la%a i cele dou tezaure cu podoa"e din aur i altele descoperite &n 1HNH i 1MMN &n ]imleul 4ilvaniei. (a mi7locul secolului al 9--lea ma7oritatea gepizilor, sl"ii de rz"oaie cu longo"arzii, ali germanici, au emigrat &mpreun cu acetia &n -talia. ,mie de !E

populaie gepid, czute su" stp&nirea avar i slav, au fost menionate ultima oar de cronicari "izantini &n conte#tul e#pediiilor militare conduse de generalii &mpratului de la )onstantinopol, *auriciu, pentru anii BNN i EI1. 'n general, istoriografia romn susine c dup retragerea aurelian din provinciile 1aciei norddunrene, o parte &nsemnat a populaiei romanizate a rmas &n zonele ei de locuire, &ntre care i &n regiuni de pe teritoriul 5ransilvaniei de astzi. -storiografia mag%iar precum i o parte a celei de lim" german se situeaz &n aceast privin pe o poziie divergent, &ncercnd s demonstreze c romnii au imigrat treptat din sudul 1unrii &n ?anat, )riana, podiul transilvan i *aramure, unde ar fi fost colonizai de regii 6ngariei din dinastia arpadian &ntre secolele C-C---. 'ns istoriografia romn nu a contestat niciodat partea sud-dunrean a ariei de etnogenez a poporului romn, arie locuit de o alt populaie romneasc numeroas &n evul mediu, care nu a fost asimilat complet nici pn &n prezent i care a populat diverse regiuni situate mult mai la nord dect cele locuite de populaiile aromn i meglenit. )ele mai cunoscute regiuni cu populaie romneasc (vor"itoare a dialectului dacoromn) sunt />ribalia din nordul ?ulgariei, valea >imocului i ?anatul srbesc (acestea dou din urm aflndu-se pe teritoriul !aciilor ripensis i mediterranea din antic%itatea daco-moeso-roman). -storiografii care contest teoria continuitii romneti argumenteaz de asemeni c &n cronicile mag%iare - -esta )ungarorum ()ronica /otarului 0nonim +. al regelui ?_la al ---lea al 6ngariei), &hronicon )ungaricum ()ronica 6ngurilor a lui 4dmon de e_za), cronica anonim !escriptio 8uropae ;rientalis (1escrierea Europei Arientale), &hronicon pictum vindobonense ()ronica pictat de la 9iena), cronicile slave intitulate 4storiile popoarelor i cronicile ruseti &hronica Nestoris sau Povest vremenn h let (>+ovestea anilor care au trecut:) - redactate &ntre secolele C---C-9 -, menioneaz pe teritoriul 5ransilvaniei, al )rianei i &n zonele &nvecinate, spre vest, prezena unor grupuri de "lac%i, >"lazi: sau vla%i, mai puin e#istena unor formaiuni statale romneti anterioare &nceputului procesului de e#tindere spre est a regatului 6ngaria. 0ceasta &n pofida faptului c 0nonKmus i cronica nestorian prezint c%estiunea totui mai nuanat (liderul transilvan Delou, un >"lac%us: potrivit cronicarului notar 0nonKmus, este prezentat ca lider al unei formaiuni statale cu teritoriu destul de mare). 'n dezastrul din 1!@1, &n toiul marii invazii mongole, este posi"il s fi fost distruse izvoare importante privind starea 5ransilvaniei de pn atunci (care poate au e#istat de e#emplu la 0l"a -ulia). +rintre puinele documente oficiale dintre cele mai vec%i ce atest prezena romneasc se numr i dou acte emise de regele ?_la al -9lea (1!=B-1!HI) &n anii 1!BE i 1!E!. 0m"ele izvoare confirm prezena romnilor, alturi de secui, la cumpna secolelor C-C- pe teritoriul ,egatului arpadian, &n calitate de contribuabili la veniturile regale. Sarmizegetusa 5egia - .r%ditea Muncelului sau 9ealul .r%ditii )apitala regatului lui 1ece"al, situat pe versantul sudic i culmile muntelui *uncelu, a fost construit &n relaie cu zcmintele de fier din vecintate (de altfel, &n zon au funcionat cele mai mari ateliere de prelucrare a metalelor din sud-estul Europei), element cruia i se poate aduga informaia lui 4tra"on, ( -eogr.<44, @, A) despre muntele sacru al dacilor Bogaionon. 4itul antic este construit &n &ntregime pe terase antropogene: cetatea &ncon7urat de ziduri, sanctuarele monumentale, atelierele &nfloritoare, locuinele, elementele de captare i filtrare a apei pota"ile, apar structurate de un sistem de drumuri coerent i "ine &ntreinut. 0spectul grandios al aezrii &n momentul cuceririi romane, ca i funciile economice evideniate de spturile sistematice, i-au determinat pe ar%eologii sitului s considere comple#ul de construciii care se aliniaz de-a lungul a aproape E bm, ca o aezare protour"an sau un ora. 4pturile ar%eologice sistematice din ultimele cinci decenii au evideniat trei zone funcional diferite: :, cetatea 4, zona sacr% ;, aezarea ci(il%, :, $etatea )etatea, reedin a regelui, marelui preot, 7udectorului supreme, domin &ntreg situl , Fidul de incint &ncepea la "aza terasei ---, urca ctre e#tremitatea vestic a mamelonului, &ncon7urndu-l suprafaa &nc%is de zidul de incint, gros de =,=I m i construit &n &ntregime &n te%nica murus !acicus, era ceva mai mare de 1 %a. +n &n prezent cercetarea ar%eologic nu a descoperit turnuri de curtin sau alte elemente de fortificaie ale incintei. +alisada descoperit &n faa sectorului sudic al zidului de incint a fost pus &n relaie cu ultimul !H

asediu al cetii, din anul 1IE p.3r. 'n zona vestic a cetii au fost descoperite &ncperi cu funcie de camere de provizii, dispuse perpendicular pe zidul de incint. 1istrugerile din cetate, ca urmare a asediillor din 1I! i 1IE p.3r., ca i distrugerile fcute de romani dup 1IE p.3r., au &mpiedicat sta"ilirea cu precizie a structurilor constructive din spaiul intra muros. 4, <ona sacr% era situat la est de cetate. 0ccesul se fcea dinspre sud-vest printr-un drum pavat, iar dinspre sud-est printr-o scar monumental din piatr, mrginit de ziduri, lat de !,EI m. 4anctuarele descoperite se &nscriu &n funcie de planimetrie, &n dou categorii: circulare i rectangulare-de tip aliniament. 9intre cele dou% sanctuarele circulare cu altar central* cel mai cunoscut este aa-zisul 4oare de andezit, care se prezint su" forma unei platforme circulare, groas de =I cm, cu un diametru de E,NM m. )ele 1I raze, dispuse la distane neregulate pe circumferina e#terioar, au la e#tremiti iruri de mici coloane din marmur, cu partea superioar sculptat &n form de arc de cerc. 4u" altar, a fost descoperit un mic canal de drena7 al lic%idelor folosite &n li"aii. 4im"olistica arcurilor de cerc delimitate de cele zece raze a fost interpretat ca o confirmare a naturii uraniano-solare a credinelor religioase ale dacilor. Sanctuarul mare circular &sanctuarul calendar), cu un diametru de !N, @I m este format din trei spaii: piesa a"sidat, orientat //9-44E i cele dou spaii care-l &ncon7oar, de form circular i perimetrice &n raport cu &ncperea central. -ntrarea &n piesa a"sidat, este str7uit de doi piloni din calcar. 'n interior, =-@ piloni de lemn marc%eaz altarul de cult propriu-zis. )ele dou cercuri perimetrale sunt compuse din M@ i respectiv !1I mici piloni din andezit. 4anctuarele rectangulare de tip aliniament cu plinte din calcar sau "locuri de calcarla "aza coloanelor au fost descoperite pe terasa C-. 6nui prim sanctuar cu "locuri de calcar la "aza coloanelor &i succede la sf. sec. a. 3r. i prima 7umtate a sec.- p. 3r, sanctuarul cu EI plinte de calcar i coloane din lemn. (a marginea vestic a terasei C- se afl sanctuarul mic cu plinte de calcar (trei rnduri a cte B coloane). Sanctuarele rectangulare de tip aliniament cu plinte din andezit 'n a doua 7umtate a sec. - p. 3r., marele sanctuar cu plinte de calcar este &nlocuit de marele sanctuar cu plinte din andezit (trei rnduri a cte 1I coloane). 5am"urii aveau 1,!Im &n diametru i erau montai &n plinte circulare &n plan, groase de I,=B m i cu un diametru de !,1Im. 4paiul acoperit de sanctuar avea dimensiunile de =H,BI#=1,BIm. 'n partea de nord a terasei C- era amplasat marele sanctuar rectangular cu plinte i coloane din andezit (dimensiuni 1!#N, !Im). 0lturi de precedentul se afl micul sanctuar rectangular din andezit. ;, Aezarea ci(il% este cel mai mare %a"itat cunoscut pn astzi &n lumea dacic, ocupnd peste 1II terase artificiale, dintre care au fost cercetate pn &n prezent numai cteva, aflate &n 7urul fortificaiei sau ariei sacre (de e#. terasa depozitului de vase). 5ipologia locuinelor cercetate &n cele dou cartiere ale aezrii civile cuprinde dou tipuri planimetrice, cunoscute i din reliefurile de pe )olumna traian. - locuine cu plan rectangular, cu una sau mai multe &ncperi )ele mai multe locuine au fundaie de piatr, elevaie i acoperi din lemn. - locuine cu planimetrie circular, cu sistem constructiv identic. A situaie aparte a fost semnalat &n cazul uneia din locuinele de pe terasa --, a crei planimetrie este poligonal. 0ezarea civil era parte integrant a 4armizegetusei ,egia. )ile de acces erau supraveg%eate de turnuri de paz, cu ziduri din piatr. 0stfel de turnuri au fost cercetate pe drumul principal ctre cartierul de vest al aezrii civile. (a un anume moment, legat pro"a"il de perioada rz"oaielor cu romanii, accesul a fost &nc%is de un val de pmnt. 'n momentul cuceririi, reedina regilor daci era cel mai mare centru al metalurgiei fierului din Europa "ar"ar. )ele mai multe ateliere descoperite sunt ateliere de fierrie, dar au fost descoperite i cercetate i ateliere ceramice sau pentru pentru fa"ricarea sticlei, etc. 'n cartierul estic s-a descoperit &n 1NMM un atelier monetar. -nventarul su coninea trei matrie pentru fa"ricarea de imitaii de monede romane (doi denari repu"licani i un denar din epoca imperial-domnia lui 5i"erius). -n partea de nord - vest a terasei C- a fost descoperit un grnar, singurul cunoscut pn &n prezent. Sistemul de drumuri antice a fost surprins &n toat zona limitat de valea rurilor 9alea 0l" i 0pa Araului. 0stfel, drumul urca panta a"rupt a platoului dinspre versantul sudic i a7ungea &n partea vestic a !M

aezrii civile. 1e aici drumul se "ifurca, &ncon7urnd fortificaia dacic &n partea sa sudic, pe direcia zonei sacre. )ellalt drum a7ungea &n acelai punct, urmnd o cur" de nivel aflat la o altitudine mai 7oas. 6n alt drum a7ungea &n zona sacr venind dinspre estul aezrii civile. 'n apropierea fortificaiei dacice drumurile aveau o lime de @m. (a e#tremitatea 4-9 a cii sacre, o ramur a drumului principal co"ora ctre zona sacr, &n timp ce o alta se &ndrepta spre terasa C. 1in sistemul de drumuri antic, este vizi"il astzi numai ramura care co"ora spre zona sacr, restaurat dup terminarea cercetrilor ar%eologice.

Aduc)iuni de ap% 0pa necesar era asigurat de trei surse, dintre care una &n zona sacr. )elelalte dou, diri7ate prin conducte (a fost descoperit in situ un tronson lung de !! m) erau captate &ntr-un "azin de decantare. (a sud de fortificaia dacic, &ntre zidul sudic al acesteia i valul cu palisad du"l a fost descoperit o cistern spat direct &n stnc. )ea mai complet instalaie de drena7 a fost cercetat &n zona sacr: canalul era tiat direct &n stnc i acoperit la partea superioar cu dale din calcar. 1up transformarea 1aciei &n provincie roman, atracia pe care locurile mreiei de odinioar o putea avea pentru cei rmai &n via ca i alte considerente, l-au determinat pe 5raian s lase la 4armizegetusa ,egia, o trup numeroas. +rezena unor ve#ilaii din legiunea -9 2lavia 2eli# alturi de ve#ilaii ale legiunilor -0diutri# +ia 2idelis i 9- 2errata este documentat epigrafic, pn la sfritul domniei lui 5raian. 5rupelor romane cantonate aici le aparine e#tinderea fortificaiei dacice piatra utilizat provine din zidurile demantelate ale fortificaiei dacice sau din elementele ar%itecturale ale sanctuarelor dacice distruse. (a sud de fortificaia roman au fost cercetate t%ermele, construite pentru uzul trupei romane. )ercetarea ar%eologic a cisternei construite de daci a dovedit repunerea ei &n funciune &n epoca roman. )u toate acestea, cercetarea ar%eologic sistematic a sitului Drditea *uncelului a constatat e#istena nealterat a nivelelor originare din epoca dacic. (ucrrile de restaurare, au conservat &n cuasi integritate, organizarea sitului antic dacic mai ales &n zona sacr, sistemul de drumuri &n acest punct central, ca i sistemul de aduciune a apei i de drena7. 4itul ar%eologic de la Drditea *uncelului, prin elementele sale constitutive, prin valoarea sa ar%itectural, reprezint un ansam"lu monumental, care ilustreaz una dintre cele mai semnificative perioade ale istoriei antic%itii de pe teritoriul ,omniei. 3orma)iuni politice rom!neti n secolele -7 - 7--Acuparea 5ransilvaniei a fost iniiat spre mi7locul secolului C de dou tri"uri mag%iare conduse de lideri cu rangurile gKula i bende (sau CDndD), care au avansat dinspre vest pe vile rurilor *ure i 4ome. +rocesul ocuprii integrale a 5ransilvaniei a fost finalizat a"ia la sfritul secolului C---lea, &n timpul regatului lui ?_la al ----lea al 6ngariei (11H!-11NE), prin atingerea zonei centrale a )arpailor *eridionali. 'n cel mai vec%i document mag%iar scris i pstrat cu referire la 5ransilvania, un act de danie emis de regele D_za - al 6ngariei (1IH@-1IHH) &n anul 1IHB &n "eneficiul mnstirii 4f. ?enedict, teritoriul de referin apare su" numele de Terra ultra sil(am, >ara de dincolo de pdure: (vide supra: paragraful >Etimologie:). 'n actul de danie din anul 11=M emis &n "eneficiul mnstirii 1umis, regele ?_la al ---lea al 6ngariei (11=1-11@1), denumete teritoriul &n cauz in ultrasi(anis partibus. 'n paralel cu ocuparea, s-a desfurat, &ntre secolele C--C---, un amplu proces de colonizare. 1ificultile cuceririi au fost nenumrate, &n principal din cauza &mpotrivirii romnilor auto%toni (deci 5ransilvania era populat de romni) i a lipsei oamenilor necesari administraiei i armatei. ,egii 6ngariei sau vzut nevoii s invite coloniti din diverse popoare europene, precum saii (populaie mi#t german i vallon), secuii i )avalerii teutoni. 0lturi de unguri, un rol important &n ocuparea 5ransilvaniei l-au 7ucat aadar secuii i, &ncepnd cu mi7locul secolului C---lea, &n perioada domniei regelui D_za al ---lea al 6ngariei (11@1-11E!), precum i saii, supranumii &n documentele oficiale &n latin sa#ones. !N

Arganizarea administrativ i ecleziastic a 5ransilvaniei a de"utat pro"a"il &n secolul al C--lea &n teritoriile ane#ate de statul mag%iar, situate &n partea de vest a provinciei. 1in primul ptrar al secolului al C-lea dateaz prima "iseric romano-catolic, cel mai vec%i monument sacral mag%iar din 5ransilvania, i anume "iserica din 0l"a -ulia. )ele mai timpurii atestri documentare ale primelor comitate mag%iare din 5ransilvania, cele cu sediul &n cetile regale 0l"a, 5urda, )lu7 i 1"ca, dateaz &ns a"ia din secolul al C---lea. 4pre mi7ocul secolului al C---lea, teritoriul 5ransilvaniei era reorganizat su" forma unui voievodat, pro"a"il renunndu-se la principat su" presiunea tradiiei romneti, fiind compus din mai multe comitate regale. 'n anul 11H@ este menionat primul voievod al 5ransilvaniei, #eustachius voEvoda, pro"a"il identic cu (eustac%ius ,ftgt, comite de 1"ca. 'n prima treime a secolului al C----lea, &n anul 1!!@, saii au do"ndit prin 0ndreanum, o important diplom de privilegii conferit de regele 0ndrei al ---lea al 6ngariei, o organizare administrativ-teritorial i ecleziastic proprie pe teritoriul comitatului 4i"iu ()omitatus )%K"iniensis). 0cest comitat, condus de un comite regal, "ucurndu-se de statut autonom, su" numele de +mntul criesc, compus din apte scaune, motiv pentru care respectivul teritoriu a purtat i denumirea ]apte 4caune (4ie"en 4t^%le). 4aii din Rara ?rsei i cei din nord-estul 5ransilvaniei au fost organizai &n cadrul districtelor regale ale ?raovului i ?istriei. 'ntre 1=!B i 1=!N sistemul administrativ i 7uridic al comitatului 4i"iului a fost reorganizat. 'ncepnd cu 1@ME, adunrile generale ale o"tii sailor au purtat denumirea Fniversitatea Naiunii 0ailor (Fniversitas 0a.onum sau sGchsische NationsuniversitGt). 4ecuii au "eneficiat i ei, &n cursul secolului al C-9-lea, pe teritoriul lor de locuire (4z_belKfhld), &n estul i sud-estul 5ransilvaniei, de o organizare administrativ-teritorial pe scaune i de privilegii similare. 1in cele apte uniti administrativ-teritoriale secuieti originare ( Fniversitas 0iculorum septem sedium 0iculicalium), &nfiinate &n secolele C----C-9, s-au constituit &n secolul al C9--lea, prin diviziuni teritoriale, un numr total de 1! scaune. +opulaia romneasc, organizat potrivit dreptului cutumiar ius valac%icus &n o"ti steti i uniuni de o"ti, conduse de cnezi i voievozi, era organizat &n interiorul unor /ri (terrae), formnd o stare recunoscut constituional, denumit 6niversitas valac%orum. 0utonomiile regionale ale acestor >ri: romneti, situate &n zonele periferice ale 5ransilvaniei (Rara 2graului, Rara 0mlaului, Rara 3aegului, Rara *aramureului, Rara (puului), tolerate parial de autoritile statului mag%iar, au &ncetat s fiineze odat cu stingerea dinastiei regale arpadiene (1=I1). 'n secolele C-9-C9, >rile: au fost reorganizate su" forma unor districte romneti (>districtus (v)olac%ales: sau >districtus valac%orum:), conduse de demnitari numii de coroan. 4unt cunoscute apro#imativ EI districte >olac%ales:. 4upus restriciilor i, &n perioada angevin, persecuiilor a fost de asemeni ?iserica Artodo# a romnilor din 5ransilvania. 'n primii ani ai secolului al C----lea, &n conte#tul evenimentelor prile7uite de )ruciada a -9-a (1!I!-1!I@), izvoarele scrise mag%iare relateaz &n anii 1!I@, 1!IB i 1!!= despre starea deplora"il &n care se aflau unele mnstiri >greceti: (de rit ortodo#) din regatul 6ngariei, ct i despre msuri a"uzive &mpotriva autoritii 7uridice a acestei "iserici. Arganizarea politic, administrativ i colonizarea 5ransilvaniei au &nregistrat un recul semnificativ &n timpul marii invazii mongole din primvara anului 1!@1. -zvoarele istorice contemporane ofer la mi7locul secolului al C----lea imaginea unei 5ransilvanii pustiite. -mediat dup retragerea trupelor mongole &n anul 1!@!, regele ?_la al -9-lea iniiaz un vast program de refacere a regatului i, &n special, a 5ransilvaniei. 0ezarea unor noi %ospites (coloniti), dotai cu privilegii deose"ite, susinerea comerului, dezvoltarea primelor orae (4i"iu, )lu7, ?raov, ?istria i 4ig%ioara), construcia unor noi ceti de piatr sunt doar cteva dintre msurile iniiate de regalitate. 'ncepnd cu finele secolului al C----lea i, mai ales, &n secolele C-9-C9, grupurile privilegiate ale societii transilvane, no"ilii mag%iari, saii i secuii s-au constituit treptat &n stri, acelai statut avndu-l pn spre sfritul secolului al C-9-lea i romnii, constituii &n Fniversitas valachorum. 1atorit structurii preponderent etnice a strilor, ele au fost denumite oficial pe la 1BII nationes (naiuni). *em"rii strilor, organizai &n congregaii sau universiti (congregationes, universitates), au participat la e#ercitarea puterii politice &n 5ransilvania. 6ltima participare a elitei politice a romnilor (6niversitas valac%orum) la o congregaie a strilor transilvane este amintit &n anul 1=BB. 1ou documente emise de regele (udovic - al 6ngariei (1=@!-1=M!) &n anul 1=EE atest agravarea condiiei politice, 7uridice i religioase a populaiei =I

romneti din 5ransilvania, &ndeose"i pe fundalul intoleranei fa de alte confesiuni dect cea romano-catolic (ortodocii erau denumii >sc%ismastici:). 'ncepnd cu anul 1=HB 5ransilvania este confruntat acut cu pericolul otoman. (a solicitarea regelui 4igismund de (u#em"urg, (1=M@-1@=H), o parte a io"gimii transilvnene, scutit pn atunci de serviciul militar, este o"ligat &ncepnd cu 1=NH s participe la oaste. 'nfrngerea sr"ilor la eosovopol7e (>)mpia mierlei:) &n anul 1=MN i moartea voievodului *ircea cel ?trn, (1=ME-1@1M), al Rrii ,omneti, au &nlturat ultimele o"stacole ma7ore &n calea -mperiului Atoman spre 5ransilvania i centrul Europei. 6n rol ma7or &n oprirea temporar a pericolului turcesc l-a 7ucat -ancu de 3unedoara, (1@IH-1@BE), voievod al 5ransilvaniei (1@@E-1@BE) i guvernator al 6ngariei (1@@E-1@B=). )omplementar efortului su militar a fost strdania de a spori autonomia voievodatului 5ransilvaniei fa de regat. +olitica lui -ancu de 3unedoara fa de turci va fi continuat de fiul su, regele *atei )orvin al 6ngariei (1@BM-1@NI). 'n faa pericolului otoman, 5ransilvania i *oldova lui ]tefan cel *are se spri7in reciproc. 'n anul 1@MN *atei druiete lui ]tefan cel *are, &n semn de recunoatere a meritelor, castelul )iceu, cu EI sate, i )etatea de ?alt, cu H sate. 'n aceast perioad, 5ransilvania a fost zguduit de mai multe micri sociale. ,scoala de la ?o"lna (1@=H-1@=M) &n ma7oritate pornit de ranii romni, dar crora li s-a alturat i un numar relativ mic de rani mag%iari (numr dat de proporiile io"giei). )auza principal a rscoalei a constituit-o nerespectarea dreptului de strmutare de pe o moie pe alta, a dreptului de motenire a io"agului, i di7ma episcopal. A consecin a revoltei rneti a fost semnarea actului constitutiv al uniunii 6nio 5rium /ationum uniune &ndreptat &mpotriva ranilor romni din 5ransilvania, romnii fiind considerai naiune tolerat. 6niunea a funcionat &ntr-o form sau alta pn la 1 decem"rie 1N1M. 6n impact masiv asupra societii transilvnene l-a avut i rscoala din 1B1@ condus de secuiul din mica no"ilime D%eorg%e 1o7a (1gzsa DKhrgK). 'n 1B@1, +rincipatul 5ransilvaniei a fost recunoscut de -mperiul Atoman ca stat independent, care pltea totui +orii Atomane un dar anual de complezen (>munus honorarium:) &n valoare de 1I.III de ducai. 'n aceast calitate, a participat ca ar "eligerant &n cadrul rz"oiului de =I de ani i a &nc%eiat o serie de tratate cu ri europene, de pe poziie de egalitate. 1e su"liniat faptul c principatul nu includea ?anatul (aflat su" stpnire turceasc) i, dup 1EEI, nici ?i%orul, transformat de asemenea &n vilaKet, cu centrul la Aradea. 'n aceste circumstane istorice, &n anul 1B@!, saii, prin 8o%annes 3onterus i, ulterior, o parte a populaiei mag%iare din 5ransilvania ader la ,eform. 'n anul 1BNN *i%ai 9iteazul ocup temporar 5ransilvania i o supune autoritii sale. 4ituaia politic &ncordat precum i rz"oaiele dese l-au &mpiedicat pe voievodul romn s realizeze o unificare de durat a acestei provincii cu *oldova i Rara ,omneasc. 5ransilvania a devenit mai apoi leagnul partidului naionalist ungar, care lupta &mpotriva monar%ilor %a"s"urgi. 5ransilvania intr la sfritul secolului C9-- &n componena -mperiului 0ustriac, ca principat autonom. 'n 1EMB trupele austriece intr pe teritoriul 5ransilvaniei, iar &n 1ENN, prin 5ratatul de la earloSitz (azi 4remsbi earlovci, &n 4er"ia), -mperiul Atoman cedeaz 0ustriei: 6ngaria, 5ransilvania, )roaia i 4lavonia. ?anatul 5imioarei rmnea &n componena -mperiului Atoman. ?anatul a fost ane#at de 0ustria &n 1H1M. (a H octom"rie 1ENM sinodul de la 0l"a -ulia a decis unirea romnilor ardeleni cu ?iserica ,omei. 1repturile politice promise nu au fost &ns acordate. Episcopul -noceniu *icu-elein a sta"ilit reedina ?isericii ,omne 6nite la ?la7. 6nele comuniti romneti ortodo#e, &n special din sudul 5ransilvaniei, nu au acceptat decizia sinodal privind unirea cu ?iserica ,omei. 'n 1HI1 au fost transmise &mpratului 0ustriei proteste ale locuitorilor din zona ?raovului. 1up eli"erarea 5ransilvaniei de su" suzeranitatea turceasc, )urtea de la 9iena a decis repopularea unor inuturi a cror populaie se rrise mult &n cei apro#imativ 1BI de ani trecui dup 1B!E. 'n regiunile 4atu *are i ?anat au fost adui coloniti va"i i au fost admii &n 0rdeal romni din *oldova i *untenia imigrai din cauza e#ploatrii fanariote. 0dministraia austriac realizeaz primele msuri privind recensmntul populaiei din 5ransilvaniei. )onform estimrilor fcute &n anii 1H1! i 1H1= de 9erSaltungsgeric%t < autoritatea administrativ austriac < repartiia pe etnii a populaiei din 5ransilvania este urmtoarea: unguri @HW, romni =@W, germani (sai i va"i) 1N =1

2iserici s%seti fortificate ?isericile au ocupat de la inceput un rol important in cadrul noilor comunitati, care au reusit sa-si construiasca strictul necesar inceperii unei vieti noi, zonele astfel populate cunoscand o puternica dezvoltare sociala si comerciala intr-o perioada relativ scurta de timp. +amanturile roditoare ale 5ransilvaniei au atras insa, prin pozitionarea intre Arient si Accident, numerosi cuceritori. +e la mi7locul secolului al C---lea asezarile sasesti au fost in mod repetat devastate in timpul invaziilor mongole. 4asii isi aleg ca ultim refugiu cladirea "isericii, anticipand cuvintele lui (ut%er: $Numele domnului este pavaza$. -n "iserica, omul medieval se simtea prote7at de catre divinitate. +rintr-un decret papal emis de +apa /icolae al ---lea, oamenii urmariti de autoritati, criminalii si rauplatnicii puteau fi adapostiti in "iserici, iar daca cineva se folosea de forta pentru a intra in "iserica era e#comunicat. 0cesta este motivul pentru care "iserica era considerata un refugiu de ma#ima securitate. ?isericile revin la rolul e#clusiv religios, a"ia B secole mai tarziu, dupa ultima invazie otomana din 1HMM. -n ciuda tuturor vicisitudinilor, spiritul de "uni mestesugari si gospodari al sasilor ii a7uta sa se dezvolte in continuare din punct de vedere politic si economic. 4atele prospera, tinerii sunt adeseori trimisi la studii in Accident, astfel incat comunitatile sunt la curent cu ultimele descoperiri stiintifice. 5ul"urarile celui de-al ---lea ,az"oi mondial cutremura intreaga Europa, marcand si inceputul sfarsitului a peste MII de ani de istorie a comunitatilor sasesti din 5ransilvania. /umarul sasilor scade continuu, ca urmare a deportarilor post"elice si a numeroaselor emigrari, determinate de conditiile vitrege ale regimului comunist, sasii avand permisiunea de a parasi tara, datorita unui acord inc%eiat cu Dermania. 1esc%iderea granitelor in 1NMN in urma a"olirii dictaturii )eausescu, constituie ultimul act al e#odului sasesc. Emigrarile masive in Dermania lasa in urma doar o mana de "atrani sasi, care se straduie sa ingri7easca "isericile si patrimoniul acestora. )ei plecati incearca si ei sa a7ute, dar dificultatile si distanta sunt deseori greu de depasit. )u mici e#ceptii, ma7oritatea "isericilor fortificate intra incet in paragina, o parte din o"iectele de cult a7ungand pe mana %oilor sau a vanzatorilor de antic%itati. ?atranii satului povestesc calatorilor despre vremurile de glorie ale acestui popor pe cale de disparitie. H din cele peste 1BI de "iserici sasesti se afla pe lista patrimoniului mondial 6/E4)A. -n prezent, cateva organizatii incearca renovarea unora dintre "iserici, pentru a salva de la uitare ramasitele culturii sasesti. Transil(ania n -mperiul 9ualist 'ntre anii 1MEH si 1N1M 5ransilvania a fost &ncorporat prii mag%iare a -mperiului 0ustro-6ngar. 'n aceast perioada, s-au intensificat msurile discriminatorii &mpotriva romnilor, va"ilor, slovacilor, sr"ilor, croailor (&n ?anat) i, spre sfritul secolului C-C, c%iar a sailor, datorita unei puternici politici de mag%iarizare implementata de autoritile mag%iare, urmnd modelele statale i politicile naionale uzuale &n acea vreme in Europa (2rana, Dermania). 'n paralel i independent fa de politicile naionale, locuitorii -mperiului 0ustro-6ngar i a 5ransilvaniei participau la dezvoltarea economic intens a acelei perioade si "eneficiau de avanta7ele unei administraii pu"lice relativ eficiente, competente i previzi"ile. 5otui, nemulumirile i opoziia ve%ement a multor grupuri naionale fa de politicile de mag%iarizare, arat c modelul statului naionalist nu a fost aplica"il in regiunea multietnica 5ransilvaniei &nainte de 1N1M. (a &nc%eierea +rimului ,z"oi *ondial, &n conte#tul pr"uirii 1u"lei *onar%ii, 6ngaria &i proclam independena, incluznd &n teritoriul su i 5ransilvania. 'n aceste condiii, fruntaii +artidului /aional ,omn i romnii din +artidul 4ocial 1emocrat &nfiineaz )onsiliul /aional ,omn la 0rad la data de = noiem"rie 1N1M. (a data de 1= noiem"rie 1N1M, la ?elgrad, guvernul 6ngariei semneaz armistiiul cu 0ntanta, fi#nd o linie de demarcaie, care lsa su" controlul 6ngariei nordul i centrul 5ransilvaniei, iar ?anatul su" controlul 4er"iei. 'n aceste condiii, romnii organizeaz la data de 1M noiem"rie L 1 decem"rie 1N1M o 0dunare /aional la 0l"a -ulia. (a adunarea au aprticipat apro#imativ 1II.III de persoane i s-a desfurat &ntr-o atmosfer decent si festiv. 0dunarea /aional %otrte unirea cu ,omnia a teritoriilor locuite de romni. 1up unirea din 1N1M cu ,omnia, timp de un an i 7umtate, 5ransilvania rmne autonom &n cadrul statului roman, fiind condus de un )onsiliu 1irigent. =!

3otrrea 0dunrii este transmis ,egelui 2erdinand care la data de 11L!@ decem"rie sancioneaz unirea cu ,omnia a $inuturilor cuprinse &n %otrrea 0dunrii /aionale de la 0l"a -ulia.$ )u toate acestea, autoritile romne nu e#ercit controlul asupra tuturor teritoriilor respective. 0rmata romn se oprise pe linia *ureului, iar la nord de aceasta nici )onsiliul 1irigent, nici cu att mai puin ,egatul ,omniei nu e#ercitau o autoritate efectiv. +uterile 0ntantei ordonaser &ncetarea oricror operaiuni militare &n vederea negocierii pcii cu 6ngaria. 'ntre timp, la data de !1 martie 1N1N puterea &n 6ngaria este preluat de comuniti, care proclam 5epublica 0ovietic Fngar condus de ?_la eun, originar din )lu7. 2orele comuniste mag%iare au atacat att trupele ce%oslovace ct i trupele romne de pe teritoriul 5ransilvaniei &n sperana de a face 7onciunea cu trupele sovietice care, la rndul lor au atacat &n ?asara"ia i 6craina. 'n luna iulie 1N1N armata romn a pornit, la solicitarea 0ntantei, ofensiva contra forelor mag%iare, iar la data de = august 1N1N a ocupat ?udapesta, do"ornd regimul sovietic a lui ?_la eun. 0rmata romn s-a retras din ?udapesta &n luna octom"rie a anului 1N1N. 'n cursul staionrii pe teritoriul 6ngariei, 0rmata ,omna a organizat mai multe puncte de distri"uiie a alimentelor pentru populaia &nfometat, mai ales din marile orae. +rin tratatul de la 5rianon de la data de @ iunie 1N!I se sta"ilete frontiera &ntre ,egatul ,omniei i ,egatul 6ngariei. 2rontiera din nord, cu )e%oslovacia i +olonia i &n sud-vest cu -ugoslavia se sta"ilete la 1I august 1N!I prin 5ratatul de la 4ivres. 0cest din urm tratat a fost dureros pentru ,omnia deoarece a impus a"andonarea unor romni din *aramureul istoric i din ?anat, &ns +uterile 0ntantei au insistat pentru &nc%eierea sa deoarece fi#a frontierele &ntre state devenite aliate dup &nc%eierea +rimului ,z"oi *ondial. 0l doilea rz"oi mondial 'n anul 1N@I, &n conte#tul ascensiunii Dermaniei naziste i al izolrii ,omniei ca urmare a pr"uirii sistemului su de aliane (capitularea 2ranei i izolarea *arii ?ritanii), 6ngaria solicit revizuirea frontierei de dup primul rz"oi mondial.

Etnografie i patrimoniu cultural rom!nesc n 6ara 5om!neasc%

6ara 5om!neasc%, cunoscut ca <alahia &n strintate i Hara 5umneasc &n documente din epoc, este o provincie istoric situat la nord de 1unre i la sud de )arpai, locuitorii folosind endonimul de >rumni:, e#onimele uzuale utilizate pn &n epoca modern fiind >vala%i: sau >vla%i:. 1enumirea se refer e#clusiv la aceast zon geografic, corespunztoare &n linii mari principatului cu acelai nume i care constituie sudul ,omniei moderne. Rara ,omneasc a e#istat ca stat &n Europa &ntre secolul C-9 i secolul C-C timp de mai "ine de BII de ani, acest stat i-a &nc%eiat e#istena la data de !@ ianuarie 1MBN cnd s-a unit cu *oldova pentru a forma "azele ,omniei moderne. -storie Rara ,omneasc este statul &ntemeiat &ntre *unii )arpai i 1unre &n secolul C---<C-9. 4trinii &n general o denumeau <alahia: denumire de origine germanic, dar care nu desemna numai Rara ,omneasc: <alahii erau denumite multe alte ri locuite de populaii latineti &n contact cu germanicii, de la *area /ordului (>9alc%eren:) pn la *area /eagr (rile romne) trecnd prin sudul Dermaniei (>`alc%engau:, >`alc%ensee:) i prin spaiul iliric (>9lasina:, >9la%ina:, >9lajba:, .a.m.d.). )rturarii i cartografii medievali deose"eau Fngro%<lahia (adic 9la%ia dinspre 6ngaria, anume Rara ,omneasc), pentru a nu o confunda cu *oldova numit i ?ogdano%<lahia (adic 9la%ia &ntemeiat de voievodul ?ogdan de 1ol%a al *aramureului), sau cu 5ransilvania, numit de cronicarii mag%iari i <alachia interior (adic dinuntrul arcului carpatic). 'n documentele latineti era cunoscut ca >ransalpina (adic dincolo de *lpii >ransilvneni, cum numesc occidentalii )arpaii meridionali). 1up numele primului domnitor ?asara" -, unii numeau Rara ,omneasc: ?asarabia sau Hara ?asarabeasc, nume conservat de *oldoveni pentru regiunea malurilor 1unrii i *rii /egre (numit de 5urci ?ugeac), cnd o cptar su" domnia lui 0le#andru cel ?un. *oldovenii numeau Rara ,omneasc "untenia ==

'ncepnd cu secolul C---lea, <alahia este menionat &n izvoarele "izantine, "ulgreti, mag%iare i slavone, iar mai trziu &n cele occidentale, ca fiind regiunea unor state feudale locuite de vla%i i conduse de cne7i ( prin, conductor) i voievozi (lideri militari), la sud i est de )arpai. A caracteristic specific istoriei romnilor este c au trit &n trei principate, *oldova, 5ransilvania i Hara 5omneasc, avnd aceleai origini, lim", cultur, tradiii i religie, dar fiind separai de )arpai. ?asara" -, cunoscut i su" numele de ?asarab 4 'ntemeietorul, este primul domnitor atestat al ntregului teritoriu al Hrii 5omneti. ?asara" - refuz s mai plteasc tri"ut 6ngariei i se confrunt cu regele acesteia )arol ,o"ert de 0n7ou. (upta se d &n N - 1! noiem"rie 1==I, la +osada unde acesta zdro"ete oastea mag%iar condus de )arol ,o"ert de 0n7ou, care se salveaz fugind travestit. 1omnia lui ?asara" - a durat pn &n 1=B!, fiind numit "are <oievod i !omn. 9ictoria de la +osada, semneaz actul de natere al rii care va fi cunoscut su" numele de Hara 5omneasc, &n urmtorii ani fiindu-i alipite teritoriul dinspre prile ttreti adic sudul *oldovei de mai trziu (9rancea - +utna spre 5rotu) i nordul 1eltei 1unrii cu garnizoana )%ilia ( ?asarabia, numit de 5urci ?ugeac) i &nsfrit despotatul 1o"rogei pn &n a doua 7umtate a secolului C9, astfel &nct su" domnia lui *ircea cel ?trn (dup 1@IE), ara a a7uns la cea mai mare &ntindere a sa. 'n aceiai perioad, navigatorii i negustorii genovezi &ntemeiaz mai multe 0cale (contoare) la 1unre i &n *area /eagr: printre ele, dou sunt pe teritoriul Rrii ,omneti: 4an-Diorgio (azi Diurgiu) i (icostomo (azi +eriprava). ,eedina principal a rii a fost pe rnd la )mpulung, )urtea de 0rge, 5rgovite i ?ucureti. 1up multe rz"oaie purtate cu +oarta, Rara ,omneasc a tre"uit s cedeze 1o"rogea, s accepte suzeranitatea Atoman, i s plteasc tri"ut. Rara devine vasal fa de turci &n timpul lui *ircea cel ?trn, pentru a evita o invazie a turcilor i transformarea rii &n paalc. +n &n secolul C9---lea de fiecare dat cnd presiunea turcilor cretea, muli domnitori s-au rzvrtit sau nu au mai &ndeplinit cererile +orii:*i%ai -, 1an al ---lea, 9lad Repe, ,adu de la 0fumai, *i%ai 9iteazul sau ,adu ]er"an. 'ntre 1B=M i 1M!N, porturile 5urnu-*gurele i Diurgiu, precum i zona ?rilei, au aparinut direct -mperiului otoman. 1omnia fanariot a &ncetat dup 5evoluia lui >udor <ladimirescu (1M!1), cnd sunt acceptai din nou domnitori pmnteni. 'n 1M=1 este adoptat ,egulamentul Arganic. (a k!@ ianuariell 1MBN, Rara ,omneasc i *oldova se unesc &n +rincipatele 6nit *oldova i Rara ,omneasc, su" domnia lui 0le#andru -oan )uza. $urtea de Arge este un municipiu din 7udeul 0rge, *untenia, ,omnia. (ocalitatea poart aura primei capitale a Rrii ,omneti. 1escoperirile ar%eologice atest c, &nc din prima epoc a fierului, pe aceste meleaguri tria o populaie dac, condus de 1romic%aites (secolele -9 - --- &.3r.). 1e asemenea, conform unor spturi ar%eologice efectuate de /. )onstantinescu, pe la 1!II aici e#ista o mic reedin voievodal i o "isericu. 6nii specialiti afirm c tot aici i-ar fi avut curtea 4eneslau, conductorul unei formaiuni statale dup cum apare pe diploma cavalerilor ioanii. (egenda spune c /egru 9od, co"ornd din 2gra, ar fi &ntemeiat oraul pe la 1!NI alii &l considerau pe (itovoi drept /egru 9od. 0ici s-a aflat curtea lui ?asara" - care, pn la atacul mag%iar din 1==I, care a dus la pro"a"ila distrugere a oraului, s-a mutat temporar la )mpulung-*uscel. /umele actual al oraului &ncepe s fie folosit din secolul al C9-lea, dup ce /eagoe ?asara" ridic aici cunoscuta sa mnstire. +n la aceast domnie, &n 0rge i-a aflat reedina *itropolia 6ngro-9la%iei, &ntemeiat aici de /icolae 0le#andru, &n 1=BN. 'n anul 1N=@, oraul )urtea de 0rge a fost declarat 4taiune )limateric. ?iserica 0n Nicoar sau $?iserica 4f. /icolae cel *ic$, cum o mai numeau localnicii, pentru a o deose"i de cea domneasc, a fost cldit pe un platou &nalt, pro"a"il &mpreun cu prima curte domneasc, pe la sfritul secolului al C-9-lea, respectiv &nceputul secolului al C9-lea. 0r%itectura este tipic pentru recepia artei "izantine &n ?alcani, aa cum este ea reprezentat de cetatea 4everinului. +lanul acestui edificiu de mici dimensiuni este un dreptung%i compartimentat &n pronaos i naos, &nc%eiat &n partea estic cu o a"sid semicircular. 0ceasta este &nsoit de dou a"sidiole pentru pastoforii. 4e spune ca ar fi fost =@

ctitorit c%iar de vestita 1oamna )lara, mama voievodului 9laicu-9od. 0ici &i avea aezarea, cndva, Episcopia catolic. 5urnul &nalt, care domin aezarea, era folosit i ca foior de foc i post de o"servaie, &ntre el i turnul-don7on al )etii +oienari e#istnd un sistem de comunicare la distan. 1e aici, prin intermediul unor fclii aprinse, era semnalizat apropierea dumanilor ctre ultimul refugiu al domnilor romni, aflat la !B de bilometri deprtare. 'n vremurile &ndeprtate e#ista un tunel, care astzi este accesi"il numai pn la 7umatte, de acces &ntre acest edificiu i ?iserica 1omneasc, ce trece pe su" drumul ce le desparte, oseaua de legtura +iteti-)urtea de 0rge-5ransfgran. 'n centrul oraului se afl vestigiile &urii !omneti, &ntemeiat pro"a"il &n secolul C--- i re&nnoit ctre anul 1=@I. -ncinta patrulater neregulat era mrginit de ziduri de piatr. 1in acest ansam"lu s-au pstrat dou pivnie de case domneti. ?iserica 1omneasc iniial, 0f. Nicolae din secolul C---, a fost o construcie pe plan de cruce li"er care a fost &nlocuit &n 1=B! de o ctitorie a lui ?asara" -, singurul monument religios de mare amploare care s-a pstrat &n Rara ,omneasc din secolul al C-9-lea. +lanul su aparine tipului $cruce greac &nscris$, varianta constantinopolitan, &nc%eiat cu trei a"side la rsrit. +ronaosul impozantei cldiri rmne &ngust i este "oltit &n semicilindru transversal, avnd &n mi7loc o cupol elipsoidal. /aosul ptrat este &n sc%im" foarte mare i are un sistem de "oltire &n care patru semicilindri a#iali sunt ornduii su" forma unei cruci $greceti$ cu "rae egale. ?oltirea este susinut de patru stlpi de seciune ptrat din mi7locul naosului, peste care se &nal o turl monumental. +ictura mural a "isericii dateaz &n mare parte din vremea lui 9laicu 9od (1=E@-1=EE) aparinnd stilului paleolog, dar s-au pstrat i fragmente de fresc din secolul C9---. 0spectul e#terior este dominat de zidria aparent cu piatr de ru i crmid, cu rosturi de mortar sclivisit. ?iserica a servit mult timp ca necropol domnitorilor munteni, ea adpostete de pild mormntul lui 9laicu 9od, i a fost renovat &n secolul C9---. 1in aceast perioad dateaz ancadramentele din piatr sculptat ale ferestrelor. 'n mormntul lui 9laicu 9od s-au gsit numeroase mrturii ar%eologice ale secolului C-9, printre care i $paftaua de la 0rge$. #alatul Mogooaia este o cldire istoric din localitatea *ogooaia, 7udeul -lfov. )omple#ul conine cldirea propriu-zis, curtea acestuia cu turnul de veg%e, cu%nia ("uctria), casa de oaspei, g%eria i cavoul familiei ?i"escu, precum i "iserica >4fntul D%eorg%e: aflat lng zidurile curii. +alatul poart numele vduvei "oierului *ogo care deinea pmntul pe care a fost construit. +alatul *ogooaia a fost &n posesia familiei ?r&ncoveanu timp de apro#imativ 1!I de ani, trecnd apoi &n proprietatea familiei ?i"escu. +alatul a fost construit pn &n 1HI! de ctre )onstantin ?r&ncoveanu &n stil ar%itectural romnesc renascentist sau stil "rncovenesc, o com"inaie de elemente veneiene cu elemente otomane, stil utilizat anterior i la un alt palat al domnitorului, construit anterior de acesta la +otlogi. (ucrarea a fost terminat &n ziua de !I septem"rie 1HI!, conform pisaniei de pe latura de rsrit a palatului. 1ata &nceperii construciei nu este cunoscut, dar se tie c ?rncoveanu a &nceput s cumpere pmnt &n zon din 1EM1. 1up 1H1@, cnd )onstantin ?rncoveanu a fost e#ecutat la )onstantinopol &mpreun cu &ntreaga sa familie, &ntreaga avere a familiei a fost confiscat de otomani iar palatul a fost transformat &n %an. ,scumprat de domnitorul ]tefan )antacuzino, el a revenit apoi marelui "an )onstantin ?rncoveanu, nepotul domnitorului i a rmas &n posesia familiei pn la &nceputul secolului al C-C-lea. +alatul a fost devastat de otomani &n timpul rz"oiului ruso-turc din 1HEM-1HH@, deoarece marele "an /icolae ?rncoveanu inuse partea ruilor &n conflict. A nou distrugere a palatului a avut loc cu ocazia revoluiei din 1M!1 cnd ultimul urma al ?rncovenilor, Drigore ?rncoveanu, a fugit la ?raov i cldirea a fost ocupat de panduri. 1up moartea lui Drigore &n 1M=!, palatul a rmas motenire fiicei sale adoptive, Foe *avrocordat i, prin cstoria acesteia cu domnitorul D%eorg%e ?i"escu, a trecut &n familia acestuia i a fost renovat &ntre 1MEI<1MMI de /icolae ?i"escu, care a construit i cavoul familiei &n parcul palatului, i vila Elc%ingen din apropiere. +alatul a fost administrat &n continuare de familia ?i"escu care, &ns, s-a mutat &n vila cea nou iar cldirea vec%e a rmas nelocuit. 0ceasta pn &n 1N11, cnd *aria/icole 1arvari a vndut palatul vrului ei Deorge-9alentin ?i"escu, care l-a oferit drept cadou de nunt =B

soiei acestuia, *art%a. +alatul a fost loc de &ntlnire al diplomailor aliai, fiind, pentru cteva luni, &nc%iriat legaiei elveiene din ,omnia. 1up E martie 1N@B, moia a fost naionalizat forat de guvernul comunist, *art%a ?i"escu o"innd de la autoriti declararea ca monument istoric a palatului, pe care &nc &l mai deinea. +rinesa a plecat &ns definitiv din ar &n septem"rie 1N@B, lsnd palatul fiicei sale 9alentina i soului ei, 1imitrie D%iba-)omneti. 2ucureti (egenda spune c ?ucuretiul a fost fondat de un oier pe nume ?ucur. )onform altei variante mai pro"a"ile, ?ucureti a fost &ntemeiat de ctre *ircea cel ?trn la sfrit de secol C-9. +e malurile *asacrului i ale )olentinei este atestat cultura paleolitic i neolitic. +n &n 1MII &. 3r. apar anumite dovezi ale unor comuniti &n zonele 1udeti, (acul 5ei i ?ucuretii-/oi de astzi. +rimele locuine dup retragerea aurelian din !H= d. 3r. sunt atestate &n secolele --- - C---, pn &n Evul *ediu. 0ezarea este atestat documentar la !I septem"rie 1@BN &ntr-un act emis de 9lad Repe, domn al Rrii ,omneti, prin care se &ntrete o moie unor "oieri. )etatea 1m"oviei, cum mai apare &n primii ani oraul, avea rol strategic, urmnd s supraveg%eze drumul ce mergea de la 5rgor la Diurgiu, &n ultima aezare aflndu-se o garnizoan otoman. 'n scurt timp, ?ucuretiul se afirm, fiind ales la 1@ octom"rie 1@EB de ctre ,adu cel 2rumos ca reedin domneasc. 'n anii 1BBM - 1BBN, la )urtea 9ec%e este construit ?iserica 1omneasc, ctitorie a domnului *ircea )io"anul, aceasta rmnnd pn astzi cel mai vec%i lca de cult din ora pstrat &n forma sa iniial. 'n 1EBN, su" domnia lui D%eorg%e D%ica, ?ucuretiul devine capitala Rrii ,omneti, moment &n care se trece la modernizarea acestuia. 0par primele drumuri pavate cu piatr de ru (1EE1), se &nfiineaz prima instituie de &nvmnt superior, *cademia !omneasc (1EN@) i este construit +alatul *ogooaiei ()onstantin ?rncoveanu, 1HI!), edificiu &n care astzi se afl "uzeul de *rt +eudal ?rncoveneasc. 'n 1HI@, ia fiin la iniiativa sptarului *i%ai )antacuzino 4pitalul )olea, care a fost avariat ulterior &ntrun incendiu i un cutremur i reconstruit &n 1MMM. 'n scurt timp, ?ucuretii se dezvolt din punct de vedere economic se remarc creterea numrului meteugarilor, ce formau mai multe "resle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, co7ocarilor, pnzarilor, alvaragiilor, z"unarilor .a). Adat cu acestea continu modernizarea oraului. 4unt create primele manufacturi i cimele pu"lice, iar populaia se mrete continuu prin aducerea de locuitori din &ntreaga *untenie 'ncet-&ncet apar o serie de instituii de interes i inovaii &n materie de te%nologie i cultur (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice). *unicipiul ?ucureti a fost pn la instaurarea regimului comunist &n ,omnia reedina 7udeului -lfov (inter"elic). 'n aceea perioad era denumit $*icul +aris$ datorit asemnrii cu capitala francez, dar i-a pierdut farmecul &n perioada comunismului. 'n ultimul timp dezvoltarea imo"iliar a strnit ingri7orare cu privire la soarta cldirilor de interes istoric din ora, &n special a acelora din centrul istoric. Arhitectur% 4u"stana medieval a ?ucuretiului a fost de-a lungul timpului grav afectat de distrugeri i incendii. 'n plus, oraul a pierdut &n mod tragic o serie de monumente, mai ales "iserici, i &n decursul campaniei de $ur"anism$ iniiate &n secolul trecut de /icolae )eauescu. 1in nucleul oraului medieval de pe malurile 1m"oviei s-au pstrat vestigiile )urii 9ec%i (sec. C9 - C9-) cu ?iserica 1omneasc ?una <estire, care dateaz pro"a"il din vremea lui *ircea )io"anul (1B@B-1BB@). ?iserica are un plan triconc, naosul ei este evideniat printr-o turl. 2aada trdeaz unele influene moldoveneti, dar zidria format din asize de crmid alternnd cu poriuni acoperite de mortar, imitnd piatra fuit, aparine de7a formelor tipice ar%itecturii Rrii ,omneti. +ortalul vestic cu decoruri &n stil "aroc "rncovenesc a fost aezat mai trziu, &n 1H1B, &n timpul scurtei domnii a lui ]tefan )antacuzino. 'n proscomidiar s-au pstrat picturi murale din vremea edificrii i din 1H1@L1B, iar restul "isericii adpostete picturi murale ale artitilor academiti )onstantin (ecca i *iu +opp, din 1MB!. 5urla a fost &nlocuit &n 1N1@. Secolele 78----7-7 &palate' =E

4ecolele C9--- i C-C constituie pentru ar%itectura ?ucuretiului perioada unei mari &nfloriri. 1up o perioad de tranziie, reprezentat prin "isericile 4f. Elefterie (1H@=), Alari (1HBM) continu parial formele tradiionale ale epocii "rncoveneti, apar primele edificii construite &n stil neoclasic (+alatul D%ica-5ei, 1M!!) sau neogotic ()asa 4uu din 1M=I, ?iserica 4f. 4piridon /ou din 1MB!-1MBM). 1in punct de vedere ur"anistic ?ucuretiul a cunoscut su" domnitorii fanarioi, deci pn &n 1M!1, i o puternic influen oriental, evident mai ales &n amena7area pieelor dup modelul constantinopolitan, a aanumitelor maidane, i &n ar%itectura caselor particulare i a cele"relor %anuri. ,eprezentativ pentru aceste influene este 3anul lui *anuc, construit &n 1MIM de ctre un negustor armean. -nfluena +arisului, a metropolei europene &ndrgite de romni, i a colii franceze de ar%itectur devine %otrtoare odat cu desvrirea +alatului ]tir"eK. 'n a doua 7umtate a secolului al C-C-lea planul oraului cpt treptat, i datorit proiectelor ur"anistice iniiate de 4an7ouand, un caracter reprezentativ prin formarea unui centru circular, trasarea unor magistrale largi, ridicarea de edificii monumentale pentru instituiile din administraie i cultur, precum i prin amena7area unor areale &ntinse ca parcuri. 0stfel, parcul central al ?ucuretiului, )imigiul, ia fiin la mi7locul secolului, dup proiectele ar%itectului peisagist german `il%elm *eKer. 0cesta va contri"ui i la continuarea ]oselei eisseleff, care prelungea )alea 9ictoriei spre nord &nc din 1M=!. 1in pcate, noile curente &n ar%itectur au dus i la demolarea unor "iserici, mnstiri i %anuri medievale, precum i la impunerea cu orice pre a canonului francez &n restaurare i reconstrucie. )ldirile $micului +aris$ au sc%im"at aspectul vec%iului ora, din care s-au pstrat mai ales spaiile su"terane greu de recuperat datorit impunerii unei noi structuri ur"anistice. /umeroi ar%iteci francezi, printre care nu s-a numrat nici unul de prim rang, au contri"uit la impunerea neoclasicismului, apoi a romantismului i a eclectismului de coal francez. 0stfel, +alatul ?ncii /aionale (corpul vec%i) este o oper din 1MM=-MB a ar%itecilor )assien ?ernard i 0l"ert Dalleron. 1up planurile lui +aul Dottereau s-a construit )asa de Economii i )onsemnaiuni de pe )alea 9ictoriei, cu o alur de catedral eclectist purtnd o cupol central de sticl i metal, care &i confer transparen. 0celai Dottereau a proiectat i cldirea 2undaiilor ,egale, astzi unul dintre corpurile ?i"liotecii )entrale 6niversitare. -on *incu a fost iniial un promotor al colii franceze de ar%itectur, datorit anilor de studii petrecui la +aris. +alatul )urii 4upreme de 8ustiie, o oper din aceast perioad a lui 0. ?allu la care a cola"orat *incu, a devenit azi, dup o perioad &ndelungat de renovare, sediul )urii de 0pel ?ucureti i a 8udectoriei 4ectorului B. ,emarca"ile mai sunt )atedrala 4fntul -osif, construit de 2riedric% 4c%midt (1MH= - 1MM@) &n stil neogotic, i 0teneul ,omn, conceput de )onstantin ?aicoianu i 0l"ert Dalleron, construit &ntre 1MMB i 1MMM, a crui perspectiv dinspre )alea 9ictoriei este dominat de o cupol "aroc i de un monumental portic de ordin ionic. 0teneul este o cldire caracteristic pentru stilul eclectic al capitalei, "azat pe structuri clasiciste, aa cum a fost el cultivat &n 2rana. Secolul 77 &muzee' 0cest stil a prevalat i &n ar%itectura de la &nceputul secolului al CC-lea &n ?ucureti, &n pofida diverselor curente secesioniste ale vremii. 0stfel, fostul +alat al +otelor, azi *uzeul /aional de -storie a ,omniei, construit &n anul 1NII dup planurile ar%itectului 0le#andru 4vulescu (1M@H-1NI!), are un pridvor masiv de ordin pseudodoric, un parament cu rustica i diverse elemente decorative datorate &n parte renaterii, &n parte clasicismului. 6n concept asemntor a stat la "aza fostului +alat al +arlamentului (1NIH), azi +alatul +atriar%iei, dup planurile lui 1imitrie *aimarolu (1MBN-1N!E). )ldirea +rimriei *unicipiului ?ucureti, ridicat &ntre anii 1NIE i 1N1I de +etre 0ntonescu, ilustreaz anumite tendine retrospective ale &nceputului de secol, care vizau o renatere a tradiiilor naionale &n ar%itectur, mai ales a stilului "rncovenesc. -dealul unei coli de ar%itectur neoromneasc se face remarcat i &n opera lui -on *incu, de pild &n >?ufetul de la ]osea: de pe ]oseaua eisseleff, din 1MN!. 5radiia ar%itectural moldoveneasc l-a inspirat pe ar%itectul /icolae D%ica-?udeti, de e#emplu &n "uzeul de etnografie, art naional, art decorativ i industrial , azi *uzeul Rranului ,omn, construit &n etape &ntre anii 1N1! i 1N=N. 4tilul neoromnesc nu a putut &ns depi canonul francez, reprezentat &n primele decenii ale secolului de +alatul ,egal al ar%itectului /icolae /enciulescu (1N=!1N=H), azi *uzeul /aional de 0rt al ,omniei, o construcie alctuit dintr-un corp central i dou aripi =H

laterale care e#punea un nu tocmai riguros neoclasicism, i de 0rcul de 5riumf, o oper a ar%itectului +etre 0ntonescu (1N!! i 1N=BL=E). 'n anii J=I &i fac apariia primele modernisme ale secolului astfel, cu +alatul 5elefoanelor se ridic pe )alea 9ictoriei un mic Fgrie-nori de tip american. 'n anii JBI ai secolului al CC-lea au fost ridicate &n centru unele cldiri reprezentative ale noii puteri, de e#emplu )asa 4cnteii (1NBE) sau Apera ,omn (1NB=). Apera, dei dup un proiect stalinist, e#pune elementele de eclectism tipice pentru sfritul secolului al C-C-lea. 1e asemenea, &n primul deceniu al dictaturii comuniste suprafaa oraului s-a mrit &n mod semnificativ prin construcia de noi cartiere de locuine, care aveau parial caracterul de ora-satelit: ?alta 0l", 1rumul 5a"erei, 2loreasca, 8iul-+a7ura, ?erenci, )alea Driviei. 'n primii ani ai lui )eauescu ar%itectura s-a putut eli"era &n mare msur de canonul stalinist. 'ntre 1NEM i 1NHI a fost edificat 3otelul -ntercontinental, pn &n !II@ cea mai &nalt construcie-turn din ,omnia, i tot &n 1NHI a fost terminat noua cldire a 5eatrului /aional, a crei modernism a fost ulterior denaturat, la ordinul lui )eauescu, prin faade cu arcade. Epoca lui /icolae )eauescu a adus cu sine sc%im"ri grave &n structura ur"anistic a capitalei. )onstruirea unui nou palat prezidenial i a ?ulevardului 9ictoriei 4ocialismului s-a fcut cu preul distrugerii vec%ilor cartiere 6ranus, -zvor, ,a%ova i 0ntim. 2oarte contestat &n noul ansam"lu este )asa +oporului a ar%itectei 0nca +etrescu, azi sediu al +arlamentului ,omniei. (ucrrile la acest edificiu megaloman, care se &ntinde pe o suprafa de =BI III mm, au &nceput &n anul 1NM@. )onstruciei i se imput lipsa de unitate stilistic i proporiile care ignor modelul clasicist dup care se orienteaz de fapt.

=M