Mitran Arta Aurarilor Transilvania 2003

https://biblioteca-digitala.
ro
MUZEULJUDETEAN DE ISTORIE B�OV
GHEORGHE MITR.AN
AR.TA AOR.AR.ILOR. IN TR.ANSILVANIA

(SEC. XIV - XIX)
CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI DE ORFEVRERIE RELIGIOASÂ

MEDIEVALA DIN TRANSILVANIA
REPERTORIUL ORFEVRERIEI MEDIEVALE DE CULT DINJUDE TUL B�OV

PREZENTAT fN 100 DE PLANŞE
MAIŞTRI AURARI ŞI MÂRCILE LOR
ISTORIE ŞI ARTÂ
2003, Braşov
https://biblioteca-digitala.ro
Muzeul Judeţean de Istorie din Braşov şi autorul
aduc mulţumiri Comisiei de Cultură a Consiliului Judeţean Braşov
pentru sprijinul dat editării acestei cărţi.
Autorul aduce aceleaşi mulţumiri
directorului Muzeului Judeţean de Istorie Braşov,
prof. Radu Ştefănescu.
Tehnoredactare: Mioara Asmarandei
Coperta : Ana-Maria Oană
Red a ctare computerizată: Gheorghe Mitran
Corectură: dr. Florea Costea
Fotog rafiere: Gheorghe Corcodel şi Gheorghe Mitran
Prepress: Tipar:
�2d�::;�fiT�
cipogi-afia
brja=>tatj
Coperta: Ferecătură de evangheliar, argint aurit, executată de maistrul aurar braşovean
MICHAEL MAY în 1753. Muzeul primei şcoli româneşti - Schei, Braşov.
CUPRINS
Cuvânt 5
I.Tezaureînainte .. . . „„. „. „. „„ . • . „. „.. . „„. . . . „. „„. . . . „. „. „. „„„„ „ „ „. „. .
ale antichităţii în România

Metalurgia cuprului şi aurului În spaţiul carpato-danubian,
„„„ „ „„„„„„„„„„. „„„„„„. 9
cca. 5500-3500 Î.Chr . .„....„.„.„„.„.. „.„.„ ....„„.„... „..„„...............„ 9

Arta aurului În epoca Bronzului „„„„„„„„„„„„„.„„„„„„„„„„„„.„„. 10
Orizontul cultural a l antichităţii Î n mileniul I Î .Chr „ „„„„„„„„„„„„. „ „. 11
Lumea traco-geţilor şi toreutica lor În sec. V-IV Î.Chr „„.„.„„„„„„„„„. 13
Epoca Regatului, sec. I Î.Chr.-I d.Chr. „.„„.„„.„„„.„„„„„„„„„„„„„. 19
Ornamentica orfevreriei romane .„ .„. .„ .„ ...... „.„ .„...„. „....„ .......„ .„„ 20
Aurul migraţiilor Î n spaţiul danubiano-carpato-pontic „„ .„„„„„„ .„ .„„„ 21
Orfevreria carolingiană, sec. IX-XII „„„„„.„ „„„„„„„„.„„„„ .„„„„„„ 26
Orfevreria romanică, sec. XI-XII „„„„„„„.„„.„„ .„.„„„„„„„„„„„„„. 27
Note .„........... „„.„„„„.„.„.„„.„.„.... „.„ .....„.„„ ....„ „................ „„ 28
II. Conexiuni istoriucei şi a argintului în Transilvania „.
.„ .„„ .„ .„„.„„„.„ . . . „„„..„ . „ „. „ .„ .„„ .„ .„. „ 30
III. Memori a aurul 46
IV.
„ „ „„„„„„„„ „
metalTehni
elorcinobi tradiţile utionall izeatededeprelaurari
ucrare artistică a
Experienţele antichităţii şi ereditatea lor În medievalitate
„„„„„„„„ „„„„„. „ „„„„„„„„.
„.„„.„„„„„„.
62
62
Tehnici de ornamentare ...„„ ...„ .„„„„ .„„. .„.........„ .„........... „.......... 65
Tehnici utilizate pentru decorarea pieselor „„„.„„„.„.„„ .„ .„„„„„„„ „. 69
V.
stiEvol
listicueţiîna tiorfevreri
purilor morfol
a medioegivalceăşitransi
decoratilvăneană„„„„„„„„„„„„„„„„.
ve aletrăsăturilorşi tendinţel„„„.or
Istoria potirului transilvănean, sec. XN-XIX. Artă şi sacralitate. Tipologie „
.„.„. „„„ „ .
74
76
Potire cu nodul decorat cu butoni prismatici şi legendă circulară pe cupă,
stilusuri sau picior „. „„. „...„„.„„ „ „„.. „.„ „„„.„„...„. „. „.... „... „.....„ 80
Potire c u nodul sferic crestat sau sub formă de fruct „„„„„„„„„ .„„„ .„ 81
Potire cu ornamente arhitecturale „.„„. „„. „. „„„. „.„„„„„„. „„„„„„„ 82
Potire decorate cu motivul limbilor de foc „„ „„„ .„„„„„ .„„„„„„„„ .„„ 83
Potire cu panerul perlat . .„.......„ .„„ . . • . . . . „ ... „„. .„„ „„ ...„„ .„„ .„ .„ .„.. 85
Potire ornamentate c u filigran emailat, Î n stil „modo transilvana" ş i grupul
derivat, decorat cu drot-email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 86
Potire cu ornament de lujeri forjaţi . „„.„„„ .„„.„ ..„„„„.„ „„„„„„„„.„ 88
Potire ornamentate cu lujeri turnaţi şi personaje statuare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Potire În stilul Renaşterii decorate cu capete de putti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 94
Evoluţia morfologică şi a ornamenticii potirelor În sec. al XVII-iea „„.„„.„„. 95
Evoluţia morfologică şi a omamentidi potirelor În sec. al XVIII-iea „„ „ „ „„„ . „ „ „ 97
Pocalele „ .„„ .„.„ .„ .„....„. .„„.„„ .„.... „.... „ ....... „.„.„....„............ „.. 99
Paharele „„ .„.„.„„„„„. . .„. . .„ „ .„.„. „„. „.. „„. „ .„ .„ •. . . . „ .„„.„„..„.„„ 102
Cănile ....................... „.„„.... „... „.... „ ... „ ......„.„ ... „.... „.....„ ....... „. 1 03
Ferecăturile de carte religioasă „„„„.„„„„„„„„„„„.„„.„ .... „„... „..„. 108
Tabla sau Însemnul breslei aurarilor braşoveni „ .„„ „„ .„„„ .„„ .„„„„ .„. 111
Concluzii „ ...„.„ ..„„.„„.„.... „.„.„..„..... „....„„...„„.. „„„„„ ... „.„.„.. 1 12
VI. Lista maiştrilor aurari transilvăneni „„„„„„„„„„„ „ „„„„„„„. 115
Maiştri aurari din Braşov, sec. XV-XIX „„„. „ „. „„„„„„„„.„„.„.„„„„„ 1 15
Maiştri aurari din Sibiu, sec. XVI-XIX .„.„„„„„„ ..„.„„.„.„.„„„„„„„„.
1 34
ARTA AURARILOR ÎN TRANSILVANIA
Maiştri aurari din Cluj, sec. XVI-XIX .

„ . .. ......... ..... . . . .„ .„ .„. „„.„.. „„.... 146
Maiştri aurari din Bistriţa, sec. XVI-XIX ...... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . . . . . . . . . ... 148
Maiştri aurari din Mediaş, sec. XVI-XIX ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...... . . . .....
. 149
Maiştri aurari din Sighişoara, sec. XVI-XVIII .... . . . . . . . . . . . . . . . . ... . ... . ... ...... . . 1 50
VII. Catalogul orfevreriei medievale de cult din jud. Braşov
Potire în stil gotic din grupul celor cu piciorul piramidal şi nodul cu butoni
.. .. . ...... . .. . . ..... 151
prismatici, inscripţie circulară pe cupă, picior şi stilus, executate în prima

jumătate a sec. al XV-iea . . ... ............................ ..
.... ... . . „ „ „ .. .„.„ .. „.„ 151
Potire în stil gotic din grupul celor cu nodul în formă de sferă cu pliuri radiale
sau fruct, executate în prima jumătate a sec. al XV-iea .. . ..... .. . ... . ..... .. .. . . . . 1 54
Potir în stil gotic cu nodul capelă, din grupul celor cu ornamente
arhitecturale .. . . .... . . ....... ...... . . . . . . . . . . . ... .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...... . . ... . . . .. 155
Potir î n stil gotic din grupul celor decorate c u motivul limbilor de foc,
sfârşitul sec. al XV-iea . . .... . .... ..... . ... . . .... .. ... .. . . . . . . . . .. . ... . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 156
Potir î n stil gotic din grupul celor c u panerul perlat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
Potire gotice din grupul celor ornamentate c u vrej meandric p e galeria
lobilor piciorului şi nodul cu petale şi butoni .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . .. . .. 158
Potir în stil gotic târziu din grupul celor cu nodul sferic, cupa ş i piciorul
netede .............. .. ....... .. ... .. ... ..
. . . . . ... . .
........................ .. ................. .. 160
Potir în stil gotic târziu din grupul celor cu ornament geometric ajurat ... 160
Potire în stil gotic târziu din grupul celor cu ornament de filigran
emailat .......................... ........... ..... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . 161
Potir din grupul ornamentat cu filigran emailat şi perlat .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
Potir din grupul celor ornamentate cu filigran perlat . .. . .. . . . . .. . .. . . . . . . . . . .... 164
Potire în stil gotic târziu din grupul celor ornamentate cu lujeri
forjaţi .. .... ...................................................................................... ....
. . . . 164
Potire în stil gotic târziu din grupul celor cu panerul ornamentat cu lujeri
turnaţi şi scene figurative cu personaje miniaturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166
Potire în stil gotic târziu cu panerul polilobat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168
Potire în stilul Renaşterii ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . 169
Pocale în stilul Renaşterii cu elemente formale semisferice . . . . .. . . . . . ... . .. . . 1 70
Pocale cu picior conic, soclu bombat şi paner radial denticular . . . . . . . . . . . . . . . 1 73
Pocal baroc cu paner în formă de strugure ....... . . . . ..... ........... ...... . . ..... . 1 74
Pocal din grupul celor decorate cu motive şi scene renascentiste ................ 1 74
Potire cu motive figurative renascentiste, sec. al XVII-iea ...... . ..... . . . . . . . . 1 75
Potire cu motive vegetale renascentiste, sec. al XVII-iea ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
Potire c u ornamente baroc, sec. a l XVIII-iea . . . .. . . . ... . . . . . .. . . . . .. . . . . . . . . . . . . .. . 177
Potire î n stil baroc, cu suprafeţe netede, lucioase, sec. a l XVIII-iea . .. . . . . . . 180
Potire c u ornamente Î n stil rococo, sec. a l XVIII-iea ..... . . . . . . . . . . . . . . . . ....... . 181
Potire executate În sec. al XIX-iea . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . 183
Pahare executate În sec. al XVII-iea şi al XVIII-iea ... .. . . .. ........ . ...... .. ... . 185
Căni c u ornamente renascentiste executate în sec. al XVII-iea . ...... ........... . 187
Ciborii, casete, vas de botez .. . .... . . . ... . . ... . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . ... 197
Patene, ferecături evangheliar, cădelniţă, sec. XV-XVIII-lea . .. . . . . . . . . . . . . . . . . 201
Aus
VIII.demNoteSchaffen der siebenbi.irgischen Goldschmiede
. . ... ....... . ........ . .. . . .. . . . . . . ........ ........ .... ..
. . .. .. . . . ... .. ... .. . . . . . .
. . . . . . . .. . . . . . .. . ..
. . .
206
210
Bibliografie selectivă ...... ...... ...... ............ ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.. . 218
Lista ilustraţiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . ..... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 222
CUVÂNT ÎNAINTE
Cercetarea şi valorificarea ştiinţifică a fondului de argintărie medievală, cu

predilecţie a orfevreriei religioase din patrimoniul cultural naţional al Judeţului Braşov
şi al judeţelor limitrofe s-a efectuat între anii 1978-1989, în cadrul Oficiului jud. pentru
Patrimoniul cultural Naţional Braşov şi s-a finalizat în studii şi comunicări ştiinţifice, în
organizarea expoziţiei, în 1987, la Braşov, intitulată „Din creaţia aurarilor transilvăneni,
sec. X V-XIX", însoţită de catalog şi afiş, precum şi de redactarea acestei complexe
lucrări în 2003. Cercetarea în teren a patrimoniului existent s-a făcut în condiţii dificile
marcate de asperităţile materiale, de condiţiile tehnice rudimentare, specifice acelei
perioade, care au creat numeroase obstacole şi întârzieri în finalizarea acestei cărţi,
rodul unei încordări susţinute a anilor 2002-2003. Prin modeste cuvinte, personal şi în
numele colegilor Oficiului Judeţean pentru Patrimoniul Cultural Naţional al jud. Braşov
care au activat până în anul 1990, cu care am împărţit acelaşi orizont şi aceleaşi
condiţii în deplasările noastre destinate cercetării patrimoniului, aducem afectuoase
mulţumiri şi ne exprimăm aprecierile tuturor preoţilor saşi cu care am colaborat în
modul cel mai plăcut, amiabil, respectuos şi corect pentru identificarea, clasarea,
fotografierea şi valorificarea ştiinţifică, expoziţională a patrimoniului de argintărie
religioasă din inventarele bisericilor evanghelice din jud. Braşov, Sibiu, Mureş etc.
Atitudinea binevoitoare a preoţilor saşi faţă de demersul nostru istoric, ştiinţific,
reflectă deschiderea către cultură, europenitate, pentru restituirea valorilor istorice,
de responsabilitate şi preţuire a patrimoniului moştenit, conferă sensul promovării
culturii şi civilizaţiei germane create pe teritoriul României, integrat prin valorile
sale patrimoniului României şi al Europei. Acestor oameni care au primit preţuirea
comunităţilor săseşti pentru promovarea creştinismului evanghelic, a identităţii
culturale şi moral-comunitare în unicele, frumoasele şi austerele biserici fortificate
din Transilvania, ne alăturăm şi noi, românii, oameni de cultură şi artă în demersul
cultural făcut împreună de a valorifica creaţiile artistice ale unei istorii comune.
Prietenia, toleranţa, înţelegerea au fost limbajul comun care ne-a apropiat şi care
ne-a întărit să înfruntăm împreună barierele şi obstacolele separatismului, ignoranţei
şi chiar intoleranţei etno-culturale care ne despărţeau în această perioadă, din
variile motive ale lipsei de contacte culturale, de cunoaştere şi înţelegere reciprocă,
consecinţe, în general ale unei politici păguboase, cunoscute şi promovate în această
ultimă jumătate de secol în ţara noastră. Limba culturală, încrederea în restaurarea
valorilor morale prin afirmarea dreptului istoric al patrimoniului comun moştenit ne-au
apropiat de comunităţile şi personalităţile săseşti, de creaţia lor artistică şi istorică pe
care am integrat-o circuitului publicistic, ştiinţific, cultural-educaţional, expoziţional
şi muzeistic şi prin aceasta patrimoniului naţional cultural al României şi comunităţii
valorilor istorice europene. Rememorând orele, zilele întâlnirilor şi discuţiilor noastre
în domeniul istoriei comune, culturii şi artei, a patrimoniului moştenit, a protejării lui,
valorificării ştiinţifice şi cultural-educalive am conşientizat relieful unei reacţii civice
şi culturale puternice în păstrarea şi afirmarea dimensiunilor etno şi interculturale
ca expresie a unor manifestări oficiale restrictive, mai ales în promovarea valorilor
cultural-artistice ale patrimoniului religios, de cult.
Literatura de specialitate a cunoscut un autentic reviriment la începutul secolului

al XX-iea. ln pleiada autorilor saşi, maghiari, români care s-au ocupat perseverent
de această creaţie medievală preţioasă se disting două personalităţi care au lucrat
probabil mai multe decenii la elaborarea unor cărţi de referinţă pe care avem datoria
să le prezentăm cititorilor prin reiterarea memoriei lor: Victor Roth, doctor docent,
preot evanghelic al bisericii oraşului Sebeş (Muh/bach), care şi-a dedicat viaţa
operelor patrimoniului artistic german din bisericile transilvănene, arhitectură, altare,
covoare, argintărie etc. (Kunstdenkmaler aus sachsischen Kirchen Siebenburgens
I. Goldschmiedearbeiten - Lucrări de artă din bisericile săseşti din Transilvania. I.
Orfevreria, cu 200 de reproduceri ale capodoperelor de argintărie religioasă din
bisericile săseşti, cu tabla mărcilor de maiştri aurari transilvăneni, publicată în editura
Joh. Drotleff, la Sibiu, în 1922) şi Tihamer Gyarfas - „A brassai otvosseg tortenete"
- Istoria orfevreriei braşovene sau „Geschichte der Kronstadter Go/dschmiedekunst"
- Istoria artei aurarilor braşoveni, publicate la Braşov în 1912.
Istoriografia românească din perioada interbelică şi de după război a dezvoltat
cercetarea de specialitate, conferind acestei arte medievale un rol de vârf în piramida
artelor decorative şi o importanţă naţională şi internaţională în literatură. Patrimoniu/
inestimabil al bisericilor evanghelice constituit din cositoare, argintărie, altare poliptice
pictate, covoare transilvănene sau orientale, mobilier pictat, sculptat, ceramică
ţărănească, faianţă habană, sticlă de hută sau g/ajă, şi mai ales din cunoscutu/
repertoriu arhitectural din piatră şi lemn al biserici/or fortificate cu elementele lor de
sculptură figurativă sau plastică decorativă din lemn şi piatră, ansambluri tematice de
pictură murală configurează un patrimoniu unitar în Transilvania aflat în permanenţe
reverberaţii cultural-istorice cu civilizaţia şi cultura dualităţii munteana-moldovene.
Cercetarea şi valorificarea ştiinţifică a acestui patrimoniu reprezintă pentru prezent şi
viitor o provocare şi o datorie morală, civică, ştiinţifică pentru specialiştii din muzee sau
alte instituţii de specialitate, ea necesită costuri mari, timp, mobilizare, perseverenţă,
pasiune, o ştiinţă aprofundată a tainelor patrimoniului pentru susţinerea unei încordări
prelungite în domeniu. Prin eforturi deosebite, am reuşit să oferim publicului,
iubitorilor de artă, cercetării de specialitate, două lucrări care includ şi fac cunoscut
patrimoniul de cositoare şi argintărie, în majoritatea lor din inventarele biserici/or
evanghelice germane. Amintirea şi conştiinţa preoţilor saşi, apostoli ai comunităţilor
lor vor rămâne legate şi de spiritul şi valoarea acestor cărţi, atâta timp cât va exista
un public cititor, iubitor de istorie şi artă care va identifica un prezent şi un viitor prin
aportul unor oameni care au colaborat la iluminarea acestor valori culturale şi istorice
trecute. Numele lor sunt scoase din bisericile micilor şi frumoase/or sate ardelene şi
reprezintă ultimele tipuri de viaţă comunitară rurală coagulată sub forma gospodăriilor
ţărăneşti adunate în jurul bisericilor fortificate cu ziduri, turnuri, bastioane şi porţi,
o medievalitate prelungită dispersată de convulsiile societăţii noastre din a doua
jumătate a secolului XX.
Cercetarea n-ar fi fost posibilă fără colaborarea şi sprijinul preoţilor evanghelici
din dekanatul Braşov, preoţilor ortodocşi din protopopiatul Braşov precum şi preoţilor
reformaţi maghiari, cărora le mulţumesc încă o dată şi pe această cale.
Ţara Bârsei - preoti:
GUNTHER HERBERT (dekan) - Ph. ev. Măeruş (Nussbach),

JOHANN ORENDI (dekan) - Ph. ev. Prejmer (Tartlau),
DANIEL KLAUS (dekan) - Ph. ev. Vulcan (Wo/ckendorff),
PETRU OBERMAYER (dekan) - Ph. ev. Braşov-Bartolomeu,
PATER GERDA (curator) - Ph. ev. Biserica Neagră-Braşov,
THALLMANN HERMANN - Ph. ev. Codlea (Zeiden),
TRINNES HANS - Ph. ev. Ghimbav (Weidenbach),
NQSNER KLAUS FR. - Ph. ev. Sânpetru (Petersberg),
THIESS FRANZ (curator) - Ph. ev. Rotbav (Rothbah),
HOCHMEISTER HELMUT - Ph. ev. Bod (Brenndorf),
KNALL BALDUR - Ph. ev. Hărman (Honigberg),
dr. VASILE OLTEANU Muzeul şi biserica „Sf. Nicolae" - Schei, Braşov.
-
Zona Rupea - preoti:
VICTOR RETHER (curator) - Ph. ev. Rupea (Reps),

SINN ALFRED - Ph. ev. Fişer (Schweischer),
HORST SEWERT - Ph. ev. Dacia (Stein),
HANS ZINK - Ph. ev. Criţ (Deutschkreuz),
HANS OITO MANGESIUS - Ph. ev. Buneşti (Bodendorf),
K BRAISCH şi KONRAD RAMPELT - Ph. ev. Cincşor (Kleinschenk), Rodbav (Rohrbach),
WEGENDT GHEORGHE - Ph. ev. Bărcut, Seliştat (Bekokten, Se/igstadt},
HELMUTH REICH - Ph. ev. Ungra, Mercheaşa, Homorod (Galt, Streitfert, Hamruden),
JOHANN REHNER - Ph. ev. Ticuşu/ Vechi, Şercaia (Deutschtekes, Schirkanyen),
KLAUS PETER BARTH şi ADAM FAUGEL - Ph. ev. Cincu (Grol3schenk),
SCHLOSSER RUDEGER - Ph. ev. Roadeş (Radeln),
HEISER HEINRICH - Ph. ev. Ticuşu/ Vechi (Deutsch Tekesch),
ZIMMERMANN GERHARDT - Mercheaşa (Streitfert).
Făgăraş - preoti:
SCHEESER GEORG - Ph. ev. Făgăraş şi Şercaia,

KARL HEINZ HEINRICH - Ph. ev. Făgăraş (Fogarasch).
Exprimăm Întreaga noastră gratitudine tuturor celor care de-a lungul anilor si
au exprimat interesul contribuind cu informaţii sau cu mijloace specifice la apariţia
acestei cărţi.
Cercetările de astăzi se caracterizează printr-o profundă dorinţă de a Înţelege
şi explicita fenomenul artistic, integrat, dezvoltat în cadrul mediului care l-a iniţiat.
Această viziune integrată lărgeşte dimensiunea de înţelegere a cititorului asupa
istoriei materiale şi spirituale a unui popor sau a unei componente etno-culturale.
Abordarea capitolului tezaurelor antichităţii, a lumii migraţiilor sau a evului mediu
timpuriu descoperite pe teritoriul istoric al României, într-o viziune generală, s-a
născut din necesitatea fundamentării creaţiilor evului mediu pe un flux neîntrerupt al
spiritualităţii imagistice transpus în lumea metalelor nobile. Redutabile în faţa erodării
timpului, metalele nobile au devenit veriga de legătură a generaţiilor autohtone şi a
implicaţiilor celor alogene în ampla sinusoidă a compunerii imaginilor spirituale pe
anumite paliere istorice, devenite prin torsiunea timpului oglinzi ale trecutului şi surse
de inspiraţie ale prezentului creator.
Parcurgem o etapă istorică prin care se depun eforturi considerabile
internaţionale, de la nivelul tipului de cercetător pasionat, până la nivelul instituţional
specializat şi guvernamental pentru reconsiderarea şi salvarea generală a moştenirii
artistice universale în lumina pozitivismului şi a gândirii estetice moderne. Dacă până
în 1990, potirul, pocalul, cănite, ferecăturile, icoanele etc. erau considerate de oficiali
drept obiecte de cult, obstrucţionând cercetarea şi valorificarea ştiinţifică a acestora
sau privind cu rezervă, în tăcere iluminarea valorii acestora, astăzi aceste obiecte de
cult sunt considerate de istoricii de artă drept opere de artă, creaţii unice, inimitabile,
piese ale puzzle-ului patrimoniului naţional.
Argintăria produsă de maiştri saşi, maghiari sau români pe teritoriul istoric
românesc, care a bucurat privirie l creştinilor în biserici sau eleva.tul gust al curţilor
aulice trebuie pusă în valoare ca gen artistic care contribuie în mod activ la întregirea
viziunii asupra artei noastre medievale, a cărei valoare a stârnit interesul şi aprecierea
internaţională. Patrimoniu/ ecleziastic, vestigiile arheologice, formează alături de
inventarele muzeelor cea mai importantă componentă a patrimoniului cultural
naţional. El este cu atât mai interesant, spectaculos şi divers cu cât în structura lui
sunt reconsiderate valorile istorice create de entităţile culturale germane, maghiare,
armene, greceşti, turceşti, ucrainiene etc. Astăzi trebuie să conlucrăm, oamenii de
cultură şi artă, istoricii etc. , la coagularea ideii circulare a unei moşteniri europene, a
unui patrimoniu european, integrator al valorilor istorice specifice teritoriilor cărora le
aparţin şi pe care le definesc, al celor mai diverse identităţi culturale care să reflecte
unitatea prin diversitate a patrimoniului european.
Valorificată cuprinzător, această artă, de către istoriografia germană şi
maghiară, încă de la sfârşitul sec. al XIX-iea şi până în timpurile noastre, informaţiile
erau permisive unei înguste categorii de cercetători sau cititori şi restrictive lingvistic
majorităţii cititorilor români şi instituţiilor sale specializate.
Această carte deschide tuturor românilor accesul la un gen de artă de
vitrină muzeală sau de album, datorită rarităţii şi dificilului contact cu opera, oferind
posibilitatea de cunoaştere, de formare a unui gust estetic special şi a unei atitudini
favorabile faţă de semnificaţiile şi frumuseţea creaţiilor medievale de argint aurit a
patrimoniului nostru.
Gheorghe Mitran
2003-09-23
I. TEZAURE ALE ANTICHITĂŢII ÎN ROMÂNIA
METALURGIA CUPRULUI ŞI AURULUI ÎN SPA ŢIUL

CARPA TO-DANUBIAN, cca 5500 - 3500 i. Chr.
Rom â nia este, ha bitatu l geografic u nde s-a dezvoltat o entitate cultura l ă
p e seg mentul tem pora l 5500-3500 î.Chr., bazată pe o societate matri a rh a l ă ,
teocratică, paşnică, sedentară ,( i u bitoa re şi creatoa re de a rtă, ca re a precedat
epoci le bronzu l u i şi fieru l u i . In E u ropa primele tehnologii de pre l ucrare a
meta l e l or a pa r în m i le n i u l a l Vl- lea î. C h r., fi i n d datorate unor popu laţii ce
tră i a u în zon a Ca rpaţi lor şi a m u nţi lor Di naric i . Î nceputurile meta l u rgiei s u nt
puse în legătură cu apariţia cuptoarelor şi tehnicilor de uti l izare . Figurinele
d i n a u r, folosi rea brăţă ri lor din cu pru şi a panda ntivelor d i n aur pot fi legate
de a n u m ite ritu a l uri . E l e apar pe la 5000 î. C h r., în cultu ri le Vinca ti m p u rie şi
Tisa (1) . Obiectele d i n cupru găsite în com p lexele Boia n timpuri u , H a m a n g i a
şi Precucute n i a u fost datate c u m i le n i u l a l V- lea, î.C h r. U n a lt centru a utonom
de pre l ucra re a cupru l u i a apărut în mileniul a l VII-iea î. C h r., în Anatolia,
în S - E Tu rci ei. Regi u nea transcaucaziană reprezi n tă centru l meta l u rgiei
bronz u l u i cu bogate descoperiri a rheologice în bronzuri . D i n a cest centru
ca ucazian s-a răspândit metal u rgia spre vest, s u d u l Rusiei, Ucrainei,
nord u l M ă ri i Egee şi întreg bazi n u l d u n ă re a n . Descoperi ri le a rheologice
neol itice de l a Vidra , Gumel niţa, Tra i a n , Vă răşti a u pus în evidenţă pri mele
creaţii din a u r cunoscute. Idol i i a ntropomorfi m ici, descoperiţi l a Moigrad,
reprezintă Zeiţa mamă (800 g r. ), idol bărbat şi doi idoli fem i n i n i m ici de
manieră geometriza ntă. Această mare u n itate istorico-cu ltu ra l ă a Vechii
E u rope avea forme de orga niza re propri i , o g â n d i re m itică, modal ităţi de
expresie plastico-decorative defi nite de producţia de a rtefacte descoperite
în săpături . Ea s-a dezvoltat rel ativ sincron cu e ntităţi le cultura l e d i n Asi a ,
Anatolia, M esopotam i a , S i ria - Pa l esti n a .
Dezvolta rea meta l u rg iei pri m itive europene este pusă de istorici în
relaţie cu centrele meta l u rg ice ti m p u rii d i n Anatolia şi Ca ucaz, centrată
pe com ponente şi i m pulsuri a utohtone, sud-est e u ropene. Cerceta rea
preistorică ad mite o a n u m ită com u nitate cultura lă între cele două zone
geog rafice, prefi g u rând culturi le balca no-anatol i e n e bazate pe afi nitatea
imagisticii m itice înrud ite, identificate a rheologic din Balca n i până în
Mesopota m i a . Com plexele cultura l e d i n Rom â n i a ca re a u generat o serie
de trad iţii a l e Vech i i Civi l izaţi i E u ropene între ca re şi prelucra rea a u ru l u i şi
cupru l u i , u neltelor şi orn a mentelor au fost Văd a stra -Boian-Gumel n iţa cu
afi nităţi în complexul adriatic, ba lca n ic şi Cucuteni în zona Moldova -Ucra i n a
de Vest.
Cupru l a început să fie folosit pe la 5 5 0 0 î.Chr., identificat în stratu l

Sta rcevo tâ rziu a l a şeză ri i Obre I, iar a u ru l în jurul de 4000 î.Chr. Pătru nderea
popu laţi i l o r i n do-europene patri a rh a le şi pastora le a l e Ku rganelor d i nspre
răsărit în E u ropa Centra l ă şi estică în trei val u ri ( cca 4200-4000, cca
3400-3200 şi cca 3 000-2800 î.Chr. ) a produs consecinţe i m porta nte în
tra nsform a rea E u ropei : i m pactu l dintre credi nţele vech i e u ropene şi formele
noi i ndo-europene a dus la detro n a rea zeităţilor e u ropene, a semnelor
sacre, l a să răcirea zonelor central şi est e u ropene, marcâ nd procesul
i ndo-europen iză rii prin h i brid are prog resivă a două culturi şi sisteme.
Cred i nţa în puterea elementu l u i fem i n i n , adaptarea l a ciclu ri l e natu rale,
îm b i n a rea sacru l u i cu profa n u l , celebra rea vieţi i şi regeneră ri i a u reprezentat
forţa tra d iţi i l o r relig ioase, esenţa moşte ni ri i cultura le europene. De-a l u ngul
acestor m i l e n i i de evol uţie, meta l u rg i a fusese descoperită în E u ropa,
probabil i ndependent în d iferite locuri. Meta l u rgia cupru l u i a avut d rept
centru Ca rpaţi i , M u nţii Dinarici şi Balca n i i ( 2 ) .
ARTA A URULUI ÎN EPOCA BRONZULUI

Î n această perioadă, metal u rg i a a l i ază metalele cupru-arsenic sau
cu pru-cositor în zona d u nă reană, pontică şi med itera neea n ă . Această
perioadă corespunde cel u i de-al doi lea val al populaţi ilor indo-europene
( Ku rg a n ) d i nspre stepele nord-pontice către sud pri n Dobrogea, Va lea
D u n ă ri i , E u ro pa Centra l ă . Centrele vech i a le meta l u rg iei cupru l u i au
dispă rut. Î n ceputu ri le epocii bronzu l u i corespu n d cu acest al doi lea va l a l
i ndo-europen i l o r. Amalgamarea noi lor popul aţi i ven ite, împreună c u cel e
loca l e a u format culturi specifice : î n Moldova , Folteşti I, î n zona D u nă rii
Inferioare, Cernavodă 11-111. Pri ncipalele credi nţe era u adorarea soa re l u i
a d u s de s i m bo l istica popu laţiei Ku rg a n şi berbecu l închinat zeiţei-pasăre
d i n tra d iţia loca l ă e u ropea n ă . Cel de-al tre i l ea va l , sosirea popu laţiei
Iamna din U cra i n a cca 3000- 2800 î. C h r., în Rom â n ia, Bulgaria, Iugoslavia
şi estul U ng a riei e dovedită a rheolog ic prin morminte adâ nci cu i nventa r
d ivers, pri ntre ca re i ne l e spira l e cu buclă ori cercei d i n a rgi nt, l ănţişoa re
d i n tu b u ri s u bţiri, topoare şi p u m n a l e . Acest va l a avut u n i m pact puternic
asupra E u ropei Centra le şi zonei a d riatice. Î n spaţiul ca rpato-pontic a rta
e ra dedicată zeu l u i solar, zeităţile e ra u personificate, soa rel e devenise
puterea su premă reprezentată pe creaţi i l e d i n a u r. Desenele e ra u predilect
geometrizate pri n spira l e , cercu ri, meandre . Descoperi ril e arheologice de
podoabe de l a Pecica - Rovine, Monteoru, Ostrovu M a re-Mehedinţi, Sălacea
(din pri ma fază Otoma n i) a u scos la ivea l ă fal e re, i nele, brăţă ri . Topoarele
de a u r de la Ţufa lă u s u nt decorate cu s i m bo l u l soare l u i , rozete, spirale,
cercu ri ( 3 ) .
Teza u ru l de l a Fi riteaz format d i n 2 3 d e brăţă ri d i n bare masive d e
a u r câ ntă ri nd fieca re cca 2 0 0 g . (aflat l a Vien a ) sa u cele 1 7 exe m p l a re
10
Tezaure ale antichităţii în România
d i n tezau ru l de l a Sacoşu l M a re concentrează repertoriul ornamenta l d i n

eta pele b ronzu l u i carpatic. Teza u ru l d e la Perş i na ri - j u d . Dâ mboviţa ,
com p u s d i n spadă şi 11 p u m n a le d i n a u r a pa rţine sfâ rşitu l u i bronzul u i
mij loci u făcâ nd trecerea spre u ltima eta pă a a rtei a u ru l u i d i n această
e pocă . Pentru perioada bronz u l u i g eto-dacic sunt i m porta nte teza u rele
descoperite la Măci n , două pumnale şi două brăţă ri d i n a u r, coroa nele de l a
Goleşu ( Poa rta A l bă- Dobrogea ) , tezau ru l de brăţă ri d i n a u r de la Hodiş ( 4 ) .
Motivele decorative a bordate era u spira l a î n diverse va ria nte, crestăturile,
protu bera nţele cu ca n e l u ri , motivele vă l u rite, zig-zag-ate care vor deve n i
ca ra cteristice e pocii fieru l u i . Sfâ rşitul bronzu l u i carpatic găseşte o populaţie
sedenta ră , organizată , a p ă rată de fortificaţii , cu ocupaţii specifice civilizaţiei
l utu l u i şi l e m n u l u i , cu preocupări a rtistice şi interpretă ri plastice a le soa re l u i
şi geometris m u l u i decorativ î n s i m bo l .
ORIZONTUL CULTURAL AL ANTICHITĂ ŢII ÎN

MILENIUL I Î.Chr.
La începutul m i l e n i u l u i I, a heii şi g recii d i n Asia M ică a u col i ndat coastele

Mării Negre în cauta rea a u ru l u i şi fieru l u i . Aceste trasee a u pus bazele
d ru m u ri l o r comerciale şi a u relaţionat portu rile Pontului Euxin cu regi u nea
caucazia n ă , U ra rtu şi reg i u n i l e înveci nate cu Vestu l . Si nope forma o răscruce
a vechi l o r d ru m u ri comercia l e terestre, descris de Herodot şi care servea
curi e ri lor reg ilor a h e m e n izi la traversarea Asiei M ici . Aceste rute au favorizat
contactel e a rtistice. Legenda ioniană a Argonauţilor s-a format în această
epocă, forma poetică a m i ntind de expediţii .
Sciţii a u fost u n popor de neam i ra n i a n care a j ucat în secolele VI-IV î . C h r.
u n rol m ajor în stepele nord - pontice şi în Estul E u ropei în privinţa creă rii şi
i m pu nerii unui stil a rtistic în a ceastă l a rg ă zonă geografică .Trecerea sciţi lor
pri n câ m p i i l e tra nsca ucaziene a însemnat pre l u a rea u nor eleme nte a rtistice
i ra niene şi a natol iene. E i a u primit mu lte i n fl uenţe moştenind ornamentica
ca ucaziană care a trecut în G recia Ioniană şi la etrusci . M i şcarea a cestor
popu l aţii şi idei se făcea d i n N - E s p re S - E . C u rentul ca ucazi a n se tra nsmitea
prin plato u l a natol ian al h itiţi lor, fi i n d răspândit în toată l u mea g reacă . Astfel
buto n i i con ici vin d i n Kuban (Caucaz) , decoru l zig-zag, dinţii de ferăstrău
d i n seco l u l al VII-iea î.Chr., aju ngea u în teritori i l e noastre prin i nfluenţa
g reacă . Rozetele decupate provi n d i n trad iţia b ronz u l u i a nato l i a n şi se
răspâ ndesc în l umea g reacă o rienta l ă şi e u ropeană. Sciţi i e ra u u n popor
nomad, războin i c şi se ocupa cu creşterea a n i malelor. Pri nci pa lele lor vestig i i
s u nt morm i ntel e c u i nventa r bogat. E i s u n t creatorii sti l u l u i a n i ma l ier d i n
stepele n o rd-pontice, ca ra cterizat p r i n basorel iefuri c u l e i , păsări, caval e ri
cu cai , împru m utate d i n repertoriu l a rtei persa ne, asiriene, u ra rtiene,
neobab i l o n iene şi g receşti. O m n i prezenţa caucaziană şi a portul Orientu l u i
clasic s u nt bogate şi diverse, ele se reg ăsesc î n bijuteri i l e (cercei g ra n u laţi
11
d i n a rg i nt) descoperite în Ita l i a şi Traci a . Descoperi rile d i n Mesopota m i a

( U r, Caldeea ) relevă fa ptu l c ă î n m i l e n i u l 4-3 î.Chr. g ra n u l a rea a u ru l u i era
pra cticată cu talent de su merien i . Această teh n i că s-a răspândit în l u mea
meditera neea nă în m i l e n i u l I . Inelele teza u ru l u i d i n Shushinak, la Susa,
datâ n d spre 1 500 î.Chr., reprezi ntă o perfecţi u n e clasică a tratări i reţelelor de
fi l i g ra n şi g ra n u laţi i . Motivu l di nţi lor de ferăstrău se regăseşte pe u n atelier
babilonian din m i l e n i u l II (5). Bij uteri i l e d i n Creta , epoca m icen iană e ra u
s i m i l a re c u acestea . Orientul mesopota m i a n se bucu ra de prestigiu a rtistic,
bogăţie şi e lemente teh n ice pa rticu l a re a l e orfevreriei ca re pe parcurs s-au
i m pus g recilor şi etrusci lor. Teh n ica fi l ig ra n ă ri i şi g ra n u lă ri i îşi a u orig i n i l e
a i c i . E l e a u fost răspâ nd ite de fen i cienii de p e coasta siria nă î n i n s u l ele
g receşti, Efes, ateniene, Sa rd i n ia , Sici l i a cu a m prenta ioniană. E m a i l u ri l e
descoperite pe bijuteri i l e d i n mormi ntele d i n Ci pru şi Rusia merid i o n a l ă
i n dică existenţa a d o i vectori d ivergenţi de răspâ n d i re : Ci pru şi Pontul Euxi n .
Tru nch i u l com u n ar fi putut fi Asiria spre seco l u l a l VI-l ea î.Chr„ Civi l i zaţi i l e
clasice d i n Rusia şi Ita l ia a u preluat dezvolta rea acestor tehn ici d i n Orient
şi Cipru . De la fi nele seco l u l u i al VI-lea a ceste procedee şi diversel e motive
( sfi ncşi , g rifoni, h a rpii, personaje în a ri pate) se difuzează prin fenici e n i . Î n
seco l u l a l VII-iea, a rh i pelagul g recesc a cunoscut o perioadă înfloritoa re
a orfevreriei man ifestată pri n bogăţia formelor, decoru ri lor fi l i g ra nate şi
g ra n u late, virtuozitatea teh nică, i n s p i raţia natura l i stă în creaţia zeiţelor
nude cu peruca ondu lată în trepte sa u etaje . Ti pul centau r-fa u n a pa re în
Beoţia şi este răspâ ndit în epocă pe cera m i ca ioniană, bijuteri i l e cipriote
etc. Tipul zeiţei păsă ri lor-Artem isa a rha ică, a na loaga Kybelei a natoliene. Î n
seco l u l a l VI- lea î.Chr., în Grecia era răspândit mode l u l spiralei termi nate
în ca pete de a n i m a l . Populaţia scitică a şezată în Rusia merid iona l ă a
produs orfevrerie deosebită , reflectâ nd sti l u l a ni m a l ie r ca re îi e ra pro p ri u .
Aceste s u rse de inspiraţie, motive a rheti pale, a u fost ad use î n E u ropa prin
mobil itatea tri buri l o r nomade. Î n seco l u l al V- lea, l a sfâ rşitul a rh a i s m u l u i
g rec, coloniile ioniene de l a M a rea Neagră , infl uenţa scitică , comerţul cu
metale preţioase d i n G recia au i n fl u e nţat zona M ă rii Negre şi vă i l e fl uviilor
şi râ u ri l o r occidenta le a l e acesteia, Tracia sud ică şi getică . Î n Tracia , se
tra nsformă scena tân ă ru l u i cava l e r pe cal, inspirată d i n cera mica Atticii şi
ca re a n u nţa că l ă reţi i Pa rteno n u l u i . Tema cava l e ru l u i trac se încetăţeneşte pe
va lea D u n ă rii fi ind reprezentată pe cera m ică şi orfevrerie. Ema i l u l su bzista
discret, g ra nu laţi i l e sunt în regres la sfâ rşitu l a rhaismu l u i , ele fi ind înlocuite
de fili g ra n . Benzi le cu flori mea n d rice sunt frecvente în Grecia l a sfâ rşitul
seco l u l u i a l V- lea şi în seco lele IV şi III, î . C h r. A doua fază a epocii clasice
începe în seco l u l a l IV-iea şi se înti n d e până în epoca l u i Alexa ndru cel M a re .
Prezente s u nt fig u rile Victoriei, E ros, Pegas, Menade, centa u ri , s i rene,
păsă ri, g rupul Gani mede şi vu ltu ru l , ca l u l de mare, decoru l fil ig ra nat.
12
LUMEA TRACO-GEŢILOR ŞI TOREUTICA LOR

ÎN SECOLELE V - IV Î. Chr.
Lumea spaţi u l u i ca rpato- pontic a creat o a rtă a a u ru l u i ( i nclus şi

a rg i ntu l ) în ca re se regăsesc legături le şi i nflu e nţele cu l u mea traci lor d i n
s u d u l D u n ă rii, cu popoarele d i n nord u l pontic, ci merienii, sciţii, c u g recii
ba lca n ici sau colonişti, cu i l i ri i sau celţi i . Această a rtă este evid e nţiată pri n
descoperi ri l e teza u relor de la Tu rn u Măgurele (elemente pentru ferecarea
ca ru l u i reg a l ) , Lă puş, Boarta, Tăuteu , Apold, Lu ngaci-Fundeni, P i pea, Bria,
Cugir, Cucute n i - Bă iceni ( b răţă ri , coif), Tâ rg u - M u reş ( brăţă ri cu ca pete
zoomorfe) , Apoldu de Sus, Vad ( 6 ) . Arta traco-getică d i n această perioadă
poa rtă atributele a rtei reg a l e, fi i nd subordonată gustu l u i com a n ditaru l u i .
Repertori u l orna menta l e ra compus d i n motive a ntropomorfe, zoomorfe :
g rifoni, cai ra m pa nţi, înari paţi sau cu gheare, a n i male fa ntastice ; motive
fitomorfe, flora le şi pal mete, motive geometrice : spirale, sol a re, vă l u rite,
punctate, protu bera nţe etc. Arta tra co-getică exprimă ra portu l di ntre
rega l itatea loca l ă , fon d u l cultura l moşten it şi a rta orienta l ă , în speci a l cea
persa n ă . „Arta tra co-getică este o eta pă a a rtei a rgintu l u i câ n d obiectele
de a u r sunt rare i a r i n fl uenţele domina nte sunt a l e atel ierelor g receşti,
persane, scitice." ( 7 ) . „ Datele a rheologice atestă fa ptu l că societatea
getică , în a nsa m b l u l ei a cu noscut o perioadă de înflorire în seco l u l al IV-iea
până l a j u mătatea seco l u l u i al III-iea î.Chr." ( 8 ) . Pri nci palele descoperi ri
a rheologice interpretate de cercetătorii româ n i , cu toate d iferenţele de
opinie demonstrează , în a nsa m b l u , spiritual itatea şi varietatea p lasticii
decorative a a rg i ntăriei tra co-getice şi interferenţele cultura l e cu l u mea
orienta l ă veche.
Sabia emblemă descoperită l a Medgidia în 195 5 este o formă a ki n a kes din
bronz, decorată cu u n vultu r g ravat, în poziţie vertica lă cu a ri p i l e strâ nse şi
cioc putern i c a rcuit. G a rda prezi ntă două perechi de ţa pi supra puşi, tu rnaţi
în rel ief, ca petele cu coa rnele contu rnate, picioarele strânse s u b corp. Î n
interpreta rea reputatu l u i a rheolog D . Berciu, piesa este de o i mporta nţă
deosebită . Ea reprezintă o creaţie a u n u i ate l ier loca l traco-getic cu i nfluenţe
scitice, g receşti, o rienta le, de la jumătatea seco l u l u i al V-lea î . C h r. Animalele
cu ca pul conturnat şi picioa rele strâ nse s u b corp a pa r în Dobrogea, în
l u mea tra co-getică d i n a rta scitică, arta U ra rtu, d i n S i ria şi I ra n . Coa rnele
i ntens rel iefate, i n el ate vin din l umea i ra n ia n ă i a r vu lturu l vertica l cu a ripile
strânse d i n l u mea g reacă (9). Rol u l a ni m a lelor, a l motivelor zoomorfe în
menta l ităţil e popoa re l o r a ntice era conferit de fun cţi i l e acestora : de a zbura,
a tră i s u b a pă sau pe pămâ nt, de forţa, curaj u l , ferocitatea, fru m useţea şi
nobleţea să l băticiei lor. E l e a u fost transpuse într- u n l i m baj cod ificat, într-o
com poziţie plastică , a rtistică , învelită de i m a g i n a ru l fa ntastic al legendelor,
mituri lor, ritu ri lor sau credi nţelor.
Cea m a i spectaculoasă şi va loroasă descoperire ştiinţifică a rheologică
ca re a i n citat istoriografia rom â nească şi străi n ă de specia l itate a fost
13
teza u ru l d i n mormântul traco-getic de la Agi g h iol - j u d . Tu lcea . I nventa ru l

mormâ ntu l u i pri n ci a r descoperit î n 1 9 3 1 de prof. Ioan Andrieşescu, d i n
păcate prădat a nterior de „că utătorii d e comori" d e două ori, î n a ntich itate
şi în 1 93 1 , prezi ntă cea mai i m porta ntă piesă, coifu l de a rg i nt a u rit de tip
getic. Câ m p u l fronta l este ma rcat de doi och i expresivi cu semn ifi caţie
a potropaică , cu sprâ n ce n e i ntens a rcu ite, cu aluzie la sema ntica soa relui, a
basi leu l u i . O brăzarele, stânga şi d rea pta sunt decorate cu câte u n cava ler
pe cal cu h a rnaşament, p u rtâ nd o p latoşă cu motiv d e solzi, o l a n ce în mâna
d rea ptă şi respectiv în mâna stâ n g ă . Că l ă reţi i sunt din a rg i nt a u rit, ciocă n it,
în rel ief, cu ochi expresivi . Acoperitoa rea cefei este decorată cu doi călăreţi
separaţi de o rozetă flora l ă . D. Berciu a p reciază că execuţia a pa rţine u n u i
meşter i ndigen, u n u i ate l ier traco-getic de cultură elen ică , datând d i n j u ru l
a n u l u i 400 î . C h r. ( 10 ) . D i n teza u r fac pa rte şi cnemidele c u reprezentă ri
a potropaice, zeiţe, cava leri ecveştri, şarpe, vultur, şi două cupe, u n a
decorată c u o friză de ca pete de vu lturi , vu ltur c u peşte î n cioc şi c u iepure
în g h ea re, ochi expresivi, cea la ltă ornamentată cu u n ţap cu 8 picioare,
friză de ca pete de vultu r şi coa rne de cerb m u ltipl icate şi o ca pră cu coa rne
m u ltiplicate, cu 8 picioare . M u ltiplica rea coa rnelor, picioarelor, ca petel o r de
vulturi era proba bil pusă în legătură cu a m pl ifica rea forţei a potropaice a
a n i m a lelor. Apl icele de a rgint poa rtă de asemenea rep rezentă ri a ni m a l iere.
Coifu l de a u r găsit întâ m plător la Coţofeneşti, corn. Poi a n a , j u d . Pra hova
este u n coif de p a radă a l u n u i a ristocrat loca l . Forma de bonetă conică,
fronto n u l ma rcat cu doi ochi expresivi, a potropaici, cu sprâ ncene a rcuite şi
câ rl ionţi, friza denticu l a ră la baza och ilor, prod uc o i m p resie puternică . Calota
este decorată cu u n motiv de butoni rel iefaţi, d ispuşi în benzi orizonta le,
obţi n uţi prin ciocă n i re . Origi nea lor a fost identificată în Caucaz-Kuban şi
tra nsferul în a rta traco-getică s-a făcut pri n impuls scitic şi g recesc. Motivu l
perl at, g ra n u lat, a l buto n i l o r p lasat pe suprafeţe semisferice s-a tra nsmis
până în evul med i u , pe pocale şi potire. Longevitatea lor, a rea l u l m a re de
răspâ n d i re a u fost d ate de forţa i m p licaţiei sacre a semantismu l u i cu ca re
au fost i n vestite pe dife rite pa liere istorice. Cele două o b răzare a l e coifu l u i
su nt decorate c u câte o scenă de sacrifici u . Un personaj înju nghie c u u n
p u m n a l a k i n a kes u n berbec îngen u nch iat. Capul a ni m a l u i este ridicat de
mâna stâ ngă a personaj u l u i , oferind sacrificiu l u i gâtul a rcu it, tensionat.
Personaju l poa rtă veşminte m i l ita re, platoşă decorată cu solzi meta l ici,
înci nsă l a mij loc cu o centură de ca re e fixată teaca p u m na l u l u i . Capul este
acoperit cu un coif ascuţit cu o a pă rătoare de frunte şi nas. Pe s pate flutură
o mantie. Acoperitoa rea cefei este decorată cu o friză spiralată l a bază şi
două grupe de a ni m a l e fantastice sepa rate de o rozetă . Ani m a le l e a u a ri p i
ş i cozi, ca p u l sti l i zat se a p ropie de fig u ra umană . P e friza i n ferioară s u n t
poziţionate trei a ni m a l e ră pitoa re î n mişca re . Pri m u l a n imal a re î n g u ră o
bucată de bovideu, ca şi cel d i n m ij loc. Ultimul a n i m a l răpitor poa rtă u n corn
şi cu o g h ea ră atinge a n i malele d i n mij locul frize i . Coada este m a i scu rtă şi
g h ea rele tutu ror a n i ma lelor sunt supradimensionate . Coiful conţi n e elemente
14
decorative stră i ne şi i ndigene, a a p a rţinut u n u i şef a l a ristocraţiei locale şi

este de tip getic. Motivele loca l e sunt geometrice : rozeta , benzi l e haşu rate,
spira lele, triung h i u ri le, l in i i l e în zig-zag etc. Scena sacrificiu l u i a re l a bază o
temă de inspiraţie o rienta l ă , i ra ni a n ă , trecută prin a rta grecească şi de a ici
în a rta „barbarilor" ( 1 1 ) . Piesa relevă o tratare provincială a elementelor de
pers pectivă , ceea ce o leagă de paternitatea u n u i ate l ier loca l . Atmosfe ra
scenelor este însă i ra ni a n ă , m a i a les în com b i naţia o m - a n i ma l . Coifu l este o
capodoperă a a rtei traco-getice, prezi ntă m u lte a n a logii sti l i stice cu cel de
l a Ag i g h iol şi dovedeşte existenţa unei a ristocraţi i , a unei autorităţi loca le, a
unei structuri soci a l e iera rh izate, sta bile, în j u ru l a n u l u i 400 î . C h r„
Coifu l de a rg i nt aflat l a Institutul de Artă d i n Detroit ( S . U .A . ) este de
a celaşi tip cu cel de a u r de la Coţofe neşti şi cu cel de a rgint de l a Agig h i o l .
Provine d i n regi u nea traco-getică , fii n d descoperit în cursul pri m u l u i război
mondi a l . A fost publ icat de Bern a rd God m a n în 1 9 6 3 , care l-a datat cu
a n u l 300 î. C h r., atri b u i n d u - l a rtei scitice . D. Berciu a precia că a cest coif
a fost găsit p roba b i l tot în morm â ntul d i n Agi g h i o l . Forma şi deschiderea
feţei s u nt identice cu a l e celor două coifuri, obrăzare l e au decoraţi i cu teme
deosebite . Cel din stâ nga eta lea ză u n a n i m a l să l batic în picioare, cu coarne
putern ice (ţa p ? ) , cu b a rba tri u n g h i u l a ră , coa rnele paralele, răsfrâ nte,
u rechi ascuţite, och i u l rotu n d . Corp u l a ni ma l u l u i este executat provinci a l ,
disproporţionat. O b răzarul d rept este decorat c u u n vu ltur cu peşte î n cioc
(tema identificată pe vase l e de la Agi g h i o l ) şi pe vas u l de l a Porţile de Fier.
G hea rele supra d imensionate susţi n u n iepure prin s în fug ă . Motivu l secu n d a r
este compus d i ntr-o friză spira lată c u fru nze de iederă . Och ii a potropaici c u
sprâ n cene răsfrânte s u n t expresivi . Frunze s a u pa l mete vegeta le formează
o friză . Coifu l este înca d rat cronologic în a n i i 400 î.Chr., fii n d o creaţie a u n u i
atelier traco-getic şi atri b u it u n u i prinţ loca l (12) .
Coifu l de a rg i nt a u rit de la Peretu - j u d . Teleorma n este decorat cu ochi
a potropaici şi friză de cerbi cu coa rne multiplicate, ţa pi cu coa rne a rcu ite,
pasă re ră pitoa re cu peşte în cioc şi a ni m a l în gheare, frize flora l e , p a l m ete
vegetale. D i n teza urul de la Peretu m a i face parte şi piesa fi g u rală în formă
de cap de om, chi p cu m i mica expresivă , păr sti l izat a ra njat în câ rl ionţi
sa u vâ rtej u ri , friză de raze pe frunte şi motiv zig-zag pe gât. Piesele sunt
atri bu ite a rtei traco-getice şi datate cu seco l u l a l IV- iea î.Chr., de către E.
M osca l u ( 1 3 ) . Î n a ce laşi cod imagistic a rhetip a l se p lasează şi teza urul
de l a Băice n i - jud .Iaşi, stud iat şi comentat de reputatu l a rheolog M i rcea
Petrescu - D â m boviţa ( 14 ) . Tezaurul este compus d i n coif, a p l ice fronta le,
rectan g u la re, ci rcul a re, pătrate, colier, fra g ment de colier, brăţă ri . Sti l u l
a n i m a lier este re prezentat pri n cai înari paţi adosaţi, ca pete de ca i , a ni m a l e
fa ntastice, câi n i , l u p i înaripaţi, ca pete de bovidee. Scena ritu a l u l u i l i baţiei
este înfăţişată prin personaje înveşmântate aşezate pe sca u ne, cap profi l ,
ţinând î n m â i n i u n vas de băut t i p rhyton ş i o tipsie. Calota coifu l u i este
acoperită cu motiv de vâ rtej u ri dispus în brăduţ, friză de pal mete vegeta le
la baza motiv u l u i . Pa l m ete vegeta le a pa r şi pe a pl ice, brăţă ri cu ca pete
15
ARTA AURARILOR iN TRANSILVANIA
de bovidee. Teza u ru l este atribuit a rtei traco-getice d i n seco l u l a l IV- iea

î . C h r. ( 1 5) . Com poziţiei ornamenta le se atri b u i e semn ificaţie apotropaică
benefică, se m n ificaţii u ra niene, sol a re, puterea fecu nd ităţii ( 1 6 ) .
Teza u ru l de l a Cra iova este atri buit de G . D u m itriu aceleiaşi creaţii a rtistice
a traco-geţi lor d i n seco l u l a l IV-iea î.Chr. Apl icele de a u r i l u strează preg n a nt
sti l u l a n i m a l ier, ca pete de bovidee, ca pete de u rs, acvi l e, ca i , roţi solare ( 1 7 ) .
Piesel e d e mormâ nt d e la Bubu ieci, Găva n i şi tezau ru l de l a Chirnogi a pa rţi n
a celuiaşi sti l a l seco l u l u i a l IV- iea î . C h r. ( 1 8 ) . Cupa de l a Porţile de Fier g ăsită
în a pele D u n ă rii în 1 9 1 3- 1 9 14 a fost stud iată şi comentată de I . Nestor, M .
Rostovtzev, V. G riessmeier ş i D. Berc i u . E a s e afla în S . U .A. Conform a na lizei
l u i D. Berci u , vas u l face pa rte tot d i n i nventa ru l mormâ ntu l u i de l a Ag i g h i o l ,
deoa rece p rezi ntă s i m i l itud i n i sti l istice cu celela lte c u pe descoperite a ici .
Piesa este ornamentată sub buză cu u n brâ u de coa rne de cerb legate şi
su rmontate d e ca pete de vu lturi . Friza porneşte d i n ca p u l u n u i cerb înari pat
cu 8 picioa re, ca şi la Ag i g h i o l . Vu lturul cu corn ţine în cioc un peşte şi un
iepure în g hea re . Este reprezentată şi o că prioară , un ţa p cu 4 picioa re,
înaripat, deasu pra lui, u n vu ltur se pregăteşte să-l pri ndă în g h ea re. Tema
centra l ă , m a rea pasăre ră pitoa re face pa rte din a rta a n i m a lieră tra co-getică ,
d i n a ria cultura l ă Dobrogea, Câ mpia D u n ă ri i şi Olte n i a . Piesa este datată
cu a ni i 400 î. C h r. , a re u n ca racter sacra l , fii n d depusă în mormâ ntul u n u i
a ristocrat tra co-getic, c a şi î n Orient ( 1 9 ) .
Rhyton u l de l a Porcina, j u d . Mehed inţi, d i n a rgint a u rit a i ntrat în M uzeu l
Naţional de Antich ităţi d i n Bucureşti î n 1 88 3 . Ana l izat şi comentat d e A l .
Odobescu , V. Pârva n - 1 9 26 a fost atribuit sciţi lor, sa rmaţi l o r d i n M untenia,
Oltenia şi ar reprezenta „ M a rea Zeiţă " cu semnificaţia „ta ina com u n ică ri i".
Vasu l a re o fun cţie de bă ut, prezi ntă o formă de corn de ta u r. Baza este
fig u rată s u b forma i n ocentă a u n u i ca p de tău ra ş acope rit cu smocu ri de
păr striat marcat centra l de un vâ rtej (simbol solar tracic) . Och ii sunt m a ri ,
expresivi, i a r cavităţi le coa rnelor unde proba b i l a u fost montate crista le
colorate, sunt goa l e . Gâtul cupei este decorat cu patru personaje d ispuse
în două g ru pe : două personaje princi pale sunt a şezate pe sca u ne şi ţin
în mâna d reaptă , respectiv în stâ nga, câte u n vas rhyto n , în p rezenta re,
cea l a ltă m â n ă ţine un rotul la piept. Personajele poa rtă veşminte l u ngi,
de l a u meri pâ nă l a g lezne, l a rg i , d ra pate, p u n ctate, coafu ra cu pă r l u ng
şi îng rij it a ra njat peste ceafă . Celela lte două person aje, secu ndare, a u o
gestică specifi că , dife rită, ele ţi n o mână pe şold spre pâ ntec iar cea l a ltă în
poziţie îndru măto a re spre personajele pri ncipa l e sau scena ritua l ă a l ibaţi e i .
Personajele sta u î n picioare, a u a ceeaşi ţi n ută vesti menta ră , însă coafu ra
păru l u i este m a i scu rtă sub ceafă . Ti puri l e a ntropomorfe n u sunt femei, aşa
cum a p recia D . Berci u ci mai degra bă înalţi preoţi sau personaje celeste,
mitologice , ţin â nd cont de a l i u ra m a i estoasă, picioa rele şi braţele goa le,
coafu ra preţioasă a păru l u i, expresia demnă, solemnă a feţei , ţin uta g ravă ,
vertica l ă , înaltă, cu gestica specifică desfăşu ră ri i ritu a l u l u i sacru a l l i baţiei,
sau „com u nicări i " prin l i baţie. Lipsa unui suport a l vas u l u i , poziţia ca p u l u i şi
16
a rcu i rea, tension a rea gâtu l u i în vede rea momentu l u i i n iţial a l sacrificiu l u i ,
expresia i nocentă a fig u rii tăuraş u l u i , ne d u c l a concluzia u nei fu ncţiu n i
sacre a vasu l u i . Poziţia a rcuită a gâtu l u i tă u ra ş u l u i n e tri m ite l a scena
sacrifici u l u i berbecu l u i i nterpretată cu d ra matism pe coifu l de l a Poiana
Coţofe n eşti . Tem a l i baţiei cu rhyton a pa re în a l tă varia ntă şi pe coiful d e l a
Băice n i ( 2 0 ) .
Aceste i m porta nte descoperi ri arheologice î n domeniul excepţional a l
teza u relor exprimă moşten i rea spiritu a l ă , estetică , credi nţele, legendele,
miturile, e n ergi i le creatoare puse în sluj ba i nterpretă ri lor înţelesurilor
cosmice şi a experienţelor trecutu l u i în i magistica plastică a ni m a l ieră,
vegetal ă , geometrică , antropomorfă tra co-getică. Arta persană a stat l a
baza sti l u l u i a n i ma l ier scitic şi tracic. Arta frigiană a avut legături c u a rta
a n i m a l iera tracică . Coifu ri le cu faţa d escoperită e ra u răspâ ndite în Grecia
în perioad a orienta l izantă . Ele sunt create şi d e traco-geţi . Coifu l getic
ră m â ne un a rtefact d e referi nţă a utohton, pa rticu l a rizând u-se în ra port cu
l u mea veche înconj u rătoare. Cnemidele de pa ra d ă sau fu nera re cu fig u ri
a ntropomorfe sunt de ori g i n e g reacă d a r sunt adoptate şi p roduse şi d e
ate l i erel e traco-geţi lor. Trata rea păru lui î n ca rl ionţi îşi găseşte orig i n i le în
seri i l e de basoreliefu ri ale epoci i a hemenide. Trata rea ochilor expresivi,
a sprâ ncenelor, buzelor i ntens conturate sugerează a p ropierea d e a rta
persa n ă . Scenele de vânătoa re cu a rc şi s u l iţă sunt ti pice că l ă reţi lor sciţi .
Căl ă reţu l trac e ra redat cu barbă, ca şi în a rta persa n ă . Expresia pla stică
a corp u l u i , fie om, fie a n i ma l , manifesta preocu pa rea pentru m işca re,
d i n a m is m , înco rd a re, forţă . Ca l u l şi căl ă reţu l , motivu l rozetei constitu ie
a rtefacte a l e cu lturii tracice şi geto-dace, răspâ n d i n d u -se odată cu cera m i ca
şi circulaţia monedelor loca le. Motivul ca prei, berbecul u i , ţap u l u i a avut o
l a rg ă răspâ n d i re în l umea elenică ; prove n i n d d i n Orient s-a d ifuzat prin fi l ieră
g reacă la sciţi şi traci. Animalele înari pate, afrontate s u nt motive vehiculate
d i n I ra n s p re E u ropa Centrală pri n fi l iera a rtei tra cice. Reprezentarea
în picioare a a ni m a lelor, cerb, ţa p, ca pră dezvă l u i e origi nea orientală a
acestora . Cerb u l u i culcat cu picioarele sub corp şi coa rnele m u ltiplicate i se
contestă o ri g inea scitică şi i se conferă o sorg i nte a nord -vestul u i i ra ni a n ,
î n Lurista n şi g ru pa bronzurilor d e la A m l a s . D u b l a rea picioarelor cerbilor,
ţapi l o r sa u ca prelor pe vasele tra co-getice, ca şi a frizelor cu ciocuri de
păsă ri d e pradă sub buza vaselor a u semn ificaţie a potropaică, d e sporire a
forţei benefice protectoare şi îşi a u geneza tot în a rta orienta l ă . Cerbu l a re
semn ificaţie a potropaică, ca şi u rs u l , l u p u l , şarpele, mistreţul. U rsul, l u pu l
s u nt expresii m itice a l e rea l ităţi i , a le l egăturilor cu păduri le şi m u nţii d i n
spaţi u l ca rpato-danu bian. M istreţul apare î n a rta tra cică , î n a rta i ra niană
( Lu rista n ) , scitică , g reacă, etruscă, a hemen idă, celtică. Mistreţul este ţinut
în g heare l e păsării ră pitoare, temă reprezentată pe vasele d e l a Ag ighiol
şi pe monedele din seco l u l a l Vl-lea î. C h r. Vulturul a bordat ca o pasă re
ră pitoare fantastică este reprezentat în m u lte varia nte pe vasele comentate.
Exagera rea a rcuiri i ciocu l u i era sti l u l atel ierelor loca le şi e ra de infl uenţa
17
ARTA A URARILOR ÎN TRANSILVANIA
e lenică . Rhyto n u l considerat scitic, sa rmatic, tipic pentru secolele IV-II î. C h r.,
este de o ri g i ne persan ă . El a fost răspândit în G recia în seco l u l a l V-lea î. C h r.,
de unde a fost preluat de traci, s i m bol istica l u i ven i n d d i n m itologia i ra n ia n ă
a zeu l u i ti m p u l u i, p l o i i reprezentat pe c u p a de a u r de l a Hasa n l u d i n I ra n .
E l poate fi atri buit artei traco-getice d i n u l ti m u l sfert a l secol u l u i a l IV- iea
î . C h r. ( Rhyto n u l de l a Porc i n a ) . Scena sacrificiu l u i berbecu l u i , una din cele
m a i vech i teme cu noscute este o rienta l ă şi a fost tra nsmisă de g reci . Leu l în
a rta tracică a fost tra nsmis în versiune fri g i a n ă d i n fon d u l cultura l persa n .
E l a i ntrat î n a rta tracică înai nte d e seco l u l a l IV- iea î.Chr., p e cu loa ru l sud
tracic şi scitic. Peştele a fost u n u l d i n cele mai vech i motive cu semn ifi caţie
rel igioasă şi a potropaică. Î n secolele VI-V î . C h r., motivul s-a răspâ ndit în
l u mea i ra ni a nă şi g recească . Î n Orient peştele era a sociat cu g rifo n u l , în a rta
tra co-getică peştele era asociat cu vu lturu l având probabil o sem nificaţie
mag ico-rel igioasă . Şarpele reprezi ntă u n u l din cele mai vech i arheti puri
tra cice, el s-a bucurat de o l a rg ă răspâ n d i re în l u mea geto-dacică fi ind
simbolul puteri i subpămâ ntene, a l cu ltu l u i ferti l itaţii şi protecţiei caselor ( 2 1 ) .
Acestu i p l u risemantism a l scenelor, a n i m a l e lor, temelor s e i m pleme ntează
şi ca racteru l i niţiatic şi sacru al vâ nători i . Regele trebuia să-şi măsoa re
forţel e, a ptitud i n i le, i ntel i genţa prin înfru ntarea a n imalelor putern ice : u rs,
l u p, mistreţ, cerb. Astfel se pu neau în va loare v i rtuţi le război n ice, curaj u l ,
ca pacitatea de conducere a u n e i com u n ităţi . Pentru sacrificii era u preferate
a n i m a lele domestice d u pă cum reiese d i n cercetă rile a rheologice. An imalele
puternice, săl batice, în to reutica tra cică e ra u întruchiparea idea l u l u i e roic
a ristocratic. Vasele de tip rhyton aveau con otaţii sacre, sema ntica l o r e ra
variată : divin itate, zeiţa chto n i a n ă , ferti l itate, fecund itate, simbol sola r etc.
Î n l u mea tracică se cu nosc peste 20 de vase rhyton şi 1 50 fi a l e şi bolu ri
adâ nci d i n a rg i nt şi a u r ca re a u fost folosite potrivit scenelor reprezentate în
ritua l u ri sau scene profa ne ( 2 2 ) .
Pătru nderea celţilor în Tra nsilva ni a d u pă ju mătatea seco l u l u i a l IV-i ea
a sti mu l at a rta a n i m a lieră loca l ă . S i m bolistica celtică s-a interferat cu cea
tra cică . Teo l ogia sacră a celţilor cuprindea a n i m a l e rea le şi fa ntastice : ca l u l ,
mistreţu l , cerbul, ta u ru l , şarpele, d ragon i i , păsări l e răpitoa re evidenţiate
pe o biectel e util ita re descoperite a rheologic datând d i n secolele 111-11
î.Chr. Perioada 250- 1 0 0 î.Chr. este n u m ită de a rheologi „veacul întu necat"
deoa rece reprezentă rile fi g u rative sunt foa rte rare în descoperi ri l e
a rheolog ice. Sch i m bă ri l e structura l e d i n societatea a utohtonă a u generat
a ceastă situaţie. Se păstrează în conti n u a re i magi nea cava l eru l u i şi a păsări i
de pradă p e obiectele d i n a rgi nt, bronz, cera m i că .
EPOCA REGA TULUI, SECOLELE I Î. Chr. - I d. Chr.
Această perioadă se caracterizează p ri ntr- u n repertori u decorativ

a ni m a l i e r m a i restrân s : berbecu l , ţa p u l , păsă ri le h i b ride; s i m bol istica sola ră ,
18
reîn noirea a noti m p u ri l o r a u ră mas aceleaşi. Concentrarea el itelor şi forţelor

în ca pitala Daciei a produs o i m p l ica re specifică în a rea l u l a rtistic. Ta u ru l ,
şarpele, g rifo n u l , vu lturii pre l u aţi d i n a rta elen istico-romană, s i m bol u l solar
a u fost a bordate p red ilect pentru cultul i m peria l . Teza u ru l de l a Lu pu, jud.
Alba, format d i n plach ete d i n a rgi nt, datat cu secolul I î.Chr., şi atribuit u n u i
atelier dacic, eta lează motivul păsă ri i de p radă c u şa rpele î n gheare, cava leru l
cu scut, pe ca l, în mişca re, person aje înari pate cu a n i m a l e fa ntastice sti l izate.
M otivele preluate d i n fondul ornamenticii tradiţionale a secolelor V-IV î. C h r.
trădează o i nterpreta re provi ncia l ă , făcâ nd dovada crista lizării orn a menticii
l oca le şi a particula rităţii sti listice şi teh nice de execuţie ( 2 3 ) . Fa lerele d i n
a rg i nt d i n teza u ru l de la S u rcea , j u d . Covasna, i nterpretate şi datate cu
seco l u l I î.Chr. de către cercetătoru l L. M a rg hita n, eta lează o decoraţie
u nita ră, ca tem atică : acvila ra m pa ntă, bust ( g rifon), cava ler cu sa bie,
că l a re pe ca l , su rmontat de u n vultur a potropaic. Motivele secu ndare s u nt
geometrice : ş n u r în torsadă , friză zig -zag-ată şi denticu l a ră ( 2 4 ) . Fa lerele
descoperite la Coada M a l u l u i şi Bucureşti-Herăstrău , i nterpretate şi datate
de L. M a rg h ita n cu secolul I î . C h r., prezintă fig uri a ntropomorfe, i nteresa nte
pentru tipul coafu ri i , regăsit u lterior în ornamentica medieva lă a creaţi i l o r
de a rg i nt. Brăţă ri l e d i n tezau ru l de l a Coada M a l u l u i şi Senereuş, cercetate
de acelaşi a utor, proven i nd d i n a ceeaşi perioadă, atribu ite a rtei daci ce
s u nt deosebit de va loroase prin m otivele prezentate, pal mete vegeta le şi
ca pete de şerpi sti l izaţi ( 2 5 ) . Plăcuţe l e de a rgint descoperite la Polovra g i şi
Săliştea, cercetate de FI. M a ri n escu şi I . H . Crişan sunt decorate cu motive
a ntropomorfe, tema că l ă reţu l u i , păsări cu ka ntha ros trădează prin execuţia
provincială tot u n ateli e r l oca l ( 26 ) .
U n u l d i n cel e m a i frumoase tezau re descoperite a rheolog ic este c e l d e
l a Sâncrăieni, j u d . H a rg h ita . Stud iat şi publ icat de D. Popescu, teza urul
este d atat cu seco l u l I î. C h r. şi atri b u it unui atelier loca l . Ornamentica este
tradiţională, traco-getică cu i n fl uenţe elenistico-romane. Cu pele de a rgint
sunt d ecorate cu motivul iederei ca re a avut o largă răspâ n d i re în a rta
elenistică . Frize e ntrelac sau e l i pse, frize cu creste a rcuite, benzi punctate,
râ n d u ri de fru nze ova le striate, supra puse, fru nze de l a u ri, dafi n , îm bra că
asemenea u n u i paner j u mătatea i nferioară a cupei ( 2 7 ) .
Î n 1 9 6 1 a fost dezve l it la Pecica , j u d . Arad, u n atel ier dacic d e
p re l ucra rea arg i ntu l u i , datâ nd d i n seco l u l I î. C h r„ Aici s-au găsit tipa re,
forme de turn a re, creuzete mici, n i cova le, şta nţe, dă ltiţe, meng h i ne, piese
n etermi nate a p a rţinând u n u i meşter dac ca re l ucra bijuteri i . Tot a ici e ra u
bătute şi monede. „ Dacii s u n t meşteri i scusiţi î n prelucrarea a rg i ntu l u i , a rtă
ce aju nsese la o deosebită înflorire încă d i n seco l u l I î.Chr." ( 2 8 ) . D. Popescu
şi I. H . Crişa n susţi n că tezau rele de la S u rcea şi Stă ncuţa ca şi cel de l a
Sâncră i e n i s u n t dacice pentru c ă a u fost descoperite bare s a u l i ngouri d e
a rg i nt.
Aceste importantetezaureformează un tablou sugestiv al repertoriului ornamental
abordat în creaţiile metalelor preţioase în spaţiul carpato-danubiano-pontic din
19
mileniul I î.Chr: Lumea semnelor imagistice puse în valoare prin meritul cercetării
arheologice reprezintă dovezile cele mai importante ale unei spiritualităţi vii,
continue, optimiste, bogate şi variate, sensibile şi puternice, cu o profundă
capacitate creatoare şi simţ estetic, iubitoare de artă, care îşi ascunde sufletul
şi credinţele în intimitatea simbolului, debordând firesc în plastica inocentă a
naturalismului. Acest fond iconic viu, real reprezintă moştenirea culturală a
populaţiei locale din mileniul creştin şi forţa identităţii în transformările ulterioare
în epoca frământată a migraţiilor popoarelor: Interferenţele realizate în lumea
imaginilor şi ideilor, între principalele civilizaţii vechi, Orientul Central, Orientul
Apropiat, cercul mediteraneean şi spaţiul balcano-carpatic au creat un sistem
cultural sincretic de ideograme, de factură euroasiatică în habitatul daco-getic şi
daco-roman care au reprezentat placa turnantă pentru începutul şi dezvoltarea
spiritualităţii locale în primul mileniu creştin.
ORNAMENTICA ORFEVRERIEI ROMANE
M oşte n i rea repertoriu l u i ornamental a l orfreveriei romane este constitu ită

d i n arheti pu ri , tipuri de motive decorative ca re a u avut o frecvenţă m a re
de a p a riţie şi răspândire şi ca re a u format pa nteo n u l cultura l a rtistic
al a ntichităţii şi s u rsa de inspiraţii a princi pa lelor sti l u ri i nternaţionale,
medieva le, cu predi lecţie cel a l Renaşte ri i .
Ornamente figurale emblematice: personaje tu rnate î n ronde-bosse, fi a l e
în rel ief-em bleme, fi g u ri a le zeităţilor M i n e rva, Hercule, Iunona, Cybele,
Attys, Mercu r, Ven u s etc.
Ornamente, compoziţii cu scene şi personaje mitologice, zeităţi: scene cu
personaje istorice sau m itologice, zeităţi, a ra nja mente de măşti, i n strumente
m uzica le, atri bute ba h i ce, naturi moa rte, scene d i n viaţa a n i malelor, m otive
florale sau vegetale.
Ornamentica cu motive şi scene bahice : a moraşi, m ăşti , embleme
b a hi ce, Bach us că l ă ri n d u n leu, u n tau r, o pa nteră, u n ţap, Bachus cop i l
ţopă ind, că l a re pe o panteră s a u d ragostea îm blâ nzind u n l e u , măgaru l s a u
e l efa ntul turmentat.
Compoziţii dedicate filozofiei epicuriene a romanilor: decoru l maca b ru cu
schelete, măşti de teatru, ka nth a ros bahic cu decor de fru nze, toia g u l l u i
Bachus sa u ciorch ine. Menade, fa u n i, satiri, baca nte, dansuri , i n strumente
m uzica le, cortegi u l l u i Bach us. I n stru mente m uzica l e : ci m b a l u l (de percuţie ) ,
fl a utul l u i Pa n etc., vrej u ri de viţă de vie şi fru nze de iederă .
Ornamente din natură - zoomorfe şi vegetale : ka nth a roi cu flori şi fru nze,
ra m u ri de m ă s l i n , g h i rlande vegeta le etc. Păsă ri m a ri căutâ nd u-şi h ra n a ,
zburând, l u ptâ nd, câ ntâ nd, cocori , p ă u n i , berze, i bişi, Feonicşi etc.
Decorul elenistic: motive cu fru nze şi pla nte încolăcite, plăcerea păcatul u i
ori g i n a r, l u pta monştri lor mari n i , compoziţii tematice c u zeităţi, a ni m a l e,
motive vegeta le ( 2 9 ) .
20
A URUL MIGRA ŢIILOR ÎN SPA ŢIUL

DANUBIANO-CARPA TO-PONTIC
„Arta a u ru l u i n u în registrează momentul pol itic a l „ retragerii a u rel iene" ci

conti n uă să se d ezvolte pe acelaşi făgaş, păstrâ nd fi l o n u l d e veche tradiţie
daco - ro m a n ă ". Arta a u ru l u i din întreaga Dacie ră m â n e o a rtă romană tâ rzie,
„barbarizată " în ca re elementele geometrice loca le neînfrânte d e a ra bescu rile
bij uteriilor roma ne, se îmbina tot mai m u lt cu e l ementele Vestu l ui , motive
g receşti sa u persa ne, trecute demult în patri m o n i u l a rtei romane" ( 3 0 ) .
Deşi î n E u ro pa şi î n I m pe ri u l Rom a n a re l o c u n proces de ama lga ma re
a elemente lor roma ne, rom a n izate şi ba rba re, se manifestă u n a n u m it
gust estetic şi o încli naţie spre cultu ra g reacă, a l e că rei produse a u fost
răspâ ndite de la U ra l i până la Atla ntic. Atelierele g receşti produc orfevrerie
la com a n d a a utorităţii politice şi m i l ita re a Romei, a a ristocraţiei barbare
a utohto ne cu i nfl uenţe d i n l u mea migratori lor. Vech ile exploată ri a u rifere,
m a i a l es cel e d i n Tra nsilva ni a , conti n u ă . Teza u re l e de la Apah i d a , Someşe n i ,
Con ceşti, Cuci u ru l M a re, Velt, H i stria, Fel d i o a ra şi Crasna, Ş i m l e u l S i lva niei,
Sâ n n icola u ! M a re, a u legături cu l u mea romană târzie, protobiza nti nă şi
biza nti nă cu i nfl uenţă i ra ni a n ă , sasa nidă în vremea crista l izării poporu l u i
rom â n . Atel ierele loca l e produc orfevrerie ornamentată c u pietre preţioase
sau semipreţioase, crista le colorate. Apare a rta „ Cloisonne- u l u i ", ca re a
ati n s perfecţiu nea în I m pe ri u l Rom a n , răsp â n d i ndu -se peste tot în E u ropa,
în l u mea ba rba ră . Sinteza i m pl ementă ri lor cu ltura l-decorative în compoziţia
produselor de a rtă face d ificilă atri b u i rea lor unor ateliere etnice. M otivele
pred i lect a bord ate în perioada post romană sunt viţa de vie cu struguri ,
palmete vegetale, frize de ove, fru nze de acant stil izate, scene istoriate,
prel u ate d i n elenismul tâ rziu de roma n i . Î n teritori i l e româneşti se folosea u
exclusiv pietrele semipreţioase, g ra natul şi a l ma nd i n u l , precizează Şt. Burd a .
Prezenţa î n orfevreria nord-du n ă reană a m otivelor a n i m a l iere, inclusiv
a păsări l o r este pusă în legătură de St. B u rda şi Răzvan Theodorescu cu
fon d u l local şi i nfluenţele sasa nide. Costu maţia personajelor reprezentate
pe orfevrerie relevă s i m i l itud i n i cu a rta rega l ităţi i dacice şi se d eosebeşte de
creaţia sud-du n ă reană şi de cea nord - pontică . Reprezentă ri le a n i m a l iere a u
pătru n s p r i n nea m u ri l e sa rmate şi cel a l goţi lor, împreună c u sti l u l pol icrom ,
practi câ nd u -se î n Moldova, M u nteni a , B a n a t d u pă j u mătatea seco l u l u i a l
III-iea . Sti l u l a ni m a lier, ori g i n a r d i n orientul asiro-persan , vehicu l at pri n
Grecia Ionică, p ri n l u mea scitică a stepelor a cunoscut o evo l uţie s i n uoasă .
E l s-a tra nsferat în spaţiu l carpato-d a n u bi a n remodelându-se în ra port cu
cred i nţele magico-rel igioase a l e populatiei loca l e . „ Ceea ce Rostovtzeff a
co nsiderat a fi ra m u ra vestică a sti l u l u i a n i ma l i e r de la nord u l M ă ri i Negre,
mai precis elementul zoomorf din perioad a scitică , rigid şi schematizat,
ca ra cteristic pieselor găsite între N i p ru şi Bug - întrucâtva i nfluenţat şi de
a rta tracică, a pătrun s în reg i u n i le carpato-dună rene şi în a rta sarmată "
( 3 1 ) . Sti l u l policrom, teh n i ca cha mpleve-u l u i şi cloison ne- u l u i , monta rea
21
pietre l o r sem i p reţioase şi a pa stei d e sticlă colorată a u fost îm prumutate

de ate l ie re l e locale, post-romane d i n secolele III-IV, pri n fi liera sa rmată d i n
zona nord - pontică .
D i n secolele IV-V sunt rema rcate câteva teza u re semn ificative pentru
istoria de început a rom â n i lor. Teza u ru l d e l a Ş i m leul Si lvan iei (pri m u l teza u r
d escoperit î n 1 797, aflat la Muzeu l d e Artă d i n Viena ş i a l doi lea î n 1 8 8 9 se
păstrează la M uzeul Naţional d i n Buda pesta ) a pa rţine ostrogoţi lor şi datează
d i n u l ti m u l sfert a l seco l u l u i a l IV- iea, fi i n d opera u n u i atelier nord-pontic,
a p reciează Răzva n Theodorescu . St. Su rda îl atri b u ie u n u i ate l ier loca l pentru
că prezi ntă pe col ier o scenă casnică de meşter a g ricu ltor, d eci a fost u n a rtist
sta b i l d i n zon ă . Meda lion u l creştin l ucrat în teh n i ca cloison ne-u l u i , specific
l u m i i ca rpato-d u n ă rene, cu cel u l e u m pl ute cu pietre colorate, formează o
cruce . Teza urul creştin d e la H istria şi cel d e l a Someşe n i (descoperit în 1963,
l â ngă C l uj , recuzită a unei pri nţese) din seco l u l a l V-lea, fac legătura între
cele rega l e a nterioare cu cele barbare şi cel e a l e pri m ilor voievozi cunoscuţi
d u pă veacu l al IX- i e a . Tezau ru l de la Apa hida este atri buit de Răzva n
Theodorescu gepizilor, succesorii h u n i l o r, d u pă ju mătatea seco l u l u i a l V-lea .
La sfâ rşitu l seco l u l u i a l V- l ea se încheie coexistenţa formelor şi motivelor,
teh n icilor, clasice, g receşti, romane, biza ntine şi ba rba re . Sti l u l pol icrom şi
cloiso n n e se perpetuează pe teritori u l carpato-d u n ă rean până în seco l u l a l
VII-iea p ri n piese gepidice.
Teza u ru l d e l a Pietroasa a fost şi este cel mai comentat d e istoriog rafia
româ nească şi stră i n ă . Descoperit în 1837, e l era compus d i n 23 d e piese,
d i n ca re se păstrează doa r 1 2 , în g reutate de 18 kg . Cercetat înde l u ngat
şi p u b l icat d e Al . Odobescu, „Tresor d e l a Petrossa, Etude sur I ' orfevrerie
a ntique, Pa ris-Lei pzig, 1889- 1 900" sau „Al . Odobescu, Opere, IV, Tesau ru l
d e la Petrosa", Ed . Aca d . R.S. R., 1976, cunoscut şi s u b n u mele d e „Cloşca
cu puii de a u r", teza u ru l a i n citat n u meroase o p i n i i privi nd a pa rtenenţa
etno-cu ltura l ă , de ate l i e r, fu ncţi u n i , cronolog i i , comenta rii istorice, sti l i stice
etc. Răzva n Theodorescu susţine opinia l u i Al . Odobescu , atri bu i n d teza u ru l ,
d u pă cercetă ri îndelu ngate, goţilor, reg e l u i Ata n a rich, î n a d o u a j umătate
a seco l u l u i al IV- iea . Piesele, în opinia a utori l o r, aveau fu ncţi u n i de cult în
cad ru l u n u i centru rel igios. A doua opi n i e sa u varia ntă a l u i A l . Odobescu a
fost atri b u i rea tezau ru l u i vizigoţilor, în a n u l 376. Se reţi n două concluzii a l e
a utoru l u i : 1 ) Tezaurul face parte d i n g rupa d e teza u re păstrătoare a tradiţiei
clasice g reco-romane; 2 ) Gru p al tradiţi i l o r de a rtă pontică cu elemente
de a rtă o ri enta l ă . K. Horedt l -a atri buit ostrogoţilor d i n secolul a l V-lea ,
teza u ru l a r fi fost îngropat d u pă moa rtea regel u i h u n , Attila ( 3 2 ) . St. Burda
consideră că l a pri m a i m presie este o creaţie a lumii barbare sa u o a rtă
g reco-ro m a n ă târzie ba rba rizată , d i n ate l ierele nord - pontice. Altă opinie
atri b u i e lui Atan a rich, căpetenia goţilor, .î nfrâ nţi d e h u n i în „Cauca l a nd " sau
a ltei semi nţi i nomade trecute prin Estu l Câm piei Dunării. N u meroase stud i i
şi o p i n i i avizate n u a u reuşit o atri b u i re exactă, confirmată . Istoriog rafia
stră i n ă a p reciează că a rta Dunării foloseşte forme şi desene asiatice, sticle
22
col o rate şi pietre preţioase . Hoardele barbare a u migrat pe ruta Rusia

spre Spania, trecâ nd pri n Rom â n i a , Germ a n ia , G a l i a . Coroana de a u r d i n
N ovo-Tcherkask d e l a M uzeul E rmitaj , c u o cruce antică ş i decor a n i m a l ier,
cupa sau patera împodobită cu pietre preţioase şi geme a l u i Khosroes I, cu
i ma g i nea mona rh u l u i asezat pe tro n , susţinut de g rifoni, prezi ntă s i m i l itud i n i
c u teza u ru l de l a Pietroasa, î n privi nţa a rmăturii cel u l a re, montu ri i c u crista le
d e rocă , sticlă roşie, verde, asemenea celor sasa ni d e, a nsele în formă de
gheparzi, corp u ri l e cu g ra n ate şi tu rcoaze, pasărea cu pietre colorate ( 3 3 ) .
Trei tezau re i mporta nte a u e m u lat istoriografia românească şi a u m a rcat
a l ătu ri de celebrul teza u r d e l a Pietroasa această perioadă : tezau re l e de la
Apa h i d a , teza urul de l a Con ceşti şi teza u ru l de la Tă uteni .
Tezau rele d e l a Apa hida d esco pe rite lângă C l uj , î n Va lea Someşu l u i , pri m u l
î n 1 8 8 9 ş i cel de-al doilea î n 1 9 6 9 . E l e s-au găsit în morm â ntul „ pri nţu l u i
O M HARUS" ş i prezintă a na l ogii c u teza u ru l merovingian d e la Tou rn a i .
Tezau rele se com p u n d i n d ou ă căn i d e a rgi nt decorate c u scene bachice ş i
motive vegeta le, patru plachete d e a u r, u na î n formă d e pasăre, d o u ă i n el e
d e a u r, u n u l i n scripţionat cu „ O M HARUS", o brăţară de a u r, trei cata ra me,
cinci panda ntive cu pietre proven ite din ate l iere biza nti no-balca nice,
înca d rate cronologic în al treilea sfert al seco l u l u i al V-lea ( 34 ) .
Tezaurul de l a Conceşti, l â n g ă Prut a fost descoperit î n a n i i 1 8 1 1 - 1 8 1 2 .
Este u n mormânt p ri nciar compus d i n trei vase d e a rg i nt, u n colier, o brăţară
cu extremităţi zoomorfe, fragmente a l e u n u i coif d e p a radă, fra gmente a l e
u nei c u n u n i ş i bij uterii î n formă d e păsă ri şi peşti ornate c u pietre încastrate,
se a fl ă la Muze u l E rmitaj, fi i nd p u b l i cat într- u n cata log-al b u m . Î nca d rat
cro n ologic în j u ru l datei 400 ( 3 5 ) .
Tezaurul d e l a Tăute n i , d escoperit î n 1 9 7 0 este a n a lizat comparativ cu
cele două vase d i n tezau ru l de la Conceşti, cu vasele d e l a Apa hida şi cu
ornamentica teza urului de la Pietroasa . Î ncadrat cronologic între u l ti m u l
sfert a l seco l u l u i a l IV- iea şi seco l u l a l V-lea . Sever Dumitraşcu, istoricul
care l-a studiat şi p ublicat cu d iscernă m â nt şi prudenţă a emis m a i m u lte
varia nte în privinţa atrib u i ri i etno-cu ltura l e : varia nta gepidică , vizigotă,
h u no-ala no-ostrogotă, h un ică , ostrogotă . Orn a mentica vaselor reflectă
sti l u l romano- biza ntin al atel ierelor est-meditera neene, consta ntinopol ita ne,
făcâ nd parte din acelaşi orizont cultura l cu Apa hida şi Conceşti . Cele d ouă
că n i d e l a Tăute n i sunt d ecorate cu fru nze de acant, bandă cu l i n i i o n d u late,
viaţă marină fab uloasă , doi peşti, pesca r cu u n coş în m â i n i , Atena şi
Poseidon, Atena cu şarpele, Pegasus că l ă rit de u n personaj, u n leu, Poseidon
în atitu d i n e ol i mpi a n ă ţine în m â n ă tridentu l . Cea l a ltă ca nă este d ecorată cu
frun ze d e a ca nt, o femeie a şezată cu s patele, flutură o eşa rfă . Alt person aj
fem i n i n cu faţa s pre privitor d esfăşoa ră o eşa rfă . Ea că l ă reşte u n monstru
m a ri n cu l i m bă şi u rechi m a ri , ca p fusiform şi coadă de peşte. Un a mo ra ş
este redat în zbor cu u n paneraş şi o ra m u ră de m ă s l i n î n m â i n i . U n a l treilea
personaj că lăreşte u n monstru marin, fâ lfâ i nd o eşa rfă . Corpul căn i l o r a fost
completat i nteg ra l în procesul d e restau ra re . Personajele a r putea fi n i mfe,
23
nereide, ocea n i de, geni i a l e va l u ri lor. Tema centra l ă de pe pâ ntecu l vasu l u i

pare s ă fie zeul v i n u l u i , vizib i l fra g m e nta r, însoţit d e pa nteră , a moraş, ţ i n â n d
î n mână u n paneraş c u fructe. B a c h u s îşi sprijină ca pul pe o coloa n ă . U n
cupidon gol ţ i n e u n thyrsos, a r putea fi Apollo. U n satir c u bustul gol, c u
u n toiag î l ţine d e u m ă r p e S i l e n . Baca nta câ ntâ nd d i n ch ita ră însoţită de
u n câ ntă reţ de flaut d u b l u (Orfe u ? ) , jos o ta m b u rină . Î n pa rtea su perioară
a că n i i a p a re o scenă pastora l ă l a ca re participă u n păstor, câi n i, vaci şi
taur, ca pre şi ţa p ( 3 6 ) . O rfevreria b a rbară u rmăreşte în genera l trad iţia
g reco-ro m a n ă . M otivele d ecorative frecvent întâ l nite în a rta ba rba ră sunt
peştii, păsări le d e pradă cu vagi a se m ă n ă ri d e pa paga l i , g rifoni, lei, g h e p a rzi
etc., cunoscută fii n d cupa zeitei Ana itis, m a re zeitate asiatică , aşezată pe
patru a n i ma l e i m a g in a re ( 3 7 ) . Î n orfevreria bizantină a seco l u l u i a l VI- lea
se regăsesc com ponentele asiatice şi elenistice. Exemplele de orfevrerie
bizantină cunoscute sunt: Crucea din Monza, d ă ru ită de Grigore cel M a re
regelui Lom ba rd i e i , Adaloa l d ; Cru cea tezau ru l u i d i n Sancta Sa nctoru m ,
sfâ rşitul seco l u l u i a l V- lea - începutul seco l u l u i a l VI- lea, cu u n d ecor
cu scene eva nghel ice, executat pe un fond de sticlă montată în teh n ica
cloiso n ne d i n a u r după moda sasa n idă ; Crucea d i n a rg i nt a u rit a tezau r u l u i
d i n Sf. Petru, d ă ru ită d e împăratul I u stin I I , secolul a l VI-lea, ornată prin
ciocă n i re, reprezentâ n d , în med a l ioane, pe Christ, îm părat şi împărăteasa ,
între motive vegeta le ( 3 8 ) . Apariţia slavilor şi ava ri lor în a doua j u mătate a
seco l u l u i a l VI-lea a generat o nouă viziu n e estetică a producţiei a rtistice
d e o rfevrerie .
Î n secolele VI-IX, procedeele teh n ice ră mân neschi mbate, poli crom i a
cloison ne- u l u i îşi pierde i mporta nţa în s paţiul românesc, e a înflorind î n E u ropa
Centra l ă şi Occidenta l ă . De l a sfâ rşitu l seco l u l u i a l VI- l ea şi până în seco l u l
a l VIII-lea, Tra nsilva n i a şi Ba natul a u fost controlate de o confederaţie d e
tri b u ri asiatice, germ a n ice şi s l ave con duse d e n ea m u l răsă ritean a l ava ri l o r
ca re l uaseră locul gepizi lor î n Câmpia Tise i . Descoperi ri le a rheologi ce a u
scos la ivea lă centu ri d i n foi presate, tu rnate, aju rate, d ecorate cu g rifo n i
şi vrej u ri î n sti l u l n o rd - pontic şi biza nti n . Tiparele a u fost descoperite l a
D u m brăveni-Sig h i şoara şi Coru n d-Odorhei, datâ n d d i n u l ti m u l sfert a l
seco l u l u i a l VI- l ea, dovadă c ă podoa bele s e prod uceau î n Transilva nia . Ti pare
d i n p l u m b a u fost d escoperite şi l a Fel n a c-Ba nat, datând d i n pri m u l sfert a l
seco l u l u i a l VII-iea . Cea m a i i m porta ntă d escoperi re a rheolog ică d e podoabe
d e metal a ava ri lor s-a făcut pe Va lea M u reşu l u i . Ga rnitu ri d e centu ri tu rnate
în bronz a u fost găsite l a Aiud, G a m bas, Tei uş, Câ m pia Turzii (sec. 4/4
VIl- 1/4 VIII) . Ca racteristic pentru a ceastă perioad ă , în Tra nsilva n i a sunt
cerceii s i m p l i cu mărgea, cu buto n i stelaţi, g ra n u laţi, de tip biza nti n .
Î ntre a ni i 850-950 î n regi u n i l e carpatice c a ş i î n cele moravo-panonice este
atestată existenţa unei cu ltu ri a „g rifo n u l u i şi vrej u l u i ", o pre l u n g i re a cu lturii
ava rice tâ rzii d i n seco l u l al VIIl-lea în seco l u l a l IX- i e a . Răzva n Theodorescu
a preciează că v rej u l şi pal meta, în a rta metalelor pri m i lor maghiari şi în
epoca ava rică târzie, ca şi frecvenţa m a re a motivelor a n i m a l iere cunoscute
24
în a rta bulgară a seco l u l u i a l IX-iea şi a l X- lea, d ecoru rile teza u ru l u i de la

S â n n icol a u ! Mare sunt su b i nfluenţa biza nti nă şi a ra bo-persa nă ca re s-au
exercitat prin două d i recţii : 1 - Marea Meditera nă - D u n ă rea de Jos şi d e
M ij loc; 2 - Nord u l M ă ri i Negre spre Carpaţi , d etermi n â nd înflorirea motivelor
vegetale şi zoomorfe în atelierele d e pe teritoriu l de azi a l Rom â n iei,
U ng a riei, Cehiei şi S l ovaci e i . M otivele d e păsări-vu lturi s u nt puse în legătu ră
cu elementele gepidice răm a se în Tra nsilva nia, dovedite d e pafta lele d e
a rg i nt c u ca p d e vultur şi p ietre încrustate d u pă m o d a germa n i că evidenţiate
la Fundătura-Va lea Someş u l u i Mic şi Cipău-Va lea M u reşu l u i .
Slavii pătru nşi a ici î n 6 0 2 a u suferit i nfl uenţa germ a nico-biza nti n ă .
Î n cad ru l proces u l u i de etnogeneză î n spaţiu l ca rpato-du n ă rea n , unde
elementul slav fusese a bsorbit, se înregistrează circulaţia podoabelor aflate
s u b i nfl uenţa sau i m portate d i n atelierele bizantine d i n sudul Dunării.
Tezau ru l de l a S â n n i colau I M a re a le că rui ori g i n i şi semnificaţi i a u fost obiectul
unor l a rg i controverse în l i teratu ra de special itate, în ca re istorici, a rheologi
româ n i şi stră i n i au adus i n te resa nte contri buţii l a obiectiva rea a cestuia
şi a şeza rea sa în context reprezintă cea m a i spectaculoasă şi va loroasă
d escoperi re cu o i magistică d efi n itorie pentru spiritualitatea a celei e poci .
Că nile, cupele, potire le, paterele, vasele zoomorfe d e a u r a l e tezau ru l u i
s u nt o dovadă a virtuţilor teh nice ati nse d e a rta metalelor î n secolele IX-XI.
Descoperit în 1799, cu 23 d e piese d ecorate cu motive şi scene zoomorfe,
a ntropomorfe, a ni m a le fa ntastice, cerbi, vu lturi, lei, pa ntere, ta u r, că l ă reţi,
păsări, berze, cocori, motive geometrice, cercuri şi tri u n g h i u ri , motive
vegetale, frunze, flo ri , pal m ete, i n scri pţii g receşti, tezau ru l prezi ntă a n a logi i
cu a rta Ira n u l u i , l u mea stepelor d i n Extre m u l Orient, a rta g reco-romană
şi biza nti n ă . Ca formă se a p ropie de cele persane şi chin eze. Eclectismul
teza urului se datorează com ponentelor d ecorative, scene d e vânătoare,
s pecifice persane, centau r g reco-roman ( 3 9 ) . G rifo n u l , rep rezentat aici,
motiv a l a rtei orienta le, traversează l u mea migraţiilor şi d evin e emblematic
pentru a rta medieva lă, Renaştere şi baroc. Motivul fel inelor afrontate, d e
sorgi nte orienta l ă este d ezvoltat şi rafi nat d e a rta Bizanţu l u i M acedonenilor
şi Com nenilor, de u n d e pătru n d e în a rta Caro l i n g i a n ă şi rom a n i că . Leu l ,
tau ru l , pantera etc., d i n a rta g reco-romană a u pătru n s î n cea bizantină şi
a ra bă a secolelor VIII-IX. M otivele vegeta le, flora l e : pa l mete, frize, acant,
rozete, fru n ze de viţă, l uj e ri , semipalmete, flori d e cri n etc., constituie
fon d u l d ecorativ elenistico-orienta l care a m a rcat a rta clasică a m i g ratori lor
şi s-a d iversificat şi sofisticat în meta morfozele pri n cipalelor stil u ri a rtistice
i nternaţionale a l e secolelor XIV-XIX. Istoricii au atri buit pe râ n d tezau ru l de la
Sâ n n i cola u ! M a re h u n i l o r, l u m i i protobulgare, ava rice, bizantine, populaţiilor
pecenege şi maghiare, înca d ra rea cronolog ică fii n d între u ltima treime a
secol u l u i a l IX- iea şi înce p utul seco l u l u i a l XI-iea . Tezau ru l d e la S â n nicola u !
M a re, g ru p u l vaselor d e a rg i n t d e la Gogoşu ( Mehedi nţi ) şi Temsko, Gorno
O rizari d i n Serbia a co peră o perioadă cronologică necercetată suficient a
l u m i i balca no-d u n ă re n e d i n evul med i u tim p u ri u ( 4 0 ) .
25
Î n Tra nsi lva n ia şi Ba nat d escoperi ri le a rheologice atri b uite populaţiei

stră m oşeşti din seco l u l al XI-iea, d e l a Vă rşa n d , Moldoveneşti, H u nedoara ,
B i h a rea şi Dăbâca a u evidenţiat brăţări, col ie re, i n ele, cercei, panda ntive .
Podoabele d escoperite la Dinogeţia-Ga rvă n, secolele XI-XII sunt
ca racteristice pentru Dobrogea, ca provi ncie bizanti n ă , ca şi descoperi ri le
din M ă ci n , Păcu i u l l u i Soare, Ca pidava, Doloj m a n . I m pe ri u l Bizantin în
reg i u n ea ca rpato-d u n a reană, corespunde cronologic secolelor V-VII, cu
a pogeu în secolul al Vl-lea şi a doua perioadă secolele X-XI cu pondere
4/4 X- 1/2 XI. Î n secolele VII-IX o m a re parte d i n oraşele b iza nti ne cu u n
sta ndard de viaţa u rbană, comercia l ă , meşteşugărească, devin med i i c u
a ctivităţi preponderent agrare c a u rm a re a crizei econom ice a I m peri u l u i
Bizanti n, ma rcat de scăderea circulaţiei moneta re biza nti n e a i m porturi lor
prod uselor m eşteşugă reşti şi slăbirea infl uenţei biza nti n e în genera l ( 4 1 ) .
O rfevreria biza nti nă a secolelor XI-XII corespunde epocii m a cedonene şi
Com n e n i lor. Ea n u a re l u cră ri va loroase, a rtistice, l u xoase.
Ope rele e u ropene prezi ntă în genera l decoru ri în rel i ef cu teme bibl ice,
aşa cum este tezau ru l de la Sa n Ma rco, seco l u l al XI-iea, cruci rel i cva r aflate
l a Vatica n . Î n această perioadă se l ucrează piese cu ornamentaţii emai late,
societatea fi i n d iubitoa re de pol icromie. Arta biza ntină a bordează e m a i l u l
cloisonne, modelele elenistice, ornamentica trad iţio n a l ă , i m perială a Romei
şi Alexa n d riei, culoarea şi som ptuozitatea potentaţi lor din Asia, fixându-le
în forme proprii, reproducâ n d u - l e la infin it, d eformându-le, a m p rentându-le
cu g a l o n u l biza nti n . Pentru a ajunge l a formele noi e ra n evoi e d e g reşe l i ,
d e e rori, de imagi naţia creativă a evu l u i med i u . Astfel s - a aj u n s l a trezirea
p rogra melor a rtei romane, în timp ce a rta biza ntină a ră m a s o u m bră a vieţii
în ţa ra sch ismei g receşti şi prizoniera tradiţi i lor sale (42 ) .
ORFEVRERIA CAROLINGIANĂ, secolele IX - XII
Lucră ri l e se caracterizează prin bogăţia d ecoru l u i cu ca boşoa ne şi

cloison ne- u ri , câm p u ri cu pietre colorate, fi l i g ra n şi cruci u l iţe d e meta l cu
buto n i , motive împrumutate d i n montu ri le a ng l o-saxone, monştri, păsă ri,
peşti, şerpi afrontaţi, e ntrelac- u ri , roze, cercuri, e l i pse etc. Acestea s
a u d ezvoltat pe m a l u ri l e Rhi n u l u i şi Nord u l Ita l i e i . Î n seco l u l a l X-lea se
foloseşte e m a i l u l d u pă procede u l biza nti n şi reliefuri ciocăn ite. Forma rea
şco l i i germ a ne, a u n u i stil orig i na l , rea l ist s-a p rodus prin i nfl uenţa
bizanti n ă . Şcoala d i n Treves condusă d e a rh iepisco p u l Egbert (977-993) a
fost cea m a i reprezentativă . Operele cel e m a i ciunoscute s u n t : ferecătura
eva n g h e l i a ru l u i a baţiei Echternach a bibl ioteci i d i n Gotha, creată în 99 1 ,
re prezentâ nd pe Otto I I I şi m a m a s a Theopha n i a ; ferecătu ra m a n uscris u l u i
a baţiei Sf. E n m era n d i n Ratisbonne a bibliotecii d i n M O nchen (43 ) .
26
ORFEVRERIA ROMANICĂ, secolele XI - XII

Î n j u ru l a nu l u i 1 00 0 orfevreria a l uat o nouă orienta re în Germ a n i a . D i n
seco l u l a l XI-iea d atează crucea l u i Lotha r la d o m u l Aix- l a Chappelle. Crucea
lui Essen, e m a i l cloisonne, crucea reginei Gisele-ca pela d i n M O n chen,
a p a rţ i n atel ierelor lui Otto şi H e n ri II ( 1 00 2- 1 00 3 ) . Piesele ating o bogăţie
decorativă fără precedent. Ema i l u l ahenau de pe m a l u ri l e Rhi n u l u i cu
centru în Colonia ( Ko l n ) , în j u ru l a baţiei benedicti ne Sf. Pa nta leon, seco l u l
a l XII-iea şi centre l e Verd u n , Treves, Coblenz, centre de ema i l ren a n a u
devenit celebre prin operele lor. Capodopera l o r e Alta ru l d i n Klosterne u b u rg
d i n 1 18 1 executat d e Nicolas d e Verd u n . Şcoala d e orfevrieri d i n Liege, cu
cel mai i l u stru reprezenta nt Godefroy de C l a i re, a utor a l rel i cva ri u l u i Sf.
Alexa n d ru d i n Bruxelles - 1 14 5 . Î n Fra nţa meri d i o n a l ă orfevreria rom a n ică
este reprezentată la sfâ rşitul seco l u l u i a l XI-iea şi începutu l seco l u l u i a l
XII-iea d e centru l Conques s u b conducerea a batelui Begon. Î n Franţa d e
Nord o rfevreria este p racticată în a baţia Sf. Denis, secolul a l XII-iea, s u b
infl uenţa atel ierelor germa n e şi flamande. Atelierele d i n Limoges e ra u
foa rte cunoscute pentru ema i l u rile lor, e l e l ucrau s u b i nfluenţa orienta l ă
şi bizanti n ă , uti l izau teh nica champleve, răspâ nd ită pe va lea Rhi n u l u i , î n
seco l u l a l XII- iea ( 4 4 ) . Î n tezaurul d i n Conques, pe rel icva ri ul l u i Pep i n
d 'Aq u itaine, mort î n 838 s e întâl neşte cea m a i vech e încerca re teh n i că d e
realiza re a orn a m e n ticii cha m pl eve pe a u r ş i u n cufă r s u b n u mele a bate l u i
Bon iface, mort în 1 1 3 5 , c u plăci d e email cha m pleve p e cu pru, u n u l d i n cele
m a i valoroase m o n umente d e emailerie d i n această dată. Placa fu nera ră a
l u i Geoffrey Pla ntagenet d i n M uzeul d i n Mons ( 1 1 5 1 - 1 1 6 0 ) , marea raclă a
l u i Ambezac în formă d e bise rică, racla bisericii d i n M ozac - 1 172, cea d i n
M uzeul d i n Na ntes sunt opere rom a nice fu nda mentale pentru a rta ema i l u l u i
şi cha m pl eve î n E u ropa ( 45) . Î n Rusia, orfevreria i nterpretează operele
biza nti n e folosind ca boşoane, p ietre preţioase, fi l i g ra n , ema i l . Pri ncipalele
centre cu ate l i e re d e orfevrerie a u fost M oscova , Vla d i m i ri şi Souzd a l .
Abord a rea cronolog ică a teza u relor, i nterpretate d e istoriografia noastră
şi stră i n ă , d i n d iverse i postaze, cu rezultate şti i ntifice inte resante , s-a născut
d i n n ecesitatea prezentării u n u i sistem gene ral al i mag isticii origi n a re, de
i nformare a cititoru l u i asu pra semnificaţii lor istorice, cultura l -a rtistice, a
i m pl icaţii l o r relig ioase, m itologice şi i nterferenţelor socio-culturale. Fon d u l
cultura l tradiţi o n a l a l ornamenticii, a pă rut c a rezu ltat a l u n u i sincretism
cultura l e u ro-asiatic, reprezintă esenţa spiritu a l ităţii strămoşeşti . El s-a
fixat în ha bitatul istoric balca no-d u n ă rean şi ca rpato - pontic şi s-a tra nsmis
obiectiv ca moşten i re, ca s u rsă d e inspiraţie fu n d a menta lă med ieval ităţii
istorice româneşti şi populaţi i lor etno-cultu ra l e cu ca re a îm părţit desti n u l
istoric com u n .
27
NOTE
1 . Marija Gimbutas, Civilizaţie şi cultură, Buc. , 1 989, p. 1 43 .

2 . Ibidem, p . 1 40 .
3. Şt. Burda, Tezaure de aur din România, B u c . 1 979, p . 1 1 , 1 2 .
4. Ibidem, p . 1 1 , 1 2 .
5. Etienne Cache de la Ferte, Les bijoux antiques, Paris, 1 956, p.32-34.
6. Şt. Burda, op. cit., p.25-32.
7. D . Berci u , Arta Traco-getică, Buc. 1 969, p. 1 7.
8. Valeriu Sârb u , Gelu F lorea, Imaginar şi imagine În Dacia preromană, Brăila,
1 997, p.29.
9. D . Berciu , op. cit., p . 1 9.
1 O. Ibidem, p .39-45.
1 1 . Ibidem, p.80.
1 2. Ibidem, p.84-88.
1 3. Va leriu Sârbu, Gelu Florea, Les Geto-Daces, iconographie et imaginaire,
Cluj-Napoca, 2000, p.6, 7. Piesele sunt datate cu sec. al IV-iea, î.Chr. şi atribuite
artei traco-getice, de E. Mosca l u ,
Das Thraco-getische Fiirtengreb von Peretu in
Rumănien, Mainz am Rhe i n , 1 989.
1 4. Mircea Petrescu Dâmboviţa, Certaines problemmes concernant le tresar de
Baiceni, (dep. d e laşi), în Thraco-Dacica, 1 6, 1 995, p. 1 7 1 -1 85 .
1 5. V. Sârbu, G e l u Florea, op. cit., fig .9, 1 0 , 1 1 .
1 6. Ibidem, p . 1 4 1 -1 5 1 .
1 7. Ibidem, fig . 1 4 .
1 8. Ibidem, fig . 1 5 .
1 9. D . Berci u , op. cit., p.89-93.
20. Ibidem, p . 1 56, 1 57 .
21 . Ibidem, p.94, 9 5 , 9 6 , 1 1 1 etc.
22. V. Sârbu, Gelu Florea, op.cit., p.62-73.
23. I. Glodari u , V. Moga, Tezaurul dacic de la Lupu, în A.M.N. , IV, 1 994 , p.33-49.
V. Sârbu, Gelu Florea, op. cit., fig . 35 , 36 .
24. Ibidem, fig .37.

25. Ibidem, fig.40,41 .
26. Ibidem, fig .42.
27. Ibidem, fig.43, 89.
28
28. 1 . H . Crişan, Contribuţii la problema lucrării podoabelor dacice, în A.M.N., VI,

1 969, p.93- 1 06.
29. Henri Clouzot, Les arts du metal, Paris, 1 936, p.20-24 .
30. Şt. Burda, Tezaure de aur din România, Buc. 1 979, p.33-35.
31 . Răzvan Theodorescu , Despre periodizarea şi unele aspecte ale artei
metalelor pe teritoriul României În sec. IV-XIV, în Pagini de veche artă
românească de la origini până la sfârşitul sec. al XVI-iea., Ed . Acad . RSR, Buc.
1 970, p . 1 7.
32. K. Horedt, Datarea tezaurului de la Pietroasa, în A.M.N. , VI, 1969, p .550-551 .
Autorul analizează tezau rele de la Pietroasa , Apahida I , Şimleul S i lvaniei, fără
Conceşti , considerând că : „sub influenţa l ucrărilor lui C.C. Diculescu şi E. Beninger
s-a acordat în dauna ostrogoţi lor, o atenţie exagerată, unilaterală vizigoţi lor şi
gepizilor. O ri , d intre triburile germanice, tocmai primii par să fie aceia care în perioada
ami ntită au un rol precumpănitor pentru istoria bazinului carpato-danubian".
33. Henri Clouzot , op. cit., p .26.
34. Sever Dumitraşcu, Tezaurul de la Tăuteni-Bihor, Oradea, 1 973, pi.XIX-XXI I I .
35. Ibidem, pi.VI, VI I , VI I I . Răzvan Theodorescu , op. cit., fig . 1 7, 1 8, 1 9.
36. S . Dumitraşcu , op. cit., conf. planşelor foto prezentate.
37. Henri Clouzot, op. cit., p.25.
38. Ibidem, p .30-32.
39. Răzvan Theodorescu, op. cit., p.73-74.
40. Ibidem, p.75.
41 . Dan G h . Theodor, Romanitatea carpato-dunăreană şi Bizanţul În veacurile
V-XI d. Chr. , ed. Junimea l aş i , 1 981 , p .78, 79.
42. Henri Clouzot, op. cit., p. 33-34.
43. Ibidem, p .4 1 -42.
44. Ibidem, p.43-48.
45. Ibidem, p .49.
29
II. CONEXIUNI ISTORICE
Arta meta lelor a con stituit una d i n formele reprezentative d e expri m a re

a gen i u l u i creator tra nsilvănean în l u mea med ieva l ă . Caracterul i storic
al producţiei, comerci a l izării şi util ităţi i metalelor, fu ncţia lor activă în
civil izaţia şi cultura româ nească, germ a n ă , m a g h i a ră interetnică evidentiază
semn ificaţii economice, socia le, pol itice şi cu ltura le, ca re a u avut u n rol
i mporta nt în procesul de afi rmare a a cestora , de formare şi omogen iza re a
u n u i sistem de rel aţii com u ne între cele trei ţări române.
Î n acest impresionant capitol, a l creaţiei tra nsilvănene, rema rcabil este
a portul şi geniul artistic al maiştri lor a u ra ri, care şi-au câştigat d e-a lungul
ti m p u l u i o bi nemeritată fai m ă şi preţui re în întreaga E u ropă .
Patri m o n i u l cultu ra l naţional a l judeţu l u i Braşov şi a l zonelor l i mitrofe
posedă u n i m porta nt şi valoros fond d e a rg i n tă rie relig ioasă med ievală,
ca re se i m pune a fi perma nent cercetat datorită com plexităţii mu lti plelor
sa l e semnifica ţii şi i m posi b i l ităţi i e p uizarii i nterpretă ri lor şi informaţi ilor
docu mentare . I n consecinţă, l ucra rea cuprinde o seriE;! de consideraţii pe
m a rg i nea cad ru l u i istoric în ca re s u nt racordate med i i l e meşteşugăreşti
şi producţia lor, a n a l ize privind evol uţia tendi nţelor şi trăsături lor sti listice
a l e piese l o r de arg intărie d i n fon d u l cercetat, în ca re se i ncl ud : înca dră ri
sti l istice, tipolog i i morfologice şi ornamenta le, unele i nterpretă ri a su pra
sema nticii si m bo l u ri l o r decorative, precu m şi repertoriu l a rgi ntă riei d e cult
din bisericile judeţu l u i Braşov cu d escri e ri a na l itice şi fotog rafi i .
Literatura de speci a l itate m a i veche ş i m a i nouă d i n ţa ra noastră a
a d u s o contribuţie substa nţia lă la cunoaşterea acestor creaţii a rtistice. Cu
toate acestea, orfevreria tra nsilvă neană mai păstrează încă m ulte a specte
neelucidate privind i nformaţia docu m e ntară d i n centrele de prod uctie,
cercetarea şi determi n a rea m ă rcilor, atri b u i ri , încad ră ri tipologice şi îndeosebi
interpretarea semn ificaţii lor motivelor d ecorative, ca pitol i m porta nt şi
i nteresant, pe ca re cerceta rea d e specia l itate, menţi nâ n du-se în p l a n u l
determ i n ă rilor specifice de catalog, a descri ptivis m u l u i istoric şi sti l istic, n u
l - a d ezvol tat suficient. Î n a cest cad ru, demersurile noastre confi g u rează
a n u m ite ti polog i i morfolog ice şi ornamenta le, d efi nite de elemente com u n e
s a u dife re nţe specifice, încea rcă u n e l e d ecodă ri a l e s i m bol ismului d ecorativ,
fără pretenţia d e a l e consfi nţi sau a fi a cceptate, ci în i ntenţia d e a atrage
atenţia asu pra sensurilor adâ nci a l e ornamenticii ope relor tra n s i lvă nene,
s u biect i nteresant de studiat.
Istoria noastră consem nează de-a l u n g u l ti m p u l u i , în cli matul
n e n u m ă ratelor adversităţi istorice, că cea mai m a re pa rte a teza u ru l u i
nostru a rtistic med ieva l a fost pierd ută. Reconstitui rea a rtelor a utohtone se
30
Conexiuni istorice
poate face n u m a i prin a ceste nepreţuite vestigii istorice ca re s-au perpetuat

m i racu los până la noi şi pe ca re avem d atoria să le ocroti m, să le va lorifica m
ştiinţific s u b adevăratele şi com p l exele lor semnificaţii .
Î n evul med i u , pri ncipalele m a n ifestă ri a l e a rtei a u ra ri lo r a u fost
su bordonate u n o r prog ra me ecleziastice şi l a i ce . Cu toate a cestea,
moşten irea noastră, a stăz i , este preponderent cu ca racter de cult; va loa rea
ei, însă, a re o i mporta nţă p recu mpănitoare pentru cunoaşterea d ezvoltării
meşteşug u ri lor şi a rtelor, pentru reva lorizarea lor în ra port cu creaţia
e u ropean ă .
Pre l ucrarea meta lelor nobile p e teritoriul patriei noastre a avut o
conti n uitate m i l e na ră : concepţii tehnologice, concepţii a rtistice, estetice,
despre formă , orn a ment, sti l iza re, elemente simbolice, criterii d e selecţie s
a u transmis din genera rţie în generaţie, vehicu l â nd u-se de-a l u ng u l cicl u ri l o r
istoriei n oastre c u i ntensitate, fără întrerupere. Î n ceputuri l e a rtei meta lelor
în evul mediu, în sec. al XIII-iea se bazează pe m ă rturi i d ocu menta re
sporad ice şi neconcludente. Abia d i n sec. a l XIV-iea, istoriog rafi a a cceptă
pimele produse ce pot fi considerate locale, ca urmare a înregistrării unor
progrese econom ice nota bi l e în Tra nsilva nia . Cele m a i i m porta nte rea l iză ri a l e
gen u l u i a pa rţin obiectelor d e cult, poti ru l fiind creaţia simptomatică a a cestei
perioade. Potirul de la Şeica M a re, aflat la M uzeu l Bru kenth a l reprezi ntă u n
exe m p l u pentru tipologia morfologică origi n a ră : com poziţie s i m p l ă , baza
circu l a ră , picioru l tro n conic, nodul sobru şi cupa scu ndă şi l a rgă . U rmele
d e smalţ sau email s u nt atribuite u nei i n fluenţe tip ice atel ierelor ital ie n e,
i nfi l trate d e tim p u ri u în med i i l e meşteşugăreşti tra nsilvănene, pro b a b i l ca
prototi p u ri formale şi decorative l iturg ice i m puse d e biserica catol ică a flată
în expa s i u n e în această perioadă în teritorii le noastre şi în p l i n proces d e
real izare a g ra nd ioaselor progra me edi l itar-ecleziastice, ale căror şantie re a u
m i g rat ş i a u încetăţe n it sti l u l a rh itecton i c rom a n i c şi gotic până î n s u d-estu l
Tra nsilva n i e i . Cel e m a i cu noscute potire d i n sec. a l XIV-iea, a pa rţinând
ti m p u ri l o r gotice s u nt cel e de la Alţâna (Alze n ) , Hamba ( H a h n bach),
G uşteriţa ( H a m me rsdorf), Cisnădie ( Helta u ) , Cloaşter ( Kl osdorf),
Cisnădioara ( Michelsberg ) , Tu rnişor ( N e p pendorf), Şeli m ber ( Sche l l e n berg ) ,
Săcădate (Sza kadat), U n i rea ( Wa l l endorf), M a rpod ( M a rpod ) , Sâ ntioa na
( Ioha n n i sdorf) , Lovn i c ( Le b l a n g ) , Cepa ri (Tschi ppendorf sau Csepa n ) .
Î n secolul a l XV-iea s e d i sting două perioade d e sta bil itate pol itică
ca re coi ncid cu d o m n i i l e l u i Sigismund de Luxemburg şi Matei Corv i n .
Ele a u creat premise favora bi l e dezvoltă ri i med iilor meşteşugăreşti l oca le
a l e căror dimensiuni s-a u a m p l ificat pri n diversifica rea şi speci a l iza rea
meseri ilor, perfecţionarea i n stru menta ru lu i teh n ic, organizarea siste m u l u i
corpora ţionist-monopol ist, creşterea producţiei m ateriale m a n ufacturate,
d esfacerea lor în s paţiul u n o r debuşee sigure, rentabile, ca pa b i l e să asigu re
reprod ucţia l ă rgită, racorda rea l a circuitul va lorilor materiale şi s p i rituale
e u ropene. Sprij i n u l reg a l ităţii s-a concretizat într-o serie de m ă s u ri ca re
au contri buit la dezvolta rea pieţii i nterne, la d iversifica rea şi a m pl ificarea
31
sch i m burilor între sat şi oraş, la integra rea econom ică şi cu ltura l ă a celor
trei ţări rom â n e . N u meroasele privilegii şi scuti ri, vol u m u l i m presionant al
comenzilor d o m n itorilor şi boieri lor rom â n i a u făcut perm isibile barierele
protecţionism u l u i va m a l , favorizâ nd dezvolta rea meşteşugu rilor, a fi rma rea
u nei pieţe u n ice, com une, a l ături de micile pieţe loca le şi a unor trăsături
eco nomice p ropri i .
U n factor particu l a r, ca re a creat u n plus d e sigura n ţă înfloririi mediilor
m eşteşugă reşti, l-a con stituit rid i ca rea unui sistem putern ic d e fortificaţii
cu caracter defensiv în Tra nsilva n i a . Î n cad ru l structurilor economice
corporaţion i ste, a vieţii sociale şi pol itice, un rol i m po rta nt l -a avut a portul
m a iştri lor a u ra ri ca re au îndeplinit şi fu ncţi i în iera rh i a a d m i n istraţiei p u b l i ce
a o raşelor tra ns i lvănene.
Pri mele menţi u n i documenta re asu pra existenţei şi activităţii unor maiştri
a u ra ri în Tra nsilva ni a datează înca d i n seco l u l al XIV- iea . Ele precizează
n u n u m a i natura ocupaţii lor acestora , ci şi fu ncţii le im porta nte deţi nute
în a d m i n istraţia oraşelor: Kunz Aura ru l d i n Sibiu - 1 346, Ştefa n Aura ru l
d i n Aiud - 1 359, M a rtin şi G heorg h e d i n C l uj - 1 37 3 , Ioan Au ra rul - 1 389
şi N icolae Au ra ru l - 1 39 3 , j u raţi în Sigh işo a ra, Ioan Aura ru l din A l ba I u l i a
- 1 400, Iacob - jude pri m a r şi I o a n Goldner, notar î n S i b i u - 1 4 2 3 ( 1 ) .
D e tim p u ri u , cel e m a i i m porta nte centre d e pre l ucra re a metalelor
nobile a u fost S i b i u l , Braşovul, C l uj u l , Oradea, Sighişoara, Baia M a re,
M ed iaş, Bistriţa, Alba I u l i a . N um ă ru l mare de biserici d i n oraşe şi sate,
d iversificarea cultelor d u pă Reformă, necesităţi le m a ri a l e cu rţi lor dom n eşti,
p ri nciare, boiereşti sau nobi l i a re, a l e a d m i nistraţiei oraşelor, a l e plăţii
tri butu l u i , d a ru rilor către Poa rtă sau curţile i mperiale, baterea perma nentă
a monedelor şi med a l i i lor, cheltu i e l i exorbita nte făcute pentru pu rta rea
războa ielor, întreţi nerea a rmatelor de mercenari , procu rarea a rmelor,
rid icarea sistemelor d e fortificaţii, castele, cu rţi etc., întreţi nerea a cestora ,
a fastului ş i petrecerilor d e l a Curte, plăţi le ş i d a ru ri l e fa b u l oase pentru
o bţinerea sau menţine rea relaţiilor, influenţelor, favoru ri lor, concretiza rea
i ntri g i l o r, obţi nerea i nformaţi i l o r prin siste m u l de spionaj etc., la ca re se
pot adăuga n u m e roasele acţiu n i d e cotropi re, jefui re, de pra d ă sau de
a meni nţare, toate constituie un lanţ nesfâ rşit d e cauze, ca re pe de o parte
au favorizat dezvolta rea activităţii atel ierelor d e orfevrerie, iar pe de a ltă
p a rte a u d eterm i nat scurgerea fă ră încetare şi fără întoa rcere a i m enselor
bogăţii d e aur şi a rg i nt ale Tra nsilva n ie i . M u lte d i n a ceste bogăţii a u fost
d esti nate g a ra ntării păcii şi secu rităţii ţă rilor rom â n e şi Tra nsilva n iei în faţa
n e n u m ă ratelor i ntenţii d e i ngerinţă, prădăciune sau d istrugere, asigu râ n d
o raşelor şi med ii lor meşteşugă reşti l i niştea şi ord i nea necesa ră dezvoltă ri i
l o r. Î n con d iţ i i l e î n ca re bogatele m i n e d e a u r şi a rgint a l e Tra nsilva niei
a duceau un ven it i nvidiat sau a preciat şi d e n umeroşii că lăto ri stră i n i ,
a be ra ntă ră m â nea însă situaţia d e p rofu ndă pau perizare a maselo r l a rg i d e
p roducători , victime a l e siste m u l u i de spoliere perma nentă, d e a d m i n i strare
în i nteres pa rticu l a r sau de g ru p a a cestor bogăţii natu ra l e .
32
Conexiuni istorice
Î n seco l u l a l XV-iea n u m ă ru l meşteri lor pereg rini care s-au peri ndat pe
teritoriu l Tra nsilva n iei a fost p recum p ă nitor, „. „ mişca rea relativ l i beră a forţei
de muncă ca lificată d i ntr- u n centru meşteşugăresc în a ltul „ . de la oraşele
mai d ezvoltate spre acelea ca re era u m a i deficita re într-o ra m u ră a n u m ită
de producţie. Î n acest proces Tra nsi lva nia se afla în poziţia de receptoa re d e
mână ca l ificată d i n i m porta ntele centre meşteşugă reşti a pusene, Germ a n i a ,
Ita l i a , Polonia, Cehia, Boe m i a , etc. Aceste legături a u fost favorizate ş i
de fa ptul c ă S i g i s m u n d d e Luxem b u rg e ra n u n u m a i regele U ng a riei, c i ş i
împă rat germa n, consil ierul să u econom ic, florenti n u l Fi l i p Scalari ( Pi po de
Ozora ) , a sprij i n it l a râ n d u l său atragerea u nor meşteri ita lieni şi germ a n i
( m a i a les î n turn a rea şi prelucrarea meta lelor)" ( 2 ) .
Această situaţie a a m plificat procesul de înflorire a meşteşug u rilor şi
diversifica re a meseri i lor, de perfecţion a re a instrumenta ru l u i tehn ic, de
circu laţie şi asi m i l a re a concepţi ilor a rtistice, cât şi procesu l d e concurenţă . Î n
a celaşi timp, în atmosfera med i ilor meşteşugăreşti loca l e s-a creat o sta re d e
tensiune datorită man ifestă ri lor oştile provocate de meseriaşii tra nsi lvă neni
faţă d e meşteri i stră i n i . Privi leg i i l e acord ate meşteşugarilor braşoven i în a n i i
1 444 şi 1 4 4 8 d e către Iancu d e H unedoa ra , c a şi d reptu l Braşovului de a
deve n i centru moneta r în 1488, demonstrează i nteresu l principe l u i pentru
a rmonizarea i ntereselor meşteri lor loca l i şi promova rea vieţii orăşeneşti
în cad ru l u nei a uton o m i i proprii, favorizâ nd astfel creşterea posi b i l ităţilor
economico-mil itare, afirmarea i de ntităţii cu ltura l e şi confesionale, ca şi a
unei a d m i nistraţii speci a lizate pro p ri i .
Procesul de circu mscriere a med i i l o r meşteşugăreşti tra nsilvă nene î n a ria
culturii şi civi l izaţiei e u ropene, în speţă a s i m i l a rea unor tră sături stil i stice d e
rafi n ament î n a rta prel ucră rii metalelor nobi le, s - a rea l izat p r i n i ntermedi u l
Cu rţii princiare şi circu laţia i ntensă a calfelor şi meşteri lor a utohton i în
principalele centre meşteşugă reşti a pusene, precum şi a meseriaşilor stră i n i
în teritori i l e noastre. „Civi lizaţia tra nsilva n ă d i n epoca Reformei înfăţişează „ .
d u b l u l c h i p a l culturii u rbane l eg ate d e oraşele E u ro pei centra l e german ice
şi a l culturii pri nciare l egate d e Ita l i a , eco u l a cestor ra porturi resi mţindu-se
d i n sfera confesiona l ă până în a ceea a tipa rul u i , d i n sfera i n strucţiei până în
a ceea a l iteratu ri i şi a rtelor" ( 3 ) .
Preze n ţele ita l iene l a cu rtea a ngevi nă şi a l u i Sigismund de Luxemburg , l a
curţile episcopa le, la curtea l u i Matei Corvi n a u creat o atmosfe ră ita lieniza ntă
ca re a reverberat profund în creaţia a u ra rilor tra nsilvă ne n i . Ad m i raţia l u i
M atei Corvin pentru fastul şi rafi n a mentul curţilor ita l iene, pentru creaţi i l e
a rtistice a le Renaşterii ita l iene, pentru erudiţia şi e n cicloped ism u l spiritu l u i
pen i ns u l a r, l - a u d eterm i nat p e suvera n s ă cheme l a curtea s a maeştri a u ra ri
tosca n i , d a l mati n i , lombarzi ca Benedetto da M aja no, Chimenti Camicia,
Giovan i Dal mato, Cristoforo d e Pan igatis din M i l a n , Aristatele Fiorva nte d i n
Bologn a , pictori de m i ni atu ri ca re l ucrează pentru codicele corvine, s a u să
ava nseze o serie d e comenzi în atel ierele d e a rgi ntă rie veneţiene, l a Dominica
d i Pietro sau m i l a n eze, l a Donatto d e l l a Porta, ca şi în atelierele n u rn berg heze
33
( 4 ) . O ca podoperă a gen u l u i „ M u ntele ca lva ru l u i " ca re a p a rţin use l u i Matei

Corvin a i ntrat în 1494 în teza u ru l catedra lei d i n G ra u . Isus H ristos sub u n
balda.ch i n sprij i n it p e trei stâ l pi, montat d e o stâ ncă e m a i l ată , p e ca re se
rid ica o cruce între Fecioa ra Ma ria şi Sf. Ioa n . Arh itectura e gotică . „Crucea
l u i M atei Corvin" - m o n u m ent fără ega l , rea l izat d i n a u r masiv, cu decoraţie
somptuoasă cu perle şi pietre se com p u n e d i ntr-un vas emailat circu l a r
sprij i n it p e trei sfincşi înari paţi ţi n â nd blazo n u l U ng a riei. Deasu pra s e află
u n stâ l p cu trei delfi n i , s u port pentru p latou l d e formă tri u ng h i u l a ră . N u se
cu noaşte ate l ieru l de producţie. Lucra rea poa rtă a m p re nta Renaşterii pri n
a rta modern ă , foa rte ava nsată a şco l i i de orfevrerie ita l iene î n relaţie c u a rta
fra nceză . Poca l u l Corvi nus, aflat la pri m ă ri a d i n Wienerneustadt, atri buit
lui Wolfgang Z u l inger, a u ra r la curtea l u i Matei Corvi n, nepotu l a rg i ntaru l u i
Jacob La ngenauer, e m i g rat d i n Austria, c u o înălţime d e 82 c m , deco rat l a
picior şi bord u ra su perioară c u email fi l i g ra nat, a fost donat d e rege î n 1462,
împăratu l u i Frederic al II-iea ( 5 ) .
Cron ica rul Corvineşti lor devine ita l i a n u l Antonio Bonfi ni, a utoru l
„decadelor", publ icate u lterior de p ri nci pa l i i cronica ri a i principel u i Ioan
II, M a rti n Brenner din Bistriţa şi Kaspar Helth din Cisnad ie, ucenicul de l a
Witten berg, devenit cel m a i i m porta nt scri itor î n l i m ba maghiară a l epoci i ,
cu noscut s u b n u mele d e Gaspar Heltai (6) .
Antonio Bonfi n i ( 1434- 1 503), u m a n ist ita l ian, devenit secreta r la curtea
regelui Matei Corvin şi lector al reg inei Beatrice, în a n u l 1486, a p recia că ,
„Tra nsilva n i a însăşi este nespus de productivă , m a i a les în a u r, a rgint şi a lte
meta le" ( 7 ) .
Confirmând aserţi u nea l u i Bonfi ni, Petrus Ra nsanus ( 14 2 0 - 1 4 9 2 ) ,
a m basador l a curtea l u i Matei Corvin î n 1 48 8 , d i n partea regelui Neapo l e l u i ,
Ferd i n a n d I, menţionează în descrierea sa asu pra Tra nsilva niei : „Com itatu l
Sătmar, bogat m a i a les în mine d e a u r şi a rg i nt„ ." ( 8 ) . Bogatele resurse d e
meta le preţioase a le Transi lvaniei, con se m n ate î n n u me roasele relată ri a l e
că l ători lor stră i ni , contactele l a rgi c u a ria a rtelor ita l iene şi german e aveau să
d esch idă o rfevreriei transi lvănene un orizont nebă n u it. Si nteza rea lizată între
fon d u l cu ltura l tra d iţion a l l oca l şi pri nci palele curente artistice e u ropene, ca
expresie a sensibil ităţii mental ităţi lor meşteşugă reşti profu nd încli nate spre
m odern itatea sti l i stică a pusea n ă , a d eterm inat o competitivitate d eosebită a
p roduselor d e o rfevrerie şi a u ra ri lor tra nsi lvă neni ca re a u permis penetrarea
lor în centrele de prod ucţie şi comercia liza re stră ine.
La Viena sunt men ţionaţi maiştrii a u ra ri Hans Sieben burger
{Tra nsi lvă nea n u l ) , ( 1407-1428) şi Lucas Sieben burger {Transi lvănean u l ) ,
d evenit a u ra ru l curţii l u i M a x i m i l i a n I . L a Cracovia l u crează M a rtin
Tra nsi lvă n ea n u l - 1 54 2 , în Lem berg, Petru şi Sa m uel Tra nsilvăneanul - prima
j u m ătate a seco l u l u i al XVII-iea, l a Rom a este cunoscut în 1497 a u rarul
Simon din Sibiu şi J o h a n nes Aurifa ber de Colosva r în 1 500, în Fran kfurt
pe M a i n activează în a doua ju mătate a seco l u l u i al XVI- iea Gregar Ka iser
der Siebe n b O rger, în Augsburg l ucrează, la 1 600, Georg Tra nsi lvănea n u l ,
34
Conexiuni istorice
M ichael Seybriger, a l ias Sommer ( 16 1 1 - 1673) l ucrează ti m p de 1 6 a n i în

Germ a n i a , Ang l i a , Fra nţa, Suedia ( 9 ) .
O adevărată p l e i a d ă d e a u ra ri tra nsilvă n e n i s u n t menţionaţi î n Slovacia,
la Bratislava/Pressbu rg : Anto n i din Kronstadt ( Braşov) - 1497, Siebe n b u rger
(Tra n s i lvă nea n u l ) N i kolaus ( 1 543 - 1 544), Weysen k i rcher (Viscrean u l
- Viscri-j ud . Bra sov) H a n s d i n Siebenb u rgen (Transilva ni a ) - ( 1 6 1 2 - 1 6 1 6 ) ; l a
Kosice/Kaschau sunt menţionaţi meşteri i : Va lenti n u s Au rifa ber de Va ra d i n o
(Oradea) - ( 1 502- 1 546), Lorenz Schueler Goldsch m idt Mydwische r ( Medias)
- ( 1 508- 1 5 2 8 ) , N icolaus Aurifa ber Tra nsilva nus ( 1 545- 1 56 3 ) , Georg i u s
Aurifa ber d i n A l ba Reg a l i ( 1 55 3 - 1 569), Fra nciscus Aurifa ber Coloswa ry
(Cluj ) - ( 1 5 56- 1 57 5 ) , Fa rkas Andreas Aurifa ber O l a h us ( Lupu And rei Au ra ru l ,
Rom â n u l ) ( 1 566- 1 5 74 ) , Bonczhiday Istva n d i n Klausenburg (Cluj ) (Ştefa n
-
Bonţidea n u d i n Bonţida de C l uj) - ( 1 58 7- 1 60 9 ) , M ichael Veres d e Va laszut

Aurifa be r Tra nsylva n u s ( 1 596 -16 22) , Georg Szitka Aura ru l a l ias Zitha de
Col lswar (Cluj ) - ( 1 596- 1 6 1 7) , Zabo Andreas Va ra diensi u m (Orădea n u )
Aurifa be r ( 1 596- 1 606), Veres Kolosvari (Clujea n u ) Aura ru l sa u M ihaly
a l ias Veres Claudopolita n us (Clujea n u ) - ( 1 59 8 - 1 6 0 0 ) , G a ra i G regori us
Aura ru l Tra ns i lva n u s ( 1 606- 1 6 1 5 ) , Boer ( Boerr, Boier, Boher) Ferencz von
Torda (Tu rd a ) ( 1607- 1643), Forintvero Istva n Aura ru l d e Clausen burg
(Cluj ) - ( 1 60 7 - 1 6 2 2 ) , Egry Mathias d e Koloszvar (Cluj ) ( M atth ias Egry
Aurifa ber C h a u d opol itany (Cluj ) Tra nsylvany) - ( 1 609- 1 63 7 ) , La u rentius
Nagy d e Kol oszva r ( C l uj ) ( 1 62 3 - 1 654), Iohan nes M a i u s a l i a s Brassai ( Bra
-
şovea n u ) - ( 1 690- 1 70 0 ) ; în Presov/Prescha u este menţionat meşte ru l Sutor

Georg de Ka ken dorf Tran sylwa ns 1 590, în Roznava/Rosenau sunt a m i ntiţi
-
meşterii Segesvary (Sighişorea n u ) Ste p h a n u s ( 1692- 1 698), Brassay

(Bra şovea n u ) M ichael - 1 7 0 8 ; în Rimavska S obota/Gross Steffelsdo rf
s u nt întâ l n iţi meşteri i Bra ssay ( Braşovean u ) M i h a ly ( 1650- 1 699), Erdelyi
(Ardelean u ) Gyorgy Aura ru l - 1 67 3 , Rosznyai ( Brassai ) M i ha l y d i n Rosen a u
( Râşnov) - ( 1 68 1 - 1 698), Rozsnyai Segesva ri Istva n d i n Rosen a u ( Râşnov)
- ( 1693- 1 69 8 ) ; în o raşul Tâ rnava/Tyrnau este menţionat meşterul Kolasvari
Istva n 1 59 0 ( 1 0 ) .
-
N u mă ru l m a re d e ca lfe ş i meşteri tra ns i lvă n e n i ca re l ucra u î n centrele

meşteşugă reşti slovace şi ca re s-au stabilit acolo găsind condiţii m a i bune d e
producţie şi d esfa ce re, demonstrează com petitivitatea a u ra ri l o r tra nsi lvă neni
ca re aju n g în foa rte scu rt ti m p să ocupe chiar fu ncţii im portante în viaţa
breslelor şi a oraşelor respective, să se bucure d e o a preciere u n a n i mă .
I nteresant este fa ptu l că majoritatea a u ra rilor tra nsilvă n e n i îşi păstrează
n u me l e şi c h i a r îşi adaugă cu m â nd rie a pelative legate de zona geog rafică
d i n care prov i n . I ntensitatea · l egături lor meşteşugă reşti ale Tra nsilva niei cu
Slovacia s u b l i n iază orienta rea precu mpănitoa re a rel a ţi i lor breslaşe către
a ceste teritorii şi explică a na logiile stil istice a l e orfevreriei tra nsilvănene cu
cea slovacă .
U n rol i mporta nt în dezvolta rea meşteşuguri l o r şi a relaţiilor cu ltura l e I
au avut d ru m u ri l e comerciale. Aşezat la i ntersecţia m a ri lor că i comerciale,
35
Braşovul, ca şi a lte oraşe a l e Tra nsilva n iei, a dobândit în scurt ti m p trasăturile

specifice u n ui oraş comercia l şi meşteşugă resc de factură apusea n ă . Rutel e
comerci a l e ca re fu ncţionau între Tra ns i lva n i a şi oraşele centra l şi vest
e u ropene trecea u pri n Buda şi Pesta U n g a riei deven ită paşa lâc d i n 1 5 4 1 ,
spre Bratislava , Viena, sud u l Germa niei s pre Mu nchen, Augsburg , U l m
s a u N u rn berg pri n Passa u - Regensburg . O a l tă a rteră i m porta ntă e ra cea
de nord, p ri n Bistriţa spre Cracovia , Kosice, W roclaw şi Gdansk asigurâ nd
contacte d i recte cu centrele germa ne şi bohemiene. Meşteri i, ca lfele şi ma i
a les neg ustorii tra nsilvăneni ci rcu l a u frecvent pe a ceste rute aj ungând până
în Ita l i a şi Tu rcia . S i b i u l , 110raşu l roşu" cu m îl porecliseră turcii datorită
fortificaţ i i l o r m asive de că rămidă şi a coperişurilor d i n ţiglă era cel m a i
i m porta nt o ra ş meşteşugă resc ş i comercia l . Neg ustori lor să i, ca re îşi vindeau
mă rfu ri le l a Viena, Li psea , Cracovia, Gdansk şi Praga, W i l h e l m d e Austria le
a cordase în 1 4 0 1 l i beră trecere . Braşov u l , ca şi Sibiul controlau i m portu ril e
şi exporturile m ă rfu rilor, fi i n d legate d e putern icele i nterese comerciale şi
fi n a nciare ale o raşelor centra l şi vest e u ropene.
Org a n iza rea a u ra rilor în bresle, la începutul seco l u l u i a l XV- iea, a avut
conseci nţe favora b i l e în afirma rea creaţiei lor a rtistice, ca prod ucţie,
comerci a l izare şi rafi na ment. Din siste m u l d e org a n izare j u rid ică decu rgea
spiritu l de castă şi de monopol ca re se m a n ifesta u în mod u l cel mai sever,
prin a p l ica rea unor criterii de selecţie precise în a d miterea sau promova rea
ucenicilor, ca l felor sau meşterilor în cad ru l breslei, a d reptu l u i de preemţi u n e
asupra mate ri i l o r prime, a d re ptul u i de monopol asupra prod ucţiei ş i
d esfacerii , p recu m şi gara nta rea ca l ităţii l u cră ri l o r executate. S i g i l i u l breslei
purta emblema cu legenda Sfantu l u i E l i g i us, protectoru l a u ra ri lor, simbol
u n iversa l a doptat.
Cel mai vechi statut de breaslă cunoscut este cel al a u ra rilor d i n Cluj ,
datâ n d d i n a n u l 1473, fii n d a lcătuit d u pă mod e l u l celor folosite până atu nci
în 11Ţara Tra nsilvaniei" ( 1 1 ) . Statutu l clujea n reprezenta o adopta re a
statutu l u i s i bia n , că ruia i se atri b u i a rol u l d e a rb itru în caz de neînţelegeri
între meşterii cluje n i . I nsta nţa supremă o reprezenta organ izaţia breslelor
din Buda. Aura ri i sibieni aveau rol con d u cător şi statutele sibiene din 1 494
s-au datorat u n o r profu nde reforme org a nizato rice şi n ecesităţii de crea re şi
adoptare a u n u i cad ru legislativ u n itar. Cunoscute sunt statutel e breslelor
a u rarilor d i n Med iaş - 1494 şi din Braşov - 1 5 1 1 . Alte centre i m porta nte
e ra u Bistriţa, Baia M a re, Mediaş, O radea, Ara d . Breslele a u ra rilor fu ncţionau
numai în o raşe, conform decretu l u i din 23 m a rtie 1 583 emis d e Ştefa n
Bathory ca re interzicea org a n iza rea breslelor î n târg u ri ş i com u ne ( 1 2 ) .
Ma iştrii saşi l ucrau î n breslele d i n b u rg u ri l e tra nsilvă nene i a r maiştri i u ng u ri
îşi desfăşura u a ctivitatea în sca u nele secuieşti, în oraşele Oradea, Ara d ,
B a i a M a re şi m a i a les î n puternicul centru C l uj .
U n rol i m porta nt î n viaţa breslei î l avea u ca lfele. Organizate î n frăţi i ,
e l e îşi a p ă ra u pri n a cest sistem i nteresele, ajutau calfele că lătoare străi n e
găsi n d u - l e d e l ucru . Î n m o d reci proc ca lfe l e tra nsilvă nene era u sprij i n ite
36
Conexiuni istorice
în o raşele d i n a pus, u nd e îşi desfăşu ra u activitatea în cad ru l că lătoriei d e

însuşire a meseriei . Statutu l sti pula d re ptu ri le şi obligaţiile ca lfelor î n cad ru l
vieţii d e breaslă, atât î n ceea c e priveşte d esfăşura rea a ctivităţii profesionale
(contribuţii în ba ni, g a ra nta rea ca l ităţii l u cră rilor executate, că lătoria d e
perfecţion a re a meseriei, exa menele d e ca lfă sa u de meşter etc . ) , precu m
şi n o rme de conduită mora l ă şi civică . Pe baza fel u l u i cum îndeplineau
a ceste obl igaţii şi îndatori ri primeau că rţi d e recomandare pentru a l ucra în
a lte ateliere . Nu d e puţine ori calfele i ntra u în conflict cu maiştrii , aju n g â n d
u n eori chiar l a m işcări socia le, câ nd contradicţi i l e s e ascuţe a u . Calfe l e
n u aveau d reptu l să s e căsătorească înai nte d e promovarea exa m e n u l u i
de meşter, reg u la mentul obl igâ n d u - l e să o facă i mediat c e s e consacra u .
Ca lfele ca re s e căsătoreau c u fi ica s a u văd uva u n u i a ura r beneficiau d e
a n u m ite ava ntaj e . Tra nsmiterea meşteşug u l u i s e făcea d i n tată - n fiu , fa pt
consfi nţit prin tradiţie. D i n sec. al XVI-iea spi ritul de castă devenise atât d e
puternic încât s e opu nea o rezistenţă îndârj ită copiilor loca l n i ci ca re voi a u
să înveţe a ceastă meserie şi ca re n u proveneau d i n fa m i l iile de a rg i nta ri
şi m a i a les celor d i n reg i u n i l e l i m itrofe oraşelor. Î n 1428 regele Sigismund
i nterven ise decis îm potriva b ra şove n i l o r ca re împiedicau sta b i l i rea în ora ş
a u n o r meşteri proven iţi d i n medi u l ru ra l s a u d i n a lte oraşe tra ns i lvănene.
Sibienii d e asemenea n u admitea u ucenici d e origine clujea nă şi nu
îng ă d u i a u calfelor pereg rin e ven ite din această loca l itate să fie a ngaj ate sau
să stea m a i mult de două săptă m â n i în ora ş . Calfele sosite din a lte oraşe
e ra u obl igate să dovedească prin certifi catul de naştere că este cop i l leg itim ,
c u p ă ri nţi onora b i l i , copiii n atura l i n efi i nd a d m i ş i . Î n oraşele săseşti s e m a i
cerea s ă fie de origine germ a n ă ş i creşti n . Trebuia s ă prezinte u n certificat
d e ucenicie şi d e mora l itate şi o a deverinţă d e că lătorie în scop profesional .
N u m a i d u pă înde p l i n i rea a cestor formalităţi d u re, ca lfa devenea cetăţe a n
a l ora ş u l u i şi pri m ea a pobarea să pa rticipe l a proba d e maistru . Ca lfe l e
străi n e cu stagiul profesion a l făcut e ra u o b l ig ate să facă u n a n supli menta r
în meseri e . Lucrarea d e ma istru prevedea trei probe obligatori i : u n vas
ce reprezenta proba pri n ci p a l ă , u n sigil i u şi u n i nel cu piatră încrustată,
u neori şi tacâ m u ri . Piesele trebuiau l uc rate în atelieru l staroste l u i . Lucră ri le
d eveneu proprietatea bresl e i . Pro prietăţile breslei cuprindeau u n patri m o n i u
i m porta nt compus d i n b u n u ri m o b i l e şi i mobile. Proprietăţi fu nci a re era u casa
sa u sed i u l corporaţiei, vii, heleştee, g ră d i n i , fâ neţe, pămâ nturi a rabile, mori,
pădu ri etc. S u mele d e bani l ichizi e ra u d epozitate în lăzi de breaslă, cufere
cu meca nisme com p l i cate d i n fie r. Lăzile de breaslă adăposteau l u cră ri le d e
măiestrie, stea g u ri l e d e breaslă, b a n i i , l i ngou rile, sigi l ii le, însemnele, actele
etc. A u ra rii colecta u a u ru l şi a rg intul necesa r monetă ri ilor. S i b i u l poseda
încă d i n sec. al XIV- iea monetă ria d i n ca re obţinea profitu ri i mporta nte,
ch i a r dacă ea era legată de i nteresel e c u rţii princiare şi reg a l e . Breasla
a u ra ri lor, ca şi celela lte b resle, avea obligaţia de apăra re a fortificaţii lo r
oraşelor, de întreţi nere a acestora şi a a rm a mentu l u i d i n dotare. M u lte d i n
fortifi caţiile d e a p ă ra re, tu rn u ri , bastio a ne, străzi , case, le p u rta u n u mele l a
37
Braşov, S i b i u , Bistriţa , Mediaş etc. Argi nta ri i sibieni plăteau sume între 3 0 0
şi 5 0 0 flori n i a n u a l pentru contri buţia d e războ i . Putern icele corporaţii a l e
a u ra rilor d even iseră n uclee i m porta nte, i nfl uente î n viaţa pol itică, soci a l ă ,
a d m i n istrativă a b u rg u ri lor, ei fi i n d răsplătiţi c u fu ncţii şi responsa b i l ităţi
specifice în com u nitate, ca semn a l a precierii de ca re se bucura u . Maiştri i
d eţi neau i m porta nte d regătorii î n iera rhia orăşenească, c u m a fost Simon
A u rifaber ( 1 53 1 - 1 57 3 ) , cetăţean d e seamă a l Braşov u l u i ca re fusese investit
cu fu n cţia de că pita n de d ra ba nţi, a poi pârcă l a b al caste l u l u i Bra n , jude
reg a l şi reprezenta nt a l oraş u l u i în d ieta tra nsi lvănea n ă . M u ltiple exemple
d e acest gen, ca şi aspectele e n u n ţate d i n viaţa breslei sunt evocate şi
documentate de Viorica Guy M a rica în excelenta sa ca rte, „Se bastian H a n n ",
cea ca re conferă consistenţă istoriog rafiei româ neşti de speci a l itate.
Î n a n sa m b l u , siste m u l corporaţionist- monopol ist a l breslelor a con stituit u n
factor economic şi j u ridic pozitiv, c u toate racilele şi prejudecăţile sociale p e
ca re le e m a n a , deoa rece a împied icat afi rm a rea consecinţelor dezastruoase
ale concu renţei şi ale l i beru l u i sch i m b, contri buind l a dezvolta rea genera l ă
a meşteşug u rilor, a pieţi i i nterne, pri ntr-o politică protecţionistă , u n eori
c h i a r agresivă , îndreptată îm potriva elementelor nebreslaşe, a prod uselor
şi meşterilor stră i n i ca re încercau să pătru ndă pe piaţa tra nsi lvă n ea n ă ,
favorizâ nd astfel afi rma rea specificu l u i economic şi a rtistic loca l .
U n u l d i n cel e m a i i nteresante ca p itole a l e p roducţiei ş i comercial iză ri i
orfevreriei tra nsilvă nene îl constitu i e legătu ri le cu · ra ra Rom â n ească şi
Moldova . Ele au avut profu nde i m p l icaţii în d ezvolta rea prod ucţiei materiale
şi a rtistice, a interfe renţelor cultura l e rea l izate pe a m be l e versa nte ale
Ca rpaţil or. Aura ri i tra nsi lvă neni l ucrâ n d pentru curţile şi ctitori i le d o m n itori l o r
şi boierilor d i n Ţă ri le Române a u creat u n sti l propri u , d efinit p r i n procesu l
d e osmoză a celor trei variante cultura l a rtistice i m pl icate, fon d u l cultura l
trad iţion a l loca l , moşte n i rea biza nti n ă , fenome n u l a rtistic i nternaţional izant
al Goticu l u i şi Renaşterii . Î n cad ru l a cestor ra porturi o i mportantă fu ncţie
sti m u lativă a înd e p l i n it-o siste m u l comenzilor domn itorilor şi boieri lor
rom â n i . Creaţii l e a rtistice de orfevrerie a u i n citat de-a lungul veacuri l o r
i nteresu l n e n u m ă ratelor person a l ităţi pol itice româneşti şi stră i ne d i n
motive estetice, pecu n i a re, politice etc.
Î ntr-o scrisoa re a l u i Vlad Dracu l , d o m n u l Ţă rii Rom â neşti , a d resată
magistratului Braşov u l u i d u pă 143 1 , sol icita sprij i n u l pentru soţia l u i Boicu
tri m isă l a Bra şov pe ntru a rid ica bijuteri i l e coma ndate d e Domn ( 1 3 ) .
Acelaşi domnitor într-o scrisoa re d atâ nd d i n 3 i u l ie 1442, c u desti naţie
i dentică , relatează despre înţelegerea cu Ba rtolomeus Sch u n ka b u n k, jude
primar şi cu Petru Dapole şi Patai Anes p rivi nd li bertatea comerţul u i în Ţa ra
Rom â n ească pentru negustorii d i n Bra şov, i nterd i cţia i mportul u i d e d ucaţi şi
a exportu l u i de a rg i nt, a ramă, flori n i . Pâ nă la baterea noilor d ucaţi exportu l
d e d ucaţi vechi este perm is n e l i m itat ( 14 ) .
U n i nteres deosebit faţă d e orfevreria tra nsilvă neană a u manifestat ş i
d o m n itorii rom â n i d i n Moldova . Î n 1433, voievodu l I l iaş scutea de taxe
38
Conexiuni istorice
vam a l e i mportu l de a u r şi a rg i nt prelucrat în Tra nsilva n i a . Ştefa n cel M a re îi

ruga pe bistriţeni, în 148 1 , să-l convingă pe a u ra ru l Antonius să se înapoieze
în Moldova ( 1 5) .
La Braşov îşi comanda cupe d e a rg i nt ş i doamna Voica, văd uva l u i
M i h nea cel Rău , aşa cum reiese d i n scrisoa rea s a ad resată magistratu l u i
Braşovu l u i , î n 1 5 1 1 ( 1 6 ) . Î ntr-o a ltă scrisoa re, M i rcea, fi u l l u i M i h nea cel
Rău , m u lţu m i n d b ra şovenilor pentru ospita l itate, făcea demers u ri în acelaşi
sens ( 1 7 ) . Î n u rma acestor sol icitări, braşovenii îşi onorează coma n d a , prilej
cu ca re, doamna Voica le m u lţu meşte şi le confi rmă, în scrisoa rea d i n 7
sept. 1 5 1 1 , pri m i rea celor 23 d e ceşti de a rgint a u rit, desti nate ca zestre
fi icei sale Ruxan d ra , coma ndate de soţul ei, încă înai nte de uciderea l u i l a
Sibiu ( 18 ) .
Domnitoru l Jă rii Româneşti , Neagoe Basara b ( 1 5 12- 1 52 0 ) , partener
consta nt în achiziţionarea prod uselor braşoveneşti , menţiona într-o scrisoa re
a d resată b raşove n i lor că acceptă a m â n a rea l ivră ri i sfeşnicu l u i coma ndat l a
u n meşter a u ra r, d a r într-o a ltă scrisoa re s e dovedeşte neconcesiv, cerâ nd
să -i fie restituiţi, pri n sol u l sau Rad u Spăta ru l , banii daţi unor meşteri a u ra ri
şi ceasorn ica ri d i n Braşov care n u a u executat comenzile ( 19 ) .
Î n 1 5 1 8, domn itorul scria sibienilor c ă a comandat a u ra ru l u i Cel estin
o căţuie ca re trebuia să reprezinte turn u l bise rici i d i n S i b i u , d eoa rece „în
că lătoria mea pri n Ungari a nu am văzut turn mai fru mos ca a ce l a " ( 2 0 ) .
Regele Vladislav cerea, î n 1 5 14, oraşelor tra nsilvă nene, 6 c u p e d e a rgint
a u rit ca re trebuiau d use în dar d e către a m basadorul Ştefan Thalegd,
voievo d u l u i Moldovei ( 2 1 ) .
O d ovadă evide ntă a spiritu l u i d e întraj utora re care s e m a n ifesta între
m u nten i şi tra nsi lvă neni, în situaţii g rele şi nedorite, p recu m şi a rol u l u i
esenţi a l p e ca re- l jucau u n eori produsele de orfevrerie bra şovene, o
constituie scrisoa rea vornicului Secol, d i n 22 mai 1 556, către Mega M i h a i
( M ichael Roth ) , fost j u d e pri m a r î n Braşov. Vorn icul solicita braşovenilor să-i
tri mită dom n itoru l u i Jă ri i Rom â neşti, Pătraşcu cel Bun, două cupe fru moase
pe ca re să le dea în dar fiu l u i sulta nu l u i turc (Suleiman I) pentru a scuti
a rmata Jă ri i Rom â n eşti să treacă m unţii în Ţara Bârsei şi în Tra nsilva nia
(22).
Î n scopuri d i plomatice s e înscrie şi acţi u nea delegaţiei sibiene ca re
d ă ru i eşte în 1 50 7 , regelui u n g a r de l a Buda şi unor nobi l i d e l a curte, 6
poca l e d e a rgint a u rit ( 2 3 ) .
La n u nta regelui polon Sigismund, Petru Rareş a d u s î n d a r, î n 1 543,
poca l e tra nsilvănene (24).
Î n 1 5 6 1 , Alexa n d ru Lă puşnea n u coma nda sibienilor o cruce de a u r cu
pietre preţioase. J udele din Bistriţa d ă ruia lui M i h a i Viteazul o c u pă a u rită
(25).
O m a re parte d i n l u cră ri le a rtistice a l e meşteri lor a rgi nta ri e ra d esti nată
plăţ ii tributu lui către Poa rtă, respectiv păstră rii a utonomiei Tra n s i l va n ie i .
I n 1 5 7 1 , sulta n u l sta bilea tri butul Tra nsilva n iei, î n g reutate d e 4 6 0 kg .
39
vase de a rgint ( 2 6 ) .
Frămâ ntă ri le pol itice, confru ntă ri le a rmate d i n prima ju mătate a seco l u l u i
a l XVII-iea a u adus a rmatele turceşti, a u striece, m u ntene, tra nsilvă nene
s u b zidurile cetăţii sca u n u l u i Rupea în dife rite i postaze. Dr. H e i n rich M u l le r
î n ca rtea s a „Die Repser Bu rg", S i b i u , 1 900, menţionează că , î n 1 6 0 1 ,
Csaki a fost l a Ru pea c u a rmata s a ş i a pri m it d i n pa rtea oraşu l u i 2 2 5 d e
g u ldeni pentru întreţi nerea sa, i a r d rept onoa re, două pa h a re d e a rg i nt în
va loare de 42 de g u l d e n i . Biserica d i n Rupea a tri m is o ca nă de a rgint în
va loa re d e 40 de g u ld e n i împărat u l u i de la P raga ca semn d e recu noaştere
şi adeziu ne, i a r genera l u l G h . Basta a primit un a rmăsar de 45 de g u ld e n i ca
semn de recu noaştere. Pentru a i ntra în g raţi i l e pri ncipel ui Ga briel Bathory
( 1 608- 1 6 1 3 ) , judele rega l a l sca u n u l u i Rupea îi face cadou u n p a h a r d e
a rg i n t î n va loare de 89 d e g u l d e n i . D u pă c e voievodu l Ţă rii Rom â n eşti,
Rad u Şerban, l -a bătut şi l-a a l u ngat pe principele Transilva n i e i , Ga briel
Bathory, a cesta a pri m it în d a r în ca l itate de a l iat a l tu rcilor şi a l nou l u i
principe i n sta lat Ga briel Beth l e n ( 1 6 1 3 - 1 6 2 9 ) , d i n partea cetăţii Rupea
două pa h a re d e a rg i nt. Rupea e ra un i m porta nt centru a d m i n i strativ şi
meşteşugă resc comercia l situat între Braşov şi Sigh işoa ra reprezentâ n d o
permanentă tentaţie pentru toate a rmatele ca re se aflau în ca m pa n ie pe
a cest trase u . Pentru a împiedica intrarea în cetate a a rmatelor, cu consecinţe
d esta b i l izatoa re faţă de com u n itate şi economia sa, a d m i nistraţia şi biserica
plăteau în guldeni de a rg i n t şi vase d i n a rgint a u rit evitarea u n u i asemenea
contact. Î n 1 6 14, pri nci pele Ga briel Bethl e n a tri mis din Braşov o delegaţie
ca re d ucea Porţii tri but patruzeci d e vase îm podobite cu d ecor fl o ra l l ucrat
în rel i ef şi un bufet în ca re e ra u d ouăsprezece vase d e servit, d ouăsprezece
fa rfu rii , o că l d a re, o ca n ă , douăsprezece poca le, cuţite, douăzeci şi patru
l i ng u ri , patru sticle, patru sol n iţe, patru sfeşn ice, patru foa rfece d e
l u mâ n ă ri , patru vase m ici pentru flori, u n l ig hean m a re c u ca n ă , executate
în a rgint l u crat în repousse ( 2 6 ) . Testa mentul pri ncipel u i Ga briel Beth len d i n
3 1 august 1629 ne oferă o eva l u a re i m p resiona ntă asu pra bogăţiei fon d u l u i
de a rg i ntă rie a curţii sa l e . Sunt e n ume rate cadourile donate îm pă ratu l u i
Ferd i n a nd a l II-iea, fiu l u i a cestu ia, împăratu l u i Ferd i n a n d a l III-iea şi regel u i
Suediei, G u stav Adolf, sute d e că n i , poti re, pa h a re, fa rfu rii preţioase ş i
ceşti (26) . Inventa rul curţii pri ncia re a l u i Apafi cuprinde de asemenea m a i
m u lt de o sută de că n i , potire donate d e oraşele S i b i u , Bra şov, S i g hişoa ra
şi C l uj . Pentru acoperi rea datorii lor princi pelui Apafi a l II-iea, a u fost
a m a netate unei contese Wa lderode două lăzi confecţionate d i n plăci de
a rgint, cu două sute de obiecte d e a rg i nt în g reutate de 504 m ă rci şi 1 6
semiu ncii ( ma rca tra nsi lvă neană fi i n d egală c u 2 5 0 d e g rame) în va loare d e
zece m i i şa ptesprezece flori n i i mperi a l i ( 2 6 ) . Genera l u l Casta ldo p ă răsind
Tra nsilvania în 1 5 50 se spune că a r fi l uat cincizeci de ca re d e comori. Î n
1 660, câ nd a năvă l it în Tra nsilva n ia Ali Paşa „La Sibiu n u se putea p rid i d i
c a s ă s e bată monedă c â t a u r d ă d e a u nobi l i i , ca re îşi topeau podoabele
d e aur şi de a rgint, şi b u rghezii şi ţă ra n i i , ca re îşi topea u cordoanele şi
40
Conexiuni istorice
agrafele femeilor l o r" ( 26 ) . Aceste izvoa re dau o imagine i m p resiona ntă

asupra a m ploarei producţiei şi acumu lărilor de a rgi ntărie la ică şi relig ioasă
în centrele tra nsilvă n ene, ca şi asupra i me n selor pierderi suferite în decu rsul
istoriei fră mâ ntate a b u rg u rilor pentru asigurarea civil izaţiei şi identităţi i
cu ltura l e .
Î n seco l u l a l XVI-iea, creaţi i l e a u ra rilor tra nsi lvă neni s e înscriu î n cad ru l
u n o r profu nde tra n sformă ri determ i nate de efervescenţa cultura l ă ş i
confesion a l ă , de modern itatea noilor idei ca re a ni m a u întreaga E u ropă .
Atmosfera ita l i e niza ntă d i n med i u l a u l i c se regăseşte în efervescenţa
cu ltura l ă a oraşelor transi lvă nene de sud, legate în acelaşi ti m p de cultura
şi civil izaţia oraşelor germa ne. Bi necu noscuta activitate a l u i Johan nes
Honterus la Braşov, unde în 1 548 era i m p ri m ată opera „ Der Kleine
Katechismus", i ntroducerea oficială în 1 5 5 0 a l utera ni s m u l u i , într-o va ria ntă
a p ropiată spiritual de Melanchton, atrag erea maghiari lor d i n Tra nsilva n i a
pentru ca lvinism, constituie aspecte ca re demonstrează i m plementarea
va ria ntei cultura l e cu cea confesiona l ă în cad ru l u manism u l u i loca l de
factu ră protesta ntă ( 2 7 ) .
Aria d iversificării ideilor şi preceptelor confesionale s e lă rgeşte pri n
apariţia î n Tra nsilva n i a a curentu l u i extremist a l Reformei, u n ita rianismul
sau a ntitri nita rism u l . Reprezenta nţii l u i d i n Polonia şi Tra nsilva n ia a u reuşit
să atragă şi să convertească „un ca p încoronat", pe Ioan al II-iea Sigism u n d ,
despre ca re u n ita l i a n poposit l a Curtea s a , Giova n a n d rea Gromo d i n Berga mo,
scria că , „iu beşte n aţiu nea ita l ia nă mai m u lt d ecât orica re alt pri n ci pe ca re
a fost vreodată " ( 2 8 ) . Intensele legături a l e Curţii d e la Alba Iulia cu Ita l i a ,
de u n d e sosea u n eîntrerupt personaje cultivate precu m şi a rh itecţi, medici,
prelaţi, m uzicieni, m a eştri i ca re rel u a u sau conti n u a u cicl u l atmosferei
ita l ieneşti de la Curtea l u i Matei Corvin, aveau să influenţeze rad i ca l toate
p l a n u ri l e a rtei . Sem n e vizi bi le de înnoire, de sepa ra re faţă de formele evu l u i
med i u s e regăsesc în n e n u m a rate exemple î n spiritul de cultură ş i civi l izaţie
a l mij l ocu l u i seco l u l u i al XVI-iea d i n Ţa ra Româ nească şi Moldova . Gustu ri le
şi încl i naţiile dom n itorilor români, a le boierimii d e l a Curte, spre „modern"
şi i ncita nta a rta occidenta lă, vecinătatea Tra nsilvaniei, Poloniei, pre l u ng i ri l e
goticu l u i germ a n sa u a l e Renaşterii tâ rzii ita liene, în m ă n u nchează sensurile
europene ca re s-a u reverberat profu nd în creaţiile a rtistice, din arhitectură şi
până la a rte le m i n o re . Ten d i nţele cosmopol ite a l e cu rţi lor a u l ice, primitoa re
de e u ropen itate, a u deschis în seco l u l a l XVII- iea epoca u nor încl i naţii către
serbă ri şi ceremon i i , încetăţen i nd un climat „i nternaţion a l " de civi l izaţie. Î n
acest c l i mat se plasează n u nta M a riei, fi ica l u i Vasile Lu pu, d o m n u l Moldovei,
cu şefu l ca lvi n i l o r polonezi Ia n u sz Radzi w i l l , viitorul hatman a l Lituaniei,
petrecută în anul 1 64 5 . Happelius vorbeşte despre d a ruri le pri mite d e l a
solii diverşilor suvera n i d i n Polonia, Bra nd e n b u rg, Curlanda Tra nsilva ni a ,
Ţa ra Româ nescă, Consta ntinopol (29) .
Î n scrisoa rea d i n 2 1 septem brie 1 643, adresată judelui Braşov u l u i ,
M ichael Goldschmiedt, pâ rcă l a b u l de Neamţ, Necu la Mogâ ldea î l ruga să-
41
i procu re n i şte pa h a re d e a rgint pentru căsătoria fi i cei l u i Va sile Lu pu, ca

d a ru ri d i n p a rtea hatm a n u l u i Gavri l Coci, a m a re l u i paharnic G h . Coci şi
a l u i Iorga, m a rele vistiernic ( 3 0 ) . Cere rea d e m n ita ri lor moldoveni, ca şi
i m porta nţa even i mentu l u i a nu nţat i-au d eterminat pe braşoveni să satisfacă
pro m pt rugă m i ntea form u l ată în scrisoare . Astfel că, la 2 1 noiembrie 1 643,
dem n ita ri i moldoven i m u lţumeau judelui Braşov u l u i pentru trimiterea
a rgintului ( 3 1 ) . Fastu l , rafinamentu l , bogăţia d a ru rilor de la cu rtea l u i
Vasile Lu pu constituie o i magine tipică, de epocă pentru a ristocratismul şi
cosmopol itism u l moldovenesc patronat de cea m a i a utentică europenitate .
Pătru nderea leva nti n i lor î n ţă ri le române î n a doua j u mătate a seco l u l u i
a l XVI-iea, para l e l c u întă ri rea penetraţiei pol itice otomane a impus în
e pocă a m p renta levantină, orienta l izantă . Ea nu a exclus orienta rea spre
„ m odern itatea " e u ropea n ă , în care notorie e ra atitud i nea fi lo-polonă a
Movileştilor, a l u i Vas i l e Lupu etc., atitud i nea unei pol itici economice şi
cu ltura l e favora b i l e a dom n itori lor munte n i faţă de Tra nsilva nia epocii
Reformei u n d e se m a n ifesta u tolera nţă confesio n a l ă , v i rtuţi u m a n iste şi
meşteşugă reşti-a rtistice, orizonturi d e civi l izaţie permanent l ă rgite de
contactele cu E u ropa .
U n loc a p a rte în istoria arg intă riei tra nsilvănene şi a relaţiilor cu
Tra nsilva n i a , în specia l cu Braşovu l , îl ocu pa person a l itatea m a rca ntă a
Domn u l u i Ţă rii Rom â n eşti, Consta nti n Brâ ncovea n u . Im pactul creaţi ilor
tra nsi lvă nene cu e poca brâncovea nă cu g ustu l ei b a rocizant n u a ră mas
fără u rm ă ri . N u meroasele comenzi făcute d e dom n itor şi membrii fa m i l iei
lui reprezintă documente d e epocă preţioase ca re demonstrează a bordarea
sti l u l u i brâ ncoven esc, uşor recog nosci b i l în a rta tra nsilvă neană, ca
expresie a celei m a i fecunde perioad e d e i ntegra re cultura l ă . Faţă de nici
un domn rom â n , a rta tra nsilvă nea nă nu a m a n ifestat atâta ma leabilitate
şi spirit con cesiv. Bunele ra portu ri a l e l u i Brâ ncovea n u cu pri ncipii şi
oraşele tra nsilvănene, în specia l cu Bra şovu l , orienta rea l u i pol itică şi
cu ltura l ă către a pus, au determinat o i nfl uenţă cu ltura lă fă ră precedent
în s u d u l Tra nsilva n ie i , m a rcată cu deosebire în e m u laţia ortodoxism u l u i ,
î n p l a n u l a rh itectu ri i şi p â n ă î n domen i u l a rtelor mi nore. E poca de pace ş i
prosperitate a creat prem isele favora bi l e unei renaşteri cultura l e româneşti
fără precedent. S i m patia de care s-a bucurat domn itoru l în Tra nsilva nia,
datorită politicii promovate şi spiritu l u i său cultivat, a fost genera l ă , atât d i n
partea rom â n i l o r d e a ici, cât şi d i n pa rtea personal ităţi lor politice maghiare
şi germ a n e a l e vre m i i . Tragicul său desti n şi a l fa m i l iei l u i a decla nşat adâ nci
reg rete în râ n d u l person a l ităţilor maghiare şi germ a n e ca re l -a u cunoscut,
precu m şi în râ n d u l româ n i lor de pretutin d e n i . Prin înfă ptu i ri l e rea lizate
în ti m p u l d o m n iei sa le ca şi pri n crâ ncenu l său sfâ rşit, person a l itatea l u i
Brâ n covea n u a devenit legenda ră, el fi i n d u n a n i m recu noscut d re pt u n
m a rtir a l n ea m u l u i şi a l ortodoxismu l u i . D i n n u meroasele comenzi a l e l u i
Brâ ncovea n u ne-au ră mas câteva docu mente revel atoa re privitoa re l a
ra portu ril e sa le cu Braşovu l . Î ntr-o scrisoa re d i n 1 0 a p ri l ie 1 698 ad resată
42
Conexiuni istorice
j u pâ n u l u i G h . Fa l nog iu (Georg i us Jecke l ) v i l l i c a l B raşovului, Brâ n cove a n u

îl ruga pe nepotu l să u , a rg i ntaru l I r i m i a ( l eremias Jeckel III) să-i facă
o pecete la un inel, cu rep rezentarea stemei Ţă rii Româneşti şi cu a n u l
1 68 9 , i a r legenda s ă fie identică c u cea tri m isă pri n poste l n icu l Rad u
Golescu ( 3 2 ) . Î ntr-o a ltă scrisoare a l u i Brâ n covea n u d i n 2 6 i a n u a rie
1 7 0 8 , a d resată lui Georg i u s Jeckel, j ude pri m a r în Braşov, se menţionează
tri m iterea negustoru l u i M a no (Apostol ) l a B raşov, cu bani pentru plata
postavul u i comandat şi cu 1 3 5 g rivine de a rg i nt şi 2 0 0 ta leri a rvună, pentru
o com a n d ă de vase d e a rg i nt l a breasla a u ra ri l o r ( 3 3 ) . Comenzile la nsate
de Brâ n covea n u arg inta ri l o r braşoven i s u nt însoţite de exigenta concepţie
a d o m n itoru l u i , el cerea ca l u cră ril e să reflecte g ustul med i u l u i a rtistic
româ nesc. Nu întâ m plător a rgi ntaru l preferat al domn itoru l u i era Georg
May II, a cărui măiestrie se cupla perfect cu s pi ritu l cu ltivat a l acestui a .
Edificato a re î n acest sens este scrisoa rea d i n 1 6 februarie 1 706, pri n care
Brâ ncove a n u îl a n u nţa pe judele Braşov u l u i că l - a reţi nut pe Georg May u n
răsti m p la curtea s a c a s ă s e poată înţelege c u el asupra fiecă ru i a m ă n u nt
a l noii sale comenzi, i nform â n d u - l totodată că el s-a în_ţeles cu meşterul şi
speră să execute şi d e data aceasta l ucră ri fru moase. In scriso a rea din 30
i a n u a rie 1 70 7 a d resată de C-tin Brâ n covea n u judelui primar al Braşov u l u i ,
Georg i u s Jecke l , cere să-l tri mită pe Georg May II a u rarul pentru a-i
coma nd a n i şte a rgi ntări i ( 34 ) . Î n 1 4 febr. 1 7 0 7 , Brâ ncovea n u revine cu o
scrisoare a d resată a cel u iaşi j ud e a l Braşov u l u i a m i ntindu-i despre a rgi ntări i le
com a ndate a u ra ru l u i Georg May I I ( 3 5 ) . Prin scrisoarea d i n 2 1 i u l i e 1 707,
Brân cove a n u îl a nu n ţa pe jude d e trim i te rea a u ru l u i pentru poleirea
a rg i ntă riilor comandate l u i Georg May II (36) . Georg May se afla din nou la
curtea d o m nitoru lu i , d u pă cum n e confirmă scrisoarea din 2 0 a u gust 1 7 0 7 ,
î n care Brân covea nu mu lţumea j u d e l u i Braşov u l u i , Georgius Jecke l , pentru
a rg i ntări i le aduse de meşteru l m enţionat ( 3 7 ) . Posi b i lităţil e fi n a n ci a re a l e
d o m n ito ru l u i , gustul pentru a rta metalelor nobile, i ntensitatea legătu rilor
cu a rg i n ta ru l bra şovean Georg May I I sunt evidenţiate în conţi n utul a l tor
trei scrisori din 2 5 i u n ie 1708, 27 i a n u a rie şi res pectiv, 15 m a rtie 1 709,
a d resate j u d e l u i Braşov u l u i , Georg Jecke l şi Bartholomeus Seuler cu privi re
l a a rg i ntă ri i l e comandate l u i Georg May ( 3 8 ) . Două scrisori a d resate d e
Brâ ncove a n u j u d e l u i Braşov u l u i , Ba rtholomeus Seuler, d i n 26 a pri l i e 1 70 9 ş i
6 m a i 1 7 0 9 vorbesc despre tri m iterea a rg i ntă ri i l o r executate de Georg May
II şi despre p lata a rgi ntă ri i l o r com a n d ate a u ra ru l u i ( 3 9 ) . Ultima i n iţiativă a
dom nitoru l u i Consta ntin Brâ ncovea nu a fost d e a bate l a Sibiu 1 50 de meda l i i
comemorative cu efigia sa . Samuel Koleseri , inspectoru l genera l i mperi a l
a l m i n elor d i n Tra nsilva n ia, s u b a că ru i a utoritate s e controlau venituri le
în a u r şi a rgint proven ite din m i ne, precu m şi baterea d u caţil o r, la S i b i u ,
person a litate erud ită a vre m i i , prieten a l d o m n itoru l u i , p e care l-a vizitat
deseori, în l ucrarea sa de referinţă, „Au ră ria romano-daci că ", publ icată
în 1 7 1 7 , la S i b i u , regretâ nd profund sfâ rşitul tragic a l u i Brâ n covean u se
referea la placheta a m i ntită , „Ca o a m i ntire de fa m i l i e au bătut de curâ n d
43
1 50 de piese de a u r a l e pri nci pel u i Ţă ri i Româneşti, care pe faţă red a u

efigia d o m n itoru l u i c u ca p u l acoperit d u pă obicei u l nea m u l u i d e o „ mitra
preciosa ", îm podobită cu o h la m i d ă atâ rnând de pe umeri cu i nscripţia
ci rcu l a ră : Consta nti nus Basara ba de Bra n cova n, iar pe revers i nsignele
Ţă rii Româ neşti de care se fol osesc pri n ci p i i în actele d e ca nce l a rie căci
în cele bisericeşti se fol osesc de altele, ad ică de ch ipul l u i Consta ntin şi a l
E l enei ţ i n â n d l a mijloc crucea . S u b „ m itra pri ncipa lis" este înfăţişat u n scut,
corb u l bătâ nd d i n a ripi, ţi nând în cioc o cruce simplă şi stâ nd pe ra m u ra
u n u i a rbore, i a r pe de lături, sus soa rele şi l u na cu i n scripţie circu l a ră, D.
G . Vajvoda et Princeps Va l a chiae Tra nsa l pinae. „ M a re nenorocire a prici nuit
această med a l ie fa m i l iei Brâ ncovea n u d u pă ce pri ncipele împre u n ă cu a i săi
a căzut jertfă ba rba rei ti ra n i i " (40 ) . Epoca brâ ncovenească a reprezentat
u ltima perioadă a renaşteri i a rtistice a a rg i ntăriei tra nsilvănene ca re a
reverberat şi după d ispa riţia domnitoru l u i . Pe p l a n spiritu a l s u b sem n u l
acestei epoci s-a înfă ptuit a rmonia cultura l ă a româ n i l o r de p e a m be l e
versa nte a l e Ca rpaţi lor meridion a l i, eta pă fu ndamenta lă î n procesu l d e
formare u lterioa ră a conştii nţei naţionale.
D i n relată ri le că lători lor stră i n i asupra orfevreriei tra nsilvănene se despri nd
o serie de m e nţi u n i interesa nte ca re com p l etează imag i nea conturată prin
documentele evocate . Ştefa n Sza nto zis „Arator" ( 1 540- 1 6 1 2), vine la Cl uj
cu trei iezuiţi ceruţi d e Ştefa n Bathory. Aici, pred ică patru a n i şi joacă u n rol
i m porta nt în cad ru l coleg i u l u i iezuit. Pri n ci pele le d ă ruieşte a lătu ri de a lte
obiecte, 1 0 - 1 2 poti re pentru a l e folosi în servici u l lor (4 1 ) .
Fra n cesco S ivori ( 1 560- 1 589), pă rtaş a l aventu ri i l u i Petru Cercel descrie
solia pu rtată la Alba I u l ia cu toate satisfacţi i l e ei : „ Puţin d u pă a ceea a u
sosit acasă d i n partea principe l u i , şa m bel a n u l său îm preună c u prea i l ustru l
M a rcel lo S q u a rci a l u p i , med ic ita l i a n a l înălţi m i i sale, cu u n d a r constând
d i ntr-o c u pă mare şi fru moasă de a rg i nt a u rit, cu ca pacu l l ucrat cu flori de
aur după moda germa nă, în valoare d e 200 d e scuzi." Am primit a poi în d a r
d i n partea c e l o r trei preşed i nţi n işte c u p e obişn uite de a rg i nt a u rit, precu m
şi câteva prea fru moase pistoa le a u rite " ( 4 2 ) .
Pastoru l Conrad Iacob H i ltebra ndt, însoţind o solie î n Tra nsi lva nia între
a n ii 1656- 1 658, menţionează că d elegaţia îşi confecţiona h a i ne l a croitorii
d i n Braşov şi a ducea a rgint pentru a - l pre l ucra a rgi ntari i braşove n i ( 4 3 ) .
Evl ia C e l e b i m ă rturisea î n descrie rea facută î n că lătoria s a l a Braşov că ,
„Am încă rcat şi de a i ci în că ruţe de g râ u , cincizeci de mii d e g u ruşi, ca bir a l
m i riei„ ." (44 ) , ceea c e echiva l a c u 964 kg . de a rgint pre l ucrat.
Ioa n Ova ri însoţind solia lui N a laczy prin Transi lva nia şi Ţa ra Rom â nească ,
l a Poa rtă cu p lata tri butu l u i, relatează în înse m n ă ri l e sale, „ „ . a m văzut
d a ru ri l e desti nate stră l ucitei Porţi : o amforă cu u n vas, 3 6 de pa h a re de
a rgint foa rte mesteşugit făcute şi a u rite, din ca re cele m a i m a ri , în număr d e
douăsprezece pentru împărat ( Meh med a l IV-iea, 1 648- 1 687), şase m a i mici
pentru vizir ( M a ktul Mustafa paşa, 1 676- 1 6 8 3 ) , restu l mici, ca re câ ntă rite
trag 1 2 8 de „gire" (fieca re d i n ele făcâ nd 4 1/2 taleri im peria l i ) . Va loa rea lor
44
Conexiuni istorice
e d e 1 546 de i mperi a l i ( 4 5 ) . Anton M a ria del Chiaro ( 1 669- 1 727) rel atează
că , „ „ . m a i su nt a poi câteva fam i l i i de saşi tra nsilvă ne n i ( l a Tâ rgovişte) de
religie l utera n ă , d i n ca re o p a rte exercită meseria de a rg i nta ri şi a lţii ţin
dughene d e frâ ng h i i şi pâ nzetu ri de râ nd şi văsărie d e bucăta rie ce sunt
trim i se din oraşul Braşov din Tra nsilva n i a " (46) .
Secretaru l Waclich, însoţin d o solie polon eză în d ru m spre Consta ntinopol,
rel atează că oprindu-se în Braşov, „ a ici a fost presch i m bat a rg i ntul pe ca re
...
l - a m găsit în Polo n i a , la Racow şi s-a făcut rost de u n serviciu d i n acelaşi

meta l precu m şi d e u n serviciu d e cositor" ( 4 7 ) .
Conexiu nile i storice com p u n o frescă, a m plă, complexă a a rtei a u ra ri l or
tra ns i lvăneni în evu l med i u . Puterea creaţiilor lor se defineşte prin a ri a de
penetra re în m ed i i l e a u l ice, nobi l ia re, oră şe neşti, ecleziastice a u tohtone
şi e u ro pene. E l e vorbesc despre u n sti l d e viaţă, reprezintă u n rezervor
memori a l , un teza u r imagistic al s p i ritu a lităţii creatoa re d i n med i i l e u rbane
loca l e situate prin va loarea lor l a u n sta ndard europea n incontesta b i l .
45
III. MEMORIA AURULUI ŞI A ARGINTULUI
ÎN TRANSILVANIA
O preţioasă categorie de izvoa re ca re întregesc i ma g i nea asu pra bogăţiilor

Tra nsilvaniei, în aur şi a rgi nt, o reprezi ntă rel ată ri le că lători lor stră i n i . Deşi
con d iţiile în care vin, starea lor soci a l ă , i nteresele care-i aduc pe meleagurile
noastre, n ivel u l lor de cultură, misiu n i l e şi fu n cţii le pe ca re le înd e p l i nesc
sunt diferite, i nformaţiile acestor pereg ri n i sunt d eosebit de i nteresa nte,
e l e cu pri nd o bogăţie de ştiri ca re evidenţiază solidar rezervele m a ri de
m i n e re u ri a u rifere şi de a rgint a l e Tra nsilva niei, centrele m i n iere, trad iţia
exploată rii lor, siste m u l de organ izare şi tehnolog i i l e de exploata re, mod u l
d e a d m i nistrare a acestor bogăţi i . Desigur, toţi a ceşti că lători stră i n i, câ nd
relatează despre bogăţiile în aur şi a rg i nt ale Tra nsilva n ie i , se gâ ndesc şi la
i m p l icaţi i l e m u ltiple a le acesto ra , ca echiva lent va loric al tutu ror m ă rfu ri lor,
ca i n stru ment d e îm bogăţi re, de i nfluenţă pol itică , confesională, d e sprij i ni re
a unor i nterese m i l ita r strateg ice, d e reg l a re a meca n ismelor economice
şi defi n i re a relaţii lor şi ra portu ri lor socia l e . G loria şi fa i m a principilor şi a
o ra şelor a depins în m a re măsură d e a ceste bogăţii . Î n j u ru l lor s-au ţesut,
de-a l u n g u l vre m u rilor, nenumărate pasi u n i şi confl icte ca re au determi nat
n u m e roase d ra me şi a u centrifugat a ceste bogăţii departe peste g ra niţele
ţării noastre, a u atras d ese acţi u n i de jaf şi cotropire ca re au produs adâ nci
perioade de recesiune econom ică şi pau periza re a maselor.
Descrierile ca re ne-au parven it, p l i ne d e pitoresc şi cu riozitate sunt
a devă rate sta mpe de epocă, ele og l i n desc diversitatea aspectelor
existenţei poporu l u i nostru şi a etn icilor sta b i l iţi sau aflaţi a ici în trecere,
în ca re i postazele exploatării şi prel ucră rii metalelor nobile constituie
i ma g i n i-document, semn ificative pentru viaţa şi ocu paţi i l e ce se desfăşura u
î n spaţi u l i nepuizabilelor bogăţii a l e Tra nsilva n iei .
Referi ndu-se la bogăţi i l e în a u r şi a rgint a l e Transi lva n iei, Fran cesco
Ma ssa ro, fost secretar a l oratoru l u i Veneţiei la Buda, Lorenzo Orio, într-o
scrisoa re d i n 1 m a i 1 520, a d resată secreta ru l u i dogelui Zuan Batista
Ra m usio, consemna a stfel : „Ea (cisterna) se află lângă un oraş a l regel u i
ca re s e nu meşte Baia Mare u n d e s u n t minele de a u r a l e regelui deasupra
că rora a m stat să văd cum scot d i n pământ a u ru l , cum îl cu răţă d e pietre,
cu m îl a leg şi îl separă de a rgi nt, şi toate celela lte operaţii până l a cea din
u rm ă ca re este baterea d ucaţilor. Î n Transilva n i a sunt m a i m u lte m i ne de aur
şi acolo în u nele locu ri s-au putut vedea şi găsi pe lângă butuci i de viţă câte
o coa rdă de a u r răsucită , l ungă de un cot, şi d i n cel mai a les.
De asemenea, în a ceastă Tra nsilvanie s u nt râ u ri ca re ca ră aur în nisipul
lor; pri ntre ele este unul ca re se n u m eşte Arieş şi ca re poartă a u r. Ş i încă
46
Memoria aurului şi a argintului în Transilvania
de a ici şi D u n ă rea m a i poa rtă câte puţi n . Î n Tra nsilva n ia, ţă ra n i i găsesc în
fiecare zi med a l i i rom a n e d e a u r şi a rg int în chipuri s u b pământ" (48 ) .
O descriere m a i com p l etă o face Georg Reichersdorffer î n Chorographia
Transilvaniei p u b l i cată în 1 55 0 , l a Viena, ·cu mu lte pasaje copiate d i n
Tau ri n u s . „ Pă m â ntul p ri n firea s a este foa rte bogat î n a u r, a rgi nt, vin,
cerea le, păşun i , vite, izvoa re, râ u ri, pe scu rt toate cele ce ţin d e folosul şi
înlesni rea vieţi i , astfel că nu d i n întâ m p l a re a fost n u m ită Tra nsilva nia de
cei vech i : comoara regatu l u i U ngariei. . . . Acest oraş (Sibi u l ) este ca pitala
acestei provincii şi este foa rte bine întă rită şi cu mult cel m a i bogat în a u r
şi a rg i nt . . . . L a patru m i l e d e oraşul Bistriţa s u n t m i n e l e d e a u r d i n Rod n a
n u m a i p u ţ i n vestite c a m i nele d e a u r de la B a i a Mare . . . . De l a Alba I u l i a
spre a pu s s u n t dea l u ri şi m u nţi foa rte îna lţi ş i greu de u rcat, î n ca re se
află oraşele m i n i ere vestite prin a u ru l şi a rg i ntu l lor, d i ntre ca re cel m a i de
sea mă e Abrud u l , pe ca re îl stă pâ neşte coleg i u l preoţilor d i n d a n i a l u i Ia ncu
de H u nedoa ra . . . De a i ci se strâ nge fără înceta re mare bogăţie de a u r ca re
e tra nsportată l a Camera moneta ră d i n Sibiu şi se a d u nă acolo şi d i n ea
se bat necurmat monede d e a u r. . . . Apoi m a i sunt în a cea provi ncie mu nţi
nespus de bogaţi în a u r şi a rgint ca Abru d u l , Zlatna şi Ba ia de Criş, d i n care
se ia m a re bogăţie de a u r cât şi de a rg i nt. Abru d u l e un târg bogat în a u r,
în j u rul căruia m u nţii sunt d e o u i mito a re înzestra re în tot fel u l de lucruri,
şi până într-atât d e încă rcaţi de avuţii , încât d i n măruntaiele sale pământul
bogat prod uce comori ce nu sunt nevrednice de tezaure regeşti, căci acolo
a u ru l curat se taie în bucăţi d i n vastele creste ale munţi lor pe sub ca re curg
de-a l u n g u l văilor râ u ri l i m pezi şi crista l i n e rostogol indu-se d i n acele p iscu ri
m u ntoase; în sfâ rşit în a ce l loc se găsesc foa rte m u lţi bulgă ri d e a u r în dese
şi îm belşugate „chrysopl i s i i " a d i că băi de a u r. . . . Zlatna, tâ rg întemeiat în
vremea împăratu l u i Tra i a n a fost odi nioa ră vestit pri n băile de a u r. . " (49 ) .
.
Pa lati n u l Sie radz Iero n i m Laski, person a l itate pol itică c u u n d esti n
aventu ros, participând a ctiv, d a r inconsecvent, în vârtej u l eve n imentelor
dete rm i n ate de confl ictul l u i Zapolya cu Ferd i na n d de Habsburg , i ntrigant
pol itic, manifestâ nd a m biţii l a tro n u l Moldovei , ne-a lăsat o d escriere con cisă
a bogăţii lor Tra nsilva n ie i . Î n scrisoa rea sa d i n 18 octombrie, 1 52 7 , către
Ioan Ta rnowski confi rma a bu ndenţa a u ru l u i şi arg i ntu l u i . „Acest regat . . . n u
s e poate ase m u i c u n i ci o a ltă ţară pentru bogăţia de a u r şi m i nere u ri , . . . ,
în această provincie a bia sunt unele mici râ u ri ca re să n u dea a u r prin
spă l a re, . . . , m i n e reurile dacă l e ca uţi nu sapi niciodată în zad a r, căci vei găsi
sau a u r sau a rg i nt sau a ra m ă sau sare" ( 5 0 ) .
Fra ncesco d e l i a Va l l e Padova n u l , î n u rma celor două că lătorii d i n 1 532 ş i
1 5 34 efectuate prin Tra nsilva n i a , menţionează între alte l e : „Are m ulte mine
cu felu rite meta le, m a i a l es m i ne d e aur şi a rg i nt, ca re răsa r din pământ ca
pla ntele . . . " ( 5 1 ) . Refe ri n d u - se la acelaşi a spect Anton Vera ncsics în l ucrarea
sa „De situ Transylvanie, Moldavie et Transalpinae ( după 1 54 9 ) , d escriere
a m pl ă a ţă ri lor române, face rem a rca : „Iar a u r şi a rg i nt se scoate d i n orice
m u nte : nu este n ici o a p ă c u rg ătoa re în care să nu se spele a u r. . . . Produce
47
şi fier şi p l u m b" ( 5 2 ) .
Ştefa n Broda rics ( 1470- 1 5 39 ) fol osit de Za polya î n misi u n i diplomatice
i mporta nte, într-o d escriere a Tra nsilvaniei d i n a i nte de a n u l 1 52 7
menţionează : „Tra nsi lva n i a însăşi este foa rte bogată î n tot fel u l d e l ucruri, ş i
îndeosebi î n a u r, a rg i nt şi a l te meta le . . . " ( 5 3 ) .
U n a d i n perso n a l ităţile com p l exe a l e epocii, c u u n d estin fră m â ntat, d a r
consecvent pri ncipiilor sa le pol itice ş i preocupărilor sale e rud ite a fost N icolae
O l a h u s . Fi n observator al eve n i mentelor pol itice, al situaţiei economice,
socia l e , confesiona le, cu lturale, înzestrat cu mu lte ca l ităţi i ntelectuale ca re
i-au perm is o i n strucţie deosebită , el a a l cătuit prin 1 536- 1 537, în l i mba
l ati n ă , l ucra rea istorico-etnog rafică „Hungaria ". Î n ca pito l u l XII Despre
Dacia, referi ndu -se la Tra nsilvania a p reciază că, „Are belşug de vin, a u r,
a rgi nt, fier şi a lte meta le". . . . Vorbeşte de râ u l Arieş (Ara nyas) „ . . . pentru că
poartă nisip d e a u r. . . ". O p ri nd u-se cu descrierea şi asupra oraşu l u i Braşov
îi s u b l i n iază i m porta nţa comercia l ă : „Şi pe deasu pra mai este şi o piaţă de
sch i m b pentru româ n i i d i n Ţara Românească şi cei l a lţi oameni d i nafa ră ".
Î n ca pito l u l a l XVI- iea menţionează : „ . . . orăşe l u l Baia M a re precu m şi Baia
S prie în j u ru l că rora s u nt m i nele de a u r şi a rg i nt şi d e a lte meta le". U n
comentariu m a i a m p l u asu pra acestor bogăţii îl a fl ă m î n ca pito l u l a l XIX- iea :
„ . . . Iar m i n e l e d e a u r şi a rgint exploatate acum su nt, d u pă cum a m a n u nţat,
l â ng ă oraşele n u m ite m i n iere, adică Cremnitz/ / etc . . . . a poi la Baia Mare,
şi în cele din u rm ă în Tra nsilvania . . . . Aurul este de trei fel u ri : unul solid
( ca re) se găseşte printre pietre în stare masivă (e) destul d e curat şi p u r de
l a natură . A u r d e a cesta pe ca re a lţii l-au aflat d e mări m i d eosebite eu l-am
aflat d e m ă ri mea unui o u de găină în g reutate de peste o sută de d ucaţi .
De curâ n d m i-a scris episcop u l Tra nsi lva niei, N icolae Gerendi că a aflat o
bucată de a u r d e acesta în g reutate de trei sute ci ncizeci d e d u caţi, şi mi
a scris că u n ţă ra n de l â ngă oraşe l u l Abrud . . . a găsit a u r d e mări mea u nei
p â i n i ţă ră neşti, câ ntă ri nd mai bine de 1 600 de d ucaţ i . Se mai descoperă de
acesta şi d e m ă ri mea u nei n u ci sau u nei pietrice l e . Al doilea (fel d e a u r) se
extrage cu meşteşug d i n m i n e reuri ce cuprind laola ltă a u r, a rg i nt şi cu pru .
I a r a l tre i l ea se spală d i n a l bi i l e cu nisip a l e pâraielor (care su nt foarte
n u meroase pe l â ngă râ u l Arieş, despre ca re a m a mi ntit m a i sus) şi de aceea
se n u m eşte a u r „ d i n nisip" sa u a u r „din spă l a re". Î n conti n u a re, a utoru l
precizează că bogăţi ile d e sa re, foa rte n u meroase, ca şi cele de a u r şi
a rgint sunt a d m i n i strate şi exploatate nu mai cu „consimţă m â ntul şi poru nca
regel u i , pentru a spori pri n acesta câşti g u l regelui şi a l reginei" ( 5 4 ) .
Cel ebritatea a cestor bogăţii a atras şi atenţia u m a n istul u i Sebastian
M O n ster ( 1489- 1 5 5 2 ) . Î n cosmografia sa pu blicată în 1 544, M O nster le
a p reciază în termeni d eosebiţi : „ Lâ nga orăşel u l Zlatna se sa pă a u ru l , ca şi
în Baia de Criş şi se găsesc u n eori particu l e de mări mea a l u nelor. Î n sfâ rşit
Tra nsilva n i a este nespus de productivă în vite, vi n , bucate şi de asemenea
în aur şi a rgint; acolo u nele râu ri poa rtă fi rişoa re de aur şi trag câteodată
frag mente de a u r de o l ivră şi j u mătate . . . " ( 5 5 ) .
48
Ipostazele rod n iciei p ă m â ntu l u i tra nsilvă nea n creionate într-o formă
gene ra l ă d e rel ată ri le că l ători lor stră i n i menţionaţi sunt întregite su bsta nţi a l
pri n i n formaţiile d eta l iate fu rnizate de Georg Werner î n ra portu l său despre
ven iturile regeşti d i n Tra nsilva ni a , întocmit în l u n i l e m a rtie-a pri l ie, 1 55 2 . Î n
u rm a unor m a n evre l a ca re a fost asociat şi M a rtinuzzi, Tra nsilvania a fost
încorporată siste m u l u i de a d m i nistra re habsburg ic, în 1 5 5 2 . Î n consecinţă,
Ferd i n a n d d e H a bsbu rg a tri mis o com isie să cerceteze sursele de ven itu ri
a l e Tra nsilva n iei . Pentru aceasta a u fost trimişi episcopul de Veszpre m ,
Pa u l Bornemisza şi consi l ierul regesc Georg Werner. Ra portul com isari lor
reprezi ntă o exp u n e re precisă a condiţiilor d e exploata re a diferitelor m i ne
şi situaţia categori i lor soci a l e d i n Tra nsilva ni a . D i n ra portul l u i Werner se
d espri nd u rmătoare l e concluzi i : în toate dome n i i l e se vădeşte o stare d e
stag n a re şi decădere, că m a ra d e l a Sibiu l ucra fără renta b i l itate, regele n u
d eţi nea decât Baia d e Arieş, Abru d u l e ra a d m i n i strat d e .capitlul d e la A l ba
I u l i a , Baia de Criş şi Băişoa ra ce depindeau de cetatea Ş i ria a p a rţineau l u i
Andrei Bathory, B a i a M a re, m i n a bogată î n a u r, d i n l i psa d e ca pita l , n u ad ucea
n i ci un câştig, a u ru l se exploata clandesti n d i n l ipsă de bani şi pază . Băieşii ,
d i n ca re cea m a i m a re parte era u româ n i , trebu i a u să a l e rge tocmai la S i b i u
pentru a -şi v i n d e a u ru l l a că mară , d a r foa rte adesea, că mara n u avea bani
şi n u sch i m ba a u ru l , băieşul fii n d n evoit să-l vâ ndă pe n i m ica cămăta ru l u i .
La C l uj exista u n centru cla ndesti n d e sch i m b ca re exporta a u ru l . M i nele
d e la Rod na e ra u în stare de pă răsi re datorită veci nătăţii cu Moldova, acolo
mai l u crează n u m a i oameni pri beg i , refu g iaţi, să raci şi anabaptişti . La S i b i u ,
com a n d a ntul Casta ldo hotărâse c ă Petru H a l ler şi Petru Vaczy, conducători i
monetă riei de a rg i nt, să conducă şi Că m a ra . La Baia M a re, a d m i nistratoru l
Că m ă ri i era Petru Diacul, u n rom â n desto i n i c ca re în scu rt ti m p aj u nsese
mag n at al a u ru l u i . Ra portul întocmit pe baza u nor date reale, verificate
d i rect de Werne r constituie o i ma g i n e verid ică a situaţiei preca re în ca re
se găsea u zonele m i niere s u b ra portul exploată rii şi a d m i n istră ri i , datorită
l u ptelor şi i n sta b i lităţii politice i nterne.
Î n ca pito l u l „ Despre că m a ra pentru „ cementa rea" şi sch i m bul a u ru l u i
d i n Tra nsilva ni a ", a utoru l menţionează c ă „ cementarea " ş i sch i m b u l a u ru l u i
a u fost întotdea una a rendate de regi pentru o a n u mită s u m ă d e b a n i
princi p a l i lor orăşeni d i n S i b i u . Arenda a fost de 4 000-5000 flori n i s a u chiar
d e 7000 flori n i . Regele Ioan , m â niat pe sibieni pentru că n u i s-au alăturat
a mutat l a Cluj cămara pentru „cementa re", sch i m b u l şi baterea a u ru l u i , şi
a pus să fi e a d m i n istrată în regie pentru el. După moartea lui Ioa n, că m a ra
a revenit sibieni lor şi îndeosebi l u i Petru H a l ler. „ D a r fără îndoia l ă că d i n
sch i m bu l a u ru l u i pot ieşi m a ri foloase d a că se veg hează c u m trebuie l a
aceasta . Căci s e găseşte mult a u r î n Tra nsilva n i a şi s e obţi ne mai a les d i n
spăla re şi n u e îngăduit s ă fi e d a t î n sch i m b n i m ă n u i decât d o a r regel u i .
Aproape c ă n u este l o c î n Tra nsilva n i a , îndeosebi î n pa rtea ca re s e uneşte
cu U ng a ri a , coti n d de la răsărit la miază -zi, în ca re să n u fie bogate băi d e
spălat a u ru l . S u nt totuşi şi mi nere u ri de a u r ca re se s p a l ă î n târgu rile Abrud,
49
Baia de Criş şi Băişoa ra . „ . Î ncă d u pă păre rea tutu ror, d i n atâta belşug de
a u r, n ici chi a r a patra p a rte sau o parte m a i m ică chi a r decât aceasta n u e
înfăţişată l a că m a ră . Căci a re m u lţi duşmani l a pâ ndă ca re îl cumpără şi îl
exportă în afa ră pentru câşti g u l lor partic u l a r. Această a n a rh i e se pare că
a fost pri l ej uită de vina că măraşilor, ca re n u a u ţinut paza cuve n ită, şi n i ci
n u şi-au tri mis oa menii lor cu bani pentru facerea sch i m b u l u i , n ici n u s-au
a şezat în locuri potrivite l a ca re să fi putut a u ra ri i ven i în sigura nţă şi fără
g reutate şi m a i a l es să fi putut pri m i ba n i i . Căci este g reu pentru oamen i i
m a i săraci, ca re m u n cesc zi de zi la obţinerea a u ru l u i „ . s ă alerge la S i b i u ş i
dacă cumva că mara n u schi m bă a u ru l - ceea c e obisn u i eşte s ă s e întâ m p l e
d e s d i n l i psa d e ba n i - să d e a a proa pe c u sila s pre sch i m b puţi n u l a u r pe ca re
îl a u a l tora, şi a ceştia îl cumpăra pe cât vor ei şi nu d u pă sch i m b u l cuvenit.
„ . Acum se face o s i n g u ră „cementa re" la m ij locul a n u l u i , în vreme ce sub
regele Matias şi a poi Vlad islav se făcea u în fieca re lună două „cementări"
. . . ". De această situaţie profită că mătarii - spune comisarul - ca re au
întotdea u na ba ni iar băieşii săraci a l e a rgă l a aceştia să vândă a u ru l . Bă ieşii
ar fi m u ltu m iţi să vândă că m ă rii a u ru l pentru că a cesta a re un preţ „ h otărât
şi d rept". Că mara neavâ nd ba n i pentru sch i m b a ren u nţat la i ntenţia de a
cu mpăra a u ru l băieşilor şi de a ceea foa rte puţi n i îşi m a i d u c a u ru l l a Că mara
d i n S i b i u , mai a les că d ru m u ri le sunt primej d ioase. „Iar băieşii a u ru l u i sunt
a proa pe toţi româ n i . Oraşele a u şi ele până acu m a proa pe cea mai mare
p a rte a mu ncitori l o r lor ro m â n i „ . ". „ „ . dom n u l gene ra l a dat u n edict în
n u mele ma iestăţii regeşti, „ . , a poru n cit hotă rât acelora ce e ra u bă n u iţi a
face sch i m b ascuns (de a u r) ca să fie d u s tot a u ru l l a S i b i u l a n um itul Petru
H a l le r. Şi i s-a pus în vedere l u i Petru Vaczy că ru ia i s-a încredi nţat conducerea
baterei b a n i l o r de a rgint ca să ia parte la cercetarea a u ru l u i care se va aduce
l a Petru H a l ler şi va veni l a „cementa re", şi să ţi nă socotea la l u i . . .". Autoru l
propune maiestăţii s a l e regeşti c ă a r avea m a i m u lt câştig de la această
că m a ră dacă ar a renda-o cuiva d ecât dacă s-a r îng rij i să o a d m i n i streze pri n
s l uj başul său ". Petru H a l ler era d e acord să i a în a rendă că mara cu suma de
4 . 000 d e flori n i pe an, în con d iţiile în care a ceasta să-i fie su pusă lui ti m p
d e patru a n i şi să s e poată folosi d e autoritatea rege l u i pentru a controla tot
a u ru l exploatat. Descri ind minele şi băile d e spălat a u ru l , Werner se a răta
tot atât de i nformat : „Tra nsilva n ia e m a i îm belşugată în a u r decât în a rgi nt.
Iar a u ru l provi n e mai m u lt din băi d ecât d i n m i n e . „ . mi nereuri de aur sunt
doa r în patru locuri şi din aceste locu ri doa r u n u l s i n g u r a pa rţine regelui,
a nu me Baile d e Arieş, d i n ca re se extrage doa r m i n ereu d e a rg int. Totuşi se
găsesc m i nere u ri de a rg i nt şi la Băişoara, şi la Baia de Criş, l ocuri su puse
a m â ndouă cetăţii Ş i ria ca re a pa rţine dom n u l u i Andrei şi sunt atri bu ite
m a i deg rabă U nga riei d ecât Tra nsilva niei, „ ., d a r acum l ocu itori i acestor
l ocuri u m blă doar d u pă a u r. I a r Abrud u l este al ca pitl u l u i de la Alba I u l i a
şi este foa rte cercetat d i n cauza belşugu l u i d e a u r". Referindu-se l a o a l tă
zon ă m i nieră cu tra diţie, a utoru l consem nează : „Sunt n i şte mine de a rg i nt
d eosebit de bune d u pă m ă rturia tuturor în loca l itatea Rod na l a o depă rta re
50
de trei m i l e de cetatea Bistriţa, care împreună cu a lte patru sate a l e că m ă rii

de „cementa re" a pa rţi n e acestei cetăţi cu d rept d e proprietate, d a r aceste
locuri le-a cotropit voievod u l Moldovei Petru, . . . , şi d i n acea vreme încoace
zac oa recum în pă răsi re a ceste m i ne, ca re pe câ nd e ra u s u b bistriţen i a u
d a t m a re belşug de a rg i nt. . . ; în cl i pa d e faţă l u crează a c u m î n ele oameni
săraci, pri begi , „. şi unii a na ba ptişti". Com isa rul propune ma iestăţii sale să
restituie voievod u l u i M o ldovei Cetatea de Ba ltă pentru redobâ nd i rea minelor
respective din Rod na şi suge rează posibilitatea deschiderii unor noi exploată ri
în locuri meta lifere până acum neati nse, m a i a les în ţa ra secuilor". Î n
conti n u a re se rel atează date i nteresa nte despre baterea monedelor. Moneda
de a rgint n u s-a bătut d e m u lt datorită l i psei de a rgint ca re se exploatează
cu o cheltu i a lă mai m a re d ecât a u ru l , a p reciază a utoru l . M i nele de la Bai a de
Arieş sunt pline d e apă şi l ăsate în părăsire d u pă moartea rege l u i Ioa n . Dacă
aceste m i ne , împre u n ă cu cele d i n Rod na a r fi d i n nou exploatate a r rezu lta
un m a re belşug în a rg i nt şi s-a r putea porn i baterea unei monede bune şi
fol ositoare. Moneda actua l ă se bate la Sibiu d i n a rg i ntul lăsat de mona h, d e
către Petru Vaczy, „ magistratul monetă riei" d i n ord i n u l genera l u l u i Casta ldo.
La Sibiu n u exista o Casă a Că m ă ri i regeşti . Comisari i se îng rijeau să se
facă „cementa rea" şi baterea monedelor în casele lor. Acu m acest lucru
se petrece în casa l u i Petru H a l ler. O pri ndu-se asupra oraş u l u i Baia M a re,
Werner a preciază că era vestit pentru minele d e aur şi d e a rg i nt, d a r acu m
mu lte d i ntre ele sunt acoperite cu a pă . Ioan Thu rzo cel Bătrâ n , fost asociat
al l u i Iacob Fugger, tatăl tezau ra ru l u i Alex. Th u rzo, ră mas în legătu ră cu I .
Fugger avea î n a rendă aceste m i n e d e p e u rma că rora a tras mari foloase.
Cel e m a i mari foloase însă le-a tras regele Matei în vremea căru ia a u fost în
cea mai mare înflorire . Regele Ioan a pus în a cest loc pe Frederic Sch malz
din Posnania pentru îm b u nătăţire a exploată rii şi a renta b i l ităţii minelor. Din
ca uza l i psei de bani că m a ra n u a re nici u n ven it neputâ nd să cu m pere a u ru l
ş i a rg i ntul adus l a sch i m b d e băieşi . Ei sunt slobozi s ă vândă unde vor s pre
pag uba rege l u i . „Sub regele Matei se făcea în fiecare săptă mâ n ă sepa ra rea
a u ru l u i şi a a rgintu l u i
„. şi de asemenea şi „cementarea" şi se conti nua fără
întrerupere baterea monedelor de a u r şi a rgint. . .". Această situaţie a d ă i n u it
şi în tim p u l regel u i Vladislav şi s u b regele Ludovic. Acu m „cementarea" se
face doar de două o ri pe a n şi separaţia de patru ori pe a n . Î n acele vre m u ri
că mara a ducea u n venit m a re, d e patru m i i d e flori n i a n ua l . Autoru l pune în
evidenţă „neorâ nd u i a l a " ca re d eterm i n ă situaţia a ctua l ă a minelor.
Î n i nci nta ziduri l o r cetăţii Baia M a re se află u n castel , sedi u a l că m ă ri i
şi că măraşu l u i . Aici s u nt ateliere de separa re , de a rdere şi altele. Mon a h u l
a ţi n ut î n acest castel p e George Parnassy, m a re asu pritor a l săraci lor pe
care că măraşul Petru Diacul l -a a l u ngat d u pă moartea mona h u l u i . D i n a cea
vreme Petru a ţin ut caste l u l , a poi d ucâ nd u-se l a genera l i-a predat d i n
venitu ri le că mării şi a l e minelor 633 1 / 2 m ă rci, 1 2 pisete, 4 . 536 florini d e
a u r ş i bare de a rg i nt câ ntă ri nd 3 2 de m ă rci şi 1 2 pisete . Petru Diacul , deşi
a fost a restat şi ţinut închis l a C l uj pentru acţi u n i l e sale, bucurâ n d u-se de
51
i nfl uenţă şi cunoscâ nd u -se ca l ităţi le sa l e de org a n izator a fost n u m it d i n nou

de rege şi genera l a d m i n istrator a l că mării regeşti din Baia M a re în scopul
reorgan iză rii şi resta b i l izării aceste i a . Î n fin a l u l ra portu l u i , Werner se ocu pă
de măsurile ce se i m p u n pentru reorga nizarea că mării de „cementa re" şi de
sch i m b a a u ru l u i . Arătâ nd că socotel i le mona h u l u i ca re a avut câştig uri m a ri
în sch i m b u l a u ru l u i era u în defavoarea regel u i , informaţi i l e către rege privind
câştigurile că mării era u voit i nexacte, a utoru l form u l ează u n progra m d e
măsuri rea l ist pentru reorganizarea că m ă ri i şi spori rea ven iturilor reg a l e :
- reşed i nţa că m ă ri i trebuie s ă fie î n casa regească ;
- Casa Că m ă ri i trebuie să posede cuptoru l de „cementa re" şi ate l ierul d e
batere a monede i ;
- s ă s e em ită ed icte a spre şi s ă s e ia măsu ri î n Ad u n a rea Genera l ă c a tot
a u ru l d i n Tra n silva n i a sa fie predat că marii sub pedea psă ;
- aşeza rea oamenilor credi n cioşi în locurile cele m a i potrivite d i n ca re
provi n e a u ru l pentru a speria prădătorii şi să a i bă bani l a îndemâ n ă pentru
a plăti preţu l sta bilit pentru va loarea a u ru l u i ;
- trebuie păzită mod a litatea sch i m b u l u i d rept a l Cămării Auru l u i după
ca rate şi să n u m a i fie a măg iţi cei să raci de sch i m b u ri l e specu l a nţilor, căci
d acă vor fi amăg iţi nu vor mai aduce a u ru l ;
- oamenii că măraşu l u i ş i va meşii s ă su pravegheze s ă n u se facă
contra ba ndă cu a u r, sch i m b u ri i l icite la bâlci u ri sau să treacă hota rele.
( 56).
Ra portul l u i Georg Werner ră m â n e u n document veridic, a l situaţiei
bogăţiilor m i n iere ale Tra nsilva n iei, a ra portu ri lor sociale determinate de
exploatarea şi circulaţia a u ru l u i şi a rgintu l u i pe piaţă, a contradicţi ilor de
interese i m p l icate în spol ierea acestor bogăţii . El rel iefează coexistenţa
a nacron i că a două sisteme corespunzând stadi i lor d i ferite de dezvolta re :
statutu l privi leg i i l o r feu d a l e şi p lata în bani corespunzând vremurilor m a i
noii fenomene su rpri nse î n procesul d e tra nsform a re a societăţi i .
I n vremuri l e tu l b u ri ş i pline de i n ce rtitu d i n i a l e domniei princi pelui Ioan
Sigismund Zapolya, în atmosfera ita l i e n iza ntă a curţii tra nsilvă nene, unde se
u rzeau p l a n u ri secrete şi i ntrigi, poposeşte în 1 564 Giovan Andrea G romo,
d escendent a l vestitei fa m i l i i Sforza . El a făcut o descri e re a Tra nsilvaniei în
1 564 pe ca re a ded icat-o lui Cosimo de Medici, d uce d e Florenţa şi Siena,
sca u n u l u i pa pa l şi chiar împăratu l u i , înrudit cu d uce l e . Î n i nformaţi i l e
privi nd bogăţiile Transi lva n iei s e releva : "„ . m ă ru nta iele pământu l u i sunt
bogate (în ) m i n ereu ri d e a u r din cel m a i a les, d e arg i nt şi d e a rgint viu . , „ "
zonele m i n i ere ca : Baia M a re u n d e se află m i n e bogate în a u r „ . l a Nord

Vest de A l ba I u l ia ajungem pri n munţi foa rte îna lţi şi prin păduri dese, ce
se înti nd a proa pe 3 5 de km, la trei ora şe vechi lângă ca re se găsesc cele
m a i productive fi loane d e a u r şi a rg i nt"; „Au ru l şi a rg i ntul scos d e a ici se
tra nsportă la Sibiu u n d e se bate monedă fără întrerupere". Ami nteşte de
oraşele m i niere Abrud, Baia de Criş, de râu ri l e a u rifere, în speci a l de Arieş
de unde se exploatează a u r pri n spă l a re şi se tra nsportă la Sibiu ( 5 7 ) .
52
O relatare i n teresantă ne-a l ă sat-o Pierre Lescalopier în u rm a că lătoriei

între p ri nse în Tra nsi lva nia în 1 574. Venit d i n d i spoziţia reg inei mamă,
Caterina d e Med ici, să negocieze căsătoria pri ncipel u i Ştefa n Bathory cu o
domn işoară d e onoare a reginei, Renee de Rieux, a utorul vizitează Zlatna,
pri l ej cu ca re d escrie teh nologia exploată ri i a u ru l u i . „ Nepotul pri ncipelu i
m i - a a rătat Zlatna, u n d e sunt minele de a u r şi a rg i nt v i u p e care le ţine în
a rendă Jacomo G risoni, un veneţi a n , şi Fausto G u a i , un roma n „ .". „ Î n ziua
de 5 i u l i e am văzut mina de a u r, unde pătru nde foa rte departe s u b u n m u nte
înalt. De a ici ( bă ieşii) scot n i şte piatră pe ca re, m a i întâi o a rd ca g h i psul,
a poi o m a ci nă într-o moară de apă, ca re a l u ngă p ietrele arse într- u n jgheab
de lemn, lat d e u n picior şi l u ng de două prăj i n i , u n d e l e zd robesc n i şte
pilugi g roşi, ce se ridică şi coboa ră pe râ nd u n u l d u pă a ltul, şi e p refăcută în
pietri ş ; prafu l sa u pietrişul e că rat încetul cu încetul pri n acest jgheab de apă
ca re l a ieşirea sa din ca nal, îl imprăştie pe n işte pâ nze g roase întinse pe o
pod i n ă a plecată uşor asupra unei a l bi i foa rte m a ri ; a u ru l se pri nde de aceste
pânze şi ceea ce nu se prinde cade în a l bie, i a r a pa de deasu pra se scu rge
în jos. De două ori în 24 d e ore ( bă ieşi i ) rid ică a ceste pâ nze, le spală în a lte
a l bi i , a poi pe ta lgere mari de lemn iau ceea ce este în a ceste vase, ad ică a pa
şi nisipu l , pe ca re le scutu ră puţin câte puţin până ce a u ru l se a d u n ă într-o
pa rte, i a r n i s i p u l nefolositor ră mâne în cea la ltă p a rte a ta lgeru l u i . „ . Câ n d a u
a les o cantitate oa reca re d i n acest pietriş c u a u r, î l p u n c u puţin a rgint viu
într- u n a l a m bic, u n d e prin acţi u nea focu l ui , a rg i ntul viu reduce a u ru l în ba re
şi a poi a rgi ntul viu se eva poră . Î n ziua d e 6 i u l i e a m cercetat m i n a d e a rg i nt
vi u . Pe u n m u nte înalt de o j umătate d e leghe sunt n i şte g ropi rotu nde ca
nişte puţu ri pri n care se coboa ră în m i ne, d e u n d e se scoate u n pământ de
o culoare roşie-gă l buie, cu ca re se u m p l u n işte oale d e pământ ce a u g u ra
foa rte strâmtă ; l a i ntrarea căreia ei p u n puţin că rbune d e pământ, a poi
astupă a ceastă g a u ră sau g u ră a oalei cu o cutie d e lemn d i ntr-o bucată şi
aşază mai m u lte oale a stfel pregătite, cu g u ra în j os, pomostite cu pământ
moal e , a poi fac u n foc mare deasu pra lui şi pe cel e patru laturi şi, d u pă
ce foc u l s-a sti n s şi oalele s-au răcit, ei d esfac şi trag deoparte oalele şi
atu nci ei văd cum d i n pămâ ntu l d i n ă u ntru a curs, p ri n cărbunele pus la g u ra
fiecă rei oale, a rg i ntul viu ca re se vede cum se mişcă în aceste cuti i ; sunt
ca m 5 0 0 d e oa le a stfel pregătite l a fiecare foc pe care îl fac" ( 5 8 ) .
Î n cad ru l m ăsurilor d e rei nsta u ra re a cato l icis m u l u i în Tra nsilva n i a
s e înscrie şi că lătoria l u i Antonio Possevi n o ( 1 5 3 3 - 1 6 1 1 ) , personal itate
eclezia stică ca re a îndepl i n it misiuni d i plomatice diferite în cli matu l
l u ptelor politice şi relig ioase d i n E u ropa . Î n 1 58 1 este trimis d e papă să
med ieze conflictul dintre Ştefa n Bathory şi împărat pentru cetatea Satu
M a re şi pentru a înfiinţa un sem i n a r iezuit l a C l uj în vederea pregătiri i
preoţi l o r pentru Tra nsilva n i a , Moldova ş i Ţara Rom â nească . Î n descrierea
Tra ns i lva niei te rmi nată în 1 583, Possevi no rem a rca bogăţi i l e deosebite a l e
acestei provi n ci i : „ Î n sfâ rşit, Tra nsilva nia „. este atât de bogată în a rg i nt şi
sa re încât d a că s-ar putea face negoţ cu aceste p roduse aşa cu m se vând
53
în a ltă p a rte, şi s-ar a răta m a i mu ltă g rijă m i nelor, , ven itu ri l e a r fi foarte
„ .
m a ri . Pentru a u ru l său a fost n u m ită Tra nsilva ni a de u n g u ri „ Ki ncses E rdely"

(Ardeal u l bogat în comori ) . . . . Acest a u r se extrage din m u lte locuri atât d i n
râ u ri cât şi d i n m unţi, u nde s e v ă d n u n u m a i vine (de a u r) d a r ş i bucăţele ş i
foi atât d e cu rate încât n u este nevoie s ă le topească , întocmai cum a văzut
sa nctitatea voastră din acele fă râ me pe ca re mi le-a dat regele Poloniei ca
să vi le tri mit" ( 59 ) . Autoru l a m i nteşte de monetă ria de la Sibiu u nde se bat
d ucaţii d i n a u ru l ca re se extrage d i n Tra n s i l va n i a .
Jacq ues Bongaras ( 1 5 54- 1 6 1 2 ) că lători nd î n 1 5 8 5 prin Tra nsilva n i a
menţionează episod i c : „ „ . este bogată în tot fel u l d e meta le, a u ru l s e găseşte
d i n belşug în râ uri şi su nt oameni ca re sunt rân d u iţi ca să-l strâ ngă" ( 6 0 ) .
Felician de Herbe rstein, sprij i n itor a l e l i beră rii l u i Petru Cercel d i n
închisoarea de la Chioar, comisar i m peri a l delegat pentru negocierea
l itig i u l u i d i ntre împărat şi regele Ştefa n Bathory în privi nţa cetăţii şi reg i u n i i
Satu M a re, vizitează î n 1 58 5 m i n e l e d i n Z latn a, Al maş, Rud a , Brad, Abrud ş i
Băiţa . Autoru l este neplăcut i m p resionat d e starea preca ră şi neorâ nd u ia l a
ca re d o m n eşte î n m i n e l e d i n Zlatna . Lipsa de orga n izare î n procesul d e
exploata re şi a m enajare a m i n e i superioa re şi i nferioare determ ina câştig u ri
scăzute ca re n u sunt pe măsura posi b i l ităţi lor rea l e .
S p ă l a rea m i nere u l u r n u s e face a ş a cu m trebu ie, ate l ierul de topit este
dotat cu i n strumenta r teh nic uzat şi i ncom p l et. M i n a de a rgint d i n Almaş
este acum a proa pe d istrusă deşi odin ioară e ra foa rte bună, „ „ . dacă s-a r
depune o g rijă sâ rguitoare făcâ n d u -se cercetă ri în j u ru l ace l u i deal s-a r
găsi deasemenea u n cuib de a u r curat, întrucât pe toate văile Al maşului se
rostogo l esc g ră u nţe de a u r solid". Lâ ngă satu l Ruda, l a o j u mătate de m i lă d e
Bra d , a utorul a văzut o m i n ă de a u r ca re a pa rţinea rege l u i . Aici era u rid i cate
două pive, u n a cu un baz i n d a r cu puţi nă a pă , cea l a ltă aşezată pe râ u l Criş cu
nouă pisă loage este m a i uti l ă . „ La Abrud m i n ereu ri l e de a u r sunt d i n belşug
„ . d a r a pa pentru acţio n a rea pivelor este aşa d e puţi nă în j u rul m i n e i , încât
ar putea face puţi nă treabă . Î n sfâ rşit modu l de s p ă l a re, e cel mai prost (cu
puti n ţă ) , încât a ş crede că bieţii băieşi abia pot să păstreze j u mătate ( d i n
ca ntitatea m i nere u l u i ) , căci ei n u mă runţesc m i ne reul d u pă cu m trebu ie, c i
î l fă râ mă într- u n ch i p g rosolan şi p e can a l îngust înti nd o pânză de sită în
ca re nădăjdu iesc (ei) că ar putea reţine a u ru l ". Autoru l este de pă rere că
o m a re pa rte d i n mi nereul de a u r se pierd e la spăl a re d atorită metodelor
e m p i rice cu ca re se operează . Intu i n d conseci nţele d eosebit d e favora b i l e
a l e unor m ă su ri org a nizatorice, bune şi i mediate, î n siste m u l m i n ier, asupra
venitu ri lor statu l u i , baron u l de Herberste i n afi rm a : „Cât a r profita statul de
exploata rea m i nere u ri l o r „ . este destu l ca acest stat a r ajunge m a i civi l izat,
m a i populat şi m a i bogat, şi ar putea să se îm podobească în tim p de pace
cu aceste bogăţii , iar în împrej u ră ri vitrege să se rid i ce deasu pra va l u ri lor
( adversită ţi i ) ( 6 1 ) .
Pietro Busto d i n Brescia , muzici a n a l princi pel u i Tra nsilva niei, Sigismund
Bathory, l a curtea d e l a Alba Iulia, într-o scrisoa re din 21 ian. 1 59 5 ,
54
a d resată fratelui să u , confi rma bogăţ i i l e m i n iere a l e Tra nsilva n iei : „Aici se
află d i n belşug mine de a u r, de a rg i nt şi de tot fel u l de meta le şi de a rg int
viu" ( 6 2 ) .
Veneţi a n u l Giorg i o Tomasi, secreta r i nti m a l pri n cipelui Tra nsilva n iei
între a n i i 1 596- 1 59 9 , într-o descriere a a cestei provi ncii face u rmatoa rel e
a p recieri : „Veniturile regelui î i v i n d i n d ij mele provi n ciei ca re s u n t p lătite
princi pel u i d i n vămi şi d i n m i nele de a u r, d e arg i nt şi d i n ocn e . La Baia M a re
. . . se extrage a u r şi a rgint şi principele Tra nsilva n iei îşi a re monetă ria sa".
„Dar m a i bogate s u nt m i nele d e l a Z l atna, . . . , m i n a însăşi producâ n d în
parte a u ru l cel mai bun, vred n i c de a fi c u răţit pri n foc; a u ru l m a i provine
(în p a rte) şi d i n apa râu ri l o r, care trecută cu meşteşug peste postavu ri
g rosol a n e îşi lasă acolo nisipul preţios" ( 6 3 ) .
Piemontezu l Giova n i Botero publicând î n 1 5 96 l a Veneţia o d escri e re
a ţă rilor E u ropei şi Americii , i ntitu lată „Relationi universali", defi neşte
Tra nsilvania în ceea ce a re m a i ca racteristic : „Transi lva n i a este foa rte bogată
în a u r, a rg int, meta le, sa re d i n ocne, cai foarte buni, vite şi g râ ne . . . Râ u ri l e
ca ră a u r curat î n bucăţi g roase cât u n deget „ ." (64) .
Celebru l astronom şi matematici a n , padova n u l Giova ni Antonio M a g i n i
( 1 5 5 5 - 1 6 1 7 ) , în opera sa esenţia l ă Geografia lui Ptolemeu, face o d escri e re
a ţă ri lor române pri n 1 59 3 - 1 594. „Aşa d a r Tra nsilva nia, „ . , n u este n u m a i
bogată î n prea fru moase o raşe, ci este îmbelşugată ş i î n toate celela lte
l u cruri de trebuinţă pentru tra i u l oamenilor, cum ar fi g râu, vin, fructe, vite,
ca ii cei mai a l eşi, păsări şi peşti. Apoi meta lele adică a u r, arg i nt, cu p ru ,
p l u m b, a rgint v i u , oţel, fier, anti m o n i u , cina bru, sulf, vitriol, sa re . . . ". O notă
a a utoru l u i s u b l i n iază : „Acolo se ta ie („glebe") şi bucăţi d i n a u rul cel m a i p u r,
d i ntre ca re unele sunt atât d e pure, încât n u mai e nevoie d e n i ci o separa re
( pri n topire) şi pot fi uşor prelucrate în orice scop, a ltele sunt a mestecate cu
a l te meta le şi acestea au nevoie de p urifica re" (65) .
Menţi u n i asu pra bogăţi i l o r în a u r şi a rgint face şi Sza nto (Arator) în
l ucrarea „De Transilvania 1 600". E l pomeneşte d e m i nele d e a u r şi a rg i nt,
-
p recu m şi de cele trei râ u ri a u rifere, Crişul Al b, Crişul Negru şi Someş u l

(66).
Revere n d u l Ed m u nd C h i s h u l l ( 16 70 - 1 733), fost a m basador englez
l a Poa rtă , însoţind o sol i e a lord u l u i Pagetin 1 70 2 pri n Tra nsilva ni a
consem nează c ă l a Ocna S i b i u l u i a pri m it î n d a r n işte mostre de a u r tri m ise
de Sa muel Koleseri, i nspectoru l genera l i m perial al mi nelor din Transilva n i a .
Despre oraşul Tu rda scrie c ă este aşezat p e Arieş de unde s e scoate n i s i p
d e a u r (67) .
Cea m a i completă şi i nteresa ntă m ă rtu rie asu pra situaţiei zonelor m i n ie re
d i n Tra nsilva n i a a p a rţine i nspectoru l u i genera l i m peria l a l minelor d i n
Tra nsi lva n i a , Samuel Koleseri ( 1 663- 1 7 3 2 ) , doctor î n filozofie, teologie,
medici n ă . Person a l itate pol itică m a rca ntă a vremii, dublată de un spirit
erud it, a fost i n iţial medicul person a l al ca ncelaru l u i M i h a i l Teleki, medic
m i l ita r în a rmata a u striacă din Transilva n i a . Sta bilit l a Sibiu devi ne consil ierul
55
a propiat a l principe l u i M i h a i l Apafi a l II-iea în probleme de m i n e rit. O bţine

ca sch i m ba rea a u ru l u i şi baterea monedelor sa fie puse s u b contro l u l său,
dobâ nd i n d astfel o m a re i nfl uenţă în cercu ri le conducătoa re şi u n sistem d e
relaţii i m presionant. Preocu pă ri l e sa le erudite s u n t răsplătite c u îna lte titlu ri
şti i nţifice . Datorită fu n cţi ilor sale a d u n ă o avere u riaşă . Devi ne şi cel mai
a propiat sfătu itor al guvern atoru l u i Gh. Banffy. Di ntre legătu ri le sa le, cel e
m a i i m portante sunt c u stol nicu l Consta ntin Ca ntacuzi no ş i dom n itorul Ţă ri i
Rom â neşti Consta ntin Brâ ncovean u pentru ca re nutreşte senti m e nte d e
a miciţie. Expri mâ ndu-şi reg retul faţă d e d ra maticu l sfârşit a l d o m n itoru l u i
Brâ ncovea n u şi a l fa m i l iei sale, Koleseri î l ca l ifica : „ . . . a căzut jertfă ba rba rei
t i ra n i i ". Vizitele sale în Ţa ra Româ nească a u consol idat natura a cestor
ra portu ri . Î n bune relaţii se afla şi cu eruditul domnitor N . M avrocordat.
S p i ritul său cultivat este evidenţiat şi d e i ntensa corespondenţă pe care o
poa rtă cu d iverse person a l ităţi şti i nţifice stră i n e . Î n 1 7 1 7 publică celebra sa
l u crare „Auraria Romano-Dacia " l a S i b i u , avâ nd pe foaia d e titl u o sta m pă
înfăţişând l ucru l în m i nele de a u r d i n Transilva n i a . Cartea este structurată în
şase tematici : o istorie a exploatări l o r roma no-dacice ; o expunere a
extragerii a u ru l u i ; o expunere despre baterea monedelor; privi l eg i i l e
o ra şelor m i niere ; specu laţii ştii n ţifi co-fi l ozofice asu pra a u ru l u i ; despre a u ru l
folosit î n medici n ă . Devenit i nspector g e nera l i m perial a l minelor d i n
Tra nsilva ni a , Samuel Koleseri s-a dovedit u n bun cunoscător a l zonelor
g eog rafice m i niere şi al tehnolog i ilor d e exploata re, a măsuri l o r d e
o rg a n izare. „ . . . toată reg i u nea m u ntoasă d i n pa rtea d rea ptă , începând d e
l a H u n edoa ra şi G i l ă u , d e la poses i u n i l e fa m i l iei Banffy, atât către Dacia
M ed itera nă , cât şi către Dacia Ripensă sau U n g a ri a până l a M u reş este
a uriferă ". „ „ . chiar şi râu ri le dau a u ru l cel m a i a les de o pu ritate a proa pe
total ă ". Cercetează l u cră ri le pentru spăl a rea a u ru lu i , conductele d e apă a l e
pâraielor de-a l u ngul cu l m i lor ş i adâ ncituri l o r m unţilor ş i până l a m a l u ri l e şi
m a rg i n i l e râ u l u i „de a u r" şi până l a satele d e pe el : Bistra , Lu pşa, Baia de
Arieş, Sălci u a , Posaga şi de pe teritori u l secu iesc pe ca re îl sca ldă m a l u ri l e
celor două Someşuri, a l e Streiu l u i şi Criş u l u i şi J i u l u i cu local ităţile Bucova ,
M a rg a , Ca ra nsebeş-Orşova . Despre munţii d i n apropierea Abrud u l u i spune
că sunt încă rcaţi cu n i s i p de a u r pe ca re-l scot râu ri l i m pezi şi repezi, că
m u lţi b u l g ă ri de a u r se găsesc în foa rte desele băi de a u r, l ocuri de spă lat
a u ru l d u pă cu m observa mai d e m u lt Reichersdorffer în Chorographia
Transy/vaniae u nd e rep roduce l a rân d u l s ă u cuvintele l u i Tau ri n us. M unte l e
B i h o r este c e l m a i vestit î n stră l u ci rea a u ru l u i virg i n c e s e s p a l ă acolo şi d e
asemenea m u ntele Vu lcan ( la Vest d e Abru d ) . „ Poţi n u m ă ra î n Dacia
M eridională patru ora şe m i n iere vestite pentru aur în fru nte cu Abrud ul, a poi
Baia d e Arieş n u m ită d u pă cupto a rele d e topire a m i n e re u l u i meta l ic ( a ici
s-a su rpat puţu l centra l cu toate l ucră ri l e m i niere) , Baia d e Criş cu g a l e ri i şi
puţu ri bine râ nd uite, vestită pentru a u ru l său „ l i ber" neamestecat d a r şi m a i
vestită p r i n b ă i l e de spălat a u ru l d e l a Ţebea . Bă iţa care înai nte s e n u mea
„Baia cea M ică " - înse m nate m i neree d e a ramă, dar ca re nu sunt l ipsite de
56
a u r a că ru i culoare n u e m a i roşie ca a cel u i d i n celela lte m i n e . Sunt aduşi

a ici germ a n i d i n Saxonia şi a lte pă rţi a l e Germa niei, cu privilegii speciale şi
pentru exploată ri le m i niere ". „Acu m Abru d u l mai e locuit d e o populaţie de
băieşi u n g u ri şi rom â n i şi a re o a ctivitate înfloritoa re „ . destu l d e bogată în
privin ţa spă l ă ri i a u ru l u i . Căci secătuiţi de vitregi a vremurilor ei n u mai sunt
în măsură să facă faţă construcţiei d e g a l e ri i sau puţu ri d u pă ceri nţele
exploată ri i meta l ice, dacă n u vor fi ajutaţi de către teza u ru l p u b l ic . D i n
celelalte local ităţi m i n iere a ră mas doar u m bra d iafa n ă a vechi i lor stă ri,
Băiţa prestează m u n că iobagească e piscopiei d e Oradea, Ba i a de Arieş
deasemenea unei i lustre fa m i l i i a Tra nsilva n iei, m i n a de la Rod na este
dependentă de conducerea oră şenească a Bistriţe i . Trebuie rea m i ntită
i niţiativa l ă u d a b i lă şi de fo los b i n e l u i obştesc, l uată d e principii Cristofor
Bathory, ocrotitoru l m i nerilor, de Ga briel Beth l e n şi G h . Ra koczy I, d i n a
căror g rijă a u fost scutiţi d e sa rcin i le provi nci a l e şi ajutaţi d e teza u r n u
n u m a i băieşii loca l n ici c i ş i cei ven iţi de a i u rea . Dacia este vestită pri n a u ru l
l i ber şi n u e m a i prejos de n i ci o a l tă regi u ne d i n E u ropa, ven i n d îndată d u pă
unele reg i u n i celebre d i n America şi Africa , în ce priveşte afl a rea a u ru l u i
nativ pur („obryzu m ") virg i n şi a n isip u l u i a u rifer". Autoru l a m i nteşte despre
a rhivele Tra nsilva niei în ca re se consem nează d a ru l d u s de Ioa n Sigismund
Zapolya sulta n u l u i Sol i man Magn ificul aflat în tabăra d e la Belg rad : pri ntre
a l tele, „ Nişte ta l e re de a u r curat p l i n e cu g ră mezi de a u r, u n e l e câ ntă rind
câte doi pou nds-i şi j u m ătate; i a r o bucată d e a u r îm pă rţită d u pă va rietatea
d i ctată de capriciul naturi i , înfăţişa întocm a i un a rbust cu mu lte ram u ri în
j u ru l că ru ia curgea încet ca u n râu de miere ". „ Î n a n u l 1 59 1 „ . (sub
Sigismund Bathory) . . . a fost g ăsită în m ă ru ntaiele pământu l u i o bucată d e
a u r c u rat pre l ucrată d e natu ră î n ch i p d e coif, scobit pe d i n ă u ntru şi cântă ri nd
opt sute d e g a l be n i de a u r pe ca re acesta u m pl â nd u - l cu d rugi d e a u r scos
d i n m i ne, l -a tri mis în d a r d ucel ui de Tosca na „ . ( Ferd i na n d de Medici, d uce
de Flore nta ) . Koleseri spune că a văzut mu lte bucăţi solide de a u r de forme
nereg u late prelucrate de natură . „ „ . a m văzut la priete n i a lţi doi ciorch i n i
stră lucind fru mos de picătu ri a u ri i . Î n satu l Ţebea se găseşte a u r, fie d e
consistenţa tă râţelor, fie î n foi prelung i . Î n râu ri şi p e m a l u ri l e lor, a nu m e a le
Crişurilor, a l e Arieşu l u i , a l e Someşurilor, a l e J i u l u i şi Timişu l u i se găseşte de
atâtea veacuri u n aur m a i m ă runt şi mai rotu n d . „". „Dar este l ucru com u n
şi cât s e poate d e cu noscut c h i a r ţă ra n i l o r c e s p a l ă a u ru l c ă u n n u m ă r d e
fa m i l i i d i n Arieşul M i c trebuie s ă d e a fiscu l u i d rept cens a nu a l pentru
piseţi". ,,Î n a n u l 1 7 0 0 a u ru l de acesta în fă râme, ca re s-a predat fisc u l u i

exploata rea m i nieră bucăţi de a u r nativ în g reutate de peste optsprezece
regesc d re pt cens câ ntărea j u m ătate d e l ivră de Viena , şi fărâ mele cele m a i

mici e ra u cât l i ntea şi mază rea, i a r cele m a i mari aju ngeau la g reutatea u n u i
d ucat şi chiar m a i m u lt. Şi n u este lucru ra r să găseşti bucăţi c â t b o b u l de
fasole şi acest l ucru n u este propriu numai unui singur loc de s p ă l a re a
a u ru l u i d i n Dacia, ci şi mu ltora ". Refe ri ri i nteresa nte face a utoru l şi asupra
teh n icii d e consolidare a ga leri i lo r : „La să parea puţu l u i d e m i n ă , trebuie să
57
pui g rinzi l a a nu m ite i nterva le şi să înfi � i că priori , să întă reşti g ri nzile

tra nsversa l e şi să le consolidezi cu pari . I n ga leri i l e şi cavităţile să pate,
săpâ n d u -se temelia de susţinere a pietrelor, e n evoie să susţi i cu stâ l p i
acoperişul pentru c a să n u fie îngropaţi s u b d ă râmătu ri să pători i , sau s ă fie
oprită ventilaţia aeru l u i ". Informaţii preţioase ne sunt fu rn izate şi despre
teh nologia pre l u cră rii mi nere u l u i a u rifer: „Aurul extras şi scos d i n mină m a i
întâ i s e a lege de pămâ nt, a poi dacă este fă râm icios s e zd robeşte, c e l ca re
este ta re se ca lcinează sa u se a rde, se stropeşte cu a pa şi aj unge fărâ micios
(apoi) cu aj utorul râşniţei se macină de ajunge pu l bere. S u nt nişte maşi n i
ca re mă ru nţesc minereu l c u ajutorul unor ştea m p u ri prevăzute cu u n ca păt
de fier. „ . Pentru zd robi rea atât umedă cât şi uscată se slujea u roma n i i de
pive foa rte m a ri săpate în piatră şi cu ca pacitate de două „ved re" d e g râ u .
M inereurile prea ta ri ce rezistă l a cioca n şi tâ rnăcop, sunt stropite c u oţet ş i
î n acest mod devine fărâ m i cios ş i astfel pot fi separate m a i uşor d e legătura
l o r putern i că cu pietrele". U na d i n operaţi i l e mai puţin folosite, rema rca
a utoru l , era „Va por et fum us stra ng u lat". Ea consta în red ucerea m i nereu l u i
prin foc ch iar înăuntru l m i nei, însă s e dovedea foa rte periculoasă datorită
aburu l u i şi fu m u l u i ca re îi îneca pe lucrători . „De aceea în zilele noastre
săpa rea (cu tâ rnăcopu l ) a fost înlocuită mai precis, mai sigur şi m a i bine
prin folosirea unor sfredele l u ngi iar fă râ m iţarea pri n forţa elastică a prafu l u i
d e puşcă ". Focu l de l e m n e este folosit ş i a z i de a b rudeni câ nd m un ca s e face
la l u mi n a zilei. Î n m i n e l e de fie r de la Trascău se scoate m i ne re u l pe u meri,
i a r în ga l e ri i l e bine org a n izate se folosesc roa be şi în puţu ri vase speci a l e de
tra cţi une. Autorul a rată că pe înălţi m i l e m u nţilor se săpau bazi ne de apă
pentru rezervoa re ca re colectează a pa d e ploaie fol osită de băieşi, spre
exe m p l u în pa rtea de sus a vă ii Roşia s pre Abrud, pâ râ u l d i n vremea
roma n i l or până în vre m u ri l e de azi a li m entează cu a pă băi l e de a u r în
ti m p u ri de uscăciune, bazi nele d i n Va lea Cornei, Stâ n ija, în Criscior, Tresti a ,
B a i a de Criş etc. Dovedind a ceeaşi precizie, S a m u e l Koleresi d escrie
teh nologia exploată rii a u ru l u i d i n râ u ri , m ă rtu rie reprezentând un document
i nedit a l i nspectoru l u i genera l i m peri a l al m i nelor asupra m u ncii băieşilor.
„Au ru l l i ber se culege în sta re natura l ă prin spă l a re . Căci m a l u l , nisipul sau
pămâ ntul n isi pos scoate la ivea lă prin a ceastă muncă brută , m a rcasita
încă rcată cu a u r. Pe lângă râu ri „ se rid ica un sca u n de spă l at a u r, ad ică o
.
tăblie pre l u n g ă , cu u n ca păt m a i rid icat şi cu cel ă lat l ă sat în jos . . . . Acesta
se acoperă cu u n ţol miţos sau de câ nepă peste ca re se toa rnă d i n coşuri şi
d i n cupe cu mâner nisipul a u rifer odată cu a pa . Mu nca se poa rtă în contin u a re
până ce sunt l u ate pă rţile mai g rosolane şi m a i pietroase, iar pa rtea mai
subţire împreună cu meta l u l e reţin ută d e ţol şi îl a coperă . Ţol u l este strâ ns
şi băgat în apă. D u pă spă l ă ri dese este curăţat d e nisi p şi acesta e spălat cu
ajuto ru l a l biei d e spălat n u m ită Scheidtrog sau Sichertrog . Î n afa ra râ u l u i se
pun n işte tă b l i i ce se întâ l nesc în cruciş la m a rginea de jos. Peste acestea se
întinde cu g rebla n i s i p u l , pămâ ntul sau m a l u l a u rifer şi tu rnâ ndu-se a pa d e
l a ca pătul celă l a lt, s e spal ă , apa scu rgând u - se d u pă cum hotă răşte l ucrătoru l
58
împreună cu ma l u l pri n deschizătu ra de jos ce se întâ l neşte l a mij l ocul

extremităţi i şi ră mâne partea ca re este mai g rea ca celela lte. La Ţebea şi
Arieşul Mic sunt să pate ca n a l e înguste şi adânci d i n ca re sunt l uate cu g rebla
pietre l e şi pământul mai consistent şi la ca pătu l ca n a l u l u i se tri m ite a pa
oprită de u n mic (ca n a l ) ră m â n â n d nisipul metal i c ca re e curăţat de m â l prin
scu rgerea a pei d i n ca n a l . La Ţebea şi Arieşul Mic ca şi în locuri le u nde se
culege aur în g ra n u l e sau fărâ me sau foiţe acesta este mod u l de s pă l a re a
a u ru l u i ". Dacă în ti m p de 6 zile n u putea u fi culese două sa u trei pisete de
a u r, locul e ra considerat secătuit şi părăsit. Î n acelaşi fel se spă l a şi a u ru l d i n
m i nă căci m i nereurile ca re n u rezistă la zd robirea umedă sunt p refăcute în
m â l şi nisip şi acesta este condus de apa trimisă d i n a l b i i l e pivelor zdrobitoa re
şi pri ntr- u n mic ca n a l la tă b l i i l e a şezate mai jos de pive şi acoperite cu u n
ţol ş i a poi procesul d ecurge la fel . „Aceste coşu ri sau jgheaburi sunt l a noi
mai l u n g i şi nu pătrate ca în local ităţile m i n ie re d i n Ungaria ; (de rem a rcat
este fa ptu l că autorul p ri n fu ncţia şi cu noştinţele pe ca re le deţine
poziţionează geografic zonele m i n iere din Transilva n i a , descri i n d specificul
a utohton d e m u n că al băieşi lor, în cad ru l unei u nităţi econom ice şi geogra fice
i m porta nte d isti n cte faţă d e teritoriile Ungariei şi specificul tehnologiilor
m i n ie re uti lizate i n a cestea ) - la ca pătu l pri n ca re se scurge a pa şi m â l u l ele
s u nt mai l ate şi m a i încl inate, i a r în spate, acolo unde sunt cele două toa rte
de ca re ţine băieşul coş u l , e l e sunt mai înguste şi totuşi mai îna lte în pă rţi şi
a u fu n d u l mai rotu njit pentru a reţi ne l a mişca rea de clăti n a re ma rcasita
încărcată cu a u r îm p reună cu fă râmele negre, în majoritate". M u nca în m i nă
- a preciază a utoru l - este m a i g rea şi mai costisitoa re decât aceea ca re se
face la suprafaţa pă m â ntu l u i l a l u m ina soa re l u i , sau pe m a l u ri l e râ u ri lor, dar
folosul ei e m a i m a re şi venitul este consta nt şi sigur. Această m u ncă se face
adâncind în jos puţuri sau săpând ga leri i . Săparea puţu ri lor se face în
vâ rfu ri le, cu l m i l e m u nţilor d u pă a n u m ite ind icii surpri nse de băieşi, ca re le
promit o spera nţă de câştig . Puţuri le nu pot fi însă să pate pâ nă la adâncimi
mari d i n ca uza cheltu iel i lor m a ri şi riscu l u i năvă l i rii apelor şi sta g n ă rii
aeru l u i , m a i renta b i l e sunt g a l eriile ca re înlătură i m pedi mentele m u ncii din
puţuri şi u n d e se pot u rmări m a i bine prel u n g i ri l e mi nelor meta l ice. ( M inele
meta l ice n u a u mers reg u l at şi deci nu există p l a n u ri fixe şi i nvariabile
pentru facerea săpătu ri lor) .
Kăleseri se o p reşte şi asu pra trad iţiei pe ca re o are Tra nsilva n ia în cad ru l
acestor ocu paţi i, el a m i nteşte de o mare excavaţie î n mu ntele de m a i s u s d e
Abrud d i n ca re s e m a i pă strează o cavitate mare î n piatră tare, c u trepte,
în ca re se m a i află a u r în pe reţi şi ru inele sale. Acolo unde co nfiguraţia
tere n u l u i a permis şi a u fost surpri n se indicii asu pra meta l u l u i răspâ ndit
în pi rită sa u pietriş s-a l u crat folosind ga lerii boltite. Asemenea l u cră ri se
văd l a Rod na, la H ă rţeg a n i , m i nele de fier de la H u n edoa ra, lângă Mehadia,
între Cara nsebeş şi Orşova . Astfel începâ ndu-se de curând cu răţi rea u nei
galerii la Trestia s-au găsit trepte tăiate în stâ n ca ta re pentru înles n i rea
m i nerilor, ceea ce nu s-a m a i făcut de către să pătorii epoci lor u rmătoare
59
ARTA AURARIL OR ÎN TRANSILVANIA
şi de a ici reiese că aceştia îşi făceau galerii l e în sens orizonta l , şi a ş crede

că u rca rea şi coborâ rea se făceau folosind nişte scă ri d e l e m n , sau n işte
fu n i i cruţâ nd cheltu i a l a . Şi nu au fost aşa de fa natici în măsura rea înă lţi m i i
şi lăţi m i i g a l eriei, cum se silesc a z i cei mai mu lţi să le facă d u pă toate
reg u l i l e a rtei , ci se mu lţu meau cu folosu l ce decurge d i ntr-o l u cra re atentă ,
sig u ră şi necesa ră . Referi n d u-se în conti n u a re l a minele d i n Dacia, Koleseri
menţionează o serie d e i n d icii ca re a m i ntesc de exploată ri le m i n iere a rha ice :
g a lerii, g ropi încăpătoare, pietre îngrămădite de-a l u n g u l fi loanelor meta lice
ce pot fi văzute în m u nţi, mai sus de galeria n u m ită d u pă Sigismund ca
Vu lca n u l , Breaza, H ă rţă g a n i , Ca raci etc. „Cum că roma n ii s-a u îngrij it de
extragerea a rg i ntu l u i , dovedesc cu hotă râ re u rmele ră mase". Se m a i văd
încă mormane de zg u ră , ba se cunosc chiar unele d e zgu ră pietrificate. Dacă
întrebi : unde oare? Se răspu n d e : în ră măşiţele de la Sălişte, H ă rţăg ani,
Bă iţa (j u d . H u nedoa ra ) , Trască u , Remetea (jud . Alba), Baia d e Arieş şi în
întinsele m ă rturii ră mase de la Rod n a .
Reve n i nd asupra procedeelor d e prelucrare a m i nereu l u i meta l ifer,
a utoru l e n u nţă eta pele succesive pe ca re le parcurge. Tot ce se extrage d i n
puţu ri s a u g a lerii s e tra nsportă la morile d e zdrobire în ca re s e fă râ mă în
şte a m p u ri întă rite la ca păt cu fi er sa u cu pietre solide pentru a rezista l a
l ovituri putern ice, şi mu lţu mită a pei c e curge d i n cisterne s e preface î n mâl ş i
m ă ru n ţi n d u-se pri n lovire pă rţile de piatră şi de pă mânt trec pri n conducte,
meta l u l m a i g reu ră m â n e în jgea b u l sa u troaca de spă l a re . Mori l e de
zd robire sunt frecvente pe teritori u l regesc cât şi pe moşi i l e nobi l i lor şi sunt
prevăzute cu 6, 9, 12 pive, d u pă mij l oacele celor ce p lătesc urbura şi d u pă
belşug u l d e apă ce a cţionează pivele. Sta rea în ca re se găseşte preţiosul
meta l con stituie u n alt s u biect a l comenta ri u l u i . Aurul legat este a mestecat
şi încorporat a ltor meta le şi m i nereuri. Se găseşte însă în „Anti m o n i u l sola r
n u m it astfel d i n această cauză, ca re este c u d u n g i fru moase d a r n u l u ngi şi
cu pu ncte roşii şi tot a stfe l amestecat cu cinabru l , dar ca re nu a re culoa rea
vie a m i n i u l u i ci culoarea întunecată a prod uselor mercu ru l u i . Tot a u rul fie că
a r fi d i n m i n ă sau d i n râ u sau nativ e a mestecat cu arg i nt mai m u lt sa u mai
puţi n , totuşi ca m o treime din a u ru l mi nelor este a lcătu ită de fa pt din a rgint,
sau e socotită ca ata re . Autorul conchide că pentru cine vine d i n Ungaria şi
i ntră în Tra nsilva nia, reg i u n i l e bogate în a rgint se afla pe stâ nga, o dovedesc
u rmele materiale ce pot fi pi păite cu mâna sa u în cercate cu focu l . Azi doa r
bistriţe n i i scot puţin a rg i nt d i n minele d e l a Rod n a . Î n ca pito l u l despre
regenera rea natura l ă a a u ru l u i şi a meta lelor, a utoru l precizează că în mina
de fier d e la H u n edoara este obiceiu l ca locuri l e părăsite ca fi i n d secătute de
m i nereu să fie rel u ate în cercetare de să pători după scu rgerea unui n u m ă r
d e a n i şi s ă fie găsite m i n ereu ri „fecundate de natură ". Val ea a u rifera a
Abru d u l u i , prin care curge pârâ u l Roşia, împreună cu extremitatea m untelui,
a u fost răscol i te de sus în jos d e sute de ani şi dacă socoteşti doar vremea
de la Tra i a n încoace, de u n a mie şase sute de a n i de m u n că neîntre ru ptă - şi
ele totuşi aduc în fieca re an u n venit bogat d e câteva mii d e piseţi d e a u r.
60
Locuitori i satu l u i Ţebea d i n comitatu l Za ra nd u l u i sapă în fieca re a n

pămâ ntul ş i obţin prin spă l a re a u ru l cel m a i fru mos, a p roape fără sea m ă n în
toată ţara, în foiţe, asemenea tărâţii , până la 300, 400 şi 500 piseţi (68 ) .
Tra nsilvania a fost încă d i n a ntich itate u n pământ a l a u ru l u i şi argi ntu l u i ,
e a a cu noscut în evu l med iu sisteme diferite de org a n izare î n vederea
exploată rii m i ne re u rilor, reprezentâ nd p l a n u l unor a m p l e confru ntă ri de
interese între puternicele g ru p u ri de afa ceri loca l e sau stră i n e . Cert este că
med i i l e breslaşe special izate în creaţiile a rtistice de orfevrerie aveau o piaţă
a bu ndentă local ă a meta lelor nobile d e u n d e se a p rovizionau ritm ic, a u ra rii
d eve n i nd persoa n e bogate şi influe nte, reprezentative ale com u nităţi lor
u rbane şi ch iar a l e curţi lor reg a l e . Am ploa rea exploată rilor m i n iere, a
pre l u cră ri i metalelor nobile în Tra nsilva n i a şi scu rgerea lor în Occident şi
Orient este i m posi b i l de a p reciat. Tra nsilva n i a a ră m a s o regi u ne să racă,
modestă , cu o menta l itate patri a rh a l ă în og l i nda a nsa m b l u rilor a rhitectura le
tă ră neşti de tip feud a l , cu mici castele rid i cate d e nobi l i în sec. XVII şi XVIII,
cu med i i meşteşugăreşti şi mici pieţe l ocal e adă postite în pitoreşti l e burg u ri
aşezate pe d e a l u ri l e şi în vă i l e Tra nsilva niei în com p a raţie cu a m ploarea
dezvoltă ri i clasice feudale în centru l şi a pusul E u ropei . Puţi ne d i n bogăţi i l e
Transi lvaniei s - a u revărsat şi s e regăsesc î n n ivel u l şi sti l u l d e viată loca lă,
în modestia construcţiilor la sate, târg u ri sa u oraşe. Puterea ecleziastică
a fost singura ca re s-a împotrivit tra nsferu l u i de bogăţii în străi nătate,
ea si-a a pă rat cu fidel itate patri m o n i u l moşten it, oferi nd a stăzi istoricilor
cel m a i i m portant segment de cercetare a creaţi ilor a rtistice a l e lumii şi
mental ităţilor d ispă rute.
61
IV. TEHNICI TRADIŢIONALE DE PRELUCRARE
ARTISTICĂ A METALELOR NOBILE
UTILIZATE DE AURARI
EXPERIENŢELE ANTICHITĂ ŢII ŞI EREDITA TEA LOR ÎN

MEDIEVALITA TE
Datorită proprietăţilor fizico-chimice deosebite, posibilităţi lor inepuizabile

de prelucrare şi fru museţii sale, a u ru l a i ntrat în conştiinţa socio-culturală a
civi lizaţiilor drept „regele metalelor", fiind investit practic cu titlu l suprem de
sistem de referinţă, ca echivalent general a l tuturor mărfurilor. Reprezentând
încrederea şi garanţia fundamenta l ă în structu ri le şi fu ncţiile societăţi lor
umane, auru l şi a rg i ntu l au fost inventate, create de om în scopul stăpînirii
puterii, a echili brelor economice în interioru l societăţilor, a dimensionă rii
va lorilor, înzestrâ ndu-le cu semnificaţii fabuloase spiritua l e : mitu ri, l egende,
atribuiri magico-religioase, cosmogonice, esoterice, cultura l-artistice etc.,
incluzând în valoarea sa conferită de om, aproape totul . Puterea sa de seducţie
s-a manifestat încă d i n antichitate, când se arăta o preţuire deosebită, pe care
o găsim esenţializată metaforic la Sapho : „Au rul este incorupti bil pentru că
el este fiul lui Zeus", altfel spus, a u ru l , pri n forţa sa este mai presus de om şi
nu poate fi stă pâ nit. Anticii atribuiau auru l u i semnificaţii esoterice, ei aveau
senti mentu l fa bulos al su premaţiei câ nd îl controlau, devenind eroi legendari
când învingeau în regiunile străine, îndepă rtate şi se întorceau acasă acoperiţi
de glorie.
Interesante date privind sursele de exploata re a a u ru l u i în a ntich itate şi
procedeele pre l ucră rii lui clasice, l e conferă E tienne Coche de la Ferte, fost
conservator la M uzeu l Louvre d i n Pa ris, în cartea sa „Les Bijoux Antiques",
Pa ris, 1 95 6 . I nformaţii l e sa le se referă l a teritori i l e ca re a u constitu it leag ă n u l
culturii şi civi l izaţi i l or a ntice clasice, însă ele s e pot extra pola, prin a na logii şi
s i m i l itud i n i , teritori ilor Traciei ca re era u racordate prin interese pri ncipalelor
a rtere comercia l e ale a ntich ităţii pe ca re se veh icu l a u ca ntităţi im porta nte
de a u r, a rg i nt, între Asia şi E u ropa . Legendele g receşti sunt primele
ca re rel evă cât de veche era pre l ucra rea a u ru l u i , a metalelor în genera l,
încetăţen i nd figurile eroice a le fieru l u i şi forjări i : Prometeu, Hefa istos,
Vu lca n , G h i lga meş, care se confu n d a u cu practicile obişn uite sau de cult a l e
acestei a ctivităţi esenţi a l e . Legenda Argona uţilor ş i că uta rea Lân i i de Au r
pare a fi în rel aţie cu procesul d e că uta re a a u ru l u i în reg i u n i l e scitice, pe
râurile M ă ri i Neg re. Pluta rh menţionează în Viaţa l u i N u m a , u n u l d i ntre pri m i i
regi a i Romei, c ă acesta organ izase meseriaşii î n corporaţii profesion a l e . Î n
Ita l ia ei se n u meau „ a u rifex", sau „ b ra ctearius", i a r în G recia, „chrysochoos".
62
Tehnici tradiţionale de prelucrare artistică a metalelor nobile utilizate de aurari
Reg i u nea Caucaz u l u i reprezenta u n a d i n cel e m a i vech i şi bogate vetre de

exploatare şi pre l ucrare a a u ru l u i . Aici existau fi loane de suprafaţă ca re se
exploatau uşor, turn a rea fi i n d foa rte s i m p l ă , pu rificarea i m p l icând o trata re
m a i complexă . G reci i purificau a u ru l prin t u rn a re cu u n a mestec pe bază
d e p l u m b care reţinea i m p u rităţi le minereul u i , d a r recolta u a u r şi d i n râu ri ,
ca re n u m a i era n evoie s ă fie purificat, totuşi el e ra prea maleabil î n stare
pură şi atunci trebuia a l iat ( Diodor d i n Sici l i a , Biblioteca, III, 1 4 ) . Practica
purifică ri i a d eve n it curentă în curs u l m i l e n i u l u i I î . C h r. Anticii se preocu pau
d e pu ritatea a u ru l u i d a r n u aveau m ij loace să-i determine titl u l . Pe baza
a n a l izelor de la borator cu raze X sau g a m ma s-au detectat titl urile varia b i l e
d e a u r : piesele provenite d i n Egi pt avea u tit l u l d e pu ritate între 70 şi 9 9 %
a u r, cele d i n Mesopota mia, între 3 0 şi 4 8 % , î n G recia şi Etru ria s e folosea a u r
pal cu co nţinut mai mare de arg i nt (electru m ) . Auru l a l uvia l ( pepite de a u r
d i n râ uri) s e exp loata î n ca ntităţi m a r i , fiind m a i a p roape de nevoile antici lor.
Roma n i i , la sfâ rşitul epocii republica ne a u început să extragă a u r d i n pi rite
sa u s u l fite, metodă ca re a devenit curentă în ti mpuri l e modern e . Geog rafic,
cele mai i m porta nte fi loane de a u r, recunoscute pe ntru tradiţia lor, se situau
în Tracia, în insulele g receşti, pe coastele Asiei M ici, regi u nea Ca ucaz u l u i .
I mperi u l Roman beneficia d e câteva resu rse s u p l i menta re, menţionate de
Stra bon, în Africa , N u bia şi Etiopia, fu rnizâ nd a u r şi Egiptu l u i , Cartaginei şi
S p a n i e i . Cercetătorii cred că secretele turnării metalelor veneau din Orientu l
meso pota m i a n sau asiria n . P l i n i u s citează (Hist. Nat., VII) Cad mos u l ,
Fenicia, ca „inventator" a l a u ru l u i şi procedeelor de trata re, ceea c e a r
însemna c ă e l e a u fost ad use g reci lor d i n O rient de către fen i ci e n i .
PROPRI ETĂŢI .
Aur, Au, simbolul alchi m işti lor - Soare, cerc cu u n punct concentric,
n u m it şi „ Rex meta l lorum", a fost considerat d i ntotdeauna metal preţios,
i u bit şi a p reciat pentru ca l ităţile sale ra re . Tem peratu ra de topire este de
1 064 g rade C. Este rezistent la acizi, cu excepţia a pei regale ! u n a m estec
de a ci d clorhidric şi acid n itric) sau cia n i d u l u i de Na sa u Ca. In natură se
găseşte s u b formă pură, fi i n d m a i ra r în roca de cuarţ sa u com b i nat, în roca
a u rife ră . Cele m a i i m portante filoane de a u r sau m i n e a u rifere în antich itate
era u în Asia şi Egipt. Contempora nii îl exploatează i nd u stria l , în Africa, N .
Americi i, Austra l i a ş i Rusia .
Argintul, Ag , simbol u l alchimiştilor, Lu na, semicerc cu punct, meta l u l a l b
c u cea m a i mare stră l u ci re, i u bit ş i a p reciat pentru ca l ităţi l e sa le, aspect ş i
pro prietăţi fizice. Te mperatu ra d e topire este d e 9 6 0 de g rade C. Î n a ntichitate
m i n e de a rg i nt era u în Attica , pentru g reci şi Spania, pentru ca rtagi nezi,
fenicieni, roma n i . Î n evul med i u se exploata din cele mai ren u m ite m i n e d i n
Tiro l , în Saxonia, l a Ig l a u , î n Slovacia , l a Kutlemberg ( Kutna Hora ) . Astăzi,
exploatări i n d u striale d e m a re capacitate se fac în minele de a rgint din N .
Americii, Mexic, Canada, Peru, Austra l i a , S pa n i a . Arg i ntul este m a i uşor d e
găsit ş i m a i iefti n faţă d e a u r. E l se oxidează î n aer, pri m i nd o pati nă nobilă,
d e culoare cenuşie. Arg intul se poate a u ri , teh nică cunoscută din a ntich itate
63
de toate popoa rele. Deoa rece a u ru l şi a rg i ntu l s u nt meta le moi, ele trebuie
com b i nate sau a l iate cu a l te meta le com pati b i l e . (Au +Ag + Cu sau Au + Cu ) .
Acest a l i aj este mai d u r ş i ducti l datorită proprietăţi lor de topire ş i prelucrare
specifice. Meta lele ca re i ntră în com bi naţie au la râ n d u l lor o a nu mită
i nfl uenţă a s u pra cu lorii a l iaju lu i , mai a les l a a u r. Mai m u lt cu pru şi mai puţi n
a rgint d eterm ină o culoare roşcată sau g a l ben-roşcată . Prin adăugare d e
n ichel şi p a l l a d i u m s e obţine u n a u r a l b, i a r p r i n adaos d e cad miu, u n a u r
cu aspect verde. Pentru a n u mod ifica meta l u l nobi l este sta bilit procentaj u l
optim permis î n a l iaj .
Titlurile cu ca re s e l ucrează şi s e operează loca l şi i nternaţional î n atel iere
autorizate oficial sau bă nci ca re m a rchează meta l ele cu poa nsoa ne, oferind
g a ra nţie şi cred ibil itate va lorii meta l u l u i sunt: 1 000/ l O O O = meta l pur, în ca re
a u ru l a re 24 de ka rate iar a rg i ntul a re 1 6 Lot. Acest meta l n u poate fi pre l ucrat
datorită moliciunii l u i şi în conseci nţă se a l iază . Cele m a i obişnuite titl u ri cu
ca re se l ucrează şi ca re s-a u încetăţenit sunt de 1 8 ka rate corespunzând
titlu l u i d e 750 %o şi 1 4 karate, corespunzănd titl u l u i d e 580%0. La a rgint
cel e m a i obişn uite a l iaje sunt cele d e 1 3 Lot ( 8 1 2 %0 ) , de 12 Lot (800 %0)
sau 1 4 Lot (875 %0 ) . Auru l , a rg intul şi cu pru l se prel ucrează la ca l d şi la
rece cu ace leaşi efecte .
I nstru menta ru l teh n i c uti l izat de maiştri i constitu ie u n ansa m b l u ca re
n u s-a perfecţionat su bsta nţial până în evul mediu, consideră speci a liştii .
Luc La n e l , a n a l izând atel ierul celebru l u i a rgi nta r Thomas Germ a i n , a precia
că , acesta avea un i n stru menta r teh n ic o bi ş n u it ca şi al vech ilor eg i pteni .
Scu l e l e folosite în a ntichitate e ra u d i n b ronz sa u cu pru . Siste m u l d e suflare
prin b u rduf d i n epoca clasică s-a perfecţionat în Grecia . Secretele fa brică rii
e ra u a pă rate printr- u n esoterism profesion a l ca re n u s-a pierd ut până l a
sfâ rşitul a n tichităţii (69 ) . Telemac î n Lacedemonia pentru a acoperi c u fol i i
d e a u r coa rnele vacii sacrificate, «făcu s ă v i n ă fău ra ru l care ţinea î n m â i n i l e
sale i n stru mentele a rtei s a l e , i n stru mente d i n bronz servi nd la baterea
a u ru l ui, n i cova l a , cioca n u l , cleşti bine făcuţi» (Od iseea, III, 4 3 3 ) .
Topirea, turnarea sunt procedee teh nice, a p l ica bile p â n ă la va lori
ca l itative a rtistice, a u ru l şi a rg i ntul fii n d meta le fuzi bile. Inai nte de tu rna re
maistru l pregătea u n tipa r d i n ceară, p l u m b, cu pru sau lemn . Fieca re pa rte
com ponentă era tu rnată în forme de nisip. Pentru obiectele mai com p l icate
trebuia u rea l izate m a i multe tipare, fragmentele fi ind a poi cu plate şi
înşuru bate . Pentru ornamentele ca re se repeta u , în serie era suficient o
s i n g u ră fo rm ă , ca re a poi se ti părea în forme de nisip. Cele mai reuşite tipare
se produceau în fo rme de cupru, ca re d u pă cize l a re a p ă rea u ele însele ca
n işte l u cră ri d e a rtă .
Matriţarea este teh nica utilizată pentru i mpri m a rea în serii mari a meta lelor
masive, în specia l la obţinerea de med a l i i , plachete şi monede. Motivele era u
i mpri mate c u mare precizie, p â n ă la d eta l i i l e cele mai rafi nate. La NOrn berg,
64
a rg i nta ru l Wenzel J a m n itzer a constru it, îm preună cu meca n icul Hans Lobsiger,
o maşină de matriţat cu ajutoru l căreia trasa benzi ornamenta l e pe ca re le
vindea a ltor argi ntari . Presarea şi matriţa rea meca nică s-au genera l izat a bia
în secolul a l XVIII-iea .
TEHNICI DE ORNAMENTARE
Filigranarea şi granularea sunt d i ntre cele m a i uti l izate teh n ici de

ornamenta re . Fi ligra n u l este u n fir de a u r sau arg i nt răsucit d ispus în motive
spira l e, benzi, florale, geometrice etc, ca re sunt l i pite pe suprafeţele piese i .
Gra n u l a rea constă î n rea liza rea teh nică a u nor bobiţe de a u r sau a rgint.
Ambele teh nici a u fost uti l izate încă d i n a ntichitate, mai a les de etrusci, a poi
d e atel iere l e bizantine, postbiza ntine, de atel ierele de pe teritori u l patriei
noastre, mai a les în orname ntica bijuterii lor de trad iţie biza nti nă, iar în evu l
medi u şi e poca barocu l u i a u fost util izate cu pred i lecţie.
Ajurarea era u n procedeu teh n i c agreat d e maiştri pentru efectele sale
deosebite . Suprafeţele motivelor a l ese erau traforate, pri n stră p u ngeri,
decu pări sau turnare în forme specia l e . Teh n ica aj uru l u i a fost folosită m a i
a les î n perioada goticu l u i tâ rziu şi Renaşteri i .
Emailarea. Fieca re ma istru trebuia s ă stă pânească foa rte b i n e teh n ica
e m a i l ă ri i . Decorul emailat reprezi ntă un acom pania ment pictu ra l a l
a rgi ntă rie i . Ema i l u l este o masă sticloasă colorată , obţinută prin topire în
creuzet (cu ptor m ufă) şi a p l icată pe suprafaţa meta l u l u i . La tem pe ratura
de 700-800 g rade C se prod uce sudarea emai l u l u i cu meta l u l . Masa de
email topită era d izolvată în apă şi u n l i a nt de miere sau ceară . Î n decursul
secolelor a u existat m a i m u lte teh n ici de ema i l a re.
Niello ( n igel l us, lat. = neg ricios) este o masă neagră de a rgi nt, cu pru ,
p l u m b, borax a p l icată pe suprafeţe g ravate şi a rse uşor l a foc slab. E l poate
constitu i de asemenea suport pentru ornamente d i n meta l . Cu noscut d i n
a ntich itate, n i e l lo a fost u n procedeu foa rte agreat î n secolele X I , X I I şi m a i
a les î n epoca Renaşteri i . Armele orienta le era u decorate î n teh n ica niello;
astăzi ea m a i este folosită în atel ierele d i n India, Sia m şi Tui a .
Emailul cloisonne (Ze l lensch m e l z = e m a i l compartimentat sa u ce l u la r)
este cel m a i vech i tip de m otiv emai lat. Diversele porţi u n i era u u m p l ute
cu diferite culori de ema i l . D u pă a rdere suprafaţa era nivelată şi polizată ,
l ustru ită . Tehn ica era cunoscută d e egipten i , g reci , ro mani, Orient, aju n g â n d
l a o deosebită înflorire în epoca biza nti nă şi î n evu l med i u europea n .
Emailul champleve (Gru bensch melz=ema i l dispus în cavitate) , i n iţi a l era
a p licat în cavităţi pe cupru, bronz. Masa de sticlă topită se turna în a ceste
cavităţi d u pă ca re se şlefu i a . Util izată încă d i n antichitatea romană, de către
popoa rele celtice, a fost utl izată m a i a les în seco l u l XII şi XIII, câ nd se
răspâ ndeşte. Cele m a i i m porta nte centre au fost în ţinutul Maas, pe Rinul
i nferior şi în Limoges-Fra nţa .
65
Emailul en base tai/le (ema i l u l de a rgint tra nsparent, translucid) era

util izat în epoca goticul u i , secolele XIV şi XV. Dese n u l e ra zgâriat sa u tăiat în
su portul d e a rg i nt şi u mp l u t cu o masă de sticlă transpare ntă moale, a stfel
încât, după răci re l u m i n a să se reflecte în a rgi ntu l de suport.
Email În ronde bosse este teh n ica acoperi ri cu ema i l de a u r pe elemente
plastice . Benven uto Cel l i n i a descris a ceastă teh n i că ca re a fost pred i lect
a bordată la c u rtea burg u nd ă , în seco l u l a l XV- iea şi m a i tâ rziu în Bohe mia,
în ti mpul l u i Rudolf (cca . 1 60 0 ) . Figurile tu rnate era u parţia l sau i nteg ra l
acoperite c u u n email opac sa u transl ucid (tra nsparent) d â n d naştere
plasticii emai late policrome. La fel puteau fi emai late şi reliefurile.
Emailul pictorilor, n u m it şi ema i l de Li mosi n , a fost folosit l a curtea
burg u nd ă , în j u r de 1 40 0 , apoi, în seco l u l XV-XVII, la Veneţia şi Limoges,
u nde a aju n s l a maximă înflorire . Placa de meta l , adesea d i n cupru, era
a coperită cu un strat de email colorat, contu rat cu a u r şi a poi a rs .
Pictura În email s e deosebeşte de această teh nică p r i n fa ptu l c ă , p e u n
fond de ema i l a l b s e picta u culori d i n oxizi de meta l . Î n a ceastă teh nică ,
asemă nătoa re picturii pe porţel a n , a u fost rea l izate în seco l u l a l XVIII- iea
m i n iatu ri le pe cutii , casete, ceasuri, garnituri de toa letă , portrete m i n i atu ra l e
t i p camee sau p e rel iefuri a u rite.
Pictu ra cu cu lori reci s-a folosit mai a les în evul med i u şi Ren a ştere,
d a r lacu l colorat s-a deg radat în ti m p, a stfel că s-au păstrat puţi ne piese
rea l izate în această teh n i că . Î n seco l u l al XVIII-iea s-a folosit pe cuti i a u rite,
ca rcase de ceasuri, eva nta ie, un ornament d i n diverse nua nţe de a u r - a
quatre cou l e u rs . Î ncă pe pumnalele miceniene s-au găsit două nua nţe d e
a u r.
Încrustarea se rea l iza pri n a pl i ca rea sau u m plerea unei i ncizii cu u n fi r
d e a u r s a u a rg i nt. Suprafaţa e ra n etezită, pol izată s a u l u struită . E ra teh n i ca
m a u rilor spa n i o l i , a ma iştrilor c h i n ezi şi ja ponezi. Renaşterea a a p reciat
a ceastă teh n ică şi a pre l uat-o d e l a să biile d e Damasc, de unde şi n u mele
d e damasch i n a re.
Aurirea rep rezi ntă u n a d i n cel e mai vechi teh nici cu noscute şi a p l i cate d e
orfevrieri . Ea s e executa la rece, la cal d şi î n stare flu i d ă . Au rirea la rece, p e
u n m iez d e a rg i nt sau cupru e ra practicată încă d i n ti m p u l roma n i lor. D u pă
1 743 s-a trecut la a rgi nta rea în serie, m a i a les a serviciilor d e masă , atel i erel e
d i n Scheffield fi i nd primele ca re a u i m pri mat o a bord a re i nternaţio n a l ă . La
sfâ rşitul sec. a l XVIII-iea a rg i nta rea la rece a fost răspândită de atelierele
englezeşti . Cea mai preţioasă metodă de a u ri re este cea l a cal d , cunoscută·
şi în a ntich itate. Aurul e ra d izolvat în mercur, până devenea o masă d e
meta l su bţi re şi a poi s e topea , mercurul s e eva pora , i a r a u ru l ră m â n ea fixat
pe su portu l de meta l . Deoa rece va pori i de mercu r erau toxici s-au căutat
a lte teh n ici . M etoda d escoperită de Brug natel l i , în 1 8 0 5 , a u ri rea pe ca l e
ga lva n i că , a făcut ca rie ră şi se pra ctică şi astăzi .
Ciocănirea sau a m butisarea constituie cel m a i vech i procedeu teh nic
d e pre l ucra re rea lizat cu cioca n u l şi nicoval a . Î n a ntichitate, pri n m a rtelaj
66
(sphi relato n ) , l i ngoul era tra nsformat în foi sau în fire ( p â n ă l a i nventa rea
fil iere i ) , care era u produse de bază pentru executarea bij uteriilor. U n
procedeu derivat a l m a rtelaj u l u i (ciocă n i ri i ) , era cel a l repusă ri i ( modelarea
cu cioca n u l ) . Foi le d e a u r sau a rgint erau pre l ucrate pri n procedee combinate .
Asu p ra l o r se a cţiona cu cioca n u l , d a r meşterii se serveau şi d e spatule sau
i n stru mente m a i fine, cu extre mităţi le m a i diversificate ; în a ceastă teh n ică
au fost l ucrate piesele etrusce şi a le epocii arhaice şi clasice g receşti . O
a l tă va ria ntă a repusării era l ovitura cu poa nso n u l subţiat ca re lăsa u rme în
rel ief, procedeu folosit d e civi lizaţiile preelenice în Creta,Troia, pe obiectele
teza u ru l u i rege l u i Pri a m sau pe cele de a rtă celtică în epoca elen istică . Din
a ceastă teh nică este posibil să fi derivat şi teh n ica cioca n u l u i , a stfel că foi le
luau toate formele d o rite pe n icoval a bicorn .
Teh nologia ciocă n i ri i , cu variantele sale, a fost d u să la desăvâ rşi re în evu l
med i u , câ nd suprafeţel e prelucrate a u că pătat co nturu ri precise şi rig u roase
ca re se d ife renţiază de prod usele a ntici lor.
Î n atelierele orfevrierilor med ieva l i a ceastă teh no logie a fost reconstitu ită
de speci a l işti în u rmătoa rele eta pe : foa ia de meta l se l a m i n a prin afi n ă ri ,
s a u l i ngoul s e aplatisa p r i n ciocă n i ri repetate p â n ă l a obţi nerea d i mensiunilor
dorite, a poi ea se decu pa cu foa rfeca şi se ciocă nea pe nicova l ă pe centru
până se obţinea treptat forma unei cupe sau cil i n d ru . Acţionând u-se şi pe
marg i n i l e sale se puteau obţine d iverse forme evazate, gâtu ite, rotu nj ite.
Prin d i recţia şi forţa l ovitu ri lor meta l u l era condus în forme a coperite cu o
folie rezistentă şi p lastică de a rg i lă sau d e ceară . Meta l u l avea tendi nţa de
a se su bţia în pă rţi l e bombate sau îng roşa în a ltele. Cioca n u l se acţionează
cu m u ltă atenţie şi înde m â n a re făcând să a l u nece molecu le l e meta l u l u i
pentru a obţine o îngroşa re şi o rezistenţă ega l ă . Lovitu ra n u trebuia
a p licată decât o s i n g u ră dată în a celaşi loc, deoarece meta l u l devine casa bil
şi îşi pierd e supleţea . Apoi meta l u l se încă lzea pâ nă l a roşu şi se lăsa să
se răceasca lent pentru a-şi recă păta ca l ităţi le i n iţiale şi a se preta l a o
nouă prel ucra re. Maistrul fol osea m a i m u lte tipuri de cioca ne şi n icova le
de dimensiuni şi forme d iferite : cioca n u l de a m butisare, de strâ ngere, de
înti ndere sau p l a n a re, n icoval e bicorn d repte, rotu nde, sem i rotu nde etc.
Cu aj utoru l u n u i dorn d i n lemn d u r sau d i n meta l se ap licau eboşării pri n
lovitu ri l e u n u i cioca n d e l e m n c u două ca pete, rea l izându-se exact forma
dorn u l u i . Această operaţie a primit numele de „coqu i lle" d u pă forma de
scoică i m primată. Î ntr-o formă de i psos-g h i ps, bronz sau fie r se presa fol i a
c u ajutoru l ciocă nel u l u i , obţinându-se d eta l i u l dorit. Dacă d i mensi u n i l e
era u mari sau formele co mplicate atunci s e d iviza u î n părţi care e ra u a poi
asa m b l ate. U rmele l ă sate pri n ciocă n i re e ra u înlătu rate de u ltimele ciocă n i ri
şi pri n palisaj (69).
Formele. Plato u rile, farfu rii le, sosierele, su pierele etc. erau confecţionate
d i n foi s u bţiri cu aj utorul bancu l u i de tragere . El era format d i n d u l a p i masivi
de a proa pe doi metri l u ngime avâ nd l a o extremitate u n schelet de lemn .
vertica l ca re menţine fi liera d i n oţel perforat de o g a u ră identică cu a formei
67
de obţi nere . G a u ra profi lată este tă iată l a rg , oblic ca o pâl nie. La cea l a ltă
extremitate a bancu l u i se afla u n ax perpendicular pe ca re se înfăşu ra u n
l a nţ p u s în mişcare c u ajutoru l unei cruci c u braţe m a ri ca u n ca besta n
orizonta l . U n sistem d e a n g renaje îi dădea o m a re forţă d e tracţi une. Foa ia
de a rg i nt d e secţiune d o rită se fixa în fi lieră cu ajutoru l u n u i cleşte montat
la ca pătu l l a nţu l u i a că rui strâ ngere se întă rea proporţional cu tracţiunea
ca re se exercita asu pra ei. Apoi se a cţiona asu pra ca besta n u l u i pentru a
trage foa ia d e a rg i nt, forţâ nd trecerea prin fi liera ca re reprod ucea profi l u l
exact. S u p rafeţele pla ne, cu rbe, bord u ri l e era u corectate c u cioca n u l d e
lemn (69 ) .
Turnarea. Dive rse e l e mente decorative a l e pieselor trebui a u turnate :
picioruşe, toa rte, buto n i , şarniere, motive fig u rative etc. Modelele era u
dispuse într-u n cad ru de fier u m p l ut c u nisip în p l a n orizonta l peste ca re
se a sa m b l ează a l doilea cad ru . Nisipul vă rsat în cad ru l a l doilea, bine bătut
lua a m prenta modelelor, a poi se separă u n u l de celă l a lt, se retrag modelele
menajând cavităţile pe ca re l e lăsau ca nalele prin care se turna meta l u l . Pe
o latu ră a şas i u l u i se afla jetu l pri ncipal d eschis în formă de pâ l nie. Şasiurile
uscate ale etuvei era u închise unul contra cel u i lalt prin col iere şi aşezate
vertica l . E ra u prevăzute orificii ca re permiteau aeru l u i să iasă la tu rn a rea
meta l u l u i topit. Meta l u l topit se vă rsa în jetul principal şi se rep a rtiza pri n
jeturi le secun d a re î n toate cavităţi le u m pl â nd u - l e . D u pă solid ificare s e d esfac
şasiurile, se ta ie jeturi l e şi se d esprin d piesele d i n bavuri care au lăsat l i n i a
d e racord a şasiurilor. Desigur c ă turnarea este mult m a i com plicată . N u
întotdeauna rezultatel e s u n t ce le aşteptate şi atu nci s e fac n o i modele, s e
toa rnă d e m a i m u lte ori până câ nd forma iese perfectă şi poate fi su pusă
procedeelor d e ajusta re şi fi n i sa re ( 69 ) .
Sudura. Pentru a asambla dife rite părţi a l e aceleiaşi piese, toa rtă,
picioruşe, buto n , şarn i e re etc., se recurgea la sud u ră , folosind u-se a l i aj e
a na loage com poziţiei piesei, d a r cu u n pu nct de to pire m a i scazut. I n
a ntichitate, pentru sudură s e folosea meta l u l preţios, a rg i ntul sa u a u ru l cu
un pu nct de topire i nferior cel u i al obiectu l u i d e asa m blat. Sudura folosită
pentru a u r e ra a u ru l însuşi cu u n titl u de 6/7 a l iat cu a rg i nt în p roporţie d e
1/7 . Pu nctu l d e top i re d evenea atunci d e 970 g rade faţă de 1063 g rade a l
a u ru l ui pur. Diferenţa d e titl u servea la red ucerea punctu l u i de topire, a l ierea
a u ru l ui cu a rgint pentru sudură utilizâ nd u -se şi în orfevreria modern ă .
Argintu l , topit l a 9 6 1 de g rade s - a folosit pentru s u d u ră î n m od ega l . Î n
e poca m a ri lor i nvazii, bij uteri i l e de a u r a u fost sudate cu a rg i nt, necesitâ nd
a po i a u ri rea l i pitu rii cu a m a lg a m de mercu r, operaţiu ne cunoscută de g reci .
Anticii a u m a i fol osit pentru sudură şi u n l i a nt pe bază d e raşini (sud u ra
ta n d ră ) . Roma n i i a u pra cticat pentru obiectele de a rgint şi bronz o sudură
pe bază d e p l u m b puţi n solid ca re cu ti m p u l se rupea . Theophrast şi a poi
P l i n i u n u meau u n produ s „chrysoco l ", ca re servea pentru s u d u ra a u ru l u i şi
ca re se crede ca a r fi un h i d roca rbonat d e cupru . Pentru a pune între pă rţi
verg i l e d e s u d u ră era u necesa re m a i mu lte topiri succesive ca re trebuiau
68
în prea l a b i l omogen izate, a poi se fixa totul cu u n fi r meta l ic încă lzit. Pentru
a obţine diferenţa specifică între pu nctul de topire al obiectu l u i şi cel a l
s u d u ri i , a rtiza n i i trebuiau s ă a i bă o experienţă îndel u n gată ş i u n och i format.
Ei tre b u i a u să a p recieze variaţiile de culoare ale meta l u l u i la foc. Top i rea
prod u s u l u i de s u d u ră odată rea l izată , pă rţile meta l i ce d evenea u compati b i le,
u rmele s u d u rii fi i nd înlătu rate cu piatra de pol izat, cu pila şi a poi acoperite
cu haşuri fi ne. Teh n ica sud u ri i constituie un domeniu foa rte l a rg , i n suficient
cercetat şi d ificil d e expl icat datorită complexităţii şi va rietăţii sa l e . S u d u ra
e ra util izată şi pentru rea lizarea a două forme de decor: fi l ig ra n u l şi
g ra n u laţia . Aceste procedee era u vech i , g recii şi etruscii nu a u făcut decât
să m oştenească a ceste secrete profesiona le transmise mult ti m p în bazi n u l
orienta l a l M ă ri i Med itera ne.
Aura ri i medieva l i a u pra cticat i ntens tehnica sudurii, folosind u n a l iaj
ana log cu cel al pieselor în care cuprul se afla în proporţie de o treime, o
pătri me, o şesime sau o opti m e . Ca o măsură de protecţie se puteau acoperi
primele suduri şi pă rţile fra g i l e cu o pastă de a l b de Spania sau arg i l ă d i l u ată
în a pă, ca re a p l icată izola meta l u l de contactul cu fl acă ra . Legea fixa a cest
a l i aj cu cupru la trei m i i m i pentru a u r şi cinci m i i m i pentru a rgint pentru a nu
scădea titl u l genera l . Piesele sudate era u aj ustate şi d ecapate de toţi oxizii
ca re i m piedica u adere nţa sud urii şi apoi era u ataşate cu aj utorul leg ătu ri lor
d i n fi re d e fier sa u agrafe . Se spoiau încheietu rile sa u articu laţi i l e înai nte
de s u d u ra cu bora x d i l uat în a pă , a poi se dispu nea sudura red usă în m ici
paiete. Se rea coperea sud u ra cu borax pudră pentru a faci l ita curgerea .
Piesel e prepa rate sunt ad use la foc, fie l a forjă, fie pe u n platou d e fier
aşezat pe u n pat de cărbu n i i n ca ndescenţi . Acţionând focul cu aj utorul
foa lelor se provoca încălzirea regu l ată a pieselor până la roşu . Materi a l u l
de s u d u ră s e turna î n picături p e a rticu laţi i . Piesa s e i ntrod ucea într-o baie
de înlătura re a oxizi l o r prod uşi prin foc şi scu rgeri l e d e borax tu rnat şi a poi
se fi n isa, e l i m i n â n d u -se excedentul de meta l rezu ltat d i n sudura prin l i p i re.
Asa m b l a rea se putea face şi la rece, cu u n sistem d e pri ndere cu ş u ru b u ri
sau n ituri a l e căror ca pete erau i nvizi bile datorită operaţi u n i i de cize l a re
prin matisare . Candela brele, poti rel e etc. era u montate cu aj utorul unei
tije fi l etate pe ca re era u înşurubate toate părţi le com ponente, strâ nse l a
extremitatea i nferioară de o piu l iţă ca re a s a m b l a totu l ( 7 0 ) .
TEHNICI UTILIZA TE PENTRU DECORAREA PIESELOR
Cizelura. Această operaţie era tot atât d e i m porta ntă ca şi cea a repusări i ,
ea a plicâ ndu-se înai nte de monta rea defi n itivă pe zonele com ponente.
Cioca n u l era i nstr u mentul pri ncipa l , el e ra uşor, flexibil şi se acţiona asupra
meta l u l u i prin i ntermed i u l unor mici unelte de oţe l , dă ltiţe ascuţite, l u n g i
de 1 2 - 1 3 cm (ciselets) , ca re s e ţi neau î n m â n a stâ ngă, perpendicu l a r pe
suprafaţa meta l u l u i , asu pra că ru ia se apl ica u l ovitu ri scurte şi ra pide. M eta l u l
69
se preta l a a cţiu nea uneltei care îi p rod ucea cavităţi sau proeminenţe cu u n
model m a i puţin a cce ntuat. Varietatea efectelor era i n fi n ită, u n model larg
şi estom pat dădea a rgintu l u i u n aspect pătat şi a p roape molicios, în ti m p ce
cize l u ra fi nă şi nervoasă accentuează d i m potrivă aspectul sau metalic pri n
reflexe, s u b l i n i ind u n g h i u ri l e şi reliefu ri le lor. U neltele de cise l u ră purtau
l a extremitatea lor u n d esen cad ri lat, punctat, perlat, pe care cioca n u l le
i m pri m a în meta l d â nd u - i u n aspect mat în opoziţie cu suprafeţele l ucioase
şlefu ite. Maiştrii mai poseda u , în afa ră d e u neltele clasice d e cizelură, o serie
de poa n soa n e pe ca re şi le confecţionau, fol os i n d u - le în sti l u l personal în
fu n cţie de fa ntezia şi îndemâ n a rea lor ( 7 1 ) .
Boselajul. Pentru obţi nerea vol u melor ciocă n ite s e recurgea l a o u nea ltă
speci a l ă , o tijă de oţel cu rbată în două părţi, în sens o pus, în u n g h i d rept,
l u ngă în pa rtea sa centra lă de a p roxi mativ 35 c m . U n a d i n extremităţi l e
îndoite era strâ nsă î n menghină, piesa s e i ntrod ucea p e cea l a ltă extremitate
a tijei unde se a pl ica u lovitu ri de cioca n asupra tijei, ea se cu rba şi reve nea la
poziţia i n iţi a l ă . Apariţia unei proemi nenţe i nd i ca meşteru l u i a m plasa mentul
exact a l ca p u l u i uneltei . Ghidând piesa cu m â na stâ ngă, el conti n ua să
l ovească cu d rea pta pe u n ea ltă , cond ucâ nd întreaga operaţi u n e cu precizie.
Cize l u ra se folosea adesea pentru piesele masive d i n meta l turnat, u nelte l e
a scuţite era u da lta concavă , buri n u l , cuţitu l d e răzuit. Pentru a s e evita
vi b raţii l e la ciocă n i re şi pentru a a bsorbi lovitu ri l e se fol osea un sac cu nisip
pe ca re piesa putea l u a toate poziţii le, sau se u m plea cu u n ciment sau
nisip fi n, aderent. Pal isaj u l se executa cu aj utoru l periei, a ta mpoanelor de
sta m bă sa u de pâslă i m p reg nată cu pudră fi n ă .
Gravura s e d isti nge d e cisel u ră . Ea s e executa c u b u ri n u l în combi naţie cu
o serie d e a ccesorii : l u pa, la mpa etc ( 7 2 ) . Această t h nică a fost folosită d i n
a ntich itate, i a r î n evu l med i u î n secolele XIII-XIV, d eve n i n d foa rte răspând ită
în secolele XVII-XVIII. Desenul era g ravat cu d ă ltiţa . Pentru ca dese n u l să
d evi nă mai vizi b i l , în contu ru ri se i ntegra culoare neagră . Astfel a a părut
teh n i ca „Niello". La începutul seco l u l u i al XVIII- iea a fost folosită maşina
pentru g ravat, astfe l , încât, întreaga suprafa ţă era acoperită cu motive
flora l e sau geometrice reg u l ate . Această teh n i că se n u mea „ qhiloşa re"
( g ravu ră fi n ă ) şi s-a răspâ ndit în sec. a l XIX-iea în toată E u ropa . I n speci a l
e ra u tratate piesele decorative d e serie m a re, ca rcasele ceasuri l o r, casete,
tăvi, şi alte obiecte asemănătoa re . Grava rea cu acizi sau apă ta re este
înrud ită cu teh n i ca d i n g rafică , g ravu ra aqua forte . Se acoperea suprafaţa cu
cea ră sau smoa l ă a mestecată cu miere şi se executa d ecorul pri n zgâ riere,
a poi aceste contu ru ri se atacau cu acizi şi deveneau mate. Astfel se pod ucea
un rel ief uşor vizi bi l . Teh n ica era folosită de ti m p u riu la i n scripţii, pe obiecte
votive sau poca le, frecvenţa sa fii n d mare în sec. al XVI-iea .
Aurirea prin placare era u n procedeu vechi ca re consta în vălţuirea
sa u sudarea fol i i lor de a u r pe suprafeţele d e a rgint. Vă lţuirea se făcea fă ră
s u d u ră , fol i a de a rg i nt sau de cupru era supusă unei pres i u n i de legătură cu
cea d e a u r prin vă lţuire, obţinând u-se fol i i d u ra bi l e .
70
Tehnici tradiţionale de prelucrare artistică a metalelor nobile utilizate de aurari +
„ Vermei/"- u l e ra procedeul cel m a i frecvent de a u ri re . Fon d u l de a rg i nt
se acoperea cu o masă d e a u r a liat cu mercur care prin încă lzire se eva pora
şi stratu l d e a u r ră mânea fixat ( 73 ) .
Aurirea cu mercur sau l a foc e ra cunoscută ş i practicată d i n
a ntich itate .
Această proced u ră avea i n convenientul d e a expune lucrătorii la va pori i
vătă mători a i mercu ru l u i , generâ n d g rave i ntoxicaţi i . Aurirea începea cu
prepara rea la ca ld a buletelor de a ma l g a m a m estecând mercu ru l cu circa
j u matate d i n g reutatea sa de a u r pâ nă la consistenţa ceri i . El este aşezat
pe o piatră d u ră şi cu ajutoru l unei pensu le meta l ice trecute pe ea se
spoieşte în întreg ime şi ega l . Piesa la a u ri re se poartă pe un pat de cărb u n i
i nca n d escenţi. C u m â n a stâ ngă în m ă n u şată , maistru l toa rnă şi retoarnă
până la eva pora rea completă a mercuru l u i . Cu mâna drea ptă ega l izează
a u ri rea cu o perie ( pensu l ă ) . Aspectul mat se obţi nea pri n scufu n d a rea
ra pidă în a pă rece a piesei şi acoperi rea cu u n strat d e seu încă lzit.
Stră lucirea era obţi nută cu aj utoru l l u stru itoru l u i prin frecarea suprafeţei
meta l u l u i . Lucrătoru l folosea o u n ea ltă ca re avea o piatră rotu ndă speci a l ă
prinsă într-o verigă d e cu pru frecâ nd suprafeţele ra pid. M ici l e a sperităţi era u
e l i m i n ate, meta l u l că pătâ nd u n aspect l u cios, pri m i n d datorită frecă rii ş i o
densitate sporită (74 ) .
EMAIL - FILIGRAN
Cu noscută încă d i n a ntichitate, prelucra rea fi ligra n u l u i şi a ema i l u l u i îşi

desăvâ rşeşte celebritatea a rtistică în opulenţa şi rafina mentu l vieţii biza nti ne
şi a curţilor ita l iene, unde s-a defi n it ca u n fenomen a rtistic ca racteristic.
Î n G recia, ema i l u l era practic a bsent. El fi g u rează în orn a mentica
monu m e ntelor a rha ice a l e Ru siei Merid ionale şi în teza u ru l 9 reco-scitic
d escoperit în Germania l a Wettersfelde p recum şi în Ci pru . In Ita l i a se
întâ l neşte la a n u m ite fig urine etrusce, sec.VI i . C h r., în epoca elenistică
(cercei) provenite d i n Ma rea Grecie. E m a i l u l fi l ig ra nat a prefi g u rat d eja
cloiso n ne-u l ; misterul orig i n i i cloisonne-u l u i ră mâne încă necu noscut.
Anticii credeau în virtutea legendelor că pre l ucrarea pietrelor preţioase
derivă d i n Caucaz ca şi roca pe ca re Prometeu a suferit su plici u l . Folosirea
pietre l o r preţioase, a perlelor de sticlă datează încă d i n epoca neol itică .
Meta l u rgiştii orienta l i a u fost d i n toate ti m purile i ntermed iari în comerţu l
perlelor şi pietrelor preţioase şi u n a d i n pri nci palele su rse a fost I n d i a .
Pop u l a ritatea lor era mare şi l i s e atri buiau n u meroase virtuţi : ch i h l i m ba ru l
ocrotea copiii de boli, sma ra ld u l favoriza căderea ploilor, s e fol oseau şi
pietre sem i p reţioase ca agatul şi sardonixu l . D i a m a ntul era cel m a i îndrăgit
de bij utieri, d u pă ca re u rm a u perl ele ce se i m portau din I n d i i . Cel mai
răspâ n d it era granatul a b u ndent în i nsulele Asiei M ici . Rădăcina smara l d u l u i
e ra în g raţi i le roma n i lor. Pietrele s e mo ntau în col iere încastrate î n a u r,
71
ARTA A URARILOR ÎN TRANSILVAN/A
tăiate şi şlefu ite, montate în ca boşoa ne, mo nta re în a lveole de a u r ca l a

egipten i ca re încrusta u sticla . Î n vechea Rusie, unde ereditatea culturii ş i
civil izaţiei bizantine s e tra nspu nea î n spiritual itatea a rtistică , în mod u l cel
mai cuprinzător şi defi n itori u , o rfevrieri i practicau cu îna lte virtuţi , încă
d i n seco l u l al XII- iea teh n ica pre l u cră rii fi l i g ra n u lui şi ema i l u l u i . Un set d e
col ie re executate î n ema i l cloisonne descoperit la Sta ra ia Riaza n , dovedeşte
a ceastă preocupare. Î n centrele a pusene, în tendi nţa de a im ita scu l ptura
policromă d e la sfâ rşitul seco l u l u i a l XIV- iea şi începutu l seco l u l u i a l XV-iea,
a u ra rii fol osea u ema i l u l , „ Em a i l en ronde bosse", cea m a i cunoscută piesa
fi i n d „Golden Rossel " ( micu l ca l de a u r) , rel icva riu aparţi n â n d reg e l u i
Fra nţei , Ca ro l a l Vl- l ea, 1 4 0 5 . Î n Ita l i a , folosirea smalţu l ui, a crista lelor,
pietrelor semipreţioase pe cupe şi vase a fost popu l a ră în seco l u l a l XV-iea,
corespu nzâ nd epoci i celebru l u i patron şi colecţion a r a l Renaşteri i , Lorenzo
de M edici. Tehnica emailului pictat era practicată în mod deosebit la Veneţia ,
răsp â nd i n d u -se a poi l a cu rţi le Fra nţei , Germ a n iei ş i Ang l i e i .
l n Tra n silva n i a , e m a i l u l a fost fol osit încă d i n seco l u l a l XIV- i ea . G ustu l
p red i l ect a l a u ra rilor tra nsilvă ne n i pentru a cest gen de teh n i că şi orna ment,
evidenţiat prin longevitatea producţiei a rtistice, desăvâ rşi rea teh n ică,
demonstrează vocaţia consta ntă în crearea acestor modele care a u dat nota
person a l ităţii concepţiei orfevreristice loca le. Rea l izarea u n u i asemenea
ornament presu punea o teh n ică şi o îndemâ nare deosebită . Aura ri i a u
folosit proprietăţi le d e malea b i l itate a le a u ru l u i şi a rg i ntu l u i care perm itea u
o tratare variată şi d e efect a suprafeţelor ce u rm a u a fi d ecorate. Aurul
poate fi tra s în sârmă su bţi re cu un d i a metru de 1/ 1 000 m m şi ciocă nit sa u
l a mi nat în fol i i de până l a 1/ 1 4000 m m, câ nd d evi ne tra nsparent (cf. Viorica
Guy M a rica ) .
H . Kl usch a p reciază aceste va lori l a 0,000 1 2 5 mm pentru fol i i ş i l a 0,006
mm pentru fi ru l de a u r. Piesel e e ra u executate d i n mai mu lte com ponente,
rea l i zate pri n ciocă n i re şi a poi l ipite . Ornamentul cu fi ligran emailat era d e u n
m a re efect, conturu ri l e create d e sâ rmă fi l i g ra n , răsucită , î n câ m p u l că rora
se afla sma lţu l tra nsl ucid, policrom, crea în ansamblu o im presie estetică
d eosebită . Sâ rma fi l i g ra n răsucită se a rcuia în formă de flori, dema rcate
în ca rtuşe, fixând u-se a poi prin sudare de suprafeţele afectate . Î n formele
a stfel create se turna smalţul colorat. Teh nica deriva din cea a smalţu l u i
cel u l a r şi e a a pa re î n Tra nsilva ni a ca rezu ltat a l u n o r premise ita l iene ş i
biza ntin e ( 7 5 ) .
Potirele l ucrate î n a ceastă tehnica proliferează la sfâ rşitul secol u l u i a l
XV- i ea ş i începutu l seco l u l u i a l XVI-iea. Î n sti l u l „modo transilvano" s-au
l u crat m u lte poti re în atel ierele a rdelene, ca lităţi le deosebite pe ca re le
eta l a u le-au făcut i nfl uente în Polonia şi ţă ri l e limitrofe. Atel ierele veneţiene
şi d a l mati n e au exercitat o i nfl uenţă benefică asu pra concepţiei a rtistice a
o rfevrierilor tra nsi lvă n e n i . Tehnica smalţului „champleve " este d e sorg inte
d a l matină ( 7 6 ) . S u p rafeţele se haşura u pentru aderenţă şi a poi se turna
în ele smalţul de culoare roşie, verde, g a l ben, coba lt, mai ra r negru şi
72
a l b. Î n seco l u l a l XVII-iea, în Tra nsilvania era fol osit drotemailul, u ltima

fază de creaţie, d u pă care a p a re tot mai ra r în Ţa ra Româ nească iar în
M oldova dispare ( 7 7 ) . U n a n i mele a p recieri asupra acestei creaţi i a rtistice
i n confu n d a b i le, eva l uările făcute de exegeţi, înscri u preţioasele ra rităţi în
patri m o n i u l u n ive rsa l . Decoru l e m a i l u l u i este obţi nut pri n fuziu nea suprafeţei
meta l u l u i cu sticla colorată . U rm ă rind suprafeţel e în ca re ele sunt constitu ite
se împart în două categorii : email cfoisonne şi email chamoleve. Pri m u l este
de o rigine biza nti nă fi i nd executat dintr-o bandă s u bţire de meta l , contu ru l
u rmărind desenele şi fixat prin sudură pe p laca de fond în ca re se toa rnă
pasta d e sticlă colorată . Emai l u ri l e cha m p l eve a u a pă rut în seco l u l a l XII-iea,
con cavităţile, unde era tu rnată pasta de sticlă e ra u dispuse în g rosi mea
meta l u l u i . Ema i l u l este o sticlă opacă, colorată sau tra nspa rentă , compusă
d i n n isip, s i l iciu şi oxizi meta l ici ca re îi dau culoa rea dorită . Amestecu l este
topit în cu ptor şi a poi masa se răceşte şi este maci nată în pudră fi n ă d i luată
în a p ă . Pasta astfel prepa rată era înti nsă în compartimentele cloiso n n e - u l u i
şi a poi s e i ntroducea î n cu ptor. Când ema i l u l era topit p â n ă l a l ichefiere de
suprafaţă, se scotea piesa din cu ptor u rmând ca d u pă răcire să se retuşeze
pri n şlefu i re şi l ustru i re ega l izând suprafeţele l u cră rii . Apl ica rea pastei
tra nspa re nte pe suprefeţe meta l ice i n g a le se n u meşte email transl u ci d .
Tehnica emailului pictat e ra d e cel mai m a re efect asupra m i n iatu ri lor.
Fon d u l meta l u l u i era în întregime a coperit cu email colorat dispărâ nd traseele
com ponentelor meta l ice. Culorile pol icrome se obţi neau pri n tem peraturi de
topire scăzute, dife rite, culori l e fi i n d aşezate l a picta re succesiv şi vitrificate
u n a câte u n a pri n trata re în cu ptor. Cu lori l e folosite de a ntici , o bţi n ute d i n
oxizi meta l ici era u excl usiv b l e u şi va ria u d e l a culoarea m ă ri i s u m b re l a
b l eu -verde, tu rcoaz, numit „ Kya nos", termen ca re a rămas e g a l p â n ă la
bizanti n i pentru a defi n i ema i l u l n u m it „electru m " în lati na medi eva l ă şi
a l b u l . Emai l u l în s u p rafeţe m a ri este fra g i l , d e aceea piesele e m a i l ate sunt
de d imensi u n i mici. U neori email urile decorative erau montate l a rece pe
l u cră ri le de orfevrerie d â n d u - l e preţiozitate ( 7 8 ) .
Tehnica în nielfo rea l iza încrustaţii cu e m a i l negru a pl icat n u m a i pe a rg i nt.
Amestecul e ra format d i n meta l şi d i n sulf formând o su lfură d e a rgint de
culoare neagră sau foa rte închisă ca re se pune la topit ca un ema i l . D iversele
elemente ca d e exe m p l u Ag , Cu, Pb, sulf, sunt tu rnate într- u n creuzet şi
măcinate. Apoi pudra d izolvată în a pă este aşezată pe d ecoru l uşor săpat în
g rosimea meta l u l u i . Totul este încă lzit în cu ptor până la topire . N i e l l a rea se
sudează atunci de a rg int de ca re aderă puternic. Un palisaj fi n a l egal izează
suprafeţele l ucrate accentuând contrastul a l bu l u i meta l i c de a rg i nt cu negrul
decoru l u i ( 7 9 ) .
73
V. EVOLUŢIA TIPURILOR MORFOLOGICE ŞI
DECORATIVE ALE TRĂSĂTURILOR ŞI TENDINŢELOR
STILISTICE ÎN ORFEVRERIA MEDIEVALĂ
TRANSILVĂNEANĂ
De-a l u n g u l unei existenţe m i l e n a re, neîntre ru pte, a rta prel ucră rii
meta lelor nobile în România a cunoscut o înfloritoa re afirmare a elementelor
sa le clasice, m a n ifestâ nd o su rpri nzătoa re ca pacitate de modelare, integra re,
fi ind pu rtăto a rea tend inţelor şi tră sături lor a rheti puri l o r decorative, a l e
fon d u l u i cultu ra l tra d iţion a l loca l , a siste m u l u i iconografic bibl ic, a modei,
a gustu l u i patriciatu l u i u rban, nobi l i a r, reg a l , ecleziastic a l epoci i , a
va ria ntelor sti l i stice de circu laţie i nternaţi o n a l ă expri mate într-o si nteză d e
a utentică orig i n a l itate, c a model cultura l . Teza urele n u m e roase descoperite
pe teritori u l ţării noastre, întâ m p lător sau pri n cercetări sistematice
a rheo l og ice pun în l u m i n ă viaţa spiritua l ă , imagistică a popoarelor a n tice
ca re s-a u succedat de-a l u n g u l ti m p u l u i în a cest spaţiu geog rafic, d i n a
căror istorie a rezu ltat siste m u l d e a rheti puri ca re a u format fon d u l cu ltu ra l
tradiţional loca l . Aurul epocii migratori lor ca re a aj u n s pînă la noi, î n ciuda
vicisitu d i n i l o r istorice, ne tra nsm ite o l u me a i m a g i n i l o r ca re reflectă pri n
simboluri p ri ncipalele fră m â ntă ri şi mişcă ri a l e popu laţi i l o r e u ro-asiatice în
habitatu l nostru istoric, remod e l ă ri l e structu ra le a l e i m peri i lor, încheg a rea
l u m i i creşti n e şi a simbo l u rilor, învăţătu rilor teologice, recunoaşterea e roil o r
ei, pre l u n g i rea ico n u rilor păgâne, oriental e , g reco-ro m a n e care a u intrat în
climatul si ncretic al etnogenezei poporu l u i rom â n . Structu ri le economice şi
conce ptuale a l e med ieva l ităţii timpurii stră moşeşti s-au fondat pe a ceastă
reduta bi l ă moşte n i re . M a rea creaţie a rtistică e u ropea nă a şco l i l o r de orfevrieri
cu noscuţi sau n ecu noscuţi, în acest început d e istorie şi l u me feudală a fost
i nteg rată med i i lor eroice a l e cava lerilor, curţilor rega l e , monahale, a m plelor
progra m e ed i l ita re a l e i nfa i l i bilei biserici cato l i ce, a l e că rei şantiere, servite
de ord i n e l e că l u g ă reşti cisterciene, tem p l ieri, d o m i n ica ni, fra n cisca n i ,
teuto n i etc. a u rid i cat î n toată E u ropa tem ple reprezentative a l e marilor
sti l u ri med ieva le, romanic şi gotic ca re a u aju n s pîn ă în Tra nsilva n i a .
Rafi n ata şi erudita cu ltură biza nti nă a p u l sat neîntrerupt î n spaţi u l carpat
o-da n u biano-pontic. Preferinţa creaţi ilor de orfevrerie pentru fast, bogăţie,
rafi n a ment orienta l , pol icromie, motive geometrice, fig u rative, util iza rea
u nor materi a le cu i m pact estetic şi fa bulos, sticlă, crista l e, perle, pietre
semipreţioase şi preţioase pol icrome a u i n fl ue nţat profu nd concepţii l e
creaţiilor a rtistice loca l e . Factorii formativi sti l i stici a i creaţiei a rtistice a
o rfevreriei medieva l e d i n ha bitatul nostru istoric se com p u n într- u n tri u n g h i
u nd e s e i nterfereză trei cercuri cultura l e : e red itatea a rhetipală, dovedită
74
Evoluţia tipurilor morfologice şi decorative ale trăsăturilor şi tendinţelor
stilistice în orfevreria medievală transilvăneană
pri n imag istica tezau relor d escoperite pe teritoriu l nostru , fa b u l oasa cultură
i mperi a lă bizanti n ă , cu accentele ei oriental e preţioase şi cercul cultura l
occidenta l defi n it d e inegalabi lele creaţii a l e şco l i l o r d e orfevrieri, g ravori ,
pictori , scu l ptori d i n Ita l i a , Fra nţa ş i Germ a n ia .
Î nfloritoa rea cultură bizanti n ă a cupri n s în a ria sa d e i nfl uenţă d e
ti m p u riu spaţi u l rom â n esc, pătru nzâ nd adânc p â n ă î n nord u l Moldovei şi
în Tra nsi lva n i a , lăsând a m p re nte sem n ificative până în seco l u l al XVI-iea
în a rh itectu ră, frescă , iconografie şi a rtel e mi nore . Elementele tradiţionale
daco - romane, pătru nderea creşti n is m u l u i , supravieţuirea unor cu lte păgâ ne,
cu m sunt cele egi ptene sau cel al lui M ithra , i nfl uenţa elenistică şi romană
tra nsm isă prin moşten i re d i rectă sau prin fi l ieră bizantină şi a pu seană sunt
componente ca re a u i ntrat în geneza a rtei med i eva l e româ neşti în secolele
X-XIV (sintetiza Cori na Nico lescu ) ( 80 ) .
Î n E u ropa secolelor XIII-XIV se crista l izează câteva trăsătu ri stil istice de
bază a le creaţiei a rtistice a l e orfevrieri lor, a l e căror a ccente se regăsesc şi în
Transilva n i a . In Fra nţa orfevrerii i m ita u formele a rhitectura le, scu l ptura le,
producând o puternică i m p resie pri n i l uzia unor biserici şi statuete în
ronde- bosse . Preţiozitatea formelor este a ccentuată de ema i l u ri cha m pleve şi
tra nsl ucid . Şcoa l a fran ceză a creat capodopere în a ceastă perioadă . Creaţii l e
şco l i l o r germa ne n u ating fru museţea l ucră ri lor şco l i i fra n ceze . Orfevreria
se ca racterizează p ri n com poziţii rea l i ste, în ronde-bosse, masive, i mita rea
formelor a rh itectura le cu ema i l tra nsl uci d , cum sunt monstra nţele executate
i nvaria b i l pe acelaşi model . Orfevreria ita l i a n ă a avut o evol uţie diferită ,
orfevrerii veneţie n i n u aveau riva l i . Ei folosesc fi l ig ra n u l , ema i l u l tra nslucid,
com p u n scene bibl i ce, m a n ifestă prefe ri nţă spre basorelief, ronde- bose,
refuzând i mita rea formelor a rhitectura le ca re apar sporadic. Arta gotică în
Spania şi Anglia a re puţine l u cră ri va loroase nota b i l e . Atel iere l e d i n Rusia,
centrele din Vla d i m i r, S uzda l , Moscova produc lucră ri biza ntin e cu decoraţii
a n i m a l iere, flora le, geo metrice, fi l ig ra n , perle, e m a i l pol icrom, ca boşoa ne.
M ă n ă stirea d e la Athos, biserici le din Georgia conservă rem a rca bile l ucră ri .
Cel ebră este cupa l u i M a n u e l Pa leologu! la Vatoped i .
Arta meta lelor p reţioase a cunoscut o evo l uţie p a rticu l a ră î n ra port cu
cel e l a l te g e n u ri a l e a rtei româneşti . Fa ptu l se datorează activităţii specifice
a med iilor meşteşugă reşti tra nsilvănene, unde producţia metalelor nobile
se afla s u b i ncidenţa conce pţi ilor a rtistice şi tehn ice a pusene. I m pactu l cu
bizanti n i s m u l a generat si nteza celor două mari cure nte a rtistice, încă d i n
sec. a l XIV- iea, fenomen evidenţiat d e o serie de produse ca re eta lează
elemente ornamenta l e şi d e teh n ică propri i a cestei sim bioze .
Pătru nderea treptată în Tra nsilvania a unor ord i ne că l u g ă reşti a pusene
şi colon iza rea saşilor a u generat afi rma rea a rtei rom a nice şi gotice, în
specia l a u n u i prog ra m ed i l ita r a rh itectu ra l ecleziastic complex, cu profu nde
reverberaţi i la sud şi est d e Ca rpaţi . Aceste m utaţii de ord i n demografic,
edi l itar, confesional şi pol itic u rmate d e o sta bil itate econom ică, soci a l ă
şi pol itică î n spaţi u l tra nsi lvă nea n , u nde s e i nterfera u m u ltiple ten d i nţe
75
cu lturale, tu l bu rate d o a r d e atacuri le tătari lor şi turcilor a u favorizat sinteza

biza nti no-gotică în sfera creaţi i lor a rtistice. Semn ificative sunt l ucră ri l e
de a rgintărie d e factură roman ică ca re prezi ntă în sec. a l XIII-iea motivu l
l u i Crist în dive rse i postaze, conform dog melor teolog ice şi ca noanelor
i m puse, a l că rui prototip iconografic provine din a rta bizanti n ă a seco l u l u i
a l XII- i ea, precu m şi căd e l n iţele de l a Tisma n a , Bistriţa , Vâ lcea, Putna ş i
Schei-Braşov, d i n sec. a l XV- iea şi a l XVI-iea, a că ror orname ntică exprimă
sinteza bizanti no-gotică ( 8 1 ) . „Unele l ucră ri d e a rgi ntă rie sa u din bronz d i n
sec. X-XII, găsite în Tra nsilva ni a , dovedesc c ă şi a i ci pătru ndeau obiecte
biza ntine" ( 8 2 ) .
ISTORIA POTIRULUI TRANSIL VĂNEAN, SEC. XIV - XIX.

ARTĂ ŞI SACRALITA TE. TIPOLOGIE
Fig u ră rega l ă între creaţi i l e artei orfevrieri lor, POTIRUL i ncu m bă şi

confe ră esenţa g â n d i ri i revelate, umane, a unei e poci sa u perioade; el
i m plementează sacru l , m isticu l , teologicu l , esenţele temelor bibl ice, mag icu l ,
fi l osoficul menta l ităţi i socia le, confesionale, ecleziastice, î n relaţia ta i n i că a
tra nssubsta nţieri i . Forma l u i expri m ă a rmonia constructivă a com p u nerii
e l ementelor fig u ri l o r geometrice într- u n ra port d e ech i l i b ru vol u metric şi
fu n cţiona l , sacra l , modu laţi i l e sti l u rilor i nternaţion a l e şi a u ra paternităţi i
provinciale ca re le îm bracă şi le defi nesc. Poti ru l este g â n d it, compus şi
executat d u pă ca noa nele teologice, reprezentâ nd cea mai longevivă creaţie
a rtistică a breslelor a u ra ri l or, g raţie i m porta nţei sa l e . El reprezintă expresia
ech i l i bru l u i a rtistic între preţiozitate, simpl itate, nobleţe şi semnificaţii , în
orga niza rea com ponentelor formale şi ornamenta l e . I m porta nţa poti ru l u i
este conferită de semnificaţia l u i sacră , i nvestit c u a u ra med i u l u i d ivi n ca re
leagă spi ritua l itatea şi aspiraţi i l e unei com u n ităţi u ma n e de D u m n ezeu
Tată l . Cupa poti ru l u i cu sângele l u i Ch ristos îşi dobândeşte i m porta nţa
şi fu ncţia l itu rg ică prin ta ina cu m inecătu rii , întă ri nd speranţa regăsirii
contactu l u i cu viaţa sacra menta l ă întemeiată pe tru p u l m i stic a l lui Iisus.
Poti ru l este u n simbol creştin şi euharistic, ce reflectă i deea de globa l i tate
şi de tra nscendenţă d i n spre D u m nezeu spre noi : „Eu sunt viţa, iar voi
sunteţi mlădiţele" (Ioa n , XV. 5 ) .
POTIRE sec. al XIV-iea.

Creaţii l e d e orfevrerie au stat sub a m prenta sti l u l u i romanic,
ca racterizâ n d u -se pri ntr-o compoziţie s i m p l ă . Potirele, cea mai
reprezentativă creaţie a acestor ti m p u ri , aveau picioru l tronconic, cu o ta l pă
circu l a ră , nod u l sferic sa u a platisat, cu butoni prismatici, sti l usurile ci l i n d rice
sau prismatice, cu pa scu ndă, cu o l i n ie con ică . Ornamentica e ra sobră şi
s u m a ră, motivele geometrice, sti lizate, atingeau şi p l a n u l i n scri pţiilor g ravate
76
stilistice ir'I orfevreria medievală transilvăneană
pe stil usuri , picior sau cupă, motive l e zoomorfe, fitomorfe sa u a ntropomorfe

a pa r ca s i m bo l u ri teologice. Î n genera l , morfolog i i le şi ornamentica era u
aservite p rogramelor relig ioase. Formele a rh a i ce de acest gen prezi ntă
potire l e tra nsilvănene de la Săcădate { P l . I/ 1 ) , Cisnădioara, Şelimber,
Hamba, Guşteriţa, Marpod, Alţâna, Unirea, Lovnic { P l . IX/9) . ( Lit. V.
Roth, Kunst. I. Gold , p . 1 1 , n r. 20, p l . 1 5/3 ; p . 1 0, n r. 17, p l . 1 3/ 1 ; p. 1 1 ,
.. ...
n r. 1 9, p l . 1 3/ 2 ; p. 9, n r. 1 2, pl . 1 3/4 ; p . 9 , n r. 1 3 , p l . 1 3/ 3 ; p . 1 2, nr. 2 2 , p l . 1 5/ 2 ;
p . 8 , n r. 1 1, p l . 4 ; p . 1 2, n r. 2 1 , p l . 1 6 ; p . 24, n r. 55 , pl . 1 7) . Elementu l decorativ
semn ificativ îl reprezintă prezenţa smalţului pe buto n i i nod u l u i sau sti l usuri,
ca re se explică pri n recepta rea unor i nfl uenţe ita liene şi biza nti n e .
POTIRE, sec. a l XV-iea.

Î n E u ropa seco l u l u i a l XV-iea, orfevrierii fra ncezi prod uceau opere profan e
ca re se con stitu i a u într- u n sti l naţio n a l . A p a r ca podopere c u u n aparat
orna m e nta l bogat, rod al unei imaginaţii neîngrădite, l i bere. Se l ucrează în
ronde- bosse, a u r, a rgi nt, email tra nsl ucid, person aje şi teme bibl ice . Plastica
fra nceză i ntră în m e l a nj cu decoru l a rh itectura l . Şco l i l e ita l iene m a n ifestau
ataşament pentru vechile forme . E ra cultivată scu l ptu ra decorativă, creată d e
g e n i u l Ren aşterii şi persista trad iţia gotică . Centrele de orfevrie ri d i n Ro ma,
Veneţia , Florenţa, Padova, Siena etc a u creat o a rtă modernă, cu o concepţie
ava nsată . O rfevreria germană manifesta două ten d i nţe : com poziţia figurilor
în ronde-bosse şi i mita rea formelor goticu l u i fl a m boya nt. Augsburg u l e ra în
vremea a ceea u n u l din cele m a i i m portante centre e u ropene care producea
forme tra d iţionale, monstranţe cu d ecoruri a rh itectu ra l e pentru biserici sau
mănăsti ri , celebrele poca le civile cu decor godron, l ucră ri care rep rezi ntă
orig i n a l itatea m aiştrilor germa n i . E ra u a bordate modele a rhitectura le gotice,
aju rate, fig u ri bibl ice, cristale de rocă, pietre preţioase etc. în atel ierele d i n
Augs b u rg şi N O rn berg . Fl a n d ra deven ise celebră î n toată Europa prin şco l i l e
d e orfevrieri ca re a ctivau î n Anvers, Bruges, Bruxel les, Ga nt, Liege, Louva i n ,
Mons, Tournai, Audenarde.
Sec. al XV- iea reprezi ntă în Tra nsilva n i a perioada înfloririi fără precedent
a a rtei a u ra ri lor, în a m bi a nţa goticu l u i , sub ra portul ema nci pării ti polog i i lor
morfolog ice şi a l d ezvoltării a p a ratu l u i ornamenta l . Î n pri ma ju mătate a
veac u l u i se m a i păstrează formele a rhaice, i a r d ecoraţia era încă sumară .
Pe măsură , însă, ce pătru ndem în a doua j u mătate, asistă m l a o evol uţie
lentă a morfolog i i l o r şi l a o a m pl ifica re a a pa ratu l u i ornamenta l . Atmosfera
ita lieniza ntă de la curtea angevi n ă , a l u i Sigismund de Luxe m b u rg , a l u i
M atei Corv i n , d i n med i i l e episcopale, a d m i raţia manifestată faţă d e fastul
şi rafi namentul c u rţi lor ita l iene, faţă d e creaţi ile a rtistice şi meşteşugăreşti
proven ite d i n această zonă a E u ropei, ci rcu l a ţi a u n u i număr însemnat de
erudiţi şi m a i ştri a rtişti ita lieni în spaţi u l tra nsi lvă nean , au constituit o serie d e
factori a ctivi ca re a u m a rcat profu nd concepţia a rtistică a a u ra ri l o r autohto n i
şi încl i naţia lor spre modernitate. Conta ctu l nemij locit c u a rta ita liană a
sti m u l at, d e t i m p u ri u , apariţia şi ma n ifestarea unor elemente a rtistice proprii
77
Renaşterii , încă d i n sec. a l XV- iea, în Tra nsilva n ia, în toate dome n i i l e a rtei .
A d oua tend i nţă a rtistică ca re a modelat concepţia orfevrierilor tra nsi lvă neni
e ra activată de cultura u rbană a oraşelor g e rma n i ce d i n Europa centra l ă ,
a că rei d ifuzare s e m a n ifesta preponderent î n med i i l e meşteşugă reşti
locale, ca expresie a unor l egături trad iţionale, d i recte. Î n acest context,
creaţi ile a u rari l o r tra nsilvă ne n i s-a u plasat în sfera de i ncidenţă a celor două
tendi nţe a rtistice, exponente a le celor mai reprezentative cu rente cultura l e
ca re e m u l a u î n acest veac întreaga Euro pă a pusea n ă . Toate varia ntele
cultu ra l e ca re se identifi că în viaţa spiritua l ă a creatori lor şi creaţi ilor
respective ţin d e u n a nu m it tip de „ i nternaţional ism", de profundă esenţă
med ieva lă, în ca re se asimi lează , l a sfâ rşitu l sec. a l XV-iea şi începutu l sec.
al XVI-iea, monu menta l itatea şi a ristocraţia goticu l u i , mela ncolia Bizanţu l u i
şi înclinaţia a ntichiza ntă a Renaşteri i . Indubita b i l , aceste trăsătu ri detectate
în expri m a rea plastică a creaţi i l o r a rtistice a l e gen u l ui, în a lcătu i rea
com poziţio n a l ă a tipolog i i l o r morfologice şi ornamenta le, au parcu rs un d ru m
l u ng, de e m a n cipare ş i a s i m i l a re, p â n ă l a desăvârşirea procesu l u i respectiv
şi a lcătu i rea u n u i orizont cultura l u n itar, a rm o n ios închegat. Com poziţion a l ,
construcţia poti ru l u i este cea m a i sensi b i lă creaţie a orfevreriei tra nsilvă nene
ca re înregistrează mod u l aţiile tendi nţelor sti l i stice şi sema ntice, a rha ice sau
moderne. E l ementele forma l e îşi a ccentuează d i mensi u n i l e : ta l pa pri meşte
6 lobi, g a leria lobilor se a m p l ifică, piciorul p i ra mi d a l prezi ntă 6 feţe a rcu ite,
evazate spre bază , montura între picior şi sti l u s pri meşte un profi l pronu nţat,
u n eori cre nel at, sti lusurile, i nferior şi superior su nt, în genera l , prismatice şi
cresc în înălţime, cupa devine mai înaltă, cu baza semisferică, g u ra l a rgă, cu
buza uşor răsfrâ ntă . Aceste forme provin d i n ate l i erele ca re activau în n o rd u l
Alpilor, u nd e ta l pa pol i lobată a p a re înai nte d e j u mătatea sec. a l XIV- iea ş i
s e ră spândeşte î n cursul sec. a l XV- iea (83) . Î n Tra nsilvania, ti p u l d e potir
cu ta lpa şi piciorul pira m i d a l hexalobat s-a i m pus încă de la începutu l sec.
al XV-iea, coexistâ nd cu u nele forme a rhaice, până la j u mătatea veacu l u i .
O pri mă trăsătură ca re se i m pu n e atenţiei, î n a na l iza structuri l o r formale,
tipologico-morfologice, o constituie a bord a rea pred ilectă a unor forme
geometrice în construcţia poti ru l u i . Concepţia geo metrică a maiştrilor
a u ra ri a pa re vizi bilă în confi g u raţia poti relor din pri m a jumătate a sec. al
XV- iea, câ n d , elementele formale l i psite de a p l icaţi i l e decorative, eta lează
un geo metrism pur. Descompunerea elementelor formale a l e construcţiei
poti ru l u i demo nstrează uti liza rea unor fig u ri geometrice clasice, cum sunt:
sfera , cercul, semicercu l , pătratu l , tri u n g h i u l , hexago n u l , p i ramida etc,
care era u puse în com bi naţie. Pre l u a rea l o r d i n experienţele preclasice
şi d i n a rh itectură ( mater a rti u m ) , evidenţiează circu laţia l a rgă a fig urilor
şi modelelor respective, afi n ităţi le sti listice şi sema ntice, ca pacitatea de
sti l izare şi a bstractiza re a a u ra rilor, investi rea formelor şi ornamenticii
geometrice cu sensuri rel ig ioase . I nteresa nt a p a re fa ptul că elementele
geometrice uti lizate în com poziţi i , în com p u nerea structurii formale a
poti ru l u i sunt su bordo nate cifrei 6, ca re l e o rg a n i zează în mod proporţio n a l ,
78
asig u râ n d a rmonia constructivă şi d e p l i n a u n itate. Su bordonat aceleiaşi

u nităţi n u merice este şi a pa ratul orna menta l ca re a pa re d ispus, în virtutea
aceleiaşi proporţiona l ităţi, în consens cu tipologia morfologică . Posibil itatea
i nterpretă rii sau atri b u i rii u nor sem nificaţii n u merelor şi în cazul nostru a
cifrei 6 ca re asigură log ica com poziţion a l ă , în consens cu semn ifi caţiile
pe ca re a ntici i sau erudiţii medieval i le acord a u fi g u rilor geometrice şi
n u m erelor, în e pocă , în planul şti i nţelor matematice, cosmolog ice, ocu lte,
fi l osofi i lor, mitolog i i l o r sa u a rtei, a l c h i m iei etc., pot fi studiate şi l u ate în
ca lcu l , evitâ nd i m p li caţi i l e fa nteziste, ca încercă ri d e a p l icare a unor norme
în p l a n u l formelor. Cifra 6 este folosită ca normă a proporţionalităţii în
con strucţia potirelor, în consens cu o p i n i i l e istoricilor de a rtă d i n stră i nătate
ca re a p reciează că fig u ri l e geometrice şi n u merele expri ma u în a ntichitate şi
med ieva l itate sensuri conotative ale u nor sisteme d e referin ţă .
U n a l t a spect i nteresa nt a l fu ncţiei formelor geometrice îl constituie
extra po l a rea şi d iversifica rea lor în sfera reprezentă ri lor d ecorative. O
tipologie a lor se poate su rpri nde pe baza d ispoziţiei motivel o r decorative
în p l a n u l unor suprafeţe a l e elementelor formale. Astfe l , ovele, rom bu rile,
tri u n g h i u rile, e l i psele, l i n i i l e frâ nte etc, sunt motive specifice ga leriei
lobilor picioru l u i . Adesea , ele se com p u n şi formează fragmente de motive
a rh itectu ra le. P rismele, torsada, p i ra mida, meandra , tri lobii sa u cva dri lobi i ,
tra pezu l , hexagonul, cercu l , spiralele, c i l i n d ru l , e l i psele, şa h u l etc, sunt
a bord a te în decoru l picioru l u i , sti l us u ri l o r, nod u l u i sau cu pei. Cele două
categorii d e motive geometrice sunt reprezentate d istinct în com poziţie,
însă u n eo ri a p a r şi a sociate . Ornamentica geometrică era folosită adesea şi
în rep rezenta rea motivelor fitomorfe, în tratarea i n scripţii lor, ca expresie a
încl i naţiei spre sti l izare şi abstractiza re . Orig i n i le a cestor motive le găsim în
orn a m entica simbolistică a celor m a i vechi civil izaţi i . Arta egi ptea n ă , g reacă ,
rom a n ă îşi fu ndamentează creaţi i le a rtistice pe baza i nepuiza b i l u l u i repertoriu
geometric. Î n a ntich itate, va loarea sema ntică a acestor reprezentă ri e ra în
genera l com u n ă . Conce pţi ile a rtistice, fi lozofice, matematice, astronom ice,
mag ico - re l i gioase ci rcu l a u pri n i ntermed i u l acestor reprezentă ri . Formele
geometrice a u jucat un rol i m portant în a bstractizarea elementelor fig u rative
a l e naturii şi gâ ndiri i umane, exe m p l u sugestiv în a cest sens îl conferă a rta
covoarelor orienta l e . „ Discu l , roata , d iversel e va ria nte a l e rozetei sem n i fică
soa rele; pira m ida-aspi raţia cosmică u ma n ă ; mea ndra - l a b i ri ntul su btera n ,
provenit d i n tem ple, pira m idele egipten e şi ziguratele babiloniene, legată
şi de cultul g rote lor d i n protoistorie ; o u l , m ă ru l , sfera-si m bo l u l u n ivers u l u i ,
a l puteri i u n iversa le; l i n i a p l i n ă este l u na , zigza g u l întâ l n it p e vasel e
neol itice este cel m a i vech i semn hierogl ific egipten ca re i nd ică a pa ;
spira l a concentrică , prezentă în e poca bronzul u i , sem nifică a pa ; l a b i ri ntul
este posibil ca la început să fi reprezentat ocea n u l cosm ic" ( 84 ) . Toate
aceste reprezentă ri geometrice au pătru ns în ornamentica a rtei popu lare,
expri mate simplu, a uster, dar atât d e plastic în crestături l e pe lemn, ţesătu ri ,
a rtă p lastică, a rhitectură etc. Procesu l de antropomorfiza re a schemelor
79
geometrice îl întâ l n i m în confi g u raţia rozetei şi a roţii însufleţite, cu a l uzie

l a trăsnet şi tunet, avâ nd o semnificaţie magico-re l igioasă . Această zestre
a fost prelu ată şi modelată de imaginaţia a rtei roman ice şi gotice, în cad ru l
cicl u l u i medieva l românesc, în a rh itectură , pictură, scu l ptu ră, a rtele m i n ore
etc. Geometrismul creaţiilor de a rg i ntă rie i ncumbă semn ificaţii cu m u lt
m a i a d â nci d ecât cel e decorative, ele com u n ică o a n u m ită spiritu a l itate
medieva l ă cu încl i naţii magico-religioase, în ca re se reverberează ten d i nţe
a l e fon d u l u i de a rheti p u ri antice, i ntrate în patrimon i u l culturii şi civil izaţiei
n oastre pe dife rite fi l ie re istorice.
Î n sec. al XV-iea, orfevreria tra nsilvă neană se înscrie în cad ru l unor
tendi nţe a utonome ca re se man ifestă, în s pecia l , în repe rtori ul ornamenta l :
natu ra l i s m u l , fa ntasticu l , deschiderea u m a n itară, i m p l icaţia rel igioasă,
extra pol a rea elementelor a rhitectu ra le, eclectismul d ecorativ, i m o b i l i s m u l
fig u rativ, fu ncţia emblematică a reprezentă ri lor. Trăsătura defi n itorie a
p l a stici i decorative o constituie m a n ierismu l . E m b l ematica orn a menta l ă
a pa re c a u n m e l a nj perma nent a l m itu ri l o r, divi n ităţi lor, obiceiurilor,
i ma g i n i l o r a rh itectu ra le, vegeta le, zoomorfe, concepute într-o vizi u n e
fa ntastică . I m a g i n ea s i m bol ică ră mâne semn ifica ntă , rep rezenta rea u ma nă
în a l egorie, reprezenta rea schematică în s i m b o l . Toate aceste ten d i nţe se
com p u n în creaţia a u ra rilor în virtutea unor principii d ecorative specifice
e poci i, a experienţei a cu m u l ate şi a unor tratări sistematice şi pra g m atice.
Ate l ierele orfevrierilor era u adevă rate şco l i d e a rte şi meseri i , unde învăţatul
o rn a mentici i , a ta i nelor ei, constituia o m aterie de bază . Consideraţi i l e
formu late s e întregesc pe baza referinţelor d i recte asupra fond u l u i de
a rg i ntărie medieva l ă religioasă d i n patri mo n i u l j udeţu l u i Braşov, ordonat
şi cata logat metodologic pe criteri i cronologice, ti pologice şi comparative,
i l ustrâ n d , a stfe l , un med i u cultura l şi meşteşugăresc provincia l , aflat într-o
a d â ncă prefacere, consonat cu atmosfera Occidentu l u i catolic şi protestant
şi cea a O rientu l u i ortodox postbiza nti n .
Potire cu nodul decorat cu butoni prismatici şi legendă

circulară pe cupă, stilusuri sau picior
Î n pri m a j u mătate a sec. a l XV- iea s-a produs a cest gen de potire care sunt
reprezentate în patri m o n i u l j u d . Braşov l a Rupea ( Pl . 11/2 ) , Buneşti ( P I . III/
3 ) , Caţa ( Pl . IV/4) , Cincşor ( Pl .V/5), Roadeş ( P l . Vl/6) , Rodbav ( PI .VII/
7 ) , Şercaia ( Pl .VI II/8) . Com ponentel e morfologice şi i n scripţiile trădează
tră sătu ri a rh a i ce, specifice seco l u l u i al XIV- iea . Tal pa hexa lobată , piciorul
p i ra mida l , sti l usurile prismatice, nodul semisferic cu 6 butoni prismatici,
cupa con i că , i n scripţi i l e cu majuscule sa u m i nuscu le gotice, cu a spect
d ecorativ şi conţinut bi blic, constituie un sistem de con cepţie tra diţiona l , ca re
i n d ică d re pt centru de producţie Braşovu l . Î n cad ru l a ltor tipu ri morfolog ice,
i n scripţi i l e circu l a re mai apar pe poti rele de la Prejmer şi Sânpetru . Poti rel e
80
Evoluţia tipurilor morfologice şi decorative ale trăsături/or şi tendinţe/or
:""
T._
menţionate sunt înrudite cu cele d e l a Guşteriţa, H a m ba, Săcădate, M a rpod ,

Cisnădie, datând d i n sec. a l XIV-iea, şi cu cele de la Guşteriţa , Sebeş-Alba,
Livezile, Cisnădie, Ighişul N o u , Ş u ra M a re, Sasch iz, Bierta n , Ş e l i m ber,
Cisnăd ioara , Petreşti de Bistriţa, Brădeni, Ghinda, executate în veacul a l
XV-iea ( 85 ) . Toate prezi ntă a na logii pri n elemente ti pice, com u n e, specifice
concepţiei de execuţie l oca l e . I n scripţii le cu m i n uscu le gotice se răspândesc
treptat, începând cu sfâ rşitu l sec. a l XIV-iea şi se încetăţenesc la j u mătatea
sec. al XV-iea, cele cu maj u sc u l e gotice au fost folosite până la ju mătatea
sec. a l XV- iea (cf. V. Vătă şi a n u ) , a rg u ment ce poate fi util izat d rept criteriu
de datare a pieselor g ravate cu i n scri pţii .
Î n cad ru l repertoriu l u i ornamenta l , motivul geometric este cel m a i
vech i , c e l m a i variat şi frecvent a bordat. Sti l u l gotic l-a dezvoltat până la
desăvâ rş i re, sub forma traseelor, o d ecoraţie ca racteristică com pusă cu
aj utoru l a rcelor de cerc. Î n a pa ratul morfologic şi ornamental a l potirelor
apar frecvent astfel de motive compuse : trifoiu l , cvad rifoiu l , e l i psa , ovele
etc. Reţea u a constitu ie, de asemenea, u n sistem d e linii subsi d i a re n ecesa re
pentru con stru i rea unor modele geometrice. Ele pot fi fel u rite. Cele m a i
frecvente sunt reticu l ă ri l e pătrate şi tri u n g h i u l a re . Motivele î n bandă pot
fi cu l i n i i d repte, meandre g receşti, l i n i i zig -zag -ate, sau cu l i n i i a rcu ite,
a rce şi m i xte . Motive în textu ră cu l i n i i d repte, cu a rce şi mixte ( motivul
cu solzi, fag u re), a pa r şi ele în d ecoraţi i . Cercu ri sectorizante, poligonale
şi stele se întâ l n esc frecvent în desenele geometrice sau flora l e . Cercul
sectoriza nt formează baza rozetelor. Poligonul şi steaua sunt folosite d rept
cad re pentru ornamente. Cu aj utorul razelor de cerc s u nt construite d i verse
figuri geometrice . Pătratu l , tri u n g h i u l , d reptu n g h i u l , rombul, tra pezul cercu l
sunt fig u ri geometrice d e bază cu ajutoru l că rora se co mpun d iverse motive
decorative sau se creează cad re proporţionale, în spaţi i l e cărora s u nt
înscrise celela lte ti p u ri de ornamente (86) .
Potire cu nodul sferic crestat sau sub formă de fruct
Gen u l constituie, de asemenea o construcţie tra diţion a l ă . Poti rele de

l a Mercheaşa ( Pl .X/ 1 0) , Prejmer ( P l . XIII/ 1 3 ) , Teliu ( P l . XI/ 1 1 ) , Braşov
( P l . XII/ 1 2 ) , datând d i n sec. a l XV-iea, d atorită pa rticularităţi l o r nod u l u i
fac parte d i n g rupul d e poti re transi lvă nene vechi, c u m s u nt cel e d e l a
Şel i m ber, Turnişor, Cisnăd ioara , Zagăr, Roa ndola, Alţâ n a , executate în
sec. al XIV- iea, fi ind în rud ite şi cu cele de la Sâ ntioana şi Hosm a n , datând
din sec. al XV-iea ( 87 ) . Î n colecţia Pa latu l u i d e Arm u ri din Krem l i n se afl ă
poti ru l l u i ! uri Dolgoruki ( 88 ) , fondatorul oraşu l u i Moscova , datâ n d d i n sec.
al XII-iea centru de execuţie Suzd a l , ca re prezi ntă interesa nte a nalogii, în
privi nţa nod u l u i crestat, în formă de fruct, cu poti rele comentate, e lement
ce d uce la prezu mţia ori g i n i i orienta le sau bizantine a mod e l u l u i respectiv
şi tra nsferu l l ui până în med i i l e meşteşugă reşti tra nsilvănene datorită unei
81
semn ificaţii creştine sacre i m portante. Ci rcu laţia l a rgă a acestui tip d e potir
cu nodul sferic crestat, din a ria geog rafică a popoa relor orienta le, în spaţi u l
europea n, relevă tra n s miterea u n e i moşte n i ri socio-cultu ra l e prin fi l iera
creşti nismul u i , d i n p l a n u l unor con cepţii cosmologice a rhaice, în p l a n u l u n u i
sema ntism mag ico-rel igios med ieva l . Aria l a rg ă d e răspâ n d i re a acestui
model a rheti pal se datorează proba b i l unei semn ificaţii majore , atri buite şi
a si m i late în diversitate pentru conotaţi i l e lui com u n e .
Potire cu ornamente arhitecturale
U n u l d i n cele mai fru moase şi interesa nte poti re ca re face pa rte d i n tipul
poti relor cu nodul ca pelă este cel de la Sânpetru ( P l . XIV/ 1 4 ) . Capodoperă
a goticu l u i tâ rziu, el se dovedeşte a fi o creaţie a u ltimu l u i sfert de veac a l
XV- i e a . Ti pul de nod ca pelă, element decorativ a rh itectura l extra polat d i n
monu mentele gotice a l e epoci i este întâ l nit ş i în ornamentica s i m i l a ră a
poti relor de la Vu rpen , Criş, S l i m n ic, Alba I u l ia - Biblioteca Batthya neum
(89), datâ nd de la sfâ rşitu l sec. a l XV- iea şi începutul sec. a l XVI-iea . E l
constituie u n motiv decorativ tra d iţiona l , fi i nd preluat d i n orna mentica
monstra nţelor d i n sec. al XIV-iea, de factură roman ică . Mode l u l a circu lat
mai a les în E u ropa a pusea n ă , de unde a şi fost receptat. Î n Fra nţa şi
.
Germania, motivele a rh itectura l e au fost puse în s l ujba a rtei decorative şi
îndeosebi a rgi nta ri i l-au folosit începând de l a ju mătatea sec. al XIV-iea
( 90 ) . Perioada de înflori re a a cestui tip d e ornament se situează în a doua
j u mătate a sec. a l XV-iea, i a r a m i nti rea lui m a i d ă i n u ie până la sfâ rşitul sec.
al XVI- iea . Un oareca re rev i ri ment se produce la sfârşitu l sec. al XIX-iea pri n
curentul neogotic, dovad ă a puterii d e seducţie pe ca re a exercitat-o goticu l
asu pra a u ra ri lor tra nsilvă neni, poti ru l de la Lovn ic, fi i n d u n exe m p l u în acest
sens ( 9 1 ) . Ornamentul a rh itectu ra l gotic a m a n ifestat supleţe în com b i n aţie
cu varia nta decorativă biza nti n ă . Acest m e l a nj , reprezentat foa rte bine în
ornamentica căd e l n iţelor o rtodoxe, vizează o d i mensiune cu ltura l ă u n ita ră .
Exprimat într- u n l i m baj a rtistic variat, mod e l u l este prelucrat pâ nă la deta l i u ,
c u deosebită atenţie. G reva rea d ecorativism u l u i a rhitectura l gotic î n a rta
o rfevrierilor se produce m i metic, pri n a bord a rea manieristă a compoziţiei
m i n iatura l e a l cătu ită d i n a rcu ri frânte, în sem icerc, contraforţi cu baldachine
şi fleuroane, logii, a coperişuri cu turnu leţe a scuţite, ferestre cu ogive tri lobe
sau cva d ri lobe, rozete, a ncad ramente cu fleuroane, profile în acolade,
b a l u ştri etc, în care se respectă vertica l itatea tipică goticu l u i şi elega nţa
fla m boya ntu l u i . Pe lângă a spectul a rtistic şi d ecorativ a l ornamentici i, se
u rmăreşte şi transmiterea unei i m presii psi hologice, determi nate de med i u l
respectiv. Decorul a rhitectura l este d e fapt u n med i u reg izat ca re expri m ă
u n spaţiu sacru c u o atmosferă tenebroasă, î n a ştepta rea unei revel aţii
m istice . Apariţia şi dezvolta rea acestui tip de ornament, în cad ru l a p a ratu l u i
d ecorativ a l orfevreriei medieva le, trebuie p u s ă î n legătu ră cu o a n u mită
82
stare de s p i rit a menta l ităţi lor socia le d i n a ceastă perioad ă , aflate într-o sta re
d e criză a conştii nţei şi cu presiu nea ideologiei eclezia stice. Decorativismul
şi virtuozitatea e l ementelor a rh itecturale, investite cu forţă de atmosferă
sunt com ponente a l e u n u i l i mbaj stil i stic şi sema ntic i nternaţional, pătru nse
a ici p ri n fi l ieră occidenta l ă şi postbiza nti n ă , prin filtru l u n u i l i mbaj origina l .
Î n secolul a l XV-i ea omul acu m u lează profeţii , vizi u n i sacre, fa ntastice,
magico - re l i gioase, în ca re a m bientul joacă un rol i mporta nt. „ N octu rnism u l ,
l i niştea , izol a rea, d iscreţia su nt atri bute psi hologice pregătitoa re î n vederea
i niţieri i m istice sau mag ice, ca expresie a unei m e l a n co l i i şi a nxietăţi u m a ne
ca re tinde să aju ngă „per obscu ritatem ad lucem" ( 9 2 ) . Ti p u l de ornament
ca pelă, reprezentat în creaţia monstranţelor, poti relor sau cădel niţelor,
con stituie o expresie plastică a a cestei vizi u n i tenebroase, med ievale, cu
semn ificaţie esoterică . Î n cazul potirelor de la S â npetru expri marea plastică
este elocventă . Capela prezi ntă 6 tabernaco l e demarcate prin contraforţi cu
baldach i n e şi turn u l eţe d i n ca re l i psesc personajele bibl ice obişnuite . Fieca re
ta bernacol este format d intr-o loggie cu bal ustra d ă crenelată , în ca re se
află câte o m itră m i n iatura l ă , su rmontată de câte u n a rc în semicerc cu
fleuroane şi u n profi l treflat decupat. Î n p l a n u l d i n spate apar ferestre gotice
traforate. Acoperişul ca pelei prezintă o profi latură crenelată şi un motiv d e
solzi, d ispus î n 6 a pe, închise d e u n brâ u î n torsad ă . S u b ca pelă s u n t d i spuse
6 vâ rfu ri ascuţite d e acope rişuri (fleşe), în două a pe, a rce gotice frâ nte, cu
fleuroane. Includerea acestu i ornament a rhitectura l în compoziţia poti ru l u i
s - a făcut î n i ntenţia vădită d e a s u b l i n ia o a n u m ită semnificaţie a capelei şi a
compoziţiei în a nsa m b l u . Fleşele m i niaturale, plasate s u b ca pelă sugerează
materi a litatea l u m i i , deasu pra că reia se exercită i nfa i l i b i l prerogativele
bisericii, reprezentată pri n forţa i m a g i n i i plastice a · capelei, în virtutea
concepţiei mistice şi cosmogonice, a cred itată d re pt a u toritate su premă. Î n
a ceastă viziune, ca pela devine u n loc sacru, de popas p rezumtiv, favora bil
meditaţiei, revelaţiei sau i n iţierii mistice cu sem n ificaţie esoterică . Poti ru l
d e l a D o m u l Sf. M a rti n d i n Bratislava , capodoperă a g e n u l u i , c u aceleaşi
va lenţe decorative şi sema ntice, datâ n d de l a sfâ rşitul sec. al XV-iea,
m a rchează traseul pe care s-a u vehicu lat elementele p lastice a rh itectu ra le,
din centru l E u ropei spre med i i l e meşteşugă reşti tra nsilvă nene ( 9 3 ) .
P rezenţa orfevrierilor tra nsilvă ne n i î n ca pita l a şi centrele meşteşugă reşti
a le S l ovaciei, ca şi în a lte celebre centre e u ropene, a facilitat acest tra nsfe r
cultura l precum şi difuza rea propriei experienţe î n med i i l e respective,
înscri i nd creaţia a utohtonă într- u n cli mat a rtistic i nternaţio n a l .
Potire decorate cu motivul limbilor de foc
Gru p u l acestor potire este răspâ ndit în Transilvania l a Sasch iz, Du puş,
Filite l nic, Cisnădie, Viişoara , Va lea Viilor, Amnaş, Moruţ, iar în jud . Braşov, la
Sânpetru ( P l . XIV/ 1 4 ), Bod ( Pl . XV/1 5) , Şoarş ( P l . XVI/ 1 6) (94). Poti rele cu
83
l i m b i de foc sunt frecvente în Lom ba rd i a ( 9 5 ) . Î n Tra nsilva n ia, acest motiv

este a bordat în sec. al XV-iea. Lim b i l e de foc, exprimate prin i nciza re fi nă şi
cizel u ră , apar sub forma u nor tri u n g h i u ri a l u ngite sa u cu l i n i i o n d u l ate, pe
suprafaţa picioru l u i , nod u l ui , d a r cel mai frecvent, pe cupă . Î n iconografia
ortodoxă , motivu l l i m b i lor de foc combinat cu cel a l razelor de l u m ină
a pa r reprezentate pe n i m bu ri l e pru n cu l u i Iisus, a l Fecioarei, fie pictate,
fie în p lastica ferecătu ri lor de a rg i nt sau a rg i nt a u rit a pl i cate pe icoa nele
rom â n eşti . Această a bord a re în iconog rafia româ nească este întâ l nită
d i n sec. a l XVI-iea şi până în sec. al XIX-iea . Î n fi l ozofia ortodoxă, sensul
conotativ a l m otivu l u i petalelor a scuţite reprezentate pe a rg i ntă ria d e cult,
în speţă pe cupa poti ru l ui , sau pe a lte obiecte de cu lt este expl icat prin
fru nze l e d e n u c folosite şi legate de marea să rbătoare a Pogorâ ri i D u h u l u i
Sfâ n t sau Sch i m ba rea l a Faţă, d i n data d e 1 5 i u n ie.
Circu laţia e u ropeană a motivu l u i , în l u mea catol ică şi protesta ntă , în
med i i l e orfevrie ri lor, d enotă o a n u m ită semn ificaţie com u n ă în e pocă .
I m pl i caţia foc u l u i în l u mea catol i că a re u n deznod ă m â nt dra matic, aşa
cum a fost e l rep rezentat în creaţiile a rtistice med ieva l e sau promovat ca
ideologie. Focu l a i n citat imagi naţia tutu ror civil izaţi i l o r a ntice şi med i eva le
ca re i-au atri bu i t diverse semnifi caţi i : înţelepci une, ascensiu ne, purificare,
putere mag ică sau rel ig ioasă, eskatolog ică, cosmică , cu efecte binefăcătoare
sau potrivn ice o m u l u i . Î n genera l se despri nd două categorii de înţel es u ri
a le focu l u i , u n u l ceresc şi u n u l hto n i a n , „ Pentru neoplaton icieni, ca şi pentru
a rtiştii crescuţi în cercul acestora , ca M ichela ngelo, focul era în sch i m b
u n element ceresc, ... , teoria l i n iei a scensiona le, şerpu itoa re care stă l a
baza m ultor i ma g i n i m a nieriste î n c h i p d e fl ă că ri , năzuind spre d ivi n itate,
modelate pe m ă s u ra focu l u i , pe ca re fi lozofi i îl înţelegeau ca dătător şi
pu rificator de forme" (96) . Va lorilor sema ntice pe ca re le atri buie focu l u i
u ma n iştii ita l ie n i neoplatonicien i , l i s e a d a u g ă n u meroase i d e i şi credi nţe
com u n e în epocă , promovate de întemeietorul Reformei germa ne, M a rtin
Luther. Expri m ân du-şi crezul său asupra focu l u i , Luther a fi rma : „Voi fi fără
m i l ă faţă de vrăjitoa re, le voi a rde", ca expresie a încrederii sale în forţa şi
fu n cţia purificato a re a a cestu ia, pe care o extra pola şi în domen i u l alchimiei,
recu noscân d că îi plăcea foa rte m u lt pentru posi bil ităţi le pe care le avea în
fie rberea meta lelor, în d isti larea şi s u b l i m a rea pla ntelor şi a băuturi lor, d a r
şi pentru a l egoria şi semnificaţia l u i secretă, extrem d e fasci na ntă , „Căci
tot astfel cum într- u n cu ptor focul extrage şi separă m ateri ile i m p u re d intr
o substa nţă care se încheagă şi se aşază l a fu n d , s m u l gâ n d elementele
p u re (spiritul , viaţa, seva , forţa ) , tot astfe l , în ziua Judecăţii se vor despărţi
l ucrurile pri n foc, pe d repţi de cei păcătoşi" ( 9 7 ) . E ra l i m pede că în g â n di rea
teologică catol i că şi reformată a e poci i , focu l u i i se atri b u i a u prin imagerie
fu n cţii magico - relig ioase, eshatologice, d a r cea mai i m porta ntă era cea
p u rificato a re . Î n virtutea a cestor i ntenţii sema ntice, ideea de l u mi nă şi
p u rificare este a bord ată prin imagistica l i m b i l o r d e foc rep rezentate în a rtele
d ecorative, iconog rafie, tipărituri, a rtă p lastică , pictu ră m u ra l ă .
84
O scu rtă incu rsiune în istoria i n ch iziţiei n e confru ntă cu o a ltă d i mensiune
atri b uită focu l u i în e pocă , focul - înfricoşătoa re a rmă justiţi a ră . Ca i nstituţie
j ud i ci a ră d e sugru m a re a l i bertăţii d e conştiinţă, „inchiziţia s-a născut ca
reflex de a utoa pă ra re a bisericii catol i ce într-o epocă în ca re prolifera rea
şi viru lenţa e rezi i lor puneau în pri mejdie n u n u mai u n itatea şi pu ritatea
catolicis m u l u i , d a r şi p rivi leg i i l e u n u i vast a p a rat ecleziastic" ( 9 8 ) . Arderea
pe rug a eretici lor şi a că rţi lor aflate la i ndex, constituia un i nstrument
cotid i a n d e rep ri m a re a erezii l o r. Poziţia i nchizitoru l u i n u avea n u m a i a ceastă
forţă pugn itivă, ci, ea era şi de d u hovnic, i n vestit cu misiu nea de a a scu lta
m ă rturisi ri le e reticu l u i păcătos şi de a se stră d u i să- i „sa lveze" sufletu l chi a r
şi p r i n a rderea pe rug a tru p u l u i . Zel u l represiv a l i nchizitori l o r s e exercita
ch iar şi în procese l e postume, dacă ereticu l u i răposat i s-a r fi cuvenit
a rderea pe rug . Inchiziţia med ieva l ă , i ntolera ntă şi agresivă , acţionând în
l u mea cato l ică-creştină a p rodus un adevărat genoci d . Î n istoria ei s-au
făcut rema rcate person a l ităţi d e tristă fai m ă ca Tomas Torquemada, Ignaţiu
de Loyola etc, papa Sixt al IV- iea, Pa u l al III- iea, I nocenţiu al III-iea, a l
IV- iea , G rigore a l IX- i ea , Alexa n d ru a l IV-iea, U rban a l IV- iea etc, s u b a
că ror autoritate s-a i n stituit i nch iziţia în cele m a i ag resive forme . J u stiţia
ecleziastică a fost confruntată cu procese cel ebre, ca al lui Giorda no Bru no,
G a l i leo G a l ilei, Giorolamo Savonaro l a , Ioa na d ' Arc etc., fa natismul ei
mergând până acolo încât p roprii ei slujitori credi n cioşi îi cad victim ă . Î n
teritoriu l Tra nsilva n iei, unde a cţiona tolera nţa confesiona l ă (vezi a na ba ptişti i
h a b a n i ) , asemenea experienţe trag ice n u s-au p rodus, l ibertatea conştii nţei
nu s-a manifestat pâ nă la fa natism. Funcţia fi losofică sau pugnitivă a focu l u i
a ma rcat profu nd conştii n ţe l e med ieva le, lăsând amprente va riate î n toate
domeniile a rtei .
Potire cu panerul perlat
Acest g ru p de poti re reprezi ntă o creaţie mai târzie, înca d râ n d u -se tot
în u lti m u l sfert d e veac a l XV-iea. E l s-a perpetuat până în prima ju mătate
a sec. al XVI-iea, în formele gotice tâ rz i i . Î n patrimoniul j u d . Braşov,
g ru p u l este exe m p l ifi cat p ri n poti rele de l a Rupea (Pl . XVIl/ 1 7 ) , Viscri
( P l . XVIIl/ 1 8 ) , Şoarş ( P l . XVI/ 16 ) , Homorod ( P l . XIX/ 1 9 ) şi Braşov-Schei
( Pl . XX/20 ) , cu m u lte a na l og i i în Tra ns i lva nia, la Da neş, Ti rp i u , Viscri d e
Bistriţa, Senereuş, Petelea ( 99 ) . Motivul a cunoscut o răspândire mare
în Tra nsilva n i a fi ind de sorgi nte o rienta l ă , cu trăsătu ri a rmene. D i n
această cauză s e va d ezvolta u lterior ornamentul c u fi ligra n perlat, creaţie
specifică a Renaşteri i . Abord a rea motiv u l u i perlat, ca şi al fi l i g ra n u l u i
emai l at-perlat, a u n o r crista le, sticle colorate, pietre semi p reţioase, perle
a utentice, în cad ru l a pa ratu l u i orna menta l al poti relor, constituie rezu ltatu l
unei concurenţe a rtistice ca re a p a re în a doua j u mătate a sec. a l XV-iea ,
între a rtele m inore ş i orna mentica a rh itectu ra l ă , geometrică, a n ecesităţii
găsi ri i unor noi mod a l ităţi d e expri m a re decorativă în cad ru l unor concepţii
85
ARTA A URARILOR lN TRANSILVANIA
novatoa re, m a i fa nteziste, mai a prop iate d e s pecificul prel ucră ri i meta lelor
nobi l e . Obsesia natu ra l istă , manieristă , d i n această perioadă, m a n ifestată
în concepţia orfevrieri lor, a găsit a lte rezolvă ri d ecorative, de succes,
i mpresiona nte, u n ice şi specifice, prin motivul perlat şi al fi ligra n u l u i
emailat şi perlat. Sema ntic, s-a d ecla nşat u n p roces i nteresant, a avut loc
un tra nsfer imagi nativ, rea l izat prin meta morfoze sponta ne a le elementelor
vieţii org a n ice, în p l a n u l unei l u m i i nocente şi pure, însufleţită de viaţa
şi si m b o l u ri le m i ne ra lelor i nerte. Î m podobirea cupelor şi lobilor picioru l u i
poti relor cu pietre semipreţioase, preţioase, bri l i a nte montate c u a u r, geme,
ca mee, email tra nslucid, crista le de e pocă a fost opera con cepţiei atel ierelor
italiene, în sec. a l XV- i e a . Teh n ica decorativă e ra foa rte i u bită şi popu lară
în centre l e d i n Veneţia , Florenţa etc., de a ici, acest tip de ornamentică s-a
d i fuzat l a curţile Germ a niei, Fra nţei şi Ang l i e i .
Potire ornamentate cu filigran emailat, În stil „modo

transilvana" şi grupul derivat, decorat cu drotemail
Genul a cestor creaţii reprezi ntă o eta pă d e referi nţă a prod ucţiei a u rari l o r
loca l i . Pri m a m e nţi u ne documentară asupra acestei teh n ici d atează d i n a n u l
1 508 ( 1 0 0 ) . Folosirea orna mentu l u i este n eîndoielnic, m a i veche. D u pă
cu m se a preciează, în mod u n a n i m , ema i l u l a fost folosit i n iţial pe buto n i i
nodu l u i şi p e sti lusuri , î n sec. a l XIV-iea şi a l XV-iea, c a expresie a puternice i
e m a naţii a smalţu l u i ita l i a n d i n nord u l Alpi lor şi a smalţului policrom biza nti n .
Prolifera rea a cestui ornament în E u ropa a pusea nă ş i consemn a rea l u i în
documentele vremii s u b d e n u m i rea de „ modo tra n s i lva ne", demonstrează ,
n u n u m a i a p recierea genera l ă d e ca re se bucu ra teh n i ca respectivă d i n
partea orfevrierilor prin a bord a rea s a pred i lectă , c i şi recunoaşterea
paternităţii l u i , a u nei concepţii a rtistice cu o putern ică personal itate, pe
ca re centrele tra nsilvă nene a u i m pus-o celor e u ropene. A fost perioada
ca racteristică a orfevreriei transi lvănene ca re demonstrează pre l u a rea unor
i nfl uenţe ita l iene şi biza nti ne, fi ltrarea şi p rel ucrarea lor în man ieră loca l ă ,
d i fuza rea pro priei experienţe, c a expresie a u n u i înalt nive l d e concepţie
a rtistică şi teh n i că , a unei îndel ungate tradiţii în pre l ucrarea metalelor nobile
şi a unei acum u l ă ri aju nse l a desăvâ rş i re.
Prelucra rea a rtistică a ema i l u l u i a cunoscut două eta pe de ascensiune,
1 4 7 5 - 1 500 şi 1 500- 1 6 5 0 , o perioad ă d ecadentă 1650- 1 7 50, d ispărâ nd
între a n i i 1 8 3 0 - 1840. D i n pu nct de vedere morfolog i c, poti rele executate în
a doua j u mătate a sec. a l XV- iea şi pri m u l sfert de veac a l XVI-iea suferă
a n u mite mod ifică ri . Picioru l devine m a i scu n d , cu baza poli lobată, m a i
l a rg ă , cu l i n i i m a i l i n a rcuite a le m uch i i l o r, c u pa eta lează pereţii a p roape
para le l i . Î n a nsa m b l u , potiru l acestei perioade d evi ne mai zvelt, în consens
cu princi p i i l e goticu l u i târziu , i ntrate în compoziţie cu exubera nţa Renaşterii
ti mpuri i . Î n judeţul Braşov, tipul d e poti re d ecorate cu smalţ a rdelenesc este
86
reprezentat pri n piesele de l a Cincu ( P l .XXVIII/28) şi Biserica Neagră

- Braşov ( P l . XXIX/29) executate în a doua j umătate a sec. a l XV-iea şi
respectiv începutul sec. al XVI-iea ( 1 0 1 ) . Potirul de la Cincu prezi ntă a n a logii
în p rivi nţa paneru l u i cu potirele d e l a Nadeş şi Bierta n ( 1 0 2 ) . Poti rul d e l a
Bise rica Neagră-Bra şov, ca podoperă a g e n u l u i , de concepţie braşovea n ă ,
tra ns m ite u nele elemente sti l istice, precum forma ca rtuşelor paneru l u i ş i
a motivelor flora l e d i n câ m p u l a cestora , până î n a d o u a ju mătate a sec. a l
XVI- iea, regăsite î n a pa ratu l ornamenta l a l potiru l u i d e la G h i m bav ( PI . XXX/
3 0 ) ( 1 03 ) . D i n acest grup de potire se m a i rem a rcă l u cră ri le de la Vă l e n i ,
Dorolea, Livezile, S l i m n ic, Dea l u l Fru mos, Seica M i că ( 104) . D u pă I . Bielz,
e m a i l u l fi l i g ra nat a fost pre l uat d i n nord -estul Ita l iei, fi ind între b u i nţat în
Tra nsi lva n i a şi U n g a ria ( 10 5 ) . Afi rmaţia se verifică n u n u m a i pri n frecventa
uti l iza re a ema i l u l u i în teritori i l e ita l iene, d a r şi prin prezenţa n u meroşilor
ma iştri orfevrieri ita l ieni în Tra nsilva n ia, precum şi a celor ardeleni în centrele
a pusene şi mai a les în cele slovace, prin i ntermed i u l cărora se vehicu l a u
a ceste concepţi i a rtistice şi s e d ifuza teh n ica ema i l u l u i fi l i g ra nat pe o a rie
atât d e înti nsă . Poti ru l d e l a Dom u l Sf. M a rtin din Bratislava, capodoperă a
gen u l ui , prezintă m u lte a n a logii cu potirele d e l a Bise rica Neagră-Braşov şi
d e l a Şeica Mică ( 1 06 ) .
C e a de-a d o u a eta pă de dezvolta re a sma lţu l u i a rdelenesc a reprezentat-o
o rn a m entica executată în tehnica drotemaj/uluj, specifică celei de-a doua
j u mătăţi a sec. al XVI-iea şi primei j u mătăţi a sec. a l XVII-i e a . Poti rele d e la
Ghimbav ( P l . XXX/30) şi Dacia, două piese ( P l .XXXI/3 1 , P l . XXXII/32 ) d i n
patri m o n i u l judeţu l u i Bra şov, executate î n a doua j um ătate a sec. a l XVI-iea,
prezi ntă a na logii cu cele d e la Biserica Neag ră - B ra şov, Petreşti-Sebeş şi
C u n d ( 1 07 ) . O fru moasă compoziţie între fil i g ra n u l emailat şi fi l ig ra n u l perlat
o prezi ntă potirul de la Fişer, j u d . Braşov ( P l . XXXIII/33 ) care eta lează o
serie d e si m ilitu d i n i cu poti rul d e l a C u n d , în privi nţa galeriei picioru l u i şi a
dispoziţiei motiv u l u i flora l în vol ute. D i n a ceeaşi fa m i l ie fac parte şi potirele
d e l a Băgaci u , Ighişul nou, Moş n a , Nadeş, S i b i u , Cund ( 1 0 8 ) . Potirele
ornamentate cu fi l ig ra n perlat, d atând din prima j u mătate a sec. a l XVI-iea
sunt d i ntre cele mai fru moase creaţii a l e orfevreriei tra nsilvă nene.
Potirul de la Prejmer, jud. Braşov ( P l . XXXIV/34), ca podope ră a g e n u l u i ,
d atat 1 529, prezi ntă identităţi c u poti ru l d e l a Biblioteca Batthya neum d i n
Alba I u l ia şi a re a na logii c u potirele de la Moşna , S l i m n i c ş i Băgaci u , în
privinţa d ispoziţiei ca rtuşelor paneru l u i şi a acoperi rii i nteg ra l e cu motiv
perl at a l o b i lor picioru l u i ( 1 09 ) . O rn amentul cu fi l ig ra n perlat, de i nfl uenţă
o rienta l ă a cunoscut o m a re răspâ n d i re în centrele a pusene. Un exe m p l u în
a cest sens îl constituie potirele d i n S lovacia, de la N itra , cated ra l a Sf. M a rtin
din Bratislava, din Spisska Sobota, Vel ka , Zi ps, datând de l a începutul sec.
al XVI-iea, ca re poa rtă acelaşi ti p de ornament ( 1 1 0 ) . „ fa ptu l că în speci a l ,
...
în Transilva nia, s-a pra cticat c u predi lecţie într-atât încât u n a d i ntre specii
este cunoscută sub n umele d e s m a l ţ a rdelenesc şi â d evenit un a rticol atât
de căutat în ti m pu rile mai noi, încât este m a i bine plătit decât dia mantul d e
87
ARTA AURARILOR TN TRANSILVANIA
către colecţio n a rii a matori bogaţi" ( 1 1 1 ) .
Potire cu ornament de lujeri forjaţi
Ca racteristic perioadei de prod ucţie d e la începutul sec. a l XVI-iea, tipu l

reprezenta u n model preferat a l maiştri l o r a u ra ri . Î n acest prag d e secol
s-a în registrat o a n u m ită emancipare a mentalităţilor artistice ca re şi-au
pus a m p renta asupra creaţii lor. Forma gotică tâ rzie e ra tratată prin teh n ica
bose l aju l u i . Se man ifesta o perm a n e ntă ten d i nţă spre bogăţia d ecorativă ,
spre sil uetele zvelte. Ta l pa poti ru l u i e ra a bordată ca u n element com poziţiona l
a uto nom, lobii prezi ntă o concavitate cu suprafeţe supraînălţate, acoperite
în întregime cu orn a m ente . G a leria lobilor picioru l u i a re o înălţime m a i
pronu nţată decât î n fazele precedente şi eta lează o decoraţie bogată ,
traforată . Picioru l , m a i scu n d , cu m u c h i i l e evazate spre bază s u n t aco perite
în întreg ime cu motive flora l e, zoomorfe, fig u rale, forjate sau tu rnate .
Sti l usurile prismatice devin m a i îna lte şi sunt g ravate c u i n scri pţii sa u flori
sti l izate. Nod u l , în formă de sferă tu rtită este orna mentat, de asemenea, cu
o bogată d ecoraţie vegeta l ă , i a r buto n i i sunt rea l izaţi cu a ceeaşi preţiozitate .
Pa nerul cupei, su praînă lţat pâ nă în zona mediană este compus d i n m otive
fitomorfe forjate, cu l i n i i învol burate şi câte o friză flora l ă . Cupa, înaltă, cu baza
semisferică a re pereţii a proa pe p a ra l e l i , până l â ngă g ură , unde se evazează
uşor. Pri ncipala ca racteristică a poti relor d i n a ceastă perioadă, epocă tâ rzie a
g oticu l u i , o constitu ie tratarea bogată a părţii i nferioare a cupei şi rea l izarea
o rn a m entelor prin teh n ica forj ă ri i . Decoraţia excesiv d e bogată trădează un
a nu mit eclectism în con ce pţia a u ra ri l or şi explică prosperitatea economică
şi efervescenţa cultura l ă a oraşelor tra nsilvănene, legăturile comerciale şi
cu ltura l e cu Bohemi a , S l ovacia , Austria, statele germ a n e şi ita l iene. Acest
eclectism a fost favorizat şi de circulaţia produselor, a maiştri lor, a cal felor în
teritorii l e menţionate. S u b i n fl uenţa Renaşterii ita liene şi a goticu l u i târziu,
orn a mentica a d evenit tot mai com p l icată , bogăţia ei era expri mată prin
p reţiozitate şi contu ru ri învo l b u rate . „ Poti rele cu l ujeri forjaţi, procedeu
vechi gotic, orig i n a r d i n E u ropa centra l ă , unde la sfâ rşitul sec. al XV- iea se
p roduce un a m estec curios de forme gotice cu ita l iene, ca re conferă a rtei
Renaşterii germane acel aspect de b a roc precoce, datorat a p l ică ri i formel or
clasice ech i l ibrate şi n atura liste unui orga nism p u rtâ nd pecetea d i n a m icii
a bstracte a tradiţiei gotice" ( 1 1 2 ) . Î n acest cad ru cu ltura l -a rtistic, în care
se m a n ifesta u tendi nţe a le celor m a i reprezentative curente sti l i stice, se
înscriu creaţii l e tra nsilvă nene d e la Biserica Neagră-Braşov ( P l . XXXV/3 5
şi P l . XXXVI/36), Criţ ( P l . XXXVII/37) d i n patri m o n i u l j ud . Braşov, M ediaş,
Aţe i , Bistriţa, Sighişoara , Copşa M a re, Viişoara , Jelna, ca expresie a celei
m a i înfloritoa re perioade a rtistice a orfevreriei medieva le ( 1 1 3 ) . Î ntre
a cestea, u n u l d i n poti re, d e la Biserica Neagră ( P l . XXXVI/36), ca podoperă
a gen u l u i prezintă în cad ru l bogatu l u i a pa rat orna menta l , motive flora l e ,
88
a n i m a l ie re (câ i n i , cerbi, i norogi , iepuri, păsări ) , personaje b i b l ice ( M a ri a cu

pru n c u l , Sf. Marg a reta , Sf. Barto lomeu), i nterca l ate între vrej u ri l e paneru l u i .
Teh n i ca forj ă ri i oferea a rtiza n u l u i posi b i litatea m a n ifestării întregi i fantezii
a rtistice. E ra u fol osite toate m ij loacele teh n ice şi a rtistice pentru obţi nerea
u n u i orna ment de efect : benzi de a rgint a u rit era u forjate, d ecupate,
p i lite, înconvoiate, răsucite sau împletite, în vederea com p u nerii motivelor
vegeta le. Motivele a ni ma l ie re şi a ntropomorfe era u rea l izate p ri n turnare în
forme m i n iatura l e . D incolo d e aspectul lor decorativ, ele comportă o serie de
semnificaţii simbolice . Repertoriu l fitomorf şi a n i m a l i e r a bord at, constituie
o expresie a puternicei înclinaţii spre natura l is m . Ornamentica potirelor d e
la Biserica Neagră expri m ă u n opti mism a rcadi a n , a n i malele s u nt s u rpri nse
în a l e rg a re, conştiente pa rcă d e l i bertatea lor, m işca rea se d esfăşoară între
l ujeri învolburaţi, ceea ce creează u n fa ntastic joc d e l u m i n i şi u m b re . Epoca
pare să fie obsedată de m işca re şi de i nteresul pentru ştii n ţele naturi i .
Conceptu l de „sti l rustic", verificat şi î n cazul nostru , defi n it d e E . Battisti,
pus în legătu ră cu stud i u l exact a l ştii nţelor naturi i , apare ca o reacţie
îm potriva sti l izării a bstracte, a ntinatu ra l iste, „ ... predom i nă ten d i nţa de a da
u n ca ra cter de mod e l a re natura l i stă şi de viaţă organică m otivelor de tip
pur a bstract şi a norg a n ic, şi în plus se a ccentuează în acela ş i ti m p dori nţa
i ntensă de a da i nterpretă rii tutu ror a m ă n u ntelor decorative un aspect n u
n u m a i fantezist şi bizar, d a r şi a n xios şi opresiv, expresie d e forţe oculte ş i
terifia nte. Sufletul l ucru ri lor n u s e resem nează l a învelişul său natura l , ci
pla nte, a n i male, m i ne ra le, a p a r l i m pede însufleţite de un sentiment" ( 1 1 4 ) .
Cara cteriza rea făcută d e Battisti cupri n d e trăsături l e menta l ităţii unei întregi
epoci a rtistice, ale că ror sensuri se regăsesc şi în ornamentica orfevreriei
d i n această perioad ă . Î n sfera vizua l u l u i, ornamentica fitomorfă a potirelor
prefigurează o expresie b a rociza ntă , creând i m p resia că , „apar l i m pede
însufleţite de un sentiment", ca şi a n i malele s u rprinse în m işca re, ca re
accentuează forţa s i m bolică a com poziţiei d ecorative.
U n alt exe m p l u , în ca re se a bord ează motivul a n i m a lier, investit cu sensuri
proprii menta l ităţil o r d i n a doua j u mătate a sec. a l XV-iea , îl co nstituie
poti ru l de l a Rupea ( Pl .XVII/ 1 7 ) ( 1 1 5 ) ; acesta prezintă pe lobii picioru l u i
6 plachete, turnate, între ca re trei c u câte un vultur, u n leu şi u n ta u r,
respectiv trei cu câte u n personaj înari pat şi cu u n n i m b în j u ru l ca p u l u i .
Fieca re reprezenta re eta l ează c a simbol o fi lacteră . Apa rent simbol urile
sunt uşor de atri b u it i m a g i n i l o r apoca l i ptice a le celor patru eva nghelişti
însă reprezentă ri le zoomorfe ţin de u n a n ume natura l ism cu profu nde
rădăcini şi sensuri păgâ n e . Î n suprapu nerea stratu ri lor cultura l e şi pe
traseul filierelor istorice ale d iverselor civi l izaţii , reprezentă ri l e zoomorfe au
jucat u n rol i m porta nt, deosebit de com plex, sub ra port a rtistic şi sema ntic.
La mesopota m i e n i , l a eg i pten i şi apoi l a g reci, a ni m a lele e ra u asociate
pla netelor şi aveau o fun cţie cosmogon ică şi a potropaică. S i m boluri l e şi
credi nţele străvechi , p recreşti n e au pătru n s pe nesi mţite în cultura popu l a ră
şi în noile rel i g i i , ca semne gol ite de înţeles, pri n mij loci rea tradiţii lor
89
a rtistice a l e meşteri lor. Tra nsformarea i m a g i n i i u ma ne în cea zoomorfă, aşa

cu m s-a întâ mplat în spi ritu a litatea Egiptu l u i a ntic sau a a ltor civil izaţii, câ nd
conform tra diţiei pop u l a re oamenii luau înfăţişări d e a n i m a l e pentru a se
identifica cu zeităţi le l o r, constituie o d i mensiune simbolică su pra natu ra l ă .
Reprezentăril e a n i ma l iere î n a rta evu l u i med i u a u cunoscut o dezvoltare
a rtistică şi semantică fără precedent, consonând de fapt cu spiritua l itatea
respectivă, afl ată în perma nentă încerca re de a utodefi n i re în ra port cu
m utaţ i i l e provocate de succesiunea fe nomenelor şi proceselor istorice.
Emblematica figurilor a poca l i ptice a l e evang hel iştilor ca re în sema ntica
teologică înse m n a u cele patru colţu ri a l e l u m i i , a p a re reprezentată în
ornamentica a rg i ntăriei tra nsilvănene încă d i n e poca rom a n ică . Potire l e de
l a Şeica M a re ( ma i păstrează doar vultu ru l lui Ioa n , celela lte simbo l u ri au
fost pierd ute, a pa r de asemenea g rifon şi b a l a u r), d e la M a rpod (a ici apar
toţi eva ng h e l işti i ) , datâ nd din sec. a l XIV- iea, pun în evidenţă fa ptu l că,
în a rta catol ică aceste motive circu lau frecvent în epocă ( 1 1 6 ) . Î n sec. al
XV- iea asistă m la o şi m a i amplă dezvoltare a motivu l u i . Exemple în a cest
sens sunt poti re le d i n Rupea, Vu rpen, crucile rel icva r d i n S l i m nic şi Cisnădie
( 117).
E m bl ematica apare frecvent ş i î n creaţi i l e a rtistice a l e l u m i i ortodoxe .
E pitaful mănăstiri i Neamţ d i n 1436 prezi ntă în colţuri si mboluri l e a m i n tite .
Această s i m p l ă a n a l ogie a rată a ccepţiunea l a rgă a repreze ntă rilor, indiferent
de siste m u l confesiona l , în virtutea atri buiri i u n u i înţel es com u n . Izvoru l este
Ezech iel I, 1 0 : „Cât despre chi p u l feţelor lor era aşa : înai nte, toate aveau
o faţă d e o m ; la d rea pta lor toate patru aveau câte o faţă d e leu, l a stâ nga
toate patru avea u câte o faţă d e bou , iar înapoi, toate patru aveau câte o
faţă d e vultur" ( 1 1 8 ) . ,, Î n Apus - afi rma I . O . Stefă n escu - sub înrâ u ri rea
Orientu l u i şi inspi raţia a rtei egiptene a ntice, eva n g he l i ştii a u ca pul u n u i
a n i ma l : l eu l , bou l , vu ltu ru l . Î n Balca n i şi ţări l e române, eva nghel işti i sunt
s i n g u ri sau însoţiţi de s i m bo l u ri : u n înger, lângă Matei, u n leu, l a picioarele
l u i M a rcu, u n bou pentru Luca . Ioan este m a i totd ea u n a pictat cu Prochoros,
ca re scrie, sa u cu u n vultu r, fol osit d rept si m bol al să u " ( 1 1 9 ) . Viziu nea
a poca l i ptică a l u i Ezech iel, unde semnele d i n jurul vârtej u l u i de foc se
răspândesc spre cele patru d i recţii opuse a fost i nterpretată în rozetele de
pe faţadele catedralelor rom a n i ce şi gotice.
Î n sfera fa ntasticu l u i elementele zoomorfe a u o fu ncţie preponderentă,
m a rea masă a atri butelor a l egorice fiind con stituită din imagini d e tip
a n i ma l i er. Persistenţa unor cu lte loca le, legate d e a n i m a l e şi a nterioare
m a ri l o r rel i g i i pol iteiste sau monoteiste se regăsesc în d a nsurile rituale
cu caracter etnografic, în ca re da nsatorii i nterpreteză şi i mită a n i m a lele
totem ice sau d e vânătoa re . Fenomenul zoomorfi s m u l u i îl găsim i nten s
reprodus pe a rme, u n d e a n i malele îndepli nesc fu ncţii simbol ice, magice,
a potropa ice , cu efect psihologic, de spori re şi însuşire a p uterii a ni ma l u l u i .
Curţile suvera n i lor s u n t înconj urate de alegori i a ni m a l iere. Î n l u mea
Renaşterii , cu toate sch i m bă ri l e ei, simbolistica zoomorfă este încărcată cu
90
Evoluţia tipurilor morfologice şi decorative ale trăsături/or şi tendinţelor
val o ri superioare, d i n ca re se d espri nd aspecte s u p ra n atura le, demonice,

p l i n e de sacra litate şi de tote m u ri . Semnele zodi a cu l u i s u nt asociate cu
a n i m a lele încă de la origi n i . Animalele domină a ceastă l u m e şi sta u l a
originea tutu ror l ucruri l o r, î n astrologie dom nesc î n m od a bsol ut, fi i n d pentru
om benefice sau m a lefice, d a r cu o putere respectată în toate ti m p u rile, de
toate civil izaţi i l e . „ O m u l - spune Battisti - pare că a r sta în m ij loc, între
fia rele cereşti şi cele pământeşti„.". Î n evu l med i u , e m blematica a n i m a lelor
expri ma şi con ce ptu l viciilor şi a l virtuţilor, omul fi ind a sociat acestora
pentru a putea fi defi n it d i n punct de vedere mora l sau fizic. An imalele
cereşti e ra u înţelese ca s i m bo l u ri ca re determi n a u a cţi u n ile şi eve n imentele
vieţii fiecă ru ia în pa rte şi colectivităţi i . ,, Î n toate aceste cazuri şi mai a les în
a rtele fig u rative - conti nuă Battisti - a socierea sa u tra n sforma rea imaginii
u m a n e în cea zoomorfă a re o misiune net conce ptua l ă ". Două ca podopere
de a rtă plastică ita l i a n ă , Horoscop d i n Sala del M a ppamondo (Vi l la d i
Capra ro l a ) , 1 574 ş i Coşmarul nocturn - Battista Dosso ( D resd a ) sunt
releva nte pentru moda i nflaţiei zoomorfe pe care concepţi ile a rtistice ale
epocii o revaloriza u din raţiuni decorative şi simbol ice. Com plexa şti i nţă
a hera ldici i , arta reprezentă ri lor ei, pune în l u m i nă un sistem d iversificat
al a rmoria lelor de stat, provincie, oraş, fam i lie, princi a re, profesionale
etc., pătru nse d e s i m bolistica a n i m a l ieră . Tra nspu nerea unor atri bute de
esenţă umană în p l a n u l a legoriei fig u rative zoomorfe, a creditată ca modă
a rtistică , evidenţiază u n proces cultura l îndel u ngat ca re s-a vehiculat din
generaţie în generaţie, pe baza unor criterii de selecţie şi a unor concepţii
a rtistice şi estetice tra d iţionale ca re au investit elementele simbol ice cu a u ra
a bstractiză rii .
Potire ornamentate cu lujeri turnaţi şi personaje statuare
U l t i m u l g ru p de potire în sti l u l goticu l u i tâ rziu a fost creat de atel ierele

tra nsi lvă nene în pri ma j u mătate a sec. a l XVI- iea . El este reprezentat pri n
l ucră ri le de la Bărcut - 1 5 34 ( P l . XXXVIII/38), Seliştat ( P l . XXXIX/39),
Ticuş ( P l . XL/40 ) , Meşendorf ( P l .XLI/4 1 ) , Braşov-Bartolomeu ( PI .XLII/
42), ( 1 20) . Pri n a n a logie cu poti ru l de l a Bă rcut, în privi nţa trată rii paneru l u i
s e d atează şi potirele d e l a Seliştat şi Ticuş. Poti ru l de l a Meşendorf, mult
m a i bogat orna menta l , cu o tratare complexă a paneru l u i , picioru l u i ,
nod u l u i , trădează u n reflex tâ rziu a l eclectismu l u i s pecifi c pri m u l u i sfert
de veac a l XVI-iea . Trata rea i nteg ra l ă a componentelor morfolog ice cu
motive decorative, potrivit trad iţiei poti relor cu l ujeri forjaţi, într- u n uşor
spirit a rtistic d ecadent, păstra rea unor ornamente gotice târzii, noutatea
ca petelor de putti înari paţi, plasaţi la i ntersecţii l e lobilor tă l pi i picioru l u i , ca
efect a l aderă ri i la n o u l cu rent a rtistic al Ren aşteri i , trădează o execuţie d i n
dece n i u l a l treilea a l sec. a l XVI-iea .
Poti rul d e la Bra şov-Bartolomeu, deşi n u i nclude în compoziţie personaje
91
ARTA AURARIL OR ÎN TRANSILVANIA
statuare, orna m entica paneru l u i este o fi l iaţie a aceleiaşi concepţii a rtistice

în tratarea motivu l u i vegeta l . Piesele menţionate prezintă ana logii cu cele
de la Budac, Zlagna, Copşa M a re, Sigh işo a ra şi d e asemenea cu a lte două
poti re d i n colecţia bibl ioteci i Batthya neum din Alba I u l ia ( 1 2 1 ) . Păstrâ nd în
l i n i i mari forma trad iţiona lă a goticu l u i tâ rzi u , poti rele executate în dece n i u l
doi şi trei a l sec. a l XVI-iea s e rem a rcă pri ntr-o tratare specia l ă a paneru l u i .
S e manifestă, î n conti n u a re, preferi nţa spre o rn a mentul c u l ujeri învo l b u raţi,
între ca re a pa r i nterpol ate personaje m i n iatu ra l e . Î n centrele apusene, acest
tip de orna ment era frecvent a bordat, m a i ales în com b i naţie cu elemente
d ecorative gotice a rhitectura le, specifice sec. al XV-iea . G rupurile statuare
m i n iatura l e s a u personajele si ngulare reprezentate în ornamentica potirelor
sunt pre l uate din repertori u l scu l pturii monu menta le a l e catedralelor
rom a n ice sa u gotice, u n d e aceste personaje a p a r la exterior sau l a i nterior
plasate pe contraforţi, console, ta bernacole. Apa riţia tâ rzie a acestui tip
de ornament în plastica poti relor poate fi pusă în legătură cu procesul d e
revita l iza re a structu ri l o r ş i preceptelor bisericii catol i ce, datorat efectu l u i
Luther, ca nd Reforma a exercitat asupra creaţi i l o r a rtistice o puternică
i nfl uenţă . N o u l curent confesional promova ideea d e ascetism, pietate şi
mora l ă teologică în cele mai ag resive forme îm potriva atitu d i n i i de expri m a re
l i beră şi profa n ă . Pentru a înţelege mai bine fenome n u l a rtistic reta rdata r
şi în noitor ca re se m a n ifesta în creaţia a u ra rilor în această perioadă este
necesa r să a n a l izăm piesele de la Meşendorf, Bărcut, Seliştat şi Ticuş, atât
ca i nd ivid u a l itate a rtistică reprezentativă pentru eta pa de creaţie cât şi
comparativ pentru a d istinge succesiunea şi evo l uţia e lementelor form a l e
şi d ecorative în procesu l de emancipare a concepţiei estetice şi sema ntice
tra nsilvănene.
Potirul d e l a Meşendorf reţine atenţia prin bogaţia elementelor decorative
în ca re se recunosc motivele specifice goticu l u i târziu, exu bera n ţa şi
învo l b u ra rea l ujeri lor pe suprafeţele picioru l u i şi paneru l u i , figu ri le s i m bol ice
statu a re, specifice eclectismului de l a începutu l sec. a l XVI-iea şi i ntervenţia
Renaşterii ti m pu ri i p ri n ca petele de putti înari paţi . Com poziţia i nclude a cest
melanj cultura l , în ca re ponderea o deţi ne goticu l tâ rziu, expri mând d e
fa pt i m p lementa rea a d o u ă tendi nţe a rtistice ca re s e combină a rmon ios,
reprezentâ nd trad iţia şi noutatea în concepţia a u ra rilor. M utaţi i l e succesive
ca re au loc în sfera concepţiilor cultural-artistice, relig ioase, pol itice, în
prima j u mătate a sec. al XVI-iea sunt sensibil reproduse în com poziţia
repertori u l u i o rna menta l . Personajele statua re i nvestite cu forţă s i m bol ică ,
plasate în d ecoru l paneru l u i poti ru l u i de l a Meşendorf, M a ria cu pruncul
( reprezentată d e două ori ) , Ma ria Magdalena p u rtâ nd u n ch ivot în m â n ă ,
u n personaj fem i n i n cu o carte, înca d rate d e câte d o u ă personaje, fem i n i n
şi mascul i n ca re îşi oferă privitoru l u i atri butele printr-o gestică e l ocventă .
I m presi a ca re se degajă lasă să se întrevadă că i n stituţia ecleziastică a pa re
d rept oferta ntă a preceptelor ei, a spi ritul u i mora l izator şi protector. D u b l a
a pa riţie a M a riei cu pru n cu l întă reşte ideea potrivit că reia potiru l a fost dedicat
92
Evoluţia tipurilor morfologice şi decorative ale trăsături/or şi tendinţelor
a cestei teme sau scene b i b l i ce. M a ria Magda lena cu ch ivotul se despri nde ca
patron şi protector a l construcţiei biserici i . Personaj ul fem i n i n cu o ca rte în
m â n ă , neidentificat, a p a re în i postaza biserici i oferta nte a preceptelor sale
fu n d a m e nta le. Personajele i ntercesoa re, d e dimensiuni m a i mici, plasate în
p l a n u l doi, cu veşmi nte bogate, d ra pate, cu o gestică elocventă l a a d resa
fig urilor statuare . Reţin atenţia personajele l aice ca re înca d rează statueta
M a riei cu pru n cu l , aceasta d i n perspectiva a na l izei şi descifră rii sema ntice
a orn a m e nticii poti relor d e l a Bărcut, Seliştat şi Ticuş. Gestica elocventă a
personajelor l aice este expri mată prin braţele înti nse spre ceva nedefi n it,
în sens opus poziţiei statuetelor, privirea înai nte sau uşor înd reptată în jos,
g e n u n c h i i îndoiţi . Atitud i nea sugestivă a personajelor la ice pa re să expri me
senti m e ntu l de adora re faţă d e M a ria cu pru n c u l , asemenea scenei magilor,
i nvitâ n d pa rcă la a ceastă revelaţie.
D a că scena a pa re completă în ornamentica poti ru l u i de la Meşendorf,
poti rel e d e l a Bărcut, Sel iştat şi Ticuş, p uţi n m a i tâ rzii ca execuţie, părăsesc
bogăţia şi exu bera nţa predecesoa relor lor, întorcâ ndu-se la compoziţia
l i niştită a formelor clasice cu suprafeţe netede ale picioru l u i , l a red ucerea
personajelor figurative, potrivit spiritu l u i de ord i ne şi stiliza re a com poziţiei
gotice tâ rzii . Ca element d e noutate, faţă de potirul de la Meşendorf, d i n
a că rui com poziţie descin d , suprafeţele picioru l u i răm â n nedecorate i a r
personajele statua re d ispa r, tema fi i nd rel uată doar p r i n i postaza celor d ou ă
person aj e l a ice. Pa nerul eta lează, î n conti n u a re, învo l b u ra rea vrej u ri l o r
sau l ujerilor, î n ca re s u n t i nterpolate câte d ouă personaje l a ice, adosate, în
veş m i nte bogate, d ra pate, cu gestica ti pică . E l e expri mă ideea de adora re,
poti rel e fiind dedicate temei M a ria cu pru n cu l . Com poziţion a l , elementele
d ecorative şi figurative se află într-o tensiune a p a rentă, grupurile figu ra l e ,
i m o b i l e i ntră î n opoziţie c u expri m a rea l i beră a motivelor vegetale, c u
dispoziţia complicată a conturu rilor a cestui a . Plastica fig u rativă îşi găseşte
a n a l og i i în a rta egi ptea n ă , înzestrată cu forţă statică şi gestică sugestivă , i a r
m i şca rea m otivelor vegeta le, î n tensi u nea i nternă a ca pite l u rilor cori ntice.
De a l tfel , idea l u l fig u rativ al curentu l u i clasicist era ca l m u l , staticu l . Î ntreg u l
e v med i u a fost a n i mat de conce pţia a ristotelică asupra mişcă ri i , potrivit
că reia ea este privită ca un „actus i m perfecti". Primatul staticu l u i asu pra
mişcă ri i s-a man ifestat, în pa rte, asupra creaţi ilor a rtistice şi datorită
c u rentu l u i a ristotelic d i n sec. al XVI-iea . Î n com poziţia orna mentală a
poti rel o r d i n această perioadă apar i mplementate două ten d i nţe : m işca rea
d i n a mi că a motiv u l u i vegeta l şi i m o b i l i s m u l fig u rativ, relevâ nd înfruntarea a
două concepţii a rtistice d iferite, Renaşterea şi goticu l .
Afirmarea elementelor decorative a l e Ren aşterii s-a produs treptat, odată
cu sch i m ba rea mod u l u i d e viaţă, cupri nzâ nd rea l itatea exterioa ră a formelor,
coexistând cu ered itatea goticu l u i tâ rz i u .
Marile d escoperiri geografice, războa iele rel i g ioase, u m a n i s m u l ,
neoplato n i s m u l , hermeti s m u l , expansiu nea bisericilor reformate p ri n
a ctivitatea mari l o r teologi, Luther, Calvin, Zwi n g l i , E rasmus, Melanchto n ,
93
Wycl iff, G rebel etc., încli naţia către revelaţiile primord i a l e a le Eg i ptu l u i şi
Asiei, stu d i u l naturi i , al elementelor microcosmosu l u i şi ale m acrocosmosu l u i ,
soldat c u încleştă ri d ra m atice între corife i i g â n d i ri i în noitoare, Copernic,
Bruno, G a l i lei etc. şi a pă rători i înverşu naţi ai dog matism u l u i ecleziastic,
con stituie complexul context istoric în ca re con cepţi ile şi creaţi i l e orfevrerilor
e ra u acord ate şi mod u late, ca expresie a uneia din cele ma i rafi nate şi
sensibile mod a l ităţi d e fi n a lizare a rtistică ca re codifică şi esenţi a l izează
a ceste tendi nţe şi fenomene cultura l e specifice prefaceri l o r l u m i i moderne.
Potire in stilul Renaşterii decorate cu capete de putti
E lementele decorative cele m a i sem n i fi cative ca re a u ma rcat specificu l

Renaşteri i în ornamentica arg i ntăriei tra nsilvănene a u fost capetele de
putti , în varia nta ca petelor cu pă ru l în vâ nt, cu a ripi, măşti, mascheroni,
putto atl ant etc. Infiltra rea lor s-a făcut încă de la începutul sec. a l XVI-iea,
din temele a ntice, g reco-roma ne, mitologice, prin fi lieră biza ntină, ita l i a n ă
şi germa n ă . D i n Ital ia secolelor X V şi XVI, u n d e reprezentările c u putti a u
cu noscut c e l e m a i va riate şi frecvente i nterpretă ri, tema a fost difuzată î n
Fra nţa , Ţă ri le de J o s şi Germa nia, servind d rept modele pentru a rgi nta ri . Î n
E u ropa răsăriteană, motivu l a cunoscut, d e asemenea, o vastă ci rculaţie.
Centrele tra nsilvă nene a u stat sub i m presia a m bianţei n O rnberg heze, în
p roces u l d e d ifuzare a motivu l u i cu putti , în specia l ; tendi nţele rad i a u d i n
atel ierele l u i Ludwig Krug, Peter Flotner şi M e l chior Bayer sen . ( 1 2 2 ) .
Î n cad ru l acestor tendi nţe d e d ifuzare şi a s i m i l a re s e înscri u poti rele d e
l a Prejmer ( P l . XXXIV/34), Măeruş ( Pl . X LV/45 ) şi Hălmeag ( P I . XLVI/46) ,
Meşendorf ( P l . XLI/4 1 ) , ca re prezi ntă pe n o d ş i cupă, respectiv pe l o b i i
picioru l u i putii îna ri paţi sa u c u păru l desp letit, v ă d i n d i nteresa nte a n a l og i i c u
potirele de l a S i b i u , Bierta n, Va lea L u n g ă ( 1 2 3 ) . O varia ntă ca re reţine atenţia
în mod special şi ca re n u a fost comentată în l iteratura d e speci a l itate, o
constitu ie ca petele d e putti cu părul desp l etit în vânt, reprezentaţi pe n od u l
poti relor d e la Măeruş ş i pa nerul de l a Prej me r. Acest a m ă n u nt sem nificativ
ca re pa rticu l a rizează varia nta respectivă a preocupat o serie de exegeţi în
privi nţa interpretă ri i şi atri b u i ri i simbo l u l u i , d i n ca re reprod ucem câteva
o p i n i i i nteresa nte : „Asupra pă ru l u i în d ezord i ne, ca atribut specific demoniac
al v răj itoa relor, Levron ava nsează i poteza unei legături cu păru l plin de
flăcări a l demonilor, evident ca tra d iţio n a l atri but solar; Fag i n , în baza unor
texte cinque-seicenteşti, menţionează vivacitatea raportu l u i între păr şi
m a g i e ; se poate adă uga supravieţuirea, în folclor, ch iar în baza u nor referiri
b i b l ice vestite ( pă ru l l u i Sa mson ) a legăturii pă r- pute re fizică . Dar este m u lt
m a i proba b i l - conchide Battisti - că p ă ru l lăsat l iber în vânt să facă a l uzie
l a magia meteorologică" ( 1 24 ). U n alt izvor este cel a l Faptelor Aposto l i l o r,
ca p . 2 8 , 2 , 2 ( Pogorârea D u h u l u i Sfâ nt) , „ Deodată a venit d i n cer u n sunet ca
vâjâitul u n u i vâ nt putern ic... Nişte l i m bi ca d e foc au fost văzute împărţindu-
94
se pri ntre e i , şi s-au aşezat câte u n a pe fiecare d i n ei". Imagi nea fig u rativă
a putti lor cu părul despletit în vânt constitu ie o su pra p u nere a stratu l u i
cultura l înger-cu pidon, sensul păgân d e tradiţie a ntică , eros s a u atri but
sol a r al lui Apollo, este su bstituit cu cel creştin, revelaţia coborâ ri i celeste a
sem n u l u i d ivi n, ca tu net, a l uzie la „ m a g ia meteorolog ică", ca vâjâitul u n u i
vâ nt puternic, expri mat plastic p ri n părul despletit a l putti lor. I m a g i nea
l i m bi l o r d e foc ca re coboa ră şi se îm pa rte a posto l i l or este sacra l izată plastic
în seco l u l al XV- iea prin motivu l l i m b i lor de foc, exprimat în orn a mentica
potirelor comentate . Goticul sti l izează şi codifică a ceastă temă prin motivu l
a m intit, Renaşterea preia şi conti nuă să expri me sensul ei creşti n , d a r în
i postaza putti lor cu părul despletit. Figurile a ngelice a le putti lor reprezentaţi
în ornamentica poti rel o r de la Meşendorf, Măeruş, Prej mer, fie cu părul
despletit, fie înari paţi, vădesc o a n u m ită infl uenţă ita l iană şi a bord a rea
temelor creştine cu m ij loace de expresie profa ne, specifice Renaşterii . Î n
sec. a l XVII-iea, câ nd e m blematica putti lor apare într-o va rietate d e teme,
semn ificaţii l e d ev i n şi mai sugestiv reprezentate, îndeosebi în orna mentica
că n i l o r. Aceste idei, curente cultura l e ca re au emu lat epoca sunt necesar
de a fi evidenţiate şi cunoscute pentru forţa lor de i m pact psihologic şi
înti nderea europea nă şi i m p l icit relaţi i l e lor complexe cu l u mea a rtelor şi
mai a les cu bogata l u me a i m a g i n ilor i nepuiza b i l u l u i repertoriu bibl ic, ca re
a supus rea litatea l u m i i înconj u rătoa re u nor i n cred i bile şi permanente
metamorfoze.
Evoluţia morfologică şi a ornamenticii potirelor

În sec. al XVII-iea
Morfologii.
În perioada anilor 1 600-1 650, soc l u l poti ru l u i devine mai a ccentuat, m a i
înalt. Picioru l faţetat c u 6 câ m p u ri se termină î n lobi evazaţi . Sti l usurile
devi n mai îna lte, nod u l sferic sau semisferic, cupa semisferică, cu g u ra l a rgă
şi buza uşor răsfrâ ntă . Î n genera l , construcţia eta lează o ţin ută vertica l ă
zveltă, i a r u neori piciorul devi ne m a i îna lt, faţă de sec. a l XVI-iea .
În perioada 1 650-1 700, suprafeţel e picioru l u i împreună cu socl u l pri m esc
l i n i i m a i cu rbate, cu protu bera n ţe bom bate, sti lusurile i a u forma ba l uştri lor
sau tip mosor, ci l i n d ric. Nod u l a p a re sferic sau semisferic, u neori tip b a l u stru
sau pi riform , cupa cu o l i n i e înaltă a re o buză evazată .
Caracteristica genera lă a formelor sa u com ponentelor ce i ntră în a lcătu i rea
poti ru l ui sunt vol u mele semisferice cu l i n i i sin uoase, curbă contra cu rbă .
Se observă a m p l ificarea tutu ror formelor componentelor: picioru l cu soclu
şi tal pă d evi ne masiv, avâ nd fu n cţia d e sta bil itate în com poziţia potiru l u i .
Nodul c u sti l usurile reprezi ntă e l ementele de graţie ca re fac legătu ra între
picior şi cupă, d a r şi le demarcă prin i ntenţia de su praînă l ţa re. Cupa, cu o
ţinută zveltă , cu baza semisferică şi buza evazată spre g u ră îşi su b l i niează
95
fu n cţia liturg i că . Formele se s u p u n esenţei fi lierei cultura l e baroce .

Ornamentica perioadei 1 600-1 650 se su bsu mează sti l u l u i ren a scentist
şi m a n ieri s m u l u i . M otivele flora l e s u nt pred ilecte, ele acoperă suprafeţele
picioru lu i , nod u l u i şi com p u n panerul cupei pe ca re o îm bracă până în zona
mediană sau treimea su perioară . M otivele sunt compuse d i n flori, fru nzul iţe,
l ujeri, bucheţele de flori sau fructe executate m a n ierist, cu contu ru ri
învolutate, în m i şca re . E l e sunt executate pri n ciocă n i re, g rava re, cize l a re,
i n ciza re pe suprafeţe a u ri i sa u a rg i nti i . Motivele figu ra le. a ntropomorfe.
măşti, ca pete d e putti sau îngeri îna ri paţi etc, a par în d ecorul vegeta l pe
suprafeţele picioru l u i , nod u l u i sau paneru l u i . Motive l e geometrice sunt
d ecoraţii a u x i l i a re ca re m a rchează conturu ril e motivelor principale, u rmează
traseele suprafeţelor, s u b l in iază forma muchiilor şi se prezi ntă ca ove, e l i pse,
lob � cercuri, acolade, a ra besuri, roca i l le-uri .
In cea de-a doua perioadă , 1 650- 1 700, repertori u l ornamenta l se
com p l ică, îşi barocizează contu ru ri le şi temele ca re devin bogate şi va riate .
M otivele flora l e s u nt tratate a m p l u , c u suprafeţe şi contu ru ri a ccentuate,
m işca rea este vie, mai a les a l ujerilor. Elementul de roca i l l e devine neli psit,
e l formează tema motivu l u i sau conturul cartu ş u l u i în care este dispusă
tema d ecorativă . I nterpolat m otivelor vegeta le a pa r cele fi g u ra l e , măşti,
c h i puri d e îngeri sa u putti , personaje la ice sa u bibl ice în veşmi nte d e epocă .
Î n com poziţii i ntră şi motivele zoomorfe tratate în m işcare şi cele geometrice
a bordate m a i ra r.
Î n pri m a perioadă a sec. a l XVII-iea, com poziţiile decorative a p a rţin
menta l ităţi lor a rtistice renascentiste ca re preferă a bord a rea m a n i erismu l u i
î n expresia plastică , cu expri m a rea vădită a tendinţelor spre tra d iţia
Renaşteri i .
S e i n ovează p e structurile tra d iţion a l e a l e ca ietelor d e modele obţi n â n d u
s e s i l u ete zvelte c u u n progra m decorativ relaxat, ech i l i b rat com poziţion a l ,
a rmonios, î n ca re motivul flora l a pa re predi l ect.
A doua perioadă a sec. al XVII-iea , repertoriu l ornamenta l a pa rţine
barocu l u i , el d evi ne obsesiv de a b undent, cu trasee a rcuite, fră m â ntate,
învo l b u rate, s u p rafeţe bom bate, a m pl e, ciocă nite, g ravate, incizate, a u rite
sau a rg i nti i . Motivele decorative îşi a m pl ifică efectele pri n jocu l de l u m i n i
şi u m bre, l a nsat de d ia log u l între a u riu şi a rg i ntiu, forma suprafeţelor ş i
a teh nicilor com plexe, va riat util izate . Motivul flora l este pred i lect şi este
tratat în toate i postazele posi b i l e . I ntră în combinaţie bucheţele de flori,
fructe cu roca i l le-uri, scoici, ove, entrelacs-u ri , ş i ru ri perlate etc. Fieca re
p iesă a pa re investită cu o tem ă d ecorativă ca re devine subiect cu conotaţii
sacre mai m u lt sau mai puţin expl icit. Apa r teme şi personaje b i b l ice ca re
investesc piesa cu simbol u ri sacre. Se manifestă o ten d inţă de exterioriza re
nedisi m u lată a ornamenticii p ri n trata rea b a rociza ntă a temelor specifice
Renaşteri i şi renascentiste . Sunt tratate toate modelele vechi , tra diţionale
cu o a m i nti re puternică în h a i na menta l ităţilor baroce . Formele d e expri m a re
sunt noi . Peste mediile a rtistice şi meşteşugă reşti tra nsilvănene se a ştern
96
Evoluţia tipurilor morfologice şi decorative ale trăsăturilor şi tendinţe/or
modulaţiile marilor cu rente a rtistice i nternaţion a l e . Î n centre l e germane a l e

sec. a l XVII-iea s e conti nuă trad iţia renascentistă . Se produc cu noscute le
poca l e de dimensiuni exagerate şi se a bordează repertoriul decorativ
specific epoci i : motive flora l e va riate, m ici fi g u ri n e pe capac, a nse turnate
în formă de d ragoni, se montează crista l e d e rocă , coc h i l i i , colţi de elefa nt,
de ri noceri, onix, a gate, n uci de cocos, conferi n d pieselor forme a ni miste,
d eterm i n ate d e m a n ia pitorescul u i şi ba rocu l u i .
O rfevreria rel igioasă este de factu ră protesta ntă ş i eta lează figuri ş i scene
bibl ice din Noul şi Vec h i u l Testa ment, motive florale, a ra bescuri, email opac
sau semitransl ucid . Orfevrierii d i n NOrn berg au i nventat pa h a ru l fără picior
al Fecioarei a că rei roch i e formează u n clopot l i pit de cupă, cu braţele rid i cate
ca re susţin al d o i lea pahar m a i mic şi i nversa b i l (vezi pa h a ru l l u i I. Bielz) .
Fra nţa sec. a l XVII- iea este marcată de pe rsonal itatea reg e l u i Louis XIV
şi a cu rţii sa le mondene. El a ordonat în 1 688 topirea arg i ntu l u i d i n regat,
începând cu vesela reg a l ă , l a monetăria statu l u i , datorită crizei moneta re,
războa ielor, jefu i rilor ca re au dus la exterm i n a rea sistematică a orfevrieri lor.
Până în 1 630 s-a l u crat cu modele d i n Rena şterea târzie. D i n 1660 se crează
un sti l nou, Louis XIV, pri n desenele l u i Lepautre, Daniel M a rot, Alexis Loi r.
Celebrii maeştri Pijard , Jacques de Lau nay - orfevrierii ca rd i n a l u l u i Richelieu,
Ren e d e l a Haye, Pierre Lescot - orfevrie ri i ca rd i n a l u l u i Mazarin au i m pus
de asemenea u n sti l l a curte . Cel mai fa i m os, Claude Ba l l i n ( 1 6 1 5- 1678) a
executat cu ajutoru l g i nere l u i său Nicolas Del a u n ay, m i n u năţiile Vers a i l l es
d e ca re vorbeşte Perrau lt în Hommes illustres.
Î n Rusia sec. a l XVII-iea se conti nuă tra d iţia orfevreriei a rtei biza nti ne, cu
i nfl uenţe din Asia Centra l ă , Persia şi mai a les a epocii lui Iva n cel Groaznic
( 1 5 3 3 - 1 584). Orfevrierii folosesc pietre, crista le, perle, e m a i l , orname nte
în rel ief, monştrii m a ri n i , s i rene, păsări , a ra bescuri florale, fructe, foiaje
pe fond de email tra nsl ucid în manieră persa n ă . Gravu ra denotă infl uenţe
germ a n e . Se produc pahare evazate spre extrem ităţi şi îngustate la mij loc,
forme de b u l bi .
Evoluţia morfologică şi a ornamenticii potirelor

În sec. al XVIII-iea
Î n sec. a l XVIII-i ea , picioru l , socl u l şi ta l pa îşi potenţează suprafeţele,

m u c h i i l e devin ascuţite, cu rbate, proemi nente . Stilusuri l e tip mosor,
ba l ustru, cuprind nod u l în formă de corp tri u n g h i u l a r, pi riform cu suprafeţe şi
protu bera nţe ova le şi contururi arcuite. Pa nerul se ridică din l i n ia mediană a
cupei până spre buza e i . Cu pa cu baza semicircu l a ră este l a rgă sau îna ltă d a r
întotd e a u n a c u o l i n ie evazată spre g u ră . Caracteristica general ă a potirelor
e d ată d e înalţimea a ccentuată, vertica litatea, potenţa rea com ponentelor
intrate în compoziţia constructivă . Totul se a m p lifică sub i m p resia sti l u l u i
rococo sa u barocu l u i provi ncial tra nsilvă nean a l sec. a l XVI II-iea .
97
Repertori u l orna menta l îşi sch i m bă d i recţia şi tensiu n ea estetică barocă

în rel iefu ri rococo. M uchii, coaste d ispuse în acolade, suprafeţe torsionate,
a rcuite, uşor spira l ate, ca nelate, feston ate exploatează d ucti l itatea
materi a l u l u i sa u sfidează d uritatea l u i . Motivu l flora l sau vegetal e ra cel
predi lect a bo rdat. Vrej u ri , flori , fru nzul iţe, peta le sunt tratate cu nervul
rococo în linii a rcu ite, împletite, c u rbă contra curbă, forme de melc,
roca i l le-uri . Bucheţele de fori, fructe, scoici, pal mete i ntră în com poziţia
u n ita ră a rococo-u l u i , a m p lificâ n d efectel e . Poti rele d e l a Biserica ortodoxă
Sf. Treime d i n Braşov - 1 7 4 5 , biserica evanghel ică d i n Râşnov - 1 7 7 3 , de
la Biserica Neagră , Bra şov - 1 7 7 9 , 1 7 60, sunt piese rep rezentative pentru
această perioadă şi acest sti l . Trebuie s u b l i n iat că a cest gen de poti re
a fost produs şi răspândit în întreaga Tra n s i l vanie în sec. al XVIII-iea .
Ornamentica , morfo l og i a l ucră ri lor este ech i l i b rată, curată , a rmon ioasă ,
rafi n ată , elega ntă cu o ţi n ută nobilă reflectâ n d concepţia sti l istică u nita ră a
ma iştri lor a u ra ri d i n Tra nsilva n i a . Infl u enţa şi presiu nea sti l u l u i i nternaţiona l
baroc şi rococo se produc pe u n fond cultura l tra d iţion a l putern ic înrădăcinat
în mental itatea a u ra ri lor, ceea ce a d u s l a o sinteză d e ex presie plastică în
favoa rea a utohto n u l u i în ra port cu elementele stră i ne receptate . Î n ti m p
c e creaţi i l e d i n E u ropa Centra l ă şi Apusea nă s u n t con ce pute cu c e a re m a i
c l a s i c şi exu bera nt sti l u l rococo, reflex a l stă rii c e frizează decadentu l , a rta
tra nsilvă neană a bord ează în mod temperat m a n iera excesivă europea n ă .
Formele, ornamentele ră m â n ech i l i b rate şi în d ia l og cu ele însele şi c u
cel e specifice secolelor a nterioare, p e ca re l e recunosc şi n u le sch i m bă î n
tota litate n ici forma n i ci conţi n utul si m bolic. Temele şi personajele bibl ice,
i nscripţi ile a bordate în compoziţia rococo sunt tratate cu respect pentru forma
şi semnificaţia lor d i n perioada ren ascentistă şi a ba rocu l u i , u rm ă ri n d u -se
semn ificaţia l itu rgică a piesei, a temelor bibl ice în conform itate cu morala
creştină a lumii protesta nte. I nscripţi i l e se referă la eve n i mente, momente
şi personaje i m portante a l e vieţii cetăţi i, fi i n d reprezentate cu conşti i nţa
i mo rta l iză rii memori a l e a semn ificaţii l o r pentru generaţii l e u rmătoa re.
U n alt tip de poti r, ra r ca producţie şi d ifuzare în Tra nsilvania a fost cel
cu suprafeţe complet n etede sau cu motive vegeta le secu n d a re, sumare
(fru nzul iţe de acant sau l a u r ) . Acest tip de poti r, auster ca decoraţie este
rea l izat în sti l e m p i re, în sec. a l XVI II-iea, de a u ra ri consacraţi . Potirele
a u o ţin ută zveltă , elega ntă, a rmonioasă vădind o stă p â n i re perfectă a
proporţi ilor formale de către a u ra ri ; exemple se m a i păstrează în biserici l e
evanghelice d i n Cristia n , U n g ra, Seliştat, Ji bert - jud . Braşov.
Î n sec. al XIX-iea, potirele îşi păstrează sil uetele zvelte, a rmonioase.
Aura rii ca re a u învăţat în atel ierele maiştri lor de la sfâ rşitul sec. al XVIII-iea
şi începutul sec. al XIX-iea, l ucrează sub a ceastă a m bianţă şi i m p resie a
experienţelor trecute, modelate însă d e spiritu l şi moda seco l u l u i a l XIX- i e a .
Poti rele era u l ucrate î n sti l e m p i re, Biedermeier, neobaroc, neocl asic, neogotic
sau în a m bia nţa vieneză, gen Altvie n . Rema rca bil este poti ru l neogotic de la
Lovn ic ( Pl . LXVIII/82 ) l u crat de maistrul a u ra r braşovean H e i n rich Jecke l i u s
98
( 18 6 3 - 1 887), o rnamentat cu elemente de a rh itectu ră n eogotică şi statuetele

celor 1 2 a posto l i . Deşi reprezintă perioada d ecad entă a acestui gen de piese,
rem a rcăm totuşi va loa rea a rtistică şi profesio n a l is m u l execuţii lor teh nice,
izvorâte din tra d i ţi i l e de învăţa re şi pra ctica re a unei a rte ca re n ici acum
n u face ra bat l a ca litate, deşi ceasurile a m u rg u l u i med ieva l ităţii atel ierelor
transi lvă ne n e bat tot m a i sti ns în zgomotu l tot m a i asurzitor şi ritmat al
seri i l o r m a nufa cturiere.
POCALELE
Acest tip de creaţie a rtistică a a u ra rilor este mai rar reprezentat în

patrimoniul existent. Î nrudite cu potirele, ca formă generală, compone nte
formale şi parţia l în ornamentică, pocalele sunt l u crări de a rtă profa n ă cu
u n conţin ut sema ntic şi fig u rativ laic. Deşi se află în i nventa ru l bisericilor
evang helice, reformate sau orodoxe ca piese l itu rgice, configuraţia lor este
paradoxal profa n ă . Creaţia pocalelor reprezintă u n patri moniu a utentic,
valoros, a propiat de concepţia genu l u i europea n . Cele mai vechi obiecte
identificate în patri moniul nostru a pa rţin Renaşteri i celei de-a doua jumătăţi a
sec. a l XVI-iea, câ nd în Tra n silva nia s-a creat u n sti l decorativ. Baza construcţiei
o reprezi ntă elementele semisferice, poca lele de la Felmer (Pl.XLVIIl/49),
Meşendorf ( P l.XLIX/ 5 1 ), J ibert, Bistriţa, Cincşor (Pl.XLVIII/48) etc.
aparţin acestei perioad e . Unele sunt de formaţie provincială, a ltele i nteg rate
modelelor cultura l e internaţionale. Com poziţiile a pa ratu lui decorativ sunt
variate şi depind d e suprafeţele afectate ornamentă ri i : motivele geometrice
(cercu l , e l i psa, semicercul , torsada etc. ), motivele flora le, vegeta le, sti lizate
sau natura liste, turnate, ciocă n ite în relief sau g ravate, i ncizate ( petale,
lobi, vrej u ri, l ujeri, fru nzuliţe, viţă de vie etc), elemente celeste (soarele,
luna, stele ) , personaje laice (soldaţi romani, torsuri de soldaţi a ntici, herme,
Venus, măşti a ntice, ca pete de putti, putti atla nţi etc . ) , modele desenate
care formează conturul ca rtuşelor în care sunt plasate temele pri nci pale
(ara bescuri i nterpretate în variate forme ale Renaşterii, l a mbrech ine în relief,
turnate sau ciocă nite, g ravate sau i ncizate, cu rbă contra curbă, medal ioane
ova le, rotunde sau în formă de inimă sau flaca ră , d e influenţă orientală etc. ) ,
motive a n i m a l iere ( păsări, d ragoni, l e i , cai, câi n i , cerbi etc . ) g ravate, ciocăn ite
sau turnate în rel ief sau în ronde bosse.
U n sugestiv exemplu refe ritor la emblematica iconografică a bordată pe
poca l u l de la Cincşor (Pl.XLVIII/48) îl constituie tema efectului aştri lor
asu pra vieţii pământene, magia meteorologică, i m plementată în compoziţie
cu semn ificaţia biblică a lui Christ. Imaginea i ncu m bă sensuri filozofice
deşi pare o execuţie de factură popu lară, modestă ca reprezenta re. Î ntr
u n meda lion rotund, format d i ntr-o cunună de verd u ri apar g ravate luna,
soa rele şi i niţialele I. S. , în l igatură, datată 1 595, u n spic şi o floare care cresc
din formele a două coline. Fondul medalionului este punctat, a l uzie la sfera
99
ARTA AURARILOR TN TRANSILVANIA
celestă . Cu nuna cu verd uri este întreru ptă în consens cu cele patru puncte
ca rd i nale. Centra l , apar în ligatu ră i n iţia lele J. S. (Iisus Salvator) , desenate
în sti l u l Renaşterii, dispuse vertical pe direcţia Nord -Sud, secţionând astfel
cercul în două părţi egale. Î nsemnele creşti ne I.S. sunt centrate, în poziţie
domina ntă, în ju rul lor gravitează celela lte simbo l u ri ; deşi sunt prezentate
static, i m p resia fi lozofică este că se află în mişca re, în interdependenţă,
în a rmonia dictată de puterea divin ă . Această împărţire grafică exprimă
ech i l i bru l u nei d u a lităţi, sugerând a lterna nţa zilei cu a nopţii, defi nite de
apariţia în stâ nga sus a formei ova le a soare l u i şi respectiv, în drea pta sus, a
formei de seceră a l u n i i . Aştrii sunt personal izaţi, reprezentaţi şi investiţi cu
expresii u m a n e . Î n semicercul dominat de l u nă este sugerată fla m u ra l u i Iisus,
desenată sub forma cifrei 1 . Motivul fitomorf este d ispus i ntenţionat d ivizat : o
floare, asociată cu luna şi cifra 1 5, plasate în câ m p u l semicircul a r d i n stâ nga
şi un spic d e g râu, asociat cu soa rele şi cifra 95 în cel d rept. Semnificativă
este expresia g rafică de exprimare a dată rii , cifrele 1 5 şi 95 fiind contu rate
d i n raze sola re, asigurâ n d echi l i brul perfect al com poziţiei. Antropomorfiza rea
pla netelor, în special a soa relui şi a l u n i i , în plan artistic literar sau plastic,
constituie o pra ctică străveche, cu ltivată pred ilect de tradiţia popu l a ră . Motivu l
a cunoscut o largă circu laţie, în diverse arii geografice, în cele mai va riate
creaţii a rtistice. Frecvent apa re în heraldica stemelor, sigilii lor, în iconografia
medieva l ă , în pictura ţă ră nescă pe sticlă, hera l d ica profesională orăşenească,
în creaţii popul a re scrise sau orale etc. Soa rele şi Lu na sunt acceptate ca
eleme nte cosmice care rostu iesc legile vieţii pe pământ şi sunt favora bile şi
a p ropiate o m u l u i , îndepl inind fu ncţi i apotropaice. Ataşa mentu l omului faţă de
astrele cotidiene, pe care le-a înţeles ca dădătoa re de l u m i nă şi recolte sau
bucate, l-au îndemnat să şi le apropie pri n person ifica re. Tradiţia popu l a ră le
concepe întotdeauna împreună, ca stele bune ca re d ecid destin u l u m a n sub
u n spectru norocos. Com poziţia, pri n elementele ei simbolice demonstreză
conceptu l de a rmonie cosmică şi de armonie a u n iversului spiritual, specifice
med i u l u i tra d iţion a l şi creaţiilor sale. Com bi naţia motiv stelar cu însemnele
I . S., datata 1 595, motivu l fitomorf a l rod u l u i , esenţial izează experienţa
popu l a ră , sincretismul cu ltura l prod us ca efect a l unor fenomene cu lturale
primare, existenţiale, colportate pri n capacitatea d e cu noaştere, observaţie,
de a bstractizare a u niversul u i spiritua l şi material de către om. Dialectica
acestor semnificaţii reprezentate p lastic în ideogra m e cu modeste ca lităţi
a rtistice, d ecorative, demonstrează simplitatea şi l i m pezi mea gâ ndirii
popul a re, a Marelui Anon im, trezorieru l celor m a i vechi tradiţii şi purtătorul
loial şi i nepuiza bil a l matricei etno-cu lturale. Alătu ri d e maiştrii anonimi s-au
distins în seco l u l al XVII-iea remarca bile persona l ităţi ale a u rarilor loca l i de
ta lie europea n ă , cum au fost braşovea n u l Michael Seybriger alias Sommer
(activ, 1 624- 1 67 3 ) de l a ca re ne-a ră mas fru mosul pocal de l a Rotbav-Braşov
( Pl . LIII/59 ) ca re a re cupa şi ca pacul ciocăn ite în întregime cu protuberanţe,
butoni, sugerând un strug u re, a l uzie la tema biblică „Iisus cu viţa " şi la fu ncţia
l itu rgică iconog rafică a piesei, Sfânta Taină a I m p ă rtăşa niei, vinul, sâ ngele l u i
1 00
Iisus, datâ nd d i n sec. a l XVII-iea, cu mu ltiple a na logii stilistice cu a l e poca l u l u i

de l a Alba I u l i a . Celebrul a u ra r sibian Sebastian H a n n ( 1 645- 1 7 1 3) a creat
opere a rtistice de seamă ca re a pa rţin artei europene. Operele l u i H a n n sunt
răspândite şi apreciate în toată Europa, în muzee şi col ecţii particu lare din Pa ris,
Londra, Ha mburg , MOnchen, Viena, Buda pesta etc. Cunoscut este poca l u l lui
Petru cel M a re, datat, 1 697, semnat, S . H ., fiind u n cadou ofe rit de Petru cel
Mare ( 1 67 2 - 1 72 5 ) consil ie ru l u i său prinţu l Knupeter Prosorowskoy. Pocal u l a
fost identificat în Germania, l a caste l u l Ricklingen, şi publicat de cercetătoru l
sibian Horst Kl usch . Cunoaştem şi câteva poca le braşovene de i nspiraţie
germană : poca l u l maistru l u i M . G . din 1 64 1 - 1 642, aflat în tezau ru l mă năstirii
Neg ru-Vodă de l a Câmpu lu ng , j u d . Argeş, d e asemenea poca l u l maistru l ui
Johannes Retsch sen . ( 1 61 8 - 1 645), provenit de l a mănăstirea Tismana, jud .
Gorj. Celebră este capodopera maistru l u i sibian Sebastian H a n n , u n poca l
a m p l u ca d imensiuni, pe soclu, purtând o cupă evazată, comandat în 1 685 de
Margaretha Arnd în memoria soţu l u i ei, pri m a ru l Valentinus Roh rich, aflat la
Muzeu l Brukenthal d i n S i bi u . Piesa este inspirată sti l istic d i n creaţia poca lelor
augsburg h eze şi n O rn berg h eze. Va loarea lor europea nă constă în cal itatea
execuţiei, compoziţiei şi influenţei şcolii germane pe care o etalează . Pocalele
avâ nd cupa în formă de ciorchine erau specifice atel ierelor din N O rnberg
începând încă d i n a doua j umătate a sec. a l XV- i ea . Sfâ rşitul seco l u l u i a l
XVI-iea n u trebuie demarcat sti listic ş i cronolog ic, î n mod tra nşant, d e prima
ju mătate a sec. a l XVII-iea. Maiştrii a u ra ri care a u activat în pragul secolului,
sau în pri m a jumătate a sec. a l XVII-iea, învăţând şi l ucrâ nd în atelierel e
maiştri lor breslaşi de la fi n e l e sec. a l XVI-iea, au executat l ucrări d i n a rgint
în perioada a n i lor 1 57 5 - 1 650 într-o concepţie u n itară, d iferenţele specifice
ră mânând doar ca nuanţe, la îndemâna, experienţa şi fi neţea anal izei
cercetătoru l u i . Motivele iconografice reprezentate pe poca le în această
perioadă au o evoluţie puţin distinctă , i m p resie făcâ nd doar manierismul
renascentist între a nii 1 6 2 0 - 1 650. Inscripţiile s u nt g ravate cu ca ractere
a ntiq ua, tratate cu atenţie şi preţiozitate. Tot de factură i nternaţionalizantă
este şi tipul de poca le avâ nd cupa n ucă de cocos. El s-a produs şi a circulat
mai ra r în Transilva n i a . Î n execuţia poca lelor a existat şi o perioada stilistică
ba rocă, între a n i i 1650- 1 7 5 0 . Folosi nd acelaşi aparat decorativ, ma iştrii a u ra ri
interpretează motivele pri n normele barocului ( Pl . LXX/86) . Forme şi expresi i
plastice potenţate sunt d irijate spre a crea o i m presie estetică puternică .
Motivele flora le, vegeta le sunt d ense, exubera nte, reprezentate în mişca re.
Motivele zoomorfe, animale a l e pământu l ui, aeru l u i sau a pei a ni m a u scenele.
Motivele a ntropomorfe sunt prezente în scene profa ne, ţă ra ni , nobili puşi în
a ntiteză, soldaţi, femei şi bărbaţi în veşmi nte de epocă, scene gala nte etc.
Motive hera l dice, teme şi personaje bibl ice, sacre s u nt executate cu intenţia
văd ită de a fi cât mai sugestive, cât mai i mportante sau mora l izatoa re.
Pocalele cu elemente semisferice şi decoru ri cu l a m b rechine şi frize de flori
g ravate, ciocănite era u specifice atelierelor d i n Augsburg d i n prima ju mătate
a sec. al XVII-iea , reprezentau Renaşterea germană tâ rzie care a i nfl uenţat
1 01
ornamentica poca lelor tra nsilvănene în această perioadă . Î n acest sti l a lucrat
maistru l a u ra r braşovea n Hans Retsch sen. ( 1 61 8 - 1 64 5 ) care a executat
poca le cu p icior, cu orn a mente de a ra bescu ri, l a m brech ine, d i n curbă contra
cu rbă şi vrej uri, medal ioane, scene, anima le, vaze cu flori, g ru pe de fructe
cu vrej u ri răsucite, asemă nătoare cu poca l u l făcut de maistrul a ugsburghez
Ch ristof Bautzer ( + 1 6 5 3 ) ( 1 25 ) .
Poca lele, i u b ite ş i a p reciate î n epocă, reprezintă o varia ntă a rtistică
d eosebită a creaţiei a u ra rilor tra nsilvă n e n i ca re întregesc ta bloul evol utiv a l
concepţiei şi prod ucţiei loca le . E l e au i l u strat sugestiv influenţele cultura l e
i nternaţi o n a l iza nte, a stfel încât asemă n ă ri l e sti l istice c u poca lele s lovace
sau germa ne sunt a p ropiate.
PAHARELE
Cele m a i vechi pahare cu noscute au fost publ icate de V. Roth, pa h a ru l de

l a Râşnov - sec. a l XIII-iea şi paharu l de l a Saschiz ( Keisd) - 1 54 5 , de I u l i u s
Bielz, p a h a r - sec. a l XVI-iea, pahar c u picior lucrat de ma istru l braşovean
Hans Retsch ( 1 6 1 8 - 1 64 5 ) - M uzeu l Bru kenthal din Sibiu, pa h a r cu picior,
l ucrare a maistru l u i bra şovea n Andreas Ka rtiner ( 1629- 1 660) - pro p rietate
privată ( 1 26) . Memoria lor imagistică ne oferă şansa de a fixa tipu ri l e care
se produceau şi circu l a u în perioadele tim p u r i i . Ti purile de p a h a re d i n a rgint
ca re a u fost produse d e atelierele loca le şi a u circulat în epocă a u fost : tipul
trom petă (sec. XVI-XVII), tipul cu socl u s a u cu soclu dublu (sec. XVII), tipul
tronconic şi ci l i n d ric (sec. XVII-XVII I ) . O rnamentica este i de ntică cu aceea
a bo rdată în compoziţ i i l e că n i lor şi poa rtă a m p renta pri ncipa lelor stil u ri
i nternaţion a l e . Ele coexistă şi cu prod ucţii d e factu ră sti l i stică provi ncia l ă .
I nteresa nte ş i valoroase sunt pa h a rele tom petă rea lizate î n sti l u l Renaşterii
sa u cu un d ecor renascentist, ( Pa h a ru l de la Odorheiu Secuiesc, P l . LXXII/88
şi 89), pa h a rele cu soclu, cu soclu d u b l u , o rnamentate cu fru moase rel iefuri
renascentiste şi ba roce, a n i m a l ie re, a ntropomorfe, vegeta le, flora l e, n u m ite
şi pa h a re de logodnă ( Pa h a ru l de la bis. ort. Sf. N icolae d i n Schei-Braşov,
P l . LXXI/8 7 ) . Ti p u l tronconic ca re ci rcu la în a doua jumătate a sec. a l XVII- iea
şi în sec . a l XVIII-iea era d ecorat cu motivul piele de sa rpe. u n d ecor vă l u rit,
de m a re efect, cu aspect a rgi ntiu sau a u ri u şi d ecoru l punctat ca re avea
su prafeţele mate, netede, a rgi nti i , combi n ate cu benzi a u rite .
Exem p l a re d eosebite, reprezentative pentru creaţia a rtistică a sec. a l
XVII-iea s e regăsesc l a M uzeu l Naţional d e Artă d i n Bucu reşti u n d e pot fi
a d m i rate : trei pahare cu socl u , asemă n ătoa re cu cel d i n Schei, sem nate
de maiştrii b raşoven i , H a n s Herm a n n ( 1 6 1 6 - 1 6 2 5 ) şi Da niel Bloweber
( 1628- 1 64 8 ) ; pa h a r sem nat de maistru l sibian M a rtinus Herm a n n ; pa h a r cu
decor g ra n u lat marcat de ma istrul a u rar bra şovean , Georg i u s O l escher sen .
( 1693- 1 70 7 ) , provenit d e l a mănăsti rea Cotrocen i ( 1 27 ) . O rnamentica lor
trădează i nfluenţa atel ierelor augsbu rg heze.
102
Paharele tigăneşti a u fost produse mai a les în secolele XVIII şi XIX; era u
foarte râvn ite de colecţionari , dar î n special de com u n ităţile ţigan ilor. Cei
care era u sedenta ri, economiseau bani de aur ca să cumpere vase de băut
din a rgint. Ţig a n i lor nu le plăcea să a i bă o a rtă preţioasă , fu ncţia acestor
pahare era s i m bol ică, i mportantă şi de orgoliu. Pa harul era cel ce reprezenta
coeziu n ea spiritua l ă a com u n ităţii, el se folosea în eveni mentele cele mai
im porta nte ale vieţii a cesteia . Pentru ţiga n i i migratori vasele de argint aveau
semnificaţii a potropaice, în că lătoriile lor acestea le ad uceau curaj şi noroc.
Este cu noscut fa ptu l că un ţigan d i n Rupea a făcut o ca nă de a rg i nt atât de
fru moasă încât în a n u l 1880 se afla în colecţia Rothschi l d . Î n u ltimii 60, 70
de ani a i sec. a l XIX-iea au fost văzute mu lte pa h a re ţigăneşti în colecţiile
particulare. „ Î n Helta u (Cisnădie), - scrie E . Sigerus - a m cu noscut u n ţigan
cu 9 vase de băut. Acol o sunt şi pahare de a rgint cu 1 = 3 5 cm . Î ntre ele era
şi o cană d i n sec. a l XVI-iea cu monede roma ne, care era o foa rte frumoasă
lucrare. M a i era o can ă d e la sfâ rşitu l sec. a l XVII-iea mai puţin i m porta ntă .
U n alt ţigan d i n Helta u avea un pahar de a rg i nt de 22 cm înă lţime d i n pri m u l
sfert d e veac a l XVII-iea şi o cană c u orna mente, trei îngeri c u pă l ă rii tiroleze
care cânta u . Pah a ru l avea ca marcă l iterele F. R. într-o i n im ioară . Cana avea
15 cm înă lţi me, cu capac. Ma rca de Augsburg este d i n ju mătatea sec. a l
XVII-iea . O frum oasă cană puteam s ă cu mpăr în a n i i trecuţi de l a u n ţigan
din Bra l ler ( Brui u ) pentru M uzeul Ca rpaţilor Tra nsilvă neni, cu 1 = 18 cm, foa rte
frumos lucrată de l a sfâ rşitul sec. a l XVI-iea . Ornamentele era u formate d i n
două cartuşe ova le p e corp, d o i l e i ram pa nţi, î n spatele l o r o pa nteră care se
caţără şi un g rifon în rel ief. Pe capac a pa r trei mici cartuşe cu iepuri , câi n i şi
un râs" ( 1 28) . Î n 1 8 9 3 , a utorul afi rma că a văzut în Şcoa la Superioară d i n
Făgă raş o colecţie d e a rgintă rie de 6 0 d e piese ca re l - a u imit. Vasele era u
marcate c u poa nsoane c u titlu şi mărci de Augsburg şi N O rnberg .
D i n păcate î n patri mo n i u l d e astăzi a l j u d . Braşov puţi ne s u n t pa h a rele
ca re se m a i g ă sesc în evidenţele i nventa relor muzeelor sau biserici lor, iar în
colecţi i p a rticu l a re sunt foa rte ra re. Deşi Braşovu l a fost u n i m porta nt centru
a l atel ierelor breslaşe de ma iştri a rtişti ca re a u avut o prod ucţie secu l a ră ,
lăcomia negustorilor stră i n i , ignora nţa şi sărăcia d eţi nători lor de pa h a re a u
d u s la dispa riţia a cestui i u bit ş i respectat tip d e a rg i ntă rie medieva l ă d i n
patrimoniul local şi naţion a l .
CĂNILE
Că nile prezi ntă s u p rafeţele cele m a i a m ple şi uti l e pentru teh n icile d e
decorare, ceea c e l e confe ră u n farmec d eosebit pentru iubitorii de a rtă şi u n
interes special pentru cercetători . Eta l â nd câm p u ri m a ri c u ornamente, faţă
de cele a le potire l o r, pocalelor sa u paharelor, că n i l e ( păstrâ nd proporţii le)
sunt cele m a i reprezentative şi interesante creaţii a rtistice pentru evoluţia
şi i nterpretarea modelelor sti l i stice decorative . Reprezentă rile ornamenta l e
103
sunt d i n cel e m a i d iverse şi cu efecte inega l a b i le, deoarece suprafeţel e

perm it uti l iza rea procedeelor teh n ice complexe, variate, com binate sau
a sociate, până l a obţinerea rafi natelor efecte ale jocu l u i de l u m i n i şi
u m bre. Motive l e decorative sunt ciocă n ite cu percutoru l , g ravate cu b u ri n u l
s a u c u dăltiţe, i ncizate ş i cize late c u d iverse scu l e a scuţite, turnate în
ronde-bosse, com ponente form a l e : picioruşe, toa rte, şarniere, buton ca pac
sau frize d ecorative în basorel ief sau a l torelief, meta loplastie rea l izată
prin a m butisa re, matriţare etc. născâ n d u -se astfel adevărate capodopere
d e a rtă . Formele, în genera l n u sunt pretenţioase, atenţie deosebită
m a nifestâ nd m a iştrii şi ca lfele pentru fi n eţea execuţiei şi i ntel igenţa
compoziţiei a p a ratul u i ornamenta l , scenelor, · peisajelor, temelor, până l a
rafi n a mentu l , d e l i cateţea şi fidelitatea rea l izării d eta l i i l o r. Deşi n u d ispunem
de producţii a l e că n i l o r sau de exe m p l a re rare din epoca goticu l u i sau a
Renaşteri i , în patri m o n i u l nostru, cele m a i reprezentative piese datează
de la începutul sec. al XVII- iea . Formele de bază s u nt conservatoa re, se
în registrează trei ti p u ri consecvente : troncon i c - sec. al XVII- iea , evazat spre
bază - sec. a l XVII-iea, ci l i n d ric - sec. al XVII-iea şi al XVIII- iea . Proba b i l
c ă aceste t i p u ri , a l ătu ri d e cel pi riform , zvelt, c u toa rta supraînă lţată, cu
ţeavă sau cioc de turn a re de inspiraţie orienta l ă , reprezentat în picturil e
de şeva let, a lta re pol i ptice, ta piseri i d e epocă, a u fost confecţionate şi a u
coexistat î n sec. XV-XVI . Î n sec. a l XVII-iea i nteresu l maistru l u i a u ra r în
execuţia că n i l or se man ifestă în domeniul compoziţii lor d ecorative, ca l itatea
execuţiei lor şi a efectelor scontate. Î n i nventa rel e biserici lor evang hel ice
d i n Transilva n i a , trezorierul cel mai i mporta nt al a cestui gen de patri m o n i u
c a şi Muzeul Caste l u l u i Peleş, M u zeul de Artă a Rom â n iei d i n Bucu reşti,
M uzeul Bru kenth a l din S i b i u , cu depozitele lor, celela lte muzee din ţară ,
mă năsti ri l e d i n s u b Carpaţii Merid iona l i , mănăstirile d i n Nord u l Moldovei,
biserici le ortodoxe d i n Bucureşti şi îm prejurimi, teza u re şi capodopere a l e
a ntich itatii sa u medieva le proven ite d i n teritori i l e istorice româ neşti şi aflate
în colecţii l e m u zeelor d i n stră i nătate sau colecţi i private se găsesc încă cel e
m a i frumoase că n i d i n a rg i nt a u rit c u fu n cţi u n i profa ne s a u l iturgice ca re fac
dovada u n u i patri m o n i u a rtistic d e vâ rf în cad ru l a rtelor decorative, m i nore
sau a p l icate, fi i n d purtătoru l cel mai sensibi l a l imagisticii spiritu a l ităţii
epocii , o n d u l aţ i i l o r cu ltura l e a l e stilu ri l o r i nternaţiona le. Că n i l e cu
ornamentica l o r sunt adevă rate sta m pe de e pocă , docu mente care i l ustreză
fragmente d i n viaţa spiritua l ă şi preocu pările cotidiene a l e oa menilor,
g ustu l şi g â n d i rea, l i m baju l fi losofie faţă d e med i u l înconj u rător natu ra l sau
su pra natu ra l , circulaţia idei lor loca le, ori e ntale, occidenta l e m a i vechi sau
m a i noi, i m plementa rea lor în fon d u l cultura l tra d iţional loca l . Ele com u n ică
o sinteză cultura l ă rea l izată în expresia p lastică , a na l og i i le sti l istice între
atel iere, centre, ha bitatu ri , culturi, epoci. Toate aceste elemente defi nesc
person a l itatea operelor, maiştri lor sau a rtiştilor, centrelor cultura le , ca
specificitate şi ase m ă n ă ri în cercul i nternaţional e u ropea n şi epoca sa .
Repertoriu l o rna menta l etalat pe că n i în perioada 1 600- 1 6 50 era cel a l
104
Renaşterii , renascentist şi m a nierist. M otivele flora le, vegeta le e rau a bordate

cu d eosebit simţ a rtistic şi cu aceeaşi i m portanţă, fie că e ra u subiecte
pri ncipale sau secu nda re, ele rep rezentau modelele preferate, frecvente,
bogate ca re d efi n esc sti l u l şi spiritul epoci i . Forţa contu ru rilor, factu ra
m a n i eristă, naturalistă a motivelor flo rale d efi n esc stil u l Renaşterii florale
transi lvănene, mereu prezent în orice sti l sau epocă . Motivele vegeta le d a u
s e n s subiectelor principale profa ne sau b i b l ice. Tipuri le de motive flora le.
vegeta l e p relucrate s u nt : pal metele, bucheţelele de flori, fructe, flori în
vază ( po m u l vieţii ) , lujeri cu frunzu l iţe şi flori, a rcuiţi, învol utaţi, mea n d rici,
peisaje cu a rbori şi flori , frunzul iţe d e acant, l a u ri , viţă d e vie, ciorchi n i
d e stru g u ri , măs l i n , stej a r, g h indă, cri n i , cornu l abundenţei rep rezentat
prin panere cu flori şi fructe, g h i rla nde cu flori şi fructe, la lele, garoafe,
h e l i a nt, flori de bosta n , n a rcise, rod i i , b ujori, trifoi, măceş, flori sti l izate cu
peta l e a m p l e etc. Motivele geometrice: b râ u în torsadă, ş n u ru ri perlate,
frize de ove, cu rbă contra curbă, spirale, melc, brâ u ri circu l a re fi letate,
profi late, da ntelate, entrelacs, baluştri , mosor, cercuri etc. Motivele figu rale
a ntropomorfe: nobi l i , vâ nători, ţăra n i , m eşteşugari, militari, person aje
fem i n i ne în veşm i nte de e pocă, măşti mascu l i ne, fem i n ine, herme, Ven us,
tors u ri cu b ustu l gol şi cască m i l itară, putti înari paţi, atlanţi, ca pete de p utti
sa u îngeri , Neptu n, personaje simbol ice sa u bibl ice cu atribute în m â i n i şi
gestică s pecifi că elocventă etc. Toate aceste motive sunt înscrise între l ujeri
sti l izaţi sau dezvoltaţi natura list, flori sau med a l ioane oval e cu contu ru ri
vegetale, flora l e . Scene figu rative: putti m u zica nţi, putti cu g h i rlande, a l uzie
la cornul abundenţe i , scene d e vânătoare, scene galante sau d e petrecere
câ m penească , scene pastorale, dansatori şi m uzicanţi cu person aje nobile
fem i n in e şi mascu l i n e . Ornamentu l îngeri l o r îna ripaţi, provenind din putto
a ntic, p rel uat d i n a rta Ren aşterii italiene, a poi d e cea 9 ermană, se i m pu ne
în Transilva n i a d i n prima j u mătate a sec. a l XVII-iea . In mod d i rect a u ra ri i
transilvă n e n i au preluat motivul d i n o rfevreria a ugsburg h eză u n d e decoru l
e ra predi l ect abordat, fi i n d o su rsă d e i n s p i raţie mai a les pentru a u ra ri i
braşove n i . D u p a 1 6 50 s u n t a bordate frecvent temele şi scenele bibl ice d i n
Vechi u l Testa ment ş i Noul Testament c u personajele su biect : Bu navestire,
Naşterea l u i Iisus, Adora rea pru ncul u i , Î nchinarea magilor, Recensă mâ ntul
lui Quiri n us, Pati m i l e lui Iisus, Crucificarea , Coborârea de pe cruce, Pieta ,
Î n g roparea, Î nvierea, Sch i m ba rea la faţă, D u m n ezeu Tată l , Ada m şi Eva,
Iunona în g u ra chitu l u i , Jertfa l u i Avra m , Cei patru Evanghel işti, Sfâ nta
Tre i m e etc. Aceste teme coexistă cu motivele decorative e n unţate şi sunt
tratate tehnic şi con ceptual în stil baroc. Genul tematic mora l izator e ra
abordat în i postaza i mag isticii virtuţilor, ca a legorii fem i n i n e d erivate d i n
a ntichitatea g reco-romană, tra n sm isă i n iţial a rtei paleocreşti ne. Filosofia
antică a transmis virtuţile în patru semnificaţii : Î nţelepciu n ea Prudentia, -
C u mpătarea Temperantia, Forţa sau Curaj u l Fortitudo, Virtus şi D reptatea

- -
- Justitia. Conceptele şi a rtele med ieva le le-au preluat transformându-le în

v i rtuţi teologice la ca re au adă ugat a lte tre i înfăţişări : Credi n ţa - Fides,
105
Spera nţa Spes, I u b i rea Caritas. Cele şa pte fig u ri clasice mora l izatoa re,
- -
a sociate tre ptat şi cu a ltele accesori i au deve n it con ceptu l u n ita r a l virtuţilor
creşti ne. E l e apar reprezentate d rept u nice s i m bol u ri , a l egorii mora l izatoare
sa u în d u a l itate cu vici ile, person ifică ri a ntagonice a l e binelui şi ră u l u i .
S u rsele d e inspiraţie e u ropene a l e a u ra ri l o r tra nsi lvă ne n i a u fost proba b i l
su itele de g ravuri create î n Ţă ri le de J o s şi Germ a n i a , monu mentele
fu nera re a l e a rtei ita l iene. Exemple rema rca b i l e le întâ l n i m pe ca na atri buită
a u ra ru l u i Stephanus Gendert sa u l u i Ste p h a n u s Gresser, d i n Mediaş, unde
sunt reprezentate Spes, Patientia, Caritas, d e asemenea ca na d i n Aţel - 1 664,
o pera ma istru l u i L.A. N . decorată cu figurile Cred i nţei, Inţelepci u n i i şi
Justiţiei ; ca na din S i bi u - 1 672, a maistru l u i bra şovea n Thomas Trepches îi
poa rtă efi g i i l e Carităţii , Abundenţei şi Va n ităţi i . Sebastian H a n n a abordat
i magistica virtuţil o r pe ca na Wolfner. Cele şase fig u ri a l e virtuţilor poa rtă
în m â i n i atri butele specifice : Tem pera ntia cu com pasul (justa măsură ) ,
Patientia c u u n miel ( ră bd a rea ) , Prudentia cu og l i ndă ( i ntrospecţie), Ca ritas
h ră n i n d u n cop i l l a sân ( i u b irea ) , J u stiţia cu sabia şi ba l a nţă, d a r cu eşarfa
l egată pe frunte şi n u pe och i, Fides cu poti ru l şi crucea (cred i nţa ) ( 1 29) .
M otivele arh itectura l e : oraşe a ntice ş i med ieva le, cetăţi a ntice ş i med ieva le,
turn u ri , bastioa ne, castele, case, biserici, fortificaţi i cu acoperişuri ascuţite
tratate în sti l tra nsilvă n e a n sau a ntic, biza ntin . E l e apar în p l a n u l doi sau trei
a l com poziţiilor, folosind cunoşti nţele de perspectivă . Motivele a n i m a l iere :
turnate în ronde-bosse sa u g ravate, ciocă n ite, i ncizate, m i e l u l pasca l , cerb,
ca prio a ră , câ i n i , l u p i , vul pi, iepuri, ca i , o i , vite, şerpi, păsări câ ntătoa re
sa u ră pitoare, pelica n i ce-şi sfâşie pieptul să-şi h ră nească puii ( a l egorie a
temei Je rtfa l u i Iisus), în genera l fa u n ă ca rpat i n ă . Elementele exotice sunt
p rezente prin lei, g rifo n i , pa ntere, păsă ri m itologice, foenix, ibişi, struţi,
şoim i , vulturi etc. Motivele hera ldice : blazoa n e princiare, nobi l i a re, fa m i l ia l e
(fa m i l i i l e Fron ius, D ra uth d i n Braşov), o răşen eşti (stema Braşov u l u i , a
Sigh işoarei, S i b i u l u i, C l uj u l u i etc. ) , ta l eri tra nsilvăneni d i n a rgint a u rit
cu efigia pri n ci pel u i şi legende i n scri pţio n ate, încastrate în pereţii că n i l or
( G a b riel Beth l e n , Stefa n Bathory) .
Inscriptii gravate : circu l a r pe corp u l că n i l o r, pe soclu, capac, pe corp, l a
partea i n fe rioa ră s a u su perioară , în l i m ba germa n ă , lati n ă , maghiară , cu
ca ractere a ntiqua sau gotice, dată ri cu va loare documenta ră, memoria l ă ,
istorică . Conţi nutul este l a ic, fragmente d e texte bibl ice, refe ritoare l a preoţi,
maiştri a u ra ri , personaje i m porta nte mascu l i n e sau fem i n ine, comandita ri şi
d o natori ai a cestor piese către bise rici şi m ă năsti ri pentru serviciul rel igios
a l a cestora . Buto n u l capacu l u i reprezi ntă u n element decorativ i m porta nt
al a nsa m b l u l u i . E l este fig u rat, în genera l , în ronde-bosse pri n tu rna re
sa u stru nj i re când are formă de ba lustru sau mosor. Aspectul fig u rativ a l
buton u l u i este cel care conferă piesei o rem a rca bilă presta nţă, o solemnitate
d eosebită : soldat a ntic sau med ieva l în a rm u ră, personaj cu strug u re în
m â n ă , leu ra m pa nt, tena ntu l u n u i scut cu emblema hera l dică şi i n scripţii
memoria le, g rifon ra mpa nt, cerb a şezat pe un pat de fru nziş, mielul pasca l
106
Evoluţia tipurilor morfologice şi decorative ale trăsăturilo r şi tendinţelor
cu fla m u ra victoriei, C h rist răstig n it, modele flora l e sau d e fruct. Toartele
o rn a mental e s u nt a rcuite maiestuos, c u l i n i i şerpuite, delicate s a u m asive şi
severe în formă d e seceră . E l e sunt în genera l turnate cu motive d ecorative
preţioase în a ltorelief: tors u ri de soldaţi şi de femei, herme, Venus, Neptu n ,
maschero n i , d ragoni, şerpi, delfi n i , motive vegeta le c u lujeri a m p l i , ş n u r
perlat etc. Sa rnierele decorative sunt necesa re deoarece îndep l i n esc
fun cţia d e a pă sător, fi i nd montate d e ca pac şi toa rtă pri ntr-o bala ma . E l e
s u n t turn ate î n rel ief şi poa rtă forme de pal mete vegetale, flori, măşti sa u
masche roni .
U n a l t ti p d e că n i va loroase ca re a u circulat în epocă , în pri m a j u mătate
a sec. a l XVIII- iea sunt cele cu corp ci l i n d ric d ecorate cu suprafeţe m ate
a rg i ntii, rea l izate prin p u n cta re foa rte măruntă, în d i alog cu suprafeţe
n etede a u rite, u rmărindu-se rea l iza rea u n u i efect de l u m i n i şi u m b re. E l e
s u nt ornamentate î n privi nţa buto n u l u i capacu l u i , a toa rtei, şarnierei sa u
d ecoru l u i d i n i nterioru l ca pacu l u i cu motive e n u nţate mai sus : a n i m a l ie re,
flora le, i n scripţi i , hera l d ică etc.
Î n pleiada creaţi ilor a rtistice a l e a rg intăriei tra nsilvănene de ti p u l că n i l o r
ră mase î n patrimoniul naţion a l trebuie remarcate câteva ca podopere : Cana,
„Rencesământul lui Quirinus" de la Odorheiu Secu iesc ( P l . LXXV/92), m a rcată
cu sigla ma istru l u i a u ra r G .V. ( p resupus maistru sibian Georg Wei n hold,
1683-1709), ornamentată cu o tema biblică ra ră , o scena cu personaje
statice şi în m işca re, o frescă de e pocă a ntică, turnată în rel ief pe m a nta u a
că n i i . Î n iconografia româ nească tema n u apare d ecât î n pictu ra m u ral ă d e
la Argeş. Cănile de l a Biserica Neagră d i n Braşov : cana cu „Putii trăgând o
ghirlandă amplă sau Cornul Abundenţei", tu rnată în basorel ief pe m anta ua
că n i i s u b formă d e friză ci rcu l a ră , ma rcată cu sigla m aistru l u i bra şovea n P. H .
( Piter H i mesch II, 1 69 0- 1 7 2 1 sa u Peter H i rscher, 1 689- 1 7 0 5 ) ( PI . LXXIX/
94) ; cana cu „Putii muzicanţi", friză turnată în rel i ef pe manta u a corpu l ui ,
ma rcată c u s i g l a maistru l u i braşovea n M .T. ( Merten Thadeus, 1683 - 1 70 9 )
( Pl . LXXX/97 ) ; cana ornamentată cu „Patimile lui Iisus" sem nată d e a u ra ru l
braşovean Bartesch Ige l l sen . ( 1 589- 1 646), datată 1 6 1 2, executată î n sti l
renascentist cu trei teme bibl ice înscrise în med a l ioane ( P I . LXXXI/98 ) ;
cana aurarului braşovean Michael Schwartz (1 652-1 676), datată 1 667,
ornamentată cu temele b i b l ice, Crucificarea, În vierea şi Rugaciunea,
înscrise în trei medal ioane ova le a m ple şi motive flora le tu rnate, în sti l ba roc
( Pl . LXXXIl/99) ; cană marcată cu sigla ma istru l u i a u ra r braşovea n Michael
Schwartz, datată cu a n u l 1 667, ornamentată cu temele biblice : Naşterea
lui Iisus, Închinarea sau Adorarea magilor, Botezul lui Iisus de catre Ioan,
înscrise în trei medalioane d e m a rcate de ample m otive vegeta le turnate în
rel ief, în sti l ba roc, ( Pl . LXXXIII/ 1 00 ) ; cana executată şi ma rcată d e Michael
Schwartz, ornamentată cu trei teme bibl ice d i n Vechiul Testament, tu rnate
în rel i ef b a roc înscrise în trei medalioane ( Pl . LXXXIV/ 1 0 1 ) . Cana de la
Codlea executată şi ma rcată d e m aistru l a u ra r braşovea n Bartesch Igell jun.
( 1 63 0 - 1 63 3 ) , d atată , 1 634, d ecorată prin ciocăn i re cu scenă de vânătoare şi
107
ARTA A URARILOR iN TRANSILVANIA
personaje nobile în costu me de epocă , în sti l renascentist, ( Pl . LXXVIl/94) .

Că n i l e sem nate d e celebru l a u ra r sibian Sebastian H a n n , a na l izate şi
i n terpretate d e cercetătoa rea Viorica Guy M a rica , speci a l i stă în d o m e n i u l
producţiei a rtistice H a n n , î n ca rtea sa dedicată operelor şi vieţii m a re l u i
a rtist, d escoperă o l u me u nică a vieţi i a rtistice tra nsi lvă nene og l i ndită în
stră l u ci rea a rg i nturilor prod use de Sebasti a n H a n n şi com plementa ritatea
a cestora cu valoarea a rtei orfevre ristice e u ropene.
Că n i l e d e l a biserici l e eva ng hel ice din Sibiu, Mediaş, Aţei , Bistriţa,
Sigh işoa ra descrise şi reprod u se de d r. Victor Roth, preotul biserici i
eva nghel ice d i n Sebeş, în monu mental a sa ca rte dedicată exclusiv a rtei
a u ra ri lor d i n Tra nsilva nia s u nt reprezentative pentru nive l u l atins de şcoa l a
a u ra ri lor tra nsi lvă neni d i n sec. a l XVII-iea şi rol u l im porta nt pe ca re l - a jucat
în istorie a cest patri moniu a rtistic.
FERECĂ TURILE DE CARTE RELIGIOASĂ
Creaţia a rtistică a ferecături l o r avea pondere în activitatea a u ra rilor

saşi d i n centrele tra nsilvănene Braşov, Sibiu, Bistriţa , aducâ nd u - le ven ituri
i m porta nte. E l e era u rezu ltatu l u n o r mari cereri sau comenzi d i n p a rtea
româ nilor o rtodocşi, ca efect a l recunoaşteri i va lorii şi ca l ităţi i produselor
a rtistice ale a ura ri l o r : mă năstiri şi biserici ortodoxe d i n Tra nsilva ni a , Ţa ra
Românească şi Moldova , boieri l o r şi domn itori lor rom â n i . N u mă ru l m a re
d e ferecături rămase până a stazi în patri m o n i u l naţiona l a l Rom â n iei,
în i nventa rele bisericilor şi mănăsti rilor ortodoxe releva a m pl itu d i nea,
d i mensiunea comenzi lor, a că rţi l o r rel igioase editate şi a g rijei sau atenţiei
genera l e cu ca re a u fost tratate pentru a fi ocrotite şi păstrate pri n aceste
legături tra i n ice . Ele erau expresia unei încl i naţii i ntelectuale a pri ncipilor,
ca pilor biserici i şi boieri lor cu stare şi d ragoste de ţa ră , a conşti i nţei d e
nea m , de coezi une ortodoxă şi l im bă românească , manifestate în l u mea
ortodoxă româ nească e m ul ată de modern itatea ideilor i nternaţionale la ca re
e ra m a rondaţi în secolele a l XVII-iea şi a l XVIII-iea . Frecvenţa lor s-a produs
pe un a rea l geografic l a rg în această epocă . Maiştri saşi, de orig i n e germană
şi confesi u n e protesta ntă a u executat cu m u ltă ma iestrie a rtistică ferecături
d e a rgint pentru că rţi le rel ig i oase ortodoxe. Fru museţea lor consta în
acoperi rea i nteg ra l ă a suprafeţelor cu motive decorative flora l e şi teme cu
scene bibl ice cu personaje d i n N o u l Testa ment. Acestea era u i n scri pţionate
cu ca ractere slavone, chi ri l ice sau g receşti, erau datate şi ma rcate cu
poa nsoa ne de maistru şi oraş. Lucră rile p u rta u trăsătu ri sti l istice a p ropiate
cu a rta Ţă rii Româ neşti sau a Moldovei . E l e îm brăcau că rţile rel i gioase, în
special eva ng h e l i a re l e va loroase, u n eori m a i vechi ca re servea u în biserici
cultu l u i l iturg ic. Toate ferecătu ri le executate d e ma iştri i braşoven i sau
sibieni în a doua jumătate a sec. al XVII- iea prezi ntă progra m e iconografice
trad iţion a l e : Î nvierea, Pati m i l e l u i I isus, Răsti g n i rea cu scene d i n viaţa
108
sfinţilor sfântu l u i h ra m . M a iştri i saşi folosea u modelele şi schiţele trim ise d e

l a Sud de Ca rpaţi. Î n a doua ju mătate a seco l u l u i a l XVII- iea (sp u nea Cori na
N icolescu ) , com poziţi i l e ferecăturilor se ca ra cterizează pri n : încadra rea
com poziţiei în peisaj, reda rea exactă a a rhitecturi lor, reprezenta rea
spaţi u l u i , tratarea realistă a m otivelor vegeta le ( 1 30 ) . Di ntre cele mai
fru moase şi va loroase l u cră ri a rtistice cunoscute se d isting : ferecătu ra d i n
a rgint de la biserica o rt. Sf. Treime d i n Braşov ( Pl . LXXXXIII/ 1 3 3 ) , ctitorie
a bogaţi lor neg ustori g reci d i n oraş, M u zeul bisercii Sf. N icol a e d i n Scheii
Braşovu l u i , biserica ort . Sf. N icolae d i n Făg ă raş - ctitorie b râ n covenească,
mănăsti rea Sâ m băta de Sus-Făgăraş, ctitorie b râ n covenească , m a rcate cu
poa nsoanele a u ra ri l o r d i nastiei May d i n Braşov. Deosebit de va loroase s u nt
d e asemenea ferecăturile aflate în M uzeu l Naţion a l de Artă a l Româ n iei :
Eva nghelia ferecată de la M ă n ă stirea Su rpatele - 1 708; ferecătura d i n 1 6 8 0
l ucrată d e ma istru l bra şovea n E . V. pentru mănăstirea Bistriţa - Vâlcea ( 1 3 1 ) ;
ferecătura d i n 1 68 0 l ucrată d e acelaşi ma istru pentru mănăsti rea Cotroceni
din Bucu reşti ( 1 32 ) ; ferecătu ra d i n 1 694 lucrată de Petrus H i mesch II sau
Petrus H i rscher din Braşov pentru biserica Să ri n d a r din Bucu reşti ( 1 3 3 ) ;
ferecătura d i n 1 6 9 2 executată d e ma istru l a u ra r bra şovea n Georg Heltner
pentru mănăstirea H orezu - Vâ lcea ( 1 34) ; ferecătura semnată d e celebru l
a u ra r sibia n Sebasti a n H a n n , i n scri pţionată c u numele voievo d u l u i Ioan
Constantin Basa ra bu şi al soţiei sa le M a ria, a n u l 7207 ( 1 709), desti nată
mănăsti rii Horezu - Vâ lcea ( 1 3 5 ) ; ferecătura d i n arg i nt a u rit - 1 707,
executată d e a u ra ru l Georg May II pentru biserica Sf. G heorg he Nou din
Bucu reşti ( 1 36 ) ; ferecătura din 1692, executată de a u ra rul braşovea n
Ioha n nes H e n n i n g pentru mănăsti rea H u rezi, păstrate la M . N .A . R. ( 1 3 7 ) .
Aceste l ucră ri bogate, som ptuos orna mentate î n basorelief sau a l torelief,
în a rg i nt sau arg i nt a u rit respectă în tota litate spiritul comenzilor, factu ra
sti l istică a a rtei d i n S u d şi Est d e Carp aţi, i nfluenţele bizantine, răspunzând
gustu l u i şi logicii creştin ortodoxe. In a celaşi ti m p n u se excl ud a nu m ite
i nfl uenţe a pusene şi a l e m a i ştri lor saşi ca re i ntra u în com poziţii l e cu
teme relig ioase a le ferecăturilor: i nfl uenţa şco l i i germane de orfevrieri şi
de scu l ptură în tratarea rel iefu ri lor în a rg int, precizia ma iştri lor, iubitori
ai deta l i i lor, în fidel itatea execuţii l o r portretelor, veşmi ntelor, peisajelor
natura l e sau a rh itectu ra le, expresia senti mentelor personajelor, tratarea
natura l istă a motivelor florale, în genera l rea l istă a tutu ror d eta li i lor. .
Producţia ferecătu ri l o r, frecvenţa lor se datorează , în m a re parte,
comenzilor domn itori l o r Şerban Ca ntacuzino şi Consta nti n Brâ n covea n u ,
politicii s a l e rel i g ioase, culturale, insistenţelor s a l e de a dota biserici le ş i
mănăstiri l e d i n Ţa ra Româ nească ş i sud u l Tra nsilva n iei c u astfel de bijuteri i
ca re le conferea u i mporta nţă, fru museţe, solemnitate şi bogăţia u n u i stil de
viaţă post-biza nti n . E poca sa a creat u n sti l d ecorativ brâncovenesc care se
regăseşte a mpre ntat în orn a m entica şi rel iefu ril e a cestor ferecătu ri .
U n alt tip de coma n d itari era u negustorii g reci şi rom â n i . Î n sec. a l
XVIII-iea e i a u ca pita l i zat suficient şi a u d even it person a l ităţi a l e cetăţii
109
ARTA AURARILOR lN TRANSILVANIA
ca re fac n u m e roase comenzi atelierelor a u ra rilor saşi, pe ca re le d ă ru iesc

biserici lor ortodoxe asigurâ nd u -şi memoria pri n i n scri pţi i l e preţioase.
Epoca brâ ncove nească şi pol itica cultura l ă promovată , afi rmarea
negustori lor g reci şi rom â n i în sec. al XVIII-iea a u favorizat c l i matul de
d ezvolta re a a rtei m etalelor preţioase, în speţă din Tra nsilva nia ca re a
avut d re pt rezu ltat forma rea patrimon i u l u i nostru a rtistic contempora n .
Patri mon i u l a rg i ntă riei d e cult aflat l a M . N .A . R. i n d ică o serie d e ma iştri
a u ra ri braşoven i şi sibieni ca re au l ucrat în e poca brâ n covenească pentru
Ţa ra Rom â nească : Ioha n nes H e n n i n g , Georg Heltner- B raşov, Sebastia n
H a n n-Sibiu, Georg May II, E.V., Michael Seybriger, D a n iel B loweber, M a rtinus
Herm a n n din Braşov, Thomas La ng din Sibiu, Georg i u s O l esche r sen ., Th .
Trepches j u n ., Lukas Ba u m , Petrus Sigerus, Sa muel May, Petrus H i mesch II,
Stefa n u s Weltzer din Braşov. Aceştia a u l ucrat nu numai ferecătu ri, ci şi a lte
obiecte de cult, ca ndele, a naforn iţe, aghiasmata re, sfeşn i ce, pa h a re, poca le,
ferecături d e icoane etc. Comenzile mari venite l a Bra şov şi Sibiu în e poca
brâ n covenească pentru ctitori ile d i n Ţa ra Românească sau uzul propriu i-au
determinat pe unii a rg i nta ri ca Georg Heltner să se mute defi n itiv pentru a
l ucra a rgintul acolo, tentaţi de oferta generoasă a med i i l o r curţii m u ntene.
Spre deose b i re de l u cră ri le executate pentru cl ientela tra nsilvăneană sau
centra l şi vest e u ropeană de confesiu ne catol i că sa u reformată, protesta ntă
etc., d ecorate cu teme m itolog ice şi scene d i n Vech i u l Testa ment, comenzi le
onorate pentru Ţara Românească s u nt înrâ u rite puternic d e orna mentica
e poci i brâ ncoveneşti . Ana l ogii găsim în ornamentica ţesătu ri lor, broderi ilor
d e e pocă sau în scu l ptu ra şi plastica a rhitectura l ă , reprezentativă pentru
a ceasta perioadă . Cu toate a cestea ornamentica a rg i ntu l u i tra nsilvănean
executată l a com a n d ă şi în spiritu l curţii mu ntene tră dează o a nu m ită
a bord a re a pusean ă , si nteza de reprezentă ri d i n fo n d u l cu ltura l trad iţion a l
loca l c u tente vizi b i l a pusene i ntră î n compoziţia b a rocă, ti pică epoci i
brâ ncoveneşti . Acest m e l a nj i nternaţional izează sti l u l a bordat.
Tematica rea l izată com poziţion a l şi teh n i c pe ferecătu ri l e eva ngheliarelor
vechi , personaje, sce n e bibl ice, peisaje a rh itectu ra le, d ecoraţii secu n d a re,
d ispu nerea lor în casete, vizi unea istoriată asupra ciclu l u i cristologie sau
al M a riei s a u Sf. N icol a e etc. îşi găsesc a n a log i i d i recte în pictura m u ra l ă a
bisericilor m ă n ă sti reşti d i n Ţa ra Românească şi Moldova . Util iza rea predilectă ,
în sti l baroc, a flori l o r d e heliant, mac, stâ njenei, fru nze, vrej u ri de aca nt de
către argi nta ri se regăseşte în Ţa ra Româ nească şi Tra nsilva n ia ca expresie
a unei com u n ităţi de g u st, modă, concepţie între cel e două habitatu ri
geografice. Cliente l a d i n M u ntenia a i m pus a rgi nta ri l o r, prin comenzile ei,
temele iconog rafice specifice, personaje cu o gestică tipică, ornamentica
flora l ă , hera l d ică de fa m i l ie sau de stat etc., ca re a u fost domina nte în
com poziţii . Această conce pţie a rtistică com a ndată , sau modelele i m puse
nu se regă sesc în creaţ i i l e a rg intăriei rel ig ioase pusă în s l uj ba l u m i i catolice
sau protestante, ceea ce vădeşte u n fond cu ltura l puternic în Tra nsi lva nia
stră bătut d e conservatorism profesiona l şi fidelitate s p i ritua l ă a med i i l o r
110
Evoluţia tipurilor morfologice şi decorative ale trăsăturilo r şi tendinţelor
meşteşugă reşti d i n b u rg u rile a rdelene. Acceptarea comenzilor şi executa rea

lor pentru c u rţile moldovene şi m unte n e sa u ctito ri i l o r acestora în i postaza
orn a m enticii ortodoxe vădeşte toleranţa confesio n a l ă şi spiritu a l ă a b reslelor
a u ra ri l o r a rd e l e n i , a med i i l o r meşteşugă reşti tra nsilvă nene înc l i nate spre
a u steritate, prag matism, democraţie de cetate, concepte pra cticate în
biserica p rotesta ntă .
TABLA SAU ÎNSEMNUL BRESLEI A URARILOR BRAŞO VENI
Confecţionată d i ntr-o plăcuţă de a u r, în formă de stem ă cu aspectul

unui scut medieva l polonez, înse m n u l este d ecorat pe a m bele părţi cu un
chen a r g ravat în zona su perioară . Deas u p ra este montată o mică sferă
avâ nd ca element d ecorativ o fru nză cu trei peta le, trei lobi traforaţi şi
o verigă d e susţinere. Aversu l prezintă în rel ief i nterioru l u n u i ate l ier d e
a rg i nta r. Fig u ra maistru l u i sau ca lfei apare î n centru l i m a g i n i i . El l oveşte
cu cioca n u l percutor o piesă aflată pe n i cova lă . M o b i l ierul atel ieru l u i este
com p u s d intr- u n banc cu d iverse scu le, o masă cu diferite piese, vase, şi
două i n stru mente ce par a fi u n cleşte m a re d e pri n dere a piesei pentru
forj a re şi foa le pentru suflat. Câ mpul bazei şi a l fronto n u l u i este decorat
prin g rava re şi i n cizare cu u n motiv de viţă de vie învol utat şi o mască
ba hică în sti l u l Renaşteri i . Pa rtea opusă sau reversu l prezintă de asemenea
atelierul u n u i a rg i nta r, avâ nd în centru un banc d e l ucru, a l ătu ri de ca re
a p a r fi g u ri l e u n u i meşteşugar şi a l e unor uce n ici . U n u l d intre ei pre l ucrează
o cupă sa u p a h a r. Meşteşugarii s u nt aşezaţi pe scă u nele şi poartă şorţuri
d i n piele. I n strumentele de l u cru folosite sunt cioca n u l percutor şi n i cova l a .
Î n a celaşi cad ru a p a re o n işă î n perete s u b formă d e şemineu î n ca re a rde
focul folosit l a l i p i rea elementelor sa u com ponentelor piesei confecţionate.
Peretele din p l a n u l îndepartat este decorat cu o plăcuţă în formă de scut în
ca re a p a re înscris a n u l 1 5 5 6 . Ca elemente de a rh itectură i nterioa ră apare
tava n u l casetat cu g ri nzi, o fereastră cu fronton semicircu l a r şi o vitri nă cu
fronton a rcu it, cu etajere şi câteva piese expuse. Deco raţia accesorie este
identică cu cea de pe avers. Acest obiect tradiţiona l evidenţiază ta l entul şi
priceperea maiştri lor a u rari braşoven i . Im porta nţa semnificaţiei a rtistice şi
simbol ice, istorice a ta blei breslei a u ra rilor d i n Braşov a fost recu noscută d e
mult pe p l a n i nternaţional . Î n 1 884 ea a fost expusă în cadru l expoziţiei d e
produse a rtistice a l e a u ra ri l o r d i n Ungaria, la Buda pesta, unde a produs o
putern ică i m p resie, fi i nd atât d e a p reciată încât ea a fost achiziţionată cu
o suma m a re, ră masă secretă , d e către M uzeu l Naţional d i n Buda pesta , în
patri m o n i u l căruia se afl ă . Trad iţia ora l ă ne face cu noscut că a ceastă piesă
a făcut pa rte d i n moşte n i rea fa m i l iei l u i Ioh a n n Sch u n n , decedat l a sfâ rşitul
sec. al XIX- i e a . P redecesorii acestuia a u fost a rg i nta ri de vază . Acest obiect
a a pa rţinut b reslei a u ra rilor d i n Braşov şi m a i tâ rz i u a trecut în proprietate
privată d atorită ti m p u ri lor nesigure. Acest fa pt nu poate fi dovedit, deoarece
111
a rhivele d e proprietăţi a l e breslei n u se păstrează în tota l itate. Probabil că

a cest înse m n de breaslă a fost expus cu d i ferite ocazii festive şi purtat d e
con ducătoru l breslei, rel atează Adolf Resch în 1 88 7 ( 1 3 8 ) .
CONCLUZII
Privind chi p u l firesc şi i ntrovertit a l a rtei a u ra ri l o r tra nsilvă neni, în

secolele XV-XIX, stud i i l e ava nsate pe baza a n a l izelor istorice şi sti l istice, fă ră
pretenţia unei exegeze exhaustive a u parcu rs etape şi fenomene a rtistice
semnificative a l e evol uţiei istorice a u n u i gen de a rtă ca re s-a doved it a fi
un fa pt de înaltă cultură şi civil izaţie loca l ă . D i n eva l u a rea sistem u l u i nostru
de i nformaţii şi consideraţii se i m p u n a fi avansate câteva concluzii ca re să
fixeze orizontul orfevreriei tra nsilvănene în perioada a bordată.
Î nfloritoa rea a rtă a p rel ucrării metalelor nobile în spaţi u l tra nsilvă nea n,
conexiu n i l e cu celela lte a rte, cu istoria însăşi, cu ten d i nţe l e cu ltura l e ale
u nei e u ropenităţi moderne, d i a l o g u l cu e reditatea spi ritu a lă precreştină,
cu imagistica ta inelor bibl ice, cu i postazele Refo rmei, Renaşterii , cu
şti inţele istorice, a rtistice, l itera re, ocu lte, etnologice sa u l i ngvistice, a l e
naturi i , cu sistemele confesionale sau teolog i ce , cosmolog ice etc., defi nesc
complexitatea model u l u i u m a n şi a creaţi i l o r sale, a pa rţi n â n d epocii
medieva le şi moderne, n ivel u l de cultu ră şi civil izaţie a o ra şelor tra nsilvănene
înscrise în peisaj u l culturii româ neşti şi e u ropene.
Ra m ificaţiile e redităţi i unor culte păgâne, ale u nor a rheti p u ri elenistice,
roma ne, daco-romane, creştine, i ntrate în geneza a rtei med i eva le româneşti
112
pri n fi l ie ră bizanti nă sau a pusea nă, a u m a rcat con ce pţia orfevreristică

autohto n ă şi a petitu l ei la profi l u l m a ri lor cu rente cultura l e i nternaţiona le,
roma nic, g otic, Renaştere, baroc cu va ria ntele lor. Sentimentul a pa rtenenţei
la cultu ra şi civ i l izaţia biza ntin ă , desch iderea m a n ifestată faţă d e i m pl icaţia
culturii occidenta l e au conturat de ti m p u ri u trăsătu ri le i n d ividua l ităţii
fenomen u l u i cultura l româ n esc în sud-estul E u ro pei şi tendi nţel e evo l uţiei
sa le istorice.
Bogatele tra d iţii cu ltura l e ale o rfevreriei medievale rom â neşti, săseşti,
m a g h i a re, înscrierea lor în circuitul va lorilor materi a l e şi spiritua le e u ropene
a u făcut pos i b i l ă recu noaşterea u n a n i mă a va lorii a rtistice a creaţiilor
respective . E l e se con stituie într- u n sistem semantic a l e că ru i si m bolu ri
deschid perspective u n u i mod de i nterpretare şi d e a precie re a m u ltiplelor
va lenţe ale a rgi ntăriei tra nsilvănene, asu pra capacităţii sale d e p re l u a re şi
d ifuzare a modelelor cultura le tradiţionale şi a logene.
I m p l icaţii l e principiilor a rtei gotice în orfevreria tra nsilvă neană s-au
real izat prin încli naţia spre sti l iza re, a legorie, m a nierism, preferi nţă pentru
motive l e geometrice, a rhitectu ra le, fitomorfe, zoomorfe, exprim ate prin
simbo l . U lti m a fază a goticu l u i, ca ra cterizată pri n bogăţia orna m e nta lă fă ră
precedent, vădeşte u n a n u m it „ i nternaţion a l ism" cosmopolit şi eclectic.
Orfevreria , caracterizată pri ntr-o evo l uţie a utonomă, aparte, în p l a n u l
a rtelor, d etectează cu p rioritate şi sensibil itate înnoi ri l e Renaşterii centra l
ş i vest e u ropene, tra nspunându-le î n eleganţa căutată a formelor şi
rafi n am entu l decorativ. O a n u mită nosta lgie a goticul u i se strecoară în
com poziţii l e e m u l ate d e sedu cţia nou l u i curent a rtistic. Renaşterea a permis
afi rma rea unei g â n di ri l i be re, mai a l es în a l egerea şi tratarea modelelor
decorative şi fără să fie excl usivistă sa u p u ră s-a dovedit a fi concesivă
şi maleab i l ă , a d o ptâ nd în p ropri i l e structu ri m otive preclasice, gotice etc,
modelându - se potrivit g ustu l u i şi modei respective, fără a-şi sch i m ba
l im baj u l d o m i n a nt şi sensurile ci d i m potrivă, îm bogăţi ndu-le.
Simbolismul, a legoria, semnificaţia orn a menticii şi a elementelor
morfolog i ce, con stituie o tră sătu ră releva ntă a orfevreriei tra nsilvă nene.
Aspectul d ecorativ n u poate fi privit numai în rel a ţi a d i rectă cu semnificaţia
l ui , cu care se cond iţionează reciproc. Vocaţia geometrică, fitomorfă ,
fig u rativă, esenţia lizează plastic experienţe a rheti pale, potrivit s pecificităţi i
goticu l u i , Renaşteri i sa u barocului, capacităţii sa le de ermetizare ş i
a bstractizare a m od e l u l u i u ma n exponent a l e pocii respective.
Repertoriu l morfo l ogic şi ornamenta l al a rgi ntă riei rel i gioase este
su bsumat u nor sens u ri şi teologi i sacra l izate. Arg i ntă ria la ică sau d e
uz domestic este expresia unei i magistici optim iste, î n genere dedicate
plăce ri lor cotid ie n e în epocă .
Potrivit izvoarelor relatărilor călători lor stră i n i , a n a lizei stilistice a
tipuri lor m o rfolog ice şi decorative, conceptele sistematice compoziţionale
a l e o rfevreriei tra nsilvănene, prod ucţia şi comercial izarea a cestei a s-au
situat în zona d e i nterferenţă a cercu rilor d e i radiere cultura l - a rtistică
113
Occident-Orient, m a nifestâ nd modu laţii parti n ice în ra port de epoci

istorice, i nterese fi na nciare, contexte favora bi le, d e puterea absol ută şi
stră l u ci rea curţilor a u l i ce, d e a m pl itudinea i n fa i l i bi l ă a biserici i catol i ce
sau de a u steritatea şi critici smul Reformei, d e seducţia culturii bizantine şi
tentaţia a rtei pol icrome, de generozitatea ortodoxă şi i mperi a l ă a capilor
e i . Orna m e ntica a rgi ntăriei este o ogl indă a i m agi n i l o r unei l u m i agitate.
învo l b u rate. mereu în pen d u l a re. mereu preocupată să-şi găsescă locul şi
să -şi regăsescă c h ipu l între aceste două identităti putern ice. a O rientu l u i şi a
Occidentu l ui. ce pa r a fi n econcesive. d a r că rora l e apa rţin e m prin istorie.
114
VI. LISTA MAIŞTRILOR AURARI TRANSILVĂNENI DIN
BRAŞOV, SIBIU, CLUJ,
SIG H IŞOARA, MEDIAŞ, BISTRIŢA
MAIŞTRI AURARI DIN BRAŞOV (I)

Secolul al XV-iea
Menţi u n i docu menta re
Iohannes Aurifaber - civis iuratus 1397
Georgius, Jorg Goldschmied ( 1475- 1 507)
Jacobus, Jacob Goltschmiedt ( 1475- 1 500)
Petrus, Pyter Goldschmied ( 1475- 1497)
Iohannes Crusz, Hannes Goldschmiedt ( 1 478- 1494)
Andreas Aurifaber, Endris Golsmet ( 1475- 1 500)
Thomas, Thumes Goltsmyd ( 1480- 1486)
Michael, Goldschmied 1482
Johannes, Hanns Teutsch Goldschmiedt ( 1486- 1496)
Johannes Goldschmiedt, Hannus Goltschmet 1486
Laurencius Goldschmiedt ( 1487- 1494)
Steffen Goltschmidt ( 1489- 149 3 )
Niclos Goldschmiedt, Smits Niklos Goltsmet 1489
Andreas, Gold „. 1493
Sibalt, Gold„. 1494
Georgius Aurifaber 1494
Secolul al XVI-iea
Celestinus Aurifaber ( 1 520-1 534)
Johannes Fux Junior ( 1 5 2 1 - 1 550)
115
Lucrează ca reformator cu I . Honterus

între anii 1 54 1 - 1 544.
Laurentius, Goldschmiedt 1 5 1 5, 1 5 1 6
Hans Kylhaw ( 1 505- 1 54 1 )
Castelan de Bran în 1 5 1 0 .
Stephanus Aurifaber 1520
Thomas Aurifaber ( 1 5 1 5 - 1 523)
Originar din Bistriţa .
Johannes aurifaber, Hannes Goltsmit ( 1 524- 1 5 39)
Bartus Fux ( 1 527- 1 542)
flJ Iohann Schyrmer 1 526
O
Sebolt tvosmester fia 1 529
Q Erasmus aurifaber, Goldschmiedt

R"""""'1ictus aurifaber 1 526
( 1 534- 1 573)
\� Staroste - 1 553-1 554, 1 559- 1660.
Senior la Cluj - 1 5 7 3 .
Magister Michael Alchimista ( 1 534- 1537)

Steffen Weyrauch 1538
Andreas Aurifaber ( 1 538- 1 54 1 )
Staroste, 1538-1 539.
Antonius Ewthwes 1 537, 1538
Marcus Aurifaber. Vagy Argentarius 1 538
Staroste, 1 540, 1 54 1 .
Johannes Ewpas de Zilah 1 54 1
Casparus aurifaber 1 539
Staroste, 1541, 1 542.
Sigismundus Gemmarius, Perrelhefter 1 542
Execută comenzi pentru Petru Voievod .
Georgius aurifaber (Ruffus, Roth ) ( 1 528- 1550)
J Kristel Binenderfer ( 1 554- 1 557)
116
Lista maiştrilor aurari transilvăneni
Jorg Mydwesser I - Sta roste, 1 545- 1 548

Dom i nicus mester - Staroste 1 545
Colomannus, Goldschm iedt 1541
Staroste, 1 546, 1 547.
Jorg Schi rmer 1 546
Franciscus Lecz ( 1 548- 1 5 6 1 )
Staroste, 1 5 5 5 - 1 557, 1 5 59 .
Wolff Mydwescher - sta roste, 1 549.
Michael Ackerman ( 1 549- 1 562)
Staroste, 1 549- 1 5 5 1 .
Jorg Rotgisser ( 1 550- 1583)
Staroste, 1 549- 1 5 5 1 .
lÎÎ( Staroste,
<eJ Klement Au rifaber Sen.
1 570- 1 572 .
( 1 55 5 - 1 572)
�
� Lenart Fischer
Staroste, 1 5 5 1 , 1 55 3 - 1554
( 1 5 5 1 - 1 556)
Franz Sch i rmer 1557

Kristel Drechsler 1557
Gerg Schelker 1557
Greger Elschleger 1559
Bros (Am brosi) Nekesch ( 1 559- 1 578)
�
\!I Pitter Perelheffter Sen .
Staroste, 1 563-1 566, 1 570- 1 572.
( 1 559- 1 589)
Fellten Goldschmid (alias Simon) ( 1 560- 1 594)

Hans Kamnerdt ( 1 560- 1 587)
Steffen Schnewaisz ( 1 554- 1629)
Staroste, 1 5 6 1 - 1 562.
® Franz Scherwerd - Staroste, 1 563- 1 564.
117
� Lenardt Kinig ( 1 564- 1 570)
(�) Hans Bloweber 1 564
Kestel Gutthart 1565
TEl
�Jacob Schirmer
Staroste, 1 566- 1 569.
( 1 554- 1 569)
�
� Krestell Kattner (alias Gross)
Staroste, 1 573- 1 574 .
( 1 567 - 1 574)
\ii;] Gerg
a Kazendorffer
Staroste, 1 582, 1 588- 1590.
( 1 569 - 1 59 0 )
Merten Gubesch { 1 573- 1 59 0 )

Staroste, 1583, 1 59 0 .
Sigmed Mester (Sig mund) ( 1 574- 1 580)
Ambrosi Schwartz ( 1 5 74- 1 578)

Staroste, 1575 - 1 57 8 .
�)�.-:��. � ; i k
8 6 - 1 587' 1 592.
Piter Schepff (alias Gross)
( 1 586- 160 1 )
( 1 574 - 1 594)
© Simon Kopescher
David Rosenauer
1 575, 1 5 7 6
( 1 565- 1 58 2 )
Staroste, 1 5 7 5 - 1577, 1 580- 1582.
Marcus Luesche ( 1 565- 1 6 1 2 )
Merten Flaschner 1 575, 1577
Greger Rob 1 578
Staroste, 1 580- 1 5 8 1 .
118
Han nes Gottschling 1579

Merten Vernengel 1579
� Jeremias
� Greff
Staroste, 1582, 1 586, 1 589, 1 5 9 1 .
( 1 579 - 1 59 3 )
Jacob Fridrich 1580

Tomas Herma n ( 1 582-1595)
Staroste, 1 584- 1 586, 1 5 9 5 .
Hans Busser 1 585, 1 586
Mathias (Tis) Katzendorffer 1 586, 1 587
Merten Wolkendorffer ( 1 589- 1 5 9 3 )
Sfârşitul sec. al XVI-iea jnce,putul sec. al XVII-iea

-
Gerg Greff ( 1 57 1 - 1 60 1 )
@ N icolaus (Nikles) Goldschmiedt ( 1 580- 1604)

� Staroste, 1 5 9 1 - 1 59 2 .
Piter Koy ( 1 58 3 - 1 6 1 4 )
Marcus Luesche ( 1 565- 1 6 1 2 )
Paul Rosenauer ( 1 587- 1 6 1 5 )
Staroste, 1587, 1 592- 1594.
Erhart N u ntaller ( 1 588- 1608)
Hans Leffler ( 1 589-1602)
Staroste, 1 59 6 .
� Steffen Tellman
Bartelmi Kattner
( 1 599- 1 6 1 2 )
( 1 586- 1 6 1 3 )
Senator, 1609.
Paul Kirpriger ( 1 593-1603)
Staroste, 1 597, 1599.
�
� Mattes Goldschmied (alias Schu l ler)
Staroste, 1 597, 1 604- 1 605, 1 6 1 0 .
( 1 578- 1 6 1 0 )
119
® Ba rtesch Igell Sen. ( 1 589- 1646)
�
W Tomas Trepches I.
Staroste, 1 6 1 5 - 1 6 1 6 .
( 1 595-1618)
Adam Telman ( 1 59 1 - 1606)

Lucas Friedrich ( 1 595- 1603)
Michel Schweisser mort în 1600
Paul H i nz ( 1 592- 1647)
Hans Guttha rtt 1602
@ Michel Schildmacher
Gerg Heffler
( 1 590- 1603)
mort în 1603
� Hans Weyrauch
M ichael Goldschmied
( 1 593- 16 14)
(alias Schmitt Sen . ) ( 1 595- 1659)

M aistru î n 1 6 1 0 ; staroste, 1 620 - 1 62 1 ;
Wortmann- 1634.
Paul Fenescher ( 1 599- 1 6 1 1 )
© Jerg Kozak (Gerg K. )

Staroste, 1606-1609, 16 14, 1 6 1 5- 1 6 1 7 .
( 1 596- 1626)
G reger Kindler ( 1 539- 1 6 1 5 )

orig inar din Sighişoara,
staroste, 1 593- 1 595, 1 599.
Pitter Perelheffter Jun. ( 1 589-1633)

Staroste, 1607- 1 609, 1612, 1620,
1 625, 1626, 1629, 1630.
David Weiss ( 1 570- 1 60 1 )
� David Prodner Sen. ( 1 588- 1 6 18)
120
® Si mon Igel V. Gruss

Sta roste, 1 6 1 0 .
( 1 583- 161 1 )
�
� Mathes Kemmel ( 1 589- 163 1 )
Sta roste, 1627, 1628, 163 1 .
Kristof Weller (Wellner) ( 1 595-1603)
Hans Ludwigh ( 1 585- 1608)
Wolf Kemmel ( 1 593- 1629)
Staroste, 1617, 1618.
Steffen Kreizer ( 1 593- 1602)
� Hans lgel I. ( 1 58 1 - 1614)

Fellten Maldesser ( 1 597- 160 1 )
§ Hans Kasser ( 1 590- 1 6 14)
Gerg Gebell I. ( 1 593- 1645)
Secolul al XVU-lea
Piter Schnel 1614
�
l!W Simon Goldarbeiter (alias Henek) ( 1 609- 1629)
� Hans Hermann ( 1616- 1625)

Si mon G ref ( 1630-?)
@ Daniel Bloweber ( 1618-1646)
� Thomas Treppches Goldsch mied jun. li. ( 1632- 1 676)
121
ARTA A URARIL OR lN TRANSILVANIA
M . G. 1641
� Iohann SOssmi lch ( 1 640- 1675)
@ Lau rentius Kusch

Iohannes Kreitzer
( 1 644- 1670)
( 1 646- 1657)
Paul Kreitzer II. ( 1 649- 1 660)
@ Bartesch Igell Jun. ( 1 630- 1633)
� Hans Birthel mer I, alias Repser Sen. ( 1 624- 1 653)
tW Thomas Depner ( 1 640- 1 644)
� Andreas Gorgias ( 1 672-169 1 )
� Georgius Henek, alias Zaku l l ( 1 658- 1660)
!®' Martinus Messen ( 1 616- 1637)
@ Michael Prodner ( 1 662- 1 694)
@ Franciscus Rether ( 1 635-1684)
li. Andreas Sch midt ( 1 635- 1 639)
I Marcus Schoppel ( 1 644- 1 665)
© Simon Drauth ( 1 647-1693)
122
� lohannes ( Hans) Siissmi lch li. ( 1 666- 1688)
�
�
-
Valentinus (Felten) Urbirger ( 1 64 1 - 1657)
� Marti nus Weiss Jun. ( 1 638- 1647)
Wv. E. ( 1 680- 1685)
�
�f �
Iohann Georg Welzer ( 1 64 1 - 1654)
@ Ieremias Jekel Ii. ( 1 655-1688)
® Paulus Roth 166 1 . ( 1646- 1689)
-$. C. V. 168 1
�
� Mcălătoreşte
ichael Seybriger a lias Sommer
1 6 a n i pri n Germania, Ang lia,
( 1 624- 1673)
Franţa, aurarul curţii în Suedi a .

And reas Kattner ( 1 629- 1660)
Iohannes Klettner ( 1 648- 1686)
....
� Georg Heltner 1 672
� Hans Retsch I. ( 1 6 1 8 - 1 645)
� Marti nus Weiss Sen. ( 1 628- 1659)
llll
MP
Georg streitferder
Michael Perelheffter
( 1 638- 1653)
( 1 64 1 - 1663)
123
@Marcus Pleckner ( 1 644- 1663)
wStefan Piep alias Zimmermann ( 1 662- 1 689)
�Michael Schwarz 1667. ( 1652- 1676)
�Georg I. ( 1 655- 1680)

Petrus HimeschMay I. ( 1656-?)
[) Lukas Crestels ( 1 657-?)
it;îThomas Melchior ( 1 678-?)

Paul Klosch ( 1 686- 1 695)
Goldschmiedt Fellten Schoppel ( 1 690-?)
®Marcus Wollf 1693
Secolul al XVII-iea, 212 - 112 a sec. al XVIII-iea
00 Jeremias Jekelius
Staroste, 1 7 1 2- 1 7 1 5 .
III. ( 1 675- 1 7 1 6)
� � Peter Sigerus
Maistru, 1685 ; senator- 1702.
I. ( 1 674- 1 7 1 5 )
Merten SUssmilch I. ( 1 669- 1 7 1 0 )

Maistru, 1685 .
�
� MiMaistru,
chael Repser ( 1658- 1 7 1 7 )
1673.
124
Tomas Greff ( 1 686-1 708)

Maistru, 1698.
® Johann Draudt Sen.

Maistru, 1 698; staroste, 1720-1728.
( 1 687 - 1 730)
~Steffen Welzer II.

Maistru, 1 700; staroste, 1 7 2 1 - 1 72 2 .
( 1 685- 1 734)
Iohann Siissmilch III - învaţă la Sibiu până în 1687, maistru-1700,

Huttenherr 1 7 1 5 , decedat în 1 736.
�Martin Enyeter
Maistru, 1698.
( 1 683- 1 7 1 7)
®Georg Olescher I. Sen.

Maistru, 1693.
( 1 683- 1 707)
Paul Rheter ( 1682 - 1 705)

Î nvaţă la Hans Starkman ; maistru, 1693;
moare de ciumă la Bucureşti în 1705.
� Merten Thadeus - maistru, 1683; staroste, 1 705- 1 709.
�Georg May II.

Maistru, 1684; staroste, 1 709- 1 7 1 1 .
( 1673- 1 7 1 2 )
� Marcus Fuchs Jun.

Maistru, 1678; staroste, 1693-1696.
( 1 666- 1 709)
�Chrestel Erkeder
Maistru, 1 698.
( 1 686- 1 7 1 8)
125
® Petrus Hirscher
Maistru, 1698 .
( 1 693-1705)
Jacobus Frantz ( 1 683- 1 698)

Maistru, 1686.
Îhl �
V 'Zlilf Pitter Bartesch III ( 1 677- 1 780)
fiul l u i Pitter Ba rtesch jun., învaţă
la Paulo Roth; maistru, 1 68 5 ; decedat, 1 7 1 0 .
® Lucas Baum
Maistru, 1665 ; staroste, 1690- 1692.
( 1 656- 1 7 1 1 )
@> Hans Retsch Jun.

Maistru, 1652 ; staroste, 1677- 1679.
( 1 646- 1 708)
®Hans Hennek (Henning)

Maistru, 1 666.
{ 1 654- 1 7 1 1 )
� Michael Neustader
Maistru, 1 662 .
( 1 662- 1 7 1 0 )
@Jacobus Gali
Maistru, 1698.
( 1 680- 1 7 19)
Bartesch Hennek (Honning) ( 1 68 1 - 1 705)

Maistru, 169 5 .
Hans Retsch Jun. III. ( 1 6 7 1 - 1 705)
Maistru, 1680.
Steffen Filstich { 1 673- 1 737)
Maistru, 1682.
126
® ® Andreas May Sen.

M aistru, 1690; staroste, 1694.
( 1 678- 1737)
{cl!J Marcus Riemer

Ma istru, 1690ş sta roste, 1 7 16- 1 7 19.
( 1 677- 1720)
Nicolaus Gebell (Gobbel II) ( 1 693- 1 7 1 0)

Maistru, 1 702 .
...
(!î!} Hans Mautner (alias Starckman II)

M aistru, 1 7 1 1 .
( 1 69 1 - 1 76 1 )
lohann Altzner ( 1 676- 1 7 1 9)

M aistru, 1690.
Valentinus Schoppel ( 1678- 1722)
Î nvaţă la Hans Klettner, 1678.
�Thomas Klosch
Staroste, 1668- 1 670, 1675- 1 678.
( 1 639- 1708)
� Michael Hennek v. Zakull

fiul lui Gerg Hennek, învaţă l a
( 1674- 1678)
Thomas Bloweber; maistru, 1683;

staroste, 1697-1 703, 1 705- 1 7 1 4 ; decedat în 1 7 1 8 .
Gerg Boss ( 1 677-168 1 )
fiul lui Tomas Boss, învaţă la
M ichael Repser; maistru, 1 690;
staroste, 1 7 16 - 1 7 1 9 ; decedat, 1 7 1 9 .
@Merten Draudt,
fiul lui Si mon Drauth; învaţă la
1680
Steffen Gall şi Ierem ias Jekelius; maistru, 1682;

decedat, 1 696.
Laurentius Friedrich ( 1 676- 1690)
Maistru- 1687.
127
®Pitter Hiemesch Sen. II.,

învaţă la Va lentinus Igel l ; ma istru- 1690;
( 1 68 1 - 1685)
staroste, 1 7 1 5 ; decedat, 172 1 .

Martinus Grossthayss { 1680- 169 1 )
Secolul al XVIII-iea
rm
� Jacobus May, fi ul arginta rului Andreas May la care învaţă,
1 7 1 7- 1 722 ; ma istru, 1740; decedat, 1 763 .
Nathaneel Trausch ( 1 729- 1 772)
Maistru, 174 1 .
Christian Schnell ( 1 738- 1754)
Maistru, 1 754 .
� Petrus Lorenz (Laurenti)

M aistru, 1 754.
( 1 742- 1 769)
@ Michael Erkeder
Maistru, 1736.
( 1 725-1 756)
@
crQ Petrus Lang
Maistru- 1 739.
( 1 73 1 - 1 776)
Petrus Sigerus III. ( 1 749- 1 7 7 1 )

Maistru - 1 758.
Stephan Rheter ( 1 747- 1 7 6 1 )
Johann leckelius II. ( 1 746- 1 7 7 1 )
M aistru, 1758.
Iohann Christof Riemer ( 1 737- 1 765)
Theodor Romer ( 1 739- 1 767)
Gerg May Jun. III. ( 1 720-1 736)
Î nvaţă l a Andreas Mauth ner.
128
Simon Riemer I., fiul lui M a rcus Riemer la care învaţă, 1 7 1 1 - 1 7 1 5 ;

maistru, 1720; „ Huttenherr", 1 7 3 7 ; decedat, 1 74 1 .
Iohann Artz Sen. - decedat de pestă, 1 7 1 7 .
Hans Retsch Jun. IV., învaţă l a Hans Retsch, 1 7 0 5 ; maistru, 1 7 1 7 .
Iohann Artz Jun. - decedat d e pestă, 1 7 1 9 .
Piter Sigerus II. - decedat d e pestă , 1720.
(g} Pitter Himesch Jun. III.

Maistru, 1 7 19 .
( 1 69 1- 1764)
®
� Michael May Jun., învaţă până în 1718 la Andreas May,
lucra rea de maistru - 1 73 1 , staroste- 1 776.
Iohann Plecker ( 1 7 1 9 - 1 77 5 )
M aistru, 1 7 3 1 .
� Marcus Riemer Jun. III.

M aistru, 1 756.
( 1747- 1787)
� � Iohann Benckner Sen.

Maistru, 1755; staroste, 1780- 1783.
( 1743- 1787)
Martin Siissmilch Jun. II. ( 1 700- 1 7 1 9 )

M aistru, 1 7 14 ; decedat d e ciumă, 1 7 1 9 .
®Andreas Mautner, a lias înva\ă l a Georg Olescher,

Starkmann,
1706- 1 708; maistru, 1 7 1 2 ; „Huttenherr"- 1723; decedat, 1 750 .
•
.R'1 Andreas May Jun., fiul arg i ntarului And reas May la care învaţă,
1 7 1 1 - 1 7 1 7 ; maistru, 1723; decedat, 1 728 .
@ Daniel Mathesius
Maistru, 1 724.
( 1 7 1 5- 1736)
1 29
Iohann Sigerus - fi ul lui Petrus Sigerus, învaţă la St. Welzer- 1 70 5 ;

maistru, 1 7 1 2 ; staroste, 1 729- 1730; decedat, 1736.
Stefanus Tholvay - arg i ntar clujean menţionat la Braşov- 1 7 1 2 .
®Iohann Drauth Jun.

Maistru, 1 727.
( 1 720-1738)
Josef Altzener, fiul arg i ntarului Iohann Altzner unde a învăţat până în
1 7 1 5 ; maistru, 173 1 .
® Martin Myss
Î nvaţă la St. Welzer, 1 7 1 5- 1 7 1 9 ;
( 1 7 1 5- 1 769)
ma istru, 1 722; decedat la 7 6 d e a n i , 1769.

Lucas Jeckel Jun. ( 1 762- 1800)
Maistru, 1769.
Samuel Filstich ( 1 739- 1 793)
Maistru, 1752.
Petrus Bartosch IV. ( 1 700- 1 738)
Maistru, 17 1 1 ; „Huttenherr", 1720;
staroste, 1 723-1 730 .
Georg Plecker Sen. ( 1 700- 1 767)
Maistru, 1 7 1 2 ; staroste, 1 736-1 744.
Lucas Lang ( 1 747- 1 79 1 )
Maistru, 1 7 5 3 .
Georg Jeckelius Jun. { 1 745- 1 790)
Maistru, 1 7 5 2 .
Michael Frantz ( 1 748- 1 796)
Maistru, 1748 .
Laurentius Bomches ( 1 739-1787)
Maistru, 1748 .
® Lucas ROmer
Iohann Himesch II.
{ 17 1 5 - 1 765)
{ 17 1 9 - 1 7 6 1 )
Maistru, 1725.
Simon Riemer II. ( 1 741 - 1 746)
130
Moare la Bratislava .
Georg Scheipner ( 1 738- 1 763)
Ma istru, 1 746.
® Josef Benckner - învaţă la Stefa n Welzer ( 1 722- 1 726) ; ma istru,

1 7 3 1 , menţionat în 1 739; staroste, 1769-1 776, decedat, 1783.
Jacobus Raab ( 1 724- 1 780)
Maistru , 1 732.
Petrus Riemer ( 1 707- 1 757)
Ma istru, 1 7 1 7 ; „H i..i ttenherr", 1726-1 729 .
....
UPJacobus Frantz (en) II.

Maistru, 1 7 1 5 ; staroste, 1 736- 1 737.
( 1 706- 1 757)
Gil Marcus Riemer Sen II.

Ma istru, 1 727; staroste, 1 746-1761, 1769-1 776.
( 1 7 1 7- 1 779)
Michael Fronius - fiul lui Daniel Fronius, învaţă l a Iohann

Sigerus, 1 7 17-172 1 ; maistru, 1727; decedat, 1 763.
CWl Iohann (Michael) Benckner Jun„ învaţă la tatăl său,

1 769- 1775; maistru, 1 779; decedat la 59 de ani, 1790.
Jeremias Jeckel Jun. V. ( 1 766- 1 79 1 )
M aistru, 1 777.
Georg leckel I., fiul l u i Jeremias Jeckel, învaţă la Pitter Bartesch până
în 1 7 1 5 ; maistru, 1 722 ; decedat, 1757.
Georg Plecker Jun., învaţă la tatăl său până în 1729; maistru, 1739;
decedat, 1 74 1 .
Stefan Welzer III., învaţă l a tatăl său ş i l a Iosef Benckner până în
1 738; maistru, 1 740; decedat, 1 785.
rit
lt!fil Martin Roth ( 1 74 1 - 1 772)
131
Sebastian Hahn, nepotu l celebru lui argintar Sebastian H a n n . Î n

perioada câ nd învaţă locuieşte la Braşov în casa arg i ntarului Markus
Riemer, menţionat în 1 74 1 şi 1 745.
�
@ Samuel Kalb ( 1 740- 1 788)
Georg Riemer, fiul arg intarului Simon Riemer, învaţă la Georg
Olescher, 1746- 1749; maistru , 1758 ; staroste, 1 794 ; decedat, 1796.
Lucas Jeckel Sen., maistru- 1 743, decedat- 1787 .
� Samuel Barbenius, învaţă la Daniel Mathesi us, 1 732 - 1 734;

maistru, 1742; staroste, 1 776- 1 780; decedat- 1 786.
Georg Schobel, maistru , 172 1 ; decedat, 1763.
�
� Georg Olescher Jun. II., învaţă la Petrus Hiemesch până în
1 7 1 5 ; ma istru, 1 72 1 ; staroste şi „Huttenherr", 1 746- 176 1 ; decedat,
176 1 .
Secolul al XVUI-/ea 212

Jeremias Jeckel IV.,
- 114 a secolului al XIX-iea
învaţă l a Georg ius Jeckel, 1739 - 1 743; maistru,
1749; staroste, 1776 şi 1 780-1 783; decedat, 1 804.
* Samuel May, fiul lui M ichael May unde învaţă, 1758- 176 1 ;
maistru, 1769; devine „deci mator" l a Sighişoara, unde moare în 1 8o4.
Georg May, fiul lui Michael May, învaţă la Peter Lang până în 1762;
maistru, 1 774; decedat, 1823.
(Andreas) Fridrich Romer, fiul argintarului La urentius Ramer la care
învaţă, 1 802- 1 805; maistru , 1 8 1 5 .
00 Iohann BOmches, fiul arg i ntarului La urentius Bdmches, învaţă

la Iohann Jeckel şi Iohann Benckner până în 1775, evidenţiat în 1776;
maistru, 1803; decedat l a 65 de ani, 18 1 1 .
132
® (@ Laurentius ROmer, fiu l arginta ru l u i Lucas Rămer,

învaţă la Iohann Jeckelius şi Samuel May până în 177 5; maistru, 1 779;
staroste, 1809- 1 8 1 5 .
llohann Georg Jeckel, învaţă la tatăl săU ieremias Jeckel până

în 1772; maistru, 1 78 1 ; decedat la 60 de ani, 1 8 1 2 .
Paul (Christian) Schnell, fiul argintarului Chr. Sch nell, învaţă l a
Jeremias Jeckelius până î n 1 7 8 3 ; maistru, 1 79 1 ; decedat la 59 d e ani,
1822.
Iohann (Paul) Jeckel Sen., fiul argintarului Iohann Jeckelius;
maistru, 1794; decedat, 18 16.
W
�
A.gAA&fBl
\:.!. b
Paul Raa er, mvaţaV I a Samue I Ka l b pana
"
A V "m 1 777 ;
maistru, 1 78 1 ; decedat la 58 de ani, 1 8 1 5 .
� Marcus Riemer IV. (Georg), învaţă l a tatăl său, 1 766- 1775;

maistru, 1783; decedat la 74 de ani, 183 1 . Funcţii : M arktrichter,
centu mvi ra I orator.
t?..
5.8. Samuel Betzman, învaţă la Samuel May, 1773- 1777; maistru,
1784; decedat la 58 de ani, 1816.
Michael Jeckel, învaţă la tatăl său Lucas Jeckel, 1772- 1 774; maistru,
1783.
Secolul al XIX-iea
� Thomas Kasten, maistru, 1825; decedat, 1838.
1 33
�:tt.,Ja.)
�I Christian Gottlieb Fleischer,
1809- 1 8 1 2 ; maistru , 1825, 185 1 .
învaţă l a Iosef Bomches,
� Carl Resch Sen., fi u l argintarului Laurentius Resch, învaţă la

Th . Kasten, 1 8 3 1 - 1 835; maistru, 184 1 ; staroste, 1854; decedat, 1 905 .
@lflil Josef ROmer Jun„

învaţă ; ma istru- 1 843, 1846.
fiul lui Iosef Traug ott ROmer la care
Iohann (Georg) Riemer, fiul argintaru l u i Georg Marcus Riemer, învaţă

la Lau rentius Romer până în 1802; maistru, 1 8 1 2 .
�J® Josef (Traugott) ROmer, fi u l lui La urentius ROmer l a care

învaţă, 1 808- 1 8 1 2 ; maistru, 1 8 1 2 ; staroste, 1823; decedat la 69 de
ani.
�[iiJ) Heinrich leckelius, fiu l arg intaru l u i Josef Jeckelius, învaţă

şi la Gottlieb Fleischer până în 1834; maistru, 1 84 5 , decedat la 5 1 de
ani, 1863.
Q$>„E�S "(Cecilius) Eduard Schnell, învaţă la Carl Muschalek,

1836- 1 840 ; maistru, 1848.
Carl Resch Jun., fiul argintarului Carl Resch- 1858, Bucureşti- 1862.
Carl Wachter, învaţă la Carl Resch, 1 850- 1854; maistru, 1862.
Iohann Carl Ramer, fiul arg i ntarului Lau rentius Ramer la care învaţă,
1809- 1 8 1 2 ; maistru, 1 8 1 7 ; staroste, 1825- 1829.
Alexius Erdely, maghiar născut la Abrud; maistru în Braşov, 1 8 1 7 .
Michael Brassai, originar din Cluj, maistru - 1 8 1 6 ; decedat l a 55 ani,
1 84 1 .
134
@ Laurentius Resch Sen.,

maistru , 1813; decedat, 1823 .
originar din Rabensburg,
Carl Hildebrand, origine cehă; maistru , 1852.
�GJ Adolf Gust, fi u l lui Chr. Gust, învaţă la Resch, în

Bucureşti- 1 843, maistru-1853. 1865.
${{;]PI} Carl Muschalek, învaţă la L. Resch, 1 8 16-182 1 ; maistru,

1 83 1 ; decedat la 48 de ani, 1853.
Lorenz Resch Jun., învaţă la Th . Kasten - 1 83 1 ; maistru, 1837.
Christian Gust, învaţă la A. Fr. Ramer până în 1 8 1 2 ; maistru, 1821,
1856.
Iohann Paul Jeckel Jun., fiul lui Paul Jeckel; maistru, 1825;
Vorsteher, 1852- 1 853.
MAIŞTRI A URARI DIN SIBIU �"

Secolul al XVI-iea
TrPJ
\ij/ E.
B. 1 573
a;;)
� Gregorius (Greger) Bartiger 1553
@ Benedictus von Grossscheuern ( 1 553 - 1 573)
@ Gregorius Berger ( 1 585-1588)
1 35
+ ARTA A URARILOR ÎN TRANSILVANIA +
�Gregorius (Greger) Binesch (1596-1600)

w Iohannes (Hans) Bloss (1575-1585)
(@ Iohannes (Hans) Bulkesch (1574-1575)
� Daniel Bulkescher (1580-1600)
� Valentinus (Felten) Dengel (1550-1570)
® Petrus Erosem (1588-1600)
@] David Ertler 1559
� Martinus (Merten) Fenikh ( 1574-1577)
�Balthasar Fleischer (1551-1595)
� Valentinus (Velten) Geldmintzer (1585-1591)
® Antonius Goldschmied 1550
© Simon Goldschmied 1554
� Franciscus Goldschmied (1571-1573)
@ Josefus Golschmied
1
(1556-1593)
136
+ Lista maiştrilor aurari transilvăneni +
@ Emericus Gro. I. (1559-1595)

@ Gregorius Gunesch 1597
®) Simon Hecht (1553-1554)
@I Albert Helwig (1554-1591)
� Georgius (Gerg) Hermannstedter (1593-1600)
@ Johannes (Hans) Hessn (1585-1590)
@ Mathias (Mathes) Hussar (1553-1575)
� Petrus Kersten (1574-1597)
î] Thomas Kheler (1563-1573)
g Iohannes (Hannes) Kirtscher Ii. (1566-1582)
~Stephanus (Steffen) Kirtscher (1572-1583)
@Andreas Kohn 1599
@Iohannes (Hans) Kontz (1589-1598)
® Stephanus (Steffen) Kurtz (1577-1584)
137
� ARTA AURARILOR fN TRANSILVANIA +
00 Martinus Lekes (1568-1570)

David Hess (1560-1575)
l@ Mauritius (Moritz) Letz (1585-1600)
w Michael (Mechel) Letz (1588-1595)
@ Michael Mair (1560-1588)
® Meister Peter 1550
00 Martinus (Merten) Malbrodt (1550-1585)
®Thomas May (1572-1585)
® Casparus Moller 1550
�Stephanus (Steffen) Mor (Mur) (1581-1597)
� Lucas Pfeffer (1575-1580)
@ Daniel Rott (Rath) (1598-1599)
�Antonius Schnetzer I. (1554-1597)
@ Antonius Schuller (1560-1577)
@Jacobus Schwartz (1575-1579)
1 38
� Johannes Seiller (Seler) (1575-1592)

�
� Stephanus (Steffen) Seler (Seiler) (1561-1577)
W Antonius Stamp (1560-1571)
�
c..f.)J Martinus (Merten) Steinbrecher (1588-1598)
~Rochus (Rochel) Stin (!551-1577)
W Thomas Stin I. (1563-1589)
® Georgius Sturm (1589-1599)
� Martinus Tenck (1568-1581)
00 Simon (Seimen) Tonsch (1554-1585)
� Urbanus Weltzer (Welther) (1554-1581)
@ Mathias Weltzer 1598
1 39
Secolul al XVI-iea 414 sec. al XVII-iea 114

-
@ Martinus (Merten) Augustin (1591-1624)

l!t Stephanus Auner {1597-1605)
!]) Paulus BrOlfft (1574-1602)
� Daniel Henning {1581-1602)
� Paulus Kirtscher (1596-1609)
lI> Iohannes (Hans) Kirtscher III. (1597-1625)
@ Blasius (Bios) Lutz (Lutsch)
{?jţ (1574-1609)
� Christianus (Crestei!) Ollert (1588-1604)
Antonius Schnitzer (1598-1633)
lil Thomas Stin II. {1598-1607)
@ Iohannes (Hannes) Summer (Sommer) {1592-1601)
� Paulus Wich (Wigt) (1599-1623)
@ Merten Luderer (1591-1624)
140
Secolul al XVII-iea
(1602-1620)
(1602-1629)
(1637-1657)
(1604-1615)
(1648-1637)
(1604-1623)
(1631-1651)
(1632-1651)
(1615-1625)
(1608-1638)
(1633-1657)
sec.al XVII-iea
(1602-1603)
(1603-1630)
141
'®Georgius Fernengel J, (1651-1676)

'VffAndreas Fleischer (1605-1618)
@Simon Fleischer alias Brenner (1643-1679)
®Johannes (Hans) Friedrich (Friederici) (1663-1680)
@ Thomas Gaudt 1614
(2ţ) Michael Girtler
sa u 1633
Mathias (Mattes) Gunterdt (1617-1636)
@ Johannes Griiff ( 1644-1649)
@ Caspar Greff (1631-1651)
@ Emericus (Emrich, Enerch) Gro II. 1602
® Michael Gunterdt (1636-1659)
@ Johannes (Hans) Hartmann {1609-1630)
@ Johannes (Hans) Henssel (1604-1632)
@J Martinus Hermann J. (1610-1622)
142
w Melchior Hermann (1639-1682)

� lohannes Hermann I.
Georgius (Goldschmied) Alle
(1646-1666)
{1661-1682)
� Martinus Hermann III. 1671
1!JR lohannes Hermann li. (1671-1683)
wIohannes (Hans) Hochteuffel {1624-1644)
�Georgius Hossmann (1661-1699)
� Martinus Hermann II. (1628-1643)
�K. P. (P.K.) sec. al XVII-iea
�Franciscus Kirtschner {1637-1662)

®Franclscus Kleinschelker 1638
Ci) Paulus Klockner {1641-1645)
e Daniel Kroner {1655-1686)
� lohannes Maurer 1648
143
� Iohannes Ongjert II. (1668-1673)

& Christianus(Prei(Krestel
ffling)) Priiffling ( 1601-1604)
® Iohannes (Hans) Reiphann (Reiphaun) (1601-1618)
�Georgius Renner (1626-1636)
�
� Paul u s Roth (1637-1657)
� Martinus Riirich (Rierich) (1615-1638)
� Johannes (Hans) Schelker (1632-1659)
§ Georgius Schirmer I. (1648-1661)
� Paulus Schirmer I. (1640-1685)
�Georgius Schirmer II. (1688-1692)
P.� Paulus Schirmer II.
•
(1686-1699), 1717 ?
IIIJohann Stephan (1605-1625)
�Iohannes Schimmerth (1637-1646)
� Jacobus Schliesser (1641-1671)
144
lJJAntonius Schmid ( 1623- 1625)
� Petrus (Pitter) Schnell ( 1 6 1 5 - 1 65 1 )
® Petrus Schnell 11. ( 1 637-1657)
�Georgius Schnell ( 1 654- 1657)
� Franciscus Schuller 1637
� Iohannes (Hannes) Schuller ( 1653- 1657)
� Iohannes (Hans) Schwartz I. ( 1 627- 1644)
[@) Iohannes (Hannes) Schwartz II. 1665
�Michael Stampf ( 1643- 1657)
@!Tobias Teutsch ( 1 670- 1685)
® Gregorius Unverzagt 163 1
@ Andreas Wagner 1614
©Stephanus Weinisch ( 1 653- 1650)
?R6\
� Benedictus (Benig) Wolff ( 1 6 1 0- 1623)
1 45
<rn ..
� Johann Gunthert (1636-1648)
W Martinus
Martin Greii
Groll sau 1656,
1657.
Secolul al XVII-iea 414 - secolul al XVIII-iea 114
�
� Georg1us Bo. h m II.
.
.
(1685-1717)
� Paulus Brolfft II. ( 1643-1713)
® Samuel Eystach {1693-1757)
� Georgius Gaudt (1677-1719)
@ Sebastia nus (Sebastia n) Hann I. (1644-1713)
•
Daniel Hossmann I. (1671-1716)

� Thomas Lang (1698-1732)
(@ Iohannes Ongjert II. {1689-1721)
� Iohannes Christophorus Schwartz (1689-1705)
tA:'WAndreas Waxmann (1691-1720)
� Georgius Weinholdt I. (1646-1709)
� Stephanus Lorentz (1697-1716)
146
Secolul al XVW-/ea
gR J Georgius Baier (1726-1768)

@ Johannes Conrad
(S PC) Simon Petrus Conrad
(1741-1752)
(1767-1796)
®Josefus Glantz 1759
@ Andreas Grohs (1722-1782)
MG Michael Gross
(IGJfJ Iohannes Georgius Hambacher
(1749-1778)
(1722-1792)
Samuel Eystach (1722 - 1757)
�Christianus Hay (1701-1727)
� Simon (Johannes) Hermann (1749-1770)
{@ Michael Hossmann (1712-1730)
� Daniel Hossmann II. (1720-1721)
® Samuel Eystach (1722-1757)
@Georgius Kein II. (1758-1796)
® Daniel Kessler (1759-1791)
@ Adam Kissling (1731-1773)
147
( D M ) Daniel MUii e r 1772

@ Iohannes Gelschlager (1774-1799)
t::;;\
� Paulus Ol escher (1705-1734)
� Burkhardt Wilhelm Pal tzoff (1764-1780)
� Michael Pilder (1730-1771)
� Iohannes Paulus Pilder (1772-1796)
1M9'\ M artmus eg1 s
� . R . (1703-1746)
@ Laurentius (Lorenz) Schwab (1712-1735), 1764 ?
@ Johannes Schwab (1755-17949)
ew Johannes Georgius Weinhold I. (1709-1787)
�
� Johannes Georgius Weinhold (1736-1772) li.
-
Secolul al XVIU-/ea 414 secolul al XIX-iea
@ Daniel Dendl e r (1758-1827)

@ Johannes Georgius Heinrich (1813-1845)
(.X) Johannes Michael Kayser 1826
� Daniel Johannes Kleinradt (1822-1848)
148
� Georg1us urmes
. K .. (1819-1826)
@ Andreas Lauterbach (1834-1867)
fui).
� Hugo Lu d e e
.. k (1853-1867)
(I C H) Johannes Georgius Mainth II (1819-1826)
fJu•HTM) lohann Georg Mainth I (1810-1850)
@ Johannes Georgius MUiier (1776-1807)
® Benjamin Samuel Pilder (1807-1856)
@ Michael Schobel (1787 -1807)
� lohann Olescher II. (1776-1807)
MAIŞTRI A URARI DIN CLU.J
Secolele XVI XIX -
@Martinus
MartinusBajusz sau
Biro alias Fenes 1583, 1585-1586
� Stephanus (Istvân) Bânyai (1638-1664)
@ Daniel Brassai (1680-1695)
149
� Stephanus Cimbalmos 1 660
îfJ Fabianus Enyedi ( 1 563- 1 586)
@ Laurentius nobilis Filstich ( 1 633- 164 1 )
� G.I. (I.G.) 161 1
00 M.E. (E.M.) (Eppel Mihai) începutul sec.al XVII-iea
@ Michael Gatthi 1653
ri) G.F. (F.G.) 1 600
� G.H. (H.G.) începutu l sec. a l XVII-iea
� Andreas Hunyadi { 1 628- 1633)
t;lt] Paulus Karsai { 1 648- 1 674)
� Michael Katonay ( 1 576- 1 59 1 )
}{ � f Franciscus Kepi ro { 1 547- 1 566)
@ Michael Minarcher Sen. şi Jun. 1 640
@ Valentinus (Bălint) Radecius ( 1 649- 1 677)
150
� Michael Werner ( 1663-1674) sau ( 1622-1657)
(1J David Weynberg ( 1 634- 1659)
00 Paulus Zilahy
Mathias Werner Jun.
( 1 635 - 1 65 1 )
1705 sau ( 1690- 1/4 XVIII)
m Johannes Szakall ( 1 748- 1792)
(�J Georgius Szathmari ( 1 800-1830)
@ Alexander (Sândor) Kolosvari 1822
(&.Jd.cU.) Erdodi ( 1840- 1853)
(ff'J) G.S. (S.G.)

Thomas Kapistranus
ju mătatea sec. al XIX-iea
167 1
Jacob Ullreich 1763
Benedict Henzler ( 1 619- 1633)
Gyulai Samuel sec. al XVII-iea
Eotvos Orban sec. al XVI-iea 4/4 - 1/4 sec. al XVII-iea
Eordeogh Gergelj ( 16 1 2 - 1628)
Tolvaj Pal 1642
151
MAIŞTRI AURARI DIN BISTRIŢA
�� Blasi 1 500
(0) A.F. (F.A.) 1 600
@ B.A. (A.B.) jumătatea sec. a l XVII-iea
�
M . P. ( P . M . ) sec. al XVII-iea
@ Andreas Schoppelt ( 1 692- 1 7 14)
� Georgius Gunesch I. ( 1 728-1 757)
® Johannes Deutschmann 1 878
MAIŞTRI A URARI DIN MEDIAŞ
� Servatius Heltner ( 1 559- 1 570)
� Johannes (Hannes) Wintergriin ( 1 606- 1636)
(IGI] Johannes (Hannes) Gunthardt I. 1609
152
� GresserGendert sau
Stephanus
Stephanus 1648
( 1 652 - 1 68 1 )
�Georgius Hetzeldorffer Goldschmiedt ( 1 652- 1675)
� Daniel Schimmert 1666
@ Johannes Gundhartt III 1666
�
� Michael
MichaelHanius sau
Hetzeldorffer ( 1 672- 1 692)
1686
(DV)
lg.J Daniel Fabri Goldschmiedt I şi II 1669, ( 1 689- 1 695)
� Stephanus Mederus ( 1 754- 1783)
� Andreas Madjar ( 1 76 1 - 1767)
� Michael Wilhelm Cartmann ( 1 780- 1 8 1 1 )
� Alexander Oroszkâny 1858
� Johannes May
•
1656
153
ARTA A URARILOR fN TRANSILVANIA
MAIŞTRII AURARI DIN SIGHIŞOARA

•
� C.H. (H.C.) sfârşitul sec. al XVI-iea
� B.H. (H.B.)
�
1650
ff D D.H. (Dietrich Johann) prima jumătate

a sec. al XVII-iea
® F.P. (P.F.) sec. al XVII-iea
� Georgius Hirling ( 1 688- 1726)
® Stephanus lUngling ( 1 689- 1 749 )
@ V. M . (M.V.) sec. a l XVII- iea
<(l)
S R.A.S. (A. R.S. ) sec. al XVIII- iea
@ S.H. (H.S.) sec. al XVIII-iea
( Lit: V. Roth, Kunst„. Go/d„. ; H . Kl usch, Siebenbiirgische Gold„ . ;

Ti hamer Gyărfăs, Geschichte„. ) .
1 54
VII. CATALOGUL ORFEVRERIEI MEDIEVALE
DE CULT DIN JUDEŢUL BRAŞOV
Potire În stil gotic din grupul celor cu piciorul piramidal şi

nodul cu butoni prismatici, inscrip_ţie circulară pe cupă, picior
şi stilus, executate În prima jumatate a secolului al XV-iea
1 . Potir, sec. a l XIV- iea, argint a u rit, ate l ier tra nsilvă nea n , sibian?,
nemarcat. Ta l pa ci rcu l a ră decorată cu o g a lerie e ntrelacs, piciorul p i ra m i d a l ,
c u 6 ca nel u ri rad i a le şi petale gotice. Nodul a platisat este ornamentat
cu 6 buto n i prismatici, romboi d a l i , i nscri pţionaţi cu majuscu le gotice „ /
H/l / L/ F/ G / OT/ " p e fond d e e m a i l s a u niello. Stil us u ri l e s u n t scu rte ş i
cil i n d rice. Cupa l a rg ă , deschisă spre g u ră , î n formă d e clopot este g ravată
cu o legendă c i rc u l a ră i n scripţionată cu m i nuscu le gotice : „hi/f got maria
hilf hilf got + ". Dimensi u n i : 1 = 1 6, 2cm, D g = 8 , 6 cm, G = 247 g . Colecţia
Muze u l u i Bru kenth a l , p rovi n e d e l a Bis. ev. Săcădate (Szakadat) . A fost
expus l a Buda pesta în 1 9 1 3 . ( Pl.I/ 1 ) .
( Li t : V. Roth, Kunst. .. I. Gold... p . 1 1 , 1 2, PI. 1 5/3, n r. 2 0 ) .
2 . Potir, a rgint a u rit, atelier bra şovea n ? , nemarcat. Tal pa hexa lobată, cu
supra feţe n etede, p rezintă o ga lerie perlată ca re u rmăreşte contu ru l lobilor.
Picioru l p i ra midal, cu 6 feţe este decorat cu o i nscri pţie cu maj uscu l e gotice :
„HILF GOT MARIA NLI". Pa rtea su perioară a picioru l u i este ma rcată cu o
montură p ri smatică , profi lată , cu u n brâ u perlat. Sti lusul i nferior şi superior,
de formă p rismatică , cu 6 feţe sunt decorate cu câte u n motiv flora l , stil izat,
gotic. N o d u l semisferic este d ecorat cu câte 6 fru nze gotice, în rel ief, cu
nerv u ri , d ispuse simetric pe a mbele feţe şi 6 buto n i prismatici, d ecoraţi cu
fl ori sti lizate. U rme de email se regăsesc pe suprafeţele prismatice. Cupa
con ică este g ravată cu o legendă circu l a ră cu m i n uscule g otice : „ave maria
gracia p/ena omtc*". Sta re bună d e conserva re. Dimensi u n i : 1 = 1 9 , 2 cm,
D b = 1 2 c m , Dg = 1 0 cm, G = 4 1 8 g. Ph. Ev. Rupea ( Reps ) , n r, i nv. 63/ 1 .
Expus l a N u rn berg î n 1 88 5 ş i Braşov î n 1 98 7 . ( P I.II, fig.2) .
( Lit. : V. Roth , Kunst.„ I. Gold„ . , p . 2 7 , n r. 62 , pl . 2 0 ) .
3 . Potir, a rgint a u rit, ate l ier bra şovean?, nemarcat. Elemente morfologice
şi decorative identice cu cele ale poti rul u i d e la Rupea. Particu l a rităţi : l i pseşte
stil u s u l i nferior, i n scri pţie cu m aj u scu le gotice g ravată pe feţele picioru l ui ,
„HILF GOT MARIA AMN", stil usul su perior este g ravat p e feţe cu o floa re
sti lizată şi maj uscu le g otice, „HILFM", cupa este decorată cu o legendă
circu l a ră i nscri pţionată cu m i nuscule gotice, „ave maria gracia lenat om".
Sta re d e conserva re, d eg ra d a re pri n l i psa u n u i sti l u s . D i mensiu n i : 1 = 1 9 , 3
c m , D b = 1 2, 9 c m , Dg = 10 , 2 c m , G =400 g . Ph. ev. Bun eşti ( Bodendorf),
n r. i nv. 1/4. Expus l a Bra şov în 1 9 8 7 . (PI.III, fi g . 3 ) .
1 55
( Lit. : V. Roth, Kunst . I. Gold„ . , p . 1 9/20, p l . 1 8 ) .

..
4 . Potir, a rg i nt a u rit, atelier braşovea n ? , nemarcat. Elemente morfologice

şi d ecorative asemănătoa re cu a l e poti re l o r de l a Ru pea şi Buneşti .
Pa rticu l a rităţi : l i psă picior şi doi lobi a i tă l p i i , p rofi l med i a n pe galeria lobilor,
montura hexagonală a picioru l u i prezi ntă u n motiv crenelat, cupa este
decorată cu o i nscri pţie cu m i n uscu le gotice, „ave maria gracia plena
dominus". Sta re de conserva re fragmenta ră , l i pseşte picioru l . Dimensi un i :
D b = 1 2 , 2 cm, Dg = 9 , 5 cm, G = 2 1 8 g . Ph. ev. Caţa ( Katzendorf) , n r. i nv.
1 . ( PI . IV, fig.4 ) .
5 Potir, a rg i nt a u rit, atel ier tra nsi lvănean, nemarcat. Ta l pa l ată cu 6 lobi,
trei l i psesc. Picioru l p i ra m id a l cu 6 feţe n etede, a re much i i le evazate spre
bază . Lob i i picioru l u i prezintă o galerie cu u n motiv geometric, în zig-zag,
traforat. Sti l usul i nferior şi su perior, d e forme prismatice, prezi ntă m i nu scule
gotice : „ m I a I r I i I a / " şi o floare, respectiv, „ h i I lf I g I o I t/", d e
asemenea c u o floare. Nod u l , sem isferic, decorat c u p l i u ri radiale, î n rel ief,
sugerâ n d fru nze gotice, prezi ntă 6 butoni prismatici, gravaţi cu m i n uscu l e
gotice, „ m I a / r / i / a / " ş i o floare. U rme d e emai l se regăsesc pe
sti l us u ri şi buto n i . Cupa este netedă , cu baza sem isferică şi g u ra l a rgă .
Sta re b u n ă de conserva re. Dimensi u n i : 1 = 1 8 cm, D b = l l , 7 cm, D g = 9 , 6 cm,
G = 343 g. Ph. ev. Ci ncşor ( Kleinsche n k ) , n r. i nv. 2 0 . ( Pl .V,fi g . 5 ) .
E x p u s l a Buda pesta î n 1 9 1 3 şi Bra şov- 1 98 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst... I. Gold„. , p . 2 3 , n r. 5 3, pl . 1 6 ) .
6. Potir, a rgint a u rit, atelier b raşovea n ? , nemarcat. Ta lpa lată c u 6 feţe

netede, cu muchii evazate spre bază , se term i n ă în lobi, asemenea unei flori
cu peta le . Sti l u s u l i nferior şi su perior, d e formă prismatică p rezi ntă maj uscu l e
gotice : „L I I I L I N I A I A" şi „H I L I H I T I M I T" şi u rme de ema i l .
Nod u l , sfe ric, este identic c u cel a l poti relor d e l a Ru pea, Buneşti, eta l â n d
fru n ze gotice, c u nervu ri , în relief, d ispuse câte 6, simetric şi 6 buto n i
prismatici decoraţi c u u n motiv flora l sti l izat, geometrizat. C u p a con i că este
d ecorată cu o legendă ci rcu l a ră cu m i n uscu l e gotice : „ave maria gracia
plena dominus teum". Sta re bună d e conserva re . Dimensiu n i : .1 = 1 8 , 5 cm,
D b = 1 2, 3 cm, D g = 9 , 5 cm, G = 3 5 0 g. Ph. ev. Roadeş ( Radel n ) , n r. inv. 1 .
Expus l a N O rn berg în 1885 şi Braşov în 1 98 7 . ( PI.VI, fig.6) .
( Lit. : V. Roth, Kunst.„ I. Gold„ . , p . 26/27, n r. 6 1 , p l . 1 9 ) .
7 . Potir, a rg i nt a u rit, atel ier tra nsi lvă nean, nemarcat. Talpa c u 6
lobi, piciorul scund, cu feţe netede, evazate spre bază se term i n ă în 6
lobi su pra d i mensionaţi, cu o g a lerie d e 0-ve dispuse vertica l . Sti l usurile,
prismatice sunt g ravate cu m i n uscu le gotice : „h / i I I I o I t I ui" şi „t / j
/ n / i / /" şi a u u rme d e ema i l . Nod u l , sferic, a platisat, d ecorat cu fru nze
gotice, în rel ief, câte 6 d ispuse simetric pe a m bele feţe, prezi nta 6 buto n i
prismatici c u flori stil izate şi ema i l verde pe trei d i n e i . Cupa , semisferică
la bază, cu pereţii a proa pe para l e l i este decorată la bază cu o inscripţie
circul a ră cu m i n uscu le gotice, „bileg ot maria bruit masi" şi u n paner
format d intr-o friză de cri n i u n iţi , s u rm ontaţi de u n profi l . Sta re bună d e
156
Catalogul orfevreriei medievale de cult din judeţul Braşov
conserva re. Dimensi u n i : 1 = 1 6 , 5 cm, D b = 1 2 cm, Dg =8,9 cm, G = 6 3 0 g . Ph.

ev. Rod bav ( Ro h rbach ) , n r. i nv. 2 3 . ( P I.VII, fig.7 ) .
Expus l a Buda pesta î n 1 9 1 3 ş i Bra şov î n 1987.
( Lit. : V. Roth, Kunst. . I. Gold„ . , p . 5 5/56, nr. 1 29, p l . 3 7/3 ) .
.
8 . Potir, a rgint a u rit, atelier b raşovean?, nemarcat. Ta l pa lată, hexa lobată,

piciorul cu 6 feţe n etede, cu m u c h i i evazate spre bază se term i n ă în 6 lobi,
decoraţi cu o ga lerie p l i nă, cu un motiv d e trefle, înscrise între tri u n g hi uri le
formate d e l i n ia zig-za g . Sti l usurile, prismatice sunt decorate cu flori sti l i zate.
N od u l , semisferic, cu un m otiv d e fru nze gotice, reliefate, cu nerv u ri , câte
6, dispuse simetric pe a m bele feţe, prezi ntă 6 butoni prismatici g ravaţi cu
un motiv fl ora l sti l izat. Cupa, con i că este netedă . Stare bună de conserva re.
Dimensi u n i : 1 = 1 8 , 9 cm, D b = 1 2, 3 cm, Dg = 9 cm, G = 37 3 g . Ph. ev. Şerca ia
(Schirka nyen ) , n r. i nv. 7 3 . ( PI.VIII, fig.8 ) .
Expus la Buda pesta în 1 9 1 3 şi Braşov î n 1987.
( Lit. : V. Roth, Kunst... I . Gold„ . , p . 28 , n r. 64 , pl . 1 3 ) .
9. Potir, a rgint a u rit, atel ier bra şovean ? , nema rcat. Picior p i ra m id a l
îm pă rţit î n 6 câ m p u ri , g ravat pe s u p rafaţa superioară c u o i n scripţie cu
m aj uscu le şi m i n uscu le g otice : „ERBARUM DICH iiber uns". Sti lusuri le
sunt prismatice cu 6 feţe, cel superio r este g ravat cu majuscule gotice : „3/
H/E/S/US", cel i nferior este g ravat cu : „HERUNT'. Nod u l , în formă d e sferă
turtită este decorat cu 6 forme de cercuri a p latisate şi 6 retul i p rismatici . Pe
m a rg inea suprafeţei nodu l u i a pa r g ravate cu maj uscu le gotice : „MAR3AN".
I nscripţi i l e d e pe picior, nod, sti lusuri se văd bine : Herr Jesus und Maria
erbarum dich Ober uns. Cupa potirul u i este netedă, îna ltă şi reprezi ntă o
execuţie m a i tâ rzie. Vechi l e i nscripţii a u fost u m p l ute cu ema i l . Sta re b u n ă
a e ma i l u l u i . Seco l u l a l XIV-iea . D i m e n si un i : 1 = 20 c m , D = 9, 8 cm, G = 5 5 0 g .
Ph. ev. Lovnic ( Leblang ) , aflat în custodie l a M uzeu l Naţio n a l d e Istorie a
Româ niei, n r. C. 1 0 5 . ( P l. IX/ 9 ) .
Expus l a N u rn be rg- 1 8 8 5 , Buda pesta - 1 9 1 3 .
( Lit. : V. Roth, Kunst... I. Gold„., p . 24 , n r. 55 , pl . 17 ) .
Potire În stil gotic din grupul celor cu nodul În formă

de sferă cu pliuri radiale sau fruct, executate În prima
jumătate a secolului al XV-iea
10. Potir, a rgint a u rit, atelier tra nsilvă nean, nema rcat. Tal pa lată, îna ltă ,
cu rbată spre i nterior, piciorul cu 6 feţe netede, evazate spre bază se term i n ă
î n l o b i c u bord u ra n ed ecorată . M ontura picioru l u i este profi l ată şi crenelată .
Sti lusurile p rismatice sunt g ravate cu motiv ste l a r. Nod u l semisferic, cu p l i u ri
radiale, d ispuse în 6 câ m p u ri a re a spect d e fruct. Cupa netedă, cu baza
semisferică a re forma d e clopot. Sta re bună de conserva re. Dimensi u n i :
1 = 1 8 , 1 cm, D b = l 0 , 3 c m , Dg = 9 cm, G = 2 1 7 g . Ph. ev. Mercheaşa
(Streitfort) , n r. i nv. 28. Expus l a Braşov în 1 98 7 . (PI.X, fig. 1 0 ) .
( Lit. : V. Roth, Kunst.„ I. Gold„. , p . 1 8 , n r. 38, pl . 2 1/ 1 ) .
1 57
1 1 . Poti r, a rg i nt a u rit, atelier transilvănean, nemarcat. Ta l pa l ată,

polilobată, picior p i ra m i d a l , cu 6 feţe netede, evazate spre bază, term i n ate
în lobi d ecoraţi cu o galerie aj u rată cu vrej u ri meand rice, gotice . Montura
profi l ată , sti l usuri le, prismatice, cu suprafeţe si mple prezintă câte două
profi le l a extremităţi . Nod u l sferic, cu p l i u ri radiale, d ispuse simetric are
aspect de fruct ( rod i e ? ) . Cupa şi paneru l sunt o execuţie m a i tâ rzie. Sta re
bună de con se rva re. D i mensiu n i : 1 = 1 7 , 5 cm, D b = 1 2, 2 cm, Dg = lO cm,
G =450 g. Ph. ref. Teli u ( Kreuzburg } , nr. i nv. 2 1/2 1 . ( P I.XI, fig. 1 1 ) .
Expus l a Braşov în 1 98 7 .
12. Poti r, a rg i nt a u rit, ate l ier transilvănean, nemarcat. Ta l pa l ată,

polilobată, piciorul s u bţire, avântat, g raţios, cu 6 feţe n etede, cu muchiile
evazate spre bază, formează 6 lobi supradi mensionaţi. Ga leria lobilor este
simplă, p l i n ă , cu haşu ri rad i a l e . Montu ra simplă, profi lată, m a rcată de câte u n
crenel med i a n este su rmontată d e sti l usul i nferior d ecorat c u u n motiv flora l
sti l izat, gotic. Sti l usul su perior, tot de formă prismatică este decorat s i m p l u
c u u n motiv d e şa h . Nod u l , e l i ptic, a platisat prezi ntă p l i u ri rad i a l e si metrice .
Cupa netedă a re o deschidere conică spre g u ră . Sta re bună de conserva re.
D i mensi u n i : 1 = 19 cm, Dg = 9 cm, G = 3 1 5 g . Ph. ev. B raşov-Bartolomeu,
n r. i nv. 1 2 3 . ( p rovenit d e l a G hi nda (Wi nda u ) - Bistriţa ) , ( PI.XII, fig. 1 2 ) .
Expus l a Braşov- 1 9 8 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst„. I. Gold„ . , p . 1 7 , n r. 34, pl . 2 0/2) .
13. Potir, a rgint a u rit, atelier bra şovean?, nemarcat. Ta l pa l ată cu 6 lobi,
picioru l p i ra m idal, cu 6 feţe decorate cu vrej u ri învol utate, gotice, din ca re
rodesc fructe de a n a n a s . Fon d u l este haşurat, much i i l e evazate spre bază ,
formează 6 lobi ma rcaţi d e o g a l e rie cu două brâ u ri perlate. Sti lusuri le,
prismatice sunt d ecorate cu m i n uscu le gotice : „h / i / I / f / g / o" şi
„h / i / I I f / g / o" , în jurul că rora m a i a p a r u rme de ema i l . Nod u l , în
formă de sferă a pl atisată, cu p l i u ri rad i a l e obl ice sau în torsadă, demarcate
si metric de câte o floa re sti l izată . Cupa, con ică , poartă o legendă circu l a ră
cu min u scu le gotice : „ave maria gracia p/ena dominus hi" şi o floa re.
Sta re bună de conservare . D i mensiu n i : 1 = 1 9 cm, D g = l0,2 cm, G =400 g.
Ph. ev. Prejmer (Tartl a u } , n r. i nv. 2/56/3 1 . ( PI .XIII, fi g . 1 3 ) .
Expus la Buda pesta în 1 8 84 şi Braşov - 1 987.
(Lit. : V. Roth , Kunst„ . I. Gold„ . , p . 1 6/ 1 7 , n r. 33 , p l . 2 0/ 3 ) .
Potir În stil gotic cu nodul capelă, din grupul celor cu

ornamente arhitecturale
14. Potir, a rg i nt a u rit, ate l i e r bra şovean?, nema rcat, sfâ rşitu l seco l u l u i a l
XV-iea . Ta l p a lată , hexalobată, piciorul scu n d , c u 6 feţe evazate spre bază ,
se încheie în 6 lobi d ecoraţi cu o ga lerie formată d i n două benzi paralele,
p l i ne, cu canel u ri rad i a l e şi e ntrelac. Fieca re lob poa rtă pe suprafaţa
ori zontală câte un caboşon ci l i n d ric, marcat la bază de un fi l igra n circu l a r, în
ca re sunt montate sticle sau crista le colorate şlefu ite. Pa rtea superioa ră a
picioru l u i este ornamentată pe fieca re faţă cu câte u n element a rh itectura l
158
gotic, vâ rfuri ( fleşe) în două a pe cu ogiva treflată în i nterior şi fleuroane l a

exterior. Sti lusul i nferio r, prismatic, c u profi le l a extremităţi, scun d , poartă u n
motiv de ca nel u ri rad i a le . Nod u l , c e l m a i ca racteristic element ornamenta l ,
exprim ă o varia ntă a rh itectu ra l ă gotică , ca pelă h exagon a l ă , com pusă d i n
frontoa ne semicirc u l a re marcate l a i nterior de og ive treflate şi l a exterior
d e fle u roane, loggia cu bal �stradă crenelată , i a r în p l a n u l doi ferestre
cu ogive treflate, traforate. In fiecare tabernacol a l ca pelei se află câte o
mitră pa p a l ă , m i n iatu ra l ă . Ta bernacolele sunt demarcate prin contraforţi
su rmontaţi de baldach i ne cu fl eu roa ne. Acoperişul, în 6 a pe , d ecorat cu u n
motiv d e solzi se încheie l a bază c u o cornişă hexagonală cu profi le şi crenele
din care se îna lţă bal uştri . Stil u s u l superior, prismatic, scun d , ma rcat la bază
de o sârmă fi l ig ra n , poartă sub cupă u n g u ler da ntelat. C u pa con ică a re u n
p a n e r d ecorat cu 6 ca rtuşe ova le, decu pate, c u fon d u l haşurat c u romburi
suge râ nd fereastra g otică cu og ivă, o pasăre cu a ripile strânse, o flaca ră
etc. Câ m p u l d i ntre ca rtuşe este decorat cu haşuri în formă d e rom b u ri
sau şa h . O friză de l i m b i de foc încheie com poziţia paneru l u i şi p recede u n
reg istru ci rcu l a r ma rcat d e d o u ă sâ rme fi l i g ra n răsucite, în câ m p u l că ruia
a pa re o i n scripţie cu m i n u scule gotice, în niel l o : „agnus dei qui tollis
per(c)ata mundi miserere" şi u n simbol stelar. Sta re d e conserva re bună.
Dimensi u n i : 1 = 24 , 2 cm, Db= 16, 1 cm, Dg = 1 2 , 2 cm, G = l l l O g . Ph. ev.
Sânpetru ( Peters berg ) , n r. inv. 1 . ( PI.XIV, fig. 14 ) .
Expus l a Buda pesta în 1 896, Pa ris- 1 9 0 0 ş i Braşov- 1 9 8 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst. . Gold„ . I. , p . 7 3 , n r. 1 6 1 , p l . 63 ) .
.
Potir În stil gotic din f!rupul celor decorate cu motivul

limbilor de foc, sfârşitul secolului al XV-iea
1 5. Potir, cu pru a u rit, ate l ier braşovean?, nem a rcat. Ta l p a l ată cu şase
lobi, piciorul scu n d , cu socl u decorat cu haşuri rad i a le, vertica le şi oblice,
feţel e evazate, termi nate în lobi sunt decorate cu motivul l i m b i lor de foc,
geometrizate, pe fon d haşurat şi plachete cu ca pete de putti şi l a m b rechi ne,
turnate şi a pl icate a lternativ. Montura prismatică , cu decor d e l i n i i rad i a le,
în formă de m a n şetă, cu un rel i ef pronu nţat faţă d e suprafeţele picioru l u i
şi cu p rofi le î n retragere faţă de stil u s u l i nferior. Sti l u s u rile prismatice, cu
şase feţe netede sunt m ă rg i n ite la extremităţi de profi l e . Nod u l sferic este
d ecorat cu fru nze gotice a scuţite şi butoni în formă de rotu l i cu flori. Cu pa
uşor conică, a re un paner d ecorat cu m otivu l l im b i lor de foc şi o friză de
cri n i .
Î n pa rtea mediană a cupei a p a re u n registru circ u l a r î n ca re este g ravat
un m otiv de l ujeri mea n d ri ci . Plachetele d ecorative de pe lobii picioru l u i
şi rotu l i i nodu l u i sunt o creaţie a seco l u l u i a l XVIII-iea . Stare b u n ă d e
co nserva re . D i mensi u n i : 1 = 27,5 c m , Dg = 9, 7 c m , G = 68 9 g . Ph. ev. Bod
( Bren n dorf) , n r. i nv. 3 5/ 1 . Expus la Braşov în 1 9 8 7 . ( P I .XV, fig. 1 5 ) .
( Lit. : V. Roth, Kunst.. . I. Gold„ . , p . 36, n r. 90 , p l .4 3/4 ) .
159
Potire În stil gotic din grupul celor cu panerul perlat

16. Potir, a rg i nt a u rit, atelier tra nsilvănea n , nema rcat, a doua j umătate a
seco l u l u i a l XV- i e a . Ta l pa lată, hexa lobată este feston ată . Picioru l p i ra mi d a l ,
compus d i n 6 feţe n etede, evazate spre bază, term i nate în l o b i festonaţi,
prezi ntă o g a le rie p l i nă cu u n motiv geo metric, l i n ie frântă în zig-za g . Feţele
sunt conturate cu o l i n ie i n cizată . Montu ra este s u b formă de m a n şeta d e
cri n i . Sti l usurile p ri smatice poa rtă u rme d e e m a i l verde cu puncte a l be .
Nod u l semisferic este decorat c u motivul l i m bilor d e foc pe a m be l e feţe şi c u
6 ca boşoa n e cva d ri lobe, cu u rme d e ema i l . C u p a cu pereţi uşor evazaţi spre
g u ră poa rtă u n paner perlat cu email şi friză de cri n i d ezvoltat pe trei mea sa
i nferioară . Sta re b u n ă de conserva re . Dimensi u n i : 1 = 2 1 cm, D b = 1 2, 5 cm,
D g = 9,4 cm, G =4 3 5 g . Ph. ev. Şoarş (Scharosc h ) , n r. i nv. 1 92 . ( PI .XVI,
fi g . 1 6 ) .
Expus l a Buda pesta î n 1 9 1 3 şi Braşov î n 1 9 8 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst. . I. Gold. , p . 7 7/78, n r. 17 1 , p i . 7 1/ 1 ) .
. ..
17. Potir, a rg i nt a u rit, atelier tra nsi lvănean, nemarcat, a doua jumătate
a seco l u l u i al XV- i e a . Ta l pa netedă, pol i l obată , demarcată de socl u l picioru l u i
printr- u n ş n u r. Picioru l pira m id a l a l cătuit d i n 6 feţe evazate spre bază,
termi nate în l o b i . Fieca re lob este d ecorat cu câte o p l a ch etă , turnată în
rel ief şi a p l icată , reprezentâ nd fig u ri l e a l egorice a l e celor patru eva ng hel işti :
u n leu, u n vultur, u n ta u r, u n înger cu fil a ctere . Montura este reprezentată
pri ntr-o ma nşetă d ecorativă com pusă d i ntr-o friză de cri n i , o galerie cu u n
motiv geometric, l i n ie zig-zag c u trefle ş i o bord u ră crenelată . Sti l usurile,
prismatice sunt d ecorate cu u n motiv flora l sti l izat. N o d u l semisferic este
ornamentat cu câte 6 frunzuliţe gotice, a rcu ite în rel ief, cu nervuri, a p l icate
simetric pe protubera n ţele celor două feţe. Şase buto n i prismatici prezintă
u rme de email a l bastru cu pu ncte a l be . Cupa, cu o l i n i e coni că deschisă spre
g u ră , prezi ntă u n paner cu şiruri perlate, încheiat l a pa rtea superioară cu o
friză de cri n i . Sta re bună d e conserva re . Dimensi u n i : 1 = 2 3 , 5 cm, D b = 1 5, 7
c m , Dg= l 0 , 9 c m , G = 99 0 g . P h . ev. Rupea ( Reps ) , n r. i nv. 63/3 . ( P I.XVII,
fig. 1 7 ) .
Expus la N O rn berg î n 1 885, Buda pesta - 1 9 1 3 şi Braşov- 1 98 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst. . I. Gold , p . 77 , n r. 1 70, p l . 7 0 ) .
. ...
18. Potir, a rg i nt a u rit, atelier tra nsi lvănean, n e m a rcat, executat în

j u ru l a n u l u i 1 50 0 . Ta l pa înaltă, netedă , uşor convexă, piciorul p i ra m id a l cu
6 feţe netede, cu m u c h i i l e evazate spre bază se încheie în 6 lobi marcaţi
de o g a lerie cu l ujeri mea nd rici aju raţi. Sti l u s u rile prismatice, scu rte sunt
decorate cu buto n i . Nod u l semisferic este ornamentat cu frunze gotice
ascuţite executate d i n fi l i g ra n şi e m a i l verde cu pu n cte a l be, d ispuse
simetric, câte 6, pe a m bele feţe şi cu 6 retul i flora l i cvad ri lobi rea l izaţi d i n
fi l i g ra n şi e m a i l verde cu puncte a l be . Cupa · c u baza semisferică şi pereţii
uşor deschi şi s pre g ură este îmbrăcată la bază cu u n p a n e r format d i n şiru ri
perlate, încheiat cu două brâ u ri în torsadă d i n sâ rme fi l i g ra n răsucite şi o
coleretă de cri n i . Sta re bună de conservare. D i mensi u n i : 1 = 2 0 , 7 cm, D b = 1 2
cm, Dg = l O cm, G =426 g . Ph. ev. Viscri ( Deutschweiskirch), n r. i nv. 1 .
160
( P I.XVIII, fig. 1 8 ) .
Expus l a Buda pesta î n 1 9 1 3 ş i Bra şov în 1 987 .
( Lit. : V. Roth , Kunst... I. Gold. „ , p . 76, n r. 1 67, pl . 7 1/3) .
19. Potir, a rg i nt a u rit, atelier tra nsilvănean, nemarcat, executat la

sfâ rşitul seco l u l u i al XV- i e a . Ta l pa lată, cu 6 lobi, piciorul cu 6 feţe netede,
evazate spre bază, încheiat cu 6 lobi, decoraţi cu o galerie p l i n ă cu un motiv
9e „X"-u ri sa u ro m b u ri , în câ m p u l cărora a p a r ogive cva d ri lobe, m i n iatura le.
I ntreaga com poziţie sugerează conturu l unei flori cu peta le d esch ise.
Montura prismatică, hexagon a l ă , decorată cu acelaşi motiv geometric
al g aleriei lobilor picioru l u i şi cu o friză de cri n i , îm bracă asemenea u nei
manşete, i nten s profi late, partea superioa ră a picioru l u i . Sti lusuri l e
prism atice sunt d ecorate cu flori sti l izate ca re m a i prezi ntă u rme d e ema i l .
Nodul sem isferic este ornamentat c u 6 peta l e a rcuite î n câ mpul că rora a pa r
ferestre c u rozete gotice, dispuse p e faţa superioară ş i 6 petale a rcuite cu
rozete şi fru nzul iţe, d i spuse pe faţa i nferio a ră . Buto n i i prismatici montaţi
pe nod p rezi ntă u rme de ema i l . Cupa n etedă şi zveltă, de formă con i că
este îmbracată până l a trei mea i n fe rioa ră cu u n paner perlat su rmontat de
o friză d e cri n i . Stare bună d e conservare. Dimensi u n i : ! = 2 1 cm, D b = 1 3, 9
c m , Dg = l O c m , G = 54 5 g . Ph. ev. Homorod ( Ha m ruden), n r. i nv. 1 8/ 1 .
( P I.XIX, fi g . 1 9 ) .
Expus l a Bra şov în 1 98 7 .
( Lit. : V. Roth , Kunst.„ I. Gold„ . , p . 77, n r. 169, pl . 72/ 1 ) .
20. Poti r, a rg i nt a u rit, atelier bra şovean ?, nemarcat executat l a începutul

seco l u l u i al XVI- iea . Ta l pa hexalobată îna ltă , netedă , convexă, picior cu 6
feţe netede, evazate spre bază , încheiate în 6 lobi d ecoraţi cu o g a lerie de
vrej u ri mea n d rice aj u rate. Pa rtea su perioa ră a picioru l u i este ma rcată de o
montură hexagona l ă , în formă d e d i sc. Sti l usurile prismatice s u nt decorate
cu buto n i perlaţi, în formă de fruct. Nod u l semisferic este orn a m entat cu
câte 6 retu l i flo ra l i , gotici. Cupa, zveltă , cu baza semicircu l a ră şi pereţii
evazaţi spre g u ră poartă un paner perlat cu friză de cri n i , d ezvoltat d i ncolo
de l i n i a m ed i a n ă . Sta re bună de conserva re. Dimensi u n i : ! = 2 2 , 5 cm, Dg = lO
cm, G =4 2 0 g . M uzeul bisercii ort. Sf. N icolae d i n Scheii Braşovu l u i ,
(PI.XX, fi g . 20 ) .
Expus l a Bra şov î n 1 9 8 7 .
Potire gotice din grupul celor ornamentate cu vrej meandric

pe galeria lobilor piciorului şi nodul cu petale şi butoni
2 1 . Poti r, a rg i n t a u rit, ate l ier braşovean ? , nemarcat, executat în
a doua j u m ătate a seco l u l u i al XV-iea . Ta lpa lată , hexa lobată , netedă,
picioru l p i ra mi d a l , cu 6 feţe term i nate în lobi d ecoraţi cu o g a l erie de
vrej u ri meand rice aj u rate. S u p rafeţele picioru l u i s u nt decorate cu u n motiv
vegetal mea n d ri c pe u n fond haşurat. Montura prismatică este evidenţiată
prin profi l e . Sti l usurile prismatice sunt d ecorate cu butoni perlaţi . Nod u l ,
î n formă d e sferă a p latisată , decorat c u fru nze gotice, î n rel ief, d i spuse
161
si metric, câte 6 pe fieca re faţă , prezi ntă 6 retu l i flora l i gotici . Cupa n etedă ,
zveltă, c u o l i n ie avântată şi evazată spre g u ră a re u n paner compus d i n
6 nerv u ri şi o coleretă de cri n i . Sti l usurile, n o d u l , cupa ş i panerul s u nt o
execuţie d i n seco l u l a l XVI-iea . Sta re bună d e conserva re . Di mensi u n i : 1 = 2 0
c m , D b = 9 c m , D g = 8 c m , G = 206 g . Ph. ev. B i serica N eagră, Braşov, n r.
i nv. 1/9 . ( PI .XXI, fig. 2 1 ) . ( Ma l efia ntkelch ) .
Expus l a Braşov î n 1 9 8 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst. . . I. Gold„ . , p . 53, n r. 1 2 5 , p l . 1 08/ 1 ) .
22. Poti r, a rg i n t a u rit, atelier braşovea n?, nemarcat, executat î n a doua

ju mătate a seco l u l u i a l XV- i ea . Tal pa hexa l o bată , înaltă, uşor convexă,
picioru l zvelt, cu 6 feţe netede, evazate spre bază, încheiate în lobi d ecoraţi
cu o g a lerie de vrej u ri mea n d rice aj u rate. Montura prismatică , profi l ată,
d eco rată cu u n motiv geometric com pus d i ntr-o bandă de rom b u ri cu ogive
cva d rilobe g otice . Sti l usurile prismatice prezi ntă m i nuscu le gotice g ravate :
„/ / h / e / r / u / s" şi „g / n / v / h / h / s". Nod u l semisferic este
o rnamentat cu fru nze gotice ascuţite, în rel ief, d ispuse simetric, câte 6 pe
fieca re faţă şi 6 retul i cu rozete a rh itectu ra le aj u rate. Cupa netedă, cu o l inie
con ică, prezi ntă o legendă ci rcu l a ră cu m i n uscu l e gotice : „aue sangmis
d ulcissie q u i manassti Iar" (ave sa n g u i s d u l cissi me, q u i m a navisti
l a rg i ssi me) . Sta re bună de conserva re. Dimensi u n i : 1 = 2 3 , 5 cm, D g = 1 0, 8
c m , G =4 0 0 g . P h . ev. Prej mer (Tartlau ) , n r. i nv. 3/56/3 1 . ( PI.XXII,
fig . 2 2 ) .
Expus l a Bra şov î n 1 98 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst.„ I. Gold„ . , p. 33/34, n r. 84 , p l . 2 7/4 ) .
2 3 . Potir, a rg i n t a u rit, ate l ier transilvă nea n , nemarcat, executat în

jurul a n u l u i 1 50 0 . Tal pa lată, netedă, pol ilobată, piciorul pira m i d a l , zvelt,
s u bţire, cu 6 feţe n etede, termi nate în lobi d ecoraţi cu o galerie de vrej u ri
mea n d rice aj u rate . Montura prismatică, profilată , crenelată . Stil usurile
scurte, nedecorate. Nod u l semisferic este orna mentat cu peta le gotice, în
rel ief, câte 6, d ispuse pe fieca re faţă . Trei butoni rom bo id a l i şi tre i c i l i n d rici
a i nod u l u i s u nt montaţi cu pietre semi preţioase, tu rcoaze, şi sticle colorate.
Cupa n etedă a re o l i n ie evazată spre g u ră . Sta re bună de conse rva re.
Dimensi u n i : 1 = 20 cm, Db= 1 1 ,9 cm, D g = 9 , 7 cm, G = 370 g . P h . ev. Beia
( Me h b u rg ) , n r. i nv. 1 . ( P I.XXIII, fig . 2 3 ) .
( Lit. : V. Roth, Kunst.„ I. Gold„. , p . 3 1/32, n r. 7 6 , p l . 23 ) .
24. Potir, a rg i nt a u rit, atelier transilvă ne a n , n e m a rcat, datat 1 5 14 .

Ta l pa n etedă, înaltă, uşor convexă, piciorul p i ra m ida l , cu 6 feţe evazate spre
bază încheiate în lobi prezi ntă o ga lerie d e vrej u ri mea n d rice pe u n fond
plin. Feţele picioru l u i sunt g ravate cu l a m b rechi n e fitomorfe şi o i n scripţie
cu n u mele donatoru l u i şi data 1 5 14 (DISEN K E LCH HAT LASE MACHA HAS
W E W E R VD SE SESTE R 1 5 14 şi ZU SENT NICLAS) ( DieBe n Kelch hat lassen
machen H a ns Weber u n d sei ne Schwester 1 5 14 ) . Montura este în formă de
d isc hexag o na l . Sti l usurile prismatice sunt decorate cu butoni perlaţi. Nod u l
sferic, a platizat este decorat c u 6 peta le î n rel ief p e avers şi n ervu ri gotice,
162
i ntersectate cu m i ezuri pe revers. Şase rotu l i flo ra l i sunt ataşaţi nod u l u i

î n zona media n ă . Cupa n etedă , zveltă, c u o l i n ie evazată spre g u ră este
o execuţie m a i târzie. Sta re b u n ă de conservare. Dimensiu n i : 1 = 22 , 2 cm,
D b = 1 2, 9 cm, Dg = 1 0 cm, G = 3 2 5 g. P h . ev. Homorod ( H a m ruden ) , n r.
i nv. 1 8/ 2 . ( PI.XXIV, fig 24) .
.
( Lit. : V. Roth, Kunst„. I. Gold... , p . 29/30, n r. 70 , p l . 28 ) .
25. Potir, a rgint a u rit, ate l ie r b ra şovean?, n e m a rcat, executat î n a

doua j u mătate a seco l u l u i a l XV- i ea . Tal p a îngustă, con stituie o pre l u n g i re
a lobilor. Picioru l scun d , cu 6 feţe, evazate spre bază se term i nă în 6 lobi
su pra d imensionaţi, d ecoraţi cu o g a l erie d e vrej u ri mea nd rice aju rate.
Montura p i cioru l u i , p rismatică, profi lată este decorată cu un vrej mea n d ric
în rel ief. Stilusuri l e p rismatice, înalte s u nt ornamentate cu m i nu scul e gotice
: „m / a / r / i / a/§" şi „s I pi I f I u I ir I f §". Nodul sfe ric este d ecorat
cu petal e g otice, în rel ief, d ispuse simetric câte 6 pe fiecare.
Expus l a Bra şov în 1 9 8 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst. .. I. Gold„ . , p . 14, n r. 26, p l . 2 1/4) .
Potir În stil gotic târziu din grupul celor cu nodul sferic,

cupa şi piciorul netede
26. Potir, a rg i nt a u rit, atelier tra ns i lvănean, marcat cu poan so n , P. S.
pe ta l p ă , înce putu l seco l u l u i a l XVI-iea . Picioru l zvelt, cu 6 feţe netede, uşor
evazate spre bază, încheiat cu 6 lobi plaţi, perforaţi din loc în loc pe bord u ră .
M ontura p rofilată, sti lusul inferior pri smatic este g ravat cu X-u ri . Sti l u s u l
su perior lipseşte. Nodul semisferic este d ecorat cu câte 6 peta le, în rel ief,
d ispuse sim etric pe a m bele feţe. Cu pa , n etedă şi zveltă a re o l i n ie con i că .
Picioru l p rezintă în zona monturii n ituiri , ca efect a l u nei reparaţii tâ rzi i .
Sta re b u n ă d e conserva re. Dimensi u n i : 1 = 1 8 , 9 cm, Db= 1 0 cm, D g = 9 , 2 cm,
G = 26 0 g. P h . ev. Ungra (Galt) , n r. i nv. 2. (PI.XXVI, fig 26) . .
Expus l a Braşov în 1 9 8 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst... I. Gold„ . , p . 1 7 , n r. 3 5 , p l . 8 )
Potir În stil gotic târziu din grupul celor cu ornament

geometric ajurat
27. Potir, a rg i n t a u rit, ate l ier tra nsi lvă nea n , nemarcat, executat la
începutul seco l u l u i a l XVI- iea . Ta l pa îna ltă, n etedă, uşor convexă , piciorul
scun d , cu feţe evazate spre bază , încheiate în lobi d ecoraţi cu o g a lerie
d e vrej u ri a rcuite, aju rate . Montura în formă d e d isc h exago n a l , poa rtă
u n decor geometric traforat. Sti lusurile prismatice a u u n d ecor geometric
aju rat. N o d u l semisferic este ornamentat cu trefle trafor şi buto n i flora l i cu
g ra nate. Pa neru l este ornamentat cu m otive geometri ce reliefate, a rcu ri
gotice intersectate, în ca re se înscri u traforu ri cva d ri lobe şi o friză d e cri n i
ca re încheie com poziţi a . Cupa n etedă este uşor evazată spre g u ră . Sta re d e
1 63
con servare bună . D imensiu n i : 1 = 2 1 , 3 cm, D b = 1 3,4 cm, D g = 9 , 9 cm, G = 548

g. P h . ev. Ru pea ( Reps ) , n r. i nv. 63/2 . ( PI.XXVII, fi g . 27 ) .
Expus l a N O rnberg î n 1 8 8 5 ş i Bra şov 1 9 8 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst I. Gold. , p.47, n r. 1 1 3 , p l . 38/4 ) .
... ..
Potire În stil gotic târziu din grupul celor cu ornament de

flligran emailat
28. Poti r, a rgint a u rit, fi l i g ra n emai lat, atelier tra nsilvănea n , nemarcat,
executat în a doua j u mătate a seco l u l u i al XV-iea. Ta l pa lată, h exa l obată ,
n etedă, piciorul p i ra m i d a l , cu 6 feţe netede, evazate spre bază, înche i ate
în lobi d ecoraţi cu o g a l e rie de vrej u ri meand rice aj u rate. Pa rtea superioa ra
a picioru l u i este d ecorată cu m a n şetă profi l ată, cu u n motiv identic cu a l
lobilor. Sti l usurile l i psesc. Nod u l sem isferic, marcat d e u n brâ u median
d i n sârmă fi l i g ra n este orn a mentat cu u n motiv flora l învolutat din e m a i l
pol icrom şi fi l ig ra n p e a m bele feţe . Pa neru l , a l cătuit d i n 6 l o b i conturaţi pri n
sârmă fil i g ra n este decorat c u motive flora le, rozete ş i l ujeri a rcu iţi, rea l izaţi
d i n email pol icrom şi fi l ig ra n . Orna mentul de pe nod este deteriorat. E m a i l u l
a re o com poziţie cromatică formată d i n ga l ben, roşu, i nd igo, verde, a l b .
Cu pa netedă , c u baza semicircul a ră a re pereţii uşor evazaţi spre g u ră . Stare
fragmenta ră , l i psă unele com ponente . Dimensiuni : 1 = 20 , 1 cm, D b = 1 4 , 5
c m , Dg = l 0 , 7 c m , G = 567 g . P h . ev. Cincu (GroBschenk), n r. i n v. 3 3 .
( P I.XXVIII, fig. 28) .
Expus l a Buda pesta în 1 9 1 3 şi Braşov 1 98 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst.„ I. Gold. „ , p. 58/59, n r. 1 35, p l . 5 2/ 3 ) .
2 9 . Potir î n sti l „ m odo transilva no", a rgint a u rit, fi l i g ra n emai l at, atelier
bra şovea n , nemarcat, începutu l seco l u l u i a l XVI-iea . Ta l pa lată, h exa lobată ,
d ecorată în rel i ef cu u n motiv în zig-za g . Picioru l pira m i d a l , cu 6 feţe evazate
spre bază, încheiate în lobi, prezi ntă un soclu relativ m a i înalt, format d i ntr-o
g a l e rie aj u r cu un m otiv viţă d e vie cu stru g u ri d ispus meandric. Intersecţia
lobilor este ornamentată cu fru nzu l iţe de acant arcuite. Feţele picioru l u i
conturate c u d rot-em a i l , formează ca rtuşe c u motive flora le înscrise într- u n
vrej mea n d ric rea l i zate d i n ema i l fi l i g ra nat. Manşeta picioru l u i , profilată este
d ecorată cu motivul galerie i . Sti l usul i nferior, scu nd, prismatic este g ravat
cu flori sti l izate. Sti l usul su perior, mai înalt, prismatic pare o i ntervenţie
mai tâ rzie. Nod u l semisferic este ornamentat cu câte 6 peta le contu rate
prin d rot, cu rozete flora l e şi vrej în vol ute d i n ema i l fi l igra nat, d ispuse
si metric pe a m bele feţe. Şase rotu l i flora l i , cva d rilobi încheie d ecoru l
nod u l u i . Pa neru l , dezvoltat până l a j u mătatea cupei este orna mentat cu 1 2
ca rtuşe, d e m a rcate pri n d rot festonat în acolade, în câ m p u l cărora s e înscriu
motive flora l e cu vrej u ri a rcuite d i n fi l i g ra n emai lat. O friză de cri n i încheie
decoru l paneru l u i . Cupa netedă, cu baza semicircu l a ră a re pereţii usor
evazaţi spre g u ră . Culorile ema i l u l u i sunt: verde, a l b, i ndigo dom i n a ntă .
Sta re bună d e conservare. D i mensi u n i : 1 = 1 9 , 6 cm, D g = 9 , 9 cm, G = 54 2 g .
Colecţia m uzeală de argi ntărie a Bisericii Neg re - Braşov, n r. i nv. I/ 1 4 .
( PI.XXIX, fi g . 29 ) .
164
Expus la Braşov în 1 98 7 .
( lit. : V. Roth, Kunst... I. Gold. „ , p . 6 1/62, n r. 14 1 , p i . 58/2) .
30. Poti r, a rg i n t a u rit, fi ligra n emai lat, atelier braşovean, m a rcat cu

poanson „ L.C." s u b coroa n ă , executat în a doua jumătate a seco l u l u i a l
XVI-iea . Ta lpa lobată, netedă , uşor convexă . Picior p i ra m i d a l , c u 6 feţe
netede, evazate spre bază, a re lobii ornamentaţi cu o g a lerie aju r de
motive geometrice, e ntre l a cs ca re formează rom b u ri cu og ive cva d ri lobe.
Pa rtea su perioară a picioru l u i prezi ntă o ma nşetă de cri n i şi u n profi l în
retragere . N od u l semisferic este orna mentat cu 6 retu l i cu u rm e d e smalţ.
S u p rafeţele semisferice sunt decorate cu motive baroce în rel ief. Pa nerul
cu fi l ig ra n ema i lat este d ecorat cu cartuşe în formă d e peta le în ca re a pa r
flori sti lizate com puse d i n cercuri mici, totul su rmontat d e o friză d e cri n i .
Culori l e e m ai l u l u i s u n t : g a l ben, indigo, verd e . Cu pa n etedă , evazată spre
g u ră prez i ntă o i n scripţi e : „VERBUM DOMINI MAN ET IN AETERN U M;
Zur e h re n Gottes u n d stetz weh rendem gedachtn is vere h rt diesen
Kelch der Christlichen Gemein Weidenbach: G EORGIUS DRAVD
SENIO R. Sam pt sei ner Hausfrawen SOFHIA W E LTH E RIANA. A N N O
1659". Nod u l este executat î n seco l u l a l XVII-iea. Meşterul bra şovean
Lucas Crestels ( 1657 -?) este resta u ratoru l poti ru l u i în 1 6 5 9 . Sta re
bună de conserva re. D i mensi u n i : 1 = 24 cm, Dg = 9 , 6 cm, G = 73 0 g . Ph. ev.
G h i m bav (Weidenbach) , n r. inv. 2 1/ l . (PI.XXX, fig.30) .
Expus la Buda pesta în 1 9 1 3 şi Braşov în 1987.
( Lit. : V. Roth , Kunst. .. I. Gold„ . , p . 6 5/66, n r. 149, p l . 5 8/ 1 ) .
3 1 . Poti r, a rg i n t a u rit, fi l i g ra n emailat, atelier bra şovea n , m a rcat cu

poanson M . S. s u b coroa n ă , executat în pri m a jumătate a seco l u l u i a l
XVI-iea . Tal pa lobată, uşor convexă şi netedă . Picioru l p i ra m i d a l , cu muchiile
evazate spre bază , prezi ntă 6 feţe netede cu lobi orn a mentaţi cu o galerie
de vrej uri mea n d rice aju rate . Trei lobi sunt incizaţi cu i n scri pţii : „I H S ;
HON. A N D REAS G E LN E R; PASTOR DAVIDT. OSM E N 1 649". Montura
hexago n a l ă profi l ată . Sti l usurile prismatice su nt d ecorate cu u n motiv floral
sti l izat, o p rel u n g i re a g oticul u i tarzi u . Nod u l sferic este o rna mentat cu
câte 6 peta l e gotice, în rel ief, d ispuse simetric pe a m bele feţe şi 6 butoni
prismatici, g ravaţi cu flori stilizate în niello. Pa neru l d ezvoltat p â n ă în treimea
su perio a ră a cupei este executat în teh nica d rot-email cu u n motiv flora l şi
vrej u ri a rcu ite, d ispus în 6 câ m p u ri , demarcate pri n d rot, în culori d e verde,
i ndigo, g a l ben, a l b. O coleretă de crin i su rmontează decoru l paneru l u i . Cupa
netedă, cu baza semisferică este uşor evazată spre g u ră . Sta re bună de
conservare . Dimensi u n i : 1 = 2 2 , 9 cm, Dg = 9 , 7 cm, G=489 g. Ph. ev. Dacia
(Stein ) , n r. i nv. 1 0 1/ 2 . (PI.XXXI, fig.3 1 ) .
( Poanso n u l a pa rţine maistru l u i braşovea n M ichael Seybriger a l ias
Som mer, 1 624- 1 673, ca re a i nterven it cu reparaţii şi i n scripţii asupra
piese i ) .
( Lit. : V. Roth, Kunst... I. Gold„. , p . 6 5 , nr. 148, pl . 54/ 1 ) .
165
3 2 . Poti r, a rgint a u rit, email fi l i g ra nat, atel ier bra şovea n , nemarcat,
executat în pri m a j u mătate a seco l u l u i al XVI-iea . Ta l pa lobată , netedă, şi
uşor convexă . Picioru l scund, cu 6 feţe neted e, evazate spre bază, încheiate
cu lobi su pradi mensionaţi, decoraţi cu o galerie de vrej u ri mea nd rice aj u rate .
Montura, crenelată , profi lată . Sti lusurile prismatice s u nt decorate cu motiv
flora l sti l izat, rozete cu u rme de ema i l . Nod u l semisferic este ornamentat
cu câte 6 lobi gotici în re l ief, d ispuşi si metric pe a m bele feţe şi 6 butoni
prismatici g ravaţi cu flori sti lizate cu u rme d e ema i l . Pa nerul d ezvoltat până
l a j u mătatea cupei este d ecorat în tehn i ca d rot-em a i l cu motive flora l e
înscrise î n vol utele vrej u ri lor, d ispuse î n 6 ca rtuşe d e m a rcate p r i n d rot.
O friză de flori încheie compoziţia paneru l u i . E m a i l u l a re culori de a l b şi
bru n - roşcat. Cupa este fi n evazată spre g u ră . Sta re bună de conserva re.
Dimensiu n i : 1 = 2 2 , 8 cm, Dg = 1 0, 7 cm, G = 6 3 2 g . Ph. ev. Dacia (Stein ) , n r.
i nv. 1 0 1/ 1 . ( PI.XXXII, fi g . 3 2 ) .
Expus la Bra şov î n 1 98 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst. . . I. Gold. . . , p . 64/65, n r. 147, pl . 36 ) .
Potir din grupul ornamentat cu filigran emailat şi periat

33. Potir, a rgint a u rit, fil ig ra n emai lat şi perlat, atel ier bra şovea n,
ma rcat cu poanson „T. T. G . " s u b coroană, executat în pri m a jumătate a
seco l u l u i a l XVI- iea . Tal pa netedă, obl ică , picioru l p i ra m ida l , cu 6 feţe netede
şi m u c h i i l e evazate spre bază, încheiat cu 6 lobi, d e m a rcaţi cu o ga lerie
de rom b u ri traforate, cva d rilobe şi tri l o be, cu un profi l în torsadă l a bază .
M a nşeta profi l ată a ccentuat, în formă de d isc h exagona l este d ecorată cu
u n motiv de viţă vie meandric, tu rnat . Sti l usuri l e prismatice i mită decorul
g a l e riei lobilor. Nod u l , sferă a p latisată este d ecorat cu câte 6 peta le gotice,
în rel ief, d ispuse si metric pe a m bele feţe. Pa neru l îm bracă cupa până l a
j u m ătate şi eta lează u n ornament combinat d e fi l i g ra n perlat şi fi l igra n
emai lat (flori c u tu l p i n i a rcuite) dispus î n 6 câ m p u ri demarcate de d rot.
E m a i l u l este de culoare verde şi a l bă . O g a l erie de cri n i sti l izaţi , m i n iatura l i
su rmontează ornamentul paneru l u i . Cupa n etedă a re o l i n ie evazată spre
g u ră . M a rca m a istru l u i a u ra r Thomas Treppches cel Tânăr ( 1 6 3 2- 1 6 7 6 )
constituie o prezenţă m a i tâ rzie legată de repara rea poti ru l u i şi i ncluderea
în a pa ratul orna menta l a centurii cu profi le şi a frizei de cri n i d i n com poziţia
paneru l u i , elemente contra sta nte cu ansa m b l u l decorativ. I nscripţie g ravată
pe suprafaţa de jos a picioru l u i : „Paul Sifft Pfarrer zu Schweischer".
Sta re bună d e conserva re . D i mensiu n i : 1 = 2 3 cm, Dg = 1 0, 3 cm, G = 489 g .
P h . ev. Fişer (Schweischer) , n r. i nv. 1/37 . ( PI.XXXIII, fi g . 33 ) .
( Lit. : V. Roth, Kunst. . . I. Gold„ . , p . 69/70, n r. 1 5 5, p l . 54/4 ) .
166
Potir din grupul celor ornamentate cu filigran perlat

34. Potir, a rg i nt a u rit, fi l i g ra n perlat şi perle, atelier bra şovean,
nemarcat, datat 1 5 29. Ta l pa netedă, hexalobată , uşor convexă , cu
bord u ra profi l ată . Picioru l pira m i d a l , cu 6 feţe, cu muchiile evazate spre
bază , prezi ntă 6 lobi decoraţi cu o g alerie d e vrej u ri mea n d rice traforate.
Feţele picioru l u i , demarcate pri n d rot sunt orna mentate, în exclusivitate, cu
cercu ri m ici şi m a ri , în reţea, peste ca re s u nt a pl i cate perle fi ne, mici, de
a rg i nt, câte 7 pe fiecare rozetă sa u cerc m a re. Montura , în formă de d isc
hexagona l , este i n cizată cu i n scripţia : „ H EDSCH E N . H E N . FACI E N D U M .
M E . FECIT. 1 . 5. 2. 9 . " şi „THISSEN HAN N ES. M ECH EL. H E DSCH.
N. MISZ. TARTLAU M . S.". Sti l usurile prismatice sunt d ecorate cu motive
gotice . Nodul semisferic, executat în sti l u l Renaşterii este orn a mentat cu
câte 6 fru nze d e aca nt, în rel ief, d ispuse si metric pe a m be l e feţe şi 6 ca pete
de putti îna ri paţi . Pan e ru l este ornamentat cu 6 ca rtuşe ova le, în formă de
peta le, conturate p ri n d rot, îm podobite cu perle a utentice m ici, în câ mpul
că rora a pa re u n m otiv identic cu cel a l picioru l u i . Intersecţii l e cartuşelor
d ecorative sunt ornamentate cu măşti, cu pă ru l despletit, sugerâ n d petale
de aca nt. Panerul este încu n unat cu o friză flora l ă cu tu l p i n i împletite. Cupa
n etedă a re o l i n i e conică . Sta re bună d e con serva re. Dimensiu n i : 1 = 2 0 , 5
c m , Dg = 9 , 3 c m , G =400 g . P h . ev. Prejmer (Tartl a u ) , n r. i nv. 56/3 1 .
( P I.XXXIV, fig.34 ) .
Expus la N O rnberg î n 1 88 5 , Budapesta î n 1 9 1 3 şi Bra şov î n 1 98 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst. .. I. Gold .. , p . 7 5/76, n r. 1 66, pi . 6 7 ) .
.
Potire În stil gotic târziu din grupul celor ornamentate cu

lujeri forjaţi
35. Potir, a rg i nt a u rit, atelier braşovean, nemarcat, datat, 1 504.
Ta lpa bom bată, cu ş i n ă , hexalobată, ornamentată cu l ujeri forjaţi, a rcuiţi,
a p l icaţi, în d ecorul că rora apar vulturi cu a ripile d esch ise. Inte rsecţi i l e lobilor
sunt m a rcate cu flori . Picioru l scun d , cu 6 feţe evazate spre bază prezi ntă
lobi orn a mentaţi cu o g a l erie de vrej u ri meand rice aju rate, m ă rg i nite l a
extremităţi de d rot. Feţel e picioru l u i contu rate pri n d rot s u nt a coperite
în întregime cu motiv de l ujeri forjaţi, a rcuiţi, a pl i caţi, între ca re a pa r
flori . Montura în formă de d i sc hexagona l este i ntens profi l ată . Sti l usurile
prismatice sunt decorate cu i n scripţii : „1 I 5 / O / 4 / C / E " şi „F / I /
C / E / F / E ". N od u l , sferă a platisată este ornamentat cu u n motiv flo ra l
forjat, aju rat, d i s p u s î n 6 câ m puri. Buto n i i î n formă de floare poartă sticle
colorate . Pa nerul este ornamentat cu un motiv flora l cu l ujeri învol utaţi,
forjaţi, d ecu paţi şi o friză flora l ă . Cupa n etedă este uşor evazată spre g u ră .
Stare bună d e conserva re . Dimensiun i : 1 = 24 , 5 cm, D b = 1 5, 7 cm, Dg = l l cm,
G = 995 g. Colecţia m uzeală de a rg i ntărie a Bisericii N eg re - Braşov,
n r. i nv. 1/ 1 1 . (PI.XXXV, fig . 35 ) .
Expus l a Buda pesta î n 1 896 ş i Braşov în 1 98 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst.„I. Gold„ . , p . 99, n r. 2 2 0, p l . 9 9 ) .
1 67
36. Potir, a rg int a u rit, atel ier bra şovea n , executat l a începutul seco l u l u i
a l XVI- iea, n e m a rcat . Ta lpa c u ş i n ă , hexa lobată , bom bată, a coperită i nteg ra l
cu u n orn a m e n t bogat compus d i n l ujeri forjaţi, învol utaţi ş i flori între care
a pa r i nterpolate a n i m a l e specifice fa unei carpatine, tu rnate în m i n iatură ,
s u rprinse î n m i şca re : cerbi, iepuri , vultu ri, câ i n i d e vâ nătoa re . I ntersecţii l e
l o b i l o r s u nt decorate cu fru nze de cri n i a rcuite. Picioru l p i ra m i d a l cu m u ch i i
evazate spre bază, contu rate pri n sârmă fi ligra n este compus d i n 6 feţe c u
l o b i a coperiţi î n întreg i m e c u u n motiv de l ujeri forjaţi, dispuşi mea n d ric
şi în S - u ri şi flori d ecupate. Picioru l este su rmontat d e o m a n şetă cu un
profi l hexa g o n a l şi o friza de cri n i . Sti l usurile, p rismatice sunt g ravate cu
m i n uscu l e : „C / A / S / P / E / R" şi motive gotice (flori şi vrej u ri sti l izate) .
Nodul sferic este o rn a mentat cu l ujeri şi flo ri rea lizate d i n benzi decu pate
şi forjate, d is puse în 6 câ mpuri demarcate pri n d rot şi 6 retu l i flora l i cu
g ra nate . Pa nerul este executat d i n benzi forjate ce com p u n l ujeri şi flori
în contu ruri i nten s a rcuite, în ca re sunt i nterpolate statuete mici, turnate,
ale M a riei cu prun cu l , Sf. M a rgareta cu baston , Sf. B a rtolomeu cu o ca rte şi
cuţit, a m bientaţi d e 6 cerbi în mişca re. Partea su perioa ră a paneru l u i este
d ecorată cu u n brâ u în torsadă şi o friză de cri n i . Cupa este uşor evazată
spre g u ră . Sta re b u n ă de conserva re . Dimensi u n i : 1 = 23 , 6 cm, D b = 1 3 , 5
cm , Dg = l0 , 6 c m , G = 85 5 g . Colecţia muzeală d e a rg intărie a Bisericii
Negre, B raşov, n r. i nv. 1/ 1 3 . ( PI.XXXVI, fig.3 6 ) .
Expus l a Buda pesta î n 1 896 şi Bra şov î n 1 98 7 .
( Lit. : V. Roth , Kunst. I. Gold. , p . 99/ 1 0 0, n r. 2 2 1 , p l . 74 ) .
.. ..
3 7 . Poti r, a rg i nt a u rit, ornamente forj ate, ate l ier tra nsilvă n ea n ,

nemarcat, executat î n pri m u l sfert a l seco l u l u i a l XVI-i e a . Ta l pa înaltă, uşor
convexă, n etedă a re bord u ra profi lată . Picioru l prezintă 6 lobi d ecoraţi cu
o galerie crenelată iar întreaga sa suprafaţă este ornamentată cu un motiv
gotic tâ rziu , aju rat, compus din l ujeri a rcuiţi care conturează profilele
a rhitectu ra le, rozete, ogive gotice, ma rcate cu fructe d e fra g i . Montura
în formă d e d isc hexagonal a re u n p rofil accentuat. Sti l u s u ri l e prismatice,
g ravate cu motive g otice sunt înconj u rate de câte 6 colonete m ici, în formă
de ba l uştri, cu fru nze de acant. Nod u l , sferă a pl atisată , prezi ntă un d ecor cu
e l i pse rad i a l e profi late, d ispuse si metric pe a m bele feţe, sugerând motive
a rhitectura l e g otice, între care a pa r 6 butoni cu sticlă colorată încastrată, cu
latura pătrată , de cu loa re verde şi roşie. Pa neru l este rea l izat d i ntr-o reţea d e
benzi d ecu pate, forjate, c e formează l ujeri a rcu iţi şi floricele c u e m a i l verde,
sticlă roşie, perle încastrate . O friză de cri n i cu ra m u ri împletite a şezate pe
u n brâ u în torsad ă încheie d ecorul paneru l u i . C u pa cu bază sem i sferică a re
pereţii para l e l i . Sta re bună de conserva re. Dimensi u n i : 1 = 2 1 , 7 cm, D b = 1 3 , 5
c m , Dg = 9 , 9 c m , G =4 7 5 g . P h . ev. Criţ ( Deutsch kreutz ) , n r. i nv. 1/22 .
( P I.XXXVII, fig.37) .
Expus l a B raşov în 1 98 7 .
( Lit . : V. Roth, Kunst. I. Gold.„ , p . 9 7/98, n r. 2 1 6 , p i . 1 0 0 ) .
. .
1 68
Potire În stil gotic târziu din grupul celor cu panerul

ornamentat cu lujeri turnaţi şi scene figurative cu personaje
m1n1aturale
38. Poti r, a rgint a u rit, atel ier tra nsilvănean (sigh işorea n ? ) , nemarcat,
datat, 1 5 3 3 . Ta lpa hexalobată, înaltă, uşor convexă şi netedă . Piciorul cu 6
feţe evazate spre bază se încheie în lobi orn a mentaţi cu o g a lerie de vrej u ri
meand rice aju rate . Patru lobi sunt i n cizaţi cu u n decor fitomorf, u n lob cu
un potir iar celă l a l t cu u n scut în ca re apar i n iţia lele, P. W. 1 5 3 3 . Montura ,
î n formă d e d isc hexagona l . Sti l usurile prismatice sunt decorate c u buto n i
semisferic i . Nod u l , sferă a platisată este orna mentat c u câte 6 peta le gotice,
în rel ief, secţionate de câte o nervură med i a n ă , d ispuse simetric pe a m bele
feţe şi 6 butoni flora l i cu fruct d e fra g ă . Pa neru l este compus d i n l ujeri i ntens
a rcuiţi, tu rn aţi , între ca re apar i nterpolate 6 perech i de personaje ( mascu l i n
ş i fem i n i n î n veşmi nte de epocă, l u ng i , d ra pate, bogate) c u o gestică
sugestivă (genunchii uşor îndoiţi şi braţele înti nse ) . Com poziţia este închisă
d e un brâu în torsadă şi o friză d e cri n i . I n iţialele P.W. se referă la maistru l
g ravor, întrucât apar asociate cu desenul poti rul u i şi data respectivă . Cu pa
a re pereţi i uşor evazaţi spre g u ră . Sta re b u n ă de conserva re . Dimensiu n i :
1 = 2 1 , 6 c m , D b = 1 3 cm, Dg = 9 , 5 cm, G = 50 2 g . Ph. ev. Bărcut ( Bekokte n ) ,
n r. i nv. 1 4 7 . (PI.XXXVIII, fig.38 ) .
( Lit. : V. Roth, Kunst.. . I. Gold. . , p . 7 9 , n r. 1 76, p i . 76/3) .
.
39. Potir, a rg i nt a u rit, atelier tra nsi lvănean (sighişorea n ? ) , nemarcat,

executat în j uru l a n u l ui 1 53 3 ( prin ana logie cu potirul de la Bărcut). Ta l pa
îna ltă, uşor convexă şi netedă, hexa lobată, prezintă la intersecţiile lobilor
fru nzuliţe de acant a rcuite . Piciorul piramidal a re 6 feţe netede cu lobi
decoraţi cu o ga lerie de vrej u ri mea n d rice aju rate . Montura în formă de
d isc hexagona l . Stil usurile sunt decorate cu butoni semisferici perlaţi . Nodul
sferă a platisată este ornamentat cu câte 6 lobi gotici, secţionaţi d e o nervură
mediană, dispuşi simetric pe a m bele feţe, şi 6 butoni flora l i de măceş. Paneru l
este compus d i n l ujeri învolutaţi, turnaţi, între ca re a pa r interpolate cinci
perechi de personaje şi respectiv u n personaj cu veşminte bogate, d rapate,
cu o gestică sugestivă . Com poziţia se încheie cu un brâ u în torsadă şi o
friză d e flori cu tul pinele împletite. Butonii nodului poa rtă emai l indigo şi
centra l o perlă a u rie. Cupa a re pereţii uşor evazaţi spre gură . Stare bună de
conserva re. Dimensiu n i : 1 = 22 cm, Db= 1 3 , 6 cm, Dg =9,7 cm, G =625 g . Ph.
ev. Seliştat (Seligstadt), nr. inv. 2 1 . ( PI.XXXIX, fig.39 ) .
Expus l a N ur n be rg î n 1 8 8 5 , Buda pesta în 1 9 1 3 şi Braşov î n 1 9 8 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst. .. I. Gold. . , p . 86, n r. 19 1 , p l . 76/2) .
.
40. Potir, a rgint a u rit, atelier tra nsi lvă nea n (sighişorea n ? ) , marcat
P . N . , executat în al doi lea sfert al seco l u l u i al XVI-iea . Ta lpa hexalobată ,
netedă, uşor convexă . Picioru l p i ra m i da l , cu muchii evazate spre bază ,
a re 6 lobi cu suprafeţe netede, d ecoraţi cu o ga lerie de vrej u ri meandrice
aj u rate . Montura este în forma de d isc hexagona l . Sti l usurile prismatice sunt
decorate cu u n motiv gotic aju rat şi contu ru ri le perlate . Nod u l , semisferic,
1 69
ornamentat cu motive vegeta le Renaştere pe a m bele feţe, prezinta 6 butoni

flora l i tu rceşti . Panerul com pus d i n vrej u ri învo l u tate, tu rnate, în stil gotic
târziu, între ca re a pa r i nterpolate 6 perechi d e personaje statua re identice
cu cele a l e poti relor de la Bă rcut şi Sel iştat. O friza flora l ă cu tu l pinele
împletite încheie d ecorul paneru l u i . O i n scripţie m a i târzie este g ravată
pe lobii picioru l u i : „ MICHAEL B E N E DIC(tus) PAS.T OR ECCLESI(a) E
TIC H KOS(ensis) 1 . 6. 5. O.". La baza picioru l u i a pa re poansonul maistru l u i
a u ra r P . N . Poti ru l este o l ucrare a maistru l u i ca re le-a lucrat şi p e cel e d i n
Bă rcut, Seliştat şi Budac. Cupa a re pereţii evazaţi spre g u ră . Sta re bună de
conserva re . D i mensi un i : 1 = 22,7 cm, Dg = l O cm, G = 523 g . Ph. ev. Ticuş
(Tekendorf) , n r. i nv. 1 / 1 0 6 . ( PI.XL, fig.40 ) .
Expus l a Buda pesta în 1 9 1 3 ş i Braşov î n 1 98 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst I. Go/d , p . 87, n r. 1 9 2 , p l . 4 0 ) .
... ...
4 1 . Potir, a rgint a u rit, atel ier tra nsilvă n e a n , nema rcat, executat în
pri m a j u mătate a seco l u l u i al XVI-iea . Ta l pa hexalobată , este acoperită în
întregime cu un ornament de l ujeri i ntens a rcuiţi . Intersecţi ile lobilor sunt
ma rcate cu ca pete şi busturi de putti îna ri paţi, tena nţi a i unor scuturi, în sti l u l
Renaşteri i . Picioru l pira m i d a l , c u 6 feţe evazate spre bază, contu rate pri n
d rot a re lobii ornamentaţi c u o galerie î n zig -zag care formează tri u n g h i u ri cu
trefle aju rate în sti l gotic tâ rz i u . Feţel e picioru l u i sunt acoperite în întregime
cu o reţea d e l ujeri meandrici şi în s - u ri şi cu câte o floa re pe fieca re lob.
Montura hexagona l ă în formă de disc, d e m a rca piciorul de restul corpu l u i .
Sti l usurile p rismatice s u nt d ecorate c u buto n i semisferici perlaţi ş i c u profil e
ca nelate şi î n torsad ă , l a extrem ităţi . N o d u l sferic este ornamentat c u câte
6 protu bera nţe semisferice, dispuse simetric pe a m bele feţe, acoperite cu o
reţea d e fi l i g ra n perlat, în care su nt montate cinci g ra nate şi o a l ma n d i n ă .
Mediana nod u l u i este prevazută c u 6 rotu l i flora l i , măceş c u e m a i l i n d igo.
Pa nerul este compus din l ujeri a rcuiţi în console şi împletiţi la bază , între
ca re apar i nterpol ate flori şi g ru p u ri statua re fig u ra l e : M a ria cu pru n c u l ,
a p a re de d o u ă ori , Sf. Magda lena c u u n chivot în mână, u n personaj fem i n i n
c u o ca rte î n m â n ă , î n spatele că rora , latera l , î n p l a n u l d o i sunt d ispuse câte
două personaje l a ice, bărbat şi femeie cu o gestică sugestivă . O l u cra re
a p roape identică a existat şi l a D răuşeni, a stăzi dispărută (descrisă de V.
Roth, op. cit., p . 88, n r. 1 9 5 , pl . 8 5 ) . Cupa n etedă şi l a rgă a re pereţii evazaţi
spre g u ră . O ga lerie de cri n i învolutaţi închide decoru l paneru l u i . Sta re bună
de conservare. Di mensi u n i : 1 = 2 1 , 9 cm, D b = 1 3 cm, Dg =9,8 cm, G = 580 g.
Ph. ev. Meşendorf ( Meschendorf) , n r. i nv. 1/52 . ( P I.XLI, fig. 4 1 ) .
Expus l a N u rnberg î n 1 8 8 5 ş i Bra şov î n 1 9 8 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst. I. Gold , p. 89, n r. 196, p l . 8 3 ) .
. . ...
42. Potir, a rg i nt a u rit, ate l ier tra nsi lvă nean ( bistriţea n?), nemarcat,
executat în prima j u mătate a seco l u l u i al XVI-iea . Ta lpa hexa lobată , netedă ,
uşor convexă . Picioru l pira m i d a l cu 6 feţe netede, evazate spre bază a re
lobii decoraţi cu o ga lerie de vrej u ri mea n d rice aj u rate . Montura în formă
de d isc hexagonal m a rg i n it de profi l e . Sti l usurile prismatice sunt g ravate cu
maj uscu le Renaştere : „ PATER / N OSTE R". N od u l semisferic este decorat
cu câte 6 peta le gotice, cu p rofi l med i a n , rel iefate, câte 6 dispuse simetric
170
pe a m bele feţe şi 6 butoni flora l i - m ă ceş gotici. Pa neru l este compus d i n

6 ca rtuşe ova le, d e m a rcate prin d rot, î n câ mpul că rora sunt înscrişi l ujeri
a rcu iţi . Intersecţi i l e ca rtuşelor sunt decorate cu 6 monturi de sticle roşii şi
verz i . Compoziţia se încheie cu u n brâ u su bţi re, perlat şi o col e retă d e cri n i .
Cupa, zve ltă , netedă a re pereţii evazaţi spre gu ră . Stare b u n ă d e conserva re .
Dimensiu n i : 1 = 2 3 cm, Dg = l O cm, G = 5 2 5 g . Ph. ev. Bartolomeu - Braşov,
n r. i nv. 1 2 2 . ( PI .XLII, fig.4 2 ) .
Potire În stil gotic târziu cu panerul polilobat

43. Potir, a rg i nt a u rit, atelier bra şovean, nemarcat, executat în pri m a
jumătate a seco l u l u i a l XVI-iea . Ta lpa îna ltă, hexa lobată, u ş o r convexă .
Piciorul pira m i d a l , cu 6 feţe netede, evazate spre bază, suge râ nd graţios
deschiderea unei flori, prezi ntă 6 lobi cu o ga lerie crenelată . Montura a re u n
profi l hexagona l . Sti l us u ri l e prismatice a u feţele netede . N od u l semisferic
este decorat cu câte 6 peta le gotice, rel iefate, cu nervu ră med i a n ă , d i spuse
si metric pe a m bele feţe şi 6 caboşoa n e cu sticlă roşie şlefuită încastrată .
Pa nerul este decorativ pri n forma sa, fii n d compus d i n 1 2 peta l e sau lobi
rad i a l i , cu suprafeţe n etede, su rmontate de o friză de cri n i . C u pa netedă,
zveltă , evazată spre g ură , constituie o execuţie m a i tâ rzie din seco l u l a l
XVII- iea . Pe ta lpă, l a i nterior a pa re o g ravură c u u n scut c u monogra m a : „A.
R. 1640" sub coroa n ă , ca re poate fi pusă în legătu ră cu adăugirea cu pei .
Sta re bună de conserva re. Dimensi u n i : 1 = 2 0 , 5 cm, D b = 1 2 , 3 cm, D g = 9 cm,
G = 3 5 0 g. Ph. ev. Codlea (Zeiden ) , n r. i nv. 56/39 . (PI .XLIII, fig.43 ) .
( Lit. : V. Roth, Kunst. .. , I. Gold„ . , p . 1 07, nr. 239, pl . 1 02/2) .
Potire În stilul Renaşterii

44. Poti r, a rgint a u rit, atelier transilvănean, marcat cu poanson : T.
P. V., executat l a sfâ rşitul seco l u l u i a l XVI-iea . Picioru l pira mi d a l prezi ntă
6 feţe evazate spre bază , term i nâ ndu-se în lobi. Trei d i ntre feţe sunt
ornamentate cu câte u n ra m cu fru nzul iţe de aca nt, a p l icate cu vârful în
jos. Sti l usurile prismatice sunt n etede şi m ă rg i nite la extremităţi cu profi le.
N od u l a re o confi g u raţie geometrică com pusă d i n 12 p risme, d i ntre ca re 6
s u nt m a i pronu nţate . I n iţia l , nodul e ra plasat între sti l usuri . O i ntervenţie
neprofesională d u pă 1 92 2 a poziţionat nodul sub cupă, proba b i l pentru
a putea fi folosit m a i comod. Pa nerul reprezi ntă un orna ment în sti l u l
Renaşteri i , u n rel ief meplat, aj u rat, compus d i n vreju ri sti l izate, dispuse
sub forma u nor l a m brechine, în 6 câ m p u ri si metrice. Cupa netedă şi
l a rgă, cu pereţi pa ra l e l i . Poa nsonul m ă rci i , T. P.V. este a pl i cat pe suprafaţa
picioru l u i , la bază şi nu a fost identificat. Stare bună de conservare, ord i nea
com ponentelor este sch i m bată . Dimensiu n i : 1= 1 7,3 cm, D b = 8 cm, Dg = 7, 6
c m , G = 38 5 g . Ph. ev. D răuşen i ( Draas) , nr. i nv. 1 3 . ( PI.XLIV, fig .44) .
Expus l a Buda pesta în 1 9 1 3 şi Braşov în 1987.
( Lit. : V. Roth, Kunst.. . I. Gold„. , p . 107, n r. 240, fig .42, u n d e este
171
reprezentat în poziţia norm a l ă cu nodul între sti l usuri ) .
4 5 . Potir, a rgint a u rit, atelier tra nsi lvă nea n, nema rcat, executat l a
j u mătatea seco l u l u i a l XVI-iea. Ta l pa înaltă, lobată , netedă , obl ică şi uşor
convexă. Picioru l scund cu feţe netede, uşor evazate spre bază se term ină
în 6 lobi decoraţi cu o ga lerie p l i n ă de 0-ve profi late. Pa rtea su perioară a
picioru l u i prezi ntă 6 feţe mai mici dispuse pe muchiile feţelor propri u -zise.
Montu ra hexagonală, profi lată . Sti l usurile prismatice, m ă rg i n ite de profi le
sunt d ecorate cu haşu ri şi respectiv cu majuscu l e Renaştere : „ H / I / LF /
V I A I S" (întors ) . Nod u l în formă de sferă a p l atisată este ornamentat cu
câte 6 peta le gotice, în rel ief, d ispuse simetric pe a m bele feţe şi 6 ca pete d e
putti c u părul despletit î n vânt. Suprafaţa su perioa ră a nod u l u i este decorată
şi cu o coleretă flora l ă . Cupa n etedă, cu baza semisferică şi pereţii uşor
evazaţi spre g u ră este d ecorată în zona med i a n ă cu o friză de cri n i pe u n
brâ u d i n sârmă răsucită . Stare b u n ă de conserva re . Dimensiu n i : 1 = 1 9 , 3 cm,
Dg = 9,2 cm, G = 3 5 0 g. P h . ev. Măeruş ( N uBach ) , n r. i nv. 16. ( P I .XLV,
fig.45 ) .
Expus l a Budapesta în 1 9 1 3 ş i Braşov în 1 987.
( Lit. : V. Roth, Kunst. I. Gold , p.45, n r. 1 08, p l . 4 2/ 2 ) .
. . . . .
4 6 . Poti r, a rgint a u rit, atel ier braşovea n, m a rcat c u poanson c u i n iţialele

a u ra ru l u i , G . G . s u b coroana (GERG G RE FF, 1 5 7 1 - 160 1 ) , executat la sfâ rşitul
seco l u l u i a l XVI-iea . Ta lpa netedă, polilobată, înaltă, uşor bombată . Picioru l
pira m idal cu feţe netede, evazate spre bază se term i n ă în 6 lobi decoraţi
cu o galerie p l i n ă , cu vreju ri mea nd rice, în rel ief. Montura h exago n a l ă este
p rofi lată . Sti l usurile prismatice au profi le la extremităţi . Nodul în formă d e
sferă a p latisată este ornamentat c u u n decor Renaştere, ca pete de putti
înari paţi şi un decor gotic târziu format d i n 6 peta le a scuţite şi lobi, în
rel ief, dispuse simetric pe a m bele feţe, în alterna nţă . Pa neru l dezvoltat
până d i ncol o de zona mediană este împărţit în 6 câ m p u ri pri n d rot, în ca re
a pa re un motiv format d i n rozete şi eli pse gotice, d ispuse în a lternanţă pe
vertical ă şi o friză de cri n i cu d rot l a bază . Cupa netedă, cu baza semisferică
este uşor evazată spre g u ră . Sta re bună de conserva re . D imensi u n i : 1 = 20,4
cm, D b = 1 3 cm, D g = 9 , 2 cm, G=455 g . Ph. ref. H ă l m eag ( H a l magy ) , n r.
i nv. l . ( P I .XLVI, fig.46 ) .
( Lit. : V. Roth , Kunst. . . I. Gold , p . 45/46, n r. 1 1 0, p l . 40/3 ) .
. ...
4 7 . Poti r, a rg i nt a u rit, atel ier braşovea n, ma rcat c u poanson G . G . s u b

coroa nă, a l maistru l u i a u ra r Gerg G reff ( 1 5 7 1 - 1 6 0 1 ) , executat la sfâ rşitu l
seco l u l u i a l XVI- iea . Ele mente morfologice şi decorative identice cu cele a l e
poti ru l u i d e la H ă l meag . Diferenţe specifice : tal pa lată, orizonta lă, profi l ată ;
feţele picioru l u i contu rate cu l i n i i g ravate ; manşeta cu cri ni sub montură ;
sti l usurile g ravate cu haşu ri ; nod u l prevăzut cu 6 caboşoane cu sticlă roşie
şlefu ită . Sta re bună d e conserva re . Dimensiu ni : 1 = 20 , 3 cm, Dg = 9 , 6 cm,
G =400 g . Ph. ev. Codlea (Zeiden ) , nr. i nv. 56/38. { PI.XLVII, fig . 47 ) .
( Lit. : V. Roth, Kunst I. Go/d , p . 4 7 , n r, 1 14, p l . 38/2) .
... ...
172
Pocale În stilul Renaşterii cu elemente formale semisferice

48. Poca l , cupru a u rit, atelier tran si lvă nea n , nemarcat, datat, 1S9S.
Ta l pa bom bată cu şină circu l a ră , picior con i c cu montura profi lată . Sti lusuri
ci l ind rice, nod u l semisferic cu profi l med i a n . Cu pa cu u n profi l semisferic
este d ecorată cu u n med a lion de verdu ri, în ca re apar, pe un fond punctat,
data, 1 59 5 , soa rele şi l u n a tratate a l egoric, personificate, şi „I. S." în
l igatură . La baza com poziţiei apar sti l izate contu ru ri de col i n e cu o floare
şi u n spic. Buza cupei este g ravată cu o i n scripţie cu majuscu le Renaştere,
d ispusă în două registre circu l a re : „WER . GOT "' FERTRAWT - DER
- HOT - WOL - G E BAW /T. W E R D/EN F RO M E N . W N REC( h )T - THWT
- D E R WIRDS FIRWOR. NICHT HOBEN GWT. ES WIRDS G OT IM
N ICHT ALS / O SCHEN / KEN SVU N D E R SOLCHER BOSH EIT WOL
G E DENCKEN". Buza cupei este întreru ptă d i n l i psa unei bucăţi d e meta l .
Sta re d e conserva re b u n ă . D i mensi u n i : I = 1 2, 5 cm, Dg = 7,9 cm, D b = 7
c m , G = 1 1 6 g . P h . ev. Ci ncşor {Kleinschen k ) , n r. i nv. 2 2 . { PI .XLVIII,
ftg.48 ) .
Expus la Braşov î n 1 98 7 .
( Lit. : V. Roth., Kunst. I. Gold. , p . 1 7 1 , 172, n r .4 1 , p l . 1 4 1/ 1 , fi g . 9 0 ) .
.. ..
49. Pocal, a rgint aurit, atelier transilvănean, nemarcat, executat la sfârşitul

secolului a l XVI-iea . Talpa bombată cu profil circular, decorată cu un motiv de
vrejuri împletite şi 0-ve, cu suprafeţe netede şi haşurate, în relief. Piciorul, în
formă de mosor sau balustru cu suprafaţa netedă este decorat pe disc cu un
motiv fitomorf, în relief. Stilusurile cilindrice, cu profile mediane, încadrează nodul.
Acesta are formă de bulb şi este ornamentat cu măşti şi trei tortiţe cu torsuri de
fauni. Cupa, cu un profil semisferic, aşezată pe un guler ornament este decorată
cu lambrechine fitomorfe, fructe şi trei reprezentări ale „pomului vieţii". Buza
cupei, subliniată de un profil dantelat este decorată cu 0-ve concentrice legate
şi o inscripţie gravată cu majuscule: „NIKOLAOYS GEOPGI". Stare bună de
conservare. Dimensiuni : I= 1 5,3 cm, Db=7,2 cm, Dg =8,6 cm, G = 365 g. Ph. ev.
Făgăraş, nr. inv. 8. (provine de la Ph. ev. Felmer) . ( PI.XLVIII, ftg.49).
( Lit. : V. Roth, Kunst I. Gold. , p . 1 7 0 , n r.408, p l . 1 4 1/2) .
... ..
SO. Poca l , a rg i n t a u rit, ate l ier tra nsilvănea n , nemarcat, executat la

sfâ rşitul seco l u l u i a l XVI-iea . Picioru l conic, neted, cu baza circ u l a ră profilată
în tre pte. Sti l usurile cil i n d rice sunt mărg i nite d e brâ u ri în torsad ă . Nodul
se misferic a re suprafeţele netede şi u n profi l med i a n . Cupa este formată d i n
segme nte semisferice î n retragere şi eta lează l a bază u n brâ u î n torsadă, i a r
pe buză, într- u n reg istru circ u l a r o i nscripţie c u majuscu le slavone : „ACEST
POTIR 5-A DARUIT DE JUPAN DUMITRU SI JUPANITA NEAGRA".
Sta re b u nă de conserva re. Dimensi u n i : I = 1 6,4 cm, D b = 8 cm, D g = 9 cm,
G = 240 g. M uzeul bisercii ort. Sf. Nicolae d i n Scheii Braşov u l u i , nr. i nv.
3 1 3 . ( P I.XLIX, fig. SO ) .
Expus la Braşov - 19 8 7 .
S l. Poca l , a rg i nt a u rit, atel ier tra nsi lvă nea n , nemarcat, executat la
sfâ rşitul seco l u l u i a l XVI-iea . Picioru l în formă de mosor cu suprafaţă netedă
173
este montat într-o ta l pă cu elemente semisferice în retragere . Pa rtea

su perioa ră este constitu ită d i ntr-un ornament, manşetă d i sc cu lobi rad i a l i ,
ca nelaţi, î n rel ief, d i n ca re s e pre l u ngesc fru nze a scuţite rel iefate. Sti l usurile
ci l i n d rice sunt mărg i nite d e profi le su bţiri în torsad ă . N od u l semisferic, cu
profi l med i a n este d ecorat cu lobi flora l i , în rel ief, d ispuşi rad i a l şi simetric
pe a m bele feţe. Cupa, formată d i n elemente semisferice în retragere este
decorată cu u n brâ u în torsadă, la bază şi u n g u l e r cu lobi rad i a l i , p rofi laţi . Pe
suprafaţa evazată a cupei a pa r l a m brech i n e fitomorfe, i n cizate, med a l ioane
cu u n g h i u ri ascuţite l a pol i , de i nfluenţă orienta l ă , în sti l u l Ren aşteri i , în
câ m p u l că rora s u nt plasate vrej u ri , fru nzu l iţe şi flori sti l izate cu l i n i i a rcuite.
Buza cupei este m a rcată d e u n profil şi u n motiv cu ca n e l u ri rad i a l e . Sta re
bună de conserva re . D i mensi u n i : 1 = 1 3 cm, D b = 7 , 9 cm, D g = 8 , 5 cm,
G = 2 1 2 g . Ph. ev. Meşendorf (Meschendorf}, n r. inv. 2/52 . (PI.XLIX,
fig . 5 1 ) .
( Lit. : V. Roth, Kunst. . I. Gold„ . , p . 1 66, 1 67, nr.400 ) .
.
5 2 . Poca l , a rg i nt a u rit, ciocă n it, turnat, cizelat, ma rcaj ta lpă exterior

cri n (atelier d i n Kosice), j u mătatea seco l u l u i a l XVII- iea . Ta lpa ci rcu l a ră
decorată cu o friză de ove, socl u ci l i n d ric decorat cu acelaşi motiv l a partea
su perioară, su rmontat de o montură în formă de ba lustru cu profi l e . Nodul
montat între sti l usuri în fo rmă d e ba l uştri, reprezi ntă u n ornament el însuşi .
Pe el sunt sudate trei tortiţe turnate în rel ief, în formă d e d ragoni c u o
l in i e a rcuită în conso l ă . Cupa este ornamentată cu motive vegeta le, vrej u ri
arcuite şi bucheţele de fructe reprezentâ nd 11corn ul a bundenţei ", între ca re
apar i nterpolate măşti d e putti înari paţi . Ornamentica cupei rea l izată pri n
ciocă n i re eta lează contururi netede pe fond g ra n u lat, buza fi i n d de asemenea
netedă . Piesa este l ucrată în sti l renascentist, motivel e d ecorative fi i n d de
ci rcu l aţie i nternaţion a l ă . Sta re bună de conservare. Dimensi u n i : 1 = 20,4
cm, D b = 8 , 5 cm, Dg = l 0,4 c m . Ph. ref. Odorheiu Secuiesc, j u d . H a rg h ita .
( P l . L, fig. 5 2 ) .
5 3 . Poca l , a rg i nt a u rit, ciocă n it, g ravat, cizelat, nemarcat, atel ier

tra nsilvă n e a n , executat l a ju mătatea secol u l u i al XVII-iea în sti l renascentist.
Picior cu ta lpă circulară , bom bată, n etedă , decorată pe pa rtea su perioa ră cu
o friză d e ove . Nod u l m o ntat între două sti l usuri , în formă de ba l ustru a re
formă sferică şi este decorat cu ove în rel ief. Trei tortiţe a rcuite şi a pl atisate
în formă de l itera N (întors) sunt prinse de nod şi d iscul de sub cupă, decorat
cu ove. S u b cupă este p l a sat un ci l i ndru cu motive vegeta le, viţă de vie în
re l ief. Cupa este a l cătu ită d i n trei seg mente diferite. Segmentul i n ferior cu
o l i n i e semicirc u l a ră este decorat cu ove. Segmentul med i a n , în formă de
sferă turtită este decorat cu trei măşti tu rnate în rel ief, i ncluse în meda l ioane
ca re a lternează cu med a l ioane netede şi ove cu flori cva d rilobe. Seg mentu l
su perior, m ă rg i n it de două p rofi l e este d ecorat pri n g rava re şi cize l a re cu
u n registru circu lar cu motive vegeta le, cri n i şi u n personaj fem i n i n plasat
într-u n meda l i o n . Sta re bună de conserva re. Di mensi u n i : 1 = 1 2 , 5 cm, D b = 6
c m , D g = 6 , 2 c m . P h . ref. Odorheiu Secuiesc, j u d . H a rg hita . Analogii î n
Tra nsilva n i a c u piesele d e l a J i dvei , Bistriţa , Ticu ş etc. şi c u poti rele slovace
aflate în bisericile eva n g hel ice d i n Sil icka , lablonica, M a l a , Trna , M uzeu l
174
Ri m avska Sobota . ( P l . L, fig.53 ) .
54. Pocal, a rgint a u rit, atel ier braşovean s a u n O rnberg h ez, ma rcaj
indescifra bi l , seco l u l a l XVII-iea . Socl u l circu l a r cu talpa i n e l a ră , bom bat,
nedecorat. Disc i ntermed iar decorat cu o friză de peta le ascuţite, cu profile
med iane, rel i efate. Disc superior cu două feţe ca nelate . Consola cupei este
tip bal ustru . Disc denticul a r la baza cupei . Pa ner semisferic în trei mea
i nferioară a cupei decorat cu motivul scoici i , a ltern â nd cu măşti, ca pete de
putti în coronament vegetal . Pa nerul este încheiat de o friză flora l ă montată
pe u n brâ u în torsad ă . Cupa cu o l i n i e evazată , l a rgă spre g u ră este d ecorată
cu u n orn a ment turnat în relief şi a p l icat, bust fem i n i n cu braţele îm preunate
în ta l i e s u b ca re a pa re un ca p de a n imal cu coa rn e . Personaj u l este încad rat
de o com poziţie de motive vegeta le stil izate dispuse în vol ute sau rocca i l le.
Com poziţia este emblematică şi sugerează u n a n u m it tip de blazo n . Ea este
înca d rată de u n desen rafi nat, i n cizat, o va riantă de a ra besc. Sta re bună
d e conserva re . Dimensi u n i : 1 = 1 3 , 5 cm, Dg=8,3 cm, D b = 7 , 3 c m . Ph. ref.
Braşov, n r. i nv. 1 4 . ( PI . LI, fig.54 ) .
Pocale cu picior conic, soclu bombat ş i paner radial

denticular
55. Poca l , a rgint a u rit, ate l ie r braşovean , seco l u l a l XVIII-iea . Picior
con ic, evazat spre bază , montat pe un soclu circu l a r, bom bat, cu ta l pa în
două trepte, nedecorate . Zona s u perioară a picioru l u i prezi ntă o manşetă
vegeta l ă sti l izată pe ca re stau aşezate trei ca pete de cerb i . Nod u l consolă,
turnat cu protu bera nţe sferice. Pa nerul cupei com pus d i n profi le verticale
denticu l a re . Zon a superioară a cupei decorată pri n tu rna re cu trei sera fi m i
a plicaţi şi motive vegeta le i ncizate, sti lizate. C u p a u ş o r evazată spre gu ră .
Pe picior a pa re o i n scri pţie g ravată : „ RENOVA TUM 1 807". M a rcaj pe
cu pă cu sigla m aistru l u i a u ra r bra şovean „ L. R." şi 1 2, cifra titl u l u i de Ag.
Identificat cu LAU RENTIUS ROM ER ( 1779-1834), m a istru l ca re a reparat
sau restau rat poti ru l în 1807, adăugându-i picioru l . Cupa cu orn a mentele
a u fost confecţionate l a sfâ rşitul secol u l u i a l XVII-i ea . Sta re bună de
conservare . Di mensiu n i : 1 = 19,4 cm, Db=9 cm, D g = 7,6 cm, G = 2 1 0 g.
Colecţia m uzeală de a rg intărie a Bisericii Neg re, Braşov, n r. i nv. 1/2 1 .
( P I . LI, fig. 5 5 ) .
( Lit. : V. Roth, Kunst. I. Gold. , p. 1 75, nr.424 ; T. Gyâ rfâs, Gesch ichte„.p. 56,
.. ..
fi g . 3 3 ) .
56. Poca l , a rg i nt a u rit, ate l ier braşovea n , nemarcat, seco l u l a l XVIII-iea .

Picior con ic, socl u bom bat, a pl atisat cu ta lpă circu l a ră , lată, nedecorată . Tija
cil i n d rică, consolă pe ca re sunt montate trei tortiţe tu rnate în relief, a rcu ite
în formă de vrej . Cupa îna ltă , a u rită este i ncizată cu un desen vegeta l
sti l izat între profi lele radi a l e . Sta re bună d e conservare. Dimensi u n i : 1 = 19
cm, D b = 6, 7 cm, Dg = 7,8 cm, G = 2 1 0 g . Ph. luteran ă Zizin , n r. inv. 56.
( P l . LII, fig.56 ) .
175
57. Pocal , argi nt aurit, secolul a l XVIII-iea, atelier braşovea n, maistru

a u ra r MICHAEL MAY II ( 1 7 3 1 - 1 776), identificat pri n analogie cu nod u l
potiru l ui de l a Sel iştat, marcat d e M. M.II. Picior conic c u soclu bom bat,
su rmontat de un d isc zimţat d i n care se ridică nod u l . Acesta este decorat cu
butoni semisferici şi ca neluri radiale în stil baroc. Stil us u rile cilindrice scurte,
tip mosor. Pa ner com pus d i n profile verticale, d enticul a re. Cupa îna ltă este
i ncizată în câ m pu ri l e formate de coastele paneru l u i cu un motiv de cri n i
stil izaţi. Sta re d e conserva re bună. Nemarcat. Di mensi u n i : 1 = 1 7 c m , D b = 6 , 7
cm, Dg = 7,8 cm, G = 1 7 0 g . Ph. ev. Sânpetru ( Petersberg) n r. i nv. 34.
(Pl.LII, fig.57).
58. Pocal , a rg i nt a u rit, atelier braşovea n, maistru a u ra r MICHAEL MAY

II, seco l u l a l XVIII-iea. Picior conic cu soclu bom bat nedecorat. Sti l usurile
ci l i nd rice , scurte cu buto n i . Nod sferic, lobat. Cupa înaltă, decorată l a bază,
în treimea i n ferioară cu u n motiv pu nctat ce sugerează paneru l . Câ mpul
med i a n al cupei g ravat cu lalele. G u ra uşor răsfrâ ntă este ma rcată l a bază
d e u n profi l ci rcu l a r. Nemarcat. Sta re d e conserva re b u n ă . Zgâ riat pe picior
- 1 74 0 . D i mensi u n i : 1 = 1 6 cm, D b = 8 , 3 cm, D g = 7 , 3 c m , G = 1 6 0 g. Ph. ev.
Bărcut ( Bekokten ) , nr. inv. 148. ( P l . LIII, fig. 5 8 ) .
Pocal baroc cu paner in formă de strugure

59. Pocal, a rg i nt a u rit, ciocă n it, tu rnat, i n cizat. Atel ier bra şovea n,
m a istru M ICHAEL S EYBRIGER a lias SOMMER ( 1 624- 1 67 3 ) , a l u crat 12 a n i
î n statele germa ne, Fra nţa, Ang l i a ş i Suedia u n d e a pri m it fu ncţia de a u ra r
a l curţii . Tal pa circu l a ră , i nelară . Picior c u s u p rafaţa bombată, decorată prin
ciocă n i re cu un rel i ef de ove. Pa rtea su perioară netedă d i n ca re se rid ică u n
b u l b decorat î n zona med iană c u u n motiv vegetal b a roc d ispus î n vol ute,
ciocă n it, i ncizat. Pa rtea su perioa ră a b u l b u l u i prezi ntă trei trepte în retragere
d i n care se îna lţă o tijă ci l i n d rică, consolă ce susţine cupa, a nturată d e trei
tortiţe decorative, vrej u ri a rcuite. S u b paner a p a r frun ze a scuţite şi a rcuite,
d ecu pate . Cupa prezi ntă u n paner în formă d e stru g u re, cu protu bera n ţe
a m ple, d e i n fl ue nţă nurnberg heză . Ma rcaj pe ta lpa picioru l u i cu sigla
a u ra ru l u i „M. S." s u b coro a n ă . Stare bună de conserva re, l i psă ca pac.
Dimensi u n i : 1 = 2 5, 7 cm, Db=8,6 cm, D g = 8 , 5 cm, G = 380 g . Ph. Ev. Rotbav
( Roth bach ) , n r. i n v. 1 6 . ( P l . LIII, fig .59 ) .
Expus l a Bra şov î n 1 987.
( Lit. : V. Roth, Kunst... I. Gold. . , p . 1 7 3 , n r .4 1 9 , p l . 144/ 1 ; T. Gya rfas,
.
G eschichte ... p . 2 5 5 , p l . 3 1 ) .
Pocal din grupul celor decorate cu motive şi scene

renascentiste
60. Pocal , a rg i nt a u rit, ate l ier braşovea n , n e m a rcat, a doua j umătate a
secolu l u i a l XVII-iea . Socl u l picioru l u i , îna lt, bom bat prezintă o ta lpă circu l a ră
n etedă , ma rcată d e u n brâu perlat. Zona bom bată este netedă . S u p rafaţa
176
socl u l u i este ornamentată cu motive ciocă n ite în rel ief. Picior con ic, scurt,
ca nelat, s u rmontat de u n d isc ca nelat. Sti lusuri ci l i n d rice, nod u l sferă turtită
este d ecorat pe pa rtea i n ferioa ră cu scoici şi bucheţele de fructe . Pa rtea
su perioară ma rcată de u n brâ u d a ntelat este decorată cu d u b l u con şi trei
tortiţe a rcu ite, în formă de fa u n turnate în rel ief. Deasu pra sti l u s u l u i superior
este montată o sferă decorată cu scoici şi l ujeri ca re formează împreună
o ma n şetă . Pa nerul cupei este ciocă n it în rel ief şi prezi ntă u n registru cu
o scenă în care a p a r bă rbaţi şi femei, cavaleri , ţăra n i , vâ n ători, nobi l i ,
câi n i ca re latră , î n m i şcare, a n i m a l e . Com poziţia este închisă de u n motiv
denticu l a r, circu l a r. Pe ta lpa picioru l u i apare o i n scripţie în l i m ba germa nă,
cursive l atine g ravate : „Diesen Kelch verehren Wir Georg Keler und
Barbara Keller zur Ehr Gottes in die obervorstadter Kirche D: 4
August 1. 792". Sta re bună d e conse rva re . Dimensi u n i : 1 = 20,6 cm, D b = l O
c m , Dg = 8 , 2 c m , G = 2 9 3 g . Colecţia m uzeală de arg i ntărie a Bisericii
Neg re, Braşov, n r. i nv. 1/ 2 2 . ( P l . LIV, fig.60 } .
Expus la Braşov î n 1 9 8 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst. . . I. Gold. „ , p. 1 75, n r .42 5 , p l . 1 4 5 ) .
Potire cu motive figurative Renaissance,

secolul al XVII-iea
6 1 . Potir, a rgint a u rit, ate l ier tra nsilvă nea n, m a rcat, jumătatea seco l u l u i
a l XVII-iea . Ta l pa hexalobată , picior pira m id a l cu 6 feţe netede, decorat l a
bază c u o friză flora l ă . Sti l usurile prismatice s u n t ma rcate cu profi latură
d u b l ă . N od u l sferic este d ecorat cu o col e retă turn ată în rel ief, cu u n motiv
fig u ra l , măşti de îngeri înconj u rate de orna mente ba roce . Pa nerul cupei
reprezi n tă un orna ment ciocă nit com pus din patru serafi mi ( măşti de înge ri
cu a ri p i l e înti nse) u n iţi la bază prin bucheţele d e flori şi fructe . Cupa cu
aspect n eted , nedecorată a re o l i n ie uşor evazată spre g u ră . Pe suprafaţa
picioru l u i apare m a rca ma istru l u i a u ra r neidentificată : „I.I.I." şi 7 pu ncte.
Sta re bună d e conservare. Di mensiu n i : 1 = 2 1 , 3 cm, Dg=8,8 cm, G = 335 g .
Ph. ev. Mercheaşa (Streitfort}, n r. i nv. 3 5 . ( P I . LV, fig . 6 1 } .
Expus l a Buda pesta î n 1 9 1 3 ş i Braşov î n 1 9 8 7 .
(Lit. : V. Roth, Kunst... I. Gold.„ p. 1 1 8, nr. 265, pl. 1 25/2).
62. Potir, a rg i n t a u rit, atel ier tra nsilvănean, ju mătatea seco l u l u i a l

XVII-iea . Ta l pa hexa lobată , picior piramidal, c u 6 feţe netede . Baza d ecorată
cu un reg istru ci rcu l a r, friză de flori g ravate, sti l i zate . Pa rtea superioa ră a
picioru l u i prezi ntă o m a nşetă . Sti l usurile scu rte, prismatice sunt g ravate pe
feţe cu motive stil izate . Nod u l sferic, este decorat pe suprfaţa su perioară
şi i n ferio a ră cu câte 6 peta le gotice, ova le, în rel ief, ma rcate cu câte o
bandă perlată, med i a n ă ce îl împarte în 6 câ m pu ri . Zona med i a n ă a nod u l u i
este ma rcată c u 6 rotu l i , protu beranţe c u figuri de îngeri , încad rate d e
peta le flora l e sti l izate. C u p a î n formă de clopot este g ravată cu o i n scri pţie
l atină, m i n uscu le cursive : „In honorem Oei sacrumq. (ue) Ecclesiae syberc
(ensis) usum ca/ix hic ex Testamento Pauli SchăBers, et homagio fi/ii Petri
Goeldners conflatus est! A. (nno). 1 . 6. 6.3. . Pe suprafaţa bazei picioru l u i
"
177
"
este poansonată m a rca ma istru l u i a u ra r neidentifica t : „ I . M . G . . Sta re bună
de conserva re. Di mensi u n i : 1 = 2 1 cm, D b = 1 1 cm, D g = 9,4 cm, G = 3 5 0 g .
P h . ev. J i bert (Sei b u rg ) , n r. i nv. 2 2 . ( P I . LV, fig . 6 2 )
.
Expus l a B ra şov în 1 98 7 .
( Lit. : V. Roth , Kunst. „ I. Gold , p . 1 1 8, n r. 264, fig . 28 ) .
. . .
6 3 . Potir, a rg i n t a u rit, atelier tra nsi lvănean, j u mătatea seco l u l u i a l

XVII-iea . Picior piarm i d a l c u feţe netede , ta l pa hexalobată, decorată cu
o friză de bucheţele de flori şi fructe, fig u ri de îngeri i nterpolate. Pa rtea
su perioa ră a picioru l u i a re o manşetă scurtă , profilată şi u n guler d inţat.
Sti l u s u ri l e prismatice, scu rte sunt g ravate cu flori sti l i zate. Nod u l sferic
este decorat cu câte 6 petale gotice, în rel i ef pe suprafaţa i n fe rioa ră şi
su perioară . Zona med i a n ă a nod u l u i este o rnamentată cu 6 măşti fi g u ra l e în
rel ief. Câ m p u l superior este m a rcat cu patru protu bera nţe. Cu pa cu o l i nie
evazată spre g u ră este netedă . M a rcaj pe ta lpa picioru l u i cu sigla ma istru l u i
a u ra r neidentificat : „T. H.G. s a u H . F. G . ". Sta re b u n ă d e conserva re.
D i mensiu n i : 1 = 22 , 9 cm, D b = 1 1 , 7 cm, Dg = 1 0 , 6 cm, G = 388 g . Ph. ev.
Felmer ( Felmern ), n r. i nv. 7. ( P I . LVI, fig . 63 ) .
Cele trei poti re sunt executate î n centru l a rtistic- meşteşugă resc Sighişoara ,
avâ nd î n vede re i n scripţia d e p e cupa poti ru l u i d i n J i bert ca re menţionează
Testa mentul l u i Pau l i Schăssers ( rădăci na d e l a Schăssburg = Sighişoa ra ) ,
g ra d u l de rudenie stilistică a potirelor, g r u p u l compact a l a cestora d ifuzat
geografic în zona Rupea ( Me rcheaşa, J ibert, Felmer etc . ) dependenţa
comercia l ă , a d m i n i strativă şi cultura l -a rtistică d e oraşul S i g hişoara .
Potire cu motive vegetale Renaissance

secolul al XVII-iea
64. Potir, a rgint a u rit, atelier tra nsilvănea n ( S i g h i şoara ? ) , după
j u m ătatea seco l u l u i a l XVII-iea . Picior p i ra m id a l cu feţe netede, tal pa
hexalobată cu suprafeţe concave netede. Baza picioru l u i decorată cu o friză
aju rată cu motiv flora l sti l izat dispus mea nd ric, în sti l Rena issa nce. Zona
su perioară a picioru l u i este decorată cu o m a n şetă crenelată . Sti l usuri le
prismatice, g ravate cu l i n i i vertica le. Nod u l sferic este împărţit în câ mpuri
sa u ca rtuşe e l i ptice, în care su nt plasate bucheţele de flori şi fructe, în
rel ief. Banda med iană a nod u l u i este orn a m entată cu retu l i cu 6 pietre
semipreţioase montate de culoare, a l bastră , verde, roşu , a l b . Pa neru l
cu pei prezi ntă u n ornament î n rel i ef d ispus în 6 ca rtuşe închise c u fructe ş i
bucheţele de flori . El este s u rmontat de o friză aj u rată de cri n i . Cupa îna ltă
cu buza uşor evazată a re aspect a u ri u . Pe suprafaţa bazei picioru l u i apare
ma rca ma istru l u i a u ra r neidentifica t : „V. F.I.". Sta re bună d e conserva re .
Dimensiu n i : 1 = 2 2 , 3 cm, D b = 1 1 , 5 cm, Dg = 9 , 2 cm, G =4 0 5 g . Ph. ev. Fişer
(Schweischer), n r. i nv. 2/37 . ( P I . LVI, fig.64) .
(Lit. : V. Roth, Kunst.„ I. Gold„. p. 1 1 9, nr. 267, pl. 1 08/2).
178
65. Potir, a rg i nt a u rit, atelier tra nsi lvă nean (Bistriţa ?), a doua j u mătate
a seco l u l u i al XVII- iea . Ta l pa hexalobată , picior pira mi d a l cu feţe n etede
şi baza ornamentată cu o friză aju rată de ferestre gotic fla m boya nt
şi protu bera nţele lobilor cu pal mete vegetale, ciocă n ite în rel ief, în sti l
Rena issance. Pa rtea superioa ră a picioru l u i este m a rcată de o montură
hexago n a l ă cu u n decor flora l aju rat, d ispus entrelac. Sti l usurile prismatice
cu profi le vertica l e . Nod sferic decorat cu motiv vegeta l d ispus în m işca re, în
vol ute, în 1 2 câ m pu ri rotu nde reliefate. Zona med iană este ornamentată cu 6
ca boşoa ne cu p ietre semipreţioase. Panerul decorat pri n ciocă nire cu motive
vegeta le d ispuse în vol ute ba roce este su rmontat de o friză aj u rată de cri n i
turnaţi . Cupa n etedă c u o l i n i e ci l i ndrică . M a rcaj pe ta lpa picioru l u i c u sig la
ma istru l u i a u ra r : „ P . K. ". Sta re bună d e conserva re. Di mensi u n i : 1 = 24 , 5 cm,
D b = 1 2,8 cm, Dg = 1 0 cm, G = 500 g. Ph. ev. Hălch i u ( Heldsdorf) , n r. i nv.
1 38 . ( PI . LVII, fig.65 ) .
66. Potir c u elemete formale ba roc, a rgint a u rit, atel ier tra nsi lvănea n ,
1 69 1 . Picior c u baza înaltă, hexalobată, suprafeţe neted e . Sti lusuri prismatice
cu suprafeţe netede, m a rcate de profi latu ri la extre m ităţi . Nodul sferic este
traversat de u n profi l med i a n . Cupa netedă prezi ntă o l i n i e evazată spre
g u ră . Lob i i picioru l u i sunt g ravaţi cu flori şi fructe şi a n u l „ 1 69 1 ". Cupa
l i pită g rosola n d e sti l us u l su perior cu u n l i a nt de cositor. Nemarcat. Sta re de
conserva re preca ră . Di mensi u n i : 1 = 20 cm, D b = 1 1 , 5 cm, Dg = 9 cm, G = 3 1 0
g . P h . ev. Caţa ( Katzendorf) , n r. i nv. 2 . ( P I . LVII, fig.66) .
Expus l a Bra şov în 1987.
( Lit. : V. Roth, Kunst. I. Gold , p. 109, n r. 24 5 , fig .47) .
.. ...
Potire cu ornamente baroc, secolul al XVIII-iea

67. Poti r, a rg i nt a u rit, atelier nOrnberg h ez, m a istru a u rar A.J ., datat
1 70 1 . Ta l p a hexa lobată , lată, neted ă . Picior conic cu suprafaţa nedecorată .
Lobii bazei picioru l u i s u nt d ecoraţi cu ornamente baroc, în rel i ef tu rnat,
motive vegeta l e şi rocca i l le. Partea su perioa ră a picioru l u i prezi ntă o
manşetă cu m a rg i nea zimţată, surmontată d e u n d isc orna menta l compus
din peta le flora l e . Nod u l consolă, de formă tri u n g h i u l a ră este decorat cu
motiv vegeta l sti l izat şi trei med a l ioane oa rbe . Sti lusuri l e scurte, în formă
de mosor. Coş u l cupei este compus d i ntr- u n ornament vegeta l aju rat cu
vrej u ri a rcu ite, în vol ute . Cupa netedă cu o l i n ie ci l i n d rică este uşor evazată
la g u ră . Orn a m entele poti ru l u i sunt tratate în a spectul orig i n a l al arg i ntu l u i ,
suprafeţel e netede s u n t a u rite. Poa nson p e ta l pă cu stema oraşul u i N O rn berg ,
i n iţia lele maistru l u i deasupra : „A.J." şi data , „ 17 0 1 ". Alături, poa nson cu
titl u l a rg i ntu l u i „ 13 ". Sta re bună de conservare. Dimensi u n i : 1 = 1 8 , 2 cm,
D b = 1 2, 2 c m , D g = 7 , 3 cm, G = 245 cm . P h . ev. Criţ ( Deutschkeuz ) , n r. i nv.
2/2 3 . ( P I . LVIII, fig . 67 ) .
Expus l a Buda pesta î n 1 9 1 3 ş i Bra şov în 1 9 8 7 .
(Lit. : V. Roth , Kunst... I. Gold. , p . 1 34, n r. 300, fig . 60 ) .
. .
1 79
68. Potir, a rgint a u rit, atelier braşovea n, m a istru a u ra r STEFAN

W E LTZE R III ( 1 740- 1 789), datat 1 75 0 . Picior con ic, fusiform, d ezvoltat
spre bază cu 6 l obi l a rg i . Suprafeţele picioru l u i sunt decorate în întreg ime
cu u n motiv flora l şi fig u ra l , d ispus în 6 câ m p u ri , ciocă n ite în rel ief, în sti l
baroc. C u pe l e flori l o r s u nt dispuse p e lobii picioru l u i şi a l ternează c u fig u ri
de îngeri îna ri paţi. Sti l usurile ci l i n d rice , decorate cu motive geometrice d e
rom b u ri aju rate. N o d u l sferic, fă ră rotu l i , c u u n p rofi l med ian este decorat
prin ciocă n i re în rel ief cu un motiv vegeta l a rcuit d ispus entrelac pe a m be l e
suprafeţe. Pa nerul cupei, de aspect a rg intiu este format d i ntr- u n ornament
ba roc aj u rat, fl o ri d e acant d i spuse între contu ru ri le înch ise şi împletite a l e
unor motive de l a m brechine şi roccai l le. Com poziţia este domi nată d e o friză
de cri n i . C u pa n eted ă, cu o l i n ie ci l i n d rică, semisferică este evazată uşor spre
g u ră . Ornamentele nod u l u i , picioru l u i sunt a rg i nti i , restu l com ponentelor
sunt a u rite . I nscripţie ci rcu l a ră g ravată pe ta lpa picioru l u i : „!oh. (ann)
Georg. Pan. (nifex) An(n)a Sophia. Pan. (nifex) M. (aria) Bognerin. An(n)o
1 750 Die 1 4 Marcii Cronstadt". Ma rca ma istru l u i a u ra r poa nsonată la baza
picioru l u i cu i n iţia l e l e : „S.W." sub coroa n ă . Sta re de conserva re bună .
D i mensi u n i : 1 = 2 0 , 5 cm, D b = 1 2, 5 cm, Dg = 9 , 6 cm, G = 340 g . P h . ev.
Feldioara ( Ma rienburg), n r. i nv. 24. (PI.LVIII, fig.68).
(Ut. : V. Roth, Kunst. . I. Gold. . . p. 1 37, nr. 308, p/. 1 21 ) .
.
69. Potir, a rg i nt a u rit, atelier bra şovea n, maistru a u ra r STE FAN

W E LTZE R I I ( 17 0 0 - 1 734), datat, 1 7 1 9 . Picior p i ra m i d a l , împărţit în 6
câ m p u ri decorate prin ciocă n i re, în relief, cu motive flora l e , a lternând cu
fig u ri de îngeri îna ripaţi în sti l baroc. Pa rtea superioară a picioru l u i d ecorată
cu o manşetă de peta le d u ble. Sti l usurile ci l i nd rice cu semisfere de prindere
a nod u l u i sunt n etede . Nodul sfe ric, ma rcat d e u n profi l median este d ecorat
cu un motiv ciocă nit în rel ief de vrej u ri vegeta l e a rcuite. Pa nerul cupei aj u rat
prezintă flori şi peta le tu rnate în rel ief. O friză flora l ă traforată, aşezată pe
u n brâ u în torsadă înch ide com poziţia ornamenta l ă . M otivele flora le sunt
dense, vrejurile şi peta lele învol b u rate, totul este nua nţat de mişca rea vie a
unor a n i m a l e m i c i . Cupa prezi ntă o i n scripţie memori a l ă , circu l a ră , g ravată
cu majuscu l e latine : „ ROSE NAU ER KI RC H E KELCH A N ( n ) o 1 7 19
x x x x
Die 6 Apri l ie x ". Apare g ravată şi stema Râşnovul u i , trei tra n d a fi ri . Pe baza
picioru l u i este poa n sonată marca ma istru l u i a u ra r : „S.W." sub coro a n ă .
Sta re de conserva re bună . Dimensi u n i : 1 = 2 6 cm, D b = 1 3 , 6 cm, Dg = l O cm,
G = 660 g. P h . Ev. Râşnov (Rose n a u ) , n r. i n v. 23. ( P l . LIX, fig.69 ) .
( Lit. : V. Roth, Kunst. .. I. Gold , p . 140, n r. 3 1 5, p l . 1 1 9/4; T. Gyarfas,
...
Geschichte„ ., p . 5 3 , 1 27 , 1 50, 234) .
70. Poti r, a rgint a u rit, ate l ier tra nsilvă nea n , Braşov?, sfâ rşitul seco l u l u i
a l XVIII- i ea . Picior p i ra midal împărţit î n 6 l o b i d ecoraţi cu motive flora l e ş i
fructe, ciocă n ite î n rel ief, î n sti l baroc. Ta l pa lată, lobată şi netedă . Baza
poti rul u i este l ucrată d i ntr-o s i n g u ră bucată . Zona su perioa ră a picioru l u i
este l ucrată în formă d e peta le de cri n, ascuţite, neted e . Cele două sti lusuri
prismatice sunt ma rcate de câte 6 protubera nţe semisferice, în formă d e
fruct de fra g i . Nod u l î n formă de sferă turtită , cu câte 6 peta le î n rel ief este
180
d ecorat cu 6 retu l i cu 5 peta le şi fructe d e fra g i . Pa nerul cupei este com p us

d intr- u n ornament de 6 scoici (coch i l i i cu profi l e radia le) l a intersecţia
că rora a p a r monturi cu mici g ra nate încad rate de a ri pioare . O friză de cri n i
su rmontează compoziţi a . Li nia cupei uşor evazată spre g u ră . Sta re b u n ă
de conserva re . Nemarcat. Dimensi u n i : 1 = 2 1 cm, D b = 1 1 ,4 cm, D g = 9 c m ,
G = 29 0 g . P h . ev. B uneşti ( Bodendorf) , n r. inv. 2/4. ( PI . LX, fig.70 ) .
( Lit. : V. Roth , Kunst. . . I. Gold. . . , p. 1 3 1 , n r. 295, pl . 1 2 6/3 ) .
7 1 . Potir, a rg i nt a u rit, atel ier braşovea n , ma istru a u ra r, STE FAN WELTZER

II ( 1 70 0 - 1 7 34 ) , datat, 1 7 1 7 . Picior p i ra m i d a l cu o l i nie evazată spre bază ,
seg mentat în 6 câ m p u ri d ecorate pri n ciocă n i re, în rel ief cu motive flora l e şi
măşti d e îngeri îna ri paţi i nte rpolaţi l ujeri lor vegeta l i . Ta l pa lobată , netedă,
îngu stă . Sti l us u l ba lustru , nod sfe ric, tu rtit, profi l median, împa rte două
câ m p u ri d ecorate cu motive vegeta le sti l izate. Coşul cupei aju rat, motiv
flora l învol utat, friză de cri n i aşezată pe un brâ u , aspect a rg i ntiu-cenuşi u .
Cupa n etedă , uşor evazată spre g u ră este a u rie. Ca n e l u ri l e picioru l u i s u nt
a u ri i , ornamentica a rg i ntie. Sigla ma istru l u i a u rar este poa nsonată pe
ta l pa : „S.W. " sub coroa n ă . I nscri pţie g ravată pe ta l pă cu ca ractere chiril ice :
„S-au dat de Sa va Constantin Mareea, 1 71 7". Sta re bună de con serva re.
Dimensiu n i : 1 = 26 cm, D g = 9 , 5 cm . M uzeul bisericii ort. Sf. N icolae d i n
Scheii Braşovu l u i , n r. i nv. 4 9 . ( PI . LX, fig . 7 1 ) .
7 2 . Potir, a rg i n t a u rit, atel ier braşove a n , maistru a u ra r M ICHAEL MAY

II ( 1 Y3 1 - 1 776), a doua j u mătate a seco l u l u i a l XVIII- iea . Soclu ci rcu l a r,
bom bat, ta l pa i n e l a ră, netedă, g ravată cu o i n scripţie cu ca ra ctere chiri l ice :
„Acest sfânt potir s-au dăruit sfintei biserici din Hărman de robul lui
Dumnezeu, Vasile Lupan din Schei, 1 3 mai 1 799". Registru l bombat a l
socl u l u i este decorat c u o friză d e pal mete g ravate. Picioru l con i c, evazat
spre bază prezi ntă o suprafaţă netedă . Zona superioa ră poa rtă o montură
d i n fru nze striate . Sti l us u ri l e ci l i n d rice sunt nedecorate. Nod u l pi riform este
acoperit de 4 peta le de l a u r striate . Coşul cupei format d i ntr- u n d u blet de
peta l e striate, de l a u ri . Cu pa netedă a re o l i n i e evazată spre g u ră . Ma rcaj
pe şina tă l p i i . Atri buirea s-a făcut prin a n a l ogie cu aspectul socl u l u i poti ru l u i
d e l a Sel iştat. Sta re d e co nserva re bună . Ph. ort. Hărm a n , n r. i nv. 3 1 .
( P I . LXI, fig . 7 2 ) .
7 3 . Potir, a rgint a u rit, atelier bra şovean, ma istru M . H . , secolul a l

XVIII-iea . Piciorul pira m i d a l c u 6 feţe lobate, evazate spre bază, sprij i n ite
pe u n soclu bom bat. Ta l pa lobată este decorată cu motive flora l e a rcu ite în
vol ute a rgintii demarcate de trasee a u ri i . Lobii a u ri i . Ma nşetă vegetal ă a u rie
înch ide picioru l . Sti l usurile sunt c i l i n d rice. Nod u l sferic decorat cu u n motiv
fitomorf sti lizat şi rom b u ri în zona media n ă . Pa nerul cupei este com pus d i n
motive flora le aju rate c u aspect a rg i ntiu, flori şi vrej u ri a rcu ite închise de o
friză d e cri n i . Cupa netedă a re aspect a u ri u la exterior şi a rg i ntiu l a i nterior.
M a rcaj pe ta l pă l a exterior cu sigla maistru l u i a u ra r „ M . H . " ( relativ vizi bi l ă ) ,
sub coroa n ă . Inscri pţionat: „Reparat 1 932 ". Sta re b u n ă d e conserva re.
Dimensi u n i : 1 = 1 9, 5 cm, D g = 9 cm, G =408 g . Ph. ort. Sf. N icolae,
181
Făgăraş, n r. inv. 1 . ( P I . LXI, fig.73 ) .
Potire În stil baroc cu suprafeţe netede, lucioase,

secolul al XVIII-iea
74. Potir, arg i nt a u rit, atel ier braşovea n , maistru a u ra r M ICHAEL MAY
II, a doua j u mătate a seco l u l u i a l XVIII-iea . Picior con i c evazat spre bază ,
montat într-un soclu bombat l a rg , cu ta l pa circu l a ră . Câmpul bom bat a l
socl u l u i este decorat c u o friză vegeta l ă d e pal mete ciocă n ite ş i gravate.
Piciorul este prevăzut l a partea su perioa ră de u n d i sc zi mţat. Stil usurile în
formă de bal uştri . Nod u l eta lează eleme nte decorative rococo, protu bera nţe
în formă de fruct. Cupa cil i n d rică, buza g u ri i prezi ntă un l uciu a u riu i a r
restu l u n aspect a rg i ntiu mat. Nod u l şi friza d ecorativă a socl u l u i s u nt a u rite .
"
Ma rcaj cu i n iţialele ma istru l u i a u ra r braşovea n pe ta l pa soclu l u i : „ M . , s u b
"
coroană cu cifra „ 1 2 . Sta re bună d e conservare. Dimensi u n i : I = 1 5, 6 c m ,
D b = 9, 6 cm, D g = 7 , 3 cm, G = 1 8 0 g . P h . ev. Seliştat (Seligstadt) , n r. i nv.
2 2 . ( P I . LXII, fig.74 ) .
Expus la Buda pesta î n 1 9 1 3 şi Braşov - 19 8 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst I. Gold. , p . 1 5 2 , n r. 348, fi g . 78; T. Gya rfas,
... ..
Geschichte . , p. 54, pl . 1 3 1 ) .
..
75. Potir cu elemente forma l e î n stil e m p i re, a rgint a u rit, ate l ier sibia n ,
ma istru a u ra r DAN I E L D E N D LE R, 1 79 2 . Picior conic evazat spre bază ,
socl u bom bat, ta lpa lată, circula ră , suprafeţe netede, nedecorate. Sti lusuri
c i l i n d rice, nodul ci l i n d ric ma rcat cu doua benzi p a ralele g ravate . Cupa
ci l i n d rică , uşor evazată spre g u ră . Pe ta l pa picioru l u i apare ma rca a u ra ru l u i
sibian, 0 D Sta re b u n ă d e conserva re. Dimensiu n i : I = 2 3 c m , D b = 1 3
"
11 . . .
cm, D g = 9 , 3 cm, G = 3 70 g . Ph. ev. U n g ra (Ga lt) , n r. i nv. 1 . ( P I . LXII,

fig . 7 5 ) .
Expus l a B rasov, 1 9 8 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst.. . I. Gold. . . , p . 1 53 , n r. 3 5 2 ) .
7 6 . Potir, a rg i nt a u rit, atelier bra şovea n, maistru a u ra r G EORG

OLESC H E R J U N . ( 17 2 1 - 1 76 1 ) , seco l u l a l XVIII- iea . Picior conic, evazat
spre bază. Socl u bombat, hexalobat este împărţit în 6 cartuşe cu motive
b a roce, bucheţele de fructe şi vrej u ri , ciocă n ite, g ravate . Ta l pa cu trepte în
retragere a re suprafeţele netede şi lobate. Un d isc d i nţat separă piciorul
de nod . N od u l , în formă d e b a l u stru este com pus din b u l bi faţetaţi cu
suprafeţe nedeco rate. Cupa netedă, a m p l ă . Suprafeţele picioru l u i s u nt
a rg i ntii . M a rcaj pe ta l pa picioru l u i cu i n iţialele m a istru l u i : „G.O." şi cifra 1 2.
Sta re bună de conservare . Dimensi un i : I = 2 1 , 8 cm, Dg = 1 0 cm, G = 360 g .
Colecţia m uzea lă de a rg intă rie a Bisericii N egre B raşov, n r. i nv. 1/ 1 8 .
( P I . LXIII, fig. 7 6 ) .
Expus la B raşov î n 1 98 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst. I. Gold„ . , p . 1 36, n r. 30 5 ; T. Gya rfas, Geschichte . . . ,
..
p . 54, pl . 1 2/9) .
182
Catalogu/ orfevreriei medievale de cult din judeţul Braşov
Potire cu ornamente În stil rococo, secolul al XVIII-iea

77. Poti r, a rgint a u rit, atelier bra şovea n, ma istru a u ra r, IOHANN
BENCKN E R sen. ( 1 7 5 5- 1 8 0 1 ) . Picior con i c evazat spre bază , montat pe un
soclu format din trepte în retrag ere. Suprafeţele sunt împărţite în 6 câ m pu ri
demarcate prin muchii o n d u late. Decoru l feţelor picioru l u i este format
d i ntr- u n motiv piele d e şarpe, ciocă nit, a lternând cu portretu l , D u m nezeu
Tată l , cu n i m b tri u n g h i u l a r, C h rist cu n i m b ova l , cu o cruce în mână şi u n
potir î n cea l altă , a cvi l ă c u a ri p i înti n se ş i n i m b rotu n d . Pa rtea su perioa ră a
picioru l u i prezi ntă o m a n şetă scu rtă şi u n d isc ca nelat. Sti l us u ri l e sunt de
tip mosor. Nod u l , consola, de formă rococo prezintă trei feţe decorate cu
rocca i l l e în rel i ef ca re formează ca rtuşe cu motivul viţei de vie şi ciorchi n i
de strug u ri ( a l uzie l a fu n cţia l iturgică a poti ru l u i , la tema bibl ică „Iisus cu
viţa"), a lternând cu peta le rel iefate pe u m ă ru l nod u l u i . Pa neru l cupei este
compus d i n motive vegeta l e d ispuse în sti l rococo. Lujeri vegeta l i , împletiţi,
învo l b u raţi, arcu iţi în vol ute şi rocca i l l - u ri formează trei cartuşe în ca re sunt
i n cizate i n scripţi i în l i m ba germană cu m i nuscule lati n e : „Nemet hin trincket
a/le daraus. Dieser Kelch ist das neue Testament in meinem Bluth. Donovit
Pet: (rus) Hiemesch Senator 1 760 d. (ie) 9. Sep: (tembris) ". C u pa netedă,
a u rită. I n med a l i o n u l cu i n scripţie este poa nsonată m a rca maistru l u i
a ura r bra şovean c u i n iţia l e l e : „I.B." şi „ 1 2". Sta re b u n ă de conserva re .
Dimensi u n i : 1 = 25 , 7 cm, D g = l 0 , 8 cm, G = 626 g . (Analog i i cu poti ru l rococo
de la Râşnov ) . Colecţia m uzeală de arg intărie a Bisericii Negre,
Braşov, n r. i nv. I/ 1 5 . ( PI . LXIII, fig. 77) .
( Lit. : V. Roth, Kunst. . . I. Gold„ . , p. 1 4 5 , n r. 3 3 0 , ftg . 7 1 ; T. Gya rfas,
Geschichte„ . , p . 56, p l . 1 3 5 ) .
78. Poti r, a rg i n t a u rit, atel ier bra şovea n, maistru a u ra r, IOHANN

B E N C K N E R sen, 1 77 9 . Picioru l con i c se evazează spre bază, tal pa formată
d i n trepte în retragere cu suprafeţe netede, conturu l d ispus în a colade. Lobii
picioru l u i sunt decoraţi cu trei ca rtuşe cu scene în rel ief ciocă n i t : N aşterea
l u i I isus, I n c h i n a rea m a g i lor, Botezul l u i Iisus. Contururile ca rtuşelor sunt
formate din rocca i l l - u ri . Pa rtea superioa ră a picioru l u i prezi ntă ca n e l u ri
rad iale şi o ma nşetă scu rtă . Sti l usurile s u nt tip mosor. Nod u l consolă cu
trei feţe, m ă rg i n ite cu rocca i l l -uri eta lează ca rtuşe cu motivul viţei de vie
cu stru g u ri , a ltern â n d cu peta l e d ispuse pe u meri . Două discuri canelate
decorează baza sti l u s u l u i i nferior şi al cupei . Pa neru l cu u n motiv vegeta l
aju rat, învo l b u rat cu l ujeri cu ciorch i n i de struguri dispuşi în m işca re, de
factură rococo, prezi ntă trei cartuşe cu teme bibl ice din cicl u l cristologie:
�ugăciu nea l u i I isus pe M u ntele M ă s l i n i l o r, Crucifica rea M â ntuitoru l u i ,
!nă lţa rea l u i Iisus l a cer. O friză de l ujeri împletiţi, înnodaţi s u b pal mete
vegetale şi coşu ri de fructe (co rn u l abu ndenţei) închide întreaga com poziţie.
Cupa ci l i n d rică, netedă, a u rie este i n scri pţionată pe j u mătatea d e s u s :
„Hac Artificiosum Opus factum este de Ioh (anne) Benckner. An(n)o
1 779. D. L. S. ". Pe m a n şetă a p a re i nscri pţi a : „Sumptib(us) Eccl. (esiae)
Compar. (atum) 1 780. ". Sta re bună de conserva re . Dimensi un i : 1 = 2 5 , 3
cm, Dg = l 0,2 cm, G = 700 g . Colecţia m uzeală de a rg i ntărie a Biserici i
1 83
Negre-Braşov, n r. i nv. 1/ 1 7 . (PI.LXIV, ftg.78 ) .

Expus l a Bra sov i n 1 98 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst. . . I. Gold. . , p . 146, n r. 33 1 , p l . 13 3/3 ) ; T. GyrMas,
.
Geschichte , p . 56, p l . 8 ) .
...
79. Potir, a rg i nt a u rit, ate l ier braşovea n, maistru a u ra r, JOSEF BENCKN ER

( 1 7 3 1 - 1 78 3 ) , datat 1 6 1 6 şi 1 77 3 . Picior pira mi d a l evazat spre bază , soclu
bom bat cu ta lpa festonată şi suprafeţe în retragere netede. Cele 6 feţe a l e
picioru l u i prezintă m u c h i i a scuţite, cu rbate, î n sti l rococo, fi i n d decorate
cu motive : solzi în ca rtuşe a l u ng ite, alternâ nd cu fig u ri l e, D u m nezeu Tată l
cu n i m b tri u n g h i u l a r, o a cvilă cu a ri p i l e desch ise şi n i m b rotund (Sf. D u h ) ,
C h ri st c u n i m b ova l , o cruce î n mâna d rea ptă bi necuvântâ nd şi u n potir în
mâna stâ ngă (atri butele cred i nţei - Fides), p lasate în ca rtuşe cu contururi
rococo, volute, acolade, ciocă n ite în relief. Pa rtea superioară a picioru l u i
este decorată c u o m a n şetă scurtă şi u n disc canelat, sti l usurile, ti p mosor.
Nod u l consolă, de fo rmă tri u n g h i u lară şi conturu ri a rcu ite în sti l rococo este
ornamentat cu ciorch i n i de stru g u ri cu viţă de vie, d ispuşi în ca rtuşe cu
re l i efuri de roccai l l - u ri rococo şi peta le vegeta le a m p l e pe u meri. Totul este
turnat în rel ief. Coşu l cupei, cu aspect arg inti u, p rezi ntă un orna ment vegeta l
cu l ujeri sti l izaţi, învol utaţi, împletiţi, dispuşi în mişca re, în sti l rococo.
Pa nerul este tu rnat în rel ief, i ncizat şi aj u rat. El eta lează trei med a l ioane cu
conturu ri rococo, rocca i l l - u ri decorate în câ mpul centra l cu i nscripţii latine
cu semn ificaţie memoria l ă : „Pastor(e) Paul/o Spick Chr. (ist)o Sacrum-Georg
Greishing Ros. (noensis) cum conjuge sua-Ecclesiae dedicavit A(nn)o 1 61 6".
Inscripţie pe tal pă : „ Calicis tam Operculi huius in(n)ovatio pio Past: (orali)
Studio Steph: (ani) Roth, facta a Mich : (aele) Marcel Ros. (noensi) enisq(ue)
heredibus M:K: Pro : J: (udice) G: M; or: (ganista) et it (em) Tho: (ma)
Veineter Ros (noensibus) A (nn)o 1 773. M: (nse) Jan : (uarii). " Conţin utul
i n scripţiei 5;e referă la confecţionarea poti ru l u i în 1773, în timpul pastoru l u i
Stefan Rot h . Cu pa ci l i n d rică, uşor evazată spre g�u ră este a u rită l a exterior
şi i nterior. Pă rţi d i n o rn a m ente n u sunt a u rite. Intr- u n meda l ion al cupei
apare poa nsonată sigla m a istru l u i a u ra r, „J . B . " sub coroană şi cu titl u l de
Ag „ 1 2". Cu pa este o execuţie din 1 6 1 6 . Picioru l , nodu l , coşu l cupei, în sti l
rococo a u fost confecţionate în 1 77 3 de maistru l Josef Benckner. Sta re bună
de conserva re. Dimensi un i : I = 26 cm, D b = 1 4 cm, Dg = l 0 , 5 cm, G = 767 g.
Ph. ev. Râşnov ( Rose n a u ) , n r. i nv. 8 . ( PI . LXV, ftg.79 ) .
( Lit. : V. Roth, Kunst. . . I. Gold„ . , p. 148, n r. 3 36, pl . 1 3 3/2.
Autorul atri buie patern itatea lucră ri i d i n 1 773 ma istru l u i braşovea n Iosef
Benckner ( 1 7 3 1 - 1 78 3 ) însă , ea prezintă identităţi sti l istice cu poti rele d e
la Biserica Neagră c u n r. i nv. I/ 1 5 ş i I/ 1 7, datate şi semnate de maistru l
Ioha n n Benckner folosind i n scripţii pe cupă în acelaşi mod ) .
80. Potir, a rg i nt a u rit, atelier sibian, nemarcat, 1 74 5 . Picioru l pira m i d a l

c u 6 feţe evazate spre bază a re ta lpa l a rgă, ci rcu l a ră, festonată, nea u rită .
Suprafeţel e picioru l u i sunt demarcate d e much i i ondu l ate ti pice rococou l u i .
Com poziţia rococo eta lează motivul scoici i , la bază, rocca i l l -u ri , flori,
coş u ri cu flo ri dispuse în trei ca rtuşe ciocă n ite, în rel ief. Sti l u s u l i nferior
este ci l i n d ric. Nodul consolă, cu ornament rococo, asemenea u n u i ca pitel
184
m i n i atu ra l este turnat cu motive în rel ief, peta le, l ujeri, scoici, motiv
g ri laj , p rofile a rcu ite . Sti l usul superior este masiv şi ci l i n d ric. Pa nerul p l i n
eta l ează u n orna m e nt com plex rococo, contu ru ri a rabesc şi rocca i l le- u ri,
motive vegeta le i ntră în compoziţie formâ n d ca rtuşe în ca re apar subiecte
plastice, coş cu fructe. Compoziţia este închisă de u n profi l d u b l u geometric,
su rmontat de rocca i l le- u ri tu rnate într- u n rel ief meplat. Aspect a rg i nti u .
Cu pa ci l i n d rică , a u rită este i n scripţionată p ri n g ravare cu litere a ntiqua, în
l i m ba g reacă : „ I N C H INAT DE PREAONORATU L D O M N KONSTA STE FAN DIN
!ANI NA, PENTRU BISERICA COM PANIEI GRECESTI DIN BRASOV, I N SIBIU,
1745". M a rcaj i l iz i b i l pe buza tă l p i i . Sta re bună d e conserva re . Dimensiu n i :
1 = 26 cm, D b = 1 3 , 5 cm, Dg = 1 0 cm, G = 530 g . Ph. ort. a biserici i g receşti
Sf. Treime, B raşov, n r. i n v. 98/ 3 . ( P I . LXVI, fig.SO ) .
Potire executate În secolul a l XIX-iea

8 1 . Poti r, a rg i nt a u rit, atel ier braşovea n , maistru a u ra r, CH RISTIAN
GOTTLIE B FLEISCH E R ( 1 82 5 - 1 888), datat 1 840 . Picior ci l i n d ric cu socl u
bom bat, ta l pa festonată în acolade, netedă, cu două trepte în retragere.
S u p rafaţa socl u l u i este îm părţită în 6 câ m p u ri cu lobi ornamentaţi în sti l
baroc şi motive vegetal e a rcu ite în vol ute, scoici, flori , flori în vază . Pa rtea
su perioa ră a picioru l u i este decorată cu o m a nşetă d ra pată şi u n nodul
crenelat. Stilusurile c i l i n d rice s u nt tip mosor. Nod u l sferic, ca nelat în 6
câ m p u ri vertica l e, în formă d e fruct este d ecorat prin ciocă n i re şi g rava re
cu d iverse motive vegeta le. Coşu l cupei a re u n d ecor aju rat, vrej u ri de
viţă d e vie cu ciorchi n i de stru g u ri dispuse în patru reg istre a rg i ntii . Cu pa
a u rie cu i n scripţie g ravată : „ ROSENAU ER. KIRC H E N . KELCH . A N ( N ) O
1840. M . M . R. M . E . H . G .T. W. KIRCH ENVATER. T. W. G . M .". Pe suprafaţa tă l pii
picioru l u i a pa re ma rca ma istru l u i , „C.G.F. şi 1 2", titl u l Ag . Sta re bună de
co nserva re . Dimensi u n i : 1 = 18 cm, D b = 1 0 , 2 cm, Dg = 8 cm, G = 37 0 g . Ph.
ev. Râşnov ( Rose n a u ) , n r. i nv. 2 3/a . ( PI . LXVII, fig .8 1 ) .
(Lit. : V. Roth, Kunst. .. I. Gold.„ , p. 1 59, n r. 37 5 , p l . 1 36/2) .
82. Potir î n sti l neogotic, a rgint a u rit, atelier braşovea n, maistru a u ra r

H EI N RICH J ECKELI U S ( 1845- 1 8 6 3 ) , d u p a T. Gya rfas î n Geschichte„„ sau
( 1863- 1 8 8 7 ) d u pă I u l i us Bielz în Arta aurarilor. „ . Data re : a doua j u mătate
a seco l u l u i al XIX- iea . Ta l pa netedă, a u rită, pol i lobată , rea lizată în trepte în
retragere. Soc l u l circ u l a r, decorat cu u n motiv a rh itectu ra l neogotic, aju rat,
a rcuri gotice s u rmontate de fle u roane în ca re sunt p lasate câte două ferestre
ova le şi u n a rotu ndă, deasupra cu trefle gotice . Piciorul scu rt, prismatic
prezintă profi l e gotice cu much i i a scuţite, i ntens rel iefate, evazate spre bază .
Pa rtea superioară a picioru l u i prezintă o ma nşetă formată d i n 1 2 console în
S. Sti l usurile prismatice, cu 6 feţe sunt d ecorate cu u n motiv a rhitectura l ,
ferestre gotice rel i efate. Nod u l , sferă aplatisată , decorată c u peta le gotice
a scuţite, în rel ief, prezi ntă pe a m bele feţe buto n i prismatici, romboida l i ,
d ecoraţi c u patru peta le î n cruce. Coş u l cupei poa rtă u n ornament a m p l u ,
masiv. Baza i n tens rel iefată , e com pusă d i n motive vegetal e c u contu ru ri
d ra pate, învo l b u rate . Registru l pri ncipal este ornamentat cu o friză în ca re
185
s u nt d ispuse statuetele celor 1 2 a posto l i în ronde-bosse, aşezaţi pe console,

s u b baldach i ne, d o m i n ate de fleşe cu fleu roa n e . Personajele sunt demarcate
de ferestre gotice a l u ngite şi treflate la partea su perioară . Cu pa a u rită ,
evazată spre g u ră . Sta re d e conserva re b u n ă . Di mensi u n i : I = 3 1 cm, D b = 1 6
c m , Dg = l 0 , 5 c m . P h . ev. Lovnic, n r. i nv. 1 9 . ( P I . LXVIII, fig. 8 2 ) .
83 . Potir neobaroc, a rgint a u rit, atelier bra şovea n , maistru a u ra r CARL

RESCH ( 184 1 - 1 9 0 5 ) , a doua j umătate a seco l u l u i al XIX-iea. Ta lpa ci rcu l a ră ,
netedă , socl u l bom bat, ciocă n it c u u n ornament vegeta l , flori încad rate d e
l ujeri a rcuiţi . Picioru l conic, evazat s pre bază . N o d u l i nferior semisferic este
d ecorat cu o coleretă de tra ndafi raşi tu rnaţi în rel ief. Nod u l med i a n , tip
bal ustru este neted . Nod u l su perior, tip bal ustru a re un brâu rel iefat cu flori
sti l izate . Sti l u su l s u perior este tip mosor. Pa nerul cu pei este dezvoltat până
în treimea su perioară . Ornamentica este com pusă din motive vegeta l e , flori,
fructe, l ujeri în nodaţi, învol utaţi, a rcu iţi în sti l neoba roc. Cupa ci l i n d rică
a re buza uşor răsfrâ ntă . Ornamentele s u nt a rg i ntii, cupa e a u rită . M a rca
ma istru l u i a u ra r Carl Resch este a pl icată pe picior, „C.R." şi titl u l de Ag,
n r. „ 13". Sta re bună de conserva re. Dimensiu n i : I = 27 , 7 cm, D g = 9 , 5 cm,
G =400 g. P h . ev. Codlea (Zeiden ) , n r. i nv. 56/39. ( P I . LXIX, fig.83 ) .
( Lit. : V. Roth , Kunst. I. Gold. , p . 1 6 1 , n r. 38 3 , p. 142, fig . 66 ; T. Gyrafăs,
.. ..
Geschichte , p. 58 etc . ) .
...
84. Poti r, a rgint a u rit, atelier bra şovea n , maistru a u ra r LORENTZ

ROM E R ( 1 798- 1 8 3 4 ) , prima j u mătate a seco l u l u i a l XIX- i e a . Ta l pa circu l a ră ,
n etedă, soclu bom bat, d ecorat pri n ciocă n i re cu u n motiv ba roc î n rel ief,
compus d i n trei cartuşe cu aspect d e grilaj , cu flori d ispuse în rom b u ri ,
d e m a rcate d e câte d o u ă profi l e a rcu ite, curbă contra cu rbă . Picior con ic,
n eted , cu m a n şetă , cu peta l e la partea su perioară şi un d isc crenelat ca re
îl demarcă d e sti l us. Trei sti l usuri ci l i n d rice, netede. Două nod u ri sferice,
u n u l mai m i c, cel s u perior, mai m a re cu suprafeţe netede. Pa neru l cupei,
dezvoltat până în trei mea superioară este d ecorat, ca şi socl u l picioru l u i ,
c u u n motiv ba roc d ispus î n trei ca rtuşe ova l e cu floricele m ici, d ispuse
în motiv g ri l aj , demarcate prin câte două roca i l le- u ri . Friza este înca d rată
de două b râ u ri în torsad ă . Zona su perioară a paneru l u i este d ecorată cu
o bandă zig-zag -ată, o friză cu peta le ova le inegale. Cupa n etedă, a u rită .
Sta re bună d e conserva re. D i mensi u n i : I = 26 c m , D b = 1 4 , 5 cm, Dg = l 0 , 3
cm, G = 609 g . P h . ev. Bod, ( Bren ndorf), n r. i nv. 3 5/a . Expus la Bra şov în
1 9 8 7 . ( P I . LXIX, fig.84) .
( Lit. : V. Roth, Kunst. I. Gold , p . 1 55/ 1 56, n r. 360, p l . 1 3 6/4 ) .
.. ...
Pahare executate În secolele a l XVII-iea şi a l XVIII-iea

85. Pah a r baroc, a rgint a u rit, ate l ier ita l i a n ? , seco l u l a l XVIII- iea . Ta lpa
circu l a ră , uşor bom bată , decorată prin g rava re cu u n motiv d e pal mete
vegetale. Corpul tronconic, d ecorat la bază cu o friză cu motive sti lizate,
186
m i n iatura le, m ă rg i n ită d e u n brâ u perlat şi u n u l neted . Câ m p u l central

este orna mentat în meplat cu o com poziţie d ecorativă com p l exă : motive
vegetal e, l ujeri împletiţi, ra m u ri de m ă s l i n , motive flora l e, flori cu 6 peta l e
c u vrej î n vol ute, motiv zoomorf, d ragoni c u ca p de şa rpe, împletiţi între
traseele vegetale ( s i m bo l u l a pei) . Fond a u ri u , d ecor arg i nti u . U rmează
un brâ u cu un motiv flora l dispus între benzi încrucişate . Friza su perioară
mărgin ită d e două brâ u ri perlate , poa rtă în mod u nita r a celaşi d ecor ca a l
tă l p i i : pal mete vegetale g ravate, rel i efate. Buza vas u l u i , netedă , a u rită ,
răsfrâ ntă . Nemarcat. Sta re b u n ă de conservare. Dimensi u n i : 1 = 1 3 cm,
D b = 8 , 5 cm, Dg = l O cm, G =4 5 0 g . M uzeu l bisericii ort. Sf. N icolae din
Scheii Braşovul u i , n r. i nv. 3 1 6 . ( P I . LXX, fig.85 ) .
Expus la Brasov i n 1 98 7 .
8 6 . P a h a r baroc, a rgint a u rit, atelier tra nsi lvă nean, j u mătatea seco l u l u i
a l XVII-iea . Ornamentica c u motive baroce, ciocă n ite î n rel ief: fructe ce
com p u n tema corn u l abu ndenţei, contu ru ri de tip l a m b rech i n e . Buza
gurii, g ravată cu o i n scripţie memori a l ă mag h i a ră : „Paczolai + Babbara
+ Anno 1 671 A fost în posesia doctoru l u i G h . Brătă nescu d i n Feld ioa ra ,
".
î n perioada i nterbel i că ş i „ S - a pri m it d e l a o ţiga ncă d i n larăş, j u d . Trei

Sca u ne". Actu a l mente n u se cunoaşte unde se afl ă această piesă, dar a m
considerat importa ntă recu pera rea ei memori a l ă pentru va loarea a rtistică
specifi că atel ieru l u i tra nsilvănean ca re l-a prod us. ( PI . LXX, fi g .86 ) .
87. Pahar baroc c u soclu , a rg i nt a u rit, atelier braşovea n , maistru a u ra r

GEORG H ELTN E R, 1672. Ta lpa i nelară, soclu c i l i n d ric decorat prin ciocă n i re
cu o friză : cai în a lergare şi motive flora le . Soclu l demarcat de corp printr- u n
brâ u perl at, î n relief. Corp u l tronconic este decorat p r i n ciocă n i re, î n rel ief
cu motive baroce . Compoziţia este formată d i n trei meda l ioane ova l e în ca re
sunt reprezentate : u n ca l ra mpa nt, u n cerb cu ca pul conturnat într- u n decor
vegeta l şi u n grifo n . Medalioanele sunt demarcate de fig u rinele în relief a l e
u nor herme înari pate, c u bustu l g o l , o eşa rfa dispusă peste şol d uri. Capul
reprezi ntă fi g u ri femi n i ne cu pă r câ rlionţat, a coperit de o pă l ă rie tiro l eză cu
pene, aşezată pe o p a rte, după moda epoci i med ieva le. Baza com poziţiei
eta lează u n motiv bogat cu fructe, „corn ul a b u ndenţei". Orna mentica ,
excelent rea l izată teh n ic şi com poziţion a l , cu motive vegeta le, a ni m a l iere,
a ntropomorfe, d i n repertoriu l trad iţiei indoeuropene, atri buie fu n cţia de
pahar de vânătoare . Sta re de conserva re bună . Aspect a u riu l a exterior
şi a rg i ntiu l a i nterior. Ma rcaj pe talpă l a exterior cu sigla maistru l u i a u ra r
bra şovean, „ G . H . " s u b coro a n ă . Dimensi u n i : 1 = 1 9 , 5 c m , D b = 7 , 5 cm,
D g = 9 , 5 c m . M uzeul bisericii ort. Sf. N icolae d i n Scheii Braşov u l u i , n r.
i nv. 5 1 . ( PI . LXXI, fig .87 ) .
Expus la Bra şov - 19 8 7 .
8 8 . P a h a r de c u n u n ie, t i p trom petă, a rgint a u rit, ciocă n it, cizelat,

g ravat, executat în sti l u l Renaşterii , ate l ier transi lvănea n , nema rcat, datat
1 60 1 . Morfologic, piesa eta lează o l i nie g raţioasă, zveltă , evidenţiată de u n
socl u d u b l u m a rcat d e d o u ă profi l e ci rcu l a re, la pa rtea inferioară a corpu l u i ,
zon a superioară fi i n d dezvoltată tip trom petă . Ornamentica este rea lizată
187
d i n l a m brech i n e g ravate, i ncizate, a u rite, plasate deasu pra profi l u l u i

su perior a l socl u l u i , d e asemenea a u rit. S u b buza g u ri i a p a re o i nscripţie
g ravată în l i m ba latină : „VI RTUTE DV CECOMITE FORTUN P. RM . 1 6 0 1 .".
Sta re bună de conserva re. Dimensi u n i : 1 = 20 , 5 cm, D b = 8 , 8 cm, Dg = l O cm.
P h . ref. Odorheiu Secuiesc, jud. H a rg hita . ( P I . LXXII, fig.88) .
89. Pahar În sti l u l Renaşterii, tip piele d e şa rpe. Arg i nt a u rit, ciocă n it,
nemarcat, ate l ie r tra nsilvănea n , datat pri n a n a logie - 1 6 2 8 . Piesa executată
a re o formă uşor tronconică cu buza evazată . Ornamentica eta lează u n
d ecor vă l u rit, ciocă nit, t i p piele de şa rpe, baza şi g u ra a u rite, netede,
pa rtea su perioară a corp u l u i ma rcată cu o monedă încastrată, din a rgint
a u rit. Moneda, datâ nd d i n 1628, d i n vremea pri ncipe l u i Tra nsilva n i e i G a b riel
Beth len ( 16 1 3 - 1 6 29 ) a cărui rema rca bilă domnie este i l ustrată şi pri n
n u meroase emisiu n i moneta re . Ta lerul prezi ntă p e avers bustu l principe l u i
î n a rm u ră, ca p u l descoperit, î n m â n a d rea ptă ţ i n e u n sceptru, o adeva rată
a rtă a portretu l u i , înca d rat de o legendă ci rcu l a ră specifi că : „ * GABR *
D * G * SA * R * I M P * ET * TRANS * PRINCEPS * ". Reversu l , scut
împodobit, încoronat cu ste ma u n g a ră şi tra nsilvană, cu scutu l l u i Bethlen, în
m ijloc este i nscripţionat în colţuri l e de sus : „C - C" (Ca mera Cassoviensis),
monetă ria din Kosice şi legenda ci rcu l a ră : „ PAR * RE * HVN * DNS * SI
* CO * RATIB * DVX * 1628 * " . Moneda este consem nată în cata log sub
titl u l d e ra ritate. Sta re bună d e conserva re. Dimensiu n i : 1 = 1 2, 7 cm, D b = 7 , 3
c m , Dg = 9 , 2 c m . P h . Ref. Odorhe i u Secuiesc, j u d . H a rg hita . ( PI. LXXII,
fig.89 ) .
Căni cu ornamente renascentiste executate

În secolul al XVII-iea
90. Cană cu capac, a rgint a u rit, ciocă nit, ma rcată pe tal pă cu i niţialele
M . H . , presu pus m a istru a u rar braşovea n, M E RTEN H U N D E RTSCHAFF
a l i a s H E M M EL ( 1 629- 1 633) (In sprij i n u l atri bu irii piesei u n u i atel ier
braşovean pledeaza forma evazată a corpu l u i , identificată în patri m o n i u l
d e a rg intărie a l j u d . Braşov, predi lect a bordată de atel ierele loca le, p recu m
şi ornamentica specifică a u ra rilor braşoven i , concepţiei sti l i stice p roprii
primei j u mătăţi a seco l u l u i a l XVII-iea ) . O pos i b i l ă a ltă atri b u i re ar fi a
ma istru l u i a u ra r sibian M a rtinus Herm a n n II ( 1 628- 1 643) ca re l u crează
în aceeaşi perioadă stil istică , folosind un poa n son asemănator, cu i n iţia l e l e
M . H . , ceea c e face dificilă tra nşa rea patern ităţii piesei. P e baza perioadelor
d e activitate a maiştri lor menţionaţi, a a n a logiilor şi criteri il o r sti l istice
se poate eva l u a execuţia că n i i în j u ru l a n u l u i 1630 . Corpul a re o l i n ie
evazată , m a i pro n u nţată spre bază, unde ta lpa este s u b l i n iată prin trei
p rofi le. Capacu l este în formă de ca lotă cu trepte în retragere, su rmontat
de un buton bal ustru . Toa rta cu o l i n ie a rcuită , şerpuită, prezi ntă pe u m ă r
o ba l a m a î n care este fixată o şarn ieră uşor îndoită . Orna mentica corp u l u i
este formată d i n vrej u ri învol utate, compuse î n l a m b rech i ne, d is puse pe
partea su perioa ră şi inferioară a acestui a . Motivele sunt a u rite i a r zona
med iană a corpul u i este netedă cu aspect a rg i nti u . S u p rafaţa capa cu l u i este
188
de asemenea decorată cu l a m b rechine vegeta l e a u rite . Toa rta este g ravată

cu un motiv vegeta l mea n d ric. Stare bună de conservare. D i mensiu n i : I = 23
cm, D b = l l , 6 cm, Dg = 7 ,4 c m . P h . ref. Odorheiu Secu iesc, j u d . H a rg h ita .
( P I . LXXIII, fig.90 ) .
9 1 . Cană c u capac, î n sti l renascentist, a rg i nt a u rit, ciocăn it, cizelat,

nemarcată , presupus atelier braşovean, datată : 1 6 6 9 . Corpul cu o linie
tronco nică, baza m a rcată de o ta l pă ci rcul a ră îngustă şi u n profil superior.
Capacul în formă de ca lotă , cu o protu bera nţă centra l ă a re o buză profi lată .
Toa rta a rcuită se termină într-o buclă cu a rcuire inversă . Şarniera în formă
de S este fixată în bala m a . Ornamentica corp u l u i se desfăşoară pe trei
registre ci rcu l a re : registru l inferior este decorat cu u n motiv vegeta l compus
d i n vrej u ri mea n d rice d ispuse în elipse, celela lte două reg i stre, plasate l a
extremităţi le corpu l u i sunt g ravate c u l a m brech ine vegeta l e şi a ra bescu ri
cu conturu ri identice . M otivele sunt au rite iar zona med i a n ă a corp u l u i este
de a spect a rg i ntiu. Capacul prezintă un decor ciocă nit a lcătu it d i n motive
vegetale învolutate, în rel ief şi o p lachetă cu efigia l u i C h rist, cu legendă pe
protu bera nţa centrală . La interior, capacul este m a rcat cu o plachetă în rel ief
cu tem a D u m nezeu-Tată l , Ch rist răstig nit şi poru m bel u l -Sf. D u h . I n scripţia
ca pacu l u i în legend ă : „ * DVS I ESUS CRIST. REX VENIT IN ( PACE ? ) *
CONSCE N U E N S I N CELOS". Toa rta poartă u n d ecor g ravat cu ove s u p ra puse,
termi nată într-o mască-bust mi l ita r cu ba rbă, tu rnat. Feţele latera l e a l e
ba l a m a l ei şarnie rei s u nt decorate c u câte o mască . I nscripţie g ravată p e şina
tăl p i i , la exterior: „A N N O * 1 669 * B * I * ", presu pus a utor a l piesei, date
fi i n d i niţia lele, d ata rea şi a m pl asa rea inscripţie i . Lipsă buto n u l capac u l u i .
Stare bună d e conserva re. Dimensi u n i : I = 3 0 cm, Db= 1 2 , 9 cm, Dg = 8 , 1 cm.
Ph. ref. Odorheiu Secuiesc, jud . Harg hita. ( P I . LXXIV, fig.9 1 ) .
9 2. Cana „ Recensământul l u i Quirinu s", în sti l renascentist, a rgint

a u rit, turnat, ciocă n it, m a rcat pe fun d u l vasu l u i cu i n iţialele maistru l u i
a u ra r „G.V." şi titl u l d e Ag ., 1 3 . Opera o atri b u i m ma istru l u i a u ra r s i b i a n
GEORG VEI N H O LDT I ( 1 68 3 - 1709), sfâ rşitul seco l u l u i a l XVII-i e a . Ta l pa
circ u l a ră d eco rată cu u n brâ u perlat, socl u bombat de aspect a rg i ntiu este
orn a m entat cu un motiv vegeta l bogat, în rel ief plat, vrej u ri a rcuite în ca re
sunt i nterpolate câte o scoică . Soclu l este separat de corp u l că n i i d e u n brâ u
a u rit, î n torsadă şi u n reg istru circu l a r, neted , a u rit. Corpu l ci l i n d ric, de
aspect a rg i nti u este ornamentat în basorelief, prin turnare cu tema şi scena
biblică „ Recensămâ ntu l lui Quirinus". Personajele plasate într- u n decor
arh itectu ra l a ntic şi a rbori în p l a n u l doi sunt împărţite în două categorii :
autorităţi le, Qu i rinus şi soldaţii în veşmi nte m i l ita re romane, cu săbii scurte şi
scuturi, si popu l aţia civi lă a dusă cu forţa, în veşmi nte a ntice, d ra pate. Toate
personajele sunt su rpri nse cu o gestică ind ividual izată şi sugestivă , specifică
momentu l u i de atmosferă tensionată . M i şca rea este vie, deşi scena a pa re
pasivă , fără conflicte . Î n prim pla n , g uvernatorul Quiri n us a şezat pe tro n ,
într- u n decor a rh itectu ral a ntic este plasat l a aceeaşi înălţime cu celela lte
personaje ca re stau în picioare şi expri mă d iverse atitud i n i p roprii stării de
spi rit. Gestica lui este elocventă , mâna d rea ptă rezemată în şold, str:,â nge u n
sceptru c u bici, m â n a stâ ngă, înti nsă spre personajele interogate . Intreaga
189
sa atitu d i n e i m peria l ă exprimă forţă, autoritate, ascu lta re . Alături se află u n

soldat roman c u sul iţa î n mâna stângă, î n poziţie de su praveg here. Ceil a lţi
sold aţi rom a n i d ispuşi între personajele civi le sunt mai înalţi decât acestea
şi expri m ă o atitu d i n e vigi lentă . Faţă de m u lţi mea a d u n ată înai ntea tro n u l u i
s e d isti ng d o u ă personaje îngenu nchiate, M a ria ş i Iosif, într-9 atitu d i n e d e
supunere ş i ascultare . M a ria poa rtă sarcina în ch i p aparent. In iconografi a
m u ra l ă d i n ţă ri le române, tema a pa re foa rte ra r, e a este prezentă l a Argeş,
unde în faţa guvernato ru l u i , bogat înveşmâ ntat, Maria şi Iosif sta u în picioare
şi u n fu ncţio n a r le înscrie numele pe u n rotul us d esfăşurat. Recensământul
este a m i n tit în protoeva n g h e l ia l u i Iacov d u pă că lătoria la Beth lehem şi este
d escris şi în eva n g h e l i a a pocrifă a l u i Pseudo-Mate i . Scena a pa re a m pl u
pictată p e u n spaţiu l a rg l a Ka h rie-Djami d i n Consta ntinopol . G u ra căn i i este
demarcată de un registru ci rcu l a r identic cu cel al bazei corpu l u i . Capacul
bom bat, cu o bord u ră perlată ca şi a tă l p i i este su rmontat d e o ca l otă .
S u p rafaţa bombată a ca pacu l u i este decorată cu acelaşi motiv ca şi a l socl u l u i ,
vrej u ri i ntersectate şi scoici i a r ca lota este d o m i nată d e u n cerb turnat î n
ronde- bosse a şezat p e u n pat d e fru nzi ş . Pe ca pac, l a exterior, m a i a pa re
g ravat u n şarpe cu o coroană şi u n glob cu cruce, încercu it de două i n scri pţi i
în l i mba m a g h i a ră . La i nterior, ca pacul este g ravat cu motivu l pelica n u l u i
ca re îşi sfâşie pieptul pentru a -şi h ră n i puii cu sângele să u , înca d rat de o
i n scri pţie. Toa rta a rcu ită în formă de consolă este ornamentată cu u n motiv
vegeta l şi un ca p de ostaş cu coif ascuţit. Ba la maua este tu rnată în formă d e
fruct ca nelat. Şarniera este tu rnată î n for:,m ă de p a l ll) etă , a rcuită .
I nscri pţii pe ca pac : 11SOL. '1Z. VI MIKE,P E N KE VAN KO� I KASZARVAS
A FOIYOVIZEKRE"; 11A KE PEN KIVAN KOZIK AZ EN LELKEM TE
HOZZĂ D ISTEN"; „ KICSODA VOLNA N EKEM M ENYEK BEN TE
N Ă LOD N Ă L TO BB ES TE N Ă LODNAĂ L N E M GYO N O RK KO D O M AX";
„ISTE N N E K DICS O S E G E RE ADTA Ă RVA B ETH LEN KATTA ANNO VI
FO LD O M ". I n scri pţie pe ca pac la i nterior: „IESUS CH RISTUSNAK V E RE
TISTIT M EG MIN D E N B U N U N K B O L IAN a y 1 y p ". Traducere rel ativă
...
a textu l u i i n scripţionat: „CU M E DORUL C E RBULUI PE APE CU RGATOARE

PE PORTRET, SU FLETU L MEU O ADOR P ENTRU TI N E D U M N EZEULE. CINE
AR EXISTA PENTRU MINE SUS IN RAI MAI INALTATO R DE TIN E , SI N U
M A I N C H I N MAI S U S D E TI N E PENTRU CINSTIREA TA D U M N EZEULE.
DONATOARE : BETH LEN KATIA ANNO P E PAMANTU L MEU. SANG ELE LUI
I . C. N E PU RIFICA D E TOATE PACATELE". „ . Capodoperă a g e n u l u i , piesa
trădează o putern i că i nfl uenţă a Renaşteri i . Ea eta lează o u n itate sti l istică
perfectă, com pexitate în a bord a rea procedeelor teh nice, fidelitate plastică
până l a d eta l i u , o conce pţie a rtistică evo l u ată pri n trata rea com poziţională a
temei şi a scenelor, cu noştinţe despre perspectivă, rafi na ment în execuţie,
l a ca re dacă a d ă u g ă m şi ca l itatea d e ra ritate, vech i me, semn ificaţie
memoria l ă , docu menta ră, o putem ca l i fica d rept un monu ment de va loare
exceptională, ca re i n clude toate semn ificaţi i l e va lorice a l e u n u i a rtist
deosebit. Piesa s-a bucu rat în epocă, în seco l u l a l XVII-iea, d e preţu i rea
cuven ită , aşa cum rei ese d i n i nscri pţia referitoare l a Ecateri na Beth len, cea
de-a doua soţie a pri nci pelui Tra nsilva niei, Ga briel Bethlen ( 1 6 1 3- 1629),
fiica pri ncipelu i Tra nsilva n ie i , Ioan Sigism u n d de Bra nd e n b u rg . Ea a u rmat
la tro n u l Tra nsilva n iei d u pă moartea soţ u l u i , între a n ii 1 629- 1 630, a l ătu ri
190
de cu mn atu l , Stefa n Beth l e n . M a rca ma istru l u i a u ra r cu i niţialele G .V. şi n r.

13 (titlu l d e Ag ) sunt poa nsonate pe fu n d u l vasu l u i la exterior. Sta re bună
d e conservare, P h . ref. Odorheiu Secuiesc, j u d . H a rg hita . ( PI . LXXV,
fig.92 ) .
9 3 . Cană, a rg i nt a u rit, tu rnat, g ravat, cizelat, ate l ier braşovean, maistru

a u ra r, GASPAR KREISCH I ( 1 648- 1660), j umătatea seco l u l u i al XVII-iea .
Socl u bom bat, d ecorat cu ra m u ri de fru nzuliţe zi mţate, ce pa r a fi ferigi,
plasate în med a l ioane ova le, orizonta l e . Corp u l troncon ic este ornamentat în
întreg i m e prin ciocă n i re cu motive în rel ief, conturu ri ba roce de l a mbrechine
cu măşti i nterpolate, ce formează trei ca rtuşe cu teme fig u rative : centra l
apare fig u ra u nei femei cu sâ n i proemi nenţi, cu forme ba roce, ţ i n â n d în
braţe un cop i l ( reprezenta rea a l egorică a Virtuţii Ca ritas, ce semn ifică
i u b i rea ca rita b i l ă h ră n i nd u n cop i l la sâ n ) , în p l a n u l doi apare o biserică
cu tu rn u ri ascuţite, tipic tra nsi lvănea n ă . Celela lte două ca rtuşe d ispuse
latera l s u nt decorate cu u n peisaj a rh itectura l o rienta l , cu palmier şi u n
peisaj a rhitectu ra l tra nsi lvă nea n, cetate fortificată , c u biserică , c u i nci ntă
fortificată şi un p a l m ie r. Buza g u ri i că n i i şi capacu l u i sunt fi letate . Capac
bom bat d ecorat cu elemente fragmentare d e l a m brechine specifice corpu l u i
şi trei fig u ri d e îngeri şi bucheţele de fructe . Ca l ota ca pacu l u i prezi ntă u n
motiv vegeta l a rcuit, l i psă buto n . Toa rta arcuită, tu rnată , î n rel ief, cu fig u ra
u n u i tors d e herm ă se termină într-o l a bă sti lizată . Şarniera turnată cu o
fig u ri n ă fem in i nă cu doi şerpi pe braţe, ce ţin flori în g u ră, l a lele sau cri n i .
M arcaj poansonat p e fu n d u l vas u l u i c u i n iţialele ma istru l u i a u ra r braşovean
„ G . K . " sub coroană . Sta re d e conserva re b u n ă . Dimensi u n i : 1 = 1 8 , 2 cm,
D b = 1 4 , 5 c m , D g = 7 , 5 cm, G = 7 2 7 g. Ph. ev. Cincu ( G roBschenk), n r. i nv.
34. ( PI . LXXVI, fig.93 ) .
Expusă l a Braşov în 1 9 8 7 .
( Lit. : V. Roth , Kunst. .. I. Gold. . , p . 2 20, n r. 57 3 , p l . 1 80/ 1 ) .
.
94. Can ă c u scenă d e vâ nătoa re î n sti l renascentist, a rg i nt a u rit, ciocăn it,

turnat, g ravat, cizelat, ma istru a u ra r braşovean, BARTESCH ( Ba rtolomeus)
IGELL j u n . ( 1630- 1 6 3 3 ) . Data t : 1634. Ta l pa ci rcu l a ră decorată cu o friză
de ove . Corp u l cil i n d ric evazat spre bază d i n zona med i a nă este împărţit în
două de un brâ u da nte l at, rel iefat. Zona i nferio a ră , evazată spre bază este
orn a mentată cu un rel ief, scenă de vânătoare, trei sol daţi cu muschete, în
mişcare, în poziţie de tragere , în veşmi nte de e pocă , cu câ i n i în alerg a re
şi doi cerb i . Registru l su perior a l corp u l u i este ornamentat cu u n personaj
nobil în veşmi nte bogate cu u n sceptru în m â n ă , u n cava ler cu o spadă, u n
personaj fem i n i n c u ma ntie. M otive ba roce secu n d a re : bucheţele d e fructe,
l ujeri a rcuiţi etc. Capacul bom bat decorat cu o friză de a n i m a le : l u pi , v u l pi,
cerbi s u rpri nse în m işca re, în păd u re. Pe buto n u l ca pacul u i este fig u rat u n
cerb î n ro nde- bosse . Toa rta a rcu ită este d ecorată c u u n tors fem i n i n şi u n
tors mascu l i n ( re l ief c u Ven u s şi Neptun) demarcaţi de măşti . Baza toartei
decorată cu o mască de putti în n;lief. Şa rn iera sa u a pă sătorul este a rcu ită
în volută şi d ecorată cu o mască . In i nteriorul ca pacu l u i apare o bandă cu o
i n scripţie germa n ă : „ Wer Will auf Erden seflig /eben Der muss nach ehr und
tugend stre(be)n", a poi cu majuscu le latine: „OJE ZIER UND REICHTUMB
191
DISER WEL T + GLEICH WIE EIN SCHENE BL VM + HIN FEL T + ANNO 1. 634".
Poa nson pe ta l pă l a exterior cu i n iţialele maistru l u i a u ra r „ B.I." s u b coroa n ă .
Sta re b u n ă d e conserva re . Di mensiu n i : 1 = 29,8 c m , D b = 14,8 c m , D g = 9 , 6
c m , G = lOOO g . P h . ev. Codlea (Zeide n ) , n r. i nv. 56/40. ( P I . LXXVII,
fig.94 ) .
Expusă l a Pa ris î n 1 9 0 0 şi l a Brasov 1 9 8 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst. . . I. Gold„ . , p. 225/226, n r. 584, p l . 1 7 2 ) .
95. Cană, a rg i nt a u rit, ciocă n it, tu rnat, g ravat, cizelat. Atelier bra şovea n ,
maistru a u ra r, C . G . , j umătatea seco l u l u i a l XVII-iea . Ta lpa circu l a ră d ecorată
cu o friză de floricele mici. Corp u l c i l i n d ric, evazat spre bază este orn a m entat
în rel ief p ri n ciocă n i re. Reg istru l i nferior eta lează l a m brechine, vaze cu
tra ndafi ri şi fructe . Reg istru l su perior este compus din motive flora l e d i n
ca re s e ridică „corn u l abu ndenţe i ", pere, mere etc., orna mentele sunt a u rite.
Buza g u ri i şi ca pacu l u i sunt profilate . Capac bom bat deco rat pri n ciocă n i re,
cu bucheţele de fructe d ispuse între l ujeri a rcu iţi . Ca l ota capacu l u i este
tu rnată cu o mască de înger. Buto n u l capacul u i este în formă de b a l u stru .
Toa rta a rcuită se termină într- u n motiv de l ujeri a rcu iţi . Ornamentul toa rtei
şi al ca pacu l u i sunt a u rite. Toa rta poa rtă un decor perlat şi l ujeri de acant
sti l izaţi tu rnaţi . Şa rn iera turnată în formă d e chip d e înger înari pat. Pe
ca pac, la i nterior este g ravat un sfânt episcop cu câ rj ă , ţinând o ca rte
d esch isă, purtâ nd g l ugă şi n i m b intersectat de o bag hetă . M arcaj i l izi b i l cu
sigla ma istru l u i a u ra r, C.G . ? . Sta re de conserva re b u n ă . Dimensi u n i : 1 = 3 0
c m , D b = 1 5 , 3 cm, D g = 9 , 9 cm, G = 1 140 g . P h . ev. Ru pea ( Reps ) , n r. inv.
64/6. ( P I . LXXVIII, fig .95) .
( Lit. : V. Roth, Kunst.„ I. Gold„ . , p . 2 1 2, n r. 5 50, p l . 1 7 7/ 2 ) .
9 6 . C a n ă baroc, ornamentată c u basorelief, „Putti şi Corn u l a b u n d e nţei".

Argint a u rit, ciocă nit, tu rnat, cizelat, datâ n d de l a sfâ rşitu l seco l u l u i a l
XVII-iea . Ta l pa, şi n ă ci rcu l a ră neted ă , soclu bom bat, decorat prin ciocă n i re,
în rel ief, cu flori şi fru nze cu l ujeri , d ispuse mea n d ric. Corpu l ci l i n d ric, întărit
la extrem ităţi de b râ u ri profi late este decorat bogat cu un basorelief, scenă
cu putti goi îna ri paţi, trăgâ n d o g h i rlandă a m p l ă cu fructe şi flori, s i m bo l u l
„cornul a b u ndenţei". Scenă m itolog ică predi lectă g u stu l u i epocii, con ce pţi ilor
a rtistice a ma iştri lor a u ra ri d i n secol u l a l XVI- iea şi a l XVII-iea în abord a rea
creaţi ilor plastice . Tema, de i nfl uenţă nurn berg heză probează inte rferenţele
şi contactele cultura l e cu a rta germană şi reflexul temelor i nternaţionale în
med i i l e meşteşugă reşti transilvă nene. Ornamentul a re u n aspect a rg i ntiu.
Buza gu ri i este a u rită . Capac cu streaşină netedă , suprafaţa bom bată ,
d ecorată cu o friză flora l ă dispusă mea n d ric. Calota este su rmontată d e
fig u ra u n u i cerb turnat î n rond- bosse aşezat pe u n pat d e fru nziş. Peta le de
acant şi pa l m etă vegeta l ă d ecorează şarniera . Toa rta a rcuită în S, prezi ntă l a
p a rtea su perioa ră u n ca p d e delfi n , mânerul , î n forma tors u l u i de hermă se
term i n ă în vrej a rcuit. Pe suprafaţa tă lpii este poa nsonată ma rca maistru l u i
a u ra r c u i n iţia lele, P . H . s u b coroană ca re se poate atrib u i ma istru l u i PETER
H I EM ESCH II ( 1 69 0- 1 7 2 1 ) sa u PETER H I RSCHER ( 1698 - 1 70 5 ) . Alături
apar i n iţia lele K . M . Sta re bună de conservare. D i mensi u n i : 1 = 2 5 , 4 cm,
192
D b = 1 5 , 6 cm, Dg = 1 2 cm, G = 1 255 g . Colecţia m uzeală de a rg intărie a

Biserici i Negre, Braşov, n r. i nv. I/4. ( PI . LXXIX, fig.96) .
Expusă l a Buda pesta î n 1 896, Braşov- 1 9 8 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst. . I. Go/d„. , p . 2 28, n r. 588, pl . 1 84 ) .
.
9 7 . Cană baroc, ornamentată c u basore l i ef, „Putii muzicanţi". Arg i nt

a u rit, tu rnat, ciocă n it, g ravat, cizelat, datând de la sfâ rşitu l seco l u l u i a l
XVII-iea, atelier bra şovea n , maistru a u ra r M E RTEN TAD E U S ( 1 68 3 - 1 7 0 9 ) .
Ta lpa ci rcul a ră , netedă , a u rită , soclu bombat, decorat cu o friză cu motiv
vegeta l , viţă de vie cu ciorchi n i d e struguri dispuşi mea n d ric. Corpu l
ci l in d ric, m ă rg i n it l a extremităţi cu brâ u ri profi l ate şi s u p rafeţe circu l a re
n etede, a u ri i este ornamentat cu o scenă vese l ă , în basore l ief, putti
înaripaţi, m uzica nţi . Doisprezece putti a coperiţi s u m a r de eşa rfe dra pate
câ ntă la d iverse i n stru mente muzica le de epocă . Scena este vie, d i n a m ică,
g estica s pecifică i nterpretă rii la i n strumente, fig u ri l e putti lor sunt a n i mate
de zâ m bete i nocente . Capacul cu o streaşină îng ustă este bom bat şi decorat
cu un m otiv vegeta l , un vrej l u n g cu fru nzul iţe este dispus mea n d ric. Calota
ca pacu l u i d ecorată cu peta l e este su rmontată de u n buton con i c în formă
d e fruct aju rat. Şarniera vertica lă, tu rnată în formă d e pa l m etă vegeta l ă .
Toa rta turnată, masivă este ornamentată l a pa rtea su perioa ră c u u n cap
d e d e l fi n . M â neru l d ecorat cu o mască , p a rtea i nferio a ră cu u n vrej a rcuit.
Pe s u p rafaţa tă l pi i socl u l u i este poansonată ma rca m a i stru l u i a u ra r, M .T.
s u b coroa nă . Sta re bună de conserva re. Dimensi u n i : 1 = 27 , 5 cm, D b = 1 5, 5
c m , Dg = l l , 5 cm, G = 1 28 2 g . Colecţia m uzea lă de a rg intărie a Bisericii
Negre, Braşov, n r. i nv. I/6 . ( PI . LXXX, fig.97) . .
Expusă l a Buda pesta în 1 89 6 şi Braşov în 1 987.
( Lit. : V. Roth, Kunst.„ I. Gold„ . , p . 228, n r. 589, pl . 1 8 5/4 ) .
98. Cană î n stil renascentist, ornamentată c u scene b i b l ice d i n cicl ul

cristologie. Arg i nt a u rit, ciocă n it, turnat, g ravat, atelier b ra şovea n , maistru
a u ra r BARTESCH ( BARTHOLO MAUS) IGELL sen . ( 1 5 89 - 1 646), datată ,
1 6 1 2 . Ta l pa a u rită , corp u l tronconic, ornamentat cu motive vegeta le,
l ujeri a rcuiţi, contu ru ri de la mbrechine, dispuse în rel ief spre meplat.
Cei 12 a posto l i îm brăcaţi în veşmi nte d ra pate, s u rpri nşi în mişca re, cu o
gestică i n d ivid u a l izată sunt i nterpolaţi în d ecorul vegeta l . Trei med a l ioane
înfăţişează temele b i b l i ce" în volume ample spre basorel ief: Flagelarea
l u i Iisus, Iisus Răstig n it, Invierea lui Iisus. Scenele sunt vi i , i nterpretate
cu d ra mati s m . Buza g u rii şi capacu l u i sunt fi l etate . Capacul bombat este
decorat prin ciocă n i re cu motive vegetale şi med a l ioane în ca re a pa r măşti
de îngeri îna ri paţi , cerbi care bea u apă d i n izvo a re . Capacul este prevăzut
cu un buton m i c, şarniera este arcuită . Toa rta a rcuită , masivă, tu rnată în
rel ief cu două fi g u ri , Ven u s cu o ogli ndă în mână (a legoria Virtuţi i Prudenţia,
person ificarea înţelepci u n i i , simbo l u l cunoaşterii d e sine, al p uteri i de
i n trospecţie), o fe meie cu părul despletit, u n bă rbat, un profi l d e bă rbat şi
un ca p d e d ragon în fi n a l . M a rcaj pe fu n d u l vasu l u i cu i n iţia l e l e m a istru l u i ,
B.I. Pe bază a p a r g ravate i n scripţii c u majuscul e lati n e : „JOHANNES
CZERNICKI VON BRIG H . CZI N K E N BLOSER HATT MICH DA E R BIS I N D: AS
3 1 JAHR, DIESE R STADT CR : O N E N G E D I E N ET DIESER PH : ARKI RCH, AVFf
193
ARTA A URARILOR ÎN TRANSILVAN/A
D E N ALTAR ZV E I N E M EVIGE N G E : D ECHTNIS VEREH : RT A N N O 1 6 1 2, D E N

2 2 MAIVS". Sta re bună d e con se rva re. Dimensi u n i : I = 30 , 2 c m , D b = 1 5, 6
c m , Dg = l O c m , G = 1470 g . Colecţia m uzeală d e a rg intă rie a Bisercii
N eg re, B raşov, n r. i nv. I/1 . ( PI . LXXXI, fig.98 ) .
Expusă l a Buda pesta î n 1 884 ş i 1 896, l a N u rnberg î n 1 88 5 şi Bra şov în
1987.
( Lit. : V. Roth , Kunst. I. Gold„ . , p . 2 22 , n r. 576, pl . 1 89/4; A Resch,
..
Kronstădter Gold und Silver; T. Gyratas, Alte Kronstădter Goldschmiedeweke;

Derselbe, Geschichteder Kronstădter Goldschmiedekunst).
99. Cană în stil baroc, ornamentată cu scene biblice d i n cicl u l cristologie.

Argint a u rit, ciocă nit, turnat, g ravat, atel ier braşovean, maistru a u ra r
MICHAEL SCHWARZ ( 1 652- 1 676), datată, 1667. Tal pa ci rcu l a ră , i n el a ră ,
n etedă, socl u l bom bat, d ecorat c u o friză vegeta lă c u l ujeri a rcu iţi . Baza
corp u l u i este decorată cu o legendă, inscripţie cu ca ra ctere gotice : „Sie an
disz traurig Bild Christum am Creitz erhaben seine Hende Fuss mit Naglen
durchgrabe(n) ". Corp u l tronco n i c este mărg i n it l a baza de u n brâ u profilat,
da ntelat şi d e un fi let la g u ră . O rna mentul secundar al corpu l u i , bogat, dens,
învo l b u rat este compus d i n motive vegeta l e ba roce, l ujeri învol utaţi , în rel ief
formează trei ca rtuşe ova le în ca re sunt înscrise subiectele pri nc i pa le a l e
ornamenticii , scenele b i b lice d i n cicl ul crisţolog i c : Rugăci u n ea l u i I isus pe
m u ntele M ă s l i n i l o r, Crucificarea l u i Iisus, Invierea l u i Iisus. Ca pacu l cu o
streaşină profi lată, îngustă poa rtă u n ornament baroc pe suprafaţă , l ujeri
a rcuiţi şi medalioane cu simbolurile eva nghel işti lor M a rcu, Luca şi Ioa n .
Calota ca pacu l u i este decorată cu măşti d e îngeri cu a ri p i . Buto n u l ca pacu l u i
este turnat în ronde- bosse şi reprezintă „ m i e l u l pasca l ", orientat c u faţa spre
toa rtă . Pe ca pac l a exterior a pa r i n scripţii l e circul a re turnate : „ Gedenck I
Der / Ervigkeit. Jesus Christus Gestern Vnd Heut Vnd in Ewigkeit". Capacu l ,
la i nterior este d ecorat prin turnare c u blazo n u l nobiliar a l fa m i liei Fro n i u s
ş i o inscripţie punctată : „Catarina Froniana 1 654". Şarnieră vertica l ă ,
turnată î n rel ief, toa rta a rcu ită , masivă, tu rnată î n rel i ef c u u n tors fem i n i n
acoperit c u o eşa rfă d ra pată . Toa rta s e term i n ă într-o vol ută cu ca p d e
delfi n . P e fu n d u l că n i i , l a exterior este g ravată i nscri pţia : „Ausz. Christlichen
Eiffer und, / Gottseliger Andacht, hat Fraw / Catharina, Froniana des Wey
/ land, Namhafftigen, und Waldweisen / H. Herrn Michaelis, Goldschmit,
gewesenen, Richters in Cronstadt hinterlaszene, Wittibe, diese Kanne,/ auff
den Altar der Pfarrkirchen in Cronstadt, Vor ihrem, seeligen, hintrit, ausy
die / ser Welt, Zum Ewigen / Gedechtnis Bescheiden. Anna. 1 667. Michael
Schwartz fecit". Sta re bună de conservare. Di mensiu n i : I = 3 1 cm, D b = 1 5
cm, Dg= l l c m , G = 1 2 5 5 g . Colecţia m uzeală de a rg i ntărie a Bisercii
Neg re, Braşov, n r. i nv. I/3 . ( P I . LXXXII, fig.99 ) .
Expusă la N u rn berg î n 1885 şi Braşov, 1 98 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst.„ I. Gold„ . , p . 223, nr. 578, p l . 1 8 8 ; A. Resch , Konstadter
Gold und Silber, pl . 1 88 ; T. Gya rfas, Alte Kronstadter Golschmiedewerke;
Derselbe, Geschichteder Kronstadter Goldschmiedekunst).
100. Cană stil baroc, orn a m entată cu scene biblice din cicl u l cristologie.
Arg i nt a u rit, ciocă nit, tu rnat, g ravat, ate l ier braşovea n , maistru a u ra r,
194
M ICHAEL SCHWARTZ ( 1 6 5 2 - 1676), datată, 1667. Ta l pă circu l a ră netedă,

a u rită, îng ustă, socl u l bombat, decorat cu u n motiv de l ujeri a rcu iţi , dispuşi
meandric. Baza corp u l u i decorată cu o bandă i nscripţionată prin turnare : „O
Jesu susz wer Dein Gedenckt sein Hertz mit freid wird uberswenkt". Corp u l
tronconic, m ă rg init l a extremităţi c u u n brâ u rel iefat, da ntelat l a bază şi fi letat
la g u ră . Ornamentul este com pus d i n motive vegeta le sti lizate, l ujeri a rcuiţi,
învo l b u raţi, în rel i ef ba roc, turnat. Trei meda l ioane ova le cu conturu ri ba roce
eta l ează teme biblice în basorelief: Iisus în iesle cu Ma ria şi Iosif, asistaţi
de două personaje cu capul gol ca re îi privesc, Adora rea pru ncu l u i de către
cei trei magi şi înch i n a rea cu d a ru ri , Botezu l l u i Iisus în apa Iord a n u l u i de
către Ioa n Botezătoru l . Capacul bom bat, d ecorat prin turnare cu u n rel ief
de m otive flora l e şi bucheţe l e de fructe. Calota capacu l u i este d ecorată cu
trei med a l ioane ova l e i n scri pţionate şi ca pete de îngeri îna ri paţi . Buto n u l
ca pa cu l u i este turnat în formă de „ m i e l u l pasca l " c u fl a mu ra victoriei ( ru ptă ,
l i psă ) , orientat s pre g u ra d e turn a re a vas u l u i . Pe ca pac, l a i nterior a pa re
blazo n u l nobi l ia r a l fa m i liei Fronius, susţinut de doi putti, turnat în rel i ef ,
cu i n scripţie pu nctată : „Cata rina Froniana 1654". Toa rta a rcu ită, masivă ,
turnată în basorel ief cu torsu l l u i Venus se term ină într-o vol ută, ca p delfi n .
I nscripţie p e ca pac: „ Gedenck der Ewigkeit Jesus Christus Gestern Vnd
Heut Vnd in Ewigkeit". I nscri pţie pe fun d u l vasul u i : „ Weylandt Geuesenen:
hinterlafsene: hin / Trit: Gedechtnus: Fecit Michael Schwartz. ". M a rca
maistru l u i a u ra r poansonată de . două ori, M.S. sub coroa n ă , o dată este
a pl icată pe bord u ra baze i . Sta re bună de conservare. Dimensi u n i : I = 3 1 cm,
D b = 1 5 cm, Dg = 1 1 c m , G = 1 25 5 g . Colecţia m uzea lă de a rg i ntărie a
Bisericii Negre, Braşov, n r. i nv. I/2 . ( P I . LXXX I II, fig. 1 00 ) .
Expusă l a Buda pesta î n 1 89 6 şi Braşov î n 1 9 8 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst. . . I. Gold. . . , p . 223, 2 24, n r. 579, p l . 1 89/2 ; T. Gya rfas,
Alte Kron .. , p l . 1 89/2 ; Derselbe, Geschichte der Kron . . .)
. .
1 0 1 . Ca nă în stil baroc, ornamentată cu scene bibl ice d i n Geneză ,

Vec h i u l Testament. Arg i nt a u rit, tu rnat, ciocă n it, g ravat, atelier bra şovea n,
ma istru a u ra r MICHAEL SCHWARTZ ( 1652- 1 67 6 ) . Tal pa ci rcu l a ră , îng ustă ,
cu socl u bom bat, d ecorat cu u n motiv d e scoici şi roca i l le-u ri vegeta le
în rel ief. Corpu l cu o l i n ie uşor troncon ică prezintă l a bază o friză cu o
inscripţie g otică : „Gott weiss woll mittel und zill wie Ehr den seinen hilffen
wifi". Ma nta ua corp u l u i este ornamentată cu u n rel i ef cu trei teme b i b l i ce
d i n Vec h i u l Testa ment, Geneza , înscrise în ca rtuşe ova l e : Iona cu peştele,
monstru l m a ri n sau în g u ra Chitu l u i şi în p l a n u l doi sau pe fu n d a l este
reprezentată cetatea N i n ive; Lot cu cele două fi ice, d intre ca re u n a doarme
în faţa patu l u i , pe jos şi cea la ltă ·doa rme în pat, în fu n d a l se află soţia lui Lot
şi în spate a pa re ora ş u l Sodoma ca re a rd e ; Jertfa l u i Avra m sa u Abra h a m ,
ca re îşi sacrifică fiu l , pe Isac. Med a l ioanele a u contu ruri d ra pate şi s u nt
demarcate l a bază de bucheţel e d e fructe şi sus, cartuşe m ici oval e cu
i n scri pţi i gotice : „Kompt / dir Widerwertickeit / Verzage nicht In deinem Leit
/ den vil geschehen ist In der Zeit". Buza g u ri i şi a ca pacul u i sunt fi letate .
Capacul uşor bombat este d ecorat cu motive flora l e tu rnate în rel ief. Pe
cal otă este montată o statuetă mică turnată în ronde-bosse, bă rbat cu u n
ciorch i n e m a re de stru g u ri î n mâna stîng ă . Şarniera tu rnată , a rcu ită, în
1 95
formă d e cifra tre i . Toa rta masivă, arcuită, tu rnată este d ecorată pe u m ă r
c u u n motiv perlat. P e suprafaţa bazei a pa re g ravată i n scri pţi a : „Legatum
von Fr. Susana Enyeterin Ao 1 731 ad Ecclesiam parochia/em Coronensem ".
M a rca maistru l u i a u ra r, M .S. s u b coroa nă este a p l icată d e două ori, odată
pe ra n d u l bazei, necl a r. Stare bună de conserva re. D i mensiun i : I = 29 cm,
D g = l 0 , 7 c m , G = 1 075 g . Colecţia m uzeală d e a rg intărie a Bisericii
Negre, B raşov, n r. i nv. I/4 . (PI. LXXXIV, fig . 1 0 1 ) .
Expusă l a Buda pesta î n 1 89 6 ş i l a Braşov î n 1 9 8 7 .
( Lit. : V. Roth , Kunst. . . I. Gold. . . , p . 2 2 2 , 2 2 3 , n r. 57 7 , p l . 1 89/ 1 ; A. Resch,
Kronstădter. . . ; T. Gyă rfăs, Alte. . . ; Derselbe, Geschichte„ . ) .
102. Cană î n stil baroc, ornamentată c u scena bibl ică I isus crucificat.
Argint a u rit, turn at, ciocănit, g ravat, m a rcat cu i n iţialele m aistru l u i
a u ra r D . M . G . pe fu n d u l că n i i , datată, 1656. Baza este inscripţionată :
„CALIX BENEDICTIONIS QUEM BENEDICIMUS NONNE COMMUNNICA TIO
SANGUINIS CHRISTI EST 1 . COR. 1 0". Extrem ităţil e corp u l u i sunt g ravate
cu motive renascentiste, lambrech ine i n cizate . Pe suprafaţa centra l ă a
corp u l u i a pa re u n fond a u ri u pe ca re este a p l icată statueta l u i Iisus crucificat
şi si mbolurile celor patru evang hel işti d ispuse potrivit braţelor cruci i : înger,
vultur, viţel , leu ( g rifo n ) . Inscripţie i n cizată pe conturul a u rit a l crucii, în
j u ru l l u i I i s u s : „BIBITE EX HOC OMNES. HIC EST ENIM SANGUIS MEUS -
SANGUIS IESU CHRISTI FIL Y DEJ EMUNDA T NOS AB OMNI PECCA TO 1 . JOH.
3. ". S u b ciocul de turn a re a l căn i i apare o mască în rel ief. Capacul bom bat
a re o streaşi n ă fi letată şi decorată fi n cu ornamente i ncizate . Ba lamaua
ca pacu l u i este decorată cu o mască de bă rbat. Pe ca pac este montat un
buton fi g u ra l , „ mi e l u l pasca l ", tu rnat în ron de-bosse. I n j u ru l s i m bolu l u i este
i n scripţionat: „ECCE AGNUS DEJ QUI TOLLI PECCA TA MUNDI". Pe ca pac, la
i nterior, a pa re o plachetă din a rgint a u rit cu i n scripţia : „ VSIBUS S. (ACRAE)
COENAE CONS ECRA TUM. ANNO 1 656. ". Toa rta decorată cu motive vegeta le
executate prin i n ciza re . Fla m u ra mielului pasca l l i pseşte. Sta re bună de
conservare. D i me n si un i : I = 30 , 5 cm, D b = 1 5 , 1 cm, Dg = l l , 5 cm, G = 1 52 5 g .
Ph. ev. Ci ncu (GroBschenk), n r. i nv. 3 5 . (PI. LXXXV, fig. 102) .
Expusă la Braşov în 1 9 8 7 .
( Lit. : V. Roth, Kunst. . . I. Gold. . . , p . 229, n r. 59 1 , p l . 1 7 7/ 3 ) .
103. Cană î n stil baroc, argint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, atelier
braşovean, maistru aurar, LUKAS BAUM ( 1665- 1 7 1 1 ), executată în jurul anului
1700. Talpa inelară, soclul bombat cu suprafaţa punctată este demarcat de corp
printr-un brâ u profilat. Corpul cilindric etalează o suprafaţă punctată, cu aspect
mat, arg i ntiu, încadrată de două benzi netede, aurii. Capac cu şină lată, netedă,
bombat cu calotă are suprafeţe punctate, mate, arg i ntii, încadrate de benzi
circulare netede, aurite. Butonul capacului este fig u rat, turnat în ronde-bosse,
în formă de cerb aşezat pe un pat de vrejuri vegetale. Toa rta a rcuită, decorată cu
o bandă perlată . Interiorul capacului este incizat cu un blazon, cunună cu lauri,
în care apar, u n cocoş încoronat şi o cruce. Deasupra o a rmură bust, încadrată
de vrejuri a rcuite din care iese un cocoş cu o cruce şi iniţialele „S.D." (blazonul
nobiliar a l arginta rului braşovean Simon Dra ut) . Pe fundul vasului, la exterior
este gravată i nscripţia cu minuscule latine: „Gott Zu Ehren und der Zeydner
196
Kirchen zum gebra(uch): Verehret mich Nathanael Trautsch Pfarrer, in Zeiden

Anno 1 760, im May". Poanson cu marca maistrului aurar braşovean, a plicat pe
talpa vasului, „L.B." sub coroană. Stare bună de conservare. Dimensiuni : I=27
cm, Db= 14,3 cm, Dg= 1 1 cm, G = lOOO g . Ph. ev. Codlea (Zeiden), nr. inv. 56
I 40. (PI.LXXXVI, fig. 103) .
( Lit. : V. Roth, Kunst... I. Gold„ . , p . 2 1 6 , n r. 562, pl . 1 73/2) .
104. Cană în stil renascentist, arg i nt aurit, turnat, ciocă nit, g ravat,
incizat, cizelat, atelier braşovean, maistru aura r SIMON DRAUT, datată, 1 646.
Talpă inelară, soclu bombat cu suprafaţa punctată, marcată de u n brâu neted,
aurit. Corpul cilindric, mărginit la extremităţi de brâuri filetate şi benzi a u rii
este acoperit în întregime de u n motiv punctat, i m itănd aspectul pielii. Buza
g u rii şi ca pacului sunt filetate. Capacul bom bat decorat ca şi corpul, prezintă
un buton turnat în formă de cerb aşezat pe calotă . Şarn iera a rcuită, turnată .
Toa rta a rcuită, tu rnată prezintă la partea superioară un cap de delfin şi se
termină într-o arcuire intensă . Inscripţie g ravată pe tal pă : „ PFARR x DIESE
x ZEIT x ZU TARTELAW x MARCUS N EO POLITAN US". Inscripţie pe capac la
i nterior: „AN NA x KLOSCHIN FERERET . DIESE x KANN E NACH x TARTELAW x
AVE x DEN . ALTAR x ANNO 1646 DIE 19 M ARTI„ . Ma rcaj pe talpă, pa rţia l
-
vizibil c u sig la maistrului aura r „ S.D. " sub coroan ă . Fisuri î n material la buza
capacu l u i şi pe soclu . Dimensi u n i : 1 = 24 cm, Db= 1 2 cm, Dg=9,6 cm, G = 530 g .
P h . ev. Prejmer, nr. i nv. 56/35 . (PI.LXXXVI, fig. 104) .
( S i m i l itud i n i morfologice şi d ecorative c u piesa d e l a Cod lea a maistru l u i
Lucas Bau m ) .
Expusă l a Braşov î n 1987.
(Lit. : V. Roth, Kunst.. . I. Gold.„ , p . 2 16, n r. 5 6 1 , pl . 173/4 ) .
105. Cană în stil baroc, c u ornament memorial, comemorativ a l gen. G.

Basta. Argint aurit, turnat, ciocănit, gravat, atelier sighişorean, maistru aurar
necunoscut, nemarcată, datată, 1658. Argint alb şi ornamente aurite. Soclu
ornamentat cu un motiv de lalele cu vrejuri în relief ciocănite . Corpul decorat cu
motive florale şi vrejuri ample d ispuse în mişcare, cu suprafeţe aurii, a lternând
cu arginti i . Capac cu streaşină lată, cu bordura da ntelată, cu suprafaţa bombată,
decorată cu vrejuri vegetale ciocănite, în relief, aurii şi arginti i . Calota netedă,
aurie este surmontată de figura turnată în ronde-bosse a unui cerb culcat,
ţinând între picioarele din faţă un drapel . Şarniera este turnată în formă de
palmetă. Toarta arcuită, decorată cu un şnur perlat. Pe randul bazei este gravat:
„ANNO 1. 658". Fund u l cănii este decorat cu medalia comemorativă din argint cu
inscripţia, revers : „IOAN:(nes) ANT:(onius) D:(ei) G:(ratia) DUX. CRVMLOV(iae)
SAC:(n)", avers: „ROM:(ani) IMP:(erii) PRINC:(eps) AB: ECCHENBERG 1 645'�
Pe suprafaţa cănii apar trei medalioane comemorative cu bustul generalului
austriac G . Basta şi inscripţiile : „GEORG.(ius) BASTA D(omi)N(u)S IN SVLT
EQV(es) A VR. (atus)". Pe capac apare o medalie cu efigia bust a generalului
Basta şi inscripţia : „HONORIUM PETRI NVSBAVMERI P. (ro)t(empore) CON:
(sulis) 5. (chassburgensis) A. 1. 658". Stare de conservare buna. Dimensiun i :
I= 30,4 cm, Dg =8,6 cm, G = 1 230 g . Expusă la Budapesta î n 1884 ş i 1 896. Ph.
ev. Sighişoara, jud. Mureş, nr. inv. 928. (PI.LXXXVII, fig.105 ) .
1 97
( Lit. : V. Roth, Kunst. .. I. Gold. , p. 229, 230, n r. 592, pl . 1 76 ) .

„
CIBORII, CASETE, VAS DE BOTEZ

106. Anaforn iţă, a rgint a u rit, g ravat, cizelat, atelier braşovea n , m a istru
a u ra r, M ICHAEL MAY, seco l u l al XVIII-iea . Corp ci l i n d ric, ca pac bom bat
d ecorat pe ca lotă cu o cruce g ravată . M a rcat cu sigla maistru lu i , „ M . ". Sta re
bună de conse rva re . D i mensiu n i : 1 = 7 cm, D = l O cm . M uzeul bisericii Sf.
N icolae d i n Scheii Braşovul u i , n r. i nv. 1 1 6 . ( PI . LXXXVIII, fig. 106) .
107. Anaforn iţă, a rg i nt a u rit, ciocăn it, turnat, atelier bra şovea n , maistru
a u ra r, MARTIN U S E NYETER, pri m u l sfert al seco l u l u i al XVIII- iea . Corp sferic
cu ca pac prins în ba l a m a , d ecorată în formă de pa l m etă vegeta l ă . Picioruşe
m ici tu rnate , ca pac cu buton balustru . M a rcaj pe fu n d u l vasul u i cu i n iţialele
M . E. s u b coroa n ă . Sta re bună de conserva re. D i me n si u n i 1 = 1 0 cm, D = 1 2, 3
c m . M uzeu l bisericii Sf. N icolae d i n Scheii Braşovul u i , n r. i n v. 9 5 .
( PI . LXXXVIII, fig. 1 07 ) .
108. Casetă, a rgi nt a u rit, datată , 1 6 5 6 . Formă para le l i p i pedică , ca pac

d re ptun g h i u l a r, plat i n scri pţionat: „ MICH. VEREHRET IN OJE CZEIDNER
KIRCH TEISCHEN GER YGEN Ao. 1 656". Poa nson pe fun d u l piesei cu i n iţialele
m a istru l u i a u ra r : „I.I." sub coroană, IEREMIAS J EKEL II ( 1 655- 1 688)
- Braşov. Sta re bună de conserva re . Di mensi u n i : 1=3 cm, 1 = 7,6 cm, L= l 0 , 8
c m , G = 86 g . Ph. ev. Cod lea (Zeiden ) , n r. i nv. 56 I 4 0 . (PI. LXXXVIII,
fig. 108 ) .
109. Ciboriu, a rgint a u rit, ciocă nit, turnat, g ravat, cizelat, atelier
bra şovea n, maistru a u ra r, KUSCH LAU RENTIUS ( 1644- 1 6 7 0 ) , datat, 1650.
Ta lpă ci rcu l a ră, friză cu decor entrelac l a bază . Corp cil i n d ric d ecorat prin
ciocă n i re cu u n d ecor d e l ujeri stil izaţi şi ca pete d e putti îna ri paţi . Trei
meda l i o a n e ova le cu conturu ri de l ujeri sti l izaţi, în sti l ba roc sunt decorate
cu teme, scene bibl ice : liS!:JS în g lo rie, M a rtiri u l l u i Iisus şi Iisus rugâ n d u-se
în g ră d i n a Ghetsi m a n i l o r. Intre medalioane a pa re un motiv flora l cu m ă şti
d e îngeri . Ca pacu l bom bat prezintă o streaşină lată, o n d u lată, decorat cu u n
brâ u perlat ş i u n motiv flora l învolutat baroc. Buto n u l ca pacu l u i reprezi ntă
o cruce cu Iisus Răstig n it, în ronde-bosse. Aspect a rgiti u . I n scripţie g ravată
pe un registru ci rcu l a r su b g u ră : „CH RISTO SACRATU A S I M O N E D I ETRICH
F. PASTO RIS ECCLESIAE ROSE N IE NSIS G EORGii D E I DRICYA. CH . 1 6 5 0 :
d . 5 April". Sta re b u n ă de conservare. D i mensi u n i : 1 = 18 cm, D b = l O cm,
Dg = 9 c m , G = 308 g. M a rcaj pe streaşina ca pacu l u i cu sigla maistru l u i a u ra r
bra şovean, „ K.L." sub coroa n ă . P h . ev. Râşnov ( Rosen a u ) , n r. i nv. 9 2 .
( PI . LXXXIX, fi g . 1 0 9 ) .
1 1 0 . Cibori u , arg i nt a u rit, tu rnat, ciocă n it, atel ier vienez, datat, 1 83 2 .
Corp ci l i n d ric, c u baza semisferică , aşezat p e patru picioruşe sferice . Zona
i nferioară este d ecorată cu un m otiv flora l , în rel ief, peta le d e acant şi
198
pa l m ete vegeta le. Capacul bombat cu o bord u ră îngustă, rel iefată este
decorat prin ciocă n i re cu aceleaşi motive ca şi cele a l e bazei, peta l e şi scoici
sau palemete . Calota ca pacu l u i este d ecorată cu un buton tu rnat în formă
de boboc de tra nd a fi r, cu peta l e . Pe fu n d u l vasul u i a pa re ma rca cu i n iţialele
maistru l u i , A . R.S. Pe corp a pa re g ravată o i n scripţie circu l a ră : „AN die
Repser Evang. Kirche verehret von E. D.A . 1 832". Sta re bună d e conserva re.
Dimensiu n i : 1 = 1 6 c m , D = l O c m , G = 39 0 g . Ph. ev. Rupea ( Reps), n r. i nv.
66/4. ( P I . LXXXIX, fig. 1 1 0 ) .
1 1 1 . C i bori u , a rg i nt a u rit, a d oua j u mătate a seco l u l u i a l XVII-iea . Ta l pă

ci rcu l a ră , netedă, socl u bom bat decorat cu u n registru de motive vegeta le
sti l izate b a roce. Picior fusiform, cu nod consolă ova l , d ecorat cu măşti de
îngeri , trei tortiţe sunt sudate d e nod şi cupă . Cupa uşor adâ ncită prezi ntă
o bord u ră l ată nedecorată . C â m p u l centra l decorat cu un reg istru circu l a r
turnat cu motive vegetal e b a roce, flori, l ujeri a rcuiţi . P e dos u l cupei a pa re
o i n scripţie : „ICH. ANNA. HONTERIANA. HEREN GEORGI CHRESTELS.
RA THGES WORNEN HINTERLAS(s)NE WITVE. DI. (e)S PA(a)RS(c) HALEN
A VFf DEN ALTAR. ZU EINEM GEDECHTNIS 1 669 DEN 25 NOVEMBER
VEREHREN". Pe şina socl u l u i picioru l u i este bătută m a rca ora ş u l u i Augsburg
şi i n iţialele ma istru l u i H . M . Sta re bună de conserva re. D i mensi u n i : 1 = 1 1 ,4
cm, D b = 8 cm, Dg = 17 , 6 c m , G = 3 5 0 g . Colecţia m uzeală de a rgi ntărie a
Bisericii Negre, Braşov, n r. i nv. 1/23 , 1/24, 1/25, sunt trei piese identice.
(PI.XC, fig . 1 1 1 ) .
1 1 2. Cibori u, a rg i nt a u rit, seco l u l a l XVII- iea . Soclu l picioru l u i este

decorat cu peta le. Picior con i c, n eted, nod consolă compus d i n m ici bu l b i .
Cupa î n formă de floa rea soa re l u i , c u peta le lobate . M a rcaj p e suprafaţa
cupei cu stem a Augsburg u l u i şi i niţialele ma istru l u i şterse. Sta re bună
de conserva re. Di mensiu n i : 1 = 1 3 cm, D b = l O cm, Dg = 2 3 cm, G = 6 1 5 g.
Colecţia m uzeală de a rg intărie a Bisericii Negre-Braşov, n r. i nv. 1/2 6 .
(PI.XC, fi g . 1 1 2) .
1 13. Ci bori u, a rg i n t a u rit, atelier braşovean, maistru a u ra r, GEORG

STREITFERDER ( 1 638- 1 6 5 3 ) , d atat, 1 646. Formă de cupă, cu suprafaţa
întinsă şi bord u ra con cavă , îng ustă, uşor ridicată . Câ mpul centra l este
ornamentat cu un contur flo ra l compus d i n 6 lobi cu p rotu bera nţe l a
intersecţi i l e lor. Centra l a pa r g ravate i niţia lele I.S. (Iisus Sa lvator) s u b o
coroană cu cruce, înca d rată d e l ujeri cu cri n i . Decorul este înch is într-o
cu n u n ă cu verd u ri . C i rc u l a r a pa re o legendă cu i n scripţie g ravată : „Dass
blutt Jhessu Christi Reiniget, unns von allen Sunden ". Pe reversu l cupei
apare o altă i n scripţie g ravată : „Gott zu ehren undt gebrauch diesr
Christlichen Kirche; verehret von Mich : (ae/) Gold: (schmid) Jud: (ex) Cor:
(onensis), Pitters-Berg, 1 64 6 ". Poa nson cu marca ma istru l u i a u ra r, G.S.
sub coro a n ă . Sta re bună de conservare . Di mensiu n i : D = 1 6, 8 cm, 1 = 2 , 3 cm,
G = 1 5 0 g . P h . ev. Sân petru, n r. i nv. 4 0 . (PI .XCI, fig. 1 13 ) .
1 14. C i bori u , identităţi cu n r. 1 1 3 : formă, i n scripţie, marcă . „ Tartlen,

1646". Sta re bună d e conserva re. D imensi u n i : D = 1 7 cm, G = 1 55 g . Ph. ev.
1 99
Prej mer, n r, i nv. 5 6/34 . ( PI .XCI, fig. 1 14) .
1 1 5. Ci boriu , identităţi cu n r. 1 1 3 , 1 14 . „ Zeiden 1 646". Sta re b u nă

-
d e conserva re . D i mensiu n i : D = 1 8 , 3 cm, I = 2 cm, G = 1 5 5 g . Ph. ev. Codlea,

n r. i nv. 5 6/4 1 . ( P I.XCI, fig. 1 1 5 ) .
1 16. Ciboriu, identitaţi cu n r. 1 1 3, 1 14, 1 1 5 , „Mary n b u rg 1 646". Sta re

-
b u n ă de conserva re . Dimensi u n i : I = 2 , 5 cm, D = 1 8 , 5 cm, G = 1 5 5 g . Ph. ev.

Feldioara, n r. i nv. 2 3 . ( P I.XCI, fig. 1 16 ) .
1 17. Vas d e botez, criste l n iţă, Ta ufbecken, a rg int a u rit, ciocă n it,
tu rnat, gravat, cizelat, atelier b ra şovea n, maistru a u ra r, PAU L ROTH
( 1646- 1 689), d atată 166 1 . Ta lpa lată, netedă, cu două trepte în retragere
-
este d ecorată l a pa rtea su perioa ră cu u n registru de peta le lobate d ispuse

rad i a l , ciocă nite, în relief. Soc l u l c i l i n d ric, scu rt prezi ntă u n decor aju rat d e
motive vegeta le, cri n i sti l izaţi u n iţi între e i . Corpul vas u l u i este î n formă
d e sferă uşor turtită, com pusă din segmente semisferice : pa rtea infe rioa ră
poa rtă u n decor d o m i n a nt d i n protu bera nţe semisferice, rotu nde, ciocă nite
în rel ief. Zona med iană a bazi n u l u i este dezvoltată a m p l u , semisfe rică ,
d ecorată cu protu bera nţe rotu nde, rel iefate, demarcate d e motive vegetal e
sti l izate . Brâ u circu lar neted, i nscripţionat pri n g rava re, machează buza
g u ri i vasu l u i . Capacul montat d e corp prin ba lama a re o formă semisferică şi
este p revăzut cu o ca lotă rel i efată, su rmontată d e un buton turnat în formă
d e fruct, con d e bra d . El poa rtă a celaşi d ecor cu protu bera nţe ca şi corp u l .
Compoziţia d ecorativă şi morfologică este u nita ră şi poartă i nflu e nţele
ate l ierelor d e a u ra ri d i n N l.i rn berg şi Augsburg . Corp u l p revăzut cu trei
tortiţe de ca re este agăţat u n lanţ cu inel la capăt. Pe suprafaţa capacu l u i
a pa re g ravată i nscri pţia c u majuscu le lati n e : „IU DEX JOSEPHUS, BOLTESCH,
PASTOR. ECC : LES I ( a ) E M . (agister) PETRUS M . (ederus), CO. ( ro natus)".
Registru l med i a n ca re demarcă cele două semisfere a l e corp u l u i este
g ravat cu i n scri pţia : „ANNO 1 661. In dieser Zeit sein Die Kirchen Vater.
Gewesen. Jeremias Jeckel Rahts. Gesch worner. Dieser Stadt. Coronen. und
Michael Draudt". Inscri pţie pe picior: „ DVRC H . PAU LUM . ROHT. IST D I E S E
B E C K E N G E NACHT". P e ca pac a p a re u n râ nd i n scri pţionat c u m i n uscu le ş i
maj uscu le lati n e : „ Vasculum Hocce a b A MPL. (issimo) D. (omi) N. (o) Marco.
SCHaNCKabaNCK Villico. CORON(ensi) QuoNDaM. ECCL(esi)ae sacratuM et
ab IgNe IN SACHISTIA exortocoNsuMPtuM iteruM ReNo Vatum E(st) ANNO
1 661. MeNS(e) JuNio ". Pe suprafaţa picioru l u i este poa nsonată m a rca
ma istru l u i a u ra r bra şovea n , „ P. R. " s u b coroa n ă . Stare bună de conserva re .
Dimensi u n i : I = 1 9 , 4 cm, D = 2 2 , 2 cm, G = 1900 g . Colecţia m uzeală de
a rg intărie a Biserci i Neg re Braşov, n r. i nv. I/46. ( PI.XCII, fig. 1 1 7 ) .
( Lit. : V. Roth, Kunst. . . I. Gold. .. , p . 234, 2 3 5 , nr.603, pl . 194/2 ) .
Autoru l a identificat cronologic execuţia vasu l u i d e botez între a ni i
1 604- 1 606, m a istru l a u ra r Pa u l Roth fi i nd cel care a făcut i ntervenţia d e
restaura re d i n 1 66 1 ) .
200
PA TENg, FEREC� TURI EVANGHELIAR,

CADELNIŢA, SEC. XV-XVIII
1 18. Patenă gotică , seco l u l a l XV-iea, a rg i nt a u rit, bord u ra lată,
d ecorată p ri n i n cizare cu un m ed a l ion rotun d , haşurat, în ca re este înscrisă
o cruce cu braţe ega le şi o m â n ă peste cruce, cu degetele d ispuse în semn
de bi necuvâ ntare. Câ m p u l centra l uşor adâ ncit. Nemarcată . Sta re bună de
conserva re . D = 1 6 cm, G = 1 3 6 g. Ph. ev. Sel iştat, n r. i nv. 2 3 .
1 19. Patenă gotică, sec. XV-XVI, a rg i nt a u rit, bord u ra lată, câ m p u l

centra l uşor adâ ncit. Nedecorată, nem a rcată . D = 1 5 , 5 c m , G = 1 0 2 g . P h . ev.
Bărcut, n r. i nv. 1 5 1 . Sta re bu nă de conservare.
1 20. Patenă gotică, sec. XV-XVI, a rgint a u rit, bord u ra lată, câ m p u l

centra l uşor adâ ncit. Nedecorată, nemarcată . D = 1 6 cm, G = 1 50 g . P h . ev.
Beia, n r. i nv. 2 . Sta re bună de conserva re .
1 2 1 . Patenă, sec. XV-XVI, a rg int a u rit, bord u ra lată, g ravată cu u n

meda l ion rotu nd c u fond h a ş u rat î n ca re este i n cizată o cruce cu braţe
ega le, evazate spre extrem itaţi . N e m a rcată . D = 1 5, 6 cm, G = 1 2 3 g. Ph. ev.
Sel iştat, n r. i nv. 2 3 . Sta re b u n ă de conserva re.
122. Patenă Renaştere, a rg i n t a u rit, bord u ra lată i nscripţionată prin

g ravare : „IHS CLE M E N S I FT M IT DEM GANTZEN RAT ZU SCHVEISC H E R
1 588". D = 14,3 c m , G = 8 5 g . Stare bună de conserva re . Ph. ev. Fişer, n r.
i nv. 3/3 8 .
1 23 . Patenă, a rgint a u rit, bord u ra lată, concavitate uşoară a câ m p u l u i

centra l , nedecorată , nemarcată, seco l u l a l XVI-iea. D = 14 c m , G = 7 0 g .
Sta re b u n ă de conserva re . P h . ev. Fişer, n r. inv. 4/3 8 .
1 24. Patenă, a rg i nt a u rit, g ravat p e revers, „ DO M I N U S MARTINUS

SYLLIO 1 644". Nemarcată . Sta re bună de conserva re. D = 1 3,9 cm, G = 99 g.
Ph. ev. Fel mer.
125. Patenă, a rg i nt a u rit, bord u ra l ată inscripţionată : „ Confici curat

Simon Cze. Alexius pastor Radlensis sub aedituatu Jacobi Reter, Anno
1 659". Nemarcată . Srta re b u n ă de conservare . D = 1 5 cm, G = l O O g . Ph.
ev. Roadeş, n r. i nv. 9 .
1 26. Patenă, a rgint a u rit, bord u ra lată, i n scripţionată pe revers :

„ B . K . M . K . 1 657". D = 1 6 , 3 c m , G = 165 g . Nemarcată , stare bună de
conserva re . Ph. ev. Ru pea, n r. i nv. 67/5.
1 27. Patenă, a rg i nt a u rit, bord u ra lată, i n scri pţionată : „ PANIS QU E M .

FRA N G I M U S . NON N E . COM M U N I O . CORPORIS. CH RISTI . EST. IN U S .
ECCLESIA E . BAR. CUR. STEPH . KESS. PAST. A. M DCCXXXI". Datată , 1 7 3 1 .
D = 1 6 , 3 cm, G = 1 1 5 g . Sta re bună d e conservare. Nemarcată, P h . ev.
201
Bărcut, n r. i nv. 1 5 0 .
1 28. Patenă, a rgint a u rit, 1792. Bord u ra lata, nedecorată . M a rcaj cu

i n iţialele ma istru l u i a u ra r s i b i a n , D. D., Daniel Dendler ( 1 774 - ? ) . Sta re bună
d e conserva re . D = 1 2, 5 cm, G = 60 g. Ph. ev. U n g ra , n r. i nv. 3.
1 29. Patenă, a rg i nt a u rit, bord u ra îng ustă, m a rcată cu sigla maistru l u i

a u ra r braşovea n , „ M . ", M ichael M a y j u n . ( 17 3 1 - 1 776), cifra 1 2 şi stema
Braşovu l u i . Sta re bună de conse rva re . D = 9 , 6 cm, G = 3 5 g. Ph. ev. Seliştat,
n r. i nv. 24.
130. Patenă, a rg i nt a u rit, bord u ră lată . Decor g ravat pe reversul

fa rfu riei, cunună cu verdu ri şi trei flori înscrise-stema Râşnovu l u i . Legendă
circu l a ră cu i nscri pţia : „ ROSENAU ER KIRC H E N PATE N ANNO 1 7 27 , DIE :
1 MART". M a rca maistru l u i a u ra r braşovea n a p l icată pe bord u ră , „G. O."
(Georg O l escher, 1 7 2 1 - 1 7 6 1 ) . Stare bună d e conservare. D = 1 7 , 5 cm,
G = 2 1 8 g . P h . ev. Râşnov, n r. i n v. 93.
131. Patenă, arg i nt a u rit, bord u ra lată , j u mătatea seco l u l u i a l XVIII-iea .

Ma istru a u ra r braşovea n , Josef Benckner ( 1 7 3 1 - 1 78 3 ) . M a rcaj cu sigla „B."
s u b coroană şi 1 2, titl u l Ag . Sta re bună de conserva re . D = 1 6 cm, G = 162
g. P h . ev. Râşnov, n r. inv. 3 8 .
1 3 2. Patenă, a rgint a u rit, seco l u l a l XIX-iea . Bord u ra lată, pol i lobată, c u

ma rcaj, s i g l a ma istru l u i a u rar braşovean , „C.G.F." s u b coroa n ă , C h ristian
Gottlieb Fleischer ( 18 2 1 - 1888 ) . Sta re bună d e conserva re . D = 1 3 , 9 cm,
G = 77 g. Ph. ev. Râşnov, n r. i nv. 38/a .
133. Patenă, a rg i nt a u rit, secol u l a l XIX- i e a . Bord u ra lată, ma rcată cu

sigla maistru l u i a ura r bra şovea n , „C.R." s u b coroa nă şi 1 3 , tit l u l d e Ag ,
(Carl Resch, 1 84 1 - 1 9 0 5 ) . Sta re bună de conserva re. D = 1 5 , 1 cm, G = 1 28 g .
P h . ev. Codlea, n r. i nv. 56/4 1 .
1 34. Patenă, a rgint a u rit, seco l u l a l XIX-iea. Cu pa înti nsă cu picior

fusiform şi ta l pă bom bată . Atelier braşovea n , ma istru a u ra r La u renti us
Ramer ( 1 798- 1 83 4 ) . Nemarcat. Sta re bună de conservare. 1 = 8 , 8 cm,
D b = 7 , 7 cm, Dg = 1 3 , 6 c m . P h . ev. Bod, nr. i nv. 36/b.
135. Ferecătură de eva nghel iar, în sti l baroc, datată - 1766. Argint
a u rit, ciocă n it, atelier bra şovea n , maistru a u ra r SAM U E L MAY ( 1 769- 1 804) .
Copertă avers i l ustrată î n rel i ef p lastic c u scene p i b l ice. Tem a centra l ă ,
I S U S PE CRUCE, c u trei personaje femi n i ne, M a ria I n d u re rată, E l isa beta şi
m i ronosiţe, păzite de doi soldaţi romani, înca d rată de doi sfi nţi înari paţi,
identici, ca re ţi n în mâna d rea ptă o ra m u ră d e m ă s l i n i a r în mâna stâ ngă u n
9biect sferic ( M i h a i l şi Gavril în mandorlă, cu ma ntie şi veşm i n te rom a n e ) .
In c e l e patru colţuri a pa r temele : Bu navesti re ; D ru m u l cruci i l u i Iisus
într- u n peisaj a rh itectu ra l , u rmat de m u lţime, însoţit de M a ri a şi Ioa n ;
Sf. Nicolae bi necuvâ ntâ n d , c u cei 40 de m ucenici . U n chena r decorat cu
202
un motiv vegeta l , vrej uri a rcu ite, d ispuse mea nd ric înch ide com poziţia .
I nscri pţie în l i m ba g reacă s u b tema centra l ă . Revers u l coperţii ferecătu ri i
�ste decorată î n rel ief plastic, prin ciocăn i re, î n întregime c u tema centra l ă ,
INVIEREA, I isus rid icându-se l a cer d i n morm â nt într- u n n i m b ova l de
l u m i n ă . Personaje m u lte asistă la even iment : în stâ nga sfi nţii a postol i ating
n i m bu l de l u mi n ă şi mâna Mâ ntuitoru l ui , în spate, în p l a n u l doi apar soldaţi
rom a n i cu sul iţe, în d rea pta , un personaj îngen u n cheat şi m ulte personaje
în picioare privesc u i m iţi . Iisus priveşte spre ei şi le înti nde mâna stâ ngă . I n
spatele a cestor personaje sunt aşezaţi soldaţi rom a n i c u s u l iţe . Deasupra
ca p u l u i l u i Iisus a p a re D u m nezeu-Tatăl cu o cruce şi o i n scripţie g reacă
scu rtă . La picioa rele l u i Iisus se afl ă lespezile morm â ntu l u i . Tema este
înca d rată de două personaje bibl ice, Sf. Arhangheli M i h a i l şi Gavri l identici
ca aspect, gestică , îmbrăcă m i nte cu cei reprezenJaţi pe avers . Sus şi jos
a p a r ca rtuşe cu flori, în rel i ef şi câte u n serafi m . I n cel e patru colţuri a p a r
temele celor patru eva nghel işti reprezentaţi i ndividual cu o ca rte î n m â n ă ,
şezâ nd pe u n sca u n î n faţa unei mese, Ioa n , Luca, Matei şi M a rcu . Ei s u nt
fla ncaţi d e s i m b o l u ri l e lor specifice în interioa re a rhitectura l e . Com poziţia
este închisă de un chenar vegetal d ispus entrelac. Coperţi le sunt legate
printr-o montură de zale. Bala malele de înch idere a l e coperţi lor ferecături i
s u n t decorate î n rel i ef c u motive d e fructe, cornu l a b u nd enţei c u smochine
şi struguri. M a rca maistru l u i a u ra r braşovea n , cu sig l a , S . M. sub coroa nă
şi n r. 1 2 este a p l icată pe chenarul de sus, pe prima ba l a m a . Orna mentica
executată d i n a rg i nt ciocă n it, în relief, stil baroc este a u rită . Sta re bună d e
co nserva re . Dimens i u ni : 3 7/29 c m . Ph. ort. Sf. Treime-Braşov, n r. i nv.
184. Analog i i cu Eva n g he l ia ferecată a mănăstirii Su rpatele, 1 708, aflată la
M uzeul d e Artă a Rom â niei din Bucureşti. ( P I.XCIII, fig. 1 18 ) .
1 3 6 . Cădeln iţă, a rgi nt, tu rnat, g ravat, ciocă n it, seco l u l a l XVI-iea .
Ma rcaj poa nsonat pe ta l pa picioru l u i cu i n iţialele ma istru l u i a u ra r I. F. sub
coroană şi s i m bol u ri l e soa relui şi semil u n a . Socl u l picioru l u i este prevăzut
cu 6 lobi decoraţi prin g rava re cu o ga lerie de cri n i aju raţi . Picioru l pira mi d a l
a re 6 feţe n etede . Corpul prezi ntă o bază semisferică p l i nă,cu butoni sfe rici
în care sunt montate patru l ă nţişoa re din a rgint cu clopoţei sferici ca re se
u n esc sus într-o montură pira m i d a l ă decorativă cu much ii sub formă de ş n u r,
o torsadă aj u rată , decorată cu motive vegeta le sti l izate. Prisma d ecorativă
este stră bătută de o verigă pentru susţi nere, suprafaţa sem isferică a bazei
este i n scri pţionată p ri n g rava re cu o legendă circu l a ră cu ca ractere chiri l i ce,
pa rţial vizibile, p a rţia l şterse : „Dăruită de Constantin Postelnicu lui Serban
Cantacuzino. . . Refăcută În 1 767 de Hagi Ioan Ciurcu„ . ". Zona med i a nă
prezintă u n d ecor aj u rat dens, d ispus în două etaje, în retragere, demarcate
de câte 1 2 colonete cil i n d rice subţiri ca re împart compoziţia în câ m p u ri
a rh itectura l e . Zona su perioa ră sugerează o cated rală g otică cu ornamente
a rh itectura l e aju rate, sub forma unor ferestre gotice cu stră p ungeri
flora l-geometrice ca re expri mă si nteza bizantino-gotică . Dispunerea
unor motive vegetale, geometrice, de i nfluenţă orienta l ă , biza nti nă într-o
com poziţie gotică târzie, a rg u mentează procesu l u n u i s i ncretism cultura l
con ceput ş i întâ m p l at î n med i i le a rtistice ş i meşteşugă reşti d i n spaţi u l
i ntracarpatic. Construcţia este s u rmontată de u n turn cil i n d ric, c u ferestre
203
ova le a l u ng ite vertica l pe toată suprafaţa, cu acoperiş conic ascuţit, d i n

ca re s e ridică o cruce, adă ugat u lterior î n seco l u l a l XVIII- iea . Sta re bună
d e conserva re . Dimensi u n i : I = 3 1 , 5 cm, D b = l 0, 9 cm, D = 34,5 c m . M uzeu l
Bisercii Sf. Nicolae d i n Scheii Braşovului, n r. i n v. 3 3 0 . ( PI.XCIV,
fig. 1 19 ) .
137. Fere<iătură evanghel iar, a rgint ciocă n it, o rn a mentată c u teme

b i b l ice : avers-Invierea şi cei patru eva nghelişti în co lţu ri ; revers - Adorm i rea
M a icii Dom n u l u i , i a r în colţ stâ nga i n scri pţia : „ 1 787, a u gust 8 s-au făcut
a ceastă sfâ ntă eva ng helie de Ia ncu G i uglea . Dată sfi ntei Bisea r. OT Cernat
H RA. sf. N icol a e ". M a rcaj pe închizătoa rea de sus cu sig l a m aestru l u i a u ra r
braşovean P . H. s u b coroană ş i cifra 1 2 ( Ioha nn Plecker, 1 7 1 9 - 1 7 7 5 sa u
Pitter H i mesch, 1 6 9 1 - 1 764) . Di mensiu n i : 3 0 , 5/20,6 c m . N r. i nv. 3 1 1 .
M uzeu l primei şco l i româneşti, Schei - Braşov. ( PI . XCVI, fig. 1 2 2 ) .
138. Ferecătură eva ngheliar, a rgint a u rit ciocă n it, executată d e

maestru l a u ra r Michael May î n 1 7 5 3 . Copertă avers ornamentată cu 1 9 scene
b i b l ice : 6 la stâ n g a , 6 la d rea pta" 3 sus şi 3 jos, scene cu pati m i l e lui Iisus.
Centra l a pa re tem a „Anastasis". I n cele 4 colţuri a p a r eva n g he l i şt i i . Copertă
revers decorată cu 1 7 scene biblice, în centru Adormi rea Ma icii Domn u l u i
s u b ca re este i n scripţionat un text c u ca ractere g receşti şi scena donatoru l u i
D i mitrie N icol a u ofe rind ca rtea Sf. N icolae, î n p l a n u l doi biserica d i n Schei.
M a rcaj pe închizătoarea de sus cu sigla maestru l u i a u ra r M.M. s u b cifra
13 şi stema Bra şovu l u i . Ferecătura a fost d ă ruită Bisericii „Sf. N icolae" d i n
Schei d e D i m itrie N icol a u î n 1 7 5 3 , cf. i nscri pţie i . Dimensi u n i : 36,8/28 cm .
N r. inv. 1 14 . M uzeu l pri mei şcoli româneşti - Schei, Braşov. ( PI.XCVI,
fig. 1 2 3 ) .
Lit. Iorg a , N ., Les arts mineurs en Roumanie. I Bucharest, L'i m pri merie
de l 'Etat, 1934 fi g . 34 .
139. Anaforniţă , a rg i nt a u rit ciocă n it. formă hexag o n a l ă , câ m p u l centra l

d ecorat cu o floare a m plă iar bord u ra c u 8 flori legate p r i n l ujeri şi fru nze.
Pe spate a pa re i nscri pţia dispusă pe 3 râ n d u ri cu maj uscu le lati n e : „Ale ta le
Dintru a l e ta le ţie înai nte aducem Doa mne Rob i i tă i . Pâ rvu l Ca ntacuzino şi
! l i n a care cu bună îngădui nţă d ăruieşte sfintei Besiareci H ra m u l Sf. N icolae
în Braşov". M a rcaj pe bord u ră colţ avers, sigla ma istru l u i a u rar braşovean
E.V. , a doua j u mătate a seco l u l u i al XVII- iea . Dimensi u n i : d = 22,4 cm . N r.
inv. 1 12 . M uzeu l primei şcoli româneşti - Schei, Braşov. ( PI.XCV,
fig . 1 2 1 ) .
140. Icoană, M aica Dom n u l u i c u Pruncul - Eleusa . Şcoa lă med ieva l ă

româ nească, ate l i e r m u ntenesc?, 1 564. Tem pe ra pe l e m n şi ferecătu ră de
a rg i nt a u rit. Ferecătu ra este o l ucrare de artă b a rocă a ma istru l u i a ura r
braşovea n Ioh a n n Benckner Sen . ( 1 743- 1 80 1 ) . Ea este ma rcată la bază cu
sig la maistru l u i J . B . s u b coroa nă şi titl u l 1 2 . Ferecătu ra prezi ntă în rel ief
plastic fa l d u ri le maforio n u l u i M a riei, expresivitatea m â i ni lor, veşmintele
pruncu l u i Iisus, cu h iton arg i ntiu şi hi mation a u ri u . Decoru l flora l în sti l
ba roc prezi ntă vreju ri a rcuite . N i m b u l pru ncu l u i şi a l M a riei sunt d ecorate
204
cu rize formate d i n l i mbi d e flăcă ri, a ltern â n d cu raze de l u m i nă în n u m ă r

de 3 3 . Execuţia n i m bu rilor pare a fi m a i veche, posi b i l orig i n a l e cu ico a n a .
Coroana M ariei, a u rită , prezi ntă u rme de fi l i g ra n şi e m a i l , pietre p reţioase
sau semipreţioase, cristal e şlefu ite, etc. I n scripţie la bază pla sată pe u n
suport d e a rg i nt baroc c u ca ractere chirilice : „S-au făcut î n a n u l 7072 = 1 564
de rob i i l u i D u m nezeu, D i mitrie, I l i nca şi fi ica lor Sta n ca . S-au înnoit în a n u l
7269 = 1 7 6 1 de rob u l l u i D u m n ezeu H a g i Rad u I Pri cop, Hagica Anastasia ş i
fi ica d u mnealor, M a ri a ". Dimensi u n i : 42/50/ 3 , 5 c m . Biserica „Sf. N icolae"
d i n Schei, Braşov. N r. i nv. 1 9 1 . ( PI.XCVII, fig. 1 24) .
205
Gheorghe Mitran
Aus dem Schaffen der siebenbiirgischen Goldschmiede
Die Bearbeitung des Goldes und des Silbers durch die siebenbOrgischen Handwerker
wurde und wird a/s eine der aktiven wirtschaftlichen und kulturel/en Funktionen betrachtet, die zur
Bildung eines Systems gemeinsamer Beziehungen zwischen SiebenbOrgen, der Walachei und
der Moldau gefOhrt haben.
Der Bestand an nationalen Kulturgotem im Kreis Kronstadt umfaf3t auch zah/reiche und
verschiedenartige mitte/alterliche Goldschmiedearbeiten, die als wahre Meisterwerke der Kunst
durch das Gesetz betreffend die nationalen KulturgOter geschOtzt werden, dem gemăf3 ihre
Konservierung, Evidenz, Erforschung sowie die wissenschaftliche und kulturell-erzieherische
Auswertung gesichert wird.
Bis in das 12. Jahrhundert strahlte das Byzantinische Reich wichtige kulturelle Einf/Osse bis
in diesen Raum aus, die auch die Bearbeitung der Edelmetalle betrafen. Die Goldschmiedearbeiten
aus dem 13. und dem 14. Jahrhundert gliedem sich in das Verbreitungsgebiet des romanischen
Stils ein und werden als erste hierzulande erstellte Erzeugnisse betrachtet, die eine Folge der
blOhenden Entwicklung des stădtischen Wirtschaftslebens im 14. Jahrhundert waren. Der
romanische Kelch wird durch eine einfache Komposition gekennzeichnet mit runder Grundflăche,
kegelformigem Fuf3, schlichtem Knauf sowie niedriger und breiter Schale. ln der zweiten Hălfte
des 14. Jahrhunderts werden die italienischen Einf/Osse vorherrschend, die besonders bei der
Emailverzierung feststellbar sind. Am Anfang des 1 5. Jahrhunderts erhălt der Kelchfuf3 eine
Mehtpaf3gestaltung, der Knauf erhălt eine gotische Vietpaf3form, die Schale wird schlanker. Unter
Beibehaltung der allgemeinen traditionellen Formen wird der Kelchschmuck bereichert als Folge
von kOnstlerischen Einf/Ossen aus ltalien, als Zeugnis der kulturellen Verbindungen zwischen den
italienischen Staaten und Osteuropa. Die Einf/Osse werden besonders sichtbar nachdem Konig
Matthias Corvinus toskanische und lombardische Kunsthandwerker nach SiebenbOrgen brachte,
wie z. B. Benedetto da Majano, Chiment Camicia, Cristoforo de Panigatis aus Mailand oder
Aristotele de Fiorvante aus Bologna. Der Konig bestellte Arbeiten in venezianischen Werkstătten
bei Dominico di Pietro, oder in mailăndischen bei Donato de/la Porta u. a.
Die ersten urkundlichen Nachrichten Ober die AusObung des Goldschmiedehandwerks in
SiebenbOrgen beweisen den Wohlstand und das Ansehen von Meistem, die wichtige Funktionen
in der stădtischen Verwaltung in SiebenbOrgen hatten: Stephanus Aurifaber (Goldschmied) in
Aiud (Enyed) - 1359, Johannes Aurifaber - 1389 und Nicolaus Aurifaber - 1393 - beide waren
Geschworene in Sighişoara (Schăf3burg), dann Johannes Aurifaber aus Alba Iulia (Weif3enburg)
- 1400.
ln der zweiten Hălfte des 15. Jahrhunderts. und im 1 6. Jahrhundert erhielten die
Goldschmiedeerzeugnisse in gotischem und im Renaissancestil aus SiebenbOrgen, der
Walachei und der Moldau eigene kompositionelle Kennzeichen des hiesigen kOnstlerischen
Umfeldes. ln unserer Gegend weist der kOnstlerische Ausdruck des gotischen Stils interessante
Charakteristiken auf. Die Gotik war hier nicht wie eine exotische Pflanze, sondern sie erscheint
als Ergebnis vom spezifischen Zusammenspiel und Zusammenwirken von verschiedenen
Entwicklungen. ln einer frOhen Phase ist sie der byzantinischen Kunst verwandt, sie entwickelt
danach ihre klassischen Strukturen, besteht neben der Renaissance, kommt in Verbindung
mit barocken und sogar orientalischen Elementen vor und beweist damit eine Oberraschende
Anpassungsfăhigkeit an die neuen kOnstlerischen Strukturen. Die Gotik und die Renaissance
bildeten homogene kOnstlerische Strukturen mit historisch bedingten Charakteristiken aus, die
einen bestechenden tradtionellen kOnstlerischen Hintergrund schufen fOr die lnspiration der
Kunstschaffenden a/Ier Zeiten. Die byzantinisch-gotische Synthese verwirklichte sich in dem
Repertoire von Omamenten, die von hohen Auftraggebem aus der Moldau und der Walachei
verlangt wurden, wie z. B von den FOrsten Stephan der Grof3e (1457 - 1504) und Neagoe
Basarab (15 1 2 - 1521).
Im 15. Jahrhundert erfolgte die Organisation der siebenbOrgischen Goldschmiedemeister
206
Aus dem Schaffen der siebenbOrgischen Go/dschmiede
in ZDnfte. Das ă/teste bekannte Zunftstatut ist das der K.Jausenburger Go/dschmiedezunft aus dem
Jahre 1 4 73. Die Zunft allein war berechtigt, die Rohstoffe zu kaufen und die fertigen Erzeugnisse
zu verkaufen. Die Qualităt der Erzeugnisse wurde von den Schaumeistem geprOft und garantiert.
Seif dem 1 6. Jahrhundert begannen die Meister ihre Arbeiten zu signieren. Auf dem Siegel der
Goldschmiedezunft war das Bild des heiligen Eligius zu sehen, des Schutzhei/igen dieser Kunst.
Eine besonders bemerkenswerte Goldschmiedearbeit ist das aus Silber hergestellte Zunftzeichen
der Kronstădter Go/dschmiedezunft aus dem Jahre 1556. Es zeigt auf der Vorderseite
einen Verkaufsstand fOr Go/dschmiedeerzeugnisse und auf der Riickseite das lnnere einer
Go/dschmiedwerkstătte mit dem dazu gehOrigen lnstrumentarium. Dieses Zunftzeichen befindet
sich im Nationalmuseum in Budapest.
ln der zweiten Hălfte des 15. Jahrhunderts gab die Gotik im Zuge ihrer Stilentwicklung die
friihen einfachen Formen auf und verwendete eine grof3e Vielfalt von Formen und Verzierungen,
unter denen harmonisch artikulierte architektonische Motive bemerkenswert sind, wie beim
Kelch von Sînpetru (Petersberg). Es werden wahmehmbare Verănderungen verzeichnet bei
der Entwicklung der Omamentik durch mensch/iche Gestalten, pflanzliche Ziermotive, die
durch Gief3en, Gravierung, Hămmerung, Emailierung und Filigranarbeit sowie durch lnschriften
verwirklicht wurden.
An der Schwel/e des 1 6. Jahrhunderts taucht ein gewisser Eklektizismus in der
kompostionellen Behandlung der Verzierungen auf. Er wurde begiinstigt durch die Wanderungen
der Meister in jener Zeit sowie durch den Handelsverkehr mit Goldschmiedearbeiten aus
verschiedenen Gegenden. Die bestimmende Charakteristik des Ek/ektizismus a/s Ergebnis
der Verbindung von spezifisch spătgotischen mit Friihrenaissance-Kunstelementen zu einer
besonderen Synthese ist die Dichte derZiermotive die aufderOberflăche der Goldschmiedearbeiten
zu sehen ist. Die ganze Oberflăche der einzelnen Teile derArbeiten ist mit Omamentik bedeckt, die
in verschiedenen Techniken ausgefiihrt wurde mit der offensichtlichen Absicht, damit aufzufallen
und eine Vorliebe fOr Rafinesse und Luxus auszudrOcken. Die iiberreiche Verzierung weist auf den
Wohlstand der siebenbiirgischen Stădte hin, auf ihre Handels- und kulturellen Verbindungen mit
den rumănischen FOrstentiimem Ma/dau und Walachei sowie auf ihre Beziehungen zu Ungam,
Băhmen, der S/owakei sowie zu den italienischen und den deutschen Staaten.
Die Renaissance bedeutete einen lmpakt mit den klassischen kiinstlerischen Strukturen
und Kompositionen sowie organisatorische Emanzipation der Goldschmiedkorporationen. Die
Erzeugnisse beginnen mit Meisterzeichen versehen zu werden, die Zunftstatuten und -regelungen
werden genauer, der Kastengeist vertieft sich. ln Siebenbiirgen burgerten sich die klassischen
Elemente der Renaissance spăter ein als in den west- und mitteleuropăischen Gebieten. Die
morphologischen Strukturen werden arlikulierler, die Linien schwungvoller und schlanker. Die
Omamentik istfiirdie Renaissance spezifisch: antike pflanzliche Motive in Măanderform angeordnet,
menschliche und tierische Gestalten, mythologische Personen und Szenen, geometrische
und Architektur-Motive usw. Die Erzeugnisse aus diesem Zeitraum weisen auf Niimberger
Einfliisse hin, besonders in der Behand/ung der Verzierungen.mit Arabesken, Ananasfriichten
und figiirlichen Motiven. Die einheimische Charakteristik bleibt vorherrschend im Rahmen der
verwendeten Omamentik in Gestalt der Karpatenfauna und -flora, die in klassischer Manier
bearbeitet wurden. Manchmal erscheinen in die Komposition eingesch/ossen auch orientalische
Verzierungselemente, mythologische Szenen und Personen, Jagdszenen, adlige Gestalten, in
Europa Obliche Mode/le, Elemente von siebenbiirgischer Heraldik usw. Die Renaissance dauert
in Siebenbiirgen bis in das 18. Jahrhundert, aber in ihren klassischen Darstellungen besteht sie
bis um die Mitte des 1 7. Jahrhunderts. Von der Mitte f}es 1 7. Jahrhunderts bis zum Anfang des
18. Jahrhunderts entwickelt sich die siebenbiirgische Goldschmiedekunst zum Manierismus und
verarbeitet die morphologischen und dekorativen Elemente in Renaissance-Manier. Die Vertikalităt
der formalen Linien vertieft sich durch eine sensilblere Gestaltung des Fuf3es und der Schale.
Obwohl die Omamentik traditionelle Formen behăit, steigert sie ihr Volumen, den Effekt von Licht
und Schatten, die Konturen biegen sich, die historischen Szenen zeigen ihre Bedeutungen in
plastische Ausdrucksweise.
Die barocke Zeit in der Goldschmiedkunst wird durch die Verwendung von spezifischen
morphologischen und Ziermotiven gekennzeichnet, als Ergebnis einer komplexen Synthese auf
207
Grund der kulturel/en Kontakte und lnterferenzen zwischen der einheimischen Erfahrung und
der dem Geist und der Mode Europas, die auf den traditionellen einheimischen Hintergrund
Obertragen wurde. Die Formen zeigen gewundene Linien in der Komposition, sie werden
hăher, die Omamentik ist vie/făltig und reich und wird in die Komposition mit spezifischen
Renaissance-Elementen und lnnovationen einbezogen, die dem neuen Stil entsprechen. Die
auf den Oberflăchen der Goldschmiederzeugnisse dargestellten Szenen und Personen sind
auf naturalistische Art asymetrisch angeordnet und weisen gebrochene Linien auf, wobei ein
tragischer, burlesker oder grotesker Eindruck vermittelt wird. A/le technischen Hilfsmittel werden
eingesetzt, um eine măglichst spitzfindige Komposition zu verwirklichen, gemăf3 dem stilistischen
Spezifikum und der zeitgenossischen Mode.
Die letzte Phase der siebenbOrgischen Goldschmiedekunst im Laufe des 1 9.
Jahrhunderts bestand nur in einer Nachahmung der Wiener Mode.
Die Kunst der siebenbOrgischen Goldschmiede ist ein stellvertretender Ausdruck fur
das Niveau von Kultur und Zivilisation der mittelalterlichen Stădte in SiebenbOrgen und den
rumănischen FOrstentomern sowie fur die Metallbearbeitung und fur ihre Bedeutung in der
wirtschaftlichen, gesel/schaftlichen und politischen Struktur des Landes.
Die Wettbewerbsfăhigkeit der siebenbOrgischen Goldschmiede ergibt sich aus den
vielfăltigen Moglichkeiten derAnpassung an die europăischen Werte. Sie wird wiedergespiegelt
in der weiten Verbreitung der Erzeugnisse der siebenbOrgischen Meister sowohl auf dem
heutigen Landesgebiet Rumăniens als auch in anderen europăischen Gegenden, wo
die siebenbOrgische Goldschmiedekunst sich al/gemeiner Wertschătzung erfreute. Die
kOnstlerische Auffassung der siebenbOrgischen Goldschmiedemeister und die Verbreitung
ihrer semantischen Botschaft war eine aktive Komponente in der kulturellen Synthese in
SiebenbOrgen, der Walachei und der Moldau, die sich in einem Prozef3 der Durchsetzung
und Homogenisierung befand, und von Rechts wegen als Faktor der kulturel/en Einheit und
Kohăsion im Rahmen der historischen Strukturen definiert werden kann.
Trotz a/Ier widriger historischer Umstănde und der stăndigen Tendenzen der
Einmischung der fremden Grof3măchte in diese Gebiete im Laufe der Zeit, die stăndig die
Ruhe der Handwerker bedrohten, sind die besonderen kOnstlerischen Verwirklichungen auf
diesem Gebiet der Metallverarbeitungskunst ein zusătzlicher Beweis fur die Fahigkeit der
hiesigen Meister, das Weltkulturerbe zu bereichern.
Die Technik der Bearbeitung und der Verzierung des Silbers.
o;e Goldschmiedearbeiten waren ein Monopol der Reichen und hăufig eines jener
historischen Personlichkeiten, die durch ihre Entscheidungsgewalt in einem gegebenen
Augenblick ihren Geschmack und ihren Willen bei den Goldschmiedemeistem durchsetzen
konnten. Die Herrscher der Moldau und der Walachei Neagoe Basarab, Constantin
Brâncoveanu, Stephan der Grof3e, lliaş, Petru Rareş, Vasile Lupu, Matei Basarab usw.
bestellten bei den siebenbOrgischen Goldschmiedemeistem zahlreiche Arbeiten, mit denen
sie ihre Palăste schmOckten oder sie ihren Stiftungen schenkten. Solche Arbeiten waren
geschătzt und wurden verkauft in ăsterreich, Ungarn, Bohmen, in den deutschen und in
den italienischen Staaten sowie im Grof3knesat von Moskau. Angesichts der verfeinerten
AnsprOche und der Forderungen dieser hohen Auftraggeber, muf3ten die Goldschmiedmeister
ein entwickeltes und vielseitiges technisches lnstrumentarium haben sowie Geschicklichkeit,
Handfertigkeit, Talent, Erfahrung und gediegene Kenntnisse Ober die Bearbeitung der
Edelmetal/e.
Die Organisation des Goldschmiedgewerbes in ZOnfte im 1 5. und im 1 6. Jahrhundert
bedingte die Prăzisierung und die Ordnung einiger Aspekte betreffend die Tătigkeit der
Goldschmiede. Die Wanderungen der siebenbOrgischen Meister in den Gebieten von Mittel
und Westeuropa, ihr Kontakt mit der der europăischen Zivilisation und Kultur, begOnstigten die
Sammlung von eigenen Erfahrungen mit breiter Offenheit tor die berOhmten Handwerksorte
in Westeuropa. Diese lnterferenzen brachten es mit sich, daf3 die siebenbOrgischen Meister
in den traditionellen Handwerkszentren des Auslandes bekannt und geschătzt wurden. ln
Pref3burg wirkte Nikolaus Transsilvanensis 1 543- 1 544, Antonius de Corona 1497, Hans
Weif3kircher aus SiebenbOrgen 1 61 2- 1 6 1 6, Georgius Aurifaber aus Weif3enburg 1 553-
208
Aus dem Schaffen der siebenburgischen Goldschmiede
1 560; Franciscus Aurifaber aus Klausenburg 1 556- 1 5 75, Andreas O/ahus 1 566- 1 5 74, Albu
Go/dschmied 1569- 1 5 74, Michael Veres Aurifaber aus SiebenbOrgen, Zytta Georg aus
Klausenburg 1 599- 1 6 1 7, Veresch aus Klausenburg 1598-1 600, Bonzhiday aus Klausenburg.
Einen Beweis fOr den Werl der siebenbOrgischen Meister bi/def Michael Seybriger alias
Sommer 1 624- 1 673 der zwolf Jahre /ang in Deutschland , Frankreich und England wirkte, und
der koniglicher Hofgoldschmied am Hof des Konigs von Schweden wurde.
Die Techniken der Bearbeitung der Edelmetalle konnten nur im Lauf von vielen Jahren
der Erfahrungen erlemt und angewendet werden.
Die Vergoldung von Silber - die unter dem Namen Vermeil bekannt ist - bestand in
der Bedeckung des Si/bergrundes mit einer mit Quecksilber legierlen Goldschichte. Durch
Erwărmung verdampfte das Quecksilber und die Goldschichte blieb auf der Oberf/ăche von
Silber haften.
Eine ăltere Technik der Vergoldung war die Plackierung. Dabei wurde dOnnes Blattgold
unter Druck auf die Oberf/ăche aus Silber geprefSt.
Die Technik der Verzierung durch Hămmerung verfangte eine grofSe Handferligkeit. Auf
das mit einem Harz (Mastix) bedeckte Silberblatt wurde mit einem Hammer dichte Schlăge
angebracht, bis die Form des betreffenden Modells dadurch vollstăndig durchgedrOckt wurde.
Dabei waren Korrekturen nur moglich durch die Hămmerung der zu stark hervorstehenden
Abschnitte.
Die Kelche die mit geschmiedeten Ranken versehen wurden, wurden in der
sogenannten Schnittechnik hergestellt, wobei die Silberfolien in schmale Streifen geschnitten
wurden. Diese wurden gefeilt, gebogen und verbunden zu einem pflanzlichen Motiv und
wurden dann aufgeschweirst. ln diese reichen Verzierungen wurden Halbedelsteine eingefafSt,
ebenso menschliche und tierische Figuren, wodurch eine ganz besondere Komposition
zustande kam.
Die Technik "modo transilvano" die in ihren Verzierungen Filigranarbeit mit Email
verbindet ist siebenbOrgischen Ursprungs und ist in den zeitgenossischen Quel/en wegen
ihrer Bedeutung und ihrem besondern Effekt sowie wegen ihrer Verbreitung oft erwăhnt.
Der Goldschmiedemeister schweifSte auf den Silbergrund feine gedrehte Drăhte, die die
Umrisse der verschiedenen Ziermodelle bildeten. ln die Zwischenrăume wurde grOnes, rotes,
gelbes, indigo, weifSes usw. Email gegossen. Oft wurde die Filigranarbeit ohne Email zur
Verwirklichung der betreffenden Ziermotive verwendet, und zur Steigerung des kOnstlerischen
Effektes wurden feine Silberperlen in dichten Reihen aufgetragen, die an Tautropfen erinnem
sol/ten.
Im 1 7. Jahrhunderl wurde die Technik der Verbindung von Filigranarbeit und Email
forlgesetzt, aber in einer anderen Manier und AusfOhrung. Maler-Email heifSt diese Technik
des gema/ten Emails. Das Email wurde in verschiedenen Farben geschmolzen und auf die
Oberf/ăche der Silberfolie oder in die Zwischenrăume der Filigranarbeit gegossen, wodurch
eine effektvolle vielfarbige Dekoration entstand.Diese Technik verrăt kulturelle Kontakte mit
der orientalischen Kunst.
Die Gravierlechnik wurde zur Verzierung glatter Flăchen von Silber verwendet, um
Licht- und Schatteneffekte des dargestellten Motivs zu erzielen. Die Anwendung dieser
Technik erforderle eine hohe kOnstlerische Meisterschaft des Gravierers.
Die Gurstechnik wurde zur Herstellung von morpho/ogischen Komponenten
verwendet, die nicht durch Hămmerung hergestellt werden konnten und die eine grofSere
Belastungsfăhigkeit erforderlen sowie zur Herstellung von einigen dekorativen Elementen,
wie menschlichen und tierischen Figuren, die in die anderen Verzierungen eingefOgt wurden,
die ihrerseits in anderen Techniken ausgefOhrl wurden.
Heute haben diese Werlgegenstănde, die in Museen und Privatsammlungen
aufbewahrl werden, ihre ursprungliche praktische Funktion eingebOfSt, dafOr werden sie
ausgestellt um bewunderl und geschătzt zu werden fOr ihre kunstlerische Form und fur ihren
dokumentarischen Werl, fOr ihre besondere Schănheit, fOr die Vornehmheit, die WOrde, die
GrofSzOgigkeit und den Kunstverstand der Generationen von Meistem, die diese im Dialog mit
unserer Zeit ausdrOcken.
209
VIII. NOTE
1. V. Vătăşianu , Istoria artei feudale in ţările române, Voi . I , E d . Acad . R . P. R. , Buc . ,

1 959, p.443; Şt. Pascu, Meşteşugurile din Transilvania până in secolul al XVI-iea,
Buc., 1 954, p .7 1 , 72; V. Drăguţ, Arta gotică in România, Ed . Meridiane, Buc. , 1 979,
p . 306; H. Klusch, Siebenbiirgische Goldschmiedekunst, Ed . Kriterion, 1 988, p . 1 0 .
2. Iancu Bidian, Organizarea şi rolul meşteşugurilor in viaţa economică şi
sociala a oraşului Braşov in secolul al XV-iea, în Studii şi Materiale de Istorie
Medie, Voi . V I I I , E d . Acad. R . S . R . , 1 975, p . 1 3 9 .
3. Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor intre medieval şi modern, E d .
Merid iane, B u c . , 1 987, p.48.
4. Viorica Guy M arica, Originea decorului cu putti in arta transilvăneană, în Acta
M.N., nr.X I I I , 1 976, p.395.
5. Henri Clouzot, Les Arts du Metal, Paris, 1 934, p.69, 73, 78. Viorica Guy Marica,
Sebastian Hann, Ed . Daci a , C l uj , 1 972, p . 1 5 .
6. Răzvan Theodorescu, op. cit., p.52.
7. Călători străini despre Ţările Române, Voi . I, Ed . Ştiinţifică , B u c . , 1 968, p .483.
8. Ibidem, p.438.
9. Iulius Bielz, Arta aurarilor saşi din Transilvania, E . S . P. L . A . , 1 957, p . 1 4 , 1 5; H .
Klusch, op. cit., p . 1 7. Şt. Pascu , op. cit., p.204, 282. V. Guy M arica, op. cit., p.1 5.
1 0. Eva Toranova, Goldschmiedekunst in der S/ovakei, Ed . Tatran , 1 983, vezi
catalogul m a iştrilor din Slovacia unde apar numele maiştrilor transilvăneni ca: Varadi,
H u nyadi, Severinus, Hertzeg, Szakmary, Bihari etc.
11. I. Bielz, op. cit., p.8, citează pe E. Jakab, Kolozsvar tărtenete (Istoria Clujului),
voi . I , B u d a , 1 870, p .498.
12. Ibidem; Pascu Ştefan , Meşteşugurile . . . . p .205, Vătăşianu Virgil, Istoria artei
feudale . . .. Argintăria, p . 86 5 .
13. Relaţiile Ţării Româneşti şi Moldovei cu Braşovul, 1369-1803, I nventar
Arhivistic, 1 2 , D . G .A . S . a R . S . R . , B u c . , 1 986, p . 9 , nr. 1 9 .
14. Ibidem, p.37, n r.72.
15. Şt. M eteş, Relaţiile comerciale ale Ţării Româneşti cu Ardealul, Sighişoara,
1 92 1 , p . 1 09; I. Bielz, op. cit., p. 1 2; H. Klusch , op. cit., p . 1 5.
16. Relaţiile . . , I nventar Arhivistic, 1 2, p . 1 00, nr.287.
.
1 7. Ibidem, p . 1 00, 1 0 1 , n r.288.

18. Ibidem, p. 1 0 1 , p.289.
19. Ibidem, p . 1 04 , nr. 1 9 9 , 300.
20. Şt. Pascu , op. cit., p.206; I. Bielz, op. cit., p . 1 2; H. Klusch, op. cit., p . 1 .
210
Note
21. l . Bielz, op. cit., p . 1 2, citează pe A. Veress, Fontes rerum transsylvanicarum,

voi . IV, Budapesta, 1 91 4, p . 1 06 .
22. Relaţiile . . . , I nventar Arhivistic, 1 2, p. 1 46, nr.456.
23. I . Bielz, op. cit., p . 1 4 .
24. Ibidem, p . 1 4 .
25. Ibidem, p . 1 2 .
26. Ibidem, p. 1 4- 1 6 . (Citează pe V. Roth, op. cit., Szazadok şi Radisics).
27. Răzvan Theodorescu, op. cit., p.48,49.
28. Ibidem, p . 5 1 , 52. Din grupul erudiţilor unitarieni din Transilvania făceau parte şi
Giorgio Blandrata, medicul Isabelei şi a lui Ioan l i , lohann Sommer, venit din Saxonia,
colaborator în Moldova a l lui I acob Heraclid Despotul, devenit u lterior, în Transilvania,
„lector scholae Claud iopolitanul", Francisc David, elevul d e la Wittenberg, devenit în
1 564 supraintendentul calvin al Transilvaniei şi arhiepiscop al unitarienilor cu centrul
la C l uj , cel care a avut un sfârşit tragic în cetatea Deva, în 1 579.
29. Ibidem, p . 1 46 .
30. Relaţiile . . . , I nventar Arhivistic, 1 2, p . 1 53, nr.478.
31. Ibidem, p . 1 53, nr.479.
32. Ibidem, p . 1 53, nr.480.
33. Ibidem, p.208, nr.675.; Cat. doc. rom. Voi . I , nr.24 1 , p . 5 2 . ; H urmuzachi, Iorga,
Doc. XV, nr.2860, p . 1 520; Iorga, Socotelile Braşovului, nr.4 1 3, p.257. Iorga,
Braşovul .. , nr. 1 7, p.74, 75.
..
34. Ibidem, nr.657, p .202; N . Iorga, Braşovul... , nr. 1 3, p . 67-69; Socot. Bv, nr.402,
p.255; H urmuzachi - Iorg a , Doc. XV, nr.285 1 , p . 1 5 1 5; Cat. Doc. rom., voi . I , nr.22 1 ,
p.47.
35. Ibidem, nr.659, p . 203; Iorga, Braşovul. . . , nr.6, p.97-99; Socot. Bv, nr.400, p.255;
H u rmuzachi - I orga, Doc. XV, nr.2853, p . 1 5 1 5 ; Cat. doc, rom., I, nr.224, p.48.
36. Ibidem, nr.662, p . 204 . Iorg a , Braşovul.. . . , nr. 7 , p . 9 9- 1 00; Socot. Bv., nr.396,
p.255; H urmuzachi - Iorga, Doc. XV, nr.2858, p . 1 5 1 6; Cat. doc. rom., voi . I , nr.229,
p.49.
37. Ibidem, nr.665, p .205; Iorga, Braşovul. . . , nr. 8 , p . 1 0 1 ; Socot. Bv., nr.398,
p .255-256; H u rm uzachi - Iorga, Doc. XV, nr.2854, p . 1 5 1 7; Cat. doc. rom., Voi . I ,
nr.2 3 1 , p . 49-5 0 .
38. Ibidem, nr.680, p.209, nr.688, p .2 1 2, nr.69 1 , p .2 1 3. I orga , Braşovul. . . . , nr.5,
p . 34-37; nr. 1 0 , p . 1 02-1 03; nr.4, p .86-87 ; Socot. Bv., nr.406, p.257; nr.420, p.259;
nr.386, p . 259; H u rm . - Iorga, Doc. XV, nr.2876, p . 1 523; nr.2887, p . 1 527; nr.2893,
p . 1 532; Cat. doc. rom., Voi . I , nr.247, p . 53-54; nr.253, p.55; n r.257, p.56.
39. Ibidem, nr.695 si 697, p.2 1 4 ; I orga, Braşovul.. . , nr. 1 1 , p . 1 03-1 04; nr. 9 , p . 1 02;
Socot. Bv. , nr.4 1 6 si 4 1 7 , p.260; Hurm.-lorga, Doc. XV, nr.2902, p . 1 534 şi nr.2884,
p . 1 525; Cat. doc. rom., voi . I , nr.26 1 , p.57 şi nr.263, p . 57 .
211
40. Călători străini despre Ţările Române, Vol .8 , Ed. St., 1 983, p.630. Buzdugan
George şi N iculiţă Gheorghe, Medalii şi plachete româneşti. Memoria metalului,
Ed. St. B u c . , 1 97 1 , p.38 (Medalia rară bătută în a u r şi argint, cu chipul lui Brâncoveanu ,
d rept d e care n u s e mai bucurau domnitorii noştri a fost u n a d i n acuzele pe care le-au
adus turcii domnitorul u i . În bibliografia numismaticii române de Dimitrie A. Sturdza
găsim notificate aceste medalii comemorative de argint, de mărimea pieselor de 5 şi
2 galben i, taleri d u bli de 45 a dinşi florini de 35 m m . Ele erau destinate de domnitor
de a fi împărţite la banchetul de aniversare a zilei sale de naştere, pentru ziua de 1 4
august 1 7 1 4, când serba împlinirea a 60 d e ani a i vieţii sale şi 26 ani d e domnie).
41. Călători străini despre Ţările Române, voi . l i , Ed. St. , 1 970, p.49 1 .
42. Ibidem, Voi . I I I , 1 97 1 , p .25.
43. Ibidem, Voi .V, 1 973, p.588.
44. Ibidem, Voi . V I , 1 976, p . 6 1 1 . Gurus, monedă turcească echivalentă cu piastrul =
40 parale, în sec. al XVI I-iea cântărea 1 9, 24 g Ag .
45. Ibidem, Voi .VI I , 1 980, p.368. Tezaurul a fost văzut la B raşov, la 7 noiembrie 1 678.
Ioan Ovari(? - 1 705).
46. Ibidem, Voi .VI I I , 1 983, p . 386.
47. Ibidem, Voi .V, 1 973, p.605.
48. Călători străini despre Ţările Române, Voi . I , p . 1 68 . Scrisoarea conţine unele
elemente fanteziste referitoare la "aurul vegetal", idee reluată în sec. al XVI I I-iea .
Scrisoarea a fost folosită la marele raport din anul 1 523. (În continuare, deşi în text vor
fi citaţi diferiţi autori, trimiterea se va face la volumele Călători străini. . . ) .
49. Ibidem, Voi . I, p .2 1 0 , 2 1 3, 2 1 8, 222, 224 .
50. Ibidem, p.235.
51. Ibidem, p . 324. Confident al lui Aloisio Griti este martorul sfârşitului d ramatic al
acestuia , la Mediaş, în anul 1 534. Relatările sale rămase printr-o copie din sec. al
XVII-iea au u n caracter subiectiv asupra deznodământului de la Mediaş.
52. Ibidem, p.409. Secretar regal, a însoţit d iferite solii, a cunoscut şi lucrări
contemporane pe care le-a şi folosit în l ucrarea sa Hungaria umanistul N icolaus
Olahus, ca şi Georg Reicherstdorfer în Chorographia.
53. Ibidem, p.448.
54. Ibidem, p.490, 492, 493, 498, 499. N . Olahus a călătorit mult în Europa. Secretar
al regelui Ludovic al I I-iea şi al reginei Maria de H absburg , din anul 1 522, cunoaştea
limbile română, maghiară, germană, latină, greacă, franceză, purta corespondenţă
cu Erasmus din Rotterdam. Datorită consecvenţei sale politice, calităţilor de umanist,
serviciilor sale deosebite a primit în anul 1 558 titlul de baron al I mperiului Habsburgic,
iar în anul 1 562, de regent al coroanei ungare. Moare la Pojon în anul 1 568 şi a fost
înmormantat la biserica Sf. Nicolae din Tyrnau.
55. Ibidem, p.505.
56. Ibidem, Voi . l i , p.46-52, 64-66, 80-8 1 .
212
Note
57. Ibidem, p . 3 1 8, 320, 345, 348.

58. Ibidem, p.436, 437.
59. Ibidem, p.540, 544.
60. Ibidem, Voi . I I I , p . 1 59.
61. Ibidem, p. 1 89- 1 97.
62. Ibidem, p.438.
63. Ibidem, p.670.
64. Ibidem, Voi . IV, p . 573.
65. Ibidem, p.583 .
66. Ibidem, p . 593.
67. Ibidem, Voi .VI I I , p.207, 209, 223.
68. lbidem, p.6 1 7, 6 1 8, 620, 621 , 622, 623, 624, 625, 626, 627 , 629.
69. Luc Lanel, L'orfevrerie, Paris, 1 964, p.7- 1 2 .
70. Ibidem, p . 1 2 , 1 3 . ; Etienne Coche d e l a Ferte, Les Bijoux antiques, Paris, 1 956,
p. 1 5 .
71. Ibidem, p . 1 5.
72. Ibidem, p. 1 7, 1 8.
73. Viorica Guy Marica, Originea decorului cu putti În arta transilvăneană, în Acta
M.N., nr.XI I I , 1 976 şi I . Bielz, Arta aurarilor saşi din Transilvania, 1 957
74. Luc Lanel, op. cit., p. 1 9.
75. Virgil Vătăşianu, Istoria artei feudale În ţările române, Buc. 1 959, p.876.
76. Corina N icolescu, Argintăria laică şi religioasă În tările române (sec. XIV-XIX),
Buc. 1 968, p.20.
77. Ibidem, p.20,2 1 .
78. Luc Lanel, op. cit., p.21 şi Etienne Coche, op. cit., p.22.
79. Ibidem, p.22 şi p.22 (Decorul negru care se găseşte încrustat în argint este
nielura. Obţinut cu ajutorul sărurilor metalice, el era cunoscut de micenieni şi s-a
folosit în toată antichitatea. N ielura este distinctă de email şi nu a fost folosită la
bijuterii înainte de epoca bizantină).
80. Corina N icolescu, Moştenirea artei bizantine În România, Ed. Meridiane, Buc.,
1 97 1 , p . 1 5.
81. V. Drăguţ, Arta gotică În România, Ed. Meridiane, Buc., 1 979, p . 306; C. Nicolescu,
în stud iul,Arta epocii lui Ştefan cel Mare. Relaţiile cu lumea occidentală, în Studii
şi Materiale de Istorie Medie, Voi . VI I I , Ed. Academiei a R . S . R . , 1 975, p.77, fig.5.
82. C . N icolescu , Argintăria laică şi religioasă În ţările române. Sec. XIV-XIX.
M uzeul d e Artă a R . S . R . , Buc„ 1 968, p . 1 6 .
83. V. Vătăşianu , Istoria artei feudale În ţările române, Voi. I, Ed. Acad . a R . P. R . ,
1 959. Comentariu î n capitolul privind argintăria d i n perioada jumătatea secolu l u i a l
213
XIV-iea - jumătatea secolului al XV-iea.

84. E . Battisti, Antirenaşterea, Ed . Meridiane, Buc., 1 982, Voi . I , p.282, 283 .
Potrivit tradiţiei influenţelor astrale specifice asupra gândirii umane, ţinând cont de
sistemul de repartiţie a individualitaţilor şi concomitenţelor culturale din diverse spaţii
geografice, Battisti apreciează corelări interesante între aştrii , timp, culoare, spaţi u .
N u mărul 5 , presupune cunoaşterea a cinci planete protectoare, Mercur, Saturn,
Jupiter, Venus, Marte, cărora le erau conexate albastrul, negru l , galbenu l , albul, roşul,
cu adăugirea Lunii şi Soarelui, cărora le corespundeau aurul şi argintul, obţinându-se
numărul 7. Pentru serbările astrale erau folosite veşminte in culorile respective, ca şi
pentru ceremoniile dedicate anotimpu rilor. Franz Boli, citat de Battisti, a demonstrat
că şi literele alfabetu lui erau corelate cu o planetă. C u ltul lui Mithra a difuzat în toată
lumea romană schema bazată pe cifra 7. Riturile impuneau trecerea prin 7 trepte,
cu asocierea plumb=Saturn, cositor=Venus, bronz=Ju piter, fier=Mercur, aliajul
monetar=Marte, argint=Lună, aur=Soare (Cfr. M. Eliade bazat pe izvorul lui Origene).
Principiul asocierii între suveran şi zeu , prin care cel d intâi capătă atribute cu putere
cosmică, embleme imperiale, care confirmă aceste atribuiri, întreaga simbolistică
raportată la sfera celestă a determinat un adevărat marasm al reprezentărilor artistice
sacralizate, în evul mediu.
85. V. Roth, Kunstdenkmaler aus den sachsischen Siebenbiirgens. I.
Goldschmiedearbeiten, Sibiu, 1 922. Potirele din sec. al XIV-iea: Guşteriţa - Pl . 1 3/3,
Hanba - P l . 1 3/4, Cisnădie - Pl. 1 5/1 , Marpod - P l . 1 5/2 , Săcădate - PI. 1 5/3; Potirele
din sec. al XV-iea: Cisnădioara - Pl.25/1 , Biertan - P l . 25/2 , Şelimber - Pl.25/3, Petreşti
de Bistriţa - P I . 25/4, Sebeş-Alba - Pl.27/3, Livezile - Pl.27/2, Brădeni - Pl.23, Şura
Mare - Pl.24/2, Saschiz - Pl .24/3, Prejmer - Pl.24/4 , Rodbav - P l .37/3, Ghinda - Pl.50,
Guşteriţa - Pl.35, Cisnădie - Pl.41 şi 48, Prejmer - P l .27/4 , lghişul Nou - Pl.33, Buneşti
- Pl. 1 8.
86. Franz Sales Meyer, Ornamentica, Voi . I, 1 1 , ediţie îngrijită de Radu Florescu ,
E d . Meridiane, Buc. , 1 988. „O gramatică a formelor decorative" a cărei informaţie se
regăseşte şi în ornamentica argintăriei transilvănene cu valenţe interpretative.
87. V. Roth, op. cit., Potire din sec. al XIV-iea: Zagăr - P l . 1 9, Turnişor - Pl . 1 4,
Roandola - P l . 1 5/4 , Cisnădioara - Pl . 1 3/1 , Şelimber - Pl . 1 3/2, Alţâna - p.8, n r. 1 1 , fig.4;
Potire din sec. al XV-iea: Sântioana - P l.20/1 , Braşov - Bartolomeu (provenit de la
Ghinda) - Pl.20/2, Prejmer - Pl.20/3, Hosman - P l .20/4, Mercheaşa - P l .2 1 /1 .
88. Le Palais des Armures du Kremlin de Moscou, Ed. de Artă Aurora , Leningrad,
1 982, p.9, Pl . 1 7.
89. V. Roth, op. cit., Pl.63, potirele de la Vurpen - Pl .62, Criş - Pl .64, Slimnic - Pl.65.
Potirul de la Alba Iulia al Bibliotecii Batthyaneum provenit de la Făgăraş a fost
analizat de V. Vătăşianu,
op. cit., p.875 şi Carmen Petrişor, Colecţia de argintărie a
Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, în Apullum, XIX, 1 98 1 , P l . 111 .
90. V. Vătăşianu, op. cit., p.875 . Datează potirele cu primele decenii ale sec. a l
XVI-iea, c u excepţia potirului de la Criş, datorită formelor gotice târzii, flamboiante. V.
Roth le datează cu sfârşitul sec. al XV-iea.
214
Note
91. I . Bielz, op. cit., fig.44. Potir neogotic, cu cei 1 2 apostoli , maistru braşovean ,
Heinrich Jekelius ( 1 863-1 887).
92. E. Battisti, op. cit., Voi. I , p.253. Ideea este asociată cu semnificaţia grotei şi
implicaţiile ei asupra psihologiei umane şi implicit asupra creaţiilor artistice.
93. Eva Toranova, Goldschmiedekunst in der Slovakei, Ed. Tatran , 1 983, p.63,
fig . 1 5; p.64, fig . 1 6; p.65, fig . 1 7 .
94. V. Roth, op. cit., potirele d e l a Bod - Pl .43/4, Şoarş - p . 77/78 , Amnaş - p.37,
fig . 30 , Valea Viilor - Pl .39, Cisnădie - P l . 30 şi 4 1 , Viişoara - Pl.49, Dupuş - Pl .26,
Saschiz - Pl.31 şi 32, Moritzdorf - Pl .40/1 , Filitelnic - Pl .42/3 şi 43/1 .
95. V. Vătăşianu, op. cit., p.47 1 .
96. E . Battisti, op. cit., Voi . I , p.234.
97. Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Voi . I I I , Ed. St. şi
Enciclopedică, Buc. , 1 988, p . 249. Ideea de sacralizare a focului în ornamentica
potirelor prin simbolul limbilor de foc se poate interpreta prin ideea de lumină,
analogii regăsindu-se în iconografia medievală. Du mnezeu-Tatăl generează energia,
difuzând lumina asupra Fecioarei şi asupra l u i Christ, înfăţişaţi cu nimburi cu raze.
I d eea de lumină a lui Christ a fost dezvoltată prin doctrina bizantină a isihaştilor
(hesychia=linişte, liniştire) cenobiţi din mănăstirile de la Muntele Sinai. Începând din
sec. al Vl-lea - a rată Mircea Eliade - isihasmul se răspândeşte în lumea bizantină,
înrădăcinându-se pe M u ntele Athos şi în alte centre mănăstireşti. Esenţa vieţii lor
spirituale o constitu ia revelaţia inimii, „comorile ascunse în inimă" (p.228). Notabil este
faptul că, prin 1 330, isihaştii sunt acuzaţi de messalianism, de erezia că au viziunea
luminii divine. Grigore Palama, arhiepiscop de Salonic, apărător al isihaştilor, dezvoltă
această doctrină, înnoind în mare parte teologia ortodoxă. Principala sa contribuţie
constă în distincţia pe care o face între esenţa divină şi „energiile" prin care divinitatea
ne comunică şi se relevă (p.229). Doctrina „energiilor" a fost confirmată de sinoadele
bizantine din 1 34 1 , 1 347 şi 1 35 1 . l n ceea ce priveşte lumina d ivină văzută de
isihaşti, Palama se referă la lumina Schimbării la Faţă. Pe m u ntele Tabor, apostolii
au dobândit, prin graţia divină, facultatea de a-1 vedea pe Iisus orbitor în Lumina Sa.
Palama dezvoltă tradiţia călugărilor egipteni, el afirmă că, „Cel ce participă la energia
divină ( „ . . ) devine el însuşi, întrucâtva lumină; el este împreună cu Lumina, împreună
el vede în deplină trezie tot ce este ascuns celor care n-au primit acest har". Viziunea
Luminii în-create se însoţeşte de o luminozitate obiectivă a sfântul u i (p.230). Palama
se revoltă împotriva platonicismului care, în sec. al XIV-iea, în epoca „Renaşterii din
timpul Paleologilor" fascina elita intelectuală bizantină şi chiar pe anumiţi membrii ai
Bisericii. Aprobând gândirea isihastă, Biserica bizantină va întoarce hotărât spatele
spiritului Renaşteri i . lsihasmul s-a răspândit rapid în Europa de Răsărit, în Ţările
Române şi pătrunde în Rusia până la N ovgorod (p.23 1 ). Este posibil, având în
vedere impactul doctrinei bizantine, a isihasmului în Europa, ca motivul limbilor de
foc, prezent în ornamentica sacralizată a potirelor, să fie sensul conotativ al temei
biblice Schimbarea la Faţă.
98. Doru Cosma, Socrate, Bruno, Galilei În faţa justiţiei, Buc., 1 982, p . 87 .
215
99. V. Roth , op, cit., potirele de la Rupea - Pl.70, Daneş - P l .72/2, Viscri de Bistriţa
- Pl. 72/4, Soars - Pl. 7 1 /1 , Senereus - Pl.7 1 /2, Viscri de Braşov - P l . 7 1 /3 , Petelea
- Pl.7 1 /4 .
100. V. Drăguţ, op. cit., p.207.
101. V. Roth, op. cit., Potirele de la Cincu - Pl.52/3, Biserica Neagră-Braşov - P l .58/
2.
102. Idem, potirele de l a N adeş - Pl. 52/4 , Biertan - Pl.58/4 .
103. Idem, potirele de la Ghimbav - P l . 58/1 , analogii între potirul de la Biserica
Neagră şi cel de la Şeica Mică - Pl. 58/3, în privinţa motivu lui floral de email filigranat
reprezentat pe picior şi cupă.
104. Idem, potirele de la Slimnic - Pl.65, Văleni - Pl.52/1 , Şeica M ică - Pl.58/3,
Dorolea - Pl.52/2, Livezile - Pl .53, Dealul Frumos - Pl.56.
105. I. Bielz, op. cit., p.20.
106. Eva Toranova, op. cit., p.68 si 69, fig .20 si 2 1 .
107. V. Roth, op. cit., potirele de la Dacia - P l . 54/1 şi p .64/65, fig .36, Petreşti-Sebeş
- Pl. 54/2, Cund - P l . 54/3, Ghimbav - Pl.58/1 , ultimul prezentând analogii cu potirele
de la Şeica Mică, Fişer, Cund, Petreşti, în privinţa motivul u i de romburi traforate de la
galeria piciorul u i .
108. Idem, potirele de la Fişer - P l . 54/4, Băgaciu - Pl.59, Moşna - Pl . 60, l ghişul Nou
- Pl.57, Sibiu - Pl .67/68, fig.37, Nadeş - P l .52/4.
109. Idem, potirele de la Slimnic - Pl.68, Prejmer - Pl.67, Băgaciu - Pl.59, Moşna
- Pl.60, Alba Iulia - B iblioteca Batthyaneum (C. Petrişor, op. cit., Pl. 1 1/2).
110. Eva Toranova, op. cit., p . 1 94 I n r.85, 86, 87 şi p. 1 95 I nr.88, 9 1 , 92.
111. Tihamer Gyărfăs, Haram Sodronyzomancos kehely, în Batthyaneum, B raşov,
1 91 1 , p. 7 4) citat de C. Petrişor, op. cit. , p . 1 65.
112. V. Vătăşianu , op. cit., p.880.
113. Ibidem; V. Roth, op. cit., potirele de la Biserica Neagră-Braşov - P l . 74 , Pl.99/2,
Criţ - Pl . 1 00, Mediaş - Pl.98, Bistriţa - , Pl .95 şi 84, Sighişoara - Pl.73, Aţei - P l . 97,
Copşa Mare - Pl.96/3, Viişoara - P l . 96/4, Jelna - Pl.99/3.
114. E. Battisti, op. cit., Voi . I , p.238. Scena cu motive animaliere reprezentată la
baza potirului de la B iserica Neagră-Braşov poate constitui o referinţă medievală
privitoare la cultu l şi mitologia Dianei, exprimarea simbolică determinată de ultimele
supravieţuiri ale păgânismului - cultu l fertilităţii şi scenariile i n iţiatice.
115. V. Roth, op. cit., potirul de la Rupea - Pl.70.
116. Idem, potirele d e la Marpod - p . 1 2, 1 3, nr.22, fig . 5 ; Şeica Mare - Pl. 1 2 .
117. Idem, potirele de la Rupea - Pl.70; Vurpen - Pl.62; Slimnic - Pl.6, Cisnădie
- Pl .34.
118. E. Battisti, op. cit., Voi . l i , p.244; Viktor Kernbach, Miturile esenţiale, Ed. St. şi
Enciclopedică, 1 979, p .354-359.
216
Note
119. I . O.Ştefănescu, /conografia artei bizantine şi a picturii feudale româneşti,

Ed . Meridiane, Buc., 1 973, p.58.
120. V. Roth, op. cit., potirele de la Bărcut - Pl.76/3; Seliştat - Pl.76/2;
Braşov-Bartolomeu - Pl.75/3 (provenit de la Ghinda); Ticuş - Pl .76/4; Meşendorf
- Pl.83; Drăuşeni - Pl.85 (potirul nu mai există în acest sat); Braşov - Pl .80 (potirul nu
mai există în oraş).
121. Idem, potirele de la Budac - Pl.75/2; Copşa Mare - Pl.75/4; Sighişoara - P l . 79;
Zlagna - Pl.75/1 ; ldeciu de Jos - Pl.77 (analogii în privinţa cupei cu a potirului de la
Ghinda); Alba Iulia-Colecţia Bibliotecii Batthyaneum (C. Petrişor, op. cit., PI. 1 1/3, 4 .
122. Viorica Guy Marica, op. cit., p.395.
123. V. Roth, op. cit. , potirele de la Prejmer - p.75, Pl.67; Măieruş - Pl .42/2; Biertan
- Pl.46; Sibiu - Pl.44; Valea Lungă - Pl.87; Meşendorf - Pl.83; H ălmeag - Pl .40/3.
124. E. Battisti, op. cit., Voi . I , p.320.
125. C . N icolescu, Argintăria laică şi religioasă . . . , p.64, n r. 1 2, fig . 1 2.
126. V. Roth, op. cit., p . 1 8 1 , nr.44 1 , 440. Paharul a fost găsit în 1 875 la Râşnov,
în „Bau d es Wirtshauses" care înainte a fost casa lui I ulius Grol3 şi ar fi trebuit
transformată în spital, d upă cum au stabilit cavalerii german i . Piesa urma să fie dată
în grija M uzeului Ţării Bârsei d i n Braşov. Iulius Bielz, op. cit., fig. 1 2 , 1 3, 1 4, 1 5, 1 6.
Autorul exemplifică la fig .29 şi cu un pahar ţigănesc din 1 853, aflat la Muzeul din Cluj,
atelier clujea n .
127. C . N icolescu, op. cit., p . 70, nr. 1 8, fig . 1 8; p. 7 0 , nr. 1 9, fig . 1 9 şi fig.20; p. 7 8 , nr.45,
fig .34.
128. Emil Sigerus, Zigeunerbecher, în Korrespondenzblatt, Sibiu, 1 90 1 , p.22,
23.
129. Viorica Guy Marica, Sebastian Hann, p.62-64.
130. C. N icolescu, Arta metalelor preţioase in România, Ed . Meridiane, Buc.,
1 973, p.37.
131. C . Nicolescu, Argintăria laică si religioasă . . . . . . . .
132. Eadem şi Th. Voinescu , Din legăturile artistice ale Ţărilor Române cu
Transilvania (Meşteri Argintari), în Studii şi Cercetări de istoria Artei, 1 -2 , Ed.
Acad. R . P. R . , 1 956, p . 88 .
133. C . N icolescu, op. cit.
134. Ibidem.
135. Ibidem.
136. Th. Voi nescu, op. cit., p.88.
137. Ibidem, p.90
138. Adolf Resch, Însemnul breslei aurarilor din Braşov, în Korrespondenzblatt
des Vereins fur Siebenbiirgische Landeskunde, Sibiu, 1 887, p . 1 34-1 36.
217
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Bielz I ulius, Arta aurarilor saşi din Transilvania, în Studii de Artă, Edit. de
stat pentru Literatură şi artă, 1 957; Zunftalterturmer im Baron - Brukenthalischen
M useum .
2. Beza, Mihai, Urme româneşti În răsăritul ortodox, B u c . , 1 937; Noi urme
româneşti la Stambul, în Boabe de Grâu, 1 934 , V, n r.7, p .384-402.
3. Bidian, Iancu, Organizarea şi rolul meşteşugurilor in viaţa economică şi
socială a oraşului Braşov În secolul al XV-iea, în Studii şi Materiale de istorie
medie, Voi .VI I I , 1 975.
4. Benque, E . - Frapsance, M . , Dictionnaire des Poinfons de MaÎtres - Orfevres
Franfais, Paris, 1 929.
5. Daicoviciu , H., Tresors des Daces. Collection des musees roumains, I , Cluj,
1 989.
6. Divis, Jan, Silber - Stempel aus a/Ier Welt, Ed. Dausien.
7. Deak, F. , Erdelyi ătvăsmiivek a XV-XVI. Szazadb61. (Opere de aurărie din
Transilvania din sec. XV-XVI ), înArcheologiai Ertesită, 1 87 7 . 7.
8. Drăguţ, Vasile, Arta gotică În România, E d . Meridiane, Buc., 1 979.
9. Fabriţius, K., Vazlatok az erdelzi szaszok ipari tevekenzsegerol az
1595-1605-iki nadi evekben, fătekintettel a nagy szebeni miiătvăssegre (Schiţe
despre activitatea meşteşugărească a saşilor din Transilvania, despre activitatea lor
în perioada războiului dintre anii 1 595-1 605 cu deosebită privire asupra obiectelor de
artă ale aurarilor din S ibiu), în Archeologiai Ertesită, 1 879.
10. Floca, Oct. , Contribuţii la cunoaşterea tezaurelor de argint dacice, Buc.,
1 956.
11. Florescu, Rad u , Arta dacilor, Buc., 1 968.
12. Glodari u , I . , laroslavschi, E.,
Civilizaţia fierului la daci, E d . Dacia, Cluj-Napoca,
1 979.
13. Gramatopol, M . , I:. art des monnais get6-daces, în Apulum, 9, 1 97 1 , p.209-256.
Arta şi arhitectura dacică şi romană, Bucureşti, 1 982.
14. Gyarfas, Tihamer, A brassai ătvăsseg tărtenete ( I storia orfevreriei braşovene),
Braşov, 1 9 1 2; Regi erdelyi ătvăsmiivek (Opere de aurărie ardelene), în
Batthyaneum, Braşov, 1 9 1 3; A nagyszebeni ătvăsăk mesterjegytablaja (Tabla
semnelor meşteşugăreşti ale aurarilor din Sibiu), în Archeologiai Ertesită, 1 9 1 0 .
15. Guy Marica, Viorica, Sebastian Hann, Cluj, 1 972; Originea decorului cu
putti În arta transilvăneană, în Acta M.N., nr.X I I I , 1 976; Consideraţii relativ la
export-importul produselor de orfevrerie În Transilvania secolelor XV - XVII, în
Şt. Meteş la 85 de ani, C l uj-Napoca, 1 977.
16. H alasu, Adriana, O siglă de meşter-doi argintari transilvăneni din secolul
al XVII-iea, în Acta M. N., nr.XV, 1 978; Contribuţii la problema morfologiei unor
218
Note
piese de argintărie feudală, în Acta M. N., nr.XV I , 1 979.

17. Hampei, I„ Otvosmiivek Nagy Lajos Korab6/ es az erdelyi otvos - iskola.
(Opere de a u rari ·din tara lui Ludovic cel Mare şi şcoala de aurari din Transilvania), în
Archeologiai Ertesito, 1 888.
18. H all Wares, Marks on Gold and Silver, London, 1 949.
19. Horedt, K„ Die Dakischen Silberfunde, în Dacia, N . S „ 1 7, 1 973. ltem, în
Thraco-Dacica, 2, 1 976, p . 1 27 şi u rm .
20. Iorga, Nicolae, Les arts mineurs e n Roumanie, voi . I , Buc., 1 934. Două opere
de ară româneşti din secolul al XVI- /ea, la muntele Athos, în B.C.M.I., 1 933; Les
arts mineurs en Roumanie, I , Argintărie, p.40 - evangheliarul de la N eamţ din 1 436
lucrat de saşi; Arginturile lui Constantin Brâncoveanu, în B.C.M.I., nr.VI I , 1 9 1 4;
Noi obiecte de artă găsite la Ierusalim, În mănăstirea Sf. Sava şi muntele Sinai,
în B. C.M.I., 1 93 1 ; Braşovul şi românii, Buc., 1 905; Istoria românilor În chipuri şi
icoane, B u c. , 1 906.
21. laroslavschi, E „ Tehnica la daci, Cluj-Napoca, 1 997.
22. Klusch, Horst, Siebenbiirgische Go/dschmiedekunst, Ed . Kriterion, 1 988;
Kronstadter Goldschmiede und ihre Zeichen, în Forschungen zur Vo/ks und
Landeskunde, Ed . Acad. R . S . R„ vol.29, nr.2, 1 986.
23. Koszeghy, E„ Magyarorszagi otvosjegyek a Kosepkort61 1867 ig. (Semnele
aurarilor din Ungaria din evul mediu până la 1 867), Budapesta, 1 936.
24. Kuhlke, V. H„ Brot und Wein - Gold und Silber, Berlin, 1 962.
25. Limona Elena, Colecţia „Acte m legătură cu breslele braşovene", în Revista
Arhivelor Statului, Buc„ 1 957.
26. Leitermann, H „ Deutsche Go/dschmiedekunst, Stuttgart, 1 95 1 , 1 953.
27. Meltzl, O„ Ober Gewerbe und Hande/ der Sachsen in XIV und XV Jarhundert
(Despre meşteşugurile şi comerţul saşilor în sec. XIV şi XV), voi. I , Sibiu, 1 892 .
28. M ihalik, I „
A nagyszebeni otvosok czehpecsetje (Sigiliul breslei aurarilor din
Sibiu), înArcheologiai Ertesito, 1 897.
29. M itran, Gheorghe, Arta aurarilor din Transilvania, sec. XV-XIX. Catalog ul
expoziţiei de orfevrerie - Braşov, 1 987.
30. Mândrescu , Gheorghe, Arhitectura În stil Renaştere la Bistriţa„ 1 999.
(Casa Argintarului din Bistriţa, str. Dornei, nr. 5 , cu ancadrament din piatră, sculptat pe
fronton cu două potire, în relief plastic).
31. Manolescu, Radu , Comerţul Ţării Româneşti şi Moldovei cu Braşovul
(secolele XIV - XVI), Buc„ 1 965.
32. Meteş, Ştefan, Relaţiile comerciale ale Ţării româneşti cu Ardealul până În
secolul al XVIII-iea, Buc. , 1 902 şi Sighişoara, 1 92 1 .
33. M uşlea, Candid, Biserica Sf. Nicolae din Schei, Braşov, 1 943.
34. Nicolescu , Corina, Argintăria laică şi religioasă În Ţările Române, secolele
219
XIV-X/X, Buc. 1 968; Arta metalelor preţioase În România, ed. Meridiane, Buc.,
1 973; Moştenirea artei bizantine În România, B u c . , 1 97 1 .
Argintăria decorativă şi de uz casnic, sec. XVI-XV I I , în Studii muzeale, I , 1 957.
35. Novak, J., A Kolozsvari otvosczeh a XVIII ik Szazadig (Breasla aurarilor din
Cluj până în sec. al XVI I I - lea), Cluj , 1 942; A Koloszvari otvosczeh XV/11-szazadig
o (Breasla aurarilor din Cluj până în sec. XVI I I ) , Cluj, 1 9 1 3 .
36. Popescu, D . , Le tresar dace de Sâncrăieni, în Dacia, N . S . , l i , 1 958.
37. Pulszky, K . , A magyar torteneti otvoskialliatas lajstroma (Catalogul expoziţiei
de istoria orfevrăriei maghiare), Budapesta.
38. Pascu , Ştefan, Meşteşugurile din Transilvania până În secolul al XVI-iea,
Buc., 1 954
39. Petrişor, Carmen, Colecţia de argintărie a Catedralei „Sf. Mihail" din Alba
Iulia. (Catalog ); Colecţia de argintărie a Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, în
Apulum, XIX, 1 98 1 .
40. Resch, Adolf, A brassai otvosczeh bemond6 tab/aja 1556-b61 (Tabla de
convocări a breslei aurarilor din Braşov din 1 556), în Archeologiai Ertesito, 1 887.
Simbolul breslei aurarilor din Braşov, în Korrespondenzblatt des Vereins fiir
Siebenbiirgische Landeskunde, Sibiu , 1 887.
41. Rosenberg, Marc, Der Goldschmiede Merkzeichen (Mărcile aurarilor), Bd. 1-1 1 1 ;
Deutschland, B d . IV, Ausland 3 - Aufl. Berlin, 1 922-1 928, Frankfurt, 1 889, e d . nouă,
1 956, 1 96 1 .
42. Roth, Viktor, Kunstdenkmiiler aus den siichsischen Kirchen Siebenbiirgens.
/. Goldschmiedearbeiten (Monumente de ar:tă din bisericile săseşti ale Transilvaniei.
I. Orfevreria), Sibiu, 1 922; Geschichte des deutschen Kunstgewerbes in
Siebenbiirgen (I storia meşteşug u rilor artistice germane din Transilvania),
Strassbourg, 1 908; Beitriige zur Kunstgeschichte Siebenbiirgens (Contribuţii la
istoria artelor din Transilvania),Strassbourg, 1 9 1 4; Beszterczei otvosmiivek (Obiecte
de aurărie d i n Bistriţa), în Archeologiai Ertesito, 1 91 4 ; Az egyhazi Kehely torteneti
fej lodese Erde/yben (Istoricul dezvoltării potirelor bisericeşti din Transilvania), în
Archeologiai Ertesito, 1 9 1 2; Das Email, în Korrespondezb/att XXXVI.
43. Rossi, F. , Chefs d' oeuvre de I' orfevrerie, Milano, 1 956.
44. Rustoiu , A., Metalurgia bronzului la daci (sec. l i î.Chr.-sec. I d .Chr.), Buc. , 1 996.
Fibulele din Dacia preromană, Buc., 1 997.
45. Szadeczky, L., Nagybanya regi iparar61 es czeheirol (Despre vechile ·
meşteşugu ri şi bresle din Baia Mare), în Szazad6k, 1 889; Magyar otvosok

Krakk6ban (Aurari unguri la Cracovia), în Archeologiai Ertesito, 1 889; lparfejlodes
es a czehek tortenete Magyaroszagon (Dezvoltarea meşteşugurilor şi istoria
breslelor din U ngaria), voi . I . , Budapesta, 1 9 1 2;
46. Schade , G . , Deutsche Go/dschmiedekunst, Leipzig, 1 974.
47. Szabo, K . , Eziistmiivek es dragasagok osszeir6sai a XVI. Szazadb61
(Inventare de argintărie şi bijuterii săseşti din sec. XVI ) , în Szazadok, 1 877.
220
Note
48. Seiwert, G „ Die altesten Klausenburger Goldschmiedzunft artikel (Cele mai

vechi statute ale breslei aurarilor din Cluj), în Rev."Transilvania", 1 868.
49. Simion, Victor, Imagine şi legendă. Motive animaliere in arta evului mediu
românesc, Buc. 1 983. Capodopere ale artei metalelor preţioase din România,
M uzeul Naţional de Artă al României, Ed. Teh nică Buc., 1 997.
50. Sigerus, Emil, Zigeunerbecher, în Korrespondenzb/att, Sibiu, 1 90 1 .
51. Stoicovici, Florica şi E . , Monede de argint dacice şi specificu/ lor chimic
şi metalografic, în Acta M.N., IX, p.375 şi urm. Efecte structural-textura/e la
monedele antice obţinute prin batere, în Acta M.N., 1 3, p.65. Compoziţia
argintului din obiectele de podoabă dacice, în Acta M.N. X, p.54 1 şi urm.
52. Theodorescu, Răzvan, Civilizaţia românilor intre medieval şi modern, Ed.
Meridiane, Buc., 1 987.
53. Vătăşianu, Virgil, Istoria artei feudale in ţările române, E d . Acad. R . P. R . , Buc.,
1 959.
54. Voinescu, Theodora, Noi identificări de meşteri argintari din Transilvania,
în Studii Muzeale, nr. 1 /1 957; Din legăturile artistice ale Ţării Româneşti cu
Transilvania (meşteri argintari), în Studii şi cercetări de Istoria Artei, 1 -2, 1 956,
Ed. Aca d . R . P. R .
55. Tacalon, J . , Les Tresors des Eglises de Frances, Paris, 1 966.
56. Wenrich, W., Kiinstlernamen aus siebensachsischer Vergangenheit ( N u me
de artişti din trecutul saşilor din Transilvania), în
Archiv des Vereins .. . , XXI I .
57. Werner, W. , Die mediascher Zunft - Urkunden (Documente d e breaslă din
Mediaş), Mediaş, 1 9 1 0 .
58. Varga Mihaela, Orfevrăria importată acum un veac, în revista Pro Arte a
Societăţii colecţionarilor de artă d i n România, n r. 1 2/200 1 , p . 1 4, 1 5 .
59. Istvan Heller, Ungarische und Siebenbiirgische Goldschmiedearbeiten, Ed.
H i rmer MOnchen, 2000.
221
ARTA AURARILOR ÎN TRANSILVAN/A
LISTA ILUSTRA ŢIILOR
P I . 1/1 Potir, sec. XIV, Săcădate Ctg. N r. 1 .

P l . 1 1/2 Potir, sec. XV, Rupea Ctg. Nr. 2.
PI. 1 1 1/3 Potir, sec. XV, Buneşti Ctg. Nr. 3.
P I . IV/4 Potir, sec. XV, Caţa Ctg. Nr. 4.
PI. V/5 Potir, sec. XV, Cincşor Ctg. Nr. 5.
P I . Vl/6 Potir, sec. XV, Roadeş Ctg. Nr. 6 .
P I . Vl l/7 Potir, sec. XV, Rodbav Ctg. Nr. 7.
P I . V l l l/8 Potir, sec. XV, Şercaia Ctg. Nr. 8.
P I . IX/9 Potir, sec. XIV, Lovnic Ctg. Nr. 9.
PI. X/1 0 Potir, sec. XV, Mercheaşa Ctg. Nr. 1 0.
P I . Xl/1 1 Potir, sec. XV, Tel i u Ctg. Nr. 1 1 .
P I . Xl l/1 2 Potir, sec. XV, Braşov Ctg. N r. 1 2 .
P I . X l l l/1 3 Potir, sec. XV, Prejmer Ctg. N r. 1 3.
P I . XIV/1 4 Potir, sec. XV, Sânpetru Ctg. N r. 1 4 .
P I . XV/ 1 5 Potir, sec. XV, Bod Ctg . N r. 1 5.
P I . XVl/1 6 Potir, sec. XV, Şoarş Ctg . N r. 1 6.
P I . XVl l/1 7 Potir, sec. XV, Rupea Ctg. N r. 1 7.
P I . XVl l l/1 8 Potir, sec. XV, Viscri Ctg. N r. 1 8 .
P I . XIX/1 9 Potir, sec. XV, Homorod Ctg. N r. 1 9.
P I . XX/20 Potir, sec. XVI, Braşov-Schei Ctg. N r. 20.
P I . XXl/21 Potir, sec. XV, Braşov Ctg. N r. 2 1 .
P I . XXl l/22 Potir, sec. XV, Prejmer Ctg. N r. 22.
P I . XXl l l/23 Potir, 1 500, Beia Ctg. N r. 23.
P I . XXIV/24 Potir, 1 51 4, Homorod Ctg. N r. 24.
P I . XXV/25 Potir, sec. XV, Hărman Ctg. N r. 25.
PI. XXVl/26 Potir, sec. XVI , U ngra Ctg. N r. 26.
P I . XXVl l/27 Potir, sec. XVI , Rupea Ctg. N r. 27.
PI. XXV l l l/28 Potir, sec. XV, Cincu Ctg. Nr. 28.
PI. XXIX/29 Potir, sec. XVI , Braşov Ctg. N r. 29.
P I . XXX/30 Potir, sec. XVI , Ghimbav Ctg. Nr. 30.
PI. XXX l/3 1 Potir, sec. XVI , Dacia Ctg. Nr. 3 1 .
PI. XXX l l/32 Potir, sec. XVI , Dacia Ctg. Nr. 32.
PI. XXX l l l/33 Potir, sec. XVI , Fişer Ctg. Nr. 33.
P I . XXX IV/34 Potir, 1 529, Prejmer Ctg. N r. 34 .
P I . XXXV/35 Potir, 1 504, Braşov Ctg. N r. 35.
P I . XXXV l/36 Potir, sec. XVI , Braşov Ctg. N r. 36.
PI. XXXV l l/37 Potir, sec. XVI , Criţ Ctg. N r. 37.
PI. XXXV I 1 1/38 Potir, 1 533, Bărcut Ctg . N r. 38.
P I . XXX IX/39 Potir, sec. XVI , Seliştat Ctg. N r. 39.
PI. XL/40 Potir, sec. XVI , Ticuş Ctg. N r. 40.
222
Note
PI. XLl/41 Potir, sec. XVI, Meşendorf Ctg. N r. 4 1 .

PI. XLl l/42 Potir, sec. XVI, Braşov Ctg. Nr. 42.
PI. XLl l l/43 Potir, sec. XVI , Codlea Ctg. N r. 43.
PI. XLIV/44 Potir, sec. XVI, Drăuşeni Ctg . N r. 44.
PI. XLV/45 Potir, sec. XVI , Măeruş Ctg. N r. 45.
PI. XLVl/46 Potir, sec. XVI , Hălmeag Ctg. N r. 46.
PI. XLVl l/47 Potir, sec. XVI , Codlea Ctg. N r. 47.
PI. XLV l l l/48 Pocal, 1 595, Cincşor Ctg. N r. 48.
P I . XLV l l l/49 Poca l , sec. XVI , Făgăraş Ctg. N r. 49.
PI. XLIX/50 Pocal, sec. XVI , Braşov-Schei Ctg. N r. 50.
PI. XLIX/51 Pocal , sec. XVI , Meşendorf Ctg. N r. 5 1 .
PI. L/52 Poca l , sec. XVI I , Odorheiu Secuiesc Ctg. N r. 52.
PI. L/53 Poca l , sec. XVI I , Odorheiu Secuiesc Ctg. N r. 53.
PI. Ll/54 Pocal , sec. XVI I , Braşov Ctg. N r. 54.
PI. Ll/55 Pocal, sec. XVI I , Braşov Ctg. N r. 55.
PI. Ll l/56 Pocal, sec. XVI I I , Zizin Ctg. N r. 56.
PI. Ll l/57 Pocal, sec. XVI I I , Sânpetru Ctg. N r. 57.
PI. L l l l/58 Poca l , 1 740, Bărcut Ctg. N r. 58.
PI. L l l l/59 Pocal, sec. XVI I , Rotbav Ctg. N r. 59.
PI. LIV/60 Poca l , sec. XVI I , Braşov Ctg. N r. 60.
PI. LIV/60A Poca l , sec. XVI I , Hoghiz Ctg. N r. 60A.
PI. LV/6 1 Potir, sec. XVI I , Mercheaşa Ctg. N r. 6 1 .
PI. LV/62 Potir, sec. XVI I , Jibert Ctg. N r. 62.
PI. LVl/63 Potir, sec. XVI I , Felmer Ctg. N r. 63.
PI. LVl/64 Potir, sec. XVI I , Fişer Ctg. N r. 64.
PI. LVl l/65 Potir, sec. XVI I , Hălchiu Ctg. N r. 65.
PI. LVl l/66 Potir, 1 69 1 , Caţa Ctg. N r. 66.
PI. LVl l l/67 Potir, 1 70 1 , Criţ Ctg. N r. 67.
PI. LVl l l/68 Potir, 1 750, Feldioara Ctg. N r. 68.
PI. LIX/69 Potir, 1 7 1 9, Râşnov Ctg. N r. 69.
P I . LX/70 Potir, sec. XVI I , Buneşti Ctg. N r. 70.
P I . LX/7 1 Potir, 1 71 7, Braşov-Schei Ctg. N r. 7 1 .
P I . LXl/72 Potir, sec. XVI I I , Hărman Ctg. N r. 72.
PI. LXl/73 Potir, sec. XVI I I , Făgăraş Ctg. N r. 73.
PI. LXl l/74 Potir, sec. XVI I I , Seliştat Ctg. N r. 74.
PI. LXll/75 Potir, sec. XVI I I , U ngra Ctg. N r. 75.
PI. LXl l l/76 Potir, sec. XVI I I , Braşov Ctg. N r. 76.
PI. LXl l l/77 Potir, 1 760, Braşov Ctg . N r. n.
PI. LXIV/78 Potir, 1 779, Braşov Ctg . N r. 78.
PI. LXV/79 Potir, 1 773, Râşnov Ctg . N r. 79.
PI. LXVl/80 Potir, 1 745, Braşov Ctg. N r. 80.
PI. LXVl l/8 1 Potir, 1 840, Râşnov Ctg. N r. 8 1 .
223
P I . LXVI 1 1/82 Potir, sec. XIX, Lovnic Ctg. Nr. 82.

PI. LXIX/83 Potir, sec. XIX, Codlea Ctg. N r. 83.
P I . LXIX/84 Potir, sec. XIX, Bod Ctg. N r. 84.
PI. LXX/85 Pahar, sec. XVI I I , Braşov-Schei Ctg. N r. 85.
PI. LXX/86 Pahar, sec. XVI I , 1 67 1 Ctg. N r. 86.
PI. LXXl/87 Pahar, sec. XVI I , Braşov-Schei Ctg. Nr. 87.
PI. LXXl l/88 Pahar, 1 60 1 , Odorheiu Secuiesc Ctg. Nr. 88.
PI. LXXl l/89 Pahar, 1 628, Odorheiu Secuiesc Ctg. Nr. 89.
PI. LXX l l l/90 Cană, 1 630, Odorheiu Secuiesc Ctg. Nr. 90.
PI. LXXIV/9 1 Cană, 1 669, Odorheiu Secuiesc Ctg. N r. 9 1 .
P I . LXXV/92 Cană, sec. XVI I , Odorheiu Secuiesc Ctg. Nr. 92.
PI. LXXVl/93 Cană, sec. XVI I , Cincu Ctg. Nr. 93.
P I . LXXVI 1/94 Cană, 1 634 , Codlea Ctg. N r. 94.
PI. LXXVI 1 1/95 Cană, sec. XVI I , Rupea Ctg. N r. 95.
PI. LXXIX/96 Cană, sec. XVI I , Braşov Ctg. Nr. 96.
PI. LXXX/97 Cană, sec. XVI I , Braşov Ctg. N r. 97.
P I . LXXXl/98 Cană, 1 6 1 2 , Braşov Ctg. Nr. 98.
PI. LXXXI 1/99 Cană, 1 667, Braşov Ctg. N r. 99.
PI. LXXXl l l/ 1 00 Cană, 1 667, Braşov Ctg. N r. 1 00 .
P I . LXXXIV/1 0 1 Cană, sec. XVI I , Braşov Ctg. Nr. 1 0 1 .
PI. LXXXV/1 02 Cană, 1 656, Cincu Ctg. Nr. 1 02 .
PI. LXXXVl/1 03 Cană, sec. XVI I , Codlea Ctg. N r. 1 03.
PI. LXXXVl/1 04 Cană, 1 646, Prejmer Ctg. N r. 1 04 .
PI. LXXXVI 1/1 05 Cană, 1 658, Sighişoara Ctg. Nr. 1 05.
PI. LXXXV l l l/ 1 06, 1 07 Anaforniţe, sec. XVI I I , Braşov-Schei Ctg. N r. 1 06, 1 07.
P I . LXXXV l l l/ 1 08 Caseta, 1 656, Codlea Ctg. N r. 1 08.
PI. LXXXIX/1 09 Ciboriu, 1 650, Râşnov Ctg. Nr. 1 09.
PI. LXXXIX/1 1 0 Ciboriu, 1 832, Rupea Ctg. N r. 1 1 O.
PI. XC/1 1 1 Ciborii ( 3 buc), 1 669, Braşov Ctg. N r. 1 1 1 .
PI. XC/1 1 2 Ciboriu, sec. XVI I , Braşov Ctg. N r. 1 1 2.
P I . XCl/1 1 3 - 1 1 6 Ciborii (4 buc), 1 646, Sânpetru, Ctg. N r. 1 1 3-1 1 6.
Prejmer, Codlea, Feld ioara
P I . XCl l/1 1 7 Vas de botez, 1 66 1 , Braşov Ctg. N r. 1 1 7.
PL. XC l l l/1 1 8 Ferecătură evang., 1 766, Braşov Ctg. N r. 1 35.
PI. XCIV/1 1 9 Cădelniţă, sec. XVI , Braşov-Schei Ctg. Nr. 1 36
PI. XCV/ 1 20 Patenă, sec. XVI I , Sighişoara.
PI. XCV/1 2 1 Anaforniţă, sec. XVI I , Braşov-Schei Ctg. N r. 1 39.
PI. XCVl/ 1 22 Ferecătură evangheliar, 1 787,
Braşov-Schei Ctg. N r. 1 37.
P I . XCVl/1 23 Ferecătură evangheliar, 1 753,
Braşov-Schei Ctg. N r. 1 38.
P I . XCVI 1/1 24 Icoană Maica Domnului cu Pruncul ,
1 564, Braşov-Schei Ctg. N r. 1 40 .
224
Planşa I
4. f!lo/i!t � oec. ul XIV- .fu

[}Jăcălale -/iul. ffMiu
ria«tl'o/J 11/t. 4
Planşa li
2. fllo/i!t f!OticJ l}ec. alXV-iea

f!JUr/tea -jad. f!JJ1ta-901fo
�a/alo? m. 2
Planşa III
3. flJoWi � d<X;. aL XV- iea

fJJ«�li -1ad fJJW-90V
'fird<dofl nit. 3
Planşa IV
4. fllot;;,, !JO/ic, dec. a/ XV- let:t

7lafa, jud. f1Ju11(}1tc
7la4/oy -n -i. 4
-
Planşa V
5. f!loltit � aec. alXV-iea,

'{/t-n.qm -iud. $1t<14(}/1J
'{/uMofl' nit. 5
Planşa VI
Planşa VII
Planşa VllJ
8. f!lo/i!t � aeo. alXV-iea

ŞJJmca,ra -fud. $1ta9ov
'fialalofl n-i. 8
Planşa IX
9. f!lotilt � aec. al XIV- lea
iad. f!lJltf.11()'"
7lcdubifl' m. 9
�1.io -
Planşa X
40. f!Joli/i !/'°IW, dec. al XV- lea

vffewf,��" -/ud. &J1ta9o'IP
'&cdalofl 114. 40
Planşa XI
H. golii fi,()� deo. al XV- iea

-iud. flJuq()ll}
fleliee
'(/}al,a/,ofl' na. H
Planşa XII
42. f!lotilt Yo_� dec. alXV4a

fJJ 4a40tţ
riaLalof/' m. 42
Planşa XIII
43. fJJo&t !/,()� oec. a,/XV-l<>a

f!J>ufi111ei -/ruL ;Y;lia<}o'IP
rJ�„talof/' nJt. 43
Planşa XIV
14. f!loti't !JOiie,, âer. alXV-ka

9'lâ11fiel'trt -jud. flha'}oe
C{?af,<rlofl nit. N
Planşa XV
15. fJJotili � oec. al XV- ka

fJJod -/ud. fJJw4()!1J.
riaLal,o? nit. 15
Planşa XVI
46. f!lotit !°� aec. al XV- iea

{JJoa1t1 jud f}J�
rio� n-i. 46
-
Planşa XVII
·17- f!lo/i;t �C, aeo. alXV-iea,

f!l?„rjtea -/ud. :J3Ut4o'lf
'fialalofl JH. 47
Planşa XVIII
'18. f!lolilt f!O� aec. al XV- lea

''IM<>if: - iud. f1Jw"}ov-
75al� '}'I//;. '18
Planşa XIX
19. PJ>oâi f/,olr� Jec. a/XV-iea

:Jfmnowd -jucl. f1Ju19ov
75ahlof! nit . 19
Planşa XX
20. f!lo#it � aec. cd XVI- iea

._Af'":Fd oiaetioii ,, !lţ JVicolae - .%/iei, f!JJ1tm;01>
'&aMo/I' nit. 20
"
Planşa XXI
24. Plotit � dec. cd XV- ka

fiiideuea Jltem�ă $1ta9(Y/ţ
-
riaLalofl' 1111,. 24
Planşa XXII
22. f!lolrit!J,()li4 aec. alXV-iea

fJJw;imet /uL f!l11ta/jm;
-
e
riat
alofl 11a. 22
Planşa XXIII
23. f!lo/ilt � -1500

f!lJeia /ud. f!J31ta401J.
�aln/,ofl ni/,,
-
23
Planşa XXIV
Planşa XXV
25. flJ>oU/i r% aec. al XV- iea, 4/4

:JfăMuwn - jud. f!lJ1ta901P
'&ah1/o/J n/t. 25
Planşa XXVI
26. f!lolii !l.ola, !}ec. al XVl- ki,, -1/4

�a -jad. fJJJta1011J
riala/
-o/j' 1Vi. 26
Planşa XXVII
27- fJJolâ f!O/U;, aec. al XVI- iea„ 4/4
Cfla,Udofl ni. 27
f!/l,uftea -jud. f1Jw9<w
Planşa XXVIII
28. f!loli!t !/'°tic v nwdo Puf/JWitlJU/JW •; oec. alXV--!� 4/4

<tiuwu -/ud. f!lJuwn•
<fialalo//' 11/t. 28
Planşa XXIX
29. :!loli!t f!Olic .1,1 nwdo Affin4r:lvano � oec. a,/ XVI- iea� -t/4
JVer� fi11ta901J
filil>eiica
ricdal'o/J nit. 29
-
Planşa XXX
30. [ljJoJiit f,()M N wwdo �llPU/J'W ' ; deo. alXVI-iea� 1/2

rJ/,inillu/u -/ud. filJ1em)()llJ,
<fiahdoff nit. 30
Planşa XXXI
� _,,, nwdo � "

34. flloltit
cu/� d'wl-eniail� al XVI- � 4/2aec.
9./Jada /ud. fiJia.jm;
<&atakfl 11/t,, .Jj
-
Planşa XXXII
32. f!lolilt p,W _,/ JJWrkJ �UJ � IJ<Jc. a,/ XV/- /e,<� 4/2
- jud. fj];,,<tjov
r;JJaoia,
'(JaMw 1u,. 32
----�
Planşa XXXIII
33. /!Joii;,, flo/ic cu fuwtm jwdat �; dwt-em� dec. (d XVI- � 4/2

/!7� jud. f!iJuqoo
7lak1;/,ofl nlb. 33
-
Planşa XXXI V
34. flo/ii F cu ovnam,enl jwdat

?t. 'JWdu/ cu wuR)/t'
i-n d;;/,,d �Wu:e; '1529
f!luyirnei - Jad. filu11()!0-
7ialu"°fJ nit. 34
��-�
Planşa XXXV
35. f!loltit f!Olio � ou �·fotiaţe� 4504

fJJideii<x(, JVea!J'U'i fJJ'tal}Offo
75aLalof/' nit. 35
-
Planşa XXXVI
36. fJJolii � � ou lufa'u" � de<!. al XV/- 1,eq. 1/4

$,:t;eUca, Âe<'{ftă - :iJw�, -
rial<do!J fl4,. 36
Planşa XXXVII
37- flloli!t trlec Oli/� ou, "1f!Yu'fovju#; aec. al XVI- le� 1/4
7514 l«d. "PlJia-901J.
-
<fialal'°ff' nit. 37
Planşa XXXVIII
38. fllota rtic,, 4533
f!IJă!tor.11/ -!:ud.
f!IJU14m;
'{laia/of! nit. 38
Planşa XXXIX
Planşa XL
40. f!lo(;;,, tic,, aec. a,/ XVl- leq 4/2

L
�iou9 /ud. f!l];;04()//fo
rial� nit. 40
-
Planşa XLI
Planşa XLII
42. f!lola � oeo. al XVl- l

eq 1/2
flJa!tlolonwee - flJwfO'l
'&ah/o!! m. 42
Planşa XLIII
43. f}Jot;;i yalic,, aec. al XV/- leq 1/2

'fiodlea-J'ud. fiJ1tag()llJ
'fiahf� nit. 43
Planşa XLIV
44. 3>oU4 in dâut �� dec. al XV/- leq 4/4

<JlJu�u· jud. i!JJ�
cţjaW'°fj' nit. 44
-
Planşa XLV
Planşa XLVI
46. f1/Jol;;i vn ditul �; aec. al XVl- /eq 4/4

:JfălnieUf/' /ud. f1JJ1ta1<Yo
Watalotf m. 46
-
Planşa XLVII
47- [!lot;;,, Mi d;;/ul �� dec. �„t XVI- le�� 4/4

jud. f/Ju1-?(}!1J
C(Ja&do? ni. 47
C(Jodka -
Planşa XLIX
so. f1JJocal in di6a f!lle11a}le1m;

oec. al XVI� 4/4
.Ate"J'-eu;/ Jit>euor:e· flţ Jf<'oolae �

!floltei - flJw/}Offo
„
'fial<dof!' nit. 5O
54. f1JJocal in di6a �;

oec. al XVI� 4/4
�enddi/ - !'ud. fiJ1ta901fo

'tiakdo/l' nit. 54
Planşa LI
54. [l}Jocal �4C

aeo. alXVII-I� -1/4
flJuqotJ
riatawfl' 1n. 54
55. [iJJocal �
Mx. alXVll-lea,4/4 ?t· „�flm -1807 "
fiJIAetica JV�/14 $�
<fiaîcdofl' m. 55
Planşa LI/
56. fJJo<:al kwc,, aec. al XVIII- � 1/4

nin -jud 3JU1.901P
Cfialaklfl nit. 56
57. fJJoca/ kwc,, aec. al XVIII- iea? 1/2

in/ie -jad.
!Jlilut 3JU1.9olft
<fiala/O[! nit. 57
Planşa LI/I
59. f1/Jocal �
al XVII- iea„ -1/2
()ec.
�Mcw - 1:eut. fiJ1tat}OllJ,
<fiala/'o/I n-i. 59
Planşa LIV
60. floco,I ltenaJCIJ/�

oec. cd XVll- 1«1,_, 2/2
f!JJ;,oeiiui JV«wiii f!JJ,w.90llfo
rlatal'o/I 11 /t. 60
-
60A. floti!t ltenaJcentio/,,

oec. al XVII- iea,_, -1/2
8Ja1Wlua 1tejiwnudă ::f(};?/,� ieed.

- f!JJ1ta901.1-
Planşa LV
64. fllolâ U!lnaaronbd;

aec al XVII-iea� 1/2
uliutoluxqa, -/ud. f!JJ1tr19mJ.
'fial,a{ofl '11A. 64
62. fllolâ wnal>cen/�

aec. al XVII- iea,, 1/2
$iteu - /u<l. f!JJuqo'fţ
'fiahdofl 1n. 62
Planşa LVI
63. PJ<JW„ W1ia,()cen/��

doo. a,/ XV//-1,ea, 1/2
ffhlnun -iud. fJJ1ta-90'1J.
'&ah/o//' 1u. 63
64. Plotit wnmJ�

1100. cd XVII- /ea,, 1/2
flh�<Yt -/u-cl. fJJ1t.a9fY1J.

'&cda/lofl 1u. 64
Planşa LVII
,.,..,.- . .
65. f!lolii tiena,4 �

aec. t:d XVII-iea� 2/2
- /iuf. flJ1ta9<Nft
'eahdotJ- 1n.
(Jfuh/,ae
65
66. f!lolii bmwc_, 469.f

'ea,la - /ud. $11,ag()lfţ
'eal,a/,ofl' nit. 66
Planşa LVIII
67- f!loli!i klwo_, 4704

'ti!tif -r�t. f!lJuqo:tfl
'tialakiff 11 /t. 67
68. f!loli!i bolwo_, 4750

f!kkU<J1:t11a -/ud. f!iJltal}o'lf
'tia«do!J ni t. 6'8
Planşa LIX
Planşa LX
74. [!}Joii;,, k!wc_, 1141

J/ir11ea;/ 'iâe'tioii " f/J/ Jl'teolae -
!Jlofte1� f1J1ta4o'lţ
"
<fiaLa/lofl n ti . 11
Planşa LXI
72. 8/oltit.1 aec.a/ XVlll- 6x1;, 2/2

(1fă;,111u11n -jted. fJj;,�(}!U
'tiak1/ofl 1'1/t. 72
73. 8/o/;;i.1 aec. al XVIII- iea

ilt - jud. f1l1ta9()/lţ
f!htr;i<J4
'fi� nit. 73
Planşa LXII
74. fJJolii ba/toc,,

aec. a/I XVIII- iea_, 2/2
!J!elt?lal -/ud. flJu1!)01J
'&a/i,doff ni t. 74
75. fJJolii vn dit (!/J'nfu/ie:,

aec. a,/ XVl/f- ./ea,, 2/2
uth"?w -/ud. $1ta4o'IP
'&a/al<Jff 11 11,. 75
Planşa LXIII
76. fllolrii_, wc. al XVIII- I«'? 4/2

fJJ1iJ(Jl/;eea JYea?ltă - fJJ Jt�()llJ
<fial,a/,o? 1111,. 76
v. fllolrii m alr;/ wcoco_,

al XV/11- leay 4760
JYea?'ă
dec.
fJJiae'ttea fJJJt�()llJ
<fiuLa� nit.
-
77
Planşa LXIV
78. flot;j,, in ala iwcoeo;, aec. al Xv'lll- � 4779

f!lJiMYuea Jl'�tă - f!lJ1ta401J
rialdotJ nit. 78
Planşa LXV
79. fJJot;;,, m dii wcoro, oec. u,/ XVIII- iea,. 4773

f!llâ9-n� -jeed. fJ3uuw1J-
7ialal°!I' 111t. 79
Planşa LXVI
80. f!lolrii m d;;/ wco� liec. al XVIII- � '1745

flJiMJ!tica flţ fĂer/me a flJ�
<eakdofl 11/t. 80
,I/ -
Planşa LXVII
84. f!loUit kvwc,, 4840

fl?âfJwo jud. $ut1j(}ll�
-
'fiahlof/' nit. 84
Planşa LXVIII
82. f1Jot;Ji in Mii neof!O� M!c. al XIX-iea

JKaid#u,1, au/IM (/�t/J1/14oh $ed:e4aa (-1863--1887) - flJ1ta1ov
9!nw,u:C -/eu:/. flJutjov
'&ala/o/I 11/t. 82
Planşa LXIX
83. f!lotilt_, aec. al XIX- le<iJ 2/2

Wotdea jud. f!/Ju1,ţ)()llJ,
Wa«dofl' 111t. 83
-
8/f. f!lotilt_, aec. al XIX- iea,,. /////

jud. f!JJ1ta4()11J,
Waudofl' n11,. 84
f!/Jod -
Planşa LXX
85. 8/wlin1t bwwo_, âec. td XVIII- iea

Jltw;eed b.t°âe!Uor:i !Ff. JVicok.w �
fflohei - $1ta9ov
_,,
�a/d'o/J n!i. 85
86. 8/aAat ba/toc_,

aec. td XVII- iea, 4674
�aldofl' 11/i. 86
Planşa LXXI
87- fJJalutJt ba/toc_, oec. a!XVll-lm:t� 2/2

.Alw;etd $iamioie' flţ Jff:COlae - fhltee; f1J;J,'ut'9mJ
'&ala,/,;fl' n/t. 87
N "
Planşa LXXII
88. flJJaf,DJt f!l?�� 1601

@d<Yl//wr:u, [JJecuie/jc -/eed. ::lfa!tf!lu:la
Wati:dofl' 11 1t. 88
89. fl}Jalw;,, �� 16'28

@dm/teir" [Jleceueca -/ud. ::lfu11fl'liiut
Waîalofl' 1111,. 89
Planşa LXXIII
90. Cfiwnă lte'JUWC<» diJ� 4630.

@dmlteite .<J?eau'edo -/eul. (Jfl//ifjliil,a,
'eata/o/I nh. 90
Planşa LXXIV
9-1. riană ltenad� -1669.

f&/,1Yv/e1,eie :hoeuef>c -/ud.
:1fW'tf!lu:la
rialal°!l 1n. 9-1
Planşa LXXV
92. rfwiă wnad��

f!/?,ecenâlvmrÎ,11 lui t,.,,,· f!luii1inuâ dec. a,/XVII-iea� 2/2
@doJt/wiu fJJeceuRâc -/ud. J(},,1tfl/,,iki
„ •;
rla/n/oy 111t. 92
Planşa LXXVI
93. C(}WJtă in Ma klwc_, wc. a,/XVll-1«1,, 4/2

rivncu -j,e'-<1. $1ta401fl
f(iaW,lof! 111t. 93
Planşa LXXVII
94. <fiw1ă WJuldcen� -1634

'flodlea -/ud. f!lJ�
'flaJalofl nA,. 94
Planşa LXXVIII
95. <flmnă kvwc_, doo. al XVII- iea" -t/2

f!Aujtea -jud. fJJw.90 l'
'etda� n it . 95
Planşa LXXX
97- <fr!WJUt, Mi dit k!wc,, {)e(). cd XVll- lea� 4/4

JVM/f'ă - f!JJ 1ta1;ov
Wa/a/ofl nit. 97
f!lJiâeu:ca
Planşa LXXIX
96. lftWJUt Mi diibawc Mo. alXVII-iea,, 4/4

f!lJileu«" Jl'eafl'tă - f!lJUf10'Y
�
'tialatofl' 114. 96
Planşa LXXXI
<fiană i-n di/ i� wo. a/XVll-lea7 1612

!!lJi4e�ica JVell?w - f!JJu1�
98.
1
'&a/alo? nit. 98
Planşa LXXXII
.9.9. Cfiwnă ba!We:, oec. al XVll- lecr:, 1667

f1Jioe11ica JVe<'fl� - f1Ju11<Vlfo
riakdoff nit. .9.9
Planşa LXXXIII
400. �wnă Mi da kuwc,, aeo. alXVl/-/,ea

fJJiaeuea ..!Vea7iă fJJ1t<1400
rialalo/I' 1n.
-
400
Planşa LXXXIV
404. riwnă m dit k!wc., aec. at!XVll-!et:„

fiJr"aeuea JVeay1t<:'t fi1ur4()11J
rdt:da/Ofl 111t.
-
4 04
Planşa LXXXV
-102. Cfianif, wt dii kvwc,, !)(](). a/XVII-iea_, -1656

C(i,/1wu -jud. f!lJuq(}llfa
'f1tilalofl nit. -102
Planşa LXXXVI
103. CfiU/11,ă, .OuJwc,

dec. a/ Xl/lf- lea, 4/4
'&oct/ea, -/ud. fiJifJ.9fYlft
'&ctkdofl 11/i,, 103
104. Cfiwnă �c� _,
dec. al XVII- !ea� 1646

fl>1te/mei -/ud. fiJ,'tfJ.90'lft
'&akdofl 11/t. 104
Planşa LXXXVII
105. cţ}ană, Vn ţj,ti{ kJw� dec. a;/XVII-iea,, 1658

[/JitJ/,40aM,1, -ieul. ufiwtet
Cfida'°ff 11/t. 105
Planşa LXXXVIII
406. �ia/()///JU,{if;, oe<;. cd XV/11- ka

Jltr.�al oiomioii
ffţ J/!i cokt,e - !J?olwe; f1Ju19mP
�cilahtJ ni t. 406
„ "
407- �w/iwn,i� de<;. cd XV/11- lea

Jfu�ed 614eiicit'
f/ţ Jl!kolew - !J?olte� flJUt,!J(l/IJ
�a/nk? nit. 407
„ "
Planşa LXXXIX
109. <(!�,,, 6oJwc, 1650

fl?,a14io1; /nd. f!JJt1 ai}Ollfo
'&ak11lo!I' 11 t/ . /09
-
Planşa XC
111. <fi� 1669

f!l3r°Jel/,eea JVetlflltă - f!l311a9ov.
'&atu,io? 11/t. 111
112. <fi� aec. al XVII- IP.a

f!l3r:.wuca JVeaffltă - f!l311a9()10
'&a,UdotJ- nit. 112
Planşa XCI
-113, H4j -115_, -116. <ţ}ik4iu _q buc._, 4646

!Jlwn/w�w7 f!lur1UJ1t� ri� /Jleldioa1ta i«d f!JJ1t<1-901ft
-
7i(dah!l 11 1t. -113, -114., -115_, -116

-
Planşa XCII
117- J/wJ de kle;p -1664

&JitJou"oa JV«t?�ă &J't<l?()llp
<ficrL<„ktJ 1vi.
-
117
Planşa XCIV
H9. <fi� aec. alXV/-lea,, -1/�

.Atu!J.eul f!JJ�·N !}Jţ Jff:COkw - !hlwe; f!l1u190llfl
!flata/of/' nit. -136
a
Planşa XCV
120. f!lalen('4 aec. alXVll-lcu7 4/4

fA'rJ/,,r�oo/Uf; -jud. .Att11te,ţf
Planşa XCVI
122. f!Ji� e'IJUff'fjlllte iolt/ olu;Qn� 1787

Jfuf/}'eulf1timei !}coli i()ll"llâ/Jwl}li !/{/w� fiJial}m;
7iakdofl' n ti . 1.17
-
123. f!li&teelibfftă e'IKl/"'fl/,,e/,;W i/ oAfjimÎ ou1tt:I; 1 753

J/!fa<JO·M;f,t Ma,i)mma/Ji J/liohael Jlla//I
Jllu;u;e f/tiiiuei !}coli i()l}JUÎ/Jie9t;; !Jlolwi; fiJu1901J-
-
7i{,d{,dofl' 111;,. 138
Planşa XCVII
424. !Icoană .Ataica r!/J<mu1�· ou fJJw/Jwu,/ <ffku.Ja,, 4564

w'tfjMU
-
f!l'�Ptă de � 4764
/!JJi4ew:Oa, „ /Jf!. J/ricokw - ffloliet�
" /!JJu14mr.
'fialnlof/ 1111,. 440

Mitran Arta Aurarilor Transilvania 2003

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mitran Arta Aurarilor Transilvania 2003

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

AR.TA AOR.AR.ILOR. IN TR.ANSILVANIA

CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI DE ORFEVRERIE RELIGIOASÂ

REPERTORIUL ORFEVRERIEI MEDIEVALE DE CULT DINJUDE TUL B�OV

MAIŞTRI AURARI ŞI MÂRCILE LOR

aduc mulţumiri Comisiei de Cultură a Consiliului Judeţean Braşov

pentru sprijinul dat editării acestei cărţi.

Autorul aduce aceleaşi mulţumiri

directorului Muzeului Judeţean de Istorie Braşov,

prof. Radu Ştefănescu.

Tehnoredactare: Mioara Asmarandei

Coperta : Ana-Maria Oană

Red a ctare computerizată: Gheorghe Mitran

Corectură: dr. Florea Costea

Fotog rafiere: Gheorghe Corcodel şi Gheorghe Mitran

ale antichităţii în România

cca. 5500-3500 Î.Chr . .„....„.„.„„.„.. „.„.„ ....„„.„... „..„„...............„ 9

Maiştri aurari din Cluj, sec. XVI-XIX .

prismatici, inscripţie circulară pe cupă, picior şi stilus, executate în prima

Cercetarea şi valorificarea ştiinţifică a fondului de argintărie medievală, cu

Literatura de specialitate a cunoscut un autentic reviriment la începutul secolului

GUNTHER HERBERT (dekan) - Ph. ev. Măeruş (Nussbach),

Zona Rupea - preoti:

VICTOR RETHER (curator) - Ph. ev. Rupea (Reps),

SCHEESER GEORG - Ph. ev. Făgăraş şi Şercaia,

METALURGIA CUPRULUI ŞI AURULUI ÎN SPA ŢIUL

Cupru l a început să fie folosit pe la 5 5 0 0 î.Chr., identificat în stratu l

ARTA A URULUI ÎN EPOCA BRONZULUI

d i n tezau ru l de l a Sacoşu l M a re concentrează repertoriul ornamenta l d i n

ORIZONTUL CULTURAL AL ANTICHITĂ ŢII ÎN

La începutul m i l e n i u l u i I, a heii şi g recii d i n Asia M ică a u col i ndat coastele

d i n a rg i nt) descoperite în Ita l i a şi Traci a . Descoperi rile d i n Mesopota m i a

LUMEA TRACO-GEŢILOR ŞI TOREUTICA LOR

Lumea spaţi u l u i ca rpato- pontic a creat o a rtă a a u ru l u i ( i nclus şi

teza u ru l d i n mormântul traco-getic de la Agi g h iol - j u d . Tu lcea . I nventa ru l

decorative stră i ne şi i ndigene, a a p a rţinut u n u i şef a l a ristocraţiei locale şi

de bovidee. Teza u ru l este atribuit a rtei traco-getice d i n seco l u l a l IV- iea

EPOCA REGA TULUI, SECOLELE I Î. Chr. - I d. Chr.

Această perioadă se caracterizează p ri ntr- u n repertori u decorativ

reîn noirea a noti m p u ri l o r a u ră mas aceleaşi. Concentrarea el itelor şi forţelor

ORNAMENTICA ORFEVRERIEI ROMANE

M oşte n i rea repertoriu l u i ornamental a l orfreveriei romane este constitu ită

A URUL MIGRA ŢIILOR ÎN SPA ŢIUL

„Arta a u ru l u i n u în registrează momentul pol itic a l „ retragerii a u rel iene" ci

pietre l o r sem i p reţioase şi a pa stei d e sticlă colorată a u fost îm prumutate

col o rate şi pietre preţioase . Hoardele barbare a u migrat pe ruta Rusia

nereide, ocea n i de, geni i a l e va l u ri lor. Tema centra l ă de pe pâ ntecu l vasu l u i

în a rta bulgară a seco l u l u i a l IX-iea şi a l X- lea, d ecoru rile teza u ru l u i de la

Î n Tra nsi lva n ia şi Ba nat d escoperi ri le a rheologice atri b uite populaţiei

ORFEVRERIA CAROLINGIANĂ, secolele IX - XII

Lucră ri l e se caracterizează prin bogăţia d ecoru l u i cu ca boşoa ne şi

ORFEVRERIA ROMANICĂ, secolele XI - XII

1 . Marija Gimbutas, Civilizaţie şi cultură, Buc. , 1 989, p. 1 43 .

24. Ibidem, fig .37.

28. 1 . H . Crişan, Contribuţii la problema lucrării podoabelor dacice, în A.M.N., VI,

Arta meta lelor a con stituit una d i n formele reprezentative d e expri m a re

poate face n u m a i prin a ceste nepreţuite vestigii istorice ca re s-au perpetuat

( 4 ) . O ca podoperă a gen u l u i „ M u ntele ca lva ru l u i " ca re a p a rţin use l u i Matei

M ichael Seybriger, a l ias Sommer ( 16 1 1 - 1673) l ucrează ti m p de 1 6 a n i în

Bonţidea n u d i n Bonţida de C l uj) - ( 1 58 7- 1 60 9 ) , M ichael Veres d e Va laszut

şovea n u ) - ( 1 690- 1 70 0 ) ; în Presov/Prescha u este menţionat meşte ru l Sutor

meşterii Segesvary (Sighişorea n u ) Ste p h a n u s ( 1692- 1 698), Brassay

N u mă ru l m a re d e ca lfe ş i meşteri tra ns i lvă n e n i ca re l ucra u î n centrele

Braşovul, ca şi a lte oraşe a l e Tra nsilva n iei, a dobândit în scurt ti m p trasăturile