Conform Danielei Dumbrav, istoric n cadrul Institutului de Istorie a Religiilor din

cadrul Academiei Romne, vopsitul oualelor vine din Persia, din vremuri imemoriale, iar
primul ou vopsit de care se tie este Oul de stru punic din sec. IV-III .Hr. descoperit
n Cartagina.
Coloratul de ou de Pati este o rspndit tradiie din inuturile
Armenia, Rusia, Grecia, zona mediteranean, pn n Europa central.
Exist credina c oule fierte i roite n aceast zi nu se stric pe tot parcursul anului,
chiar mai mult, nu se vor strica niciodat.
Traditiile si obiceiurile oualor rosii s-a extins in timp la adevarate picturi mestesuguri, si
opere de arta. Incondeierea oualor reprezinta una dintre cele mai spectaculoase traditii
de Pasti. In unele sate ale judetului Hunedoara, ouale pictate, simboluri ale fecunditatii la
pagani, ale innoirii de primavara, pastreaza inca si azi traditii vii.
Desenele se fac pe oul alb cu un instrument de scris inmuiat in ceara topita de albina,
dupa care ouale sint introduse in vopsea rosie fierbinte, care se prinde pe portiunile
neatinse de ceara, ramanand astfel albe doar urmele cerii - motivele ornamentale lineare
traditionale. Pe Valea Ghimesului se cunosc peste saizeci de variante ale oualor
incondeiate.
La curtile regilor occidentali, se consemneaza obiceiul de a darui oua pictate cu foita de
metal pretios curtenilor sau... favoritelor regale. In Anglia, acest obicei apare mentionat
inca din 1200, iar in Franta celebrul Ludovic al XIV-lea initiaza obiceiul daruirii de astfel
de cadouri extravagante.
De asemenea, un alt obicei vestic este acela al oualor-supriza: micile bijuterii pascale,
frumos decorate sau sculptate, contineau intotdeauna in interior si cate o surpriza, fie ca
era vorba despre una cu tema religioasa, fie ca aceasta avea un caracter mai degraba
monden (celebra este statueta lui Cupidon inchisa intr-un ou pascal pe care Ludovic XV ia trimis-o doamnei du Barry).
Peter Carl Faberge este creatorul celor mai cunoscute oua de Paste din intreaga lume,
adevarate capodopere de stil inspirate din arta bizantina. Lucrate in aur si impodobite cu
pietre pretioase ori cu desene vii, acestea au fost comandate bijutierului de catre tarii
Alexandru III si Nicolae II, pentru a le oferi in dar tarinelor in dimineata Invierii. Cele
cincizeci si patru de oua (din care astazi au mai ramas patruzeci si sapte) contineau
fiecare cate o surpriza ingenioasa (triptice cu fotografii ale familiei tarului, colivii, ceasuri,
cutii muzicale, figurine dansatoare).
Ouale incondeiate simbolizeaza sosirea primaverii si renasterea naturii.
Acestea sunt pictate de mana, cu motive geometrice traditionale. De obicei,
predomina culorile: rosu, alb, galben, albastru si negru. Aceleasi culori si modele
traditionale sunt folosite la impodobirea costumelor populare romanesti, a tesaturilor sau
covoarelor. Albul este simbol al puritatii, rosul semnifica viata (culoarea sangelui) iar
negrul reprezinta fertilitatea, pentru ca pamantul negru este bun pentru agricultura,
liniile pictate pe oua simbolizeaza eternitatea, galbenul reprezinta soarele si aurul. Daca

cineva iti daruieste un ou colorat in galben, inseamna ca iti doreste caldura in suflet si
bunastare. Albastrul este culoarea cerului si a apei.
Unele oua incondeiate sunt facute pentru decor. Acestea sunt folosite mai ales la tara, in
satele romanesti, fiind facute de mesteri populari talentai care au deprins arta
incondeierii de la parintii sau bunicii lor. Obiceiul incondeierii oualor este practicat si in
manastirile din Bucovina, o regiune foarte frumoasa din nord-estul Romaniei.
Intai, ouale sunt spalate si unse; apoi, se face o gaura mica la baza oului, pentru a-l goli.
Apoi, portiunea care nu va fi colorata se da cu ceara. Mesterii populari picteaza manual
fiecare ou, cu penite sau pensule foarte fine. Pe vremuri, oamenii transformau penele de
rata sau gasca in instrumente pentru pictarea oualor si foloseau "vopsele" extrase din
plante. Retetele sunt vechi de sute de ani si se transmit din generatie in generatie, in
fiecare familie.

O adevrat comoar a culturii populare bucovinene, meteugul ncondeierii oulor este

strns legat de arta broderiei i a decorurilor care se gsesc pe costumele naionale.
Toate aceste arte transform un lucru obinuit ntr-un lucru deosebit de frumos.
Oul reprezint filosofia existenei umane i istoria strbun, o mrturie a datinilor,
credinelor i obiceiurilor pascale. Meteugul se nva n familie i se transmite din
generaie n generaie. Pentru ochiul expert exist o abunden de creativitate exprimat
prin diverse tehnici de lucru i stiluri personale.
Meteugul de a ncondeia ou se observ n armonia culorilor, delicateea modelelor
transmise din generaie n generaie i miestria execuiei, ridicnd acest meteug la
rangul de art.
Oule sunt ncondeiate n trei-patru culori, de obicei, innd cont i de simbolul
fiecrei culori n parte: rou (soare, foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie,
absolutism), galben (lumina, bogia recoltelor, tinereea, ospitalitate), verde (fora
naturii, rodnicie, speran, prospeime), albastru (sntate, seninul cerului), violet
(strpnire de sine, rbdare, ncredere, dreptate). Paleta cromatic a oulor ncondeiate
face diferena ntre principalele zone n care se practic acest meteug.
Astfel, culoare roie este specific zonei Brodina, negru zonei Ciocneti, verde i
albastru pentru Ulma sau portocaliu pentru Moldovia.
Din ornamentarea geometric a oulor deosebim simboluri i semnificaii precum :
linia dreapt vertical- via ;
linia dreapt orizontal- moarte;
linia dubl dreapt - eternitate;
linia cu dreptunghiuri - gndire i cunotin;
linia ondulat - ap, purificare;

spiral - timp, eternitate.

Lucia Condrea este muralist pe coaja de ou. De 15 ani, face istorie la Moldovia: a dus
faima inutului n 9 ri, este laureat n 78 expoziii mondiale. De cteva luni, Moldovia
ofer turismulului i un muzeu internaional al oulor ncondeiate, alturi de peisajul
splendid de pe deselatele obcini bucovinene i de mnstirea omonim a lui Petru Rare.