Arta ncondeierii n prag de srbtoare

Cea mai mare srbatoare a cretinilor, nvierea Domnului, este prilejul pentru romni
de a trai clipe de bucurie sfanta dar si de a sarbatori in cadrul comunitatii. Pastele, cum
denumesc romnii Sarbatoarea Invierii, isi are etimologia din cuvantul ebraic pesah =
trecere.
In primul rand Pastele este sarbatoarea Invierii Domnului, dupa al carui model vor
invia toti crestinii.
Aceasta reprezint una dintre cele mai importante srbtori anuale cretine, care
comemoreaz evenimentul fundamental al cretinismului, nvierea lui Iisus Hristos, Fiul lui
Dumnezeu, n a treia zi dup rstignirea Sa din Vinerea Mare.
Ultima sptman din Postul Pastelui se numete "Sptmna Patimilor" i ncepe n
duminica Floriilor, n acest ultim sptman, bisericile in slujbe n fiecare sear, numite
"Denie".
De luni pn joi se comemoreaz ultima mas, prinderea i nchiderea lui Iisus. Ziua
de joi se numete "Joia Mare". Vineri, numit "Vinerea Mare" se comemoreaz crucificarea i
moartea lui Iisus pe cruce. n acest zi, se ine "post negru", adic nu se mnnc nimic.
Potrivit tradiiei, la miezul nopii ntre zilele de smbt i duminic, oamenii se
trezesc din somn n btaia clopotelor. Se spal cu ap curat, i pun straie noi, iau cte o
lumnare i pornesc ctre biseric cu un cos incarcat cu bunatati traditionale pentru a primi
binecuvantarea preotului si pentru a lua Lumina Sfanta. Sfintirea cosurilor semnifica
binecuvantarea tuturor bucatelor de acasa, iar fiecare trebuia sa imparta din bunuri si celor
nevoiasi.
Cosul traditional contine, in general, mancarea specifica sarbatorii, pe care fiecare o
pregateste pentru masa de Paste: drob de miel, friptura, slanina, branza, pasca, sarea,
busuioc... Insa, niciodata nu trebuie sa lipseasca ouale incondeiate, cozonacul traditional si
vinul rosu! Fiecare din aceste elemente are o simbolistica aparte.
Prezint interes acopermntul coului, care este un ervet esut, brodat cu fire de a
colorat, unele custuri sau esturi reproduc chipul lui Iisus, sau textul Cristos a nviat! Se
mai folosete un ervet de mtase sau dantel acoperit cu flori.
De ce s nu lipseasca florile din Cosul de Pasti?
Se spune ca Odata cu Invierea lui Iisus Hristos, renaste intreaga natura. Oare cum am
putea ilustra acest lucru daca nu prin intermediul florilor? Cosul este insotit de un minunat
buchet din crini parfumati, crizanteme si floricele primavaratice: Narcisa, Laleaua, Cala,
Orhideea, Garoafa rosie, Spatifilum.
Crinul este protagonistul buchetului pascal prin simbolurile sale. De multe ori,
culoarea pura a acestei flori a fost asociata nevinovatiei Mantuitorului! Totodata, crinul este o
floare regala prin excelenta, atribuita divinitatii.
Cel mai rspndit obicei cretin de Pati este vopsirea oulor roii, a cror prezen
este obligatorie pe masa de Pati. Oule se vopsesc n joia mare. n unele zone ale rii se
ncondeiaz ou.

ncondeiera oulor
Exista mai multe legende legate de obiceiul vopsirii oualor in cultura romaneasca. Cea
mai populara dintre ele spune ca Maica Domnului, care venise sa-si planga Fiul rastignit, a
asezat cosul cu oua langa Sfanta Cruce si acestea au fost inrosite de sangele care picura din
ranile lui Iisus Hristos.
Pe langa oua rosii, romanii contemporani obisnuiesc sa mai vopseasca ouale si in alte
culori: galben, verde sau albastru. Cele colorate in negru simbolizeaza chinul si durerea, pe
care le-a suferit Iisus Hristos pe Cruce. Ouale ncondeiate sunt simblul Mantuitorului, care a
iesit din Mormant si a inviat precum puiul din gaoace.
De-a lungul timpului, tehnica populara a incondeierii a transformat oul intr-o
adevarata opera de arta.
Materialele de care ne folosim pentru a incondeia ouale sunt urmatoarele : ceara
colorata, pusa in cutii metalice pentru a ramane in stare lichida deasupra unei surse de caldura,
chisita (un creion din lemn care are in varf un tub foarte subtire din tabla fina pentru a permite
filtrarea cerii) si modele scoase de pe camasi, braie, fete de masa sau orice alt model care
poate fii adaptat acestor oua.In concluzie, avem nevoie de putine materiale dar de multa
indemanare si mai ales imaginatie.
Etapele incondeierii oualor sunt:
1. Pregatirea oualor pentru inchistrire:
Se spala ouale intr-o cratita noua cu apa calduta si cu sare. Se pun la fiert timp de 10 15
minute tot cu sare, apoi se pun la racit pe un prosop. Cand sunt doar caldute incepem
propriuzis muncirea lor.
2. Scrierea desenului
Se pregateste ceara de albine intr-un vas metallic pus la o sursa de caldura pentru a mentine
ceara in stare lichida si cu ajutorul chisitei se incepe impartirea oului doua parti egale, apoi
patru, apoi sase etc.
3. Modelele ornamentale folosite
Se folosesc ornamente cu motive geometrice alaturi de cele florale care ocupa un spatiu
restrans in cadrul compozitiei geometrice, acestea fiind specifice zonei de unde provin.
4. Aplicarea culorilor
Culorile folosite la inchistrirea oualor sunt culori vegetale,pentru galben folosim coji de mere
(paduret), pentru rosu folosim coji de ceapa rosie, pentru negru se folosesc coji de nuci.
Pentru alb ne folosim de coaja oului care este alb.
Apoi acoperim cu cear zonele pe care le dorim albe.
Urmtoarea culoare o s intre n coaja de ou care nu este acoperit cu cear.
Prima culoare n care vine pus oul este culoarea galben, n care se las oul 15 minute pentru
a intra culoarea n coaja oului
Dup aceea se scoate oul i se las pe un prosop la uscat
Urmtoarea culoare este culoarea roie unde folosim aceeai tehnic

Acoperim cu cear partea de model colorat cu galben i dorim s rmn aa, apoi introducem
oul in culoarea roie, iar prile de model neacoperite cu cear o s devin roii dup 15
minute de lsare a oului n culoare.
Acoperim cu cear i prile de model pe care le dorim s rmn roii i apoi introducem oul
n culoarea neagr unde repetm aceeai tehnic.
Acum se ia oul si se pune pe un grtar care este n prealabil nclzit pe sob i cnd se topete
ceara tergem oul cu un prosop pentru a ndeprta n totalitate ceara

Aceasta este o tehnic pstrat din generaii i este transmis generaiilor urmtoare, de aceea
oului ncondeiat i se mai spune i "ou muncit".

Va multumim pentru atentie!