Incondeierea oualor este indisolubil legata de Sarbatoarea Invierii.

In trecut, in satele romanesti aceasta tehnica de decorare era foarte intalnita. Femeile erau cele care vopseau si desenau simbolurile pascale la care ne referim, indeletnicirea desfasurandu- se in mijlocul familiei si nu in cadrul unor sezatori. Infrumusetarea oualor in perioada Sfintei Sarbatori a Pastelui s-a dovedit a fi o preocupare si pentru alte popoare din Europa, obiceiul propagandu- se odata cu crestinismul. Cu condeiul sau pensula simpla "Aceasta arta migaloasa a cunoscut de-a lungul timpului mai multe modalitati de realizare. In trecut, femeile adunau plante din care pregateau coloranti vegetali (de exemplu, pentru culori ca maro-roscat si galben se fierbeau coji de ceapa rosie sau alba si scoarta de mar paduret, verdele se obtinea din spanac fiert, iar rosul din roiba sau lemnul cainelui)", ne precizeaza etnologul Roxana Cornea, din cadrul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Brasov. In ceea ce priveste tehnicile de incondeiere, diversitatea si ineditul sunt elemente definitorii, inca de la inceputurile realizarii lor. "Initial, in tinuturile romanesti incondeierea se facea cu ceara calda si cu ajutorul condeiului. Treptat, s-a trecut la tehnica scrisului pe oua, respectiv pictarea lor cu ajutorul unei pensule simple, din pai de grau, avand in varf cateva fire de par de pisica sau folosindu-se un betisor de alun, ascutit", ne spune etnologul. Simbolistica motivelor Motivele aplicate pe suprafata oualor traduc cel mai bine preocuparile, dar si formele de manifestare ale credintei romanilor. "Gama de motive este una variata, de la cercuri circumscrise si intretaiate, reprezentand bolta cereasca, la triunghiuri si romburi ce conturau corpuri ceresti. Nu lipsesc nici simbolurile crestine (crucea, troita, biserica), cele antropomorfe - omul, mana -, dar nici cele fitomorfe (fraul calului, plugul, grebla, furca etc.). Cu timpul, motivele stravechi, vegetale, cele cosmice ori crestine au fost completate cu altele, avimorfe sau zoomorfe, precum cocosul, porumbelul, cucul, coarnele berbecului, ale mielului, laba gastei, toate facand parte din acelasi complex legat de universul laborios al taranului, cu implicatii in ritualuri si texte biblice", adauga sursa citata. Modul de asezare a desenelor

pe oua este si el unul diferit, identificandu-se in functie de zone. "In Transilvania, ornamentele pe oua erau dispuse simetric, in raport cu paralelele si meridianele, iar pe un brau longitudinal se dispuneau in alternanta motive solare, crestine, fitomorfe sau geometrice, desprinse din arta tesaturilor traditionale. In Bucovina, incondeierea se facea pe cate sapte, noua sau 12 siruri orizontale, cu motive geometrice, pe fonduri de culoare diferita. Nu s-a ocolit nici tehnica oualor invelite in impletitura de margele policolore, chiar daca ele nu erau folosite in cadrul ritualurilor traditionale, ci mai degraba ramaneau exponate", adauga Roxana Cornea. In vremea noastra Traditia incondeierii oualor se pastreaza si astazi, ce-i drept in alte forme si folosind alte tipuri de vopsele. Este adevarat si faptul ca incondeierea a trecut pe un loc secund, dat fiind ca avem la indemana o varietate de posibilitati de colorare si decorare a lor. Dar diversitatea se regaseste la nivelul motivelor, ba mai mult, ele sunt adaptate vremurilor prezente. "Motivele recente de pe oua nu reprezinta o alterare a traditiei, ci mai degraba o inovatie. Sunt redate desene cu iepurasi sau cele reprezentand plugul cu boi, carul, intrucat sunt simboluri ale primaverii, innoirii, vegetatiei. La fel de bine ele sunt si motive care reprezinta universul casnic, gospodaresc al omului", afirma sursa citata. Cele mai utilizate motive sunt: Regnul animal: albina, broasca, srapele, melul Motive vegetale:frunza bradului, garoafa, spicul graului; Unelte casnice si de camp: grebla, lopata, fierul plugului; Ornamente industriale, motive luate din industria casnica: clinul ce se formeaza la croirea camasilor si manecile; Diverse: desagii si braul popii, calea ratacita, crucea pastilor. Crucea - semnul crestinatatii - cu numele simplu "cruce" in jud. Muscel apare o cruce mica in punctual de incrucisare a doua bete si in cele

patru compartimete cate o figura, care pe alte oua, se numeste "argeseanca" sau "goanga". Crucea nafurei - crucea increstata pe painea din care se imparte nafura la slujba bisericeasca. Crucea Pastelui - crucea cu care crestinii impodobesc pasca pe care crestinii o duc la biserica, in noaptea Invierii, numit in unele zone si "Ziua Pastelor". Crucea romaneasca si crucea ruseasca sau crucea moldoveneasca - este reprezentata printr-o cruce cu alte cruciulite la capete. Steaua - este un motiv raspandit, intalnit mai ales in bucovina si in tot vechiul Regat. In Valcea si Rm. Sarat , acest motiv este intalnit si cu numele de "floarea stachinei" sau "steaua ciobanului". Manastirea - trebuie de asemenea sa fie considerata ca un simbol. Daca motivul din Muscel, o cruce impodobita, iti aminteste de un obiect ce se gaseste infiecare biserica ce ar putea sa imagineze manastirea, tot un simbol al crestinatatii. Daca lasam privirea sa zaboveasca asupra unui ou incondeiat, el ne transimite bucurie, uimire, smerenie, impacare, pentru ca in ornamentatia lui, de fapt, se opereaza cu simboluri.(soare, luna, cruce, etc.), cu modele din natura (plante, animale, obiecte casnice) si cu modele de tesaturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.

Incondeierea oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific romaneasca.

Deoarece oul rosu este purtatorul unor semnificatii profunde legate de invierea lui Hristos si de reinnoirea naturii, crestinii s-au ostenit sa-l incondeieze, desenand cu ceara motive decorative ancestrale, de o rara frumusete. Oul vazut ca un simbol primordial, samanta vietii, potrivit traditiei, este vopsit si incondeiat in zilele de joi si sambata din Saptamana Mare, indeletnicirea inrosirii oualor fiind rezervata aproape in exclusivitate femeilor.

Oul incondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, impacare, pentru ca in ornamentatia lui, de fapt, se opereaza cu simboluri (soare, luna, cruce, etc.), cu modele din natura (plante, animale, obiecte casnice) si cu modele de tesaturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre. Motivele folclorice utilizate sunt: spicul, soarele, frunza si ca o reconfirmare a crestinatatii romanesti, crucea. In Muntenia si Oltenia, motivele ornamentale sunt naturaliste, dar cu mai putine culori. In judetul Olt se remarca centrul de la Obaga unde aceasta ideletnicire populara a fost adusa la nivel de arta. In Transilvania si Banat se distinge incondeierea printr-o mare varietate de modele si culori, iar Tara Barsei este renumita pentru desenul si compozitia ornamentala si cromatica de o mare finete. Oamenii au simtit nevoia de a decora, prin diferite metode oul (cu ceara

colorata, cu vopsele, cu margele, etc). Decorarea oualor cu vopsele se face tot cu ajutorul cerii, prin procedeul "batic". Oul alb, golit de continut, se decoreaza cu ceara pe spatiile care urmeaza sa ramana albe. Se scufunda oul in vopsea galbena, se scoate, se usuca si se aplica ceara pe spatiile care vor ramane, in final, galbene. Apoi oul se va scufunda in vopsea rosie. Procedeul se repeta in functie de numarul de culori, pornindu-se de la culorile mai deschise catre cele mai intense. In final oul se acopera cu un strat de nitrolac, care va da stralucire oului si va proteja decoratiunile. Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase.

Simboluri si semnificatii ale oualelor incondeiate

Cateva simboluri si semnificatii utilizate sunt: linia dreapta verticala = viata ; linia dreapta orizontala = moartea; linia dubla dreapta = eternitatea ; linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea ; linia usor ondulata = apa, purificarea ;

 spirala = timpul, eternitatea; dubla spirala = legatura dintre viata si moarte. Dintre cele mai utilizate motive amintim: Crucea - semnul crestinatatii - in jud. Muscel apare o cruce mica in punctul de incrucisare a doua bete si in cele patru compartimete cate o figura, care pe alte oua, se numeste "argeseanca" sau "goanga"; Crucea Pastelui - crucea cu care crestinii impodobesc pasca pe care crestinii o duc la biserica, in noaptea Invierii, numit in unele zone si "Ziua Pastelor"; Crucea romaneasca si crucea ruseasca sau crucea moldoveneasca - este reprezentata printr-o cruce cu alte cruciulite la capete; Crucea nafurei - crucea increstata pe painea din care se imparte nafura la slujba bisericeasca; Steaua - este un motiv raspandit, intalnit mai ales in Bucovina si in tot vechiul Regat. In Valcea si Rm. Sarat, acest motiv este intalnit si cu numele de "floarea stachinei" sau "steaua ciobanului"; Manastirea - tot un simbol al crestinatatii; Regnul animal: albina, broasca, sarpele, mielul; Motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul graulu; Unelte casnice si de camp: grebla, lopata, fierul plugului ;

 Ornamente industriale, motive luate din industria casnica: clinul ce se formeaza la croirea camasilor si manecile; Diverse: desagii si braul popii, calea ratacita, crucea pastilor. Din traditie se stie ca ouale de Pasti in general sint colorate in patru nuante: rosu, albastru, galben si verde. Care este simbolistica lor? De ce se vopsesc ouale de Pasti folosindu-se aceste culori? Le vom prezenta pe fiecare in parte in rindurile ce urmeaza. Rosul simbolizeaza focul, care este purificator sau singele care inseamna viata. Albastrul cerul, infinitul si implicit divinitatea. Verdele semnifica viata, cresterea si renasterea, fiind culoarea vegetatiei ce odata cu primavara revine la viata. Soarele si bogatia sint reprezentate de culoare galbena. Intotdeauna in arta bizantina transpusa pe oua, daca se doreste punerea in valoare a motivului Maicii Domnului este bine sa se foloseasca doar rosul si albastrul. Aceste doua culori sint foarte importante ele avind si o latura simbolica. Mai exact pictura bizantina este terenul unde simbolurile se intilnesc cel mai mult. Rosul reprezinta lumea paminteasca, viata, pamintul care este cald iar albastru reprezinta cerul, partea spirituala, ceea ce ne guverneaza, intr-un cuvint divinitatea. Astfel, poarta un permanent dialog. Prin acest motiv expus in imagini se imbina practic dialogul dintre cele doua culori, cald si rece.", a adaugat Tansanu. http://www.youtube.com/watch?v=V9EWSzpBBa0 Capacitatea : Cunoaterea intuitiv a elementelor de limbaj plastic (punctul, linia, pata de culoare, forma ) FOARTE BINE *recunoate linia ca element de limbaj plastic i de expresie ; *obine decorarea unei suprafee cu ajutorul liniei ; *realizeaz cu uurin compoziii folosind linia cu rol constructiv; *compune un spaiu plastic cu ajutorul liniilor

BINE *recunoate linia ca element de limbaj plastic i de expresie ; *obine decorarea unei suprafee cu ajutorul liniei,n urma perceperii unor imagini ; *realizeaz compoziii folosind linia cu rol constructiv,pe baza ndrumrii profesorului; *compune un spaiu plastic cu ajutorul liniilor,pe baza prezentrii unor imagini:

SUFICIENT *recunoate linia ca element de limbaj plastic , ajutat de profesor ; *obine decorarea unei suprafee cu ajutorul liniei, n urma perceperii unor imagini i cu ajutorul profesorului; *realizeaz cu dificultate compoziii n care exist i linia