OUĂLE ÎNCONDEIATE LA

ROMÂNI
 Încondeierea sau „împistritul” ouălor reprezintă un
obicei străvechi în tradiţia românească. Ouăle
încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credinţelor şi
obiceiurilor pascale, reprezentând un element de
cultură spirituală specific românească.

Deoarece oul roşu este purtătorul unor semnificaţii

profunde legate de Învierea lui Hristos şi de reînnoirea
naturii, creştinii s-au ostenit să-l încondeieze, desenând
cu ceară motive decorative ancestrale, de o rară
frumuseţe.
 Oul văzut ca un simbol primordial, sămânţa vieţii,
potrivit tradiţiei, este vopsit şi încondeiat  în zilele de joi
şi sâmbată din Săptămâna Mare, îndeletnicirea
înroşirii ouălor fiind rezervată aproape în exclusivitate
femeilor.
 
Oul încondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie,
împăcare, pentru că în ornamentaţia lui, de fapt, se
operează cu simboluri (soare, luna, cruce, etc.), cu
modele din natură (plante, animale, obiecte casnice) şi
cu modele de ţesături populare, cu tot repertoriul lor de
semne sacre.
 Motivele ornamentaţiei ouălor încondeiate sunt
numeroase, şi fiecare motiv se prezintă în mai multe
variante, care se diferenţiază în funcţie de localitate.
Nicăieri însă, mai mult ca în Bucovina, acest obicei nu
este ridicat la nivel de artă ca aici.

Motivele folclorice utilizate sunt: spicul, soarele, frunza

şi ca o reconfirmare a creştinătăţii româneşti, crucea.
 În Muntenia şi Oltenia, motivele ornamentale sunt
naturaliste, dar cu mai puţine culori.

În judeţul Olt se remarcă centrul de la Obaga unde

această îndeletnicire populară a fost adusă la nivel de
artă.

În Transilvania şi Banat se distinge încondeierea

printr-o mare varietate de modele şi culori, iar Ţara
Bârsei este renumită pentru desenul şi compoziţia
ornamentală şi cromatică de o mare fineţe.
 Oamenii au simţit nevoia de a decora, prin diferite
metode oul (cu ceară colorată, cu vopsele, cu mărgele,
etc).

Decorarea ouălor cu ceară colorată se face cu ajutorul

unui instrument special, care poartă numele de chişiţă
(pcitiţă, bijiţă, condei etc). Aceasta este o bucăţică de
lemn care are în capăt un mic tub de metal (cupru) prin
care trece ceara topită, colorată prin numeroase
procedee.
 Ceara se pune la topit într-un recipient metalic aşezat
nu direct pe foc ci pe o cărămidă încălzită în continuu
de flacără.  În timp ce ceara se încălzeşte, se pisează
mărunt cărbunele care se adaugă apoi în ceara topită.
Colorarea cerii cu tăciune pisat se face pentru a vedea
urma lasată de ceara caldă pe ou. După ce se amestecă
bine ceara cu praful de cărbune, se strecoară ceara cu
ajutorul unei site, într-un alt recipient metalic (cel în
care ceara va rămâne definitiv pentru lucru). 
 A. - partea din faţă a mânerului de lemn
B. - deschiderea condeiului: la condeiele din Ţara Bârsei,
Ţara Oltului şi Bucovina partea condeiului aflată
deasupra mânerului de lemn, este despicată în 2-3 fâşiuţe,
care se îndoaie pe mânerul de lemn, înainte de a fixa
condeiul de mâner cu un fir de lână (în loc de sârmă de
cupru)
C. - sârmă de cupru care fixează condeiul de mâner
D. - vârful condeiului, pe unde se scurge ceara de albine,
cand încondeiem (scriem desene pe coaja curată a oului)
E. - mânerul de lemn
 Decorarea ouălor cu vopsele se face tot cu ajutorul
cerii, prin procedeul „batic”. Oul alb, golit de conţinut,
se decorează cu ceară pe spaţiile care urmează să
rămână albe. Se scufundă oul în vopsea galbenă, se
scoate, se usucă şi se aplică ceară pe spaţiile care vor
rămâne, în final, galbene. Apoi oul se va scufunda în
vopsea roşie. Procedeul se repetă în funcţie de numărul
de culori, pornindu-se de la culorile mai deschise către
cele mai intense. În final oul se acoperă cu un strat de
nitrolac, care va da strălucire oului şi va proteja
decoraţiunile.
Ornamentica ouălelor decorative este extrem de variată,
ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale,
antropomorfe şi religioase.

Câteva simboluri şi semnificaţii utilizate sunt:

- linia dreaptă verticală = viaţa ;
- linia dreaptă orizontală = moartea ;
- linia dublă dreaptă = eternitatea ;
- linia cu dreptunghiuri = gândirea şi cunoaşterea ;
- linia uşor ondulată = apa, purificarea ;
- spirala = timpul, eternitatea ;
- dubla spirală = legatura dintre viaţă şi moarte.
 Dintre cele mai utilizate motive amintim:
- Crucea - semnul creştinătăţii  -  în jud. Muscel apare o cruce
mică în punctul de încrucişare a două beţe şi în cele patru
compartimete câte o figură, care pe alte ouă, se numeşte
„argeşeanca” sau „goanga” ;
- Crucea Paştelui  -  crucea cu care creştinii împodobesc pasca
pe care o duc la biserică, în noaptea Învierii, numit în unele zone
şi „Ziua Paştelor”;
- Crucea românească şi crucea rusească sau crucea
moldovenească  -  este reprezentată printr-o cruce cu alte
cruciulţie la capete ;
- Crucea anafurei  -  crucea încrestată pe pâinea din care se
împarte anafura la slujba bisericească ;
- Steaua  - este un motiv răspândit, întâlnit mai ales în Bucovina.
În Vâlcea şi Râmnicul Sărat, acest motiv este întâlnit şi cu
numele de „floarea strachinei” sau „steaua ciobanului” ;
 - Mânăstirea - tot un simbol al creştinătăţii
- Regnul animal: albina, broasca, şarpele, mielul ;
- Motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul
grâului;
- Unelte casnice şi de câmp: grebla, lopata, fierul
plugului ;
- Ornamente industriale, motive luate din industria
casnică: clinul ce se formează la croirea cămăşilor şi
mânecile ;
- Diverse: desagii, brâul popii şi crucea Paştilor.
FIERUL PLUGULUI
 Este primul motiv cu care se
ornamentează primul ou de Paşti, de
către fiecare gospodină, şi este, cu
siguranţă, cel mai răspândit model
în toată ţara.
Oul este încondeiat cu plasă oblică
galbenă sau roşie, simbolizând
sentimentele omeneşti şi separarea
binelui de rău.
În jurul oului avem un şir de
romburi reprezentând înţelepciunea,
încadrate de două rânduri de şerpi
mitici ai cerului care (potrivit
credinţelor mai multor popoare) au
fecundat oul primordial născând
viaţa.
PLOSCA
 Întâlnită în cadrul nunţilor de la
sat, îşi face apariţia şi în cadrul
decoraţiunilor folosite la
împodobirea ouălor de Paşti.
Liniile paralele dublate reprezintă
eternitatea. Expunerile simbolice
vii în locul celor ideale sau reale
şi imagini ale vieţii practice, dau
ornamentelor de pe ouăle
"împestriţe" capacitatea de
sugestie vie asupra bogăţiei artei
noastre arhaice.
BÂTA CIOBANULUI

 Acest model este

cunoscut în Bucovina şi
este acelaşi lucru cu cârja
sau cârligul ciobanului.
El este destul de
răspândit şi în Muscel,
Dolj, Bran, Ardeal.
COARNELE BERBECULUI
 Pe aceste ouă se împletesc viaţa (linie
dreaptă verticală- viaţa, linie ondulată-
apa, purificare, verde- reînnoirea
naturii, prospeţime, rodnicie, speranţă),
moartea (linia dreaptă orizontală) şi
eternitatea (linia dublă dreaptă).
Aceste ouă sunt încondeiate cu
coarnele berbecului (autoritatea
bărbatului, forţa) acoperite cu plasă,
model întlnit cu preponderenţă în
Bucovina,Vlaşca şi Muscel.
Aici mai întlnim şi linia dublă dreaptă,
ca ornament primitiv universal,
simbolizând eternitatea şi linia în
semicercuri simbolizând protecţia şi
siguranţa.
CRUCEA VECHE
 Este unul din cele mai vechi
modele realizate în
gospodăriile din Bucovina,
reprezentând crucea, acest
simbol al creştinătăţii din
toate timpurile.
Suprafaţa oului este acoperită
cu spice de grâu, linii duble
orizontale, plasă în triunghi,
motivul în X (care aminteşte
de Crucea Sfântului Andrei).
Bogăţia, varietatea şi
diversitatea acestor motive
sunt fabuloase.
40 DE MUCENICI
 Oul este împărţit în 40 de părţi
egale, de obicei în formă de
triunghi simplu, ceea ce
simbolizează stăpânirea asupra
sentimentelor.
Din triunghiurile formate, unele
sunt decorate cu puncte roşii,
altele umplute cu linii orizontale
reprezentând moartea şi
verticale reprezentând viaţa.
CLINIŞOARE
 Modelul întâlnit în Basarabia
se mai numeşte şi patruzeci de
ţepeluşi.

Clinul este cel ce se formează

la croirea cămăşilor şi a
mânecilor.

Jumătate din clinişoare sunt în

plasă, iar cealalată jumătate e
decorată cu puncte roşii.
GREBLA
 Acest model reprezentând grebla (unealtă
agricolă foarte des întrebuinţată) este
utilizat pretutindeni ca obiect de
ornamentaţie.
Încondeierea se realizează pe un fond
negru şi sunt realizate o serie de
triunghiuri cu franjuri semnificând
stăpânirea asupra sentimentelor.
Linia dublă dreaptă poate fi asemanată
cu drumul, calea ce-o urmăm în viaţă,
destinul şi este un ornament primitiv
universal simbolizând eternitatea. Aceste
linii sunt folosite şi ca linii de separaţie
între diverse planuri.
STEAUA CU PATRU BRAŢE
 Este steaua care a adus vestea
Naşterii, steaua de la Betleem.
Ea este încondeiată alături de
alte motive precum păstăi de
fasole, linia dublă, semicercuri.
Succesiunea ornamentelor ce
împodobesc aceste mici obiecte
de decor, dintr-o adâncă vechime
şi până astăzi, fac din ouăle
împistrite un adevărat spectacol
de artă naţională.
CRUCE VECHE
 Este unul din cele mai vechi modele
realizate în gospodăriile din
Bucovina, reprezentând crucea,
acest simbol al creştinătăţii din toate
timpurile.
Suprafaţa oului este acoperită cu
spice de grâu, linii duble orizontale,
plasă în triunghi, motivul în X (care
aminteşte de Crucea Sfântului
Andrei)..
CRUCE VECHE A PAŞTELUI
 Este unul din cele mai vechi modele
realizate în gospodăriile din Bucovina,
reprezentând crucea, acest simbol al
creştinătăţii din toate timpurile.
Suprafaţa oului este acoperită cu spice
de grâu.
Crucea Paştelui, dar şi celelalte imagini
care ornează majoritatea ouălor
împistrite sunt semnficative, deopotrivă,
pentru străvechea şi legendara înfrăţire
a omului de la noi cu cadrul în care îşi
duce existenţa.
Cu acest motiv, creştinii împodobesc nu
numai ouăle roşii ci şi pasca pe care o
duc la biserică, în noaptea Învierii,
numită în unele zone şi Ziua Paştelor.
MODELE DE RĂDĂUŢI
MODELE DE ULMA
MODELE DE BRODINA
MODELE DE CIOCĂNEŞTI