Ceramica de Cucuteni

Student: Moise Gabriela-Ileana

Anul I, Secția Istoria Artei, sem I

Profesor: Conf.univ.dr.Emilian
Alexandrescu
 Cuprins
 I. Ce reprezinta si cum s-a format cultura Cucuteni?
 II. Cele trei culori
 III. Procesul de realizare
 IV. Cultura
 V. Bibliografie
 I. Ce reprezinta si cum s-a format
cultura Cucuteni?
 Cultura Cucuteni este una dintre cele mai vechi civilizații
din Europa (care a trăit din 5.200 până în 3.200 î. e. n.),
și-a primit numele după satul cu același nume din
apropierea Iașiului, unde în anul 1884 s-au descoperit
primele vestigii.

 Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate

așezările umane din Sumer și Egiptul Antic. Cultura
Cucuteni se întindea pe o suprafață de 350.000
kilometri pătrați, pe teritoriul actual
al României, Republicii Moldova și Ucrainei.

 Pe teritoriul României cultura Cucuteni era răspândită

în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-
estul Transilvaniei și Basarabia și se caracteriza printr-o
ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată.
 II. Cele trei culori
Ceramica pictată din Moldova are legătură cu teritoriile din răsăritul
acestei regiuni şi probabil cu zone mai îndepărtate din Asia unde se
obişnuia decoraţia pictată. Astfel, toate tipurile de vase din cultura
Cucuteni se remarcă prin decorul pictat în alb, roşu şi negru. Suprafaţa
vasului era acoperită cu un strat subţire de culoare albă. Peste acest
fond de culoare albă se aplica roşul, în aşa fel încât să rezulte, din
fondul vasului, motivul decorativ care apoi era înrămat cu o dung ă
neagră.
Motivele principale sunt spirala şi meandrele la care
se adaugă banda în zig-zag, triunghiul, rombul.
Spirala fugătoare, întâlnită şi în ornamentarea altor
culturi neolitice ce au cultivat motivul spiralei,
constituie una dintre cele mai reuşite maniere de a
folosi spiralele care, rotindu-se orizontal, dau
impresia de mişcare infinită.
 III. Procesul de realizare
 Toată ceramica cucuteniană a fost lucrată cu mâna, fără
folosirea roţii olarului. Anumite detalii de pe pereţii vaselor
arată că îndepărtaţii precursori ai ceramiştilor de astăzi
foloseau unelte de lemn, de os şi de lut ars pentru
modelarea vaselor; iar netezirea perfectă a pereţilor exteriori,
pe care era realizată apoi ornamentarea, nu putea fi realizat ă
cu degetele, care ar fi lăsat amprente, ci tot cu unele unelte
ajutătoare, de os şi de lut ars.
 O dată ce vasele erau modelate, acestea erau de cele mai
multe ori cufundate într-o zeamă groasă de lut care le
acoperea cu un înveliş uniform extrem de fin şi apoi uscate în
aer liber, mai probabil la umbră decât la soare, tocmai pentru
ca uscarea să nu fie prea rapidă şi să provoace contractarea
pereţilor şi crăparea lor. Abia după uscare se execută
decorarea, cu culori minerale, şi numai în ultima instanţă
vasele se puneau în cuptorul pregătit dinainte.
 Ceramica din cultura
Cucuteni este unică
în Europa, găsindu-se
unele asemănări, destul
de pregnante, doar între
ceramica Cucuteni și
o ceramică dintr-o
cultură neolitică din
China.

 Între cele două culturi

este o distanță de timp
foarte mare, cea din
China apărând după
circa un mileniu față de
cea de la Cucuteni.
„Cercetările şi experimentele specialiştilor au arătat că
oamenii practicau un ritual misterios: îşi ardeau
casele folosind cantităţi enorme de lemn, acopereau
resturile şi construiau alte case peste cele arse”
  „Aşa cum s-a constatat în urma
săpăturilor arheologice, 98-99%
din case sunt arse. Se pare că
era un obicei funerar pentru că,
pentru această civilizaţie, nu
avem nici un cimitir.”

Ritualul era aplicat cu

stricteţe, aşa că nu s-au
găsit nici oseminte. Au
rămas în schimb mii de
obiecte din ceramică, iar
arheologii desoperă în
continuare altele noi.
 Populația aparținând culturii Cucuteni avea o
organizare protourbană, cu locuințe mari, cu vetre
interioare. Aveau ca ocupație vânătoarea, agricultura
și meșteșuguri casnice, cum ar fi: țesut, olărit,
confecționare de unelte.

 În locuințele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost

întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuințelor,
au fost descoperite oase umane, o posibilă mărturie a
faptului că oamenii se îngropau la temelia caselor, în
mod ritualic. Acest lucru pare să fie susținut și de lipsa
necropolelor.

 Specialiștii vorbesc despre un cult al zeiței-mamă,

dovadă fiind statuetele antropomorfe descoperite.
Populația Cucuteni practica și diferite culte solare
evidențiate mai ales prin pictură.
 Ca formă, vasele diferă de la simple
pahare la vase mari de tipul amforelor.
 Săpăturile arheologice,
transportul şi restaurarea
unui singur obiect din
cultura Cucuteni costă
aproape 3000 de euro.

 Etapa de restaurare este

esenţială: bucăţile de
ceramică autentice sunt
completate cu alte
materiale, vasul este lipit
cu mare grijă şi apoi
repictat.
 Ceramica de Cucuteni
face parte din patrimoniu
şi este foarte apreciată şi
în străinătate.

 Câmpurile arheologice
sunt adesea vandalizate,
iar obiectele de ceramică
nu mai ajung în colecţii
de patrimoniu, ci sunt
vândute pe piaţa neagră
cu 2-3000 de euro.

 Obiecte ce au fost
prezentate la Bucureşti au
fost expuse în ultimii ani
şi la Vatican, Oxford şi
New York.
 V. Bibliografie
1. https://www.natgeo.ro/istorie/civilizatii-stravechi

2. https://www.dcnews.ro

3. http://romaniaistorica.ro

4. https://www.mesteri-populari.ro

5. Complexul cultural Cucuteni - Tripolie. Meşteşugul olăritului – CIMEC –

Alaiba Ruxandra