Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolie (n englez Cucuteni-Trypillian
culture i ucrainean ), una dintre cele mai vechi civilizaii din Europa, i-a primit numele dup satul cu acelai nume din apropierea Iaiului, unde n anul 1884 s-au descoperit primele vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu cteva sute de ani toate aezrile umane din Sumer i Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se ntindea pe o suprafa de 35 000 kilometri ptrai, pe teritoriul actual al Romniei, Republicii Moldova i Ucrainei. Cultura Cucuteni era rspndit n Moldova, nord-estul Munteniei, sudestul Transilvaniei i Basarabia i se caracteriza printr-o ceramic de foarte bun calitate, bogat i variat pictat. Ceramica din cultura Cucuteni este unica n Europa, gsindu-se unele asemnri, destul de pregnante, doar ntre ceramica Cucuteni i o ceramicdintr-o cultur neolitic din China. ntre cele dou culturi este o distan de timp foarte mare, cea din China aprnd dup circa un mileniu fa de cea de la Cucuteni. Pe ceramica Cucuteni predomin decorul n spiral, cu numeroase variante i combinaii. S-au gsit i figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice. Populaia aparinnd culturii Cucuteni avea o organizare protourban, cu locuine mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaie vntoarea, agricultura i meteuguri casnice, cum ar fi: esut, olrit, confecionare de unelte. n locuinele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost ntlnite cteva cazuri unde, n podeaua locuinelor, au fost descoperite oase umane, o posibil mrturie a faptului c oamenii se ngropau la temelia caselor, n mod ritualic. Acest lucru pare s fie susinut i de lipsa necropolelor. Specialitii vorbesc despre un cult al zeiei-mam, dovad fiind statuetele antropomorfe descoperite. Populaia Cucuteni practica i diferite culte solare evideniate mai ales prin pictur. Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt roul, albul i negrul, cu unele variaii n funcie de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca form, vasele difer de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor. 1