Sunteți pe pagina 1din 9

TESATURILOR

ISTORIA
si
tesutsauinnodat)'broderia
fr."tapis"=covor
Arteletextilecumsuntnumitegenerictapiseria(din
de
aici
si
denumirea
sau
animalier;de
natural-vegetal
in comun:firul
au cevaesential
imprimeul
artealefirului.
pe suporttextilnu s-auivitin modexclusive
dinnevoi
si,maiales,imprimeul
Dacabroderia
proteja
atatcorpulcatsi
practice
Pentrua imbracasi
in preistorie.
isi areoriginea
vitale,tesatura
ambientomula invatatalemediului
climeisi,implicit,
modificarilor
spatialde locuitimpotriva
si firede blana
fibrede coajacopacilor
impleteasca
in natura-sa
unelesugestii
descoperind
rasucite.
a
"razboiului
detesut"si a metodeide a incrucisa,de
Asaa creatmaicu seamadupainventarea
ca acestezonesa fie
alespentruperetisi pardoseli(pentru
acoperaminte,mai
tesefire-diverse
prietenoase,sa
spatialsi placerevizualo{actila.
inducaechlibru
maicalduroase,mai
perpetuat
de expresie.Ea
sta
foarte
diversaca posibilitati
tesaturain 2 fete si
Aceastametodaa
de
tehnica
inedite
cromatica
si
si figurale,de
la bazamultorsolutiisi inventiiornamentale
etc.cu
rafie,talas,sfoara,franghie,fuior
firede lana,nailon,paie,
caresa combine
moderne,in
etc.
sauchiarobiecteprecumclopotei,cuie,sticlute,rozete
de lemn,metal,sticla,pietre
fragmente
lstoriacovorului
uneiinciperi.Darne-ampus
in decorarea
important
Covorul
esteun element
9i amenajarea
Asia
aufostaduseprimelecovoare
doar
ce
din
este
istoria
covorului.
intrebarea
care
oare
Stim
pentruAladinsaupentru
de
transport"
povegtile
fermecat
era
un
arabe,
covorul
ci
in
,,mijloc
9i
1001
de
Nopti.
din
$eherezada
zilelenoastrecovoruleste un obiectcu o functionalitate

Are rolulde a incelzila propriu9i la figuratspaliul


in careestefolosit.Esteun obiectcarefinalizeazd
interior
al uneicamere,careoferatonalitatea
designul
completdecorul.
doritegi schimbe
acum3500
au ap;rutconformcercet;torilor,
Covoarele
nomadedin
de cdtretriburile
de ani,fiindconfeclionate
pandacum
Persia,darcelmaivechicovordescoperit
in lran9i dateazidin
estecovorufPazyrykdescoperit
anul500inaintede Hristos.
se pierdein negura
covoarelor
Artatesutului
practicate
de om.Covoarele
suntprintre
fiindprintrecelemaivechimegteguguri
timpurilor,
mobilierului.
chiarinaintea
celemaivechiobiectede uz casniccareaufostdescoperite,
ce "acasd"esteuncovoragezatpe nisipuldegertului,
Tuaregii
spuneau

Covoareleau fostprobabilf5cutela inceputde cetrenomazipentrua le agternein corturile


chinezii
sauchiarmaiagiiaufostprimiicareau
lor.Totugi,nueslecertdaceegiptenii,
tainelefabricdrii
covoarelor.
Estefoarteprobabil
cd muliioameni,care,deginu au
deslugit
avutniciun fel de contactunulcu celSlalt,si fi inceputsd producicovoarein aproximativ
acelagi
timp.
covoarelor
atinsese
dejauninalt
Putemfi in schimbsigurica prinsecolulV i.Hr.,fabricarea
nivelartistic.Acesilucrua fost doveditde citre arheologii,
careau descoperitcel maivechigi
dinvaleaPazytyk,
in muntiiAltaidinSiberia.
maibinecunoscut
covor,in m|loculghetarilor
CovorulPazyrykse pdstreazd9i astizi la Ermitajin St. Petersburg,
are ldtimeade 200 cm,
rari, c6mpulsiu
lungimea
de 283cmgi numdrd36 de nodoripe cm petrat.De o frumusete
centralestede culoareroguinchis,avSnddoui bordurilargi,pe unafiindreprezentate
cai persani.
ciprioare,iarpe cealaltd
detesere,utilizatS
la covorulPazyryk,
indici un anumitgradde experienla
Tehnicaavansate
in mSnuirea
acesteiarte.Majoritatea
expe4ilor
considera
acestcovor,ca fiindrezultatul
unei
lungievoluliia tehnicii
de fabricare
a covoarelor,
de celpulinun mileniu.
Conform
acestei
tehnicii
de teserea covoarelor
dateazdde celpulin3500de ani.
teorii,aparilia
in sprijinul
acestei
teoriisuntgi descoperirile
arheologice
dinmorminte
de femeidinAsia
Centralaa unorcutitecarese foloseaupentruinodatulcovoarelor.
Acestecutiteau fost
datatein anii1500i.Hr.
istorice
demonstreazi
faptulcd nobilimea
achaemenidi
a regeluipersanCyruscel
Marturiile
aveaun numirmarede covoaresuperbe.
Aceastase intampla
in
Marede la Pasargade
urmdcu peste2500de ani.
De-alungulistoriei,
Persiaa ramasepicentrul
megtegugului
de fabricare
a covoarelor,
carea
devenitin timpo adevarataarte.
covoarelorprovinedin textelechinezegti,
Primaatestaredocumentaria existentei
caresunt
in istorie.
ln urmacuceririi
arabes-auadus,printrealtebogitii,o mullimede
adAncinfiripate
covoareextremdefrumoase,
darcelmaideosebit
dintretoateeraasemeni
uneigradinideflori,
de "Primivarain Khosroe"gi carea fostcel mai
covorcarea ramasin istoriecu denumirea
prelioscovoral tuturortimpurilor.
Dupi perioada
dominatiei
arabe,untribturca cuceritPersia,
iar acestfapta avuto deosebiteimportanle
in istoriacovoarelorpersane.Odatdcu secolulXVl,

TnPersia,undeaufostadugidesigneri
auinceputsAprospere
9i
cometulgi megtegugurile
Multedin acesteexemplareau fostf5cute
capabilise creezeexemplaredeosebite.
meseriagi
cu fir de aur9i de argint
dinmatase,

in AsiaCentrale
suntcelefabricale
orientale
Covoarele
9i deVest,NordulAfriciigi in Caucaz.
Totugidenumireaceamaifolositdestede covorpersan,pentruca de acoloa pornittehnicade
in
a Persiei.
in secolui13dupdinvaziamongold
ce s-ardsp6ndit
tehnicS
a covoarelor,
fabricare
vii,
culori
foarte
cu
modele
covoare
si
secolul15artaa atinsapogeulin Persia.Aceste
ceamai marerealizaredindomeniu.Atelierelecu(ilorfabricaucelemaifrumoase
reorezinte
dintoati lumea.
covoarece suntexpuseastdziin muzeele
dinmetase,
covoare
persanese bucurdde ceamai buni reputaliefiindinnodate9i lesutedin materiale
Covoarele
de motive9i culori.
(l6ni,bumbac,
matase)
inaltdcalitate
cea
mai
de
9i cu imbinariingenioase
Candau aparutbroderiile
inca din antichitate.
ajungandla o vastaraspandire
au originifoarteindepartate,
Broderiile
nu s-aupastrat,
de fibreorganice,
in tesaturicu aplicatii
celemaivechi,executate
Exemplarele
lor decorativsuntatestateindirect.
vechimeasi repertoriul
dar existenta.
din epocabronzuluisi la
carpato-danubiene
la culturamaterialaa populatiei
Referindu-se
creatade aceastaintreanii 1400- 700 i.e.n.,VasilePArvan
a ceramicii
bogatiaornamentala
avansaipotezaca e foarteposibilca tesaturilesi broderiiledin acea vremesa fi fost si mai
Mareleistoric,VasileParvanspunea:"intr-adevar
bogatedecatceramicain motivedecorative.
figurinelede lut ars din bronzulll - lll ne-aupastratadevaratemodelein miniaturaale
lod'.
de atuncisi alebroderiilor
vesmintelor
broderiei
cu acul,faptprobatde vestigiile
mestesugul
cunosteau
vechiiegipteni
spre exemplu,
considerindu-l
de asemenea,
lor. Greciisi romaniiil practicau,
in mormintele
descoperite
frecventdespreanumite
in vechiletextebiblicese vorbeste
originardin Frigia.iDe asemenea,

vesmintebrodate,"lucratecu iscusinta
din fire de aur,de matasevioleta,stacojiesi visinie",
atestateca atare in implicatiicultice.La o amploareluxurianta,
sub raportcantitativsi
ornamental,
ajungbroderiile
in tarileOrientului,
de unde se revarsaabundentcatrelumea
mediteraniana,
in ultimele
veacuriale antichitatii,
si catrecea bizantina,
in primelesecoleale
evuluimediu,augmentand
fastulresedintei
imperiale
de la Constantinopol,
pe
a careistralucire
vremealuiJustinian
si a urmasilor
saia ramasoroverbiala.

lmprimeul
"esteunadintrecelemaivechimeserii.Parea
Multiplicarea
de imaginiprinimprimare
ca ea si-ar
aveaoriginea
in EvulMediuEuropean
esteeronata.Chinezilor
le eradejacunoscuta
arta
imprimeriei,chiar
dacanumaisubformaprimitiva
a signetului(sigiului,peceta)gravat
adanccand
padurile,iar
in Europase maidefrisau
hidromelul
se beadincoarne'
Situatela hotaruldintreartelepicturiisi genuriledecorative
cu unfoarteaccenluatcaracter
probabil
utilitar,imprimeul
textila fostinventat
o datacu tiparul.Afirmarea
sa deplinasi
independenta
s-aprodusin Europasigurdupapunerea
la puncta multiplicarii
industriale
a
textilelor
fine,adicaabiala inceputul
sec,XVlll-lea.Precizam
totusica imprimarea
de ornamente
pesuportde panza(de
bumbac)este
o preocupare
extrem-orientala
foarteveche.ln
epoca
noastra
ea vinedinnecesitatea
de a completa
si imbunatati
ambientul
interiorcu
draperii,perdele,
husede mobilaetc.darsi invelisurile
corpului,mai
cu seamacelelegatede
moda.
precum:
Se practica
modalitati
lmprimeul
manual(liber)direct
cu pensula,
la rece,culichidecolorate
speciale(in
compozitia
pigmenti,
carora,pe
langa
intrasi substante
de fixarenumitemordanti:sare
de bucatarie,soda
de
rufe,otet);pentru
a difuzarea
uniforma
si facilaa colorantului
in fibrase umezeste
in prealabi
loculcu apasaucu spirtindustrial;revenile
si suprapunerile
sefacfie inaintefie dupaces-au
zvantatceleasternute
deja,dupa
umse dorestea fi imprimarea(ca
in tehnicapicturii
in culoride
p uscat,din
plata,decorative,in
apa):peumed-picturala,vibrata,vaporoasa-sau
contra,accentuat
amblele
variante
respectundu-se
regula"dela deschisla inchis"
lmprimare
cu sabloane
saumainoucu unasaumaimultesitefoartedese(dematase),pentru
fiecareculoareo sita,pecares-audelimitat
in prealabil
liniilesi peteleimaginii
acoperindu-se
cu
un lacspecial
zoneleprincarenutrebuiesatreacavopseaua
saucernalade imprimat
vascoasa
ca o pasta,intinsa
apasatsi uniform
cu o paletadreptunghiulara
si usorelasticnumita
racleta.Aceasta
din urmamodalitate
pe panzacu ajutorulsiteieste"o dezvoltare
de imprimare
a
procedeului
de reproducere
cu sablonul,utilizat
incadinepocaoamenilor
din pesteri".Serigrafia
esteconsacrata
de faptcatehnicade gravura
utilizata
in a produce
si multiplica
etichete,sigle,embleme,afise,imprimeuri
textile(tricouri,bluze,esarfe)manufacturier
sauindustrial.
Intreprocedeele
de imprimare
generepe o tesatura,istoria
de panza,in
artelorvizualea
indentificat
un relative
simplu:'cei
ce vopsecbatistele
cu desenalbpefond
plansete
gravatein lemn;eiacoperaplansetele
albastru,numite<dupa
modelIndian>,au
cu
cearadizolvata
in esentadeterebentina,intend
prinde
tesatuta
deasupra
si o preseaza;tesatura
solutiade ceraaflatapedesen;vopsitorii
o aruncaintr-unhardausi o vopsescla rece;vopseaua
prindein toatepartilecarenusuntaparate
de ceara;ceara
se desprinde
la fiert,pluteste
la
suprafata
si vopsitorii
o adunaca s-ofoloseasca
dinnou.

Estevorba,evident
de imprimare
ca la boiangerie(in
masaprinscufundare
intr-osingura
partialcu o pelicula
cu deosebire
esentiala
c materialul
telitilea fostacoperit
culoare),dar
protectoare.Abeasta
astazitehnologic
esteconsacrata
cu denumirea
estemetodaimbunatatita
"batique"
prinprocedeu
de imprimare

lstoriafibrelortextileI Dictionartehnictextil

fibretextilenaturale
lstoriaprincipalelor
Data
primei
utiliziri

5000+Bc

Producliegi caracteristici

Fibra

Considerata
a fi cea maivechefibrdtextild
fine
din in erau folositece giulgiupentrufaraoni
Jesituri
egipteni
Uniune Sovietici; ali
Cel mai mare producitor:fosta
producitoriimportanli:
Polonia,Germania,
Belgiagi Franla.
Ceimaimariexportatori
suntlrlandade Nordgi Belgia.

ln:

.
.
.

3,000Bc

Bumbac:

.
.

.
.

3,000Bc

2,600BC

Lini:

Mdtase
naturale:

ci dateazdintre300C
Celemaitimpuriiculturise estimeazd
lC si 5000lC.
Utilizat
de egipteni
inaintede 2500lC.
de egrenatde citre EliWhitneya
Invenliain 1793a maginii
prelucrarea
revolulionat
bumbacului.
Dezvoltarea
rdzboiului
de lesutincepindcu 1884aduce
semnificative
imbuneteliri
dinbumbac.
tesaturilor
producdtori:
Principalii
StateleUnite,lirile fosteiUniuni
de maimicdimportanld
Sovietice,
China9i lndia.Producdtori
includPakistan,
Brazilia,
Turcia,Egipt,Mexic,lrangiSudan.
Folositde oameniin perioadatirzie a epocii pietrei
Existd40 rase diferitede oi, ce producaproximativ200 tipuri
de lind de diferitefineli.
producdtori:
Principalii
Australia,NouaZeelandi,ldrilefostei
UniuniSovietice.
China.Africade Sud si Aroentina.

Se credecd a fostdescoperitide o prinlezdchinezoaicd.


Mdtasea
estecomouse
dindoudfilamente
continue
gogoaSa
cimentate
impreuniceformeazd
viermelui
de
metase.
Culturamit5siinaturale
a inceputin1725lC.la cererea
solieiimparatuluiChinei.
qi producerii
Secretele
cultivdrii
lesituriloraufostIinutede

3000de ani.
chinezi
limpdeaproape
lstoriaspuneci doicSlugiriaufuratseminlede dud9iou5
in bastoane.
de viermide mitasedinChinaascunzindu-le
culturiimdtesiinaturale
Indiaa intratin posesiasecretelor
cu un prinl
atuncicindo prinlesdchinezis-acdsdtorit
indian.
producdtor
de m5taseesteJaponia.
Principalul
9iexportator

lstoria produceriipriqcipalelorfibre chimice

Data

Primaproducerecomerciald

Fibra

Primafibrdchimicd
" --Tn
.
1910AmericanViscose CompanypJqduqegqe lbtq-de

1910

RAYON

1924

1939

1950

1953

1954

comerciald
a fibreloracetates-afdcutin
Primaproducere
Corporation.
SUA,in anul1924de cetreCelanese

Primaproductiede nvlonse face in 1939de c;tre E.l.du


Pontde Nemours& Companv,Inc.Din punctde vedereal
utiliziriifibrelorcreatede om, ocupeloculdoi. dupi
poliester.

Inc
ln '1950
in SUAE. l. du Ponide Nemours
& Companv.
creeazifibreleacrilice.

.
.

& Companv,
lnccreeazd
ln 1953E. L du Pontde Nemours
iibrelede poliester.
flbr!rcalqde om.
Fibrelede poliestersuntAelemaiUtillAale

primaproductiecomercialdde flbretr;acetatin StateleUniie

Corporation.
a fostin 1954de catreCelanese
internidetriacetat
a fostintreruptd
ln 1985.
Produclia

ACETATE:

NYLON:

ACRILICE:

POLIESTER:

TRIACETAT:

1959

rayonin SUA.
chimicegitehnicide
Prinlolosirea
a douadiferitesubstante
aufost
tipuri
de
baze
ale
raionului
fabricalie,
doue
Ei
au
fost
vascoza
raionului
cupro-amoniu.
elaborate.
si
Astdzi,doarvascozaesteprodusin SUA

SPANDEX:
.

primaproducliecomercialide fibrespandexin StateleUnite


a fost in 1959de cdtreEl du Pontde Nemours& Companv.
Inc
Esteun elastomersintetic{in mdsurese se intindi cel putin
100"/o)
Spandex-ul
estefolositsub formdde filament.

.
't951

polVolefin/
.
a|l|lvnronvlene:

.
1989

micro fibre:

?n
Primaoroductie
comerciald
a uneifibreolefindfabricate
fosi
de
Hercules
Incorporated.
a
iUA
In 1966,poliolefinele
au fostprimeledinlumesi sinqurele
fibrecastiqatoafe
alePremiului
Nobel.
primaproductiecomerciald
de fibremicroin SUAa fostin
Inc.
19Bgde cdtreEl du Pontde Nemours
& Companv,
Micro-fibrele
de azi suntproduseintr'o varietatede fibre
poliester,
sintetice
nailon.acrilice,
etc)
{deexemplu.
adeveratadefinitiea uneifibremicroesteo fibri careare
maiputinde unneqatorpefilament.Micfo
Fibe.estecelmai
fiind
mai
bune
ioate
fibre
Estemult
subtire, cele
din
sintetice.
maifindca fibrelede mdtasemaidelicate.
Pentrua puteacompara
acestacu cevamultmaifamiliar
peste
pdr
qrosimea
uniir de
umanarede
100de ori
unoi
micro-fibre
primaproducliecomercialdde lyocellin SUA a fost in 1993

comerciali
Tencel.
de cdtreCourtaulds
fibre,subdenumirea
lvocellesteprodusdinpastdde lemnde
Un produsecoloqic,
1993

lvocell:

pomicultivatein mod specialpentruacestscop.Esle


prelucratspecial.folosindo tehnicdde filarecu solventin
care aqentulde dizolvareeste reciclat,reduc6ndpoluantiide
medlu.

Bibliogralie ISTORIA TESATIruLOR

Verlag,1998
Benzi,Fabio,RomischePalaste,Bechterunz
Ed. Meridiane,Bucwesti,1985
Broderiavecheromaneasca,
Cerurini,Cennino,Tratatul de pictura, Ed. Meridiane,Bucwesti,1977
Chevalier,Tracy,Dama cu Licornul, Ed. Polirom
DavanzoPoli, Doretta,Angewandte&decorativeKunst in Venedig,Konemann,1999
Delvoye,Charles,Arta Bizantina, Ed. Meridiane,Bucuresti,
Tiepolo,Konemann,1997
Eschenfelder,
Louis,Literatura si pictura in Franta sec.XVII-XIX, Ed. Meridiane,
Hautecoeur,
Bucuresti,1982
Julessi Edmondde Goncourt,Arta franceza a sec.XYI[, Ed. Meridiane,Bucuresti,
1979
JurgisBaltrusaitis,Evul Mediu fantastic,Ed. Meridiane,Bucuresti,1975
JurgisBaltrusaitis,Metamorfozelegoticului,Ed. Meridiane,.Bucuresti,1978
L;azarev,Victor, Istoria picturii bizantine, Ed. Meridiane,Bucuresti
Les Museesde Bruges,Gli Arazzi, GruppoFabri, f.a.
Mauclair.Camille,Secretullui Watteau,Ed. Meridiane,Bucuresti,1970
Muraro-Michelangeli,Villen in Venetien,Konemann,1995
Oprescu,George,Manuat de istoria artei Evului Mediu, Ed. Meridiaae,Bucuresti,
1985

Papu,Edgar,Desprestiluri, Ed. Eminescu,1986


Michel, O istorie simbolica a Evului Mediu occidental,Ed. CartierIstoric
Pastoureau,
Perous,S,M.,Versailles,Konemann,1991
Sarre,Fr, Oriental carpet design
Veltroni, Mica Amantii din Bizant

***Histoire de styledecoratifs,Lmousse,1966
***Histoire desstylesdecoratifs,LibrairieLarousse'Paris,1966
***Le grand livre de la tapisserie,la BibliothequedesArts, Paris,1965
***Le grand livre de la tapisserie,Lausanne,
Paris,1965

***Chales de Russie,Ed. Aurora,Leningrad,1985


FMR Internationalnr. 36
***Gli Arazzi, GruppoEditorialeFabbri,1981
***La tapisseriede l'Apocalypsea Angers,Hachette- Fabri- Skira,1965
l**La tapisseriede la ReineMathilde a Bayeux,Hachette- Fabri Skira 1965
r'!**Museede L'Ilermitage, Ed. Auror4 Lenngad,1979
***Tapiseriile din Ermitai, sec.XV-XVI, Artia-PragaLeningrad
** *Tezaurul din Kremlin, catalog