Moda

Se crede c primii germeni ai modei au aprut n Egiptul antic odat cu apariia luxului i eleganei vestimentare de la curtea faraonilor. Aceast opinie este mai puin plauzibil ntruct este greu de crezut c atunci i acolo se schimb forma, dimensiunea i culoarea vemntului n manier i la intervale de timp ce caracterizeaz particularitile modei, aa cum o cunotem azi.

Egiptul Antic
Egiptenii purtau doar una sau doua piese mari de imbracaminte infasurate pe corp in diferite moduri. Atat barbatii cat si femeile din Egipt purtau tunici cusute pe masura potrivita, care semanau cu un tricou lung care ajungea pana la genunchi (pentru barbati) sau pana la glezne (pentru femei). Tunicile erau de obicei fabricate din in si de cele mai multe ori erau de culoare alba. Cei mai multi egipteni nu par sa isi fi acoperit capetele cu niciun fel de articol de vestimentatie. Deseori umblau cu picioarele goale, dar uneori purtau sandale din piele, panza, iar climatul egiptean a favorizat imbracamintea usoara facuta din fibre vegetale, predominant in timpurile Romane ocazional bumbac, un material de import din India. Lana era folosita in masura mai mica si rareori de egiptenii bogati. Mici cantitati de matase erau comercializate in estul Mediteranei, posibil pe la a doua jumatate a mileniului II a.c. si resturi de matase au fost gasite in mormintele egiptene. Pieile de animale, in special de leopard, erau uneori purtate de preoti si calugari in rolul lor de primi slujitori ai lui Dumnezeu. Astfel de vesminte au fost gasite in mormantul lui Tutankhamon si erau frecvent pictate pe peretii mormintelor. Unii regi si regine purtau imbracaminte decorativa ceremoniala cu pene si techini.

Roma Antica
Toga, o haina distinctiva a Romei antice, a fost, probabil, o mantie de sase metri in lungime, care era infasurata in jurul corpului si era, in general, purtata peste o tunica. Toga era fabricata din lana, iar tunica de sub ea era, de cele multe ori, facuta din panza. Dupa secolul al II-lea i.Hr., toga a fost un articol de imbracaminte purtat exclusiv de barbati si numai cetatenilor romani li sa permitea sa poarte toga.

Toga se baza pe o haina tip rochie folosita de catre un popor nativ, etruscii, care au trait in Italia din anul 1200 i.Hr., desi toga de obicei este asociata cu romanii.

Grecia Antica
Diversitatea hainelor in Grecia Antica poate fi redusa la trei tipuri de imbracaminte: tunica, mantia, hlamida. Toate constau intr-o bucata de stofa drapata dreptunghiulara stransa cu o centura, pe umar cu o agrafa sau un nod. Hainele oamenilor cu rang se deosebeau foarte putin de hainele celor fara rang, doar prin cateva broderii si calitatea materialului si al culorii. Cel mai des, pentru fabricarea vesmintelor, era folosita lana, iar pentru cei foarte saraci, parul de capra. Hainele femeilor se deosebeau de cele ale barbatilor doar prin calitatea mai fina, transparenta tesaturilor, culorile mai vii si o ajustare mai cocheta. Atat femeile cat si barbatii purtau sandale, dar majoritatea populatiei nu folosea incaltaminte. Daca porneau la un drum mai lung, oamenii optau pentru un fel de ghete. Ca accesorii se intalneau: umbrele, evantaie, posete, sutiene, pieptene, oglinzi, panglici, peruci, depilatoare, parfumuri si coloranti pentru par. Moda in Evul Mediu Aici, omenirea cunoaste unul dintre marile momente propulsoare de cultura si civilizatie, datorat Renasterii italiene. Renasterea va fi momentul, iar Italia va fi locul unde vor aparea primele manifestari ale modei. Acest privilegiu este revendicat in acelasi timp de Franta, Spania si Anglia, fiecare pretinzandu-si intaietatea. Unii autori considera ca momentul aparitiei modei a fost declansat de prima diferentiere a vesmantului barbatilor fata de cel al femeilor. Este vorba de secolul al XIV-lea, cand costumul barbatilor a devenit mai scurt decat cel al femeilor. In Europa Evului Mediu au fost la moda tot felul de podoabe pentru cap, ciudate si minunate. Femeile incepusera sa poarte niste palarii inalte, numite "hennin", care semanau cu turlele de biserica. Probabil ca era destul de greu sa intre pe usi, deoarece unele palarii aveau aproape un metru inaltime. Alte palarii aveau forma de coarne de animale. Altele erau ca niste aripi de fluture.

In jurul anului 1700 erau la moda perucile pudrate, alunitele false si rochiile cu crinolina, acestea din urma uneori incredibil de largi. Talia Empire, o linie ce demarca talia pornind de sub bust, a fost facuta cunoscuta de catre Josephine, sotia lui Napoleon Bonaparte, care, in timpul cat sotul ei a fost imparat, incepand cu anul 1804, a favorizat impunerea stilului "clasic" grecesc si a facut sa revina rochiile stil toga pe care le purtau persoanele pictate pe vasele provenind din perioada respectiva.

Rochiile Empire purtate de femei - la inceputul secolului al XIX-lea - erau adesea la fel de diafane ca toaletele de seara de acum, iar femeile le purtau cu un fel de pantalon din ceva asemanator cu bumbacul care ajungea pana la gambe sau ceva mai jos de genunchi. La inceputul anului 1800, femeile nu erau singurele interesate sa arate bine. In aceeasi perioada a aparut dandy-ul, construit dupa modelul lui George 'Beau' Brummell, un domn care insista ca pantalonii sa i se potriveasca la fel de bine ca un al doilea rand de piele si care nu suporta ca vesta sa faca nici macar o cuta. Gulerul unui dandy era asa de inalt si de teapan, ca nu-si putea misca nici gatul.

Anul 1848, supranumit si anul Revolutiei, "forteaza" femeile sa se acopere cat mai mult cu putinta, astfel must have-urile epocii fiind bonetele si fustele lungi, mereu murdare de la taratul de podele. Pe la jumatatea anilor 1850 apare crinolina sau juponul pe cercuri, care da femeilor o mai mare libertate de miscare. Mijlocul anului 1870 a adus cu sine o revolutie in moda, date fiind aparitia masinii de cusut si a materialelor sintetice, iar crinolina a fost inlocuita cu "rochia pe corp". Sfarsitul anilor 1800 a vazut luand amploare fenomenul rochiilor clos. Rochiile erau mai lungi ca oricand, trebuind sa fie tinute in momentul in care se traversa strada, spre exemplu, iar acele robe din dantela brodata erau acum disponibile tuturor, nu numai celor bogati, datorita productiei de masa.

Belle Epoque
Cand se vorbeste despre inceputul secolului al XX-lea, lumea foloseste mai mereu termenul de "la Belle Epoque", adica "Epoca frumoasa". Moda a fost cu siguranta una frumoasa - par lung, decolteuri largi si tone de dantela.

Moda anilor '20

Imediat dupa terminarea Primului Razboi Mondial, mentalitatea femeilor a inceput sa se schimbe. In acea perioada, acestora li s-a oferit ocazia sa lucreze in afara casei si, practic, sa isi foloseasca inteligenta. S-au ocupat de lucruri administrative, au fost asistente medicale sau postarite. Datorita noilor functii, s-au vazut nevoite sa renunte la imbracamintea sofisticata in favoarea unor tinute mult mai practice si chiar au renuntat la pletele lungi si la coafurile sofisticate. Ambitiile au crescut treptat si nici nu se putea altfel cand printre modelele feminine cu un caracter impresionant, "fashion iconii" acelei perioade, si-au facut loc nume celebre precum Louise Brooks, Greta Garbo si Coco Chanel. Coco Chanel s-a impus in moda folosind accesorii feminine precum bratarile, lanturile, perlele, palariile in combinatie cu tinute simple, precum little black dress si chiar de inspiratie masculina cum ar fi taiorul. Aceasta din urma piesa vestimentara a cucerit treptat gusturile, devenind un "must have", o "uniforma" a femeilor bogate, de afaceri. In 1923, Coco Chanel declara pentru Harper`s Bazaar ca "simplitatea este cheia adevaratei elegante". Designerul, alaturi de Louise Brooks, a dat nastere unei noi generatii de femei cu o puternica personalitate. Acestea se deosebeau prin faptul ca isi tundeau parul scurt, fara sa isi piarda din feminitate, purtau fuste mai scurte, se machiau si erau adesea vazute, in societate, fumand si savurand cocktailuri. Spre deosebire de generatiile anterioare, in acea perioada femeile devenisera mult mai independente, isi conduceau singure automobilele si nu se temeau ca vor fi judecate pentru ca isi petreceau serile in cluburi ascultand jazz sau bucurandu-se de dansuri energice precum Charlestonul.

Anii '30
In linii mari, o tinuta specifica anilor '30 trebuia sa contina cel putin un element din: umeri bufanti, incretiti, corset sau croiala stransa in talie, fusta lunga, larga si evazata sau - la ocazii speciale - o trena lunga. Eleganta era obligatorie pentru femei, indiferent de momentul zilei. Singurul aspect care facea diferenta era materialul din care erau confectionate hainele.

Astfel, daca pentru zi se preferau texturile mai putin pretentioase ca bumbacul, inul sau lana, pentru seara erau "la mare cautare" satinul, catifeaua sau matasea. Culorile erau si ele oarecum in extreme, daca se compara momentele zilei: pentru dimineata si pranz culori inchise sau cenusii, iar pentru a doua parte a zilei imprimeuri florale, nuante contrastante si detalii colorate.

Anii '40
Manecile bufante din dreptul partilor superioare ale bratelor sunt acum inlocuite cu celebrele "pernute pentru umeri", lungimea rochiilor se scurteaza pana la jumatatea gambelor, iar talia nu se mai subliniaza decat printr-un cordon subtil. Totusi, se pune un mare accent pe soldurile femeilor care, in contextul pastrarii ideii de silueta "trasa prin inel" sunt considerate apanaje ale feminitatii. De aceea se insista pe detalii generoase in zona cu pricina, imprimeuri florale mari sau buzunare hiperdimensionate tocmai pentru a pozitiona atentia pe portiunea vizata. Materialele pentru rochiile de zi devin din ce in ce mai comode, iar culorile sunt "permise" indiferent de momentul zilei.

Anii '50
Umerii goi, soldurile scoase in evidenta si taliile "de viespe" au reprezentat pentru perioada respectiva adevarate must have-uri. Fustele largi si vaporoase care se opreau imediat sub genunchi si curelele late din talie erau la mare cautare. Pentru seara, rochiile pastrau cam aceleasi linii mari, diferenta fiind facuta de accesorii: gentute plic, palarii sic sau manusi de lungime medie din dantela.

Anii '60
Anii '60 sunt considerati a fi inceputul "revolutiei" modei feminine pentru ca tinutele incep sa fie tot mai simple, apropiindu-se de imaginea femeii moderne, de cariera. Apar, deci, fustele conice pana la genunchi sau

chiar mai sus, jachetele usor cambrate si trenciurile cadrilate facute celebre de sotia fostului presedinte american John F. Kennedy, Jacqueline Onassis. Contrastele cromatice gen alb-negru, rosu-negru sau galben-albastru erau si ele in mare voga.

Anii '70
Anii '70 au reprezentat o perioada de transformari majore ce au stat sub semnul miscarii "hippie". De aceea, cele mai multe influente in fashion au avut ca punct de plecare acelasi "curent": pantaloni foarte evazati, jeansi, camasi lungi, cu ciucuri sau franjuri, modele de inspiratie etnica, imprimeuri florale, impletituri din piele si bentite colorate. In privinta culorilor, paleta cromatica este nelimitata.

Anii '80
Moda anilor '80 a fost guvernata de curentul disco. Piesele de rezistenta erau fustele foarte scurte, colantii, tricourile cu un umar liber, manecile "trei sferturi", topurile in culori vii si aplicatiile stralucitoare. Foarte la moda erau si colierele lungi, bratarile din plastic si cerceii mari cat mai usor de observat. Intreaga evolutie a lumii fashion din perioada anilor '80 a gravitat in jurul unor simboluri care au dat "tonul", atat in show-bizz cat si in vestimentatie, dintre acestea remarcandu-se clar....Madonna. Pe scurt, anii '80 au stat sub spiritul nonconformismului, al curajului si al expansivitatii.