Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi

Facultatea de Textile Pielarie si Management Industrial

Proiect:Creatia si designul confectiilor textile

Indrumator:Sef lucr.Dr.Art.Plastic Budeanu Ramona

Student:Encutu Catalina-Mihaela
Grupa:10302
 Deconstructivismul.Scurt istoric

Deconstructivismul reprezintă o extindere a arhitecturii post moderne ce a luat

naştere la sfârşitul anilor 1980.Este caracterizată de ideea de non-liniaritate a procesului
de design si proiectare ce surprinde “dislocarea”şi “distorsionarea” elementelor
arhitecturale dar mai ales a intregii suprafeţe exterioare a clădirilor.

Mulţi arhitecţi implicaţi in mişcarea deconstructivistă au fost influienţaţi de scrierile

arhitectului francez Jaquez Derrida şi de ideea filozofică de deconstrucţie. Există, de
asemenea, referiri multiple ale deconstructivismului la alte mișcări artistice importante
ale secolului XX: modernism, postmodernism, expresionism, cubism, minimalism şi
artă contemporană.
Deconstructivismul ignoră orice formă de regulă a constructivismului: “funcţia
determină forma” ,”purism”,”fidelitate faţă de materialele folosite”, etc.
 D ECONSTRUCTIVISMUL IN MODĂ

Deconstructivismul s-a manifestat şi in modă astfel că multe tehnici si practici specifice

modei cum sunt “moda deconstructiva” stilul “grunge”şi “moda distrusă” s-au dovedit
că fac parte din deconstructivism.

Cel mai important element al modei deconstructive este atragerea atenţiei către
construcţia unui obiect vestimentar sau croiala. Moda de deconstrucţie pune accentul
pe partea nefinisată a obiectului vestimentar, pe părţile care alcătuiesc întreaga
costumaţie şi pe desfiinţarea sau testarea jucăuşăa acestor convenţii.
Deconstructivismul se întemeiază pe ideea de deconstructie a întregului în elementele
sale constitutive care nu mai functionează conform unei ordini prestabilite,
presupunând eliminarea ideii de centru şi structură aşa cum a fost ea concepută in
gândire.
Decompoziţia şi dezintegrarea sunt alte teme caracteristice ale modei deconstructive.Pe
baza acestor teme designerii reusesc să dea senzaţia că obiectele vestimentare se desfac
sau se dezmembrează. Designerii care utilizează acest concept de fapt evidenţiaza un
proces, precum imbătrânirea sau deteriorarea care duc la destrămarea si dezintegrarea
articolului vestimentar.
Una din tendinţele actuale este de a refolosii hainele. Acestea trec prin procesul de
creaţie, sunt dezasamblate total sau partial, după care sunt reasamblate, devenind o
nouă piesă vestimentară.
Viaţa unui atricol de îmbrăcăminte este astfel prelungită. De multe ori, o rochie veche
care a aparţinut cuiva poartă o încărcătură emoţională unică. Valoarea materială
creşte, iar prezenţa ei pare ca un citat al unei anume perioade integrat cu succes în
actualitate. Dincolo de aspectul practic, se pune accent şi pe valenţa artistică. Modul în
care s-a păstrat o linie, forma, volumul şi acordul cromatic.
Un ochi neavizat ar considera că multe piese care fac parte din acest trend sunt
neterminate, lucrate neglijent şi mai ales nepurtabile în viaţa de zi cu zi.

Inceputuri

Prin expunerea concretă a diverselor formule stilistice prezente la nivel international,

într-o formulă succintă, s-a încercat sublinierea caracteristicilor diferite pentru zona
Vestului, reprezentat de designul vestimentar occidental, (cu exceptia Belgiei), întemeiat
pe ideologia seductiei, şi respectiv pentru zona Estului reprezentat de designul
vestimentar specific culturii japoneze, şi ca o particularitate, designul belgian,
reprezentat de Şcoala de la Antwerp şi urmaşii săi, întemeiat pe ideea de deconstructie
şi recompunere formală ca alternativă stilistică, întemeiat, la origini, pe teoria
deconstructivismului a filosofului francez, Jacques Derrida.
Scoala de la Antwerp (Antwerp's Royal Academy of Fine Arts) scoate in 1980-1981
un grup de cei mai buni reprezentanti ai conceptului deconstructivist , :”Cei sase de la
Antwerp” fiind format din membrii ca Ann Demeulemeester, Walter van
Beirendonck,Dries van Noten,Dirk Van Saene,Dirk Bikkembergs,Marina Yee,Maison
Martin Margiela.
Acest grup prezinta o viziune distincta si radiacala pentru moda in anii 1980 care au
facut ca Antwrep sa fie o locatie importanta pentru designul vestimentar.
Scrierile lui Derrida au influienţat şi utilizarea bricolajului in modă, termen utilizat
adesea în artele vizuale ce se referă la un obiect creat dintr-o gamă foarte variată de
materiale puse la dispoziţie.Este o idee bazată pe reciclare in care se pot utiliza orice tip
de materiale, tehnici şi obiecte care deservesc in alte scopuri şi pot fi reciclate pentru a
putea realiza un produs vestimentar.
In domeniul vestimentatiei, veşmântul este eliberat de conotatia functională, făcând
uitată realitatea şi sistemul de referintă fată de corpul uman, pe baza reinterpretării şi
redimensionării elementelor. În vreme ce vestul optează pentru sublimarea realitătii şi
furnizarea de imagini a imaginii, estul caută în realitatea existentă o posibila interpretare
valabilă şi novatoare a acesteia în “distrugerea” întregului şi “pulverizarea” sa în
elemente a căror functionalitate se ghidează dupa altă logică. Designerii japonezi (Yohji
Yamamoto, Rei Kawakubo) au găsit în Europa terenul propice pentru lansarea unui alt
fel de abordare a modei, gândită conceptual şi reflexiv, axată pe dorinta de conservare
a moştenirii bogate a traditiei.
 Yohjin Yamamoto Rei Kawakubo

Sursele lor de inspiratie se găsesc în simbolurile culturale japoneze: teatrul Kabuki,

muntele Fuji cu a sa valoare de simbol, prototipul gheishei şi floarea de cireş, dar
unicitatea se găseşte în modul aparte în care au ales să re-interpreteze veşmântul
prin deconstruirea liniilor existente şi reconstruirea sa într-o cheie de interpretare
proprie, ce a demonstrat în anii ’80 ce putea să devină moda dezbărată de conotatia
exterioară şi superficială. Japonezii au fortat, prin modul de a concepe moda,
întreaga viziune occidentală, determinând-o, astfel să-şi redimensioneze imaginea
prin asimilarea unei alte perspective, mai profunde asupra realitătii. În mod cu totul
surprinzător, ei nu au fost excluşi, iar arta lor privită ca stranie sau deviată, ci s-a
produs acea breşă în care au fost adoptati şi considerati ca inovatori şi originali în
sistemul consacrat al modei occidentale, bucurându-se de un statut aparte între
designerii occidentali.
Astăzi fenomenul este mult mai acceptat, găsind mereu adepţi noi în rândul tineriilor
designeri, cum ar fi Junya Watanabe.Un reprezentant al deconstructivismului este casa
de moda Maison Margiela care ilustreaza in fiecare colectie acest concept foarte bine
definit.
Designeri consacrati

Martin Margiela
Designerul belgian,Martin Margiela, a pornit in lumea modei in 1989 cu o colectie care
aplica elemente ale stilullui grunge si tehnici de deconstructie prin reciclare si finisaje
brute intr-un mod inteligen si elegant care starneste intrigi. Designerul a devenit unul
foarte consacrat datorita materialelor neconventionale pe care le foloseste, articolelor
nefinisate dar si hainele vechi pe care le reinventeaza dandu-le o nota artistica dar nu
intotdeauna functionala. Un produs de imbracaminte iconic in istoria sa este
topulconstruit din manusi de piele.

Ann Demeulemeester
Ann Demeulemeester, designer belgian, cu casa de moda stabilita in Antwerp,Belgia
din 1985 care poarta acelasi nume iar colectiile sale reprezinta reunirea unui echilibru
intre umbra si lumina evocand un univers linistit si romantic nuantat cu elemente rock
.Colectiile sale au influiente rock ,punk sau diverse stiluri japoneze in contrast cu
fidelitatea propriilor idei.
Junya Watanabe
Designer de origine japoneza, Junya Watanabe este deosebit de interesat de textile și
țesături sintetice și avansate tehnologic dar utilizează, de asemenea, mai multe materiale
tradiționale, cum ar fi bumbacul. Watanabe este adesea considerat un designer "techno
couture", adica crearea de haine neobișnuit structurate din materiale moderne, tehnice.
Stil si deconstructivism

Stilul Grunge

Acest stil sobru,cu accente rock ,face parte din zona deconstructivista doar ca piesele
vestimentare sunt mai putin „lucrate” de catre designeri adica sunt mult mai purtabile
pentru un segment de tineri nonconformisti. Asociat cu muzicieni rock și rock and roll,
stilul grunge a fost repede preluat de către designeri care au lansat moda high-end
bazată pe acest stil. Piesele reprezentative acestui stil sunt : camasi in carouri,blugii
rupti decolorati ,cizme in stil combat, pulovere supradimensionate sau jachete perforate.
Unul dintre elementele comune cu decosntructivismul este chiar refolosirea hainelor
vechi, acestea fiind deteriorate ,decolorate sau desirate completeaza foarte bine un look
grunge devenind si un produs unic. Un alt element este reprezentat de articolele
supradimensionate in anumite parti ale articolului vestimentar cum pt fi manecile
alungite sau evazarea exagerata a pantalonilor.
Minimalismul
Bazat pe forme simple, geometrice, curate si linii drepte, stilul minimalist are numerosi
adepti, atat printre creatori, cat si printre consumatori in moda. Fiind un stil „curat”
minimalismul il recunoastem dupa forma compozitie si culoare pentru ca acesta nu
detine imprimeuri sau aplicatii, culorile sunt uni iar croiul este extrem de precis cu
atentie maxima la detalii.
Minimalismul apartine ca o mica „ramura” a deconstructivismului prin articolele
supradimensionate,uni dar si prin geometrie.Sunt produse simple dar diferenta consta
in croiala acestora. Dar singura diferenta dintre cele doua o reprezinta simplitatea
minimalismului unde designerul se „joaca” mai mult cu geometria prin croiala.
Colectie
In moda, deconstructivismul atrage foarte mult atentia catre constructia si croiala obiectului
vestimentar. Am ales aceasta tema deoarece tehnicile diverse de deconstructie ,partea nefinisata
a produsului si geometria sa impresioneaza vizual privitorul si transmite anumite stari.
Ofera o mare liertate de exprimare, fara reguli si fara conventii astfel incat designerul se
poate”juca” cu orice tip de material, culori si forme pentru a realiza produsul finit.
Minicolectia se bazeaza pe geometrie datorita croiului si a rigiditatii produselor.Prezinta forme
arhitecturale si aplicatii avand ca centru de interes cubul,piramida si hexagonul care
impresioneaza prin modul de amplasare.Din punct de vedere cromatic,in colectie primeaza
scara de griuri,culorile fiind eliminate.Negrul care semnifica depresia,interiorizarea este
inechilibru cu albul care exprima inocenta,impacare si expansivitate iar griul le sustine pe cele
doua.
Sursa de inspiratie a minicolectiei vine de la designerul japonez Junya Watanabe datorita
geometriei si strictetea croiului dar si o influenta de la designerul roman Cristian Samfira care
combina cu maiestrie arta cu vestimentatia.
Produsul realizat este monocromatic,primand negrul cu diverse rezonante afective ca moartea,
sobrietatea si singuratatea.Materialul din piele ecologica da produsului forma conica,pana la
pamant fara falduri.
Datorita tipului de piele ecologica,vizual se reproduce o usoara sifonare care scoate in evidenta
neglijenta produsului dar si nefinisarea acestuia are un impact vizual diferit fata de alte produse.

Aplicatia geometrica scoate din anonimat produsul integrandu-l in tema aleasa. Aceasta a fost
construita astfel incat sa reproduca deiverse forme geometrice cu un design unic.

Forma geometrica s-a putut realiza prin lipirea placilor din carton rezultant o aglimerare de forme
spatiale. La sfarsit s-a intervenit cu o alta aplicatie pentru a imbogatii aspectul produsului,realizata
prin aceleasi procedee.
Concluzii
In final, curentul deconstructivist, incepand de la francezul Jaquez Derrida si pana in
prezent , devine un punct de referinta pentru multi designeri nonconformisti si doritori
sa se afirme prin unicitate, realizand arta prin vestimentatie mai putin functionala si mai
mult bazata pe estetica .Pentru a realiza un produs vestimentar, designeri cerceteaza atat
din punct de vedere al istoriei facand din „vechi” o noutate si reinventandul, cat si din
punct de vedere futuristic aducand tehnologia si„noul” in prim plan pentru a scoate in
evidenta faptul ca arta si tehnologia nu pot exista una fara cealalta.
Pentru ca produsul sa fie apreciat, designerul elaboareaza si prototipeaza cele mai bune
variante pentru a da un impact vizual destul de puternic pentru a starni emotii
privitorului. Produsul ascunde in spate o poveste nespusa pe care designerul o pune in
valoare prin intermediul acestuia provocand privitorul sa o descopere.
Bibliografie:
https://en.wikipedia.org/wiki/Deconstruction

https://en.wikipedia.org/wiki/Martin_Margiela

https://en.wikipedia.org/wiki/Junya_Watanabe

https://en.wikipedia.org/wiki/Ann_Demeulemeester