ISTORI

A
MODEI
EGIPTUL
ANTIC
 Stilurile
coloanelor
egiptene

Piramidele din Giza

 Clima vaii Nilului, permitea locuitorilor
o vestimentatie sumara. Inca de la
intemeierea Egiptului, barbatii utilifau pe
post de imbracaminte, un soi de pinza,
primitiv prelucrata si prinsa la briu. Initial,
au folosit fisii de piei de animale, fixate cu
ajutorul unor briuri din trestie impletita.
Treptat, ,,briul cu fisie de piele, a fost
inlocuit cu un ,,sort , acesta fiind
completat ulterior de un material
infasurat inb jurul taliei. Sortul avea o
parte plisata , situata in centru, de forma
trapezoidala sau triunghiulara. Aceasta
piesa vestimentara, avea un rol imp in
ritualurile religioase, fiind numit: trapezul
zeului/ regelui. Desi aceasta piesa era
purtata de toti locuitorii Egiptului,
reprezentantii paturilor sociale
superioare, aveau ,,sorturi, deosebite
prin forma, culoare si calitatea prelucrarii.
COSTUMUL
MINOIC
Ruinele Palatului din
Knossos (Creta),
vechi de aproape
dou milenii
GRECIA
ANTICA
 Epidaurus Theater

Partenon de Atenas
CHITON

EXOMIS
 TUNIC

HIMATION versiunea greceasca a togai

PEPLOS - DORIC

PEPLOS - IONIC
ROMA
ANTICA
 Colosseum

Apeduct

Forum Roman
TUNICA
PEPLOS
PALLA

STOLA
IMPERIUL
BIZANTIN
 Ravenna, Italia: Biserica San
Vitale, capel de palat,
edificat ntre anii 526-547

Constantinopol (Istanbul),
Turcia: Catedrala Sfnta
Sofia, 532-537

Venezia, Italia: Biserica San

Marco, este realizat n
timp cu o serie de modificri
fa de proiectul iniial.
Decoraia interioar de
mozaic s-a realizat n cursul
secolelor XII-XIII
EVUL
MEDIU
 Evul Mediu desemneaz o epoc istoric,
cuprins ntre Antichitatea trzie i
Renatere, aproximativ de la 500 e.n. pn
la 1500 e.n. Tradiional, n Europa, Evul
Mediu cuprinde perioada dintre cderea
Imperiului Roman de Apus (476) i,
cucerirea Constantinopolului (1453), sau
explorarea Americii de ctre Cristofor
Columb (1492).
Denumit si Evul Mediu ntunecat
perioada a fost caracterizata prin
cruzimile inchiziiei cu arderea pe rug a
vrjitoarelor i ereticilor, o perioad de
obscurantism, iadul fiind n picturi
reprezentat ca un loc de groaz.
Evul Mediu constituie o sintez ntre
Antichitate i cretinism i reprezint o
perioad de mari transformri n plan
politic, economic, cultural i social. Acest
interval de timp este caracterizat de
migraia popoarelor, de etnogeneza
popoarelor europene i, n fine, de
constituirea statelor feudale, care stau la
baza Europei moderne.
n Evul Mediu, n Europa au aprut state
noi n urma destrmrii Imperiului Roman,
printre care Anglia, Frana, Germania,
Ungaria, Spania, Portugalia. Deasemenea
au mai aprut i alte state noi, ca Polonia,
Rusia, Danemarca, Suedia etc.
castelul Lnyai din Medieul Aurit
(Satu Mare)

Castelul Bodiam - Anglia

Turnul Londrei - Anglia

 In Europa evului
Mediu, sec VIII-XIV atat
costumul feminin cat si
cel masculin se
compuneau din: tunica,
bliaud si capa lunga,
surcot. De-a lungul
timpului se va observa
influenta bizantina si
araba in ceea ce priveste
croiala, materialul dar si
coafurile care devin din ce
in ce mai elaborate.
Slapii din Evul Mediu se numeau kabkabs si
inaltimea talpii era dusa la extrem
Detaliu al unei miniaturi reprezentndu-l pe regele Portugaliei
n btlia de la Juberotes (1385), atribuit Maestrului Lnii de
Aur a Vienei i Copenhagi (1480)
PERIOADA
GOTICA
 Denumirea de gotic este un termen
conventional, aparut in Renastere si atribuit
artei in perioada afirmarii oraselor (sec. XII-
XV).

Caracteristicile perioadei
stabilitatea vietii sociale, in urma incetarii
navalirii barbarilor;
desprinderea individului si familiei lui din
dependenta fata de senior, organizarea
cetatenilor liberi in bresle mestesugaresti,
devenite la randul lor autoritati autonome,
care decideau destinul colectivitatii;
societatea nu mai depindea asa mult de
biserica;
progres material si cultural al societatii
europene.
Stilul gotic, numit si ogival (stilul arcului
ascutit, se naste din arta romanica, in a doua
jumatate a secolului XII sub influenta
Cruciadelor, a scolasticii si a misticismului
religios. Arta gotica datoreaza mult
contributiei masive a societatii laice, fiind
creata si reprezentata de mesteri si artisti laici,
cu concursul material si moral al multimilor de
credinciosi, dar inspirata si patronata tot de
clerul Bisericii.
Ca monumente celebre ale stilului gotic
in arhitectura amintim: Catedrala Notre-Dame
din Paris, construita intre 1163- 1245,
Catedrala din Reims (catedrala incoronarii
regilor Frantei), construita in secolele XIII-XIV
 Catedrala
Notre-Dame
din Reims
 Vesmantul masculin, de acum inainte scurt si
ajustat pe corp se deosebeste net de cel feminin
care ramane lung si fluturand. Peste camasa
barbatii poarta un pourpoint, vesmant ajustat,
adesea matlasat, cu nasturi in fata, incins in talie cu
o curea, care se opreste in partea superioara a
coapselor, braies-pantaloni foarte scurti sau haut-
de-chausses-pantaloni pana la genunchi.
Sub Ludovic al XI-lea umerii sunt sustinuti pana
la cot de epoleti matlasati.

Pantofii, plati si ascutiti se termina

cu extremitati uneori atat de lungi, a
la poulaine, incat trebuie sa aiba
balene sau sa fie fixate de genunchi
prin lantisoare.

Femeile continua sa poarte haine lungi. Rochia,

ajustata pe bust si prinsa cu un cordon sub sani, cu
u decolteu triunghiular in sec XV, se largeste intr-o
fusta cu pliuri ample prelungita intr-o trena. Parul
impletit, la inceput acoperit cu un voal usor se
elibereaza, capata volum ridicandu-se tot maim ult
pana la henin, cornet lung pana la 60cm
surmontat de voaluri rigide la moda catre
1450,completat sub Ludovic al XI-lea cu o esarfa de
catifea sau de tesatura drapata.
RENASTEREA
 Renaterea (n francez: Renaissance, n
italian: Rinascimento) este denumirea curentului
de nnoire social i cultural care a aprut n
Europa la sfritul Evului Mediu, n secolele al XV-
lea i al XVI-lea, nnoire caracterizat prin
renviorarea interesului pentru cultura i arta
antichitii clasice.
Renasterea este o epoca in istoria Europei care
cuprinde, in linii generale, sec. XIV - XVI, in
perioada inceputului destramarii feudalismului si a
aparitiei capitalismului. Renasterea a inceput in
Italia, unde au aparut mai intai germenii relatiilor
capitaliste, dar a fost un fenomen general
european, care s-a dezvoltat, mai curand sau mai
tarziu, in sanul oranduirii feudale, cunoscand
deosebiri de la o tara la alta, in functie de etapa
istorica respectiva si de situatia specifica, de
traditie etc. Renasterea a dus la o schimbare a
valorilor umane un avant de energie si de
incredere in potentialul uman care a avut
numeroase consecinte. Printre cele mai
spectaculoase consecinte se pot enumera
inflorirea artelor si noua viziune asupra rolului
artelor si a artistilor in viata societatii
LEONARDO da VINCI -; a trait intre 1452-1519
Leonardo pune accentul pe observatii si experienta, nu a
neglijat rolul intelectului in cunoastere. El nu este un
empirist si are in vedere rolul ratiunii, gandirii prin
descoperirea cauzelor, sa descopere legile ce guverneaza
fenomenele. El clarifica problema dintre teorie si practica,
considera ca practica este subordonata teoriei. El spune
ca stiinta este capitanul si practica soldatii. Studiaza mai
intai stiinta si apoi practica nascuta din aceasta stiinta,
ironizeaza pe aceea care tin mortis la practica. Leonardo a
dat o importanta deosebita matematicii spunand ca
aceasta ne ofera adevaruri sigure si necesare. A avut
preocupari multiple -; pictor, sculptor, arhitect, fizician,
anatomist, muzician, botanist, scriitor. In toate astea a
adus o contributie importanta. In domeniul artistic apare
ca un adevarat inovator al artei din sec. XV. Tablourile
pictate de el -; Monalisa, Cina cea de taina, Buna vestire,
Madona si pruncul sunt adevarate opere
nemuritoare.Leonardo este un adevarat UOMO
UNIVERSALE.
GIORDANO BRUNO -; 1548-1600Lui ii sunt proprii 2
caracteristici : dinamismul intern ordinea.
Natura este finita si intruchiparea ordinii si perfectiunii. El
sustine idei dupa care Pamantul nu poate fi centrul
absolul al lumii fiindca exista o infinitate absoluta de lumi.
O alta idee importanta este considerentul ca dinamismul
si dificultatea sunt determinate de contrar si iminente
naturii, el considera ca natura si Dumnezeu sunt totuna.
Sustinand ideea infinitatii Universului pe care o
argumenteaza, completeaza teoria geocentrica a lui
Copernic. A fost si ramane un filosof al Renasterii ce a
contribuit la dezvoltarea gandirii si apropierea Renasterii
de perioada moderna sec. XVII.
Versailles

France Loir-et-
Cher Chambord
Chateau

Castelul
Hampton
Londra
 PERIOADA
ELISABETANA
 Elisabeta I (7 septembrie 1533 24
martie 1603 ) a fost regin a Angliei i
regin a Irlandei din 17 noiembrie 1558
pn la moartea sa. A fost cunoscut
i ca Regina Fecioar sau
Gloriana.

Domnia reginei Elisabeta este

denumit era elisabetan sau epoca
de aur, fiind marcat de sporirea
puterii Angliei pe plan mondial. Marii
dramaturgi William Shakespeare,
Christopher Marlowe i Ben Jonson au
avut o carier nfloritoare n timpul
domniei reginei Elisabeta.

n plus, n aceeai perioad, Francis

Drake a devenit primul englez care a
nconjurat globul; Francis Bacon i-a
expus viziunile filosofice i politice i
s-a produs colonizarea Americii de
Nord, sub Sir Walter Raleigh i Sir
Humphrey Gilbert.
Baroc
 Baroc (n italian i portughez Barocco,
n francez i englez Baroque)
desemneaz simultan o perioad n
istoria european dar i un curent artistic
care a fost generat n Roma, Italia, n
jurul anilor 1600, migrnd i fiind relativ
rapid asimilat n celelalte ri i culturi
europene, de unde a migrat apoi i n
cele dou Americi dar i n alte pri ale
lumii. Stilul baroc se regsete clar
reprezentat n arhitectur, dans, filozofie,
mobilier, muzic, literatur, pictur,
sculptur i teatru.
Indiferent de domeniul n care se
regsete, stilul baroc se caracterizeaz
prin utilizarea exagerat a micrii i a
claritii, respectiv a bogiei folosirii
detaliilor ce simbolizeaz lucruri ce se pot
interpreta cu uurin i lips de
ambiguitate. Toate aceste elemente sunt
folosite de ctre artitii genului baroc
pentru a produce momente de tensiune,
drama, exuberan i grandoare n
privitor, asculttor i/sau participant la
actul de cultur.
 Barocul spaniol:
Catedrala,
Santiago de
Compostela

Muzeul Ermitaj Saint Petersburg, Russia

Rococo
 Acest stil evolueaz n perioada 1650 -
1790.Caracteristicilor barocului le sunt
conferite mai multa graie i sensibilitate.
Detaliile i ornamentele sunt mai bogate,
ajungnd pn la opulen.

Rococo este un stil arhitectural, decorativ,

artistic i de design interior care a fost
generat n Frana secolului al XVIII-lea, dar
care s-a rspndit ulterior n ntreaga
Europ i apoi n cele dou Americi, mai
ales n ceea ce se numete America latin,
adic n rile de limb spaniol i
portughez.
Palatul Ecaterina din Tsarskoye Selo, Rusia

Camera de chihlimbar
Ecaterina a II-a a Rusiei 1729-1796
Revolutie
 Revoluia francez (1789-1799) a fost un
eveniment major al epocii moderne, care
.
a dus la rsturnarea Vechiului Regim i la
instaurarea unei noi ordini politice i
sociale n Frana
Revoluia francez este evenimentul care
a marcat totodat n istoria Franei,
trecerea la epoca modern. Perioada
revoluionar ncepe n 1789, cu reunirea
Adunrii Strilor Generale i cderea
Bastiliei, i se termin n 1799, cu lovitura
de stat din 18 Brumar a lui Napoleon
Bonaparte.
O lun de var n calendarul republican
Imperiu
 Primul Imperiu Francez, cunoscut i cu
denumirile mai obinuite de Imperiul
Francez ori Imperiul Napoleonian,
acoper perioada n care Frana a
dominat cea mai mare parte a Europei
continentale, sub conducerea lui
Napoleon I.
Imperiul a luat fiin n momentul n care
Napoleon s-a proclamat mprat al
Franei la 18 mai 1804, fiind ncoronat pe
2 decembrie n acelai an n catedrala
Notre Dame din Paris.
 In Franta, la finele secolului al XVIII-lea, in focul
revolutiei a incetat sa mai fie admirat nobilul pudrat si
gratios. Astfel, a aparut pe scena istoriei o noua
tinuta, cea a republicanului plebeu, numit sans-
culotte cere purta in locul bufantilor pana la
genunchi, pantaloni lungi si largi. Era perioada in care
se descoperea frumusetea trupului, pe care
vesmintele nu trebuiau sa-l ascunda.
Noul ideal uman al revolutionarilor a fost intrupat
in picturile lui Louis David, ca pilda de virtute
cetateneasca si eroism iar omul trebuia sa fie robust,
natural, armonios, potrivit principiilor umaniste,
democratice ale Romei republicane.
In realizarea costumului, silueta feminina
(merveilleusa) tindea sa semene cu cea a unei statui
de marmura, prin drapajul de tesaturi albe
transparente, muland corpul, iar silueta masculina
(incroiable) tindea spre asemanarea cu Hercule si
Napoleon Bonaparte, imprumutand elemente din
vestimentatia acestuia din urma.
Victorian
 Incepand de acum, moda masculina va ramane
aceeasi, cu trasformari minime, de la o epoca, la
alta.

Femeia, oglinda bogatiei acumulate de barbat,

este nevoita sa poarte, insa, rochii complicate si
scumpe, croite din zeci de metri de material. Sotia
devenea, ca si caleasca sau vitrina din salon,
mijlocul de afisare a rangului social al sotului.

Astfel, dupa 1850 costumul s-a amplificat si s-a

incarcat: pe trup, peste lenjeria bogata (camasa,
corsetul si pantalonii lungi cu dantele, vizibili la
fetite), se imbraca rochia cu corsajul ajustat, cu
decolteu larg pentru seara, ziua acoperit de pelerina
berthe cu manecile stramte la umar, largindu-se la
incheietura, cu fusta involta, cu volane orizontale.
1890
 Costumul masculin se mai degajeaza, iar femeia
isi scoate imensa crinolina de sub fusta care ramane
plata in fata si cu trena triunghiulara din profil. Poala
ramasa mai lunga, incomodand, era uneori suflecata
si prinsa cu benzi, lasand sa se vada pantoful, fapt
senzational in epoca.

In ultimul sfert al secolului XIX-lea si pana la

primul razboi mondial, Europa a cunoscut o perioada
de pace si relativa bunastare la belle epoque.
Lumina electrica, tramvaiul, telefonul, cinematograful
dateaza toate din ultimul deceniu al veacului trecut.
Deschizatori de drumuri, arhitectii si decoratorii au
mers pe cai diferite.

Iata un ideal uman. Prototipul masculin era cel al

prozaicului burghez respectabil, femeia slavita de
artisti era o fiinta de vis, o divinitate inaccesibila,
fatala, surazatoare si misterioasa (deseori
reprezentata in pictura cu ochii inchisi), abandonata,
dar distanta.

Costumul anului 1900 a creat silueta ce amintea,

prin talia strangulata, de clepsidra. Trupurile apareau
ca liane suple, misterioase, pudic ascunse sub falduri
miscatoare. Barbatul avea, totusi, o lejeritate in
miscari, desi costumul lui era teapan.
 1900

Costumul feminin
fuste lungi, strnse pe olduri i evazate
spre poale
bluze cu jabouri
ncepe s se poarte taiorul
prul tapat i ridicat n coc, plrii cu
pene i flori pe borurile largi

Costumul masculin
redingot sau jachet neagr purtat
peste un pantalon cu dungi nchise la
culoare
cma alb, cu manete i gulere false,
bine apretate
cravata - plastron
 1910
Epoc influenat de celebrul creator de
mod francez Paul Poiret, care are
meritul de a fi creat la nceputul sec. XX
silueta femeii moderne

Poiret creeaz rochii drepte, fr corset,

doar cu o legtur sub sni, n stil antic,
dar i rochii inspirate din costumul
tradiional oriental

In anul 1919, Gabrielle Chanel i

deschide Casa de mod
 1920
moda garonne: linia dreapt,
vertical

rochiile se scurteaz, talia

coboar spre olduri

prul tuns bieete;

plria clo, de fetru,

nfundat pe ochi
 1930
fustele au tietura n bie
talia este bine marcat
se poart jachete cu tietur
dreapt, cu umeri largi i
revere mici
blana de vulpe este un
accesoriu la mod pe strad
plria face parte din
vestimentaia obinuit
 1940
Acest deceniu este marcat de
stilul New look lansat de
Christian Dior n anul 1947:
taiorul are umerii rotunzi,
talia este subiat, iar oldurile
sunt accentuate
fusta este lung amplificat de
un jupon
pantofi cu tocuri nalte, subiri
 1950-1970
Este revoluionat moda
feminin, prin lansarea fustei
mini
n anul 1965, designerul
francez Andr Courreges
introduce pantalonii n
garderoba feminin
Pierre Cardin propune rochiile
n form de lalea
 1970-azi

lungimile oscileaz ntre mini,

midi i maxi, iar liniile sunt
adoptate n funcie de vrst i
conformaia corpului.
exist o mare diversitate de
produse.
1980
1990
 Textile inteligente

jacheta cu izolaie Airvantage

(Goretex)

jachet cu nclzire MET5

(North Face)
 tapet textil
optoelectronic ce
i modific
culoarea
(International
Fashion
Machines MIT)
 ecran esut (France Telecom)

jacheta telefon (France

Telecom)

rochia JoyDress conine o serie de

elemente vibratoare ce
pot relaxa prin masare.
http://www.texsite.info/e-learning/game/index.php?l=ro