Suport Curs Confectioner Asamblor Articole Din Textile PDF

ASOCIATIA CENTRE YOUTH-EUROPE FOR ADVICE INFORMATION AND
TRAINING HUMANS
Slatina, str.Unirii, nr.4, Jud. Olt, CUI RO 28039485
www.centre-youth-europe.com ; centre.youth.europe@gmail.com
tel: 0768485693
APLICAREA NORMELOR DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SI PENTRU SITUATII DE

URGENTA
Muncitorii din industria confectiilor trebuie sa poarte echipmamentul de protecţie compus din
halat si batic.
Halatul trebuie sa fie încheiat in nasturi si cat mai ajustat pe corp .
Parul trebuie sa fie strans si acoperit cu batic, pentru a se evita prinderea lui in organele maşinii
aflate in miscare (in volantul maşinii).
Fiecare persoana trebuie sa-si aleaga echipamentul in concordanta cu dimensiunile corporale,
astfel incat halatul sa nu fie prea larg si sa riste sa fie agaţat de organele in mişcare sau să fie prea
strâmt şi să incomodeze în timpul lucrului.
In timpul lucrului la maşina de cusut, trebuie folosită o încălţăminte corespuzatoare pentru a se
evita orice sursa de accident (pantofi cu tocul jos) .
Persoanle care lucreaza in atelierul de confectii trebuie sa respecte următoarelor norme
obligatorii:
 sa foloseasca echipamentul de protectie
 sa nu circule printre maşini, ci numai pe caile de acces
 se va evita călcarea pe cabluri, pe portiuni uleiate sau alunecoase si pe orice alte obiecte care
ar putea provoca alunecari
 sa nu atinga maşinile in functiune sau oricare loc periculos din atelier
 sa nu poarte discutii cu persoanele care lucreaza la maşini
 sa sesizeze imediat instructorul in cazul in care se constaţa situatii ce pot duce la accidente de
munca
 sa nu indeparteze neautorizat dispozitivele de protectie in timpul functionarii maşinilor
 nu are voie sa aprinda tigara, sa fumeze sau sa foloseasca flacari deschise
Normele specifice de securitatea muncii la maşinile de cusut simple si speciale

1. Inainte de inceperea lucrului, muncitorul care lucreaza la una din aceste maşini este obligat sa
verifice daca:
 masa maşinii este bine fixaţa pe picioarele de sustinere
 capul maşinii este bine fixat in bolturile mesei suport
 motorul electric este fixat pe suportul sau placa acului este bine fixaţa cu suruburi, pentru
a se evita ruperea acului la punerea în funcţiune a maşinii
 instalatia electrica nu are portiuni neizolate ale cablului priza si stecherul sunt intregi si
legatura la centura de impamantare nu este intrerupta
 intre capul maşinii si masa de sustinere, exista tampoane de pasla pentru amortizarea
zgomotului si a vibratiilor
2. Este interzis muncitorilor sa tina piciorul pe pedala de punere in functiune a maşinii in timpul
introducerii firului de aţa prin mecanismul suveicii, prin mecanismul de tensionare si prin ac,
deoarece pedala poate fi actionaţa din greseala, provocand accidentarea degetelor .
3. In timpul lucrului, sunt interzise discutiile, privirea muncitorului trebuind sa fie indreptaţa
permanent asupra operatiei pe care o executa, pentru a se evita inteparea degetelor in acul
maşinii.
4. Maşinile de cusut simple vor fi prevazute cu aparatori la tija acului si la cureaua de transmisie.
5. In timpul fixarii lucrului sub piciorusul acului, este interzis sa se actioneze cu piciorul pedala de
punere in functiune a maşinii.
6. In timpul lucrului, distanta de la capul muncitorului la maşina va fi de minimum 30 cm iar
muncitoarele vor avea parul legat la spate.
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
7. Pentru evitarea accidentelor produse cu ocazia ruperii acelor, se interzice lucrul la maşinile
dotate cu ace stambe sau fara varf.
8. Tensiunea instalatiei de iluminat local la maşini va fi de 24 V.
9. Racordarea la sursa de alimentare cu energie electrica a maşinilor se va face numai prin prize
fixe, fiind cu desavarsire interzise legaturile provizorii sau folosirea de cabluri electrice inadite
10.Este interzis muncitorilor sa puna mana pe volant in timpul functionarii maşinii, oprirea acestuia
se va face numai cu ajutorul pedalei.
11.Rasturnarea capului de maşina in vederea curaţarii, ungerii sau in alte scopuri, cat si readucerea
sau fixarea acestuia in masa de sustinere prin bolturile prevazute in acest scop, se vor face cu
deosebita atentie si numai simultan cu ambele maini, pentru a se evita strivirea degetelor la una
din maini in cazul cand aceasta operatie se executa cu o singura mana.
12. Maşinile de cusut nasturi vor fi prevazute cu vizor de protectie, pentru evitarea accidentelor in
cazul spargerii nasturilor sau ruperii acului.
13. Este interzis sa se depoziteze pe masa maşinii de cusut obiecte inutile, ca: foarfece, cleme,
rigle, care in timpul functionarii maşinii, din cauza vibratiilor pot provoca accidente prin cadere
14. Deplasarea maşinilor se va face numai dupa ce stecherul a fost scos din priza .
15. Dupa terminarea programului de lucru, maşina va fi deconectaţa de la sursa de alimentare cu
energie electrica, apucandu-se stecherul cu mana pentru scoaterea din priza si nu prin tragere
de cablul electric .
Instructiunile de mai sus se aplica la următoarelor maşini :

a. maşina de cusut simpla;
b. maşina de insailat cu un fir;
c. maşina de insailat cu doua fire;
d. maşina de cusut ascuns (stafir)
e. maşina de cusut cu doua ace;
f. maşina de încheiat si surfilat cu 3, 4, 5 fire;
g. maşina de executat cheite;
h. maşina de cusut nasturi;
i. maşina de cusut butoniere;
j. maşina de cusut lant;
k. maşina de brodat;
l. maşina de cusut Uberdeck;
m. maşina de executat cusatura zig – zag .
Normele specifice de securitatea muncii la fierul de călcat cu abur

1. Este interzis sa se tina degetul pe parghia de declansare a aburului de la fierul de călcat, in timp
ce se priveste spre talpa acestuia, deoarece aburul pulverizat din greseala poate provoca arsuri.
2. Conductele de alimentare cu abur a fierului de călcat vor fi etanse si bine izolate, pentru
prevenirea arsurilor.
Normele specifice de securitatea muncii la presele de călcat cu abur
1. Inainte de inceperea lucrului, muncitorul este obligat sa verifice:
 daca conductoarele de alimentare cu energie electrica a presei sunt bine izolate, iar
bornele sunt prevazute cu capace de protectie;
 daca elementele instalatiei de abur sau de aer comprimat (ventile, flanse, robinete) sunt
etanse si conductele pentru abur sunt bine izolate
 daca presa functioneaza normal la comenzile date (in caz de defectiune se va anunta
mecanicul de intretinere)
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
 daca instalatia electrica de forta este prevazuta cu nul de lucru separat de nulul de
protectie si daca presa este legata la centura de impamantare
 daca aparatele pentru controlul presiunii aburului, aerului sunt in stare de functionare
normala;
 la presele ale caror perne sunt incalzite cu abur, la inceperea lucrului, muncitorul va
verifica daca mecanicul de intretinere a eliminat condensul format in perne in timpul
stationarii presei;
 daca pernele sunt centrate astfel incat sa calce exact una peste alta;
 daca curelele reductoarelor sunt in stare buna de functionare si intinse normal;
 daca franele electromotoarelor sunt bine reglate;
 daca intrerupatoarele electrice sunt in stare buna;
 daca barele de intrerupere automata a ciclului presei actioneaza normal.
2. Este interzis muncitorilor neinstruiti sa lucreze la presa de călcat.
3. Este interzis muncitorilor care lucreaza la prese sa poarte discutii in timpul lucrului sau sa
permita stationarea langa presa a salariatiilor neinstruiti pentru acest utilaj.
4. Este interzis muncitorilor sa tina picioarele pe pedala de actionare a elementelor presei, in timp
ce se aseaza pe perna acestuia un detaliu sau articolul ce urmeaza a fi călcat.
5. Este interzis muncitorilor ca , dupa declansarea presei , sa tina mana pe produsul ce se calca.
6. Este interzis muncitorilor sa intervina la instalatiile electrice, pneumatice, hidraulice sau cu abur;
in caz de defectiuni, se vor adresa electricianului sau mecanicului de intretinere.
7. Dupa terminarea programului de lucru, presa se va deconecta de la sursa de alimentare cu
energie electrica, tragandu-se cu mana de stecher, nu de cablul electric al acestuia, dupa care
se vor efectua operatiile de intretinere conform normativelor .
Tipuri de accidente de munca
Protectia muncii face parte integranta din procesul de munca si reprezinta totalitatea masurilor
care trebuie sa se ia pentru a permite muncitorilor sa- si realizeze sarcinile de productie in cele mai
bune conditii , prin inlaturarea tuturor factorilor ce ar putea da loc la accidente de munca .
Calificarea inalta ofera muncitorilor posibilitatea sa foloseasca uneltele si instalatiile in cele mai
bune conditii tehnice , sa sisteze si sa inlature in timp deficientele , excluzandu-se astfel riscurile de
accidentare .
Practica a araţat ca in unele procese tehnologice desi omul este bine pregatit profesional , iar
maşina la care lucreaza este corespunzatoare din punct de vedere tehnic, apar accidente de munca
datorita prezentei unor gaze toxice, a pulberilor vaţamatoare, a iluminatului necorespunzator ,
zgomotului .
De asemenea tot practica a araţat ca sunt accidente de munca care se datoresc indisciplinei la
locul de munca in ceea ce priveste respectarea procesului tehnologic si a normelor de protectia
muncii, atitudinilor de a subaprecia pericolul si a neglijentei .
Categoriile accidentelor de munca :

 Accidente mecanice. Aceste accidente sunt datorate unei actiuni mecanice asupra corpului si
anume: lovirilor, strivirilor, smulgerilor, intepaturilor, taieturilor, caderilor. Aceste accidente pot fi
produse de angrenaje, tije, manivele, transmisii, obiecte in cadere .
 In industria confectiilor cele mai frecvente pot fi intepaturile produse de acele de la maşinile
de cusut, taieturile de la maşinile de croit, strivirile de la presele de croit sau călcat .
 Accidente chimice. In industrie muncitorii intra deseori in contact cu o serie de substante
chimice (acidul sulfuric, clorhidric, azotic). Aceste substante chimice actioneaza asupra pielii,
ochilor si cailor respiratorii .
 Accidente electrice. Electrocutaţiile pot avea loc in următoarelor situatii:
o atingerea intamplatoare a unor elemente metalice aflate sub tensiunea de lucru,
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
o atingerea unor elemente metalice care nu fac parte din circuitul de lucru, dar care au
capaţat tensiunea datorita unei deteriorari a izolatiei,
 Accidente termice. Accidentele termice pot fi cauzate de venirea in contact direct a
muncitorului cu o suprafaţa supraincalzita (fiarele de călcat, suprafetele de contact al
preselor).
In afara de accidentele indicate, ce se pot preveni respectand normativele specifice fabricilor de
confectii, datorita dezvoltarii industriei textile, a crescut numarul surselor de zgomot si vibratii, ce au
ca urmare poluarea cu zgomote si vibratii a numeroase locuri de munca .
Cercetarile clinice au pus in evidenta pe baze statistice ca zgomotul si vibratiile, care depasesc
anumite limite, prezinta efecte nocive cu grave consecinte pe plan medico – sanitar prin afectarea
sanatăţii si capacitatii de munca a muncitorilor. Aceste aspecte genereaza in ultima instanta pierderi
economice, care rezulta din scaderea capacitatii de munca fizica si intelectuala, scoaterea din
circuitul productiv (temporar sau definitiv) a unui mare numar de muncitori, ca urmare a imbolnavirilor
si accidentelor profesionale.
Normele de prevenire si stingere a incendiilor
Pe linie de PSI trebuie sa respecti următoarelor norme :
1. Sa sesizezi serviciul administrativ de orice abatere sau situatie care ar putea provoca incendii
sau avarii.
2. Sa nu arunci bete de chibrituri sau resturi de tigari aprinse pe jos sau in cosurile de hartie.
3. Sa nu fumezi sau sa umbli cu foc deschis pe coridoare sau in birouri cand se curaţa parchetul cu
substante inflamabile.
4. Sa nu fumezi in locuri unde sunt depozitate materiale combustibile sau unde este afisat
“FUMATUL INTERZIS “.
5. Sa nu folosesti prize defecte , cabluri rupte , cu izolatia deterioraţa sau fara stecher.
6. Sa nu pui in acelasi timp mai multe aparate electrice in aceeasi priza, utilizand dublu sau triplu
stecher.
7. Sa nu umbli la instalatii, aparate sau tablouri electrice. Orice defectiune va fi adusa la cunostinta
serviciului administrativ pentru remediere.
8. Sa nu blochezi culoarele si scarile de acces cu materiale ce ar putea impiedica evacuarea
bunurilor in caz de incendiu sau interventie pentru stingere. Iesirile pentru evacuare, in caz de
incendiu, nu trebuie sa fie blocate sau incuiate.
9. La terminarea programului, inainte de parasirea locului de munca, se vor scoate toate stecherele
din priza, se va stinge lumina si se va verifica sa nu ramana tigari aprinse.
Instructiuni privind organizarea activităţii din unităţi de producţie punct de vedere al securitatii
si sanatatii in munca
Masinile de cusut acţionate electric vor fi prevăzute cu dispozitive, precum şi cu dispozitive
care să împiedice funcţionarea lor necomandată.
Dispozitivul de comandă va fi astfel conceput încât, după încetarea acţiunii acestuia,
funcţionarea să înceteze imediat.
Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, masinile de cusut acţionate electric trebuie
să corespundă normativelor în vigoare şi vor fi verificate periodic de către personalul de specialitate.
Elementele unei masini de cusut, vor fi netede, bine fixate şi vor avea dimensiuni care să
permită prinderea lor sigură şi comodă
Instructiuni prevazute în cazul muncitorilor care execută lucrări cu unelte de mână

a) Locul de muncă se ţine în ordine. Sculele, materialele, prefabricatele şi produsele finite se
aşază pe locurile care le sunt rezervate. Nu se încarcă locul de muncă cu obiecte inutile.
b) Nu se lucrează cu scule stricate şi defecte.
c) Piesele cu margini ascuţite sau cu bavuri nu se apucă cu mâna neprotejată (fără mănuşi
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
d) Când se îndreaptă o piesă metalică, aceasta se ţine cu mâna protejată cu mănuşi.

e) Când se asamblează sau se demontează îmbinări cu piuliţe, se aleg chei cu dimensiuni
potrivite. Asupra cheii se aplică numai forţa mâinii şi nu a corpului întreg.
f) Când se lucrează cu scule acţionate electric (bormaşini, fierăstraie, foarfeci, vibratoare ş.a.) se
va avea grijă:
- să se folosească scule în perfectă stare şi neapărat legate la centura de împământare;
- să nu se lucreze fără mănuşi de cauciuc şi fără preşuri de cauciuc (sau alt material izolant);
Instructiuni prevazute la acţiunea curentului electric

Prin electrocutare se înţelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. Tensiunea la
care este supus omul la atingerea unui obiect intrat accidental sub tensiune este numita tensiune de
atingere. Electrocutarea are loc atunci când omul atinge concomitent doua elemente bune
conducătoare de electricitate, intre care exista o diferenţa de potenţial. Accidentele electrice se
clasifica in:
 şocuri electrice
 accidente provocate de trecerea curentului electric prin organism.
Gravitatea accidentului e dependenta de intensitatea curentului care străbate organismul,
influenţata la rândul ei de rezistenta a corpului. Rezistenta corpului la curentul electric depinde de
starea stratului superficial al pielii. Prin urmare gravitatea electrocutării este determinata de:
 intensitatea curentului ce trece prin corpul accidentatului (intre 10-50 mA in cazul
curentului alternativ)
 traseul urmat de curent prin corpul accidentatului (când curentul străbate organele vitale
electrocutarea este deosebit de periculoasa)
 durata acţiunii curentului ce trece prin inima iar accidentatul rămâne sub acţiunea
acestuia (in acest caz accidentatul este mortal)
 umezeala mediului si temperatura (când acestea sunt ridicate produc transpiraţia pielii
care devine buna conducătoare de electricitate)
 mărimea suprafeţei de contact intre corpul accidentatului si elementele aflate sub
tensiune
Efectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa in :electroşocuri si
electrotraumatisme. Când valoarea intensităţii curentului electric este mai mica de 1 mA,nu se simte
efectul socului electric. La valori de 10 mA se produc comoţii nervoase in membre: contracţiile
muşchilor fac ca desprinderea omului de obiectul aflat sub tensiune sa se facă greu. Peste valori de
10 mA se produc fibrilaţia inimii si oprirea respiraţiei. Electrotraumatismele se datorează efectului
termic al curentului electric si pot provoca orbirea,metalizarea pielii,arsuri.
Electrocutările sunt provocate prin atingere directa sau atingere indirecta.
Atingerea directa consta in atingerea elementelor metalice neizolate sau cu izolaţia defecta, ale
unei instalaţii aflate in mod normal sub tensiune. Astfel de situaţii apar la:
 atingerea a doua elemente din care cel puţin unul este sub tensiune si nu este izolat;
desfăşurarea cu mana neizolata a soclului unui bec;
 atingerea unor conductoare scoase de sub tensiune;
 atingerea unui conductor sau a unei borne intr-o instalaţie in care după întrerupere a rămas
închis un contact;
 atingerea unui obiect înalt intrat sub tensiune datorita apropierii de un conductor.
Atingerea indirecta a unor elemente metalice ale instalaţiilor se poate produce prin:
 atingerea concomitenta a unui obiect intrat accidental sub tensiune,
 atingerea concomitenta a unui utilaj defect neracordat la o instalaţie de protecţie si a unui
obiect in contact cu pământul chiar daca omul este izolat fata de pământ,
 atingerea concomitenta a doua utilaje;
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Pentru a realiza protecţia la electrocutarea prin atingere directa instalaţiile si echipamentele

electrice se construiesc astfel încât elementele aflate in mod normal sub tensiune sa nu poată fi
atinse. Pentru aceasta se foloseşte închiderea in carcase, conductoarele de legătura se izolează, se
amplasează liniile electrice la înălţimi mari unele nu pot fi atinse întâmplător, echipamentele aflate sub
tensiune in locuri deschise se izolează, cu împrejmuiri protectoare, in locuri foarte periculoase se
folosesc tensiuni reduse de lucru (24V).Pentru evitarea accidentelor prin atingere directa,se mai
practica:folosirea unor tensiuni cat mai reduse (valori standardizate), egalizarea potenţialelor, izolarea
fata de pământ, utilizarea unor pardoseli din materiale electroizolante.
Protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirecta se poate realiza prin legarea la nul,
legarea la pământ, separarea de protecţie, izolarea suplimentara de protecţie, legarea intre ele a
tuturor obiectelor metalice ce pot fii atinse concomitent in zona de manipulare, deconectarea
automata.
Pericolul de electrocutare depinde si de tipul echipamentului electric utilizat:
1) Echipament fix - pentru alimentarea corpului de iluminat;
2) Echipament mobil - se utilizează in diferite locuri in funcţie de necesităţile procesului de
producţie. Acest echipament este periculos deoarece in timpul deplasărilor se produc defecte ale
izolaţiei conductoarelor datorita solicitărilor mecanice. Din aceasta categorie fac
parte:convertizoare,transformatoare de sudura.
3) Echipament portabil - este cel mai periculos datorita contactului direct cu omul. In aceasta
categorie se încadrează uneltele de mana si lămpile electrice portabile.
Limitarea curentului de electrocutare se realizează prin adoptarea unor metode care sa duca la
scăderea tensiunii de atingere sub valorile admisibile. Aceste metode sunt in funcţie de echipamentul
folosit si locul de utilizare.
In caz de electrocutare, măsurile de prim ajutor trebuie luate în funcţie de starea în care se
găseşte accidentatul, astfel:
– scoaterea rapidă a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului respectiv, cu
respectarea tuturor prevederilor din normele în vigoare, deoarece, dacă accidentatul este
atins de o persoană înainte de scoaterea lui de sub tensiune, aceasta poate fi electrocutată;
– cel care oferă ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate, rău conducătoare de electricitate
(ţesături, funii, prăjini, mănuşi, covoare şi galoşi de cauciuc etc.), iar la instalaţiile de înaltă
tensiune este obligatorie folosirea mănuşilor şi a cizmelor din cauciuc electroizolant;
– îndepărtarea conductoarelor căzute la pământ se va face cu o prăjină uscată din lemn, iar
ruperea lor se face prin lovirea, de la distanţă, cu corpuri rău conducătoare de electricitate;
– în cazul când accidentatul este în stare de leşin, trebuie chemat neîntârziat un medic sau
,,Salvarea"; până la sosirea acestora, persoana accidentată se va aşeza într-o poziţie
comodă, liniştită, îmbrăcămintea îi va fi desfăcută pentru facilitarea respiraţiei, accidentatului
dându-i-se în acelaşi timp să miroasă o soluţie de amoniac; dacă accidentatul a încetat să mai
respire sau respiră anormal, rar, convulsiv, i se va face imediat respiraţie artificială.
Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secundă este preţioasă.
Dacă scoaterea de sub tensiune şi începerea respiraţiei artificiale se fac imediat după
electrocutare, readucerea la viaţă reuşeşte de cele mai multe ori. De aceea, primul ajutor trebuie
acordat fără întârziere, chiar la locul accidentului.
Instructiuni prevazute în cazul celor care lucrează la maşini de cusut

Nu se începe munca la maşini-unelte înainte de a se cunoaşte construcţia acestora,
dispozitivele de comandă şi regulile de securitate a muncii.
Înainte de a începe munca se verifică dacă maşina de cusut este în stare bună de funcţionare,
dacă manetele şi butoanele de comandă funcţionează bine, dacă există apărătoare de siguranţă în
stare bună, dacă utilajul electric este bine legat la pământ.
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Înainte de a începe lucrul muncitorii sunt obligaţi să-şi încheie manşetele mânecilor sau să le lege cu
şiret.
Se strâng capetele şireturilor şi poalele hainelor, precum şi părul prea lung.
Înainte de a porni maşina-unealtă se verifică dacă piesa care urmează să fie prelucrată şi
scula de aşchiere sunt bine fixate.
Înainte de a porni maşina-unealtă se verifică dacă nu există obiecte străine pe piesele care se
rotesc.
La întreruperea curentului în reţeaua de forţă se deconectează imediat maşina-unealtă şi nu
se conectează la loc decât cu aprobarea profesorului sau a maistrului-instructor. Nu se încredinţează
nimănui munca la maşina-unealtă fără aprobarea instructorului.
Instrucţiuni pentru utilizare a instalaţiilor electrice de joasa tensiune si intervenţia la

acestea
a) Intervenţiile la instalaţiile electrice se fac numai de către persoane calificate in meseria de
electrician. Este strict Interzisa Intervenţia, persoanelor neautorizate la instalaţiile electrice.
Autorizarea personalului pentru desfăşurarea activităţi la instalaţiile electrice In exploatare se
face potrivit regulilor stabilite de furnizorul de energie electrica,
b) Prin instalaţie electrica de joasa tensiune se înţelege instalaţia ia care tensiunea intre fiecare
faza si pământ, in regim normal de funcţionare, nu depăşeşte 250 V.
c) In cazul echipamentelor electrice mobile sau transportabile, respectiv acelea care sunt conectate
la surse de curent printr-un racord mobil (cablu, cordon de alimentare) se vor respecta
următoarele reguli:
 alimentarea cu energie electrica a echipamentelor (aparatelor etc.) se va realiza numai prin
racordurile,cablurile,cordoanele livrate de furnizorul (fabricantul) acestora, care trebuie sa se
găsească in perfecta stare de funcţionare, fără tăieturi, julituri, rosături, cu fisele si ştecherul
in buna stare (nesparte, nefisurate);
 in cazul in care se constata defecţiuni ale prizelor, echipamentului sau coordonatelor si
racordurilor, ce pot conduce la accidentare prin electrocutare se va scoate imediat de sub
tensiune alimentarea, după caz, de ia întrerupătorul care alimentează priza respectiva, iar
echipamentul, aparatul, racordul, etc. va ti retras la magazie in vederea reparării, astfel încât
sa nu poată fi utilizat de persoane neavizate;
 pozarea cablurilor (cordoanelor) de alimentare trebuie făcuta astfel încât sa nu se
deterioreze învelişurile exterioare prin frecare sau sa poată fi agăţate de persoane în trecere
prin zona. In nici un caz pozarea nu se va face in locuri (de exemplu pe pardoseala) in care
cablurile pot fi traversate, agăţate si rupte de mijloacele de transport.
 cablurile (cordoanele) de alimentare nu vor ti expuse in locurile de racordare (fise si
echipamente) unor solicitări la tracţiune, forfecare, răsucire si/sau strivire ;
 la locurile de racordare a conductoarelor de protecţie (acolo unde acestea exista)
trebuie prevăzuta o rezerva suficienta pentru ca in cazul smulgerii racordului, ele sa fie
solicitate ultimele;
 in zonele de amplasare a prizelor, in fata peretelui sau pe pardoseala, după caz, este necesar
sa existe un spaţiu liber, degajat pentru a nu se împiedica manevrarea tiselor;
 este interzisa utilizarea prizelor si fiselor cu contacte îndoite, murdare sau corodate;
 este interzisa conectarea echipamentelor prin introducerea conductoarelor direct in priza,
fără fise;
 utilizarea dispozitivelor de conectare cu capacele deteriorate sau lipsa, este interzisa.
d) In locurile de munca foarte periculoase nu se vor introduce decât echipamentele portabile si
cablurile acestora prin care se alimentează cu tensiune redusa, sursele de alimentare
(transformatorul de separare) fiind obligatoriu amplasate in afara zonei periculoase.
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
e) In caz de electrocutare a unei persoane se va proceda in felul următor:

 cea mai mare atenţie se va acorda scoaterii de sub acţiunea curentului electric, astfel
încât operaţiunea de salvare sa nu conducă la electrocutarea salvatorului; pentru
aceasta se va proceda ta scoaterea tensiunii in zona, de la întrerupătorul general;
 daca scoaterea de sub tensiune necesita timp, defavorizând operativitatea intervenţiei (ceea
ce periclitează viata electrocutatului) se va proceda la utilizarea oricăror materiale sau
echipamente electroizolante care sunt ia îndemna, astfel încât persoana accidentata sa fie
îndepărtata de zona de pericol (operaţiune admisa numai la joasa tensiune) cu mare atenţie
de a nu se atinge corpul salvatorului de ce! a! electrocutatului;
 succesul acţiunii de prim ajutor in caz de electrocutare depinde de rapiditatea cu care se
acţionează si de competenta celor prezenţi în acel moment;
 se procedează ta determinarea stării accidentatului; daca din circumstanţele producerii
accidentului nu au rezultat vătămări si leziuni care ar contraindica intr-un mod evident
mişcarea si deplasarea accidentatului ( ca de exemplu cădere cu leziuni grave, fracturi sau
hemoragii) se va proceda la respiraţie artificial a sau reanimare cardio-respiratorie. Este
preferabil ca anterior sa se desfacă hainele la gat, piept si zona abdominala si sa se verifice
starea respiraţiei si existenta pulsului.
 orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicala, deoarece ulterior
pot surveni tulburări de ritm
cardiac.
Masuri de protectia muncii

La maşinile simple de cusut se pot
produce accidente de munca mecanice si
electrice.
Accidentele mecanice pot surveni de la:
 Acul de cusut, prin intepari la
degete;
 Piciorus, prin strivire;
 Cureaua de transmisie, prin
smulgeri si intepaturi.
Accidentele electrice pot surveni de la:
 Defectarea carcasei
intrerupatorului;
 Supraincalzirea motorului electric;
 Producerea de scurtcircuit prin nelegarea instalatiei la pamant;
Pentru a se evita accidentele este obligatoriu sa se respecte următoarele:

 Curatirea si ungerea se vor face numai dupa ce a fost intrerupt curentul electric
 Punerea maşinii in functiune se face dupa ce dispozitivele de protectie la ac si la
transmisie au fost montate in pozitia de lucru;
 Pornirea si oprirea maşinii se vor face numai prin pedala ,fara a se pune mana pe volant;
 In timpul lucrului, privirea va fi indreptaţa asupra lucrului si a utilajului;
 Schimbarea sau punerea curelei in timpul functionarii maşinii este interzisa;
 Toate reparatiile si interventiile la maşina de cusut se vor face de catre personal calificat;
 In timpul functionarii, daca se aud zgomote neobisnuite, operatorul este obligat sa
opreasaca maşina si sa anunte instructorul.
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
CROIREA DETALIULUI PRODUSULUI
Alegerea materialelor
Fibre naturale
Fibra este o parte a unui fir textil dintr-un material. Dupa lungime sunt doua tipuri de fibre:
- filamentare
- scurte.
Fibrele scurte sunt masurabile in cm.
Fibrele filamentare sunt lungi si masurabile in metri.
Sunt doua clasificari ale fibrelor: naturale si sintetice.
Fibre naturale
Fibrele naturale se obtin din plante (tulpini), seminte, ori frunze si se impart in trei categorii.
 celulozice
 proteinice
 minerale
Tipuri de fibre celulozice
 bumbac
 in
 maţase
 lana
Fibre naturale celulozice
1. Bumbacul este cea mai folosita fibra in fabricarea îmbrăcămintei.
Bumbacul este o planta ce creste in tufisuri inalte de 1 metru.
2. Inul este numele fibrei procesate. Inul desi costa mult este folosit in fabricarea îmbrăcămintei
3. Bumbacul si inul sunt foarte rezistente, dar sunt mai rezistente cand sunt ude. Aceste produse
pot fi spalate frecvent si călcate la temperaturi inalte.
4. Fibrele naturale celulozice au cateva proprietati comune:
 greutate (mai mare decat cele sintetice)
 elasticitate slaba (se sifoneaza des)
 absortie inalta (absoarbe umezeala)
 bun conductor de electricitate si caldura
 poate rezista la temperaturi inalte (poate fi folosita cea mai mare setare de pe fierul de
călcat)
 susceptibile de deteriorare (cand se depoziteaza in stare umeda, pot putrezi)
Fibre proteice
1. Fibrele proteice provin de la animale si includ maţasea, lana si blana.
2. Maţasea este o fibra care provine de la gogosile viermilor de maţase. Sericicultura este un
proces comercial de crestera viermilor de matase. Fibrele de maţase sunt intre 300-1500m.
3. Lana provine de la parul oilor, caprelor, si camilelor. Fibrele de lana au lungimi diferite. Fibrele
de lana de calitate provin de la oi vii. Lana de la animalele sacrificate este de o calitate mai
slaba .
Exista 4 clase de fibra de lana:
a) lana noua sau virgina – fibre procesate pentru prima daţa
b) reprocesate – procesate o daţa dar nefolosite
c) refolosite
d) lana de miel – usoara , provine de la oi care au sub 6 luni
4. Fibrele proteice au in comun următoarelor caracteristici:
 absortie mare
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
 sufera decolarari
 elasticitate inalta
 greutate medie
 aţacaţa de molii
 rezista la flacari
 bune proprietati izolatoare
Fibre minerale
1. Azbestul este o substanta minerala gasita in natura
2. Fibrele de azbest au:
 buna rezistenta
 rezista la foc
 durabila in timp
3. Fibrele de azbest sunt folosite la izolarea cablurilor electrice, haine de protectie, si suporturi
pentru fier de călcat.
Clasificarea fibrelor
Celulozice Proteinice Minerale
Bumbac Matase azbest
In Lana
Blana
Fibre sintetice
Fibrele sintetice sau fabricate de om joaca un rol important in industria textila. Ele provin de la
materiale nefibroase sau materiale fibroase regenerate. De asemenea ele sunt fabricate in fibre
filamentare lungi, dar pot fi reduse la fibre de lungime mica in functie de necesitati.
1. Fibrele sintetice sunt produse dintr-o solutie vascoasa, prin tragere, continand multe
gauri.(interiorul araţa ca o sita )
2. Fibrele sintetice sunt grupate intr-o clasificare generica bazaţa pe proprietati similare si compozitie
chimica.
3. In timp ce fibrele naturale variaza ca marime si forma, fibrele sintetice pot fi controlate in procesul
de fabricatie.
4. Fibrele sintetice pot fi celulozice, minerale ori de natura termoplastica.
5. Vascoza si acetatul sunt exemple de fibre sintetice derivate de la o baza celulozica. Amandoua
sunt moi si drapeaza bine .
a) Proprietatile vascozei sunt :
 slaba elasticitate
 absortie mare
 usor sifonabil
 slaba rezistenta
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
b) Proprietatile acetatului sunt :

slaba spre medie elasticitate
 slaba rezistenta
 sensibil la caldura
 se dizolva in acetona ( componenta lacului de unghii )
6. Fibrele minerale sunt alt grup de fibre sintetice. Ele sunt componente ale unui proces anorganic si
includ sticla si firele metalice. Metalul si sticla nu sunt in natura sub forma de fibra de aceea, ele sunt
considerate sintetice (facute de mana omului)
7. Fibrele acrilice, modacrilice, nailonul, poliesterul si spandexul, sunt cateva exemple de fibre
sintetice sau materiale termoplastice.
a) Proprietatile fibrelor termoplastice sunt :
 se vor topi sau descompune la caldura excesiva sau la flacara deschisa
 eleasticitate
 rezistenta
 slaba absortie
 acumuleaza electricitate statica
 rezista la aţacul de insecte
b) Fibrele termoplastice pot fi permanent plisate or grofate la caldura .Totusi, aceste cute, pliuri ori
desene facute sunt foarte greu de revenit la forma initiala.
c) Incarcarea electrostatica este o problema a fibrelor termoplastice. Cand este cald sau racoare
materialele din fibre sintetice se lipesc de corp.
Alegerea tiparului potrivit
Pentru a realiza un produs de calitate trebuie sa folosesti tiparul. Pentru realizarea tiparului
potrivit trebuie sa iei in considerare 2 lucruri importante :
 marimea
 tipul produsului de executat
1.Pentru inceput , trebuie luate masurile clientului pentru a determina marimea corespunzatoare.
Trebuie sa va asigurati ca persoana sta dreapta pe ambele picioare in pozitia lui naturala
relaxata.
Mai jos sunt enumerate diferitele masuri care trebuie sa luate, in functie de produsul final care
trebuie confectionat:
a) bust/piept – plaseaza centimetrul in jurul corpului sub incheietura bratului (sa ne asiguram
ca marimea se ia peste piept)
b) talie – se masoara in jurul celei mai mici părţi a taliei
c) sold – se masoara in jurul soldului
d) lungimea taliei – se masoara de la baza gatului pana la linia taliei
e) latimea spatelui -se masoara de la un umar la altul sub brat
f) lungimea umarului – se masoara de la baza gatului pana la baza umarului
g) latimea spatelui la nivelul umerilor - se masoara de la un umar la altul
h) inaltimea bustului - se masoara de la baza gatului pana la cea mai proeminenta parte a
bustului (pentru pense)
i) lungimea bratului – se masoara de la baza umarului, peste cotul indoit, pana la
incheietura mainii
j) circumferinta bratului – masuraţa in jurul bratului in partea cea mai groasa
k) circumferinta mainii – masuraţa in jurul incheieturii mainii
l) circumferinta gatului - se masoara in jurul gatului la baza gatului
m) lungimea fustei – se masoara de la linia taliei pana la lungimea dorita
n) lungimea pantalonului pe exterior – masurata pe lungime de la linia taliei la lungimea
dorita (pe exteriorul pantalonului)
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
o) lungimea interioara a pantalonului – masuraţa pe interior de la incheitura superioara a

piciorului pan la lungimea dorita
p) inaltimea sezutului (turul pantalonului) – clientul sta asezat pe o suprafaţa plana (masa),
cu picioarele in unghi drept si se masoara de la nivelul taliei pana la nivelul suprafetei
plane
a), l) h) d) e)
f) , j) i) m)
b) , c) p)
2.Exista mai multe tipare de baza pentru toate produsele de confectionat Ele sunt :
 camasa
 bluza
 fusta
 jacheta
 pantaloni
3.Fiecare tipar are părţicularitatile lui si trebuie foarte bine intelese pentru a putea crea un tipar
corect si trebuie sa te asiguri ca ai plasat bine tiparul pe material inainte de al taia .
4.Tiparul de baza pentru camasa (poza)
5. Tiparul de baza pentru bluza
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
6. Tiparul de baza pentru fusta

7. Tiparul de baza pentru jacheta
8. Tiparul de baza pentru pantalon
9. Alegerea tiparului de baza potrivit produsului de confectionat si corespunzator masurilor
clientului.
10. Odaţa tiparul de baza ales, masurile clientului trebuie comparate cu tiparul de de baza si
facute ajustarile de rigoare.
Pozitioneaza tiparele pe material( sabloneaza )
Pozitionarea corecta a tiparelor pe material este foarte importanta. O plasare incorecta poate
duce la sfarsitul productiei:
 nu drapeaza bine (atârna)
 nu se intind uniform
 durabilitate limitaţa
In scopul de a realiza aceasta sarcina , este important sa ai notiunile de baza despre structura
materialelor.
1. Materialul este o structura produsa prin interactiunea fibrelor sau firelor.
a) Firele care merg in sus sau in jos pe material sau sunt paralele cu marginea materialului, sunt
considerate firul drept.
b) Firele care merg pe latimea materialului sunt considerate latimea materialului .
c) Firele care merg pe lungime si latime sub unghi de 45 ˚ se numesc bie.
2.Teserea si tricotarea sunt cele mai folosite metode de realizare a materialelor .

a) Materialele tesute sunt realizate pe razboaie de tesut, prin interactiunea firelor sub un unghi
drept .
b) Tricotarea este un proces in care un fir continuu sau un set de fire formeaza o structura
interlok. Materialele tricotate sunt realizate pe maşini ce utilizeaza un grup de ace.
3. Cand pui un tipar pe o tesatura , trebuie sa tii cont de “ firul drept “. De aceea TREBUIE sa
plasezi pe tipar firul drept .
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
4. Tricoturile au următoarelor prorietati :

 o directie de intindere (tricotul se intinde pe un singur fir/pe un singur sens)
 doua directii de intindere (tricotul se intinde pe ambele sensuri)
Cand plasezi un tipar pe un tricot, trebuie sa determini sensul de intindere si sa plasezi tiparul pe
linia cea mai potrivita.
Plasarea tiparelor
1. Plaseaza in primul rand toate tiparele mari pe material . Asigura-te ca firul drept de pe
tipar coincide cu firul drept al tesaturii sau al tricotului.
2. Plaseaza piesele pe material cat mai apropriate, pentru economie de material lasa spatiu
suficient intre piese pentru taiere.
3. Plaseaza toate piesele mici ramase, din nou atentie la firul drept, elasticitatea tricotului şi
la economia de material .
Exemplu de incadrare
Recomandari speciale :
Cand ai material ce reflecta diferit lumina trebuie sa acorzi atentie deosebita plasarii tiparelor (sa
plasezi tiparelr in acelasi sens).
Cand ai material cu carouri, dungi, sau desene mari trebuie sa plasezi tiparele din acelasi punct.
Spanuirea
Spanuirea sau stratificarea materialelor este operatia prin care materialul se aseaza in straturi
de lungime corespunzatoare incadrarii. Se recomanda realizarea straturilor de lungimi medii.
In general sunt 4 metode de spanuire:
 spanuirea materialelor indoite
 spanuirea materialelor taiate si intoarse
 spanuirea materialelor dublate
 spanuirea materialelor in trepte
1. Spanuirea materialelor indoite: aceasta metoda este utilizată pentru materialele uni sau materialele
cu desene simetrice. Se intinde materialul la lungimea spanului in conformitate cu fisa tehnica, se
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
indoaie si se intinde inapoi spre capatul de inceput, se continua operatia pana este asezat pe masa
tot materialul. Foile 1,3,5, sunt asezate cu faţa in sus si foile 2,4,6, sunt asezate cu faţa in jos.
2. Spanuirea materialelor taiate si intoarse: aceasta metoda este utilizaţa pentru materialele cu dungi,
carouri ori desene/imprimeuri asimetrice. Materialul este intins la lungimea din fisa tehnica, taiat, cand
se intinde a doua foaie se taie si se intoarce, astfel incat sa fie toate foile cu faţa in sus. Aceasta
procedura este continuată pana cand se termina materialul de asezat. Toate folie vor fi cu faţa in sus
sau in jos.
3. Spanuirea materialelor dublate: Aceasta metoda este utilizaţa la tricoturile tubulare. Materialele
dublate sunt intinse utilizand metoda materialelor indoite.
4. Spanuirea in trepte: Aceasta metoda este utilizaţa cand o singura marime este realizată în mai
multe culori si cantitati diferite la fiecare culoare.
Indiferent de metoda folosita la spanuire trebuie sa te asiguri de următoarelor:

a) lungimea spanului a fost stabilita cu mare atentie , astfel incat pirederile la capete sa fie evitate
b) inaltimea spanului stabilita in numar de foi sau centimetri , cea mai rationala este aceea care face
posibila taierea
c) pe una din părţile laterale ale spanului marginile tuturor foilor trebuie sa coincida perfect, iar pe
cealalta parte a spanului se admit abateri mici in latime.
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Taierea materialelor dupa tipar

Rolul muncitorului care realizeaza taierea este foarte important pentru produsul final. Taierea
este punctul cheie intre toti pasii anteriori si cei ce urmeaza.
Cel care taie trebuie sa aibe cunostinte temeinice despre tipare, despre firul drept al
materialului si abilitatea de a pune in practica informatiile din fisa tehnologica.
O gresita interpretare a cerintelor sau o taiere incorecta au ca rezultat pierderi majore in
materiale si bani.
1. Pregatirea locului de munca . Inainte de croire / taiere trebuie asigurate următoarelor:
a) materialul a fost bine ales (culoare si compozitie fibroasa )
b) materialul a fost bine intins , in concordanta cu metoda de spanuire
c) inaltimea spanului sa fie in concordanta cu caracteristicile materialului si inaltimea de taiere a
maşinii
d) sa verifice daca marimea si tipul tiparului au fost bine alese in concordaţa cu produsul de
cofectionat
e) sa verifice daca tiparul a fost bine plasat , daca s-a respectat firul drept al materialului ,
imprimeul materialului si elasticitatea materialului
f) daca toate piesele cerute au fost incluse in desen
2. Exista mai multe tipuri de instrumente de taiere.
a) foarfeca de mana
b) maşina mobila de croit
c) maşina fixa de croit
d) rola de taiat – mic cutit rotund portabil
b) c)
3. Cand utilizam unul din utilajele de mai sus, trebuie respectate următoarelor:
a) cutitul este curat si protejat de aparatori
b) cutitul este ascutit corespunzator
c) cablurile electrice sunt bine izolate si exista impamantare
d) toate aparatorile cutitului sunt la locul lor si bine asigurate
e) de avut grija sa se tina mana in pozitie corespunzatoare faţa de cutit (mana care nu este pe
maşina sa fie tinuta paralel cu cutitul si la o distanta de 30cm departare de lama).
4. Intai se croiesc piesele mari, apoi cele mici.
5. Dupa ce au fost crote toate piesele, trebuie sa ne asiguram ca:
a) suprafaţa pe care s-a taiat a fost complet curaţata si este gaţa pentru urmatoarea croire
b) lamele utilajului de croire au fost complet curaţate si schimbate unde a fost cazul
c) intregul echipament a fost scos de sub tensiune si depozitat in conditii corespunzatoare.
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
EXECUTAREA OPERATIEI DE COASERE
Identificarea părţilor componente ale mecanismului de coasere

1. ACUL
Acul este o ustensilă metalică cu lungime mare faţă de grosime, pentru coaserea materialelor
(textile, hârtie, materiale plastice) .
Acul de cusut folosit la maşina simpla industriala (vezi fig. 2.) are următoarele părţi
componenete :
1- tija acului
2- corpul acului
3- varful acului
4- urechea acului
5- canalul lung
6- canalul scurt
Fig.2.
Acul este fixat pe tija port - ac ce are mişcare de ridicare şi coborâre .
2. APUCATORUL
Este organul de lucru la maşina de cusut simpla cu suveica, care
serveste la prinderea buclei formate în partea canalului scurt al acului, mărind
bucla şi trecând-o peste corpul suveicii în care se găseşte mosorelul cu aţă.
Apucatorul are următoarele părţi componente (vezi fig.3) :
1- corpul apucatorului
2- varful apucatorului
3- axul pe care se monteaza suveica
3. SUVEICA
Suveica are următoarelor părţi componente :
Fig.4.
1. corpul suveicii
2. lamela cu ajutorul careia se monteaza suveica pe axul apucatorului
3. ghiara de fixare
4. lamela de tensionare a atei
5. surub de reglare a tensiunii atei
6. mosorelul
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
4. TRANSPORTORUL
Transportorul este piesa care, datorită mişcărilor sale de înaintare şi retragere precum şi de
ridicare şi coborare, produce deplasarea materialului.
Materialul este dirijat prin dispozitive adaptabile maşinii de cusut sau de către lucrător.
Clasificarea transportoarelor :
 transportoare cu un singur rând de dinţi pentru materiale subtiri
 transportoare cu doua rânduri de dinţi pentru materiale de grosime medie
 transportoare cu trei rânduri de dinţi pentru materiale groase
Transportorul deplaseaza materialul cu o lungime dinainte stabilita, denumită pasul cusăturii.
Fig.5 - transportor cu trei randuri de dinti

5. DISPOZITIVUL DE TENSIONARE AL ATEI
Dispozitivul de tensionare are rol de frânare în debitarea cantităţii de aţa necesară unui nou
ciclu de coasere .
Reglarea tensiunii de franare a firului acului se realizeaza prin insurubarea sau deşurubarea
surubului 4 .
Dispozitivul de tensionare (vezi fig 6.) este compus din :
1 – discuri
2 – resort
3 – piesa filetaţa
4 – surub
Fig. 6
6. DEBITORUL INTINZATORUL
Debitorul intinzatorul serveste la debitarea atei pentru formarea
buclei in partea canalului scurt al acului , precum si pentru reglarea
cusăturii .
Debitorul intinzator executa miscari de ridicare si coborare.
La miscarea de coborare debiteaza cantitatea de aţa necesara formarii buclei in jurul suveicii si
apucatorului .
La miscarea de ridicare, intinde aţa in asa fel ca bucla formaţa sa alunece peste corpul
apucatorului .
Shema debitorului intinzator este prezentaţa mai jos ( vezi fig.7) :
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Fig. 7
1- orificiul prin care trece aţa

2- debitor
7. PICIORUSUL DE PRESARE
Fara piciorusul de presare nu se poate realiza deplasarea materialului in timpul coaserii.
Transportorul nu poate misca materialul daca nu este presat spre placa acului de catre piciorus.
Piciorusul de presare ( vezi fig 8) se compune din :
1- brat de ridicare si coborare

2- cama cu ajutorul careia se
realizeaza ridicarea si coborarea
3- opritor
4- tija pe care se fixeaza picirusul
5- piciorusul de presare
6- resort
7- surub de reglarea presiunii
8. TAIETORUL AUTOMAT DE FIR

La terminarea cusăturii aţa este taiaţa de taietorul automat de fir .
9. APARATOAREA ACULUI
Aparatoarea acului este un dispozitiv de protectie, pentru a nu ajunge accidental cu mâna sub
ac.
1. Prezentarea maşinii simple de cusut

Maşina simpla de cusut datorita cusăturii pe care o realizeaza este intrebuintaţa la majoritatea
operatiilor din confectii.
Maşina functioneaza cu doua fire de aţa infirate unul la ac, iar al doilea la suveica. Maşina este
actionată cu un motor electric care asigura o viteza de coasere de 6000 impunsaturi/min.
In figura de mai jos este prezentat capul maşinii simple de cusut cu următoarelor repere:
1. volantul maşinii
2. dispozitivul de reglare a pasului cusăturii
3. parghia ce actioneaza dispozitivul de intarire a cusăturii
4. conducator de fir
5. debitor- intinzator
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
6. dispozitivul de protectie la debitor

7. dispozitiv de tensionare a atei
8. ac
9. dispozitiv de protectie la ac
10. piciorus de presare
11. transportor
In figura de mai jos sunt prezentate suveica si locul unde se monteaza :
Cusatura are acelasi aspect pe ambele fete ale produsului cusut. Lungimea pasului de cusatura
este variabil de la 0 la 5mm, in functie de necesitati.
Conditia esentiala in asigurarea rezistentei si
aspectului estetic al cusăturii o constitue legatura celor
doua fire care formeaza cusatura. In acest sens punctele
de legatura ale cusăturii simple trebuie sa fie formate la
mijlocul grosimii straturilor cusute.( vezi fig.a )
Abaterea punctelor de legatura intre cele doua fire
prin deplasare catre faţa sau dosul cusăturii determina un
aspect inestetic, rezultand cusatura insiraţa pe faţa (vezi
fig. b) sau cusatura insiraţa pe dos (vezi fig.c)
Asigurarea unei cusături cu aspect normal se obtine
prin reglarea corespunzatoare a tensiunii celor doua fire de aţa .
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Deservirea maşinii
Maşina simpla de cusut este deservita de catre un operator care trebuie sa asigure deservirea,
intretinerea si ungerea corespunzatoare cu normele tehnice de folosire ale maşinii.
Pentru a fi utilizaţa in mod rational in procesul de productie, maşina simpla de cusut necesita
următoarelor lucrari de egatire:
 Curatirea de praf si scame a corpului maşinii si mesei de lucru
 Infirarea firelor de aţa la ac si suveica si introducerea suveicii in maşina
 Cuplarea motorului electric cu sursa de energie
 Coaserea pe deseuri de material pentru verificarea cusăturii
Defecte intervenite la coasere

In functionarea maşinii simple de cusut pot intervenii o serie de defectiuni. Cele mai frecvente
sunt descrise in continuare.
Ruperea frecventa a firului superior (de la ac):
 Neregularitati de torsiune a firului sau firul este prea gros- se va inlocui firul sau acul
 Acul nu are forma potrivita maşinii - se va inlocui acul;
 Supratensionarea firului - se va reduce tensionarea firului;
 Orificiul placii maşinii este uzat - se va recalibra orificiul placii maşinii.
Ruperea frecventa a firului inferior (de la suveica):
 Firul este supratensionat - se va slabi arcul penitei suveicii;
 Penita suveicii este uzaţa - se va poliza sau inlocui penita;
 Bobina este inversata in suveica sau este supraincarcaţa - bobina se se va aseza corect in
suveica sau se va descarca la limita necesara.
Flotari neregulate ale cusăturii:
 Acul este stramb sau montat prea adanc in tija - se va inlocui acul sau se va monta in pozitie
corecta;
 Apucatorul este uzat - se inlocuieste apucatorul.
Ruperea acului de cusut:
 Materialul este prea gros si dur - tragerea materialului se va face moderat;
 Suveica este montaţa gresit - se va montaţa corect suveica;
 Acul este prea subtire pentru materialul care se coase - se va inlocui acul cu unul mai gros.
Insirarea cusăturii:
 Firul este supratensionat sau prea slab - se va remedia prin reglarea corespunzatoare a
tensiunii firelor.
Incretirea materialului la coasere:
 Firele sunt supratensionate - se va slabi tensiunea firelor;
 Dintii transportorului sunt uzati - se inlocuiesc dintii;
 Pasul cusăturii este prea mare - se va regla pasul corespunzator grosimii materialelor.
Perforarea materialului:
 Acul are varful uzat sau prea gros - se va inlocui acul;
 Pasul cusăturii este prea mic - se regleaza pasul cusăturii.
1. Prezentarea maşinii de încheiat şi surfilat

Maşina de încheiat si surfilat este un utilaj de baza in industria confectiilor.
Aceasta maşina efectueaza cusături de încheiat si surfilat sau numai cusături de surfilat. Actionarea
maşinii se face de la un motor electric care asigura o viteza de coasere de 8 000 impunsaturi /min.
In figura de mai jos este prezentat capul maşinii de încheiat si surfilat cu următoarelor repere:
1. dispozitiv de tensionare;
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
2. dispozitiv de protectie la ac;

3. tija acului;
4. piciorus de presare;
5. transportor.
Maşina poate functiona cu un ac sau doua ace si este alimentaţa cu trei, patru sau cinci fire in functie
de numarul acelor si apucatoarelor. Acele folosite la aceasta maşina sunt de finetea 70, 80 si 90 in
functie de grosimea materialelor . La materialele subtiri se folosesc ace de finetea 70.
Pentru coasere se foloseste aţa cu finetea de 85/3 Nm si 100/4 Nm in functie de grosimea
materialelor.
Cusatura realizaţa la aceasta maşina este de incheiere si surfilare avand pasul reglabil in
lungime de 2-3,5 mm iar in latime de 2,5 mm- 7mm.
In figura de mai jos sunt prezentate cusături de surfilare cu pasi diferiti .
3 pasi , 5 pasi, 8 pasi 10 pasi /cm

In figura de mai jos sunt prezentate cateva exemple de cusături realizate de maşina de încheiat
si surfilat:
1. surfilarea tivurilor;
2. surfilarea detaliilor asamblate in prealabil in maşina simpla;
3. incheiere si surfilare a doua detalii, cu taierea surplusului de material;
4. incheiere si surfilare a doua detalii, cu incretirea unui detaliu (pentru volane)
5. incheiere si surfilare a doua detalii, cu incretire si introducere de paspoile.
2. Deservirea maşinii
In procesul de productie maşina de încheiat si surfilat este deservita de catre un singur
operator. Acesta trebuie se respecte toate regulile privind pregatirea pentru lucru, infirarea atei,
reglarea cusăturii, coaserea si incheierea lucrarii.
Infirarea atei
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Trebuie sa verifici daca bobinele de aţa au finetea, compozitia fibroasa si culoarea

corespunzatoare din documentatia tehnica. Pentru aceasta trebuie sa citesti eticheta din interiorul
bobinei si sa compari cu fisa tehnica (sau bonul de lucru).
Infirarea atei la maşina se face incepandu-se cu asezarea bobinelor cu fir pe suport. Firele de
aţa se introduc prin orificiile de conducere dupa care sunt trecute prin tensionatoarele de fir.
Reglarea cusăturii
Reglarea cusăturii se obtine prin reglarea tensiunii firelor si a tuturor organelor de lucru (fii foarte
atent la instructor cand regleaza cusatura).
Coaserea
Coaserea propriu zisa se face dupa ce s-a reglat cusatura. In acest sens trebuie sa parcurgi
urmatorii pasi:
 actionezi pedala pentru ridicarea piciorusului;
 introduci materialul sub piciorus;
 cobori piciorusul (eliberezi pedala actionaţa anterior)
 actionezi pedala pentru pornirea maşinii;
 menţii pedala actionată atâta timp cat dureaza coaserea.
3. Defecte intervenite la coasere
In functionarea maşinii de încheiat si surfilat pot intervenii o serie de defectiuni. Cele mai
frecvente sunt descrise in continuare.
Ruperea acului datorita urmatoarelor cauze:
 acul folosit are finete necorespunzatoare - se schimba acul cu cel prescris;
 fixarea necorespunzatoare a acului - se monteaza acul corespunzator;
Ruperea firului de aţa la coasere:
 finetea firului de aţa nu corespunde cu finetea acului - se va schimba acul maşinii
sau firul de aţa;
 firul de aţa este supratensionat sau subtensionat - se va regla tensiunea firului.
Alunecarea materialului de sub piciorusul maşinii:
 piciorusul nu preseaza suficient - se va mari presiunea piciorusului;
 transportorul este dereglat - se regleaza transportorul.
Materialul nu se transporta ritmic:

 dintii transportorului sunt uzati sau transportorul este dereglat - se vor inlocui dintii sau se va
regla transportorul;
 talpa piciorusului are asperitati - se inlocuieste piciorusul.
Cusatura are pasi neuniformi:
 acul este montat incorect - se va regla pozitia acului;
 apucatoarele nu au pozitia corespunzatoare - se va regla pozitia apucatoarelor in functie de
pozitia acului.
In figura de mai jos este
prezentaţa o cusatura de incheiere si
surfilare cu 2 ace si 4 fire cu
intoarcerea lantisorului la capat ,
observa cum araţa o cusatura corect
executaţa si posibilele defecte ce pot
sa apara .
Maşina Uberdek se foloseste

la confectionarea îmbrăcămintei din
tricot, formand o cusatura de
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
acoperire a marginilor care se destrama usor.

Modelul clasic de Uberdek functioneaza cu trei fire din care doua la ace si unul la apucator.
Exista maşini cu trei ace, prevazute cu depunatoare de fir in faţa acelor, functionand, astfel, cu
cinci fire de aţa, din care trei fire la ace, un fir la apucator si un fir la depunatoare.
Maşina Uberdek poate avea placa de baza :
 plaţa
 sub forma de cilindru
Maşina plana este utilizaţa la coaserea tivurilor si a marginilor la produsele plane.
Maşina tip cilindru se foloseste la coasarea tivurilor si marginilor la produsele tubulare.
In figura de mai jos este prezentat capul maşinii Uberdek cu placa de baza sub forma de
cilindru, cu următoarelor repere:
1. suport de alimentare a bobinelor
2. dispozitive de tensionare
3. dispozitiv de aplicat bentita
4. ace
5. picious de presare
Maşina Uberdek , indiferent de forma placii de baza, are următoarelor organe de lucru:
 apucatorul
 acele
 conducatorul de fir
 transportorul
 piciorusul de presare
Acele - transporta firele prin material si formeaza buclele de împletire. Cele doua ace sunt
montate in paralel la aceasi tija la niveluri diferite: acul din dreapta este montat mai sus iar cel din
stinga, mai jos. Aceasta diferenta de nivel este conditionaţa de faptul ca prinderea buclelor formate de
ace se face de catre un singur apucator si la momente diferite. Se utilizeaza ace cu finetea 70, 80, 90
in functie de finetea materialului
Apucatorul - are rolul de a prinde buclele acelor si de a forma bucla prin care acestea patrund
la impunsatura urmatoare.
Transportorul - actioneaza materialul de jos in sus si de la dreapta la stinga, realizind o
miscare complexa.
Piciorusul - are acelasi rol ca si la maşina simpla. Piciorusul este prevazut cu doua orificii
pentru cele doua ace.
Maşina Uberdek tip cilindru este dotaţa cu aceleasi organe lucratoare, cu deosebirea ca
apucatorul si transportorul au forme diferite.
Fazele de formare a cusăturii
Cusatura de acoperire se formeaza cu trei fire, dintre care doua la ace si unul la apucator.
Cusatura de acoperire de pe faţa exterioara are aspectul unui tighel dublu iar cea de pe faţa
interioara aspectul cusăturii in zig-zag.
In figura de mai jos este prezentat aspectul cusăturii uberdek cu doua ace si trei fire .
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Fazele de formare a cusăturii sunt :

 faza I - acele patrund in material si formeaza buclele;
 faza II - apucatorul retine buclele formate de ace, iar aceste isi continua cursa de ridicare.
Transportorul deplaseaza cu un pas materialul in spatele maşinii, iar apucatorul efectueaza o
miscare laterala spre faţa maşinii,pentru a depune buclele in directia de lucru a celor doua
ace;
 faza III - acele coboara printre bucle si apucator, iar apucatorul se retrage in pozitie de
repaus;
 faza IV - buclele aluneca de pe apucator pe ace, iar conducatoarele tensioneaza firele,
realizand forma finala a cusăturii;
 faza V - firul de la apucator este retinut de ace, iar apucatorul inainteaza din nou catre
buclele acelor si ciclul se repeta.
Mecanismele maşinii
 mecanismul de actionare
 mecanismul acelor
 mecanismul debitorului de fir
 mecanismul apucatorului
 mecanismul piciorusului
 mecanismul transportor
 mecanismul de ungere
Dispozitive atasate maşinii Uberdek
1. Alimentator de elastic – alimenteaza elasticul
constant pentru articole de lenjerie, costume
de baie, etc.
2. Dispozitive de aplicat bentita – cu ajutorul lor

se aplica bentia la tricouri, articole de lenjerie,
etc.
Modul de indoire a bentitei este prezentat mai jos:

 indoire simpla;
 indoire dubla;
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
indoire simpla indoire dubla
Cusături realizate cu maşina Uberdek

Tivuri la maneci si la terminatia diveselor articole de lenjerie si sport;
1. Aplicat bentite de diverse dimensiuni (in functie de dimensiunile dispozitivelor) la articole
sport si de lenjerie.
2. Aplatizari la orice articol de îmbrăcăminte .

Aplatizarea este o cusatura care se executa peste cusatura de încheiat si surfilat, pentru a-i mari
rezistenta .
Cusatura este executaţa la o maşina Uberdek cu trei ace,cu alimentarea depunatoarelor de fir
de la ace .
3. Aplicat elastic la costumele de baie si articole de lenjerie
4. Aplicat dantele la diverse aricole.

TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
5. Aplicat elastic la pantaloni
Functionarea si deservirea
Pregatirea maşinii consta in lubrifierea si reglarea cusăturii.
Lubrifierea se face im punctele de lubrifiere (maşinile din laborator au lubrifiere automate)
La coaserea unor materiale cu grosimi diferite de cele cusute anterior, se procedeaza astfel:
 se schimba acele coespunzator cu grosimea materialelor;
 se folosesc dispozitive pentru orientarea tivului;
 se folosesc dispozitive pentru aplicarea bentitei;
 se infireaza firelor de aţa la ace si apucator;
 se face o cusatura de proba;
 se verifica materialul cusut ca aspect, finete si uniformitate a pasilor de cusatura.
Defecte intervenite la coasere:

1. Ruperea atei la ac
2. Ruperea firelor de la apucator
3. Ruperea acelor
4. Ruperea apucatorului
5. Scapari de ochiuri la coasere
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
1.Ruperea atei la ac are următoarelor cauze:

 Dispozit de tensionare este prea strins - se regleaza tensiunea
 Conducatoarele de fir sint uzate – se inlocuiesc conducatoarele de fir
 Firul de aţa este necorespunzator - se inlocuieste firul de aţa
 Finetea firului de aţa nu corespunde cu finetea acelor - se inlocuieste firul.
2. Ruperea firelor de la apucator are următoarelor cauze:
 Firul este necorespunzator - se inlocuieste firul
 Conducatorul de fir are rizuri - se slefuieste
 Dispozitivul de tensionare este dereglat - se regleaza pozitia dispozitivului
3 .Ruperea acelor au următoarelor cauze:
 Firul de la ac este supratensionat - se regleaza tensiunea fielor
 Acele sint uzate - se inlocuiesc acele
 Finetea acelor nu corespunde cu materialul - se monteaza un ac corespunzator
 Acele sint montate necorespunzator - se corecteaza pozitia acelor
 Materialul este retinut sau tras de cate operator - se lasa materialul sa mearga liber
4. Ruperea apucatorului are următoarelor cauze:
 Apucatorul nu este montat corect - se monteaza apucatorul in pozitie corespunzatoare
 Apucatorul loveste in transportor - se monteaza corect
 Apucatorul loveste in placa maşinii - se monteaza corect
5. Scapari de ochiuri la coasere au următoarelor cauze:
 Acul este montat gresit - se monteaza corect
 Acul este stramb sau uzat - inlocuirea acului
 Firul este prea rasucit - inlocuirea firului de aţa
 Acul este prea subtire - se monteaza ace corespunzatoare
 Acul nu este potrivit la apucator - pozitionarea corecta a acului
 Apucatorul este montat gresit - corectarea pozitiei apucatorului
In figura de mai jos este prezentat un tricou ce are tivul incretit datorita reglajului incorect la
transportor.
Maşina de cusut lant.

Maşina de cusut lant (maşina lantisor) este utilizaţa la confectionarea îmbrăcămintei din tricot.
Aceasta maşina realizeaza cusatura cu un fir (lant simplu) sau cu doua fire(lant dublu).
Cusatura lant are pe faţa exterioara aspectul de tighel iar pe faţa interioara aspectul unui
lantisor.
In figura de mai jos este prezentaţa o cusatura lant cu 1 ac .
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Organele de lucru
Organele de lucru la maşina de cusut lant dublu sunt asemanatoare cu cele ale maşinii Uberdec
si functioneaza similar cu aceasta.
 apucatorul
 acele
 transportorul
 piciorusul de presare.
In figurile de mai jos sunt prezentate organele de lucru ale maşinilor de cusut lant .
Acele - transporta firele prin material si formeaza buclele de impletire.

Cele doua ace sunt montate in paralel la aceasi tija, la niveluri diferite: acul din dreapta este
montat mai sus iar cel din stinga, mai jos. Aceasta diferenta de nivel este conditionaţa de faptul ca
prinderea buclelor formate de ace se face de catre un singur apucator si la momente diferite. Se
utilizeaza ace cu finetea 70, 80, 90 in functie de finetea materialului
Apucatorul - are rolul de a prinde buclele acelor si de a forma bucla prin care acestea patrund la
impunsatura urmatoare.
Transportorul - actioneaza materialul de jos in sus si de la dreapta la stinga,realizind o miscare
complexa.
Piciorusul - are acelasi rol ca si la maşina simpla.Piciorusul este prevazut cu doua orificii pentru cele
doua ace.
Formarea cusăturii in lant
Fazele de formare a cusăturii sunt:
 faza I - acul coboara in material si cind ajunge la punctul maxim inferior formeaza bucla
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
 faza II - apucatorul preia bucla si inainteaza spre stinga pina la pozitia maxima. Simultan
transportorul efectuiaza transportul straturilor cu un pas in spatele maşinii. Acul se ridica;
 faza III - apucatorul efectuiaza o miscare laterala spre faţa maşinii unde formeaza o noua
bucla de impletire unde coboara acul;
 faza IV - apucatorul se retrage spre dreapta cu firul sau iar acul acul isi continia cursa de
coborire pina la punctul mort inferior:la inceputul intoarcerii efectuaza o noua bucla si intreg
ciclul se reia;
Mecanismele maşinii de cusut lant
Aceste mecanisme sunt asemanatoare cu cele ale maşinii Uberdec, cu deosebirea ca este
prevazut cu un ac si cu un apucator, cu doua ace si doua apucatoare, patru ace si patru apucatoare.
 mecanismul acelor
 mecanismul debitorului de fir
 mecanismul piciorusului
 mecanismul de ungere
Reglarea maşinii de cusut lant
Pregatirea maşinii consta in lubrifierea si reglarea cusăturii.
Lubrifierea se face im punctele de lubrifiere (maşinile din laborator au lubrifiere automată)
La coaserea unor materiale cu grosimi diferite de cele cusute anterior, se procedeaza astfel:
 se schimba acele coespunzator cu grosimea materialelor;
 se folosesc dispozitive pentru orientarea tivului;
 se folosesc limitatoare pentru a executa cusăturile drept;
 se infireaza firelor de aţa la ace si apucatoare;
 se face o cusatura de proba;
 se verifica materialul cusut ca aspect, finete si uniformitate a pasilor de cusatura.
Defecte intervenite la coasere:
1. Ruperea atei la ac
2. Ruperea firelor de la apucatoare
3. Ruperea acelor
4. Ruperea apucatoarelor
5. Scapari de ochiuri la coasere.
1.Ruperea atei la ac are următoarelor cauze:
 Dispozit. de tensionare este prea strins - se regleaza tensiunea
 Conducatoarele de fir sint uzate – se inlocuiesc conducatoarele de fir
 Firul de aţa este necorespunzator - se inlocuieste firul de aţa
 Finetea firului de aţa nu corespunde cu finetea acelor - se inlocuieste firul
2. Ruperea firelor de la apucator are următoarelor cauze:
 Firul este necorespunzator - se inlocuieste firul
 Conducatorul de fir are rizuri - se slefuieste
 Dispozitivul de tensionare este dereglat - se regleaza pozitia dispozitivului
3. Ruperea acelor au următoarelor cauze:
 Firul de la ac este supratensionat - se regleaza tensiunea fielor;
 Acele sunt uzate - se inlocuiesc acele;
 Finetea acelor nu corespunde cu materialul - se monteaza un ac corespunzator;
 Acele sunt montate necorespunzator - se corecteaza pozitia acelor;
 Materialul este retinut sau tras de cate operator - se lasa materialul sa mearga liber
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
In fig. de mai jos este prezentaţa o cusatura incretita datorita faptului ca materialul nu a fost
lasat sa mearga liber .
4. Ruperea apucatorului are următoarelor cauze:

 Apucatorul nu este montat corect - se monteaza apucatorul in pozitie corespunzatoare;
 Apucatorul loveste in transportor - se monteaza corect;
 Apucatorul loveste in placa maşinii - se monteaza corect;
5. Scapari de ochiuri la coasere au următoarelor cauze:
 Acul este montat gresit - se monteaza corect
 Acul este stramb sau uzat - inlocuirea acului
 Firul este prea rasucit - inlocuirea firului de aţa
 Acul este prea subtire - se monteaza ace corespunzatoare
 Acul nu este potrivit la apucator - pozitionarea corecta a acului
 Apucatorul este montat gresit - corectarea pozitiei apucatorului
Cusături realizate cu maşina lant:
 operatii de incheiere si asamblare a detaliilor
 cusături ornamentale
 aplicarea benzilor elastice la produsele tubulare
Cusăturile de incheiere si asamblarea detaliilor sunt:
 cusături lant cu un ac de asamblare (vezi fig. de mai jos )
 cusături lant cu un ac pentru executarea tivurilor (vezi fig. de mai jos)

TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
 cusături lant cu 2 ace de asamblare (vezi fig. de mai jos)
 cusături lant cu 2 ace pentru aplicarea beteliilor la pantaloni (vezi fig. de mai jos)
 cusături lant cu 3 ace de asamblare ( vezi fig. de mai jos )
Cusăturile ornamentale (cunoscute sub numele de cusături frantuzesti) sunt executate de

maşini de cusut lant cu 3 ace si cu depunator superior de fir.
Aceste cusături se aplica la buzunare si terminatiile altor articole .
In figura de mai este prezentaţa o cusatura ornamentala .
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Aplicarea benzilor elastice la produsele tubulare se realizeaza pe maşini lant cu 4 ace care au
aţasat un dispozitiv de alimentarea constanta a elasticului.
In figura de mai jos este prezentaţa maşina care aplica benzi elastice.
Maşina zig-zag
La confectionarea îmbrăcămintei sunt folosite pe scara larga cusături zig-zag, care pot fi simple
sau complexe in functie de destinatia in asamblare sau ornament .
Evolutia spatiala a firelor la cusatura zig- zag se poate urmari in figura de mai jos.
p - pasul cusăturii
d – latimea pasului
Principiul de formare al cusăturii este asemanator cu cel al maşinii simple de cusut. Astfel
cusăturile in zig- zag, simple si complexe se obtin prin deplasarea acului perpendicular pe directia de
coasere.
Maşina de executat butoniere este un utilaj semiautomat. La aceasta maşina muncitorul
intervine numai la asezarea si scoaterea produsului din maşina, coaserea si taierea butonierei,
oprirea maşinii executandu-se automat .
Maşinile de cusut butoniere se clasifica din mai multe puncte de vedere:
 Dupa constructia organelor de lucru - maşini de butoniere cu suveica si apucator, maşini de
butoniere cu apucator
 Dupa numarul firelor de aţa: cu doua fire, cu trei fire
 Dupa modul de formare a cusăturii: cu cusatura zig- zag, cu cusatura in lant
 Dupa modul de taiere al butonierei: cu taierea inainte de executarea butonierei si cu taierea
dupa executarea butonierei
 Dupa natura tesaturilor: maşini usoare, maşini grele
Maşinile de cusut butoniere executa următoarelor tipuri de butoniere:
 Butoniere simple (la ambele capete sunt drepte);
 Butoniere cu cap rotund;
 Butoniere cu fir de intarire
In figurile de mai jos sunt prezentate tipurile de butoniere, si cateva articole cu butoniere .
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
In figura de mai jos sunt prezentate cateva tipuri de butoniere cu fir de intarire .
Maşina de executat butoniere drepte este una din cele mai folosite maşini in productia de serie.
Coaserea butonierei se face pe principiul cusăturii zig- zag.
Mecanismele maşinii sunt mai complexe si mai multe ca la maşina simpla de cusut.
Aceasta maşina are o serie de mecanisme speciale si anume:
 Mecanismul de deplasare laterala a acului;
 Mecanismul de transportare a materialului;
 Mecanismul cutitelor;
 Mecanismul de oprire si pornire al maşinii;
Mecanismul de deplasare laterala a acului este asemanator cu cel de la maşina de cusut zig-
zag, deci tija acului pe langa miscarea de ridicare coborare mai primeste si o miscare de oscilatie in
jurul unui punct fix.
Mecanismul de transportare a materialului are miscarea comandaţa de o cama plana
prevazuta cu doua santuri de ghidare; unul corespunde miscarii laterale a materialelor, iar celalalt
corespunde miscarii de inaintare – retragere.
Mecanismul cutitului are rolul de a taia butoniera dupa executarea ei, iar taietura trebuie sa fie
perfect paralela cu marginile butonierei si in ineriorul ei .
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Mecanismul de oprire si pornire al maşinii este pus in functiune prin apasarea pedalei de
pornire, iar oprirea se face automat dupa executarea ultimei impunsaturi de formare a butonierei .
In figura de mai jos se pot observa următoarelor repere ale maşinii de executat butoniere :
1. orificii de alimentare a atei ;
2. dispozitiv de tensionare a atei ;
3. debitor intinzator ;
4. cutit ;
5. acul ;
6. transportorul ;
Pentru realizarea butonierei se parcurg urmatorii pasi :

 se stabileste partea produsuluui pe care se fac butonierele (dreapta – femei, stanga – barbati);
 se stabileste distanta intre butoniere ( 7-10 cm) in functie de model;
 se dau semne cu creta (prin masurare sau sablonare)
 se infireaza maşina corect
 se stabileste lungimea butonierei
 se executa o butoniera de proba, pe o mostra din materialul care este confectionat produsul
 se executa butonierele la produs
 se taie atele, se curaţa, se verifica.
In figura de mai jos este prezenta o maşina de butoniera ce executa butonierele la o camasa .
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Maşina de cusut cheite

Maşina de cusut cheite functioneaza pe principiul maşinii simple, cu deosebirea ca transportorul
si fixarea produsului pentru coasere sunt diferite.
Maşina functioneaza cu suveica si apucator rotativ.
Cheita este o cusatura de intarire cu rol functional si ornamental aplicaţa la:
 capetele butonierelor
 capetele buzunarelor
 fixarea cutelor
 fixarea ornamentelor
 diverse deschizaturi ale articolelor de îmbrăcăminte.
In figura de mai jos sunt prezentate cateva exemple de cheite .
Cheita se obtine prin cusatura formaţa din doua fire in care pasii de cusatura se depun atât pe
lungime, cat si pe latimea cheitei.
Firele depuse pe directia lungimii se numesc longitudinale,iar cele depuse pe latime se numesc
transversale. Se depun in paralel, cate cinci sau sase fire longitudinale cu lungimea de 3-15 mm, in
functie de lungimea cheitei
Firele transversale se depun perpendicular pe firele longitudinale si au rol de consolidare
(festonare) si de intarire a firelor longitudinale.
Aceste fire se ruleaza pe firele longitudinale pe care le fixeaza pe materialul produsului .
Numarul firelor transversale este de la 15 la 30,in functie de lungimea cheitei.
Mai jos sunt prezentate cateva exemple de cheite si ciclul de formare al unei cheite .
Procesul de coasere a cheitei cuprinde trei faze de lucru:

 introducerea si fixarea produsului in maşina
 coaserea propriu-zisa a cheitei
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
 evacuarea produsului
Organele de lucru
Organele de lucru functioneaza pe acelasi principiu cu cele ale maşinii de cusut simple, cu
exceptia transportorului si a fixatorului care prezinta o serie de deosebiri.
Transportorul - efectueaza miscari transversale pentru depunerea firului longitudinal si miscari
paralele pentru festonarea cheitei.
Fixatorul de material – exercita o presiune asupra materialului prin cele doua picioruse.
Mecanismele maşinii de cusut cheite :

 mecanismul fixatorului
 mecanismul acului
 mecanismul debitor de fir
 mecanismul suveicii
 mecanismul de pornire-oprire
 mecanismul transmisiei
Defecte la coaserea cheitei :

1. Cusatura are scapari
2. Cheita are feston neuniform
3. Mecanismele nu sunt sincronizate
Cusatura are scapari datorita urmatoarelor cauze :
 Apucatorul este dereglat faţa de ac - se regleaza apucatorul
 Apucatorul este uzat - se reconditioneaza apucatorul
Cheita are feston neuniform datorita urmatoarelor cauze :
 transportorul este dereglat - se regleaza transportorul
 fixatorul nu preseaza materialul – se regleaza presarea materialului
Mecanismele nu sunt sincronizate datorita urmatoarelor cauze :
 roaţa dintaţa si melcul sunt dereglate si uzate – se reconditioneaza si regleaza angrenajul
 discul de comanda este uzat – se reconditioneaza camele de pe disc
Maşina de cusut nasturi este semiautomată intrucat interventia muncitorului se face numai la fixarea
nasturelui, a produsului in maşina si apoi la scoaterea produsului dupa coasere.
Maşina de cusut nasturi se clasifica astfel:
 Dupa forma si felul nasturelui; maşini pentru coaserea nasturilor cu doua, cu patru orificii, cu
ureche, cu piciorus (vezi figura de mai jos)
 Dupa felul cusăturii: maşini pentru coaserea nasturilor in lant cu un fir, in lant cu doua fire,
rigid (cu suveica).
 Dupa miscarea organelor de lucru ale maşinii: maşini la care se deplaseaza numai acul,
numai dispozitivul de fixare a nasturelui , sau maşini cu miscari combinate .
La baza procesului de coasere al nasturilor sta cusatura zig-zag .
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Maşina de cusut nasturi are posibilitatea de reglare a pasului pe orizontala , functie de marimea
nasturelui , amplasarea orificiilor si numarul orificiilor ; de asemenea se mai regleaza numarul de
impunsaturi in fiecare orificiu.
In figura de mai jos sunt prezentate diverse dimensiuni de nasturi
In figura de mai jos sunt prezentate părţile componente ale maşinii de cusut nasturi.

2. orificii de alimentare a atei
3. debitor-intizator
4. aparatoarea acului
5. ecran de protectie (sa nu sara nasturii rupti in ochi)
6. dispozitiv de fixarea nasturelui
7. transportor
8. tavite pentru nasturi
Organele de lucru
Principalele organe de lucru sunt :
 acul
 apucatorul,largitorul
 transportorul,
 fixatorul de nasture si material
 cutitul de taiat aţa
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Acul - efectueaza miscari in plan vertical si miscari in zig-zag. Miscarile in plan vertical asigura
transportul firului prin nasture si material, precum si formarea buclei iar pentru miscarile laterale se
realizeaza prinderea nasturilor la produs prin fiecare pereche de orificii.
Conducatorul de fir - este asemanator cu cel de la maşina simpla
Apucatorul si largitorul - functioneaza impreuna, avand functia de a prinde bucla si de a o largi
pentru a impleti aţa la urmatoarea impunsatura.
In timpul functionarii,apucatorul efectueaza o miscare de rotatie continua si se numeste apucator
fluture. Largitorul executa o miscare de oscilatie in care prinde bucla si o depune in faţa acului.
Transportorul - realizeaza transportul materialului si a nasturelui numai in cazul in care nasturele
are patru orificii.
Fixatorul - preseaza produsul de transportorul maşinii si fixeaza nasturele in pozitia coaserii (vezi
figura de mai jos)
In timpul coaserii nasturelui, fixatorul efectuaza aceleasi miscari ca si transportorul, fiind montat
solitar pe acesta.
Cutitul - are rolul de a taia firul de aţa la terminarea coaserii nasturelui.
In timpul coaserii,cutitul efectueaza aceleasi miscari cu fixatorul si transportorul si executa
taierea odaţa cu actionarea pedalei penru fixator.
Mecanismele maşinii sunt următoarelor:
 Mecanismul acului
 Mecanismul de deplasare a produsului
 Mecanismul apucatorului
 Mecanismul debitor- intinzator
 Mecanismul cutitului
 Mecanismul de comanda
Mecanismul acului are rolul de a asigura executarea impunsaturilor in mod alternativ in

orificiile nasturelui. Tija acului are o miscare de ridicare- coborare si o miscare de oscilatie.
Mecanismul de deplasare a produsului are rolul de a transporta materialul impreuna cu
nasturele atunci cand acesta din urma are patru orificii. Cand nasturele are doua orificii este suficienta
numai deplasarea tijei acului care patrunde alternativ in cele doua orificii.
Mecanismul apucatorului are miscare de rotatie si o miscare de deplasare laterala
Mecanismul debitor- intinzator are rolul de a prinde bucla firului de aţa ca apoi sa o largeasca
si sa o intinda.
Mecanismul de comanda are rolul de a regla numarul de impunsaturi pentru nasturi, de a
stabili momentul de deplasare a materialului si de a opri maşina dupa coaserea nasturelui.
Cele mai actuale maşini de cusut nasturi au sistem automat de alimentare a nasturelui.
Formarea cusăturii de montare a nasturelui
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Nasturele poate fi cusut cu sau fara picior Cusatura se obtine trecand firul prin orificiile
nasturelui si prin material.Firele de coasere se depun paralel sau in cruce , cate 5-6 fire in fiecare
pereche de orificii.
Pentru realizarea rezistentei cusăturii maşina efectueaza mai multe impunsaturi prin acelasi
orificiu.
Coaserea cu picior a nasturelui cuprinde doua faza de lucru :
 coaserea propriu-zisa si consolidarea
 intarirea piciorului
Firele depuse pentru coasere sunt mai lungi cu 3-8 mm..
In figura de mai jos sunt prezentate cateva exemple de nasturi cu picior.
Procesul de coasere a nasturelui cuprinde următoarelor faze:

 acul coboara prin orificiul din stinga al nasturelui
 apucatorul prinde bucla
 bucla se infasoara pe apucator si este retinuta pina la impunsatura urmatoare
 trecerea acului prin orificiu din dreapta
 prinderea buclei de catre apucator
 trecerea buclei vechi peste bucla noua si impletirea lor alcatuind punctul de cusatura
 rotirea apucatorului si tensionarea firului pentru formarea cusăturii
Pentru coaserea nasturilor cu patru orificii exista mai multe tipuri de cusături :
 cusături in cruce
 cusături paralele
In figura de mai jos sunt prezentate tipurile de cusături pentru nasturii cu patru orificii .
Pentru a coase nasturii unui produs se parcurg urmatorii pasi:

 se stabileste partea produsului pe care se cos nasturii, invers decat butonierele executate
anterior (partea dreapta la barbati, partea stanga la femei);
 se dau semne pentru nasturi;
 se infireaza corect maşina;
 se fixeaza nasturele in dispozitivul de prindere;
 se cos nasturii produsului;
 se taie atele, se curaţa de ate;
 se verifica nasturii cusuti prin incheiere;
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
 se remediaza eventualele defecte.

Defectiuni cauze si remedieri la coaserea nasturilor
A. Scaparea ochiurilor de cusatura
B. Cusatura se desira si cade nasturele
C. Ruperea nasturelui la coasere
D. Maşina face mai multe impunsaturi
Scaparea ochiurilor de cusatura are următoarelor cauze:
 acul este montat prea sus sau jos - reglarea acului la nivelul apucatorului
 varful apucatorului este departe de ac - reglarea apucatorului langa ac
 intinzatorul buclei actioneaza cu intarziere - reglarea cursei intinzatorului
 detensionarea firului de la ac se face cu intarziere - reglarea tensiunii firului la ac
Cusatura se desira si cade nasturele
 incheierea cusăturii este necorespunzatoare - verificarea impunsaturilor finale si reglarea
cusăturii
 impletirea firului necorespunzator - corelarea apucatorului cu acul
Ruperea nasturelui la coasere:
 acul nu este centrat in locas - centrarea acului la montare
 fixatorul de nasture dereglat - reglarea fixatorului
 nasturii au defectiuni de fabricatie - eliminarea nasturilor cu defecte
Maşina face mai multe impunsaturi:
 franarea este necorespunzatoare - reglarea franei
 arcul de franare este slab - se reconditioneaza arcul
 cama de pornire este montaţa incorect - se corecteaza montajul camei
Maşinile de cusut ascuns sunt maşini speciale care realizeaza cusături care nu se vad pe faţa
materialului. In aceasta categorie sunt cuprinse maşinile de impanzit si maşinile de cusut tivuri.
In tehnologia actuala operatia de impanzire este inlocuita cu operatia de termolipire.
Maşina de cusut ascuns este utilizaţa mai mult la coaserea tivurilor si la marginea interioara a
produselor.
Părţile componente ale maşinii sunt: masa de lucru si corpul maşinii.
Corpul maşinii (vezi figura de mai jos) este prevazut cu o parte mobila formaţa dintr-o placa ce
fixeaza materialul in timpul coaserii. Partea mobila este montată sub dispozitivul de coasere si
incorporeaza ridicatorul de material. Acest dispozitiv este actionat spre partea superioara de catre ac
si poate fi coborat printr-o pedala. In capul maşinii sunt montate mecanismele care actioneaza
organele de lucru.
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Organele de lucru
Organele de lucru care părţicipa la formarea cusăturii sunt:
 acul,
 apucatorul,
 transportorul,
 plonjorul
Acul - are forma curbaţa si este prevazut cu un canal pentru protejarea atei in timpul coaserii (vezi
figura de mai jos).
Miscarea pe care o executa este oscilatorie iar rolul acului este de a coase impreuna cu apucatorul.
Apucatorul - are forma de furculita si are rolul de a prinde bucla pe care o poarta acul (vezi
figura de mai jos)
In timpul coaserii apucatorul executa patru miscari:

 Inaintare unde apucatorul preia bucla formaţa de ac
 Oscilatorie unde apucatorul transporta bucla in faţa acului, pentru a fi prinsa in ac la
impunsatura urmatoare;
 Retragere catre corpul maşinii unde apucatorul elibereaza bucla si se retrage spre spatele
maşinii;
 Oscilatie unde apucatorul retras revine in pozitia de repaus.
Transportorul- este o cremaliera dintaţa care este montaţa pe o parghie transportoare. In
timpul functionarii maşinii, transportorul actioneaza straturile de material din faţa spre spatele maşinii,
si de sus in jos, realizand o miscare complexa de forma unei elipse.
Plonjorul (ridicator de material, indoitor) - are rolul de a ridica straturile de material la nivelul
acului si de a le indoi pentru coasere.
Odată cu ridicarea straturilor, plonjorul impinge materialul din faţa spre spatele maşinii, ajutand
astfel la transport.
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Ridicarea si impingerea se fac prin miscarea de oscilatie a organului de lucru, in sens invers
miscarii acelor de ceasornic.
Formarea cusăturii
Procesul de formare a unui punct de cusatura se realizeaza astfel :
 produsul indoit(tivul) se introduce in maşina unde acul patrunde prin cele doua straturi
 la inceputul cursei de retragere acul formeaza bucla care este prinsa de catre apucator,care
inainteaza catre bucla
 depunerea buclei in faţa acului de cate apucator
 retragerea apucatorului,unde acul formeaza o noua bucla si ciclul reincepe
Mecanismele maşinii de cusut tivuri
 mecanismul acului
 mecanismul transportorului
 mecanismul plonjorului
Functionarea si deservirea maşinii

Maşina de cusut tivuri are o functionare usoara in functie de grosimea materialului de cusut.
Pasii pentru executarea cusăturii sunt :
 schimbarea acului in functie de grosimea materialului;
 se regleaza inaltimea functionala a plonjorului;
 se realizeaza o proba de coasere;
 se introduce tivul in placa mobila (produsul trebuie sa fie in partea stanga iar tivul in dreapta);
 se actioneaza pedala de cuplare a motorului si se tine apasaţa pana la terminarea tivului;
 se elibereaza pedala de actionare a motorului;
 se scoate produsul din maşina;
 se taie atele si se verifica cusatura executaţa.
Cusatura ascunsa (sau stafir) este o cusatura mecanica la care punctele de coasere se
formeaza in interiorul straturilor de material si pe dosul acestora.
Aceasta cusatura este utilizaţa la operatiile de coasere a tivurilor, prinderea bizetilor la piepti,
coserea marginilor detaliilor, etc.
Exista următoarelor tipuri de cusături ascunse:
 cusatura invizibila pe faţa produsului;
 cusatura invizibila aţat pe faţa produsului cat si pe dosul produsului;
In figura de mai jos este prezentaţa o cusatura invizinila pe faţa produsului.
In figura de mai jos este prezentaţa o cusatura invizinila aţat pe faţa produsului cat si pe dosul
acestuia .
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Defecte la coasere
În timpul functionarii maşinii pot apare următoarelor defecte:
 Ruperea acului
 Maşina are mers greoi
 Transportul materialului este neuniform
 Ruperea firului
 Scapari la coasere
Ruperea acului se datoreaza urmatoarelor cauze:
 acul este stramb sau uzat - se inlocuieste acul
 placuta are asperitati - se pileste placuta
 plonjorul este prea sus - se monteaza plonjorul corect
 apucatorul este montat gresit - se verifica pozitia apucatorului
Maşina are mers greoi datorita urmatoarelor cauze:
 cureaua de transmisie este prea lunga - se tensioneaza cureaua de transmisie;
 maşina nu este unsa - se unge maşina;
 cuplajul motorului este uzat sau aluneca - se verifica cuplajul si se reconditioneaza;
Transportul materialului este neuniform datorita urmatoarelor cauze:
 tranportorul este slabit in suruburi - verificarea si strangerea suruburilor
 plonjorul nu ridica materialul la transportor - verificarea si ridicarea plonjorului
 dintii transportorului sunt uzati - se inlocuieste transportorul
Ruperea firului se datoreaza urmatoarelor cauze:
 firul este blocat la bobina sau pe conducatoare de fir - verificarea si deblocarea firului;
 firul este necorespunzator – se inlocuieste firul de coasere;
 firul nu corespunde ca finete cu acul si materialul - verificarea si inlocuirea părţii
necorespunzatoare;
Scaparile la coasere se datoreaza urmatoarelor cauze:
 acul nu formeaza bucla corect - verificarea pozitiei acului
 apucatorul are cursa scurta - se regleaza cursa apucatorului
 intre apucator si ac nu sunt corelate miscarile - se coreleaza miscarile celor doua organe
lucratoare
 acul nu prinde materialul la fiecare impunsatura - verificarea pozitiei plonjorului si ridicarea la
nivelul acului.
Cusăturile termochimice sunt o imbinare a materialelor textile sub influenta parametrilor

termochimici. Acest proces face parte din chimizarea sau caserarea produselor textile.
Imbinarea termochimica consta in difuzarea pe suprafaţa materialului textil a unui adeziv, care
apoi prin incalzire si inmuiere se lipeste, formand un tot unitar. Grosimea peliculei de imbinare este in
functie de necesitatile procesului tehnologic de confectionare fiind variabila de la 0,1 la 0,2 mm.
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Avantajul cusăturii termochimice este acela ca lipirea se face pe întreagă suprafaţa ceea ce
determina mărirea rezistenţei produsului de confectionat iar dezavantajul este acela ca lipseste
permeabilitatea la aer prin materialul de prelucrat.
Cusăturile termochimice sint de doua categorii :
 cusatura prin lipire
 cusatura prin sudura
Cusatura prin lipire

Cusatura prin lipire se utilizeaza la confectionarea intariturilor pentru piepti de sacou, taioare,
pardesie si paltoane, la dublarea reverelor si a gulerului cu intarituri, la aplicarea insertiilor la margini,
tivuri, umeri, mansete etc.
Confectionarea si aplicarea intariturii prin lipire se realizeaza prin diferite metode si procedee.
Procedeul clasic consta in montarea intariturii la piepti prin termolipire si apoi aplicarea plastronului
prin coasere. Montarea intariturii se face cu prese speciale care functioneaza la parametrii
corespunzatori procesului. Lipirea se face cu ajutorul unor adezivi sub forma de granule sau folie
termoplastica iar coaserea se face cu cusatura ascunsa.
Întăriturile pentru gulere la camasi se confectioneaza cu ajutorul preselor. Sunt constituite din
trei straturi care se imbina prin lipire.
Întăritura marginilor la detaliile care se deformeaza se executa cu ajutorul unui adeziv din
policlorura de vinil. Aceasta operatie este necesara la acele produse din tesatura, tricot, blana
artificiale care se deformeaza si au stabilitate redusa.
Cusatura prin sudura
Cusatura prin sudura consta in topirea straturilor de material sub influenta temperaturii ridicate
si difuzarea lor. Se realizeaza numai la materiale sintetice.
Metodele de realizare a cuauturii prin sudura sunt :
 sudarea prin curenti de inalta frecventa
 sudarea prin inpulsuri de caldura
 sudarea prin ultrasunete
Materiale utilizate la cusături termochimice

La imbinarile termochimice se utilizeaza:
 materiale textile,
 adezivi
 materiale ajutatoare
Materiale textile - sunt tesaturile, tricoturile si textilele netesute, obtinute din fire vegetale,
animale sau sintetice.
Detaliile la care se aplica intarituri sunt: piepti, gulere, revere, mansete. Principalele materiale
care se imbina termochimic sint pinza vatir, vatirul cu lina (volvatir), canafas, tifonul si pinza cu apret.
Tricoturile se utilizeaza sub forma caseraţa la paltoane, pardesie, jachete si costume.Textilele
netesute sint utilizate ca material auxiliar la îmbrăcăminte sub forma de insertii sau intarituri.
Adezivi -sunt substante chimice care fac legatura intre materialele textile care se imbina
termochimic. Sunt utilizate sub forma lichida, pasta, granule, praf, fibre sau folii. Substantele chimice
folosite pentru producerea adezivilor sunt de natura sintetica sau naturala. In industria textila se
utilizeaza adezivi sintetici care sunt derivati vinilici, acetatul de vinil, polietilena etc.
Adezivii pot fi imbinati sub doua forme:
 la cald
 la rece
La confectionarea îmbrăcămintei se folosesc adezivi la cald deoarece procedul este mai rapid.
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Temperatura de aplicare a adezivului este determinaţa de natura matrialului.

Astfel,temperatura optima este de 1500C iar presiunea de 4-6 daN/cm2
Materiale ajutatoare - categorie in care intra: solventii, plastifiantii, solidificatorii, aburul, etc
Intărituri pentru îmbrăcăminte

Întăriturile se pot aplica la îmbrăcăminte prin lipire sau coasere. Ele se aplica numai pe anumite
portiuni sau anumite detalii.
Clasificarea intariturilor:
În functie de material, de modul de confectionare si montare:
1. întărituri simple-executate din tesaturi sau netesute. Ele se aplica prin coasere, fiind introduse
intre straturile de materiale
2. întărituri lipite-executate din tesaturi subtiri sau din textile netesute. Aceste intarituri se aplica
la toate categoriile de confectii prin procedeul termolipirii. Produsele si componentele care se
lipesc sunt: gulerele, buzunarele, tivurile, mânecile, pieptii, spatii, etc
I n functie de detaliile la care se aplica pot fi :

1. întăritura pentru piepti-care se aplica de la cusatura umarului pina la terminatie. Ca forma si
dimensiuni întăritura aplicaţa difera la femei faţa de barbati. Întăritura pentru femei cuprinde
toaţa latimea pieptului, iar de la bust in jos se ingusteaza pina la tiv, avind latimea de 8-10 cm
si este formaţa dintr-un singu strat..Întăritura pieptilor pentru barbati este formaţa din trei
straturi (vatir, canafas, roshar) si sunt prevazute cu pense de modelare în talie, la umăr si la
rascroitura.
2. întăritura spatelui - sunt formate din tesaturi subtiri sau din textile netesute. Aceste întărituri se
aplica prin termolipire. Părţile de la spate la care se aplica întăritura sunt rasconfitura gâtului şi
a minecilor precum si pe marginea inferioara la tiv.
3. întăritura gulerului - se aplica la toate categoriile de confectii. Ca materiale se utilizeaza pânza
vatir, vatir din lâna, canafas, alte ţesături mai subtiri sau mai groase (în funcţie de materialul
de baza) si textile neţesute. Pentru îmbrăcămintea groasa se utilizeaza vatir sau vatir din lina
iar pentru îmbrăcămintea subtire se utilizeaza materiale subtiri sau netesute. Întăritura
gulerului se pune intr-un strat iar la gulerele de camasi barbatesti se aplica in doua sau trei
straturi care se termolipesc intre ele inainte de montare.
4. întăritura minecilor se aplica la partea terminala sau la manseta.
5. la terminatie întăritura are latimea de 5-6 cm. Materialele folosite sunt canafasul, panza albita
sau nealbita si textilele netesute.
6. întăriturile pentru tivuri se folosesc la terminatia inferioara la îmbrăcămintea subtire si
semigroasa. Ca materiale se foloseste canafasul, panza albita, textile netesute.
7. întăritura pentru buzunare, găici, betelii pantaloni si cordoane se aplica din textile netesute,
tesaturi diferite sau canafas.
Broderia
Broderia este o operatie ornamentala aplicaţa la îmbrăcăminte cu rol estetic.
Broderiile se clasifica in:
 broderii aplicate
 broderii decupate
 broderii liniare
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Broderiile aplicate sunt cusături feston formate pe suprafaţa detaliilor produsului de brodat.
Broderia aplicată se efectueaza pe baza de desen sau de figuri ce se aplica pe materialul de brodat
cu ajutorul unui dispozitiv .
Broderiile se executa cu ajutorul gherghefului, pe care se fixeaza materialul pentru coasere.
Folosirea gherghefului este necesară pentru ca ţesătura pe care se brodeaza sa fie bine întinsă şi să
se poată mişca in maşina dupa necesitatea tehnologiei de execuţie.
Broderiile decupate sunt cusături feston pentru ornamentarea îmbrăcămintei pe baza de
desen. Această cusătură se efectueaza prin umplerea desenului cu aţa de brodat, dupa care partea
ce reprezinta negativul broderiei se decupeaza, rămânând în broderie numai partea festonată.
Broderia decupată se realizează cu maşini speciale e brodat care festoneaza desenul pe liniile
stabilite pe principiul maşinii de cusut zig-zag.
Broderiile liniare sunt cusături feston pentru garnituri efectuate mecanic. Aceste cusături sunt
formate din linii de cusatura cu marimi si forme diferite pe suprafaţa produsului brodat. Broderiile
liniare se obtin cu ajutorul maşinilor de brodat care functioneaza pe principiul pasilor de cusut zig-zag.
Acestea pot functiona cu unul pina la patru ace,executand in paralel una sau mai multe cusături cu
aceleasi caracteristici.
Insemneaza pozitiile detalillor
La pregatirea subansamblelor se executa lucrari pregatitoare ale operatiei ce urmeaza sa se
execute.
Aceste operatii sunt:
 insemnarea marginilor si pozitiilor unor detalii,
 rihtuirea si corectarea detaliilor,
 alimentarea locurulor de munca,
 împerecherea detaliilor,
 traţarea umidotermica.
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
FINISAREA PRODUSULUI CONFECTIONAT
Curăţarea produsului de aţe

Finisarea îmbrăcămintei cuprinde totalitatea lucrarilor necesare definitivarii formei si aspectului
obiectelor vestimentare. Acest proces are rolul de a completa cu accesorii de ajustare si sa retuseze
deformarile sau dereglarile aparute la confectionare.Procesul de finisare se poate realiza manual sau
mecanic.
Finisare îmbrăcăminte subtire pentru barbati
Camasa barbateasca este cea mai reprezentativa dintre articolele subtiri:
Prin procedeul manual-mecanic operatiile necesare sunt:
 coaserea butonierelor la pieptul stang si la mansete
 coaserea nasturilor cu maşina de cusut nasturi
 călcarea camasii pentru indepartarea cutelor si ondulatiilor rezultate in urma coaserii.
Finisarea îmbrăcămintei subtiri pentru femei
Finisarea fustei cuprinde operatii de calcare si de coasere a accesoriilor de ajustare.
Finisarea rochiei consta in coaserea nasturilor si a butonierelor,călcarea finala. Finisarea bluzei se
face asemanator cu a rochiei,efectuandu-se operatiile de coasere a butonierelor, a nasturilor si
călcarea finala.
Finisarea îmbrăcămintei exterioare
Procesul de finisare a îmbrăcămintei exterioare cuprinde operatii de calcare finala, coaserea
nasturilor, cheitelor, etichetelor, călcarea finala.
Finisarea pantalonilor.
Procesul de finisare a pantalonilor cuprinde operatii de calcare, curaţare de scame si cusut
etichete.
Finisarea îmbrăcămintei din tricoturi
Procesul de finisare a îmbrăcămintei din tricot cuprinde operatiile:
 coaserea butonierelor
 curaţarea de ate si scame
 călcarea finala
 coaserea nasturilor
Calce final produsul
Călcarea îmbrăcămintei din tesaturi si tricoturi se realizeaza in doua faze principale:
 pregatirea produsului
 călcarea propriu-zisa
Pregatirea pentru calcare cuprinde:
 organizarea locului de munca,
 pregatirea utilajului pentru călcat
 alimentarea cu produse.
Călcarea propriu-zisa este operatia in care produsul capaţa forma finala. La călcarea propriu-
zisa, se efectueaza diferite faze de calcare specifice produsului si materiei prime, ca:
 operatii de descalcare ,
 lucrari de presare si netezire,
 formarea si modelarea detaliilor,
 aburirea detaliilor,
Operatii de descalcare
In cursul procesului tehnologic de confectionarea produselor de îmbrăcăminte piesele (detaliile)
componente se asambleaza. Dupa efectuarea cusăturilor la maşina, acestea urmeaza sa fie supuse
tratamentului umidotermic prin operatia de descalcare, sau călcarea lor intr-o parte.
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Descălcatul si călcatul cusăturilor intr-o parte sunt operatii importante ce au o influenta

însemnată asupra calitatii tehnico – estetice a produsului confectionat.
Metoda de executie a operatiei de descălcat cusatura poate varia in functie de natura tesaturii si
a cusăturii propriu - zise. Astfel, daca produsul se executa dintr-o tesatura moale, cu contextura
lejera, operatia de descalcare se va efectua printr-o usoara umezire a locului de descălcat .
In cazul cand contextura tesaturii de lana este mai compacta, sau are in amestec poliesteri,
operatia de descălcat se face sub influenta umezirii locului de descălcat, dar se mentine fierul pana la
completa uscare a cusăturii, evitandu-se astfel sa se umfle cusatura, creand un aspect calitativ
corespunzator.
Operatii de presare
Confectionarea unor detalii ale produselor de îmbrăcăminte impune ca acestea sa fie in final
suple si placute ca aspect . Aceasta suplete, la diverse detalii confectionate se obtine prin tratamentul
umidotermic, presarea .
Operatia de presare se executa in special la produsele de îmbrăcăminte executate din tesaturi
de lana. Presatul detaliilor de îmbrăcăminte se executa peste o panza intermediara bine umezita .
Fierul nu trebuie sa depaseasca temperatura de 140°, preferand pentru aceasta un fier de
călcat mai greu .
Pentru realizarea corecta a operatiei de presare, fierul de călcat trebuie tinut pe portiunea
respectiva, pana ce panza intermediara va fi perfect uscată.
Operatia de presare are o importanta deosebita pentru calitatea produsului confectionat si se
executa la călcatul cantului, reverului, gulerului, clapelor, buzunarelor, precum si la diverse garnituri
de efect .
Pe langa calitatea estetica oferita de executarea corecta a operatiei de presat, aceasta imprima
pieselor respective si durabilitate la pastrarea formei in timpul purtatului îmbrăcămintei .
Operatii de finisare
Ultima operatie din cadrul traţamentului umidotermic, in timpul procesului tehnologic de
confectionare a unui produs de îmbrăcăminte, este călcatul final.
Operatia de călcat pentru finisare se refera la doua aspecte:
 completarea operatiilor de călcat efectuate in timpul lucrului (descălcat, presat)
 călcatul general al produsului
Călcatul produsului este o operatie de importanta determinanta pentru calitatea confectiei.
Operatia se efectueaza cu multa atentie, folosindu-se panza intermediara umezita, in scopul scoaterii
luciului creat in timpul lucrului si chiar al luciului natural pe care-l are tesatura datorita finisarii in
fabricile textile.
Călcatul final al produsului de îmbrăcăminte se executa pe diverse forme de perna, scandura de
călcat, acestea oferind conditii pentru efectuarea acestei operatii.
La produsele vestimentare subtiri si la lenjerie,predomina lucrarile de presare si netezire.
La rochii, bluze, jachete din tricot predomina lucrarile de presare, modelare si aburire.
Factorii determinanti ai procesului umidotermic.
La operatiile de călcat, tesaturile sunt supuse procesului umidotermic, la care participă o serie
de factori de valori determinate, in functie de tesatura ce se prelucreaza si de specificul operatiei.
Principalii factori sunt : umiditatea ,temperatura , presiunea, durata
Umiditatea este cantitatea de apa necesara tesaturii in procesul umidotermic si poate fi de mai
multe feluri :
 umiditate chimica – se gaseste in compozitia chimica a fibrei si nu poate fi eliminaţa .
 umiditate fizico – chimica – este in functie de natura tesaturii si de higroscopicitatea acesteia,
fiind absorbita de tesatura din mediul ambiant .
 umiditate mecanica – este cantitatea de apa care se adauga in momentul executarii operatiilor
de călcat .
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Temperatura
In procesul de prelucrare a tesaturilor prin tratamentul umidotermic, in afara de umiditate, este
necesara si o anumita temperatura, care părţicipa efectiv la prelucrarea tesaturilor .
Aceasta temperatura este determinaţa, la randul ei, de anumiti factori ca:
 natura tesaturii
 felul operatiei
 duraţa de expunere
 presiune
In functie de natura tesaturii, temperatua de lucru a procesului termic variaza in anumite limite,
dupa cum urmeaza:
 pentru tesaturi de lana 150°-220°
 pentru tesaturi de bumbac 110°-150°
 pentru tesaturi de maţase 90°-120°
 pentru tesaturi din in si canepa 115°-150°
Pentru tesaturi din fire sintetice temperatura este in functie de natura firelor si de proportia de
amestec cu alte fibre.
In general acestea se expun la temperaturi mult mai scazute decât fibrele obisnuite. Cu cat
procentul de fibre sintetice este mai mare, cu atât temperatura trebuie reglată (scazuta) cu ajutorul
termoregulatorului.
In functie de operatia respectiva, temperatura in procesul de tratare umidotermica este diferita.
Daca se calca fara panza protectoare, temperatura fierului sau a presei trebuie sa fie mai scazuta si
invers, daca se foloseste o panza protectoare pentru a nu se arde tesatura, atunci temperatura
trebuie sa fie mai ridicată.
Desigur ca durata de expunere a tesaturii la presiune si temperatura este diferita, dupa
importanta si necesitatea executarii operatiei.
Presiunea
Prin forta de presare pe suprafaţa tesaturii se urmareste a se da o anumita forma produsului, de
a se subtia anumite portiuni de cusatura a detaliilor produselor.
Presiunea pe unitatea de suprafaţa este in functie de modul cum se efectueaza operatia de
călcat (manual sau cu ajutorul presei) si de felul operatiei (presat canturi, gulere, cusături).
Durata
Durata este timpul in care sunt expuse tesaturile la tratamentul umidotermic si este determinata
de complexitatea operatiilor respective. In functie de operatiile ce se executa timpul de expunere
poate fi:
 pentru operatii de călcat 5- 20 s
 pentru operatii de intindere 10-20 s
 pentru operatii de aburire 5-10 s
 pentru operatii de presare 20 – 30 s
Acesti timpi mai pot varia in functie de felul tesaturii si al compozitiei sale (amestecului de fibre)
precum si in functie de necesitatile operatiei respective .
Călcarea pantalonilor
Procesul de calcare a îmbrăcămintei este asemanator pentru toate produsele. Deosebirile care
intervin sunt determinate de utilajele folosite la operatiile executate in procesul de calcare si de
materialele utilizate la confectionarea produsului. Procesele moderne de finisare sunt prevazute cu
prese de călcat avand suprafete de lucru marite. Aceste prese au forme diferite, ceea ce asigura
călcarea separata a fiecarui picior de pantalon.
Călcarea camasilor se face astfel :
 călcarea mansetelor si manecilor
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
 călcarea spatelui si a platcii

 călcarea gulerului pe dos si pe faţa
 călcarea pieptilor
 călcarea pieptilor si a minecilor cu nasturi si butoniere
 plierea,fixarea cu ace si netezirea părţii exterioare
Călcarea rochiilor
 călcarea spatelui si a pieptilor pe o forma de călcat sau pe o masa ingusta pentru produse
tubulare
 călcarea si presarea tivurilor si a cusăturilor
 călcarea manecilor si a gulerelor
 călcarea umerilor si a manecilor,folosind perne de călcat
Rochiile din lana se calca cu abur iar cele din matase se calca direct pe produs.
Călcarea sacourilor si jachetelor se face astfel :
 presarea marginilor pe faţa interioara, la presare,se urmareste subtierea si netezirea
canturilor,a tivurilor si a gulerelor
 călcarea spatelui si a cusăturilor laterale
 călcarea buzunarelor si a manecilor
 călcarea reverelor si a gulerului prin formarea liniei de indoire la piepti
 călcarea umerilor pe o perna mica ce se introduce sub umeri si rascroitura
 călcarea captuselii pe faţa interioara a sacoului.
Călcarea jachetei si a bluzei din tricot
La aceste produse, călcarea se poate efectua manual, cu prese plane sau cu prese cu
manechin.
Călcarea manuala se realizeaza pe mese simple, cu maşina de călcat. Detaliile buclate se calca
cu perne cu forme asemanatoare detaliilor respective. Călcarea mecanizată se efectueaza la prese
speciale penru tricoturi. La calcare, este necesar sa se respecte parametrii umidotermici impusi de
tehnologia materialului utilizat penru confectionarea produsului.
In figura de mai jos este prezentat procedeul de calcare a unei bluze din tricot .
Presa de călcat
Presele de călcat se pot clasifica dupa :
a) pozitia organelor de lucru:
1. orizontale
2. verticale
b) destinatie:
1. pentru călcat lenjerie
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
2. pentru îmbrăcăminte subtire

3. pentru îmbrăcăminte exterioara
c) sistemul de actionare:
1. manuale
2. mecanice
3. pneumatice
4. hidraulice
d) tipul de suport:
1. cu perne suport
2. cu rama suport
3. cu manechin
Presa propriu-zisa este organul de lucru care executa presarea produsului pe suport in vederea
calcarii. Presa este incalzita cu rezistente electrice sau cu abur la o temperatura la o de 80-200oC, in
functie de materialul ce se calca si de tehnologia de lucru.
Presa cu abur
Călcarea confectiilor se face prin aburire iar uscarea se face prin absorbtia aburului.
Caracteristicile functionale ale presei cu aburi sunt:
 aburirea produselor se poate realiza prin perna suport si prin presa mobila
 uscarea produsului călcat se efectueaza cu o instalatie de absorbit abur
 presa mobila este acoperita cu o sita de bronz care elimina luciul si condensarea aburului pe
produs
 actionarea presei se face cu aer comprimat
 pentru aburire si evacuarea aburului din produs, instalatia este prevazuta cu doua pedale
montate in partea inferioara a presei
 suprafaţa organelor de lucru are forma corespunzatoare detaliilor ce se calca, fiind plana sau
buclată
In figura de mai jos este prezentaţa presa de călcat cu abur cu următoarelor părţi componente :
1. generatorul de vapori
2. perna de călcat
3. fier de călcat
Introducerea aburului si evacuarea acestuia se face prin actionarea unor pedale speciale care
pun in functiune niste lanturi cinematice speciale.
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
INTRETINEREA UTILAJELOR
Operatorul confecţioner industrial operează echipamente specifice în industria confecţiilor,

simple sau speciale, necesare pentru obţinerea unui produs finit confecţionat, din ţesătură sau tricot.
Operatorul este implicat în fazele de croit a detaliilor ce formează produsul finit, coaserea sau
asamblarea acestora şi finisarea produsului obţinut după coasere.
Pricipalele lui atribuţii constau în:
-croirea detaliilor produsului de confecţionat,
-termocolarea detaliilor (lipire termică);
-executarea operaţiilor de coasere propriu-zisă;
-călcarea(finisarea) produsului după coasere;
-controlul calităţii pe toate fazele de lucru;
-ambalarea şi predarea produselor finite confecţionate
Aţa de cusut este principala materie auxiliară folosită la confecţionare şi se clasifică după
următoarelor criterii:
a) Dupa natura materiei prime :
 din bumbac (bbc)
 din in sau cânepa
 din matase naturală sau artificială
 din fibre chimice (pes)
 din amestec de fibre naturale
b) Dupa destinaţia în procesul de confecţionare :
 aţa de cusut obişnuita cu fineţea în Nm de: 48/3, 54/3, 85/3,100/4
 aţa de cusut pentru butoniere cu fineţea în Nm de: 54/2x3, 85/2x3
 aţa pentru brodat cu fineţea de 11 tex, 12 tex, 33 tex
În interiorul fiecarei bobine de aţa există o eticheta cu compozitia fibroasa (bbc., pes.), fineţea
(Nm..., ) şi un cod de culoare.Când alegi aţele trebuie să verifici etichetele din interiorul bobinei şi să
le confrunţi cu fişa tehnică. Infirarea aţei la maşină se face începându-se cu aşezarea bobinelor cu fir
pe suport. Firele de aţă se introduc prin orificiile de conducere după care sunt trecute prin
tensionatoarele de fir .
În figura de mai jos este prezentat traseul aţelor la maşina Uberdek.

TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
În figura de mai jos este prezentată schema

traseului aţelor la maşina simplă de cusut .
Reglarea cusăturii se obţine prin reglarea
tensiunii firelor şi a tuturor organelor de lucru
(fii foarte atent la instructor când regleaza
cusătura).
Pregătească accesoriile produsului
Aţa cu rol funcţional cât şi cu rol estetic,
la realizarea produselor de îmbrăcăminte se
întrebuinţează accesorii şi garnituri sub forma
de :
 butoni, agrafe, fermoare,
 nasturi,
 garnituri de pasmanterie,
 dantele.
Când ai de executat un produs cu
accesorii trebuie să verifici calitatea şi
cantitatea accesoriilor cât şi locul unde se
montează.
La pregătirea subansamblelor se execută
lucrări pregătitoare ale operaţiei ce urmează să se execute.
Aceste operaţii sunt :
 însemnarea marginilor şi poziţiilor unor detalii,
 rihtuirea şi corectarea detaliilor,
 alimentarea locurilor de muncă,
 împerecherea detaliilor,
 tratarea umidotermică.
Marcaje şi semne utlizate în procesul de confecţionare

În procesul de prelucrare şi asamblare, marcajele au rolul să asigure
detaliilor poziţionarea corectă şi precisă . În confecţionarea îmbrăcămintei se
utilizează diverse mijloace şi dispozitive care uşurează asamblarea şi îmbinarea
detaliilor.
Semnele de margine (fig. a) se aplică detaliilor de încheiat şi au drept scop
stabilirea unor puncte de întâlnire în asamblarea detaliilor. Aceste semne se pot
realiza prin:
 cusături,
 linii cu creta sau creion,
 crestături. Fig. a
Semnele prin cusături pot fi obţinute prin semne simple sau largi aplicate pe detalii pentru
marcarea unor linii de coasere .
Semnul cu creta (creion) se utilizează pentru punctarea detaliilor de încheiat .
Semnul prin crestături se aplică pe marginea detaliilor manual cu foarfecele
sau mecanic cu maşina de tăiat . Adâncimea crestăturii în interiorul detaliului este
mai mică decât lăţimea cusăturii de încheiat .
Semnele interioare se aplică pe suprafaţa detaliului de confectionat, în
scopul poziţionării buzunarelor, penselor sau altor detalii asemănătoare .
Semnele interioare se obţin prin :
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
 liniere cu creta sau creion ;

 înţepare cu maşina specială ;
 vopsire ;
Semnul cu creta se trasează individual pe fiecare detaliu sau simultan pe detalii perechi .
Semnul prin punctare ( fig.b) se realizeaza cu maşini speciale prevazute cu un ac ce este introdus
prin straturile de material pe care le perforează, obtinându-se înţepătura. Astfel de semne se aplică la
marcat buzuanre, gulere, pense .
Semnul prin vopsire se aplica la ţesături noi, suprapuse în straturi ce reprezintă detaliile
produselor de confecţionat. Marcarea se face cu o pastă sau cu o vopsea ce se aplică cu un
dispozitiv special .
Marcarea prin numerotare se aplică detaliilor care aparţin aceluiaşi produs. Numerotarea
detaliilor se poate efectua cu timbre sau direct pe material, cu maşini manuale sau automate.
Operatii de tratare umidotermică
La tratarea umidotermică se executa lucrări de netezire, fixare, aburire şi modelare a detaliilor
ce compun produsele confecţionate. Aceste operaţii sunt utilizate la călcarea şi descălcarea
cusăturilor, la modelarea şi fixarea piepţilor, umerilor, gulerelor. Operaţiile de călcat se realizează cu
maşini de călcat manual sau cu prese speciale.
Maşina de încheiat – surfilat pe lângă cusătura de asamablare (încheiere) execută şi surfilarea
marginii tăiate a semifabricatului, împiedicând astfel deşirarea materialului.
În industria confecţiilor există următoarele maşini de încheiat - surfilat:
 maşina de încheiat - surfilat cu un ac şi trei fire
 maşina de încheiat - surfilat cu doua ace şi patru fire
 maşina de încheiat - surfilat cu doua ace şi cinci fire
Cusăturile executate cu aceste maşini prezintă o elasticitate şi rezistenţă foarte mare atât în
procesul de confecţionare cât şi în procesul de purtare.
Mecanismul de coasere este format din:
 unul sau două ace (depinde de modelul maşinii) care au aceeaşi formă ca acul maşinii simple,
diferind doar dimensiunea
 două apucătoare/greifere (vezi fig.)
 picioruş de presare care are acelaşi rol cu picioruşul maşinii simple
 transportor care are acelaşi rol cu transportorul maşinii simple
 cuţit pentru tăierea surplusului de material
 dispozitiv de tensionare
Atentie! Maşina de încheiat surfilat
nu posedă suveică, alimentarea
apucătoarelor cu aţă se face de pe
bobine.
Cusătura la maşina de încheiat
surfilat se realizează prin împletirea aţei
acului cu aţele apucătoarelor . Cele doua
apucătoare sunt numite, apucător
superior montat în partea dreapta şi
apucător inferior montat în partea stângă
a acului.
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
fig.10
În fig. 10 sunt prezentate părtile componente ale maşinii de încheiat – surfilat.
2. suportul bobinelor de aţa
3. conducătoare de fir
5. zona de coasere
6. sertar de păstrare a dispozitivelor ajutatăoare
7. motorul maşinii
8. pedala de acţionare a motorului
9. pedala de ridicare a picioruşului
10. jgheab de evacuare a deşeurilor
11. butoanele pornit/oprit
Maşina Uberdek pe lângă cusătura de acoperire execută şi aplicarea bentiţelor la tricouri sau
articole de lenjerie.
În industria confecţiilor există următoarele maşini Uberdek :
 maşina Uberdek cu două ace şi trei fire,
 maşina Uberdek cu doua ace şi patru fire,
 maşina Uberdek cu trei ace şi cinci fire.
Cusăturile executate cu aceste maşini prezintă o elasticitate şi rezistenţă foarte mare atât în
procesul de confecţionare cât şi în procesul de purtare.

 două sau trei ace (depinde de modelul maşinii),
 unul sau două apucătoare/greifere (depinde de modelul maşinii),
 picioruş de presare care are acelaşi rol cu picioruşul maşinii simple,
 transportor care are acelaşi rol cu transportorul maşinii simple,
 dispozitiv de tensionare.
Atentie! Maşina Uberdek nu posedă suveică, alimentarea apucătoarelor cu aţa se face de pe

bobine.
Cusătura la maşina Uberdek se realizează prin împletirea aţei acului cu aţele apucătoarelor.
Pentru aplicarea bentiţei se montează pe maşini dispozitivele de bentiţă.
În figura de mai jos este

prezentat capul maşinii Uberdek .
1. orificii de alimentarea aţei,

2. volantul maşinii,
3. dispozitive de tensionare a aţei,
4. dispozitiv de curaţare a aţei,
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
5. ace,
6. dispozitiv de protecţie la ace,
7. picioruş de presare,
8. transportror.
Identificarea maşinii lantisor
Maşina de cusut lantisor se folosesete la asamblare, ornament, aplicare de benzi elastice.
Cusătura realizată de această maşină este foarte elastică.
În industrie există mai multe modele de maşini de cusut lant:
1. maşini de cusut lant cu un ac şi cu un fir,
2. maşini de cusut lant cu un ac şi cu două fire,
3. maşini de cusut lant cu doua ace şi patru fire,
4. maşini de cusut lant cu patru ace si opt fire.

 unul, două sau patru ace (depinde de modelul maşinii) ;
 unul sau două apucătoare/greifere (depinde de modelul maşinii);
 picioruş de presare care are acelaşi rol cu picioruşul maşinii simple;
 transportor care are acelaşi rol cu transportorul maşinii simple;
 dispozitiv de tensionare.
Maşina de cusut lant cu patru ace poate fi dotată cu dispozitiv de aplicarea benzilor elastice,
executând astfel aplicarea elasticului în talie la diverse articole (pantaloni, articole de lenjerie).
În figura de mai jos este prezentată maşina de cusut lant cu patru ace, cu următoarele repere:
1. orificii de alimentarea aţei
5. zona de coasere
7. motorul maşinii
8. pedala de acţionare a motorului
9. pedala de ridicare a picioruşului
Identificarea maşinii de cheiţe

Maşina de cheiţe se foloseşte la
executarea cheiţelor la buzunare, găici,
fixarea ornamentelor pe articolele de
lenjerie.
În figura de mai jos este
prezentaă maşina de cusut cheiţe, cu
următoarelor repere :
2. zona de coasere
3. motorul maşinii
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
4. pedala de actionare a motorului
Identificarea maşinii de butoniere

Maşina de butoniere se foloseşte la executarea butonierelor la diverse articole.
In figura de mai jos este prezentată maşina de butoniere, cu următoarele repere:
3. zona de coasere
4. butoanele de pornit / oprit
5. motorul maşinii
Identificarea maşinii de cusut nasturi
Maşina de cusut nasturi se folosesete la

coaserea nasturilor la diverse articole
In figura de mai jos este prezentată maşina de
cusut nasturi, cu următoarele repere:
2. tavitele pentru nasturi
3. zona de coasere
4. butoanele de pornit/oprit
5. motorul maşinii
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Identificarea maşinii de cusut ascuns
Maşina de cusut ascuns se foloseşte la coaserea tivurilor invizibile la diverse articole (fuste,
pantaloni etc.).
In figura de mai jos este prezentaţa maşina de cusut ascuns, cu următoarele repere:
3. zona de coasere
4. butoanele de pornit/oprit
5. genunchiera (pentru ridicarea piciorusului)
6. motorul maşinii
7. pedala de actionare a
motorului
Identificarea maşinii de brodat
Maşina de brodat se foloseşte la

brodarea diverselor repere ale articolelor
de îmbrăcăminte.
In figura de mai jos este prezentată
maşina de brodat , cu următoarele repere:
2. display
3. cap de brodat
4. gherghef
Identificarea presei de călcat

TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Presa de călcat se foloseşte la călcarea interfazică, lipirea inserţiilor şi la călcarea finală a

tuturor articolelor de îmbrăcăminte .
In figura de mai jos este prezentată presa de călcat cu următoarele repere:
1. fier de călcat
2. brat pentru călcat maneci
3. suport pentru călcat umeri
4. masa de călcat
5. butoanele pentru pornit /oprit
Identificarea maşinii mobile de croit
Maşina mobilă se foloseşte la secţionarea spanurilor şi la confirea propriu zisa .

In figura de mai jos este prezentaţa maşina mobila de confit cu următoarele repere:
1. mâner pentru transportul maşinii la locul de munca
2. mâner de prindere in timpul lucrului
3. buton pornit/oprit
4. dispozitiv de protecţie
5. banda taietoare
6. talpa maşinii
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Identificarea părţilor componente ale maşinii simple
Fig. 1. părţile componente ale maşinii

simple de cusut .
1. alimentatorul de aţa
3. dispozitivul de reglare a desimii cusăturii
4. maneta de actionare a dispozitivului de intarire a cusăturii
5. zona de coasere
7. genunchiera
8. motorul maşinii
Functionarea presei:
Pentru punerea in functiune a presei, se foloseste aer comprimat la o presiune de 3*105 N/m2
Pentru o buna functionare, este necesar ca presiunea ca sa fie constanta. La folosirea presei este
necesar sa se respecte următoarelor conditii tehnice:
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
 alimentarea presei sa se faca cu abur saturat la presiunea de 6*105 N/m2 si temperatura de

160oC. Reglarea presiunii aburului se face printr-un reductor de presiune montat in conducta
de alimentare.
 purificarea aerului intrat in conducta sa se realizeze cu un filtru de aer. Periodic filtrele se
curaţa de impuritati.
 lubrifierea presei se face cu ulei de maşina, conform cu indicatiile tehnologice din cartea
maşinii.
Repararea presei
Presele sunt prevazute cu instalatii electrice, termice, pneumatice si hidraulice care trebuie
intretinute, reglate si reparate astfel incat sa asigure o buna functionare.
Regulile de folosire a preselor sunt :
 curatirea presei
 respectarea tehnologiei de lucru
 asigurarea ungerii corecte
 oprirea presei
Defectiuni la operatia de calcare cu presa cu abur

1. Presiunea mare pe suprafaţa de lucru
2. Presiune mica pe suprafaţa de lucru
3. Presiunea scazuta in reteaua de abur
4. Produsul călcat nu poate fi uscat
Presiunea mare pe suprafaţa de lucru datorita defectarii manometrului, se repara sau
inlocuieste manometrul.
Presiune mica pe suprafaţa de lucru datorita scaparilor de aer prin conducte sau de la ventil,
se repara conducta .
Presiunea scazuta in reteaua de abur are următoarelor cauze :
 aparatura sau ventil defecte - actionarea manuala a presei
 generator de abur defect - repararea generatorului de abur
Produsul călcat nu poate fi uscat datorita presiunii scazute la vacuum, se verifica instalatia de
vacuum.
Masuri de protectia muncii la tratamentul umidotermic
Tipurile de accidente care apar in procesul de tratare umidotermica sunt :
 accidente mecanice
 accidente termice
 accidente electrice
Masurile care trebuiesc luate sunt :
 inainte de inceperea lucrului, sa se verifice starea de functionare a presei sau a maşinii de
călcat.
 presele si maşinile de călcat cu intrerupatoare sau dispozitive defecte,nu se pun in functiune
decat dupa remedierea acestora.
 actionarea butoanelor de contact electric nu se face cu mana umeda, fiind pericol de
electrocutare.
 punerea in functiune a preselor se va face cu ambele maini, pentru a se preveni prinderea
mainilor de catre presa propriu-zisa
 operatiile de reglare si intretinere a preselor se vor efectua numai in timpul
 stationarii, cu sursa de alimentare electrica decuplate.
 reglarile si reparatiile utilajelor de călcat se vor efectua numai de catre personalul calificat
pentru aceste operatii
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
 pentru protejarea mainilor operatorului,presele de călcat trebuie dotate cu dispozitive de

siguranta pe baza de celula fotoelectrica
ASAMBLAREA DETALIILOR
SI A PRODUSELOR FINITE
În procesul de prelucrare si asamblare, marcajele au rolul sa asigure detaliilor pozitionarea

corecta si precisa. In confectionarea îmbrăcămintei se utilizeaza diverse mijloace si dispozitive care
usureaza asamblarea si imbinarea detaliilor .
Sortarea pieselor
Dupa realizarea taierii tuturor detaliilor produselor de confectionat , acestea trebuie sortate.
La realizarea sortarii trebuie sa tii cont de următoarelor cerinte :
 calitatea taierii
 cantitatea materialului
 calitatea materialului
1. Cerinte pentru calitatea taierii. Fiecare detaliu component trebuie sa respecte perfect tiparul.
Diferentele de marime si forma ale materialului taiat in comparatie cu tiparul original conduc la
produse finite defecte .
2. Cerinte pentru cantitate de piese.Trebuie sa numeri toate pisele existente in lot. Aceasta
verificare este ceruta pentru a te asigura ca s-au croit toate piesele cerute in comanda.(vezi fig.de mai
jos)
3. Cerinte de calitate a materialului. Exista multe defecte potentiale ce pot fi gasite in materialul
pieselor croite. Acestea sunt :
a) gauri si portiuni subtiate – toate portiunile din material unde firele sunt rupte sau gata sa se
rupa
b) ochiuri scapate la tricot - zone din tricot unde firele nu sunt legate unul de altul
c) ramjuri (la tricot) – zone in care firele au fost trase (nu rupte), şi apar ca zone mai subtiri
d) fire de grosime variabila – apar pe material ingrosari sau subtieri
e) pete de culoare – apar pe material diverse pete din cauza unei vopsiri neuniforme a
materialului
f) defecte de imprimare – apar pe material desene intrerupte sau sterse
g) pete diverse – apare pe material din procesul de fabricatie (pete de ulei) sau din manipularea
materialelor (praf)
4. Odată ce am verificat toate cerintele de calitate, trebuie sa ne asiguram ca toate piesele au fost
corectate sau inlocuite si sortate toate piesele la un loc.(ex. toate gulerele la un loc, manecile, fetele,
etc. )
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Formarea pachetelor
Pentru a pregati linia de asamblare si pentru a ne asigura ca exista suficiente piese pentru a
confectiona numarul cerut de produse finite, piesele trebuie facute pachet.
1. Identificarea si determinarea tipului si numarului cerut de bucati, conform specificatiilor
tehnice.
2. Fiecare pachet trebuie sa contina toate piesele cerute pentru a confectiona 10
(exemplu) produse finite. De exemplu pentru a confectiona un tricou, fiecare tricou are
nevoie de următoarelor piese:
 faţa
 un spate
 doua maneci
 garnitura pentru gat
 eticheta de compozitie a materialului
 eticheta de reclama
 eticheta de fabricare
( Nota: uneori toate cele trei etichete sunt incluse in una singura)
Pentru a completa un pachet de 10 tricouri trebuie să pui:
 10 buc.faţa
 10 buc.spate
 20 buc. maneci
 10 buc. garnituri de gat
 10 etichete de compozitie a materialului
 10 etichete de reclama
 10 etichete de fabricare
3. Odaţa piesele adunate in pachet, trebuie sa completezi o fisa tehnica pentru fiecare
pachet.
Informatiile din fisa tehnica sunt următoarelor:
 tipul articolelor
 marimea articolelor
 numarul articolului
 numarul si tipul pieselor componente
 continutul fibros al materialului
 culoarea si numarul lotului
 numarul si tipul etichetelor
 orice alta informatie părţiculara pentru un beneficiar special
4. Odată pachetul facut si fisa tehnica, pachetele sunt trimise la magazie sau la linia de
asamblare.
Eticheteze produsul
Eticheta unui produs trebuie sa contina datele si semnele convenite pe plan intern sau
international, prin care se defineste cu claritate, se identifica cu usurinta caracteristicile si calitatile
produsului respectiv.
Pe eticheta sunt trecute toate informatiile necesare pentru a furniza cumparatorilor informatii
precise si utile. De aici necesitatea unui sistem informational operativ la indemana vanzatorului si
cumparatorului, care este eticheta.
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Etichetele sunt de doua tipuri :

 eticheta tehnica
 eticheta de intretinere
Toate produsele textile sau cu continut de cel putin 80% din greutatea lor in fibre textile trebuie
sa aiba o eticheta de compozitie. Uneori, captusala trebuie sa aiba separat eticheta, daca necesita
alte conditii de intretinere decat tesatura de baza.
Pe etichetele articolelor apar date, ca :
 numele comerciale date fibrelor, tesaturilor sau tratamentelor de finisare, cum ar fi: terom,
tergal, relon, etc
 natura fibrei din care s-a fabricat tesatura sau articolul (lana pura, amestec de bumbac, in cu
fibre poliesterice), tercot (amestec din bumbac cu fibre poliesterice), terocel (amestec din
celofibra cu fibre poliesterice), prin simboluri specifice
 unele garantii pe care le acorda producatorul
 calitatea pentru unele marfuri cu marfa de calitate renumita (ex. WOOLMARK, SANFOR, etc)
 recomandari de intretinere date da catre fabricant
 codul de intretinere,care permite sa fie folosit ca indrumator in timpul utilizarii si intretinerii
articolului respectiv
 talia si marimea articolului confectionat
 pretul de vinzare
Prezentarea unei etichete de intreţinere

Eticheta completa de intretinere trebuie sa cuprinda cinci imagini semnificative, care reprezinta
simbolul celor cinci operatii principale in traţamentul unui produs textil pentru intretinerea lui in timpul
utilizarii.Cele cinci simboluri trebuie sa fie prezentate pe vignete tesute sau imprimate, cusute intr-un
loc si mod care sa asigure permanenta pe produs.
In cazul in care unul din simboluri este barat inseamna ca operatia este interzisa.
Daca trebuie sa fie luate anumite masuri de precautie deosebite in timpul efectuarii operatiilor
de spălare, de albire, de curaţare uscata, atunci aceste simboluri sunt subliniate cu o linie groasa.
Prezentarea unei etichete tehnice
Pentru tesaturi se utilizeaza notiuni despre compozitia fibroasa a acestora :
 Articol……….
 Desen, culoare……….
 Latime…………
 STAS,N.interna……..
 Continutul fibros……..
 Lungime neta…………
 Calitate(categorie)……
 Pret…………………..
 Daţa fabricatiei………
 Semnul de control……
Faţa de aceasta eticheta cu mai mare pondere in utilizare se mai intalnesc si urmatoarele
forme:
 denumirea intreprinderii producatoare este inscrisa pe partea inversa a cartonului (eticheta) cu
insemnul care simbolizeaza marca de fabricatie a intreprinderii
 la finele etichetei (in partea inferioara) sunt imprimate simbolurile de intretinere
 pentru sectorul lana, rubrica ,,Denumirea articolului’’este redată prin trei grupe de cifre
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Incadrarea pe clase de calitate

Produsele textile sunt cuprinse pe criterii specifice pentru fiecare din cele patru clase de calitate:
lux, extra, super si masa - care stau la baza omologarii, incadrarii si stabilirii preturilor pentru noile
produse.
Se prezinta orientativ, pe grupe de produse - criteriile dupa care se acorda punctaje pentru
incadrarea in clase de calitate, conditiile de calitate fiind prevazute diferentiat pentru fiecare grupa de
produse in standard specific astfel:
Criterii de incadrare pe clase de calitate la tesaturi
1. Tipul, finetea firelor si torsiunea lor
2. Tipul de contextura
3. Finisajul
4. Natura materiei prime
5. Greutatea tesaturii
6. Gradul de noutate
7. Numarul de culori
8. Tehnoprezentarea
Conditii de calitate pentru cele 4 clase :
 tesaturi tip bumbac
 tesaturi tip lina
 paturi
 covoare
 tesaturi subtiri tip in-cinepa
 tesaturi tip maţase
 produse de galanterie (cravate, fulare, papioane, basmale, broboade)
Criterii de incadrare pe clase de calitate la tricotaje
1. Gradul de complexitate
3. Finisajul
4. Gradul de noutate(aspect estetic)
5. Accesorii
6. Tehnoprezentarea
Conditii de calitate pentru cele 4 clase
 tricotaje din bumbac
 tricotaje din fire poloesterice
 tricotaje din fire poliamidice
 tricotaje din fire de maţase artificiala
Criteri de incadrare pe clase de calitate la confectii
1. Gradul de complexitate
3. Accesorii si pasmanterie
4. Gradul de noutate,aspectele estetice
5. Tehnoprezentarea
Marca de fabricatie
Marcile sunt semne dinstinctive folosite de intreprinderi pentru a deosebi produsele, lucrarile si
serviciile lor de cele identice si similare ale altor intreprinderi, precum si pentru a stimula
imbunatăţirea calitatii produselor.
Plierea produsului
TRAINING HUMANS
tel: 0768485693
Plierea camasilor se face pe un carton avand forma dreptunghiulara cu prelungire la gat. Pe

carton, camasa se rasfrange, se fixeaza cu ace si se introduce in punga de polietilena sau in cutia de
ambalat. Mansetele se fixeaza cu doua cleme de material plastic sau cu ace pentru a le mentine
intinse pe carton..
Introduca produsul in ambalaj

Ambalarea are rolul de a conserva produsele confectionate in timpul transportului si depozitarea
acestora. Asigurarea unei prezentari cat mai estetice a marfurilor cu ambalaje atragatoare determina
cresterea valorii marfurilor. Confectiile se ambaleaza in functie de natura produsului, de destinatie, de
locul depozitarii si de mijlocul de transport.
Ambalarea produselor de lenjerie

Sortimentul de lenjerie este compus din maieuri,bluze,camasi,pijamale,etc. Acestea la randul lor
se produc pe calitati diferite,in functie de finetea si calitatea materiei prime si de destinatia produsului.
Ambalarea camasilor se poate face manual sau mecanizat, cu mese speciale de impachetat
camasi. Pentru impachetare sub gulerul camasii se aseaza o banda de carton la dimensiunile
gulerului, pentru a mentine formatul in timpul conservarii.
Camasile se aseaza in cutii de carton (cate sase bucati), care fiecare sunt introduse in pungi din
plastic. La produsele destinate altor localitati sau pentru export, ambalarea se face in lazi de diferite
tipuri, care se captusesc cu hartie ceraţa pentru a se evita patrunderea umezelii.
Ambalarea bluzelor barbatesti

Dupa ce au fost călcate si au fost pliate bluzele se introduc in pungi si se aseaza in cutii de cate
zece bucati
Ambalarea îmbrăcămintei subtiri

Ambalarea rochiilor si a bluzelor pentru femei. Rochiile pentru femei sunt transportate pe
umerase, iar bluzele se impacheteaza in cutii de carton, numarul lor fiind in functie de volum si de
calitatea produsului.
Ambalarea fustelor se face in pungi speciale care se depun apoi pe stendere.
Ambalarea îmbrăcămintei exterioare

Costumele barbatesti se ambaleaza impachetand pantalonul impreuna cu haina.
Pentru livrare,costumul se aseaza pe umerase sau se pliaza si se impacheteaza in cutii care se
aseaza in lazi sau containere dupa aceleasi reguli ca si celelalte produse
Ambalarea pardesielor si a paltoanelor se face pe umerase sau in cutii speciale. Ambalarea pe
umerase sau in cutii se face individual,produsele fiind invelite cu hartie sau introduse in pungi de
polietilena.

Suport Curs Confectioner Asamblor Articole Din Textile PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Confectioner Asamblor Articole Din Textile PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASOCIATIA CENTRE YOUTH-EUROPE FOR ADVICE INFORMATION AND

APLICAREA NORMELOR DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SI PENTRU SITUATII DE

Normele specifice de securitatea muncii la maşinile de cusut simple si speciale

Instructiunile de mai sus se aplica la următoarelor maşini :

Normele specifice de securitatea muncii la fierul de călcat cu abur

Categoriile accidentelor de munca :

Instructiuni prevazute în cazul muncitorilor care execută lucrări cu unelte de mână

d) Când se îndreaptă o piesă metalică, aceasta se ţine cu mâna protejată cu mănuşi.

Instructiuni prevazute la acţiunea curentului electric

Pentru a realiza protecţia la electrocutarea prin atingere directa instalaţiile si echipamentele

Instructiuni prevazute în cazul celor care lucrează la maşini de cusut

Instrucţiuni pentru utilizare a instalaţiilor electrice de joasa tensiune si intervenţia la

e) In caz de electrocutare a unei persoane se va proceda in felul următor:

Masuri de protectia muncii

Pentru a se evita accidentele este obligatoriu sa se respecte următoarele:

CROIREA DETALIULUI PRODUSULUI

b) Proprietatile acetatului sunt :

o) lungimea interioara a pantalonului – masuraţa pe interior de la incheitura superioara a

6. Tiparul de baza pentru fusta

2.Teserea si tricotarea sunt cele mai folosite metode de realizare a materialelor .

4. Tricoturile au următoarelor prorietati :

Indiferent de metoda folosita la spanuire trebuie sa te asiguri de următoarelor:

Taierea materialelor dupa tipar

EXECUTAREA OPERATIEI DE COASERE

Identificarea părţilor componente ale mecanismului de coasere

Fig.5 - transportor cu trei randuri de dinti

1- orificiul prin care trece aţa

1- brat de ridicare si coborare

8. TAIETORUL AUTOMAT DE FIR

1. Prezentarea maşinii simple de cusut

6. dispozitivul de protectie la debitor

In figura de mai jos sunt prezentate suveica si locul unde se monteaza :

Defecte intervenite la coasere

1. Prezentarea maşinii de încheiat şi surfilat

2. dispozitiv de protectie la ac;

3 pasi , 5 pasi, 8 pasi 10 pasi /cm

Trebuie sa verifici daca bobinele de aţa au finetea, compozitia fibroasa si culoarea

Materialul nu se transporta ritmic:

Maşina Uberdek se foloseste

acoperire a marginilor care se destrama usor.

Fazele de formare a cusăturii sunt :

2. Dispozitive de aplicat bentita – cu ajutorul lor

Modul de indoire a bentitei este prezentat mai jos:

indoire simpla indoire dubla

Cusături realizate cu maşina Uberdek

2. Aplatizari la orice articol de îmbrăcăminte .

3. Aplicat elastic la costumele de baie si articole de lenjerie

4. Aplicat dantele la diverse aricole.

5. Aplicat elastic la pantaloni

Defecte intervenite la coasere:

1.Ruperea atei la ac are următoarelor cauze:

Maşina de cusut lant.

Acele - transporta firele prin material si formeaza buclele de impletire.

4. Ruperea apucatorului are următoarelor cauze:

 cusături lant cu un ac pentru executarea tivurilor (vezi fig. de mai jos)

 cusături lant cu 2 ace de asamblare (vezi fig. de mai jos)

 cusături lant cu 3 ace de asamblare ( vezi fig. de mai jos )

Cusăturile ornamentale (cunoscute sub numele de cusături frantuzesti) sunt executate de

Pentru realizarea butonierei se parcurg urmatorii pasi :

Maşina de cusut cheite

In figura de mai jos sunt prezentate cateva exemple de cheite .

Procesul de coasere a cheitei cuprinde trei faze de lucru:

Mecanismele maşinii de cusut cheite :