Suport de Curs Confectioner

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.
SUPORT DE CURS
CONFECŢIONER ASAMBLOR ARTICOLE DIN
TEXTILE
Fisa de informatii Lectia 1
Muncitorii din industria confectiilor trebuie sa poarte echipmamentul de protectie

compus din halat si batic .
Halatul trebuie sa fie incheiat in nasturi si cat mai ajustat pe corp .
Parul trebuie sa fie strans si acoperit cu batic , pentru a se evita prinderea lui in
organele masinii aflate in miscare ( in volantul masinii ) .
Fiecare persoana trebuie sa-si aleaga echipamentul in concordanta cu dimensiunile
corporale , astfel incat halatul sa nu fie prea larg si sa riste sa fie agatat de organele in
miscare sau sa fie prea stramt si sa incomodeze in timpul lucrului.
In timpul lucrului la masina de cusut, trebuie folosita o incaltaminte corespuzatoare
pentru a se evita orice sursa de accident ( pantofi cu tocul jos ) .
Persoanle care lucreaza in atelierul de confectii trebuie sa respecte urmatoarele
norme obligatorii :
 sa foloseasca echipamentul de protectie ;
 sa nu circule printre masini , ci numai pe caile de acces ;
 se va evita calcarea pe cabluri , pe portiuni uleiate sau alunecoase si pe orice alte
obiecte care ar putea provoca alunecari ;
 sa nu atinga masinile in functiune sau oricare loc periculos din atelier ;
 sa nu poarte discutii cu persoanele care lucreaza la masini ;
 sa sesizeze imediat instructorul in cazul in care se constata situatii ce pot duce la
accidente de munca ;
 sa nu indeparteze neautorizat dispozitivele de protectie in timpul functionarii masinilor ;
 nu are voie sa aprinda tigara , sa fumeze sau sa foloseasca flacari
deschise
TEMA
Intrebari :
1. Din ce este compus echipamentul de protectie ?
2. Ce norme trebuie sa respecti cand lucrezi in atelierul de confectii ?
2
Normele specifice de securitatea muncii la masina de croit mobila
1. La masina de croit mobila vor lucra numai muncitori calificati si instruiti asupra modului
de functionare si folosire a masinii .
2. Inainte de punerea in functiune a masinii , muncitorul este obligat sa verifice daca :

 jocul cutitului nu este peste limitele admise si daca acesta este bine ascutit;
 masina se deplaseaza usor pe masa de croit;
 cablul de alimentare a masinii cu energie electrica este bine izolat , neanadit si
daca instalatia este legata la pamant;
3. Inainte de inceperea lucrului , se va regla aparatoarea cutitului , in functie de grosimea

spanului .
4. Asezarea si netezirea spanului se vor face numai cu masina scoasa din functiune.
5. In timpul efectuarii operatiei de taiere , mana care fixeaza spanul va fi tinuta paralel cu
banda taietoare si la cel putin 3 cm distanta de aceasta.
6. Pentru evitarea accidentelor care ar putea fi provocate din neatentie , se interzice

muncitorilor sa intretina discutii sau sa faca glume in timpul lucrului.
7. Mutarea dintr-un loc in altul a masinii se va face prin apucarea de manerul acesteia si
numai dupa ce a fost scoasa de sub tensiune .
8. Pentru decuparea detaliilor din span , masina va fi pusa in functiune numai dupa ce
talpa acesteia a fost introdusa sub material.
9. Inlocuirea cutitului rupt si ascutirea manuala a acestuia se vor face cu deosebita atentie
3
, pentru a se evita taieturile la maini si numai cu masina scoasa de sub tensiune.

10. Pentru deconectarea masinii de la sursa de energie electrica , se va trage cu mana
de stecher si nu de cablul electric al acestuia .
11. Este interzisa aglomerarea mesei de croit cu obiecte inutile , ca : foarfece , cleme ,
rigle , care prin cadere , pot provica accidente.
12. Dupa terminarea lucrului , masina se scoate de sub tensiune , se curata , se unge si
se deplaseaza la locul de depozitare , apucandu-se cu mana de maner si cu cealalta
de talpa .
4
Normele specifice de securitatea muncii la masinile de cusut simple si speciale
1. Inainte de inceperea lucrului , muncitorul care lucreaza la una din aceste masini
este obligat sa verifice daca :
 masa masinii este bine fixata pe picioarele de sustinere ;
 capul masinii este bine fixat in bolturile mesei suport
 motorul electric este fixat pe suportul sau ;
 placa acului este bine fixata cu suruburi , pentru a se evita ruperea acului la
punerea in functiune a masinii ;
 instalatia electrica nu are portiuni neizolate ale cablului , priza si stecherul sunt
intregi si legatura la centura de impamantare nu este intrerupta ;
 intre capul masinii si masa de sustinere , exista tampoane de pasla pentru
amortizarea zgomotului si a vibratiilor ;
2. Este interzis muncitorilor sa tina piciorul pe pedala de punere in functiune a masinii in

timpul introducerii firului de ata prin mecanismul suveicii, prin mecanismul de
tensionare si prin ac , deoarece pedala poate fi actionata din greseala , provocand
accidentarea degetelor .
3. In timpul lucrului , sunt interzise discutiile , privirea muncitorului trebuind sa fie

indreptata permanent asupra operatiei pe care o executa , pentru a se evita inteparea
degetelor in acul masinii .
4. Masinile de cusut simple vor fi prevazute cu aparatori la tija acului si la cureaua de

transmisie .
5. In timpul fixarii lucrului sub piciorusul acului, este interzis sa se actioneze cu piciorul
pedala de punere in functiune a masinii .
6. In timpul lucrului , distanta de la capul muncitorului la masina va fi de minimum 30 cm

iar muncitoarele vor avea parul legat la spate .
5
7. Pentru evitarea accidentelor produse cu ocazia ruperii acelor , se interzice lucrul la

masinile dotate cu ace stambe sau fara varf .
8. Tensiunea instalatiei de iluminat local la masini va fi de 24 V .

9. Racordarea la sursa de alimentare cu energie electrica a masinilor se va face numai
prin prize fixe , fiind cu desavarsire interzise legaturile provizorii sau folosirea de cabluri
electrice inadite .
10.Este interzis muncitorilor sa puna mana pe volant in timpul functionarii masinii ; oprirea
acestuia se va face numai cu ajutorul pedalei .
11.Rasturnarea capului de masina in vederea curatarii , ungerii sau in alte scopuri, cat si
readucerea sau fixarea acestuia in masa de sustinere prin bolturile prevazute in acest
scop , se vor face cu deosebita atentie si numai simultan cu ambele maini , pentru a se
evita strivirea degetelor la una din maini in cazul cand aceasta operatie se executa cu
o singura mana .
12. Masinile de cusut nasturi vor fi prevazute cu vizor de protectie , pentru evitarea
accidentelor in cazul spargerii nasturilor sau ruperii acului .
13. Este interzis sa se depoziteze pe masa masinii de cusut obiecte inutile, ca : foarfece,
cleme , rigle , care in timpul functionarii masinii , din cauza vibratiilor pot provoca
accidente prin cadere .
14. Deplasarea masinilor se va face numai dupa ce stecherul a fost scos din priza .
15. Dupa terminarea programului de lucru , masina va fi deconectata de la sursa de

alimentare cu energie electrica , apucandu-se stecherul cu mana pentru scoaterea din
priza si nu prin tragere de cablul electric .
Instructiunile de mai sus se aplica la urmatoarele masini :

a. masina de cusut simpla ;
b. masina de insailat cu un fir ;
6
c. masina de insailat cu doua fire ;

d. masina de cusut ascuns ( stafir )
e. masina de cusut cu doua ace ;
f. masina de incheiat si surfilat cu 3, 4 , 5, fire ;
g. masina de executat cheite ;
h. masina de cusut nasturi;
i. masina de cusut butoniere ;
j. masina de cusut lant ;
k. masina de brodat ;
l. masina de cusut Uberdeck ;
m. masina de executat cusatura zig – zag
Normele specifice de securitatea muncii la fierul de calcat electric
1. Este interzis muncitorilor neinstruiti sa lucreze cu fierul de calcat electric .
2. Este interzis muncitorilor sa lucreze cu fierul electric al carui conductor de alimentare

cu energie electrica este facut din mai multe bucati sau al carui strat izolator este
deteriorat .
3. Este interzis muncitorilor sa lucreze cu fierul de calcat electric daca acesta nu este
prevazut cu conductor electric cu trei fire , cu priza si stecher tip Suco .
4. Partea metalica a mesei pentru calcat va fi legata la centura de impamantare , iar

picioarele mesei vor fi prevazute cu papuci de cauciuc .
5. Este interzis muncitorilor sa lucreze cu fierul de calcat electric fara a avea sub picioare
un gratar de lemn sau un covor electroizolant , pentru a se evita pericolul de
electrocutare in cazul intrarii accidentale sub tensiune a instalatiei pentru calcat.
6. Muncitorii vor urmari ca talpa cu carcasa si manerul fierului de calcat sa fie bine
asamblate , pentru a se evita accidentarile prin dezasamblarea acestora .
7. Este interzis muncitorilor sa lucreze cu fierul de calcat electric care are manerul
7
deteriorat .
8. Pentru evitarea pericolului de incendiu , fierul de calcat electric va fi asezat numai pe

un suport necombustibil .
9. Deplasarea fierului de calcat electric , de la un loc la altul , se poate face numai dupa
ce acesta a fost scos de sub tensiune .
10. Deconectarea fierului de calcat electric , de la sursa de alimentare cu energie electrica

, se va face tragandu-se cu mana de stecher si nu de cablul electric al acestuia .
Normele specifice de securitatea muncii la fierul de calcat cu abur
1. Este interzis sa se tina degetul pe parghia de declansare a aburului de la fierul de

calcat , in timp ce se priveste spre talpa acestuia , deoarece aburul pulverizat din
greseala poate provoca arsuri .
2. Conductele de alimentare cu abur a fierului de calcat vor fi etanse si bine izolate ,

pentru prevenirea arsurilor.
Normele specifice de securitatea muncii la presele de calcat cu abur
1. Inainte de inceperea lucrului , muncitorul este obligat sa verifice :

 daca conductoarele de alimentare cu energie electrica a presei sunt bine izolate
, iar bornele sunt prevazute cu capace de protectie ;
8
 daca elementele instalatiei de abur sau de aer comprimat ( ventile , flanse ,

robinete ) sunt etanse si conductele pentru abur sunt bine izolate
 daca presa functioneaza normal la comenzile date ( in caz de defectiune se va
anunta mecanicul de intretinere )
 daca instalatia electrica de forta este prevazuta cu nul de lucru separat de nulul
de protectie si daca presa este legata la centura de impamantare
 daca aparatele pentru controlul presiunii aburului , aerului sunt in stare de
functionare normala ;
 la presele ale caror perne sunt incalzite cu abur , la inceperea lucrului ,
muncitorul va verifica daca mecanicul de intretinere a eliminat condensul format
in perne in timpul stationarii presei ;
 daca pernele sunt centrate astfel incat sa calce exact una peste alta ;
 daca curelele reductoarelor sunt in stare buna de functionare si intinse normal ;
 daca franele electromotoarelor sunt bine reglate ;
 daca intrerupatoarele electrice sunt in stare buna ;
 daca barele de intrerupere automata a ciclului presei actioneaza normal .
2. Este interzis muncitorilor neinstruiti sa lucreze la presa de calcat .
3. Este interzis muncitorilor care lucreaza la prese sa poarte discutii in timpul lucrului sau
sa permita stationarea langa presa a salariatiilor neinstruiti pentru acest utilaj .
4. Este interzis muncitorilor sa tina picioarele pe pedala de actionare a elementelor presei

, in timp ce se aseaza pe perna acestuia un detaliu sau articolul ce urmeaza a fi calcat
.
5. Este interzis muncitorilor ca , dupa declansarea presei , sa tina mana pe produsul ce

se calca .
6. Este interzis muncitorilor sa intervina la instalatiile electrice , pneumatice , hidraulice

sau cu abur ; in caz de defectiuni , se vor adresa electricianului sau mecanicului de
intretinere .
9
7. Dupa terminarea programului de lucru , presa se va deconecta de la sursa de

alimentare cu energie electrica , tragandu-se cu mana de stecher , nu de cablul electric
al acestuia , dupa care se vor efectua operatiile de intretinere conform normativelor .
Tipuri de accidente de munca
Protectia muncii face parte integranta din procesul de munca si reprezinta totalitatea
masurilor care trebuie sa se ia pentru a permite muncitorilor sa- si realizeze sarcinile de
productie in cele mai bune conditii , prin inlaturarea tuturor factorilor ce ar putea da loc la
accidente de munca .
Calificarea inalta ofera muncitorilor posibilitatea sa foloseasca uneltele si instalatiile in cele
mai bune conditii tehnice , sa sisteze si sa inlature in timp deficientele , excluzandu-se astfel
riscurile de accidentare .
Practica a aratat ca in unele procese tehnologice desi omul este bine pregatit profesional ,
iar masina la care lucreaza este corespunzatoare din punct de vedere tehnic , apar
accidente de munca datorita prezentei unor gaze toxice , a pulberilor vatamatoare , a
iluminatului necorespunzator , zgomotului .
De asemenea tot practica a aratat ca sunt accidente de munca care se datoresc indisciplinei
la locul de munca in ceea ce priveste respectarea procesului tehnologic si a normelor de
protectia muncii, atitudinilor de a subaprecia pericolul si a neglijentei .
Categoriile accidentelor de munca :
1. Accidente mecanice . Aceste accidente sunt datorate unei actiuni mecanice asupra
corpului si anume : lovirilor , strivirilor , smulgerilor , intepaturilor , taieturilor , caderilor .
Aceste accidente pot fi produse de angrenaje , tije , manivele , transmisii , obiecte in
cadere .
In industria confectiilor cele mai frecvente pot fi intepaturile produse de acele de la
masinile de cusut , taieturile de la masinile de croit , strivirile de la presele de croit sau
calcat .
10
2. Accidente chimice . In industrie muncitorii intra deseori in contact cu o serie de

substante chimice ( acidul sulfuric , clorhidric , azotic ).Aceste substante chimice
actioneaza asupra pielii , ochilor si cailor respiratorii .
3. Accidente electrice . Electrocutarile pot avea loc in urmatoarele situatii :

 atingerea intamplatoare a unor elemente metalice aflate sub tensiunea de lucru
,
 atingerea unor elemente metalice care nu fac parte din circuitul de lucru, dar
care au capatat tensiunea datorita unei deteriorari a izolatiei ,
4. Accidente termice . Accidentele termice pot fi cauzate de venirea in contact direct a
muncitorului cu o suprafata supraincalzita ( fiarele de calcat , suprafetele de contact al
preselor)
In afara de accidentele indicate , ce se pot preveni respectand normativele specifice

fabricilor de confectii , datorita dezvoltarii industriei textile ,a crescut numarul surselor de
zgomot si vibratii , ce au ca urmare poluarea cu zgomote si vibratii a numeroase locuri de
munca .
Cercetarile clinice au pus in evidenta pe baze statistice ca zgomotul si vibratiile , care
depasesc anumite limite , prezinta efecte nocive cu grave consecinte pe plan medico –
sanitar prin afectarea sanatatii si capacitatii de munca a muncitorilor . Aceste aspecte
genereaza in ultima instanta pierderi economice , care rezulta din scaderea capacitatii de
munca fizica si intelectuala , scoaterea din circuitul productiv ( temporar sau definitiv ) a
unui mare numar de muncitori , ca urmare a imbolnavirilor si accidentelor profesionale.
Metodele moderne de combatere a zgomotului si vibratiilor sunt :

 metode de natura tehnica , care consta in realizarea de utilaje si agregate
silentioase
 metode de natura sociala , care consta in inlaturarea aspectului de noxa
sociala pe care o prezinta poluarea cu zgomote si vibratii ,
 metode de natura medico-sanitara , care consta in protejarea individului
impotriva efectelor complexe provocate de aceste noxe .
11
TEMA
Intrebari :
1. Ce trebuie sa verifici inainte de inceperea lucrului la masina simpla sau speciala?

2. Unde sunt montate aparatorile la masina simpla ?
3. Ce este interzis cand se lucreaza cu fierul de calcat electric?
4. Ce trebuie sa verifici inainte de inceperea lucrului la presa de calcat cu abur ?
5. Care sunt tipurile de accidente de munca ?
6. Care sunt metodele de combatere a zgomotului ?
Normele de prevenire si stingere a incendiilor
Pe linie de PSI trebuie sa respecti urmatoarele norme :
1. Sa sesizezi serviciul administrativ de orice abatere sau situatie care ar putea provoca
incendii sau avarii.
2. Sa nu arunci bete de chibrituri sau resturi de tigari aprinse pe jos sau in cosurile de
hartie .
3. Sa nu fumezi sau sa umbli cu foc deschis pe coridoare sau in birouri cand se curata
parchetul cu substante inflamabile
12
4. Sa nu fumezi in locuri unde sunt depozitate materiale combustibile sau unde este afisat
“ FUMATUL INTERZIS “ .
5. Sa nu folosesti prize defecte , cabluri rupte , cu izolatia deteriorata sau fara stecher .
6. Sa nu pui in acelasi timp mai multe aparate electrice in aceeasi priza , utilizand dublu
sau triplu stecher .
7. Sa nu umbli la instalatii , aparate sau tablouri electrice . Orice defectiune va fi adusa la

cunostinta serviciului administrativ pentru remediere ;
8. Sa nu blochezi culoarele si scarile de acces cu materiale ce ar putea impiedica

evacuarea bunurilor in caz de incendiu sau interventie pentru stingere. Iesirile pentru
evacuare , in caz de incendiu , nu trebuie sa fie blocate sau incuiate .
9. La terminarea programului , inainte de parasirea locului de munca , se vor scoate toate

stecherele din priza , se va stinge lumina si se va verifica sa nu ramana tigari aprinse .
In caz de incendiu se procedeaza astfel :
a. se da alarrma , anuntandu-se totodata si conducerea ;

b. se intrerupe curentul electric ;
c. se asigura prima interventie pentru localizarea si stingerea focului,
folosindu-se mijloacele cele mai apropiate de stingere din dotare ;
d. se iau masuri de evacuare , din calea focului , in prima urgenta : documente secrete ,
actele de evidenta si contabilitate si documentele tehnice deosebite;
13
TEMA
Intrebari :
1. Ce trebuie sa respecti pe linie de PSI ?
2. Cum procedezi in caz de incendiu ?

Măsuri de prim ajutor
1. REGULI GENERALE DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR ÎN CAZ DE

ACCIDENTARE
Prin acordarea primului ajutor sanitar intelegem ingrijirea urgenta a unui ranit sau
infectat, inainte de a fi posibila acordarea unei asistente medicale calificate.
14
In anumite imprejurari, cand nu este posibil sa se acorde in timp util ajutorul sanitar,
se impune ca ranitii sa-si acorde singuri primul ajutor (pansament sumar, oprirea unei
hemoragii prin apasare pe artera care sangereaza).
De asemenea, ranitii isi pot acorda si ntre ei (unul altuia) primul ajutor sanitar.
La acordarea primului ajutor trebuie respectate urmatoarele reguli :

 să se îndepărteze persoanele din jur;
 să se examineze complet şi rapid răniţii ;
 cel care dă primul ajutor să aibă grijă să nu agraveze starea răniţilor .
Pentru a îndepărta pericolu1 şocului, trauma, sau pentru a evita agravarea 1ui, rănitul
trebuie menţinut în condiţii cât se poate mai liniştite, în poziţie culcat, cu capul ceva mai jos
decât restul corpului. În anotimpul rece rănitul va fi acoperit cu
o pătură, cu un palton etc.
Rănitului trebuie să i se adreseze cuvinte de încurajare
şi trebuie împiedicat să-şi vadă rana. În nici un caz nu i se va
da să bea alcool.
Primul ajutor de urgenţă se acordă chiar 1a locu1 unde este descoperit rănitu1
(hemostaza provizorie, imobi1izarea fracturilor, ca1marea durerilor etc.).
Prin rană sau plagă se înţelege o leziune a pielii însoţită sau nu de o atingere a
ţesuturilor profunde (muşchi. oase, organe, artere. nervi etc.).
Primul ajutor în răni, constă în curăţirea rănii, care se face cu tampoane de tifon luate
cu pensa, sau direct cu mâna dezinfectată cu alcool,
îndepărtând din rană resturile mai însemnate de îmbrăcăminte,
aşchii de lemn, moloz etc., fără a mobiliza cheagurile de sânge
care opresc provizoriu hemoragia în rană.
Se mai poate folosi apa bine fiartă în prealabil.
Dezinfecţia rănii propriu-zise se face cu apă oxigenată, soluţie
de rivanol etc, iar a zonei din jur, cu tinctură de iod, alcool etc.
După curăţirea rănii, se execută dezinfecţia cu tinctură de iod

15
sau cu apă oxigenată, când plaga sângerează abundent. Pansarea rănii constă din:
 aplicarea compreselor sterile;
 aplicarea unui strat de vată;
 înfăşarea (bandajarea) rănii.
Nu se atinge cu mâna faţa compreselor care se aşează pe rană, pentru a se

evita infecţia. Putem folosi feşe de tifon, sau materiale improvizate, ca ştergare, basmale,
cearceafuri din care se rup fâşii. Aceste materiale trebuie să fie spălate şi dezinfectate prin
călcare cu fierul încins.
3. ÎNFĂŞAREA RĂNILOR CAPULUI

Există mai multe tehnici de înfăşare a capului şi anume:
3.1. Înfăşarea în formă de cruce. După câteva ture de fixare pe

frunte şi ceafă, faşa se trece sub bărbie. De aici este dusă vertical
peste creştetul capului, apoi, sub bărbie, spre fi dusă din nou orizontal de sub barbie la
ceafă şi apoi pe frunte;
3.2. Înfăşarea în formă de nod. Se foloseşte în rănile la frunte

cu hemoragii. Se ia o faşă care se aplică cu mijlocul pe una din
tâmple. Capetele sunt trecute pe tâmpla opusă, unde se
încrucişează sub formă de nod. De aici unul din capete trece
peste creştet, celălalt - pe sub bărbie şi se încrucişează, de
unde sunt duse iar spre tâmpla opusă. Se termină printr-o
circulară pe frunte şi pe ceafă .
3.3. Înfăşarea unui ochi. Se începe cu câteva circulare peste frunte şi ceafă, apoi faşa
este trecută peste ureche şi de acolo, oblic în sus, peste ochiul bolnav. Se face o nouă tură
peste funte şi ceafă repetându-se toate mişcările de câteva ori. Se termină printr-o circulară
pe frunte şi pe ceafă.
Pentru nas se foloseste o faşă în formă de praştie; o faşă lungă de un metru,
bifurcată la capete. Mijlocul praştiei se aplică peste pansamentul care acoperă rana.
Ramurile de jos ale feşei se trec deasupra urechilor şi se leagă pe creştetul capului; ramurile
de sus se încrucişează pe cele de jos, se trec pe sub ureche şi se leagă la ceafă.
16
Pentru bărbie, mijlocul praştiei se fixează de bărbie. Ramurile de jos se ridică prin
faţa urechilor legându-se pe creştetul capului; ramurile de sus se trec pe ceafă şi de
acolo, după ce se încrucişează sunt duse pe frunte unde se înnoadă.
5. ÎNFĂŞAREA MEMBRELOR
Înfăşarea în formă de 8, se foloseşte pentru menţinerea unor pansamente la mână,
talpă, cot şi genunchi.
5.1. La mână se începe cu două-trei ture pe mână, apoi faşa este

trecută pe antebraţ, unde se fac încă două-trei ture, după care se
reântoarce pe mână, încrucişând prima mişcare în spirală. Se
termină printr-o circulară pe mână.
5.2. La cot, membrul superior este îndoit, în unghi drept. Bandajul

începe pe antebraţ cu câteva ture, revine la antebraţ; se termină prin
câteva circulare pe cot.
5.3. La genunchi, este bine ca bandajul să se aplice pe genunchiul

întins. Începem prin câteva ture pe gambă, după care trecem
deasupra genunchiului.
6. PRIMUL AJUTOR ÎN HEMORAGII

Orice ruptură a unui vas sanguin este urmată de o pierdere de sânge numită
hemoragie.
După felul vasului care sângerează, hemoragia poate fi: arterială, venoasă sau
capilară.
După locul unde se produce, hemoragia este externă şi internă. În hemoragia
internă sângerarea are loc într-o cavitate închisă (de exemplu, cavitatea abdominală,
toracică, craniană). Hemoragiile arteriale sunt mai periculoase decât cele venoase.
0 hemoragie externă poate fi oprită provizoriu astfel:

a) 0 hemoragie capilară mică, prin simpla spălare a plăgii cu
17
apă oxigenată şi tamponare cu compresa sterilă;

b) 0 hemoragie mijlocie, printr-un pansament complex;
c) 0 hemoragie arterială mai importantă, prin apăsarea manuală. Se apasă artera
deasupra plăgii, la punctul de compresiune cel mai apropiat, în rănile membrelor, sau
pe capătul dinspre inimă al arterei, în raniIe gâtului şi ale capului.
6.1. Oprirea hemoragiilor mari ale membrelor

Se face cu ajutorul unui garou. Garoul poate fi improvizat
din tub elastic de cauciuc, dintr-o cameră de bicicletă, o cravată, o
curea etc. Se aplică numai în rănile membrelor şi întotdeauna
deasupra cotului şi a genunchiului, la distanţă de plagă, acolo
unde se simt pulsaţiile arterei respective şi unde aceasta poate fi
mai bine comprimată.
Garoul se strânge până la oprirea hemoragiei. În caz de exerciţiu practic el trebuie să
fie strâns până la oprirea pulsului.
Între garou şi tegument se aplică o faşă sau o bucată de pânză pentru a nu se
produce leziuni ale pielii. De haină se prinde un bilet pe care sunt trecute numele rănitului,
ora şi minutul punerii garoului. Garoul poate fi păstrat maxim o
oră şi jumătate, întrucât, datorită opririi circulaţiei sângelui, se
poate produce cangrenarea membrului respectiv. Din aceste
motive, la fiecare 20 de minute vom slăbi garoul pentru
restabilirea circulaţiei, după care îl vom strânge din nou şi
continuăm transportul.
În cazul când nu se poate folosi garoul (hemoragia la cap,
piept, abdomen) se aplică pansamente compresive, adică
pansamente strânse puternic.
Prin îndoirea la maximum a membrelor şi prin aşezarea la îndoitura încheieturii
respective a unui rulou de tifon sau vată, se obţine, de asemenea, oprirea unei hemoragii.
Hemoragiile nazale se opresc introducând în nas bucăţi de tifon sau de vată îmbibate în
apă oxigenată.
8. PRIMUL AJUTOR ÎN ARSURI

Arsurile sunt de trei feluri: arsuri de gradul I, de gradul II, de gradul III.
18
8.1. Arsurile de gradul I se caracterizează printr-o înroşire şi o uşoară

inflamare a pieIii.
8.2. Arsurile de gradul II se deosebesc prin apariţia unor băşici pline cu un

lichid alb- gălbui.
8.3. Arsurile de gradul III prezintă, de regulă, pe lângă leziunile aratate la

primele două grade, necroza (mortificarea) şi, în cazuri grave, chiar
carbonizarea ţesuturilor.
Primul ajutor constă în scoaterea hainelor de pe suprafaţa arsă a
corpului după care se procedează diferit, în funcţie de gradul arsurii. La
arsurile de gradul II şi III se aplică pe suprafaţa arsă un pansament steril
uscat, evitându-se cu grijă spargerea băşicilor cu lichid, fapt care creează pericolul de
infectare: apoi rănitul se evacuează la spital. Pentru preântâmpinarea stării de şoc, arşii vor
fi încălzţi şi dacă e posibil, li se va da ceai cald îndulcit. Arsurile pot produce şocul când
suprafaţa lor depăşeşte 10 cm², iar peste 30 cm² este foarte frecvent.
Gravitatea şocului în arsuri depinde în primul rând de întindere şi în mod secundar de

adâncime. Carbonizarea unui membru este mai puţin periculoasă decât dacă sunt numai
arsuri de gradul doi.
9. PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE ELECTROCUTARE

Electocutatul este un mare accidentat, un şocat cu mari tulburări
hemodinamice şi metabolice, care necesită reanimare intensivă şi de mare urgenţă.
19
În cazul accidentelor de acest gen, se iau următoarele măsuri:

 Se face deconectarea imediată a instalaţiei de tensiune ;
 Dacă deconectarea de la sursa de curent nu este posibilă se iau măsuri pentru
îndepărtarea accidentatului prin folosirea unei haine uscate , funii uscate, scânduri
uscate sau a oricărui material neconducător de electricitate ;
 Nu se admit folosirea pentru îndepărtarea accidentatului a materialelor umede sau
metalice ;
 Accidentatul este tras de haină, dacă aceasta este uscată, fără a i se atinge corpul;
 Persoana care va trage accidentatul, va avea mâinile izolate.
Ordinea manevrelor care se execută în aceste cazuri este următoarea :

1.Asigurarea libertăţii căilor aeriene, prin poziţionarea corectă a capului;
2.Efectuarea respiraţiei artificiale ;
3.Masajul cardiac.
9.1. Respiraţia artificială

În cazul pierderii cunoştinţei şi al opririi sau diminuării respiraţiei, executăm de
urgenţă respiraţia artificială prin metoda de insuflare directă "gură la gură" sau "gură la
nas".
Pentru aceasta, culcăm rănitul pe spate, îi curăţăm gura
de mucozităţi, de pământ, cu degetul arătător învelit într-o batistă
şi-i desfacem îmbrăcămintea, care eventual îi strânge gâtul şi
pieptul. Dăm capul rănitului cât mai mult pe spate şi îi aşezăm o
batistă, o bucată de pânză sau tifon în dreptul gurii şi al nasului.
Tragem aer în plămâni, după care aplicăm gură pe gura
sau nasul rănitului, suflând puternic până observăm ridicarea
pieptului acestuia (se produce inspiraţia). Dacă insuflaţia se face
pe gură, nasul rănitului se strânge între două degete sau se
apasă cu obrazul pentru a împiedica ieşirea aerului. Ridicăm gura
de la gura sau nasul rănitului şi aşteptăm câteva secunde până
ce aerul insuflat iese din plămâni (se produce expiraţia).
20
Repetăm insuflarea de 12-14 ori pe minut

timp îndelungat, până apare respiraţia normală.
Când nu se poate executa respiraţia
artificială prin insuflarea directă a aerului (răni ale
feţei etc.), folosim metoda manuală, rănitul fiind
aşezat cu faţa în sus şi cu un sul făcut din haine
sau din pătură sub torace. Aerul pătrunde în plămâni când mâinile sunt întinse şi duse la
spate (inspiraţie).
Aerul iese din plămâni când mâinile sunt asezate pe piept şi se apasăcu putere
(expiraţie). Mişcările se vor repeta de 12-14 ori pe minut până la apariţia respiraţiei
normale.
9.2. Masajul cardiac

Victima se aşează pe un plan tare.
Se apasă sternul cu podul palmelor pus unul
peste celălalt .
Compresiile ritmice se
execută în 1/3inferioară a
sternului .
21
Manevrele
de respiraţie
artificială se execută
concomitent cu
masajul cardiac de
către o a doua persoană .
Frecvenţa compresiilor este de 60-80 compresii/min.

Se face o insuflaţie pulmonară la 5 compresii .
După ce au fost luate măsurile de prim ajutor, se impune transportul de urgenţă, la cel mai
apropiat spital.
Identificarea partilor componente ale masinii simple
Fig. 1. partile componente ale masinii simple de cusut .
22
1. volantul masinii
2. dispozitivul de reglare a desimii cusaturii
3. maneta de actionare a dispozitivului de intarire a cusaturii
4. zona de coasere
5. butonul pornit / oprit
6. pedala de actionare a motorului
23
Identificarea partilor componente ale mecanismului de coasere
1. ACUL
Acul este o ustensila metalica cu lungime mare fata de grosime , pentru coaserea
materialelor ( textile , hartie , materiale plastice ) .
Acul de cusut folosit la masina simpla industriala ( vezi fig. 2. ) are urmatoarele parti
componenete :
1- tija acului
2- corpul acului
3- varful acului
4- urechea acului
5- canalul lung
6- canalul scurt
Fig.2.
Acul este fixat pe tija port- ac ce are miscare de ridicare si coborare .
2. APUCATORUL
Este organul de lucru la masina de cusut simpla cu suveica , care serveste la prinderea
buclei formate in partea canalului scurt al acului , marind bucla si trecand-o peste corpul
suveicii in care se gaseste mosorelul cu ata .
Apucatorul are urmatoarele parti componente ( vezi fig.3) :
24
1- corpul apucatorului
2- varful apucatorului
3- axul pe care se monteaza
suveica
Fig.3 .
3. SUVEICA
Suveica are urmatoarele parti componente :
Fig.4.
1. corpul suveicii
2. lamela cu ajutorul careia se monteaza suveica pe axul apucatorului
3. ghiara de fixare
4. lamela de tensionare a atei
5. surub de reglare a tensiunii atei
6. mosorelul
4. TRANSPORTORUL
25
Transportorul este piesa care datorita miscarilor sale de inaintare si retragere precum si de
ridicare si coborare produce deplasarea materialului .
Materialul este dirijat prin dispozitive adaptabile masinii de cusut sau de catre lucrator .
Clasificarea transportoarelor :
 transportoare cu un singur rand de dinti pentru materiale subtiri
 transportoare cu doua randuri de dinti pentru materiale de grosime medie
 transportoare cu trei randuri de dinti pentru materiale groase
Transportorul deplaseaza materialul cu o lungime dinainte stabilita , denumita pasul
cusaturii .
Fig.5 - transportor cu trei randuri de dinti
5. DISPOZITIVUL DE TENSIONARE AL ATEI
Dispozitivul de tensionare are rol de franare in debitarea cantitatii de ata necesara unui nou
ciclu de coasere .
Reglarea tensiunii de franare a firului acului se realizeaza prin insurubarea sau desurubarea
26
surubului 4 .
Dispozitivul de tensionare ( vezi fig 6. ) este compus din :
Fig. 6
1 – discuri
2 – resort
3 – piesa filetata
4 – surub
6. DEBITORUL INTINZATORUL
Debitorul intinzatorul serveste la debitarea atei pentru formarea buclei in partea canalului
scurt al acului , precum si pentru reglarea cusaturii .
Debitorul intinzator executa miscari de ridicare si coborare.
La miscarea de coborare debiteaza cantitatea de ata necesara formarii buclei in jurul
suveicii si apucatorului .
La miscarea de ridicare , intinde ata in asa fel ca bucla formata sa alunece peste corpul
apucatorului .
Shema debitorului intinzator este prezentata mai jos ( vezi fig.7) :
27
Fig. 7
1- orificiul prin care trece ata

2- debitor
7. PICIORUSUL DE PRESARE
Fara piciorusul de presare nu se poate realiza deplasarea materialului in timpul coaserii.

28
Transportorul nu poate misca materialul daca nu este presat spre placa acului de catre
piciorus.
Piciorusul de presare ( vezi fig 8) se compune din :
1- brat de ridicare si coborare

2- cama cu ajutorul careia se
realizeaza ridicarea si
coborarea
3- opritor
4- tija pe care se fixeaza
picirusul
5- piciorusul de presare
6- resort
7- surub de reglarea presiunii
Fig. 8
8. TAIETORUL AUTOMAT DE FIR

La terminarea cusaturii ata este taiata de taietorul automat de fir .
9. APARATOAREA ACULUI
Aparatoarea acului este un dispozitiv de protectie , pentru a nu ajunge accidental cu mana
sub ac.
29
1. Prezentarea masinii
Masina simpla de cusut datorita cusaturii pe care o realizeaza este intrebuintata la

majoritatea operatiilor din confectii.
Masina functioneaza cu doua fire de ata infirate unul la ac , iar al doilea la suveica . Masina
este actionata cu un motor electric care asigura o viteza de coasere de 6000 impunsaturi /
min.
In figura de mai jos este prezentat capul masinii simple de cusut cu urmatoarele repere:
1. volantul masinii ;
2. dispozitivul de reglare a pasului cusaturii ;
3. parghia ce actioneaza dispozitivul de intarire a cusaturii ;
4. dispozitivul de bobinare a suveicii
5. conducator de fir;
6. dispozitivul de protectie la debitor ;
7. dispozitiv de tensionare a atei ;
8. tija acului ;
9. piciorus de presare ;
30
In figura de mai jos sunt prezentate acul cu dispozitivul de protectie la ac , piciorusul de

presare si transportorul .
31
In figura de mai jos este prezentat dispozitivul de bobinare a mosorului .
Mai jos sunt prezentate suveica si mosorul cu ata .
32
In figura de mai jos sunt prezentate suveica si locul unde se monteaza :
Mai jos este prezentat tabloul de comanda al masinii simple. Persoana ( cursantul ) care
opereaza la masina simpla de cusut are acces doar la butonul de pornire / oprire.
33
Celelalte interventii la tabloul de comanda se fac de catre personalul specializat .
Cusatura are acelasi aspect pe ambele fete ale produsului cusut . Lungimea
pasului de cusatura este variabil de la 0 la 5mm , in functie de necesitati .
Conditia esentiala in asigurarea rezistentei si aspectului estetic al cusaturii o constitue
legatura celor doua fire care formeaza cusatura . In acest sens punctele de legatura ale
cusaturii simple trebuie sa fie formate la mijlocul grosimii straturilor cusute .( vezi fig.a )
Abaterea punctelor de legatura intre cele doua fire prin deplasare catre fata sau dosul
cusaturii determina un aspect inestetic , rezultand cusatura insirata pe fata (vezi fig. b) sau
cusatura insirata pe dos ( vezi fig.c)
Asigurarea unei cusaturi cu aspect normal se obtine prin reglarea corespunzatoare a
tensiunii celor doua fire de ata .
34
2. Deservirea masinii
Masina simpla de cusut este deservita de catre un operator care trebuie sa asigure
deservirea , intretinerea si ungerea corespunzatoare cu normele tehnice de folosire ale
masinii .
Pentru a fi utilizata in mod rational in procesul de productie , masina simpla de cusut
necesita urmatoarele lucrari de pregatire :
 Curatirea de praf si scame a corpului masinii si mesei de lucru ;
 Infirarea firelor de ata la ac si suveica si introducerea suveicii in masina
 Cuplarea motorului electric cu sursa de energie ;
 Coaserea pe deseuri de material pentru verificarea cusaturii ;
3. Defecte intervenite la coasere
In functionarea masinii simple de cusut pot intervenii o serie de defectiuni . Cele mai
frecvente sunt descrise in continuare .
35
Ruperea frecventa a firului superior ( de la ac ):

 Neregularitati de torsiune a firului sau firul este prea gros ; se va inlocui firul sau acul
 Acul nu are forma potrivita masinii ; se va inlocui acul;
 Supratensionarea firului ; se va reduce tensionarea firului ;
 Orificiul placii masinii este uzat ; se va recalibra orificiul placii masinii ;
Ruperea frecventa a firului inferior ( de la suveica ):

 Firul este supratensionat ; se va slabi arcul penitei suveicii ;
 Penita suveicii este uzata ; se va poliza sau inlocui penita ;
 Bobina este inversata in suveica sau este supraincarcata ; bobina se se va aseza
corect in suveica sau se va descarca la limita necesara ;
Flotari neregulate ale cusaturii :

 Acul este stramb sau montat prea adanc in tija ; se va inlocui acul sau se va monta in
pozitie corecta ;
 Apucatorul este uzat ; se inlocuieste apucatorul ;
Ruperea acului de cusut :

 Materialul este prea gros si dur ; tragerea materialului se va face moderat ;
 Suveica este montata gresit ; se va montata corect suveica
 Acul este prea subtire pentru materialul care se coase ; se va inlocui acul cu unul mai
gros ;
Insirarea cusaturii :
 Firul este supratensionat sau prea slab ; se va remedia prin reglarea
corespunzatoare a tensiunii firelor ;
36
Incretirea materialului la coasere :

 Firele sunt supratensionate ; se va slabi tensiunea firelor ;
 Dintii transportorului sunt uzati ; se inlocuiesc dintii ;
 Pasul cusaturii este prea mare ; se va regla pasul corespunzator grosimii
materialelor;
Perforarea materialului :
 Acul are varful uzat sau prea gros ; se va inlocui acul ;
 Pasul cusaturii este prea mic ; se regleaza pasul cusaturii ;
4. Masuri de protectia muncii
La masinile simple de cusut se pot produce accidente de munca mecanice si electrice .

Accidentele mecanice pot surveni de la :
 Acul de cusut , prin intepari la degete ;
 Piciorus , prin strivire ;
 Cureaua de transmisie , prin smulgeri si intepaturi ;
Accidentele electrice pot surveni de la :

 Defectarea carcasei intrerupatorului;
 Supraincalzirea motorului electric ;
 Producerea de scurtcircuit prin nelegarea instalatiei la pamant;
Pentru a se evita accidentele este obligatoriu sa se respecte urmatoarele :

 Curatirea si ungerea se vor face numai dupa ce a fost intrerupt curentul electric
 Punerea masinii in functiune se face dupa ce dispozitivele de protectie la ac si la
transmisie au fost montate in pozitia de lucru ;
 Pornirea si oprirea masinii se vor face numai prin pedala ,fara a se pune mana pe
volant ;
 In timpul lucrului , privirea va fi indreptata asupra lucrului si a utilajului;
 Schimbarea sau punerea curelei in timpul functionarii masinii este interzisa;
37
 Toate reparatiile si interventiile la masina de cusut se vor face de catre personal

calificat ;
 In timpul functionarii , daca se aud zgomote neobisnuite , operatorul este obligat sa
opreasaca masina si sa anunte instructorul ;
Identificarea masinii de incheiat – surfilat
Masina de incheiat – surfilat pe langa cusatura de asamablare ( incheiere ) executa

si surfilarea marginii taiate a semifabricatului , impiedicand astfel desirarea materialului .
In industria confectiilor exista urmatoarele masini de incheiat - surfilat :
 masina de incheiat - surfilat cu un ac si trei fire
 masina de incheiat - surfilat cu doua ace si patru fire
 masina de incheiat - surfilat cu doua ace si cinci fire
Cusaturile executate cu aceste masini prezinta o elasticitate si rezistenta foarte mare
atat in procesul de confectionare cat si in procesul de purtare .
Mecanismul de coasere este format din :

 unul sau doua ace ( depinde de modelul masinii ) care au aceeasi forma ca acul
masinii simple, diferind doar dimensiunea
 doua apucatoare / greifere ( vezi fig.)
 piciorus de presare care are acelasi rol cu piciorusul masinii simple
 transportor care are acelasi rol cu transportorul masinii simple
 cutit pentru taierea surplusului de material
 dispozitiv de tensionare
Atentie ! Masina de incheiat surfilat nu poseda suveica , alimentarea apucatoarelor cu

ata se face de pe bobine .
Cusatura la masina de incheiat surfilat se realizeaza prin impletirea atei acului cu atele
apucatoarelor .
38
Cele doua apucatoare sunt numite , apucator superior montat in partea dreapta si
apucator inferior montat in partea stanga a acului .
39
fig.10
In fig. 10 sunt prezentate partile componente ale masinii de incheiat – surfilat.
1. suportul bobinelor de ata

2. dispozitive de tensionare
3. zona de coasere
4. masa masinii
40
5. butoanul pornit / oprit

6. jgheab de evacuare a deseurilor
7. pedala de ridicare a piciorusului
8. pedala de actionare a motorului
Prezentarea masinii
Masina de incheiat si surfilat este un utilaj de baza in industria confectiilor .

Aceasta masina efectueaza cusaturi de incheiat si surfilat sau numai cusaturi de surfilat .
Actionarea masinii se face de la un motor electric care asigura o viteza de coasere de 7 000
impunsaturi /min.
In figura de mai jos este prezentat capul masinii de incheiat si surfilat cu urmatoarele repere
41
1. suportul bobinelor
2. volanta masinii
3. dispozitiv de tensionare ;
4. filtru cu ulei siliconic pentru emolierea atelor
5. dispozitiv de protectie la ac ;
6. acele ;
In figura de mai jos este prezentata zona de coasere a masinii de cusut si surfilat ,
cu urmatoarele repere :
42
1. vizorul de protectie la ace ;

2. acele ;
3. cutitul de taiere a marginii materialulul ;
4. piciorusul de presare ;
5. transportor ;
Masina poate functiona cu un ac sau doua ace si este alimentata cu trei, patru sau
cinci fire in functie de numarul acelor si apucatoarelor. Acele folosite la aceasta masina sunt
de finetea 70, 80 si 90 in functie de grosimea materialelor . La materialele subtiri se
43
folosesc ace de finetea 70.
In figura de mai jos este prezentata masina de cusut si surfilat cu 2 ace si 5 fire .
Pentru coasere se foloseste ata cu finetea de 85/3 Nm si 100/4 Nm in functie de grosimea

materialelor
44
Cusatura realizata la aceasta masina este de incheiere si surfilare avand pasul reglabil in
lungime de 2-3,5 mm iar in latime de 2,5 mm- 7mm.
In figura de mai jos este prezentata masina de cusut si surfilat cu 2 ace si 4 fire .
45
In figura de mai jos sunt prezentate cusaturi de surfilare cu pasi diferiti .
46
3 pasi , 5 pasi, 8 pasi 10 pasi /cm
In figura de mai jos sunt prezentate cateva exemple de cusaturi realizate de masina de
incheiat si surfilat:
1. surfilarea tivurilor ;
2. surfilarea detaliilor asamblate in prealabil in masina simpla ;
3. incheiere si surfilare a doua detalii, cu taierea surplusului de material;
4. incheiere si surfilare a doua detalii, cu incretirea unui detaliu ( pentru volane)
5. incheiere si surfilare a doua detalii, cu incretire si introducere de paspoile ;
47
Deservirea masinii
In procesul de productie masina de incheiat si surfilat este deservita de catre un singur

operator . Acesta trebuie se respecte toate regulile privind pregatirea pentru lucru , infirarea
atei , reglarea cusaturii , coaserea si incheierea lucrarii.
Infirarea atei
Trebuie sa verifici daca bobinele de ata au finetea , compozitia fibroasa si culoarea

corespunzatoare din documentatia tehnica . Pentru aceasta trebuie sa citesti eticheta din
interiorul bobinei si sa compari cu fisa tehnica ( sau bonul de lucru ).
Infirarea atei la masina se face incepandu-se cu asezarea bobinelor cu fir pe suport . Firele
de ata se introduc prin orificiile de conducere dupa care sunt trecute prin tensionatoarele de
fir .
In figura de mai jos este prezentata schema de infirare a masinii de surfilat cu 2 ace si patru
fire .
48
Mai jos sunt prezentate schemele de infirare a graifarelor , la masina cu 2 ace si 5 fire.
49
50
Reglarea cusaturii
Reglarea cusaturii se obtine prin reglarea tensiunii firelor si a tuturor organelor de lucru ( fii
foarte atent la instructor cand regleaza cusatura ).
Coaserea
Coaserea propriu zisa se face dupa ce s-a reglat cusatura . In acest sens trebuie sa
parcurgi urmatorii pasi :
 actionezi pedala pentru ridicarea piciorusului ;
 introduci materialul sub piciorus ;
 cobori piciorusul ( eliberezi pedala actionata anterior )
 actionezi pedala pentru pornirea masinii ;
 mentii pedala actionata atata timp cat dureaza coaserea ;
51
Defecte intervenite la coasere
In functionarea masinii de incheiat si surfilat pot intervenii o serie de defectiuni . Cele mai
frecvente sunt descrise in continuare .
Ruperea acului datorita urmatoarelor cauze :

 acul folosit are finete necorespunzatoare ; se schimba acul cu cel prescris ;
 fixarea necorespunzatoare a acului ; se monteaza acul corespunzator;
Ruperea firului de ata la coasere :

 finetea firului de ata nu corespunde cu finetea acului ; se va schimba acul masinii sau
firul de ata ;
 firul de ata este supratensionat sau subtensionat ; se va regla tensiunea firului
Alunecarea materialului de sub piciorusul masinii :

 piciorusul nu preseaza suficient ; se va mari presiunea piciorusului
 transportorul este dereglat ; se regleaza transportorul ;
Materialul nu se transporta ritmic :

 dintii transportorului sunt uzati sau transportorul este dereglat ; se vor inlocui dintii
sau se va regla transportorul ;
 talpa piciorusului are asperitati ; se inlocuieste piciorusul ;
Cusatura are pasi neuniformi :

 acul este montat incorect ; se va regla pozitia acului ;
 apucatoarele nu au pozitia corespunzatoare ; se va regla pozitia apucatoarelor in
functie de pozitia acului ;
In figura de mai jos este prezentata o cusatura de incheiere si surfilare cu 2 ace si 4 fire cu
intoarcerea lantisorului la capat , observa cum arata o cusatura corect executata si
posibilele defecte ce pot sa apara .
52
Identificarea masinii de cusut cu acoperire
Masina de cusut cu acoperire , pe langa cusatura de acoperire executa si aplicarea

bentitelor la tricouri sau articole de lenjerie .
In industria confectiilor exista urmatoarele masini Uberdek :

 masina Uberdek cu doua ace si trei fire ;
 masina Uberdek cu doua ace si patru fire ;
 masina Uberdek cu trei ace si cinci fire ;
Cusaturile executate cu aceste masini prezinta o elasticitate si rezistenta foarte mare
atat in procesul de confectionare cat si in procesul de purtare .
Mecanismul de coasere este format din :
53
 doua sau trei ace ( depinde de modelul masinii ) ;

 unul sau doua apucatoare / greifere ( depinde de modelul masinii);
 piciorus de presare care are acelasi rol cu piciorusul masinii simple ;
 transportor care are acelasi rol cu transportorul masinii simple ;
 dispozitiv de tensionare ;
Atentie ! Masina Uberdek nu poseda suveica , alimentarea apucatoarelor cu ata se

face de pe bobine .
Cusatura la masina Uberdek se realizeaza prin impletirea atei acului cu atele
apucatoarelor .
Pentru aplicarea bentitei se monteaza pe masini dispozitivele de bentita .
In figura de mai jos este prezentat capul masinii Uberdek .
54
1. orificii de alimentarea atei ;

2. dispozitive de tensionare a atei ;
3. dispozitiv de curatare a atei ;
4. ace ;
5. dispozitiv de protectie la ace ;
Masina de cusut cu acoperire se foloseste la confectionarea imbracamintei din

55
tricot,formand o cusatura de acoperire a marginilor care se destrama usor.

Modelul clasic functioneaza cu trei fire din care doua la ace si unul la apucator.
Exista masini cu trei ace , prevazute cu depunatoare de fir in fata
acelor,functionand,astfel,cu cinci fire de ata ,din care trei fire la ace,un fir la apucator si un fir
la depunatore ( vezi fig. de mai jos )
Masina Uberdek poate avea placa de baza :

 plata
56
 sub forma de cilindru

Masina plana este utilizata la coaserea tivurilor si a marginilor la produsele plane.
Masina tip cilindru se foloseste la coasarea tivurilor si marginilor la produsele
tubulare.
In figura de mai jos este prezentat capul masinii Uberdek cu placa de baza sub
forma de cilindru, cu urmatoarele repere :
1. ace ;
3. dispozitiv de protectie la ace ;
4. dispozitiv de aplicat bentita ;
57
Masina Uberdek , indiferent de forma placii de baza , are urmatoarele organe de lucru :
58
1. acele ;
2. depunatorul superior de fir ( pentru acoperirea superioara a cusaturii );
3. dispozitiv de protectie la ac
4. piciorusul de presare ;
5. transportorul ;
6. ghidaj pentru executarea tivului ;
7. apucatorul ( graifarul );
59
Acele ( poz. 1) - transporta firele prin material si formeaza buclele de impletire.Cele

doua ace ( sau trei ) sunt montate in paralel la aceasi tija la niveluri diferite :acul din dreapta
este montat mai sus iar cel din stinga,mai jos.Aceasta diferenta de nivel este conditionata de
faptul ca prinderea buclelor formate de ace se face de catre un singur apucator si la
momente diferite.Se utilizeaza ace cu finetea 70,80,90 in functie de finetea materialului
Apucatorul (poz.7 )- are rolul de a prinde buclele acelor si de a forma bucla prin care
acestea patrund la impunsatura urmatoare.
Transportorul ( poz.5)- actioneaza materialul de jos in sus si de la dreapta la
stinga,realizind o miscare complexa.
Piciorusul ( poz.6)- are acelasi rol ca si la masina simpla.Piciorusul este prevazut
cu doua orificii pentru cele doua ace.
Masina Uberdek tip cilindru este dotata cu aceleasi organe lucratoare,cu
deosebirea ca apucatorul si transportorul au forme diferite.
Fazele de formare a cusaturii
Cusatura de acoperire se formeaza cu trei fire,dintre care doua la ace si unul la

apucator.
Cusatura de acoperire de pe fata exterioara are aspectul unui tighel dublu iar cea
de pe fata interioara aspectul cusaturii in zig-zag.
In figura de mai jos este prezentat aspectul cusaturii uberdek cu doua ace si trei
fire .
60
Fazele de formare a cusaturii sunt :

 faza I - acele patrund in material si formeaza buclele ;
 faza II - apucatorul retine buclele formate de ace,iar aceste isi continua cursa de
ridicare.Transportorul deplaseaza cu un pas materialul in spatele masinii,iar
apucatorul efectueaza o miscare laterala spre fata masinii,pentru a depune buclele
in directia de lucru a celor doua ace ;
 faza III - acele coboara printre bucle si apucator,iar apucatorul se retrage in pozitie
de repaus ;
 faza IV - buclele aluneca de pe apucator pe ace , iar conducatoarele tensioneaza
firele,realizand forma finala a cusaturii ;
 faza V - firul de la apucator este retinut de ace ,iar apucatorul inainteaza din nou
catre buclele acelor si ciclul se repeta ;
61
Mecanismele masinii
 mecanismul de actionare
 mecanismul acelor
 mecanismul debitorului de fir
 mecanismul apucatorului
 mecanismul piciorusului
 mecanismul transportor
 mecanismul de ungere
Dispozitive atasate masinii de cusut cu acoperire
1. Alimentator de elastic – alimenteaza elasticul constant pentru articole de lenjerie ,

costume de baie ,etc.
62
2.Dispozitive de aplicat bentita – cu ajutorul lor se aplica bentia la tricouri , articole de

lenjerie , etc.
Modul de indoire a bentitei este prezentat mai jos :

 indoire simpla ;
 indoire dubla ;
indoire simpla indoire dubla
63
Cusaturi realizate cu masina de cusut cu acoperire

1. Tivuri la maneci si la terminatia diveselor articole de lenjerie si sport ;
64
2. Aplicat bentite de diverse dimensiuni ( in functie de dimensiunile dispozitivelor ) la

articole sport si de lenjerie.
65
3. Aplatizari la orice articol de imbracaminte .

Aplatizarea este o cusatura care se executa peste cusatura de incheiat si surfilat , pentru a-i
mari rezistenta .
66
In figura de mai sus este prezentat un tricou cu aplatizare la gat si pe cusatura manecii
raglan .
Aplatizarea se poate face si in scop ornamental , prin alimentarea depunatoarelor
de fir de la ace , cu fire de alte culori dacat materialul.
In figura de mai jos este prezentat un tricou cu aplatizare ornamentala.
Cusatura este executata la o masina Uberdek cu trei ace,cu alimentarea
depunatoarelor de fir de la ace .
67
4. Aplicat elastic la costumele de baie si articole de lenjerie
5. Aplicat dantele la diverse aricole.
68
6. Aplicat elastic la pantaloni
69
70
Functionarea si deservirea
Pregatirea masinii consta in lubrifierea si reglarea cusaturii.

Lubrifierea se face im punctele de lubrifiere ( masinile din laborator au lubrifiere
automata )
La coaserea unor materiale cu grosimi diferite de cele cusute anterior , se
procedeaza astfel :
 se schimba acele coespunzator cu grosimea materialelor ;
 se folosesc dispozitive pentru orientarea tivului ;
 se folosesc dispozitive pentru aplicarea bentitei ;
 se infireaza firelor de ata la ace si apucator ;
 se face o cusatura de proba ;
 se verifica materialul cusut ca aspect,finete si uniformitate a pasilor de cusatura ;
Mai jos sunt prezentate secevnte din infirarea apucatorului ( graifarului )
71
72
73
Defecte intervenite la coasere :
1. Ruperea atei la ac ;
2. Ruperea firelor de la apucator ;
3. Ruperea acelor ;
4. Ruperea apucatorului ;
5. Scapari de ochiuri la coasere ;
1.Ruperea atei la ac are urmatoarele cauze :

 Dispozit. de tensionare este prea strins - se regleaza tensiunea ;
74
 Conducatoarele de fir sint uzate – se inlocuiesc conducatoarele de fir ;

 Firul de ata este necorespunzator - se inlocuieste firul de ata ;
 Finetea firului de ata nu corespunde cu finetea acelor - se inlocuieste firul ;
2. Ruperea firelor de la apucator are urmatoarele cauze :

 Firul este necorespunzator - se inlocuieste firul ;
 Conducatorul de fir are rizuri - se slefuieste ;
 Dispozitivul de tensionare este dereglat - se regleaza pozitia dispozitivului ;
3 .Ruperea acelor au urmatoarele cauze :

 Firul de la ac este supratensionat - se regleaza tensiunea fielor ;
 Acele sint uzate - se inlocuiesc acele ;
 Finetea acelor nu corespunde cu materialul - se monteaza un ac corespunzator ;
 Acele sint montate necorespunzator - se corecteaza pozitia acelor ;
 Materialul este retinut sau tras de cate operator - se lasa materialul sa mearga liber ;
4. Ruperea apucatorului are urmatoarele cauze :

 Apucatorul nu este montat corect - se monteaza apucatorul in pozitie
corespunzatoare ;
 Apucatorul loveste in transportor - se monteaza corect ;
 Apucatorul loveste in placa masinii - se monteaza corect ;
5. Scapari de ochiuri la coasere au urmatoarele cauze :

 Acul este montat gresit - se monteaza corect ;
 Acul este stramb sau uzat - inlocuirea acului ;
 Firul este prea rasucit - inlocuirea firului de ata ;
 Acul este prea subtire - se monteaza ace corespunzatoare ;
 Acul nu este potrivit la apucator - pozitionarea corecta a acului ;
75
 Apucatorul este montat gresit - corectarea pozitiei apucatorului ;
In figura de mai jos este prezentat un tricou ce are tivul incretit datorita reglajului incorect la
transportor.
Pagina de informatii
Broderia este o operatie ornamentala aplicata la imbracaminte cu rol estetic.

Broderiile se clasifica in:
 broderii aplicate
76
 broderii decupate
 broderii liniare
Broderiile aplicate sunt cusaturi feston formate pe suprafata detaliilor produsului de

brodat.Broderia aplicata se efectueaza pe baza de desen sau de figuri ce se aplica pe
materialul de brodat cu ajutorul unui dispozitiv .
Broderiile se executa cu ajutorul gherghefului ,pe care se fixeaza materialul pentru
coasere.Folosirea gherghefului este necesara pentru ca tesatura pe care se brodeaza sa fie
bine intinsa si sa se poata misca in masina dupa necesitatea tehnologiei de executie.
Broderiile decupate sunt cusaturi feston pentru ornamentarea imbracamintei pe baza de

desen.Aceasta cusatura se efectuiaza prin umplerea desenului cu ata de brodat,dupa care
partea ce reprezinta negativul broderiei se decupeaza,raminind in broderie numai partea
festonata.Broderia decupata se
Realizeaza cu masini speciale e brodat care festoneaza desenul pe liniile stabilite pe
principiul masinii de cusut zig-zag.
Broderiile liniare sunt cusaturi feston pentru garnituri efectuate mecanic. Aceste
cusaturi sunt formate din linii de cusatura cu marimi si forme diferite pe suprafata produsului
brodat.Broderiile liniare se obtin cu ajutorul masinilor de
brodat care functioneaza pe principiul pasilor de cusut zig-zag.Acestea pot functiona cu unul
pina la patru ace,executand in paralel una sau mai multe cusaturi cu aceleasi caracteristici.
Identificarea masinii automate de brodat
77
In figura de mai jos este prezentata masina automata de brodat cu urmatoarele repere :
1. - butonul de oprire urgenta pentru pericole neprevazute

2. capetele de coasere
3. dispozitivul de tensionare a atei de la suveica
4. dispozitivul de bobinare a atei de la suveica
5. diplay
a. panou de comanda
6. butonul de pornire/ oprire
7. unitatea de discheta
8. dispozitivul de prindere a gherghefului
9. mecanismul apucatorului
78
10. masa de depozitare a instrumentelor de lucru
Mai jos sunt prezentate supirturile bobinelor cu ata .
Obs. Firele de ara sunt trecute prin tuburi de plastic pentru a se evita depunerea de scame
pe fire si pentru evitarea incurcarii firelor pe traseu .
79
In figura alaturata este prezentat capul masinii

de brodat cu urmatoarele repere :
1. – dispozitive de tensionare
2. -butonul de conectarea / deconectarea
capului
3. – butonul de pozitionarea capului de
brodare la o anumita pozitie
4. - butonul de pornirea capului / oprirea
in momentul aparitiei unui defect
5. – piciorusul de presare
6. – suveica
80
Mai jos este prezentat mecanismul apucatorului cu urmatoarele repere :

1. – varful apucatorului
2. - axul pe care se monteaza suveica
81
82
Cheile de pe capul de brodat
Cheia de atragere atentiei

 Te pune in tema daca capul este conectat ( ledul este aprins)
Pozitionarea capului de brodat in aria de coasere - becul este aprins
 Capul nu este conectat , apasa si tine apasat mai putin de trei secunde .
Pozitionarea capului de brodat la schimbarea culorilor , becul nu este prea mult
timp aprins .
Dupa intreruperea programului :
 Cand capul este deschis , apasa cheia
83
Cheia de mers inapoi

Dupa intreruperea programului :
 Apasa cheia de mers inapoi pentru insailarea atei
Cheia de START / STOP

Inainte de pornirea programului si dupa intreruperea programului :
 Apasa cheia de pornirea programului .
In timpul derularii programului :

 Apasa cheia de intrerupere a derularii programului .
i Daca ledul de sus clipeste repede , acolo este o tulburare a capului de
coasere , opreste masina si anunta instructorul
Pregatirea ramei
Mai jos este prezentat modul de fixare a materialelor / articolelor confectionate, in gherghef
.
84
Dupa fixarea materialelor in gherhef , urmeaza introducerea gherghefului in masina .
Nu pune mana sau degetele pe capul mesei deschise .

Pericol sa-ti prinzi degetele intre rama de brodat si masa .
Nu lasa obiecte in zona de miscare a ramei de brodat .
Pericol de deteriorare prin cadere .
 Impinge rama 1 pana ce intra in locasul 3.
85
Atentie risti sa defectezi masina .
Conectarea masinii pornit / oprit
86
Pornirea masinii :
 verifica daca toate conectarile sunt deschise
 intoarce butonul 1 in pozitia “I”
 cand lampa 2 de avertizare este oprita ( dupa 4 secunde ) apasa butonul 3.
Informatii :
Daca lampa 2 ramane deschisa , nu este posibila conectarea masinii . Atunci cauza
principala este diferenta de tensiune fata de tensiunea admisa + 15 % respectiv -14%.
Masina are nevoie de verificarea conectarilor de catre personalul tehnic.
Asteapta sa apara mesajul “ continue with clear “ - continua cu Clear (apare

dupa 6 secunde )
Apasa cheia Clear
Oprirea masinii :
87
 intoarce butonul 1 pe pozitia “O”

Informatii :
Dupa ce ai oprit masina , tu trebuie sa astepti 10-15 secunde inainte de a porni masina din
nou . Daca masina este pornita inainte de 10-15 s , se poate sa apara un semnal sonor .
Infirarea masinii
In figura de mai jos este prezentat modul de infirarea al masinii de brodat .

Procedeaza identic pentru fiecare ac la ambele capete.
88
89
Selectarea modelului
Pe display apar modelele incarcate in masina si-ti selectezi modelul dorit conform
instructiunilor de mai jos .
Coloana din dreapta sau stanga se poate selecta folosind tastele sageti .
jos –selectare linie de dedesubt
sus – selectare linia de deasupra
Dupa selectarea modelului apasa cheia pentru coasere .

Mai jos este prezentat un model de broderie in lucru .
90
Dimensioneze produsul
Conditiile tehnice dimensionale ale produsului si detaliilor componente,precum si

abaterile tehnice dimensionale ale acestora sunt stabilite de norma interna a unitatii
respective raportata la conditiile nationale si internationale.
Dimensiunile produsului sunt intocmite in ordinea importantei detaliilor si pe
grupe dimensionale.
Tabelul de mai jos cuprinde exemple pentru dimensiunile detaliilor pentru o bluza pentru
femei.
Reperul Indicatia Talia Marimea Tolerante

dimensionala 42 44 46 48
a Lungimea I 40 cm 40 40 40 0.5
spatelui pana la II 38.5 38.5 38.5 38.5
talie
b Lungimea totala I 63.6 63.6 63.6 63.6 1
la spate
91
c Lungimea I 61.3 61.3 61.3 61.3 1

manecii II 59.3 59.3 59.3 59.3
d Latimea spatelui
pe linia omoplati I-II 34.6 36 37.4 38.8 0.5
e Latimea bluzei
pe linia bust I-II 46 48 50 52 1
f Latime maneca 15.3 16 16.7 18.4 0.5

la rascroitura I-II
g Latimea mansetei I-II 6 6 6 6 0.2
Marimea abaterilor este stabilita in functie de marimea si de importanta detaliului la

produs.Astfel,pentru dimensiunile mari,abaterile pot fi pina la 1.5
cm,iar pentru dimensiunile mici,de 0.1-0.5 cm.
Verifice aspectul produsului
Calitatea produselor finite dupa calcare se poate verifica prin controlul

unitar (bucata cu bucata) sau prin sondaj.
Controlul unitar consta in verificarea fiecarui produs confectionat.
Controlul calitatii produselor se desfasoara pe baza normelor tehnice in vigoare,care
prevad conditiile, de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca fiecare produs,dimensiunile
produsului in faza finala,precum si abaterile admisibile fata de aceasta dimensiune.
La controlul calitatii produselor,se verifica pe langa dimensiunile prevazute in norma
interna, atat aspectul final, cat si calitatea executiei in procesul de confectionare si finisare.
Pentru unele produse confectionate din tricot,se utilizeaza aparate de control prevazute
cu manechin pe care se imbraca produsul pentru control.
92
In urma controlului pot fi constatate anumite defecte ca :

Formarea luciului
Acest defect apare la toate categoriile de tesaturi si tricoturi,fiind inadmisibil la tesaturile din
lana si tip lana.
Luciul pe suprafata produselor se formeaza la cusaturi,tivuri,buzunare si alte detalii de la
produsul calcat.
Formarea luciului pe suprafata produselor se datoreste presiunii masinii de calcat,umezirii
insuficiente si duratei de calcare necorespunzatoare.Luciul se elimina prin aburirea scurta a
locului lucios pe produs.
Deformarea produsului prin calcare

Acest defect se manifesta prin modificarea formei si a unor dimensiuni ale detaliilor.Pentru
eliminarea defectului,produsul deformat se recalca,prin asezarea corecta pe masa de calcat
sau pe presa.
Aparitia cutelor si a umflaturilor

Acest defect se produce din cauza asezarii incorecte pe suport sau a umezirii excesive si a
uscarii insuficiente.Aceste defecte se inlatura prin asezarea produsului intins bine pe suport
si calcarea lor pana la uscarea suficienta.
Degradarea produsului prin ardere

Aceasta defectiune se produce ca urmare a temperaturii prea ridicate la presa sau la
masina de calcat.De asemenea,o alta cauza,care poate produce arderea este folosirea
unei panze de calcat prea subtiri sau calcarea direct pe material.
Incadrarea pe clase de calitate
Produsele textile sunt cuprinse pe criterii specifice pentru fiecare din cele patru clase
de calitate :
lux ,extra ,super si masa-care stau la baza omologarii , incadrarii si stabilirii preturilor pentru
noile produse.
Se prezinta orientativ,pe grupe de prduse,,criteriile dupa care se acorda punctaje pentru
incadrarea in clase de calitate,conditiile de calitate fiind prevazute diferentiat pentru fiecare
93
grupa de produse in standard specific astfel :
Criterii de incadrare pe clase de calitate la tesaturi

1.Tipul,finetea(densitatea de lungime) firelor si torsiunea lor
2.Tipul de contextura
3.Finisajul
4.Natura materiei prime
5.Greutatea tesaturii
6.Gradul de noutate
7.Numarul de culori
8.Tehnoprezentarea
Conditii de calitate pentru cele 4 clase :
 tesaturi tip bumbac
 tesaturi tip lina
 paturi
 covoare
 tesaturi subtiri tip in-cinepa
 tesaturi tip matase
 produse de galanterie (cravate,fulare,papioane,basmale,broboade)
Criterii de incadrare pe clase de calitate la tricotaje

1.Gradul de complexitate
2.Natura materiei prime
3.Finisajul
4.Gradul de noutate(aspect estetic)
5. Accesorii si pasmanterie ( nasturi , cartarame , capse , butoni , fermoare , dantele ,
broderii , bentite , panglici )
6.Tehnoprezentarea
Conditii de calitate pentru cele 4 clase
 tricotaje din bumbac
 tricotaje din fire poloesterice
 tricotaje din fire poliamidice
 tricotaje din fire de matase artificiala
94
Criterii de incadrare pe clase de calitate la confectii

1. Gradul de complexitate
2. Natura materiei prime
3. Accesorii si pasmanterie
4. Gradul de noutate,aspectele estetice
5. Tehnoprezentarea
Marca de fabricatie
Marcile sunt semne dinstinctive folosite de intreprinderi pentru a deosebi
produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice si similare ale altor intreprinderi,precum si
pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor.
95
PROTECTIA MEDIULUI
# SUSȚINEREA POLITICII VERZII ÎN PROGRAMUL DE IMPLEMENTARE

AL PROIECTULUI
# ELIMINAREA DISCRIMINĂRII DE ORICE FEL
Activitățile proiectului vor fi implementate cu respectarea principiului “Poluatorul
plăteşte”, ce stabileste răspunderea pentru prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului
conform Directivei 2004/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004.
Încurajăm toți operatorii economici să-și îmbunătățească procesul de producție astfel încât
impactul negativ asupra mediului înconjurător să se diminueze
Nu poluați apele! Ne aparțin tuturor și viața depinde de ele!
Nu depozitați deșeuri poluante sau radioactive în spații neamenajate!
Transportul substanțelor periculoase poate dăuna grav mediul!
Susțineți activitățile derulate cu ajutorul energieie verzi, nepoluante!
Reduceți sau eliminați acțiunile dăunătoare

mediului, dezastrele cauzate de elementele
prezente în acer, în măsura în care acestea
dăunează apelor, solului, speciilor sau
habitatelor naturale protejate.
”Daună” înseamnă o modificare negativă măsurabilă a unei resurse naturale sau o

deteriorare măsurabilă a unui serviciu legat de resursele naturale
Pe lângă daunele aduse mediului se ține cont și de activitățile profesionale care prezintă un
risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu.
Refacerea mediului ar trebui să se efectueze în mod eficient, asigurându-se realizarea
obiectivelor pertinente. Participați prin acțiuni benefice mediului, care vă sunt la îndemână!
97
Asigurați-vă că mașina dumneavoastră are emisii reduse de
dioxid de carbon.
Colectați gunoiul menajer selectiv; plasticul se dezintegrează
în 47 de ani!
„Resurse naturale” înseamnă speciile și habitatele naturale
protejate, apele și solurile; Asigurați-le mediul natural
propice dezvoltării și supraviețuirii în cele mai bune condiții
”Regenerare”, inclusiv „regenerare

naturală”, înseamnă în cazul apelor, speciilor și
habitatelor naturale protejate, revenirea la starea
inițială a resurselor naturale prejudiciate.
participați la împăduriri, nu tipăriți un e-mail dacă nu
este necesar protejați pădurile –sunt plămânul verde al
planetei;
NU TAIATI NECONTROLAT!
98

Suport de Curs Confectioner

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs Confectioner

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.

Fisa de informatii Lectia 1

Muncitorii din industria confectiilor trebuie sa poarte echipmamentul de protectie

Fisa de informatii Lectia 2

Normele specifice de securitatea muncii la masina de croit mobila

2. Inainte de punerea in functiune a masinii , muncitorul este obligat sa verifice daca :

3. Inainte de inceperea lucrului , se va regla aparatoarea cutitului , in functie de grosimea

6. Pentru evitarea accidentelor care ar putea fi provocate din neatentie , se interzice

, pentru a se evita taieturile la maini si numai cu masina scoasa de sub tensiune.

Normele specifice de securitatea muncii la masinile de cusut simple si speciale

2. Este interzis muncitorilor sa tina piciorul pe pedala de punere in functiune a masinii in

3. In timpul lucrului , sunt interzise discutiile , privirea muncitorului trebuind sa fie

4. Masinile de cusut simple vor fi prevazute cu aparatori la tija acului si la cureaua de

6. In timpul lucrului , distanta de la capul muncitorului la masina va fi de minimum 30 cm

7. Pentru evitarea accidentelor produse cu ocazia ruperii acelor , se interzice lucrul la

8. Tensiunea instalatiei de iluminat local la masini va fi de 24 V .

15. Dupa terminarea programului de lucru , masina va fi deconectata de la sursa de

Instructiunile de mai sus se aplica la urmatoarele masini :

c. masina de insailat cu doua fire ;

1. Este interzis muncitorilor neinstruiti sa lucreze cu fierul de calcat electric .

2. Este interzis muncitorilor sa lucreze cu fierul electric al carui conductor de alimentare

4. Partea metalica a mesei pentru calcat va fi legata la centura de impamantare , iar

8. Pentru evitarea pericolului de incendiu , fierul de calcat electric va fi asezat numai pe

10. Deconectarea fierului de calcat electric , de la sursa de alimentare cu energie electrica

Normele specifice de securitatea muncii la fierul de calcat cu abur

1. Este interzis sa se tina degetul pe parghia de declansare a aburului de la fierul de

2. Conductele de alimentare cu abur a fierului de calcat vor fi etanse si bine izolate ,

Normele specifice de securitatea muncii la presele de calcat cu abur

1. Inainte de inceperea lucrului , muncitorul este obligat sa verifice :

 daca elementele instalatiei de abur sau de aer comprimat ( ventile , flanse ,

2. Este interzis muncitorilor neinstruiti sa lucreze la presa de calcat .

4. Este interzis muncitorilor sa tina picioarele pe pedala de actionare a elementelor presei

5. Este interzis muncitorilor ca , dupa declansarea presei , sa tina mana pe produsul ce

6. Este interzis muncitorilor sa intervina la instalatiile electrice , pneumatice , hidraulice

7. Dupa terminarea programului de lucru , presa se va deconecta de la sursa de

Tipuri de accidente de munca

Categoriile accidentelor de munca :

2. Accidente chimice . In industrie muncitorii intra deseori in contact cu o serie de

3. Accidente electrice . Electrocutarile pot avea loc in urmatoarele situatii :

In afara de accidentele indicate , ce se pot preveni respectand normativele specifice

Metodele moderne de combatere a zgomotului si vibratiilor sunt :

1. Ce trebuie sa verifici inainte de inceperea lucrului la masina simpla sau speciala?

Fisa de informatii Lectia 3

Normele de prevenire si stingere a incendiilor

Pe linie de PSI trebuie sa respecti urmatoarele norme :

7. Sa nu umbli la instalatii , aparate sau tablouri electrice . Orice defectiune va fi adusa la

8. Sa nu blochezi culoarele si scarile de acces cu materiale ce ar putea impiedica

9. La terminarea programului , inainte de parasirea locului de munca , se vor scoate toate

In caz de incendiu se procedeaza astfel :

a. se da alarrma , anuntandu-se totodata si conducerea ;

Fisa de informatii Lectia 4

1. REGULI GENERALE DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR ÎN CAZ DE

La acordarea primului ajutor trebuie respectate urmatoarele reguli :

După curăţirea rănii, se execută dezinfecţia cu tinctură de iod

Nu se atinge cu mâna faţa compreselor care se aşează pe rană, pentru a se

3. ÎNFĂŞAREA RĂNILOR CAPULUI

3.1. Înfăşarea în formă de cruce. După câteva ture de fixare pe

3.2. Înfăşarea în formă de nod. Se foloseşte în rănile la frunte

5.1. La mână se începe cu două-trei ture pe mână, apoi faşa este

5.2. La cot, membrul superior este îndoit, în unghi drept. Bandajul

5.3. La genunchi, este bine ca bandajul să se aplice pe genunchiul

6. PRIMUL AJUTOR ÎN HEMORAGII

0 hemoragie externă poate fi oprită provizoriu astfel: