SF Spital Memoriu General-Semnat

MUNICIPIUL BUCURESTI, SECTOR 3, STRADA G. DEM. TEODORESCU, NR. 11-13, CAMERA NR.
2, Ap 19
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
E-mail: office.rpa10@gmail.com
STUDIU DE FEZABILITATE
EXTINDEREA ARIPILOR A1, A4 A SPITALULUI

UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI CU REGIM
DE INALTIME Sth+P+3E/ Sth+P+6E, AMENAJARI
PARCARI EXTERIOARE
BENEFICIAR: SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI

PROIECTANT GENERAL: REZIDENTIAL PREMIUM ARH S.R.L.
PROIECT NUMARUL: 16/2022
FAZA ELABORARE PROIECT: S.F.
DATA ELABORARII PROIECT: 11/2022
Proiect: EXTINDEREA ARIPILOR A1, A4 A SPITALULUI UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI CU REGIM DE INALTIME ....
............. .. Sth+P+3E/ Sth+P+6E, AMENAJARE PARCARI EXTERIOARE
Amplasament: MUNICIPIUL BUCURESTI, SECTOR 5, SPLAIUL INDEPENDENTEI, SPLAIUL INDEPENDENTEI, NR. 169
Beneficiar: SPITALULUI UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI Page 1 of 211
MUNICIPIUL BUCURESTI, SECTOR 3, STRADA G. DEM. TEODORESCU, NR. 11-13, CAMERA NR. 2, Ap 19
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
COLECTIV DE ELABORARE
1. Arhitectura
Coordonator proiect Arh. Marius PETRESCU.................
Arhitect sef echipa de proiectare Arh. Sorin CONSTANTINESCU..
2. Rezistenta:
Ing. cu specializare inginerie civila Ing. Marius Vlad TANASE
3. Instalații:
Ing. cu specializre instalatii – termo-ventilatii si climatizare Ing. Liviu CIMPUREANU
Ing. cu specializare instalatii – sanitare Ing. Florin BESU
Ing. cu specializare instalatii – electrice Ing. Ciprian OJOG
4. SPECIALIST ANALIZA COST BENEFICIU SI MODELARE FINANCIARA :
Catalin Florin STERE
5. SPECIALIST ECHIPAMENTE MEDICALE
Mihai PEPTAN
6. STUDII ENERGETICE :
Ing. Amalia GIANTARU
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
BORDEROU
A. PIESE SCRISE
CAPITOLUL 1.
INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII
1.1 Denumirea obiectivului de investiții;
1.2 Ordonatorul principal de credite/investitor
1.3 Ordonatorul de credite (secundar/terțiar)
1.4 Beneficiarul investiției;
1.5 Elaboratorul Studiului de Fezabilitate
CAPITOLUL 2.
SITUAȚIA EXISTENTĂ SI NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI / PROIECTULUI DE
INVESTIȚII
2.1 Concluziile Studiului de Prefezabilitate
2.2 Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri
instituționale și financiare
2.3. Analiza situației existente și identificarea necesităților și a deficiențelor
2.4. Analiza cererii de bunuri si servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu si lung privind
evoluția cererii, in scopul justificării necesitații obiectivului de investiții.
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice
CAPITOLUL 3.
IDENTIFICAREA, PROPUNEREA SI PREZENTAREA A MINIMUM DOUA SCENARII /
OPȚIUNI TEHNICO-ECONOMICE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE
INVESTIȚII.
3.1. Particularități ale amplasamentului:
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafața terenului,
dimensiuni in plan, regim juridic - natura proprietății sau titlul de proprietate, servituți, drept
de preempțiune, zonă de utilitate publică, informații/obligații/constrângeri extrase din
documentațiile de urbanism, după caz);
b) relații cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile;
c) orientări propuse fată de punctele cardinale și fată de punctele de interes naturale sau
construite;
d) surse de poluare existente in zonă;
e) date climatice și particularități de relief;
f) existenta unor: - rețele edilitare in amplasament care ar necesita relocare/protejare, in
măsura in care pot fi identificate;
- posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe
amplasament sau in zonă imediat învecinată; existenta condiționărilor specifice in cazul
existenței unor zone protejate sau de protecție;
- terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
și siguranță națională;
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic
elaborat conform normativelor in vigoare, cuprinzând:
(i) date privind zonarea seismică;
(ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convențională și
nivelul maxim al apelor freatice;
(iii) date geologice generale;
(iv) date geotehnice obținute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fișe complexe cu
rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu
recomandările pentru fundare și consolidări, hârți de zonare geotehnică, arhive accesibile,
după caz;
(v) Încadrarea in zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundații) in conformitate cu
reglementările tehnice in vigoare;
(vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite in baza studiilor existente, a
documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunțate bibliografic.
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural şi tehnologic:
- caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții;
- varianta constructivă de realizare a investiției, cu justificarea alegerii acesteia;- echiparea
și dotarea specifică funcțiunii propuse.
3.3. Costurile estimative ale investiției:
- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea in considerare a
costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare
corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții;
- costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a investiției
publice.
3.4. Studii de specialitate, in funcție de categoria și clasa de importantă a construcțiilor,
după caz:
- studiu topografic;
- studiu geotehnic și/sau studii de analiză și de stabilitate a terenului;
- studiu hidrologic, hidrogeologic;
- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficientă ridicată pentru
creșterea performanței energetice;
- studiu de trafic și studiu de circulație;
- raport de diagnostic arheologic preliminar in vederea exproprierii, pentru obiectivele de
investiții ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică;
- studiu peisagistic in cazul obiectivelor de investiții care se referă la amenajări spatii verzi
și peisajere;
- studiu privind valoarea resursei culturale;
- studii de specialitate necesare in funcție de specificul investiției.
3.5. Grafice orientative de realizare a investiției
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
CAPITOLUL 4.
ANALIZA FIECĂRUI / FIECĂREI SCENARIU/OPȚIUNI TEHNICO-ECONOMICE
PROPUSE
4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și
prezentarea scenariului de referință
4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de
schimbări climatice, ce pot afecta investiția
4.3. Situația utilităților și analiza de consum:
- necesarul de utilități și de relocare/protejare, după caz;
- soluții pentru asigurarea utilităților necesare.
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții:
a) impactul social și cultural, egalitatea de șanse;
b) estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: in faza de realizare, in
faza de operare;
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor
protejate, după caz;
d) impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic in care acesta
se integrează, după caz.
4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiară: fluxul
cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară
4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economică:
valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu sau, după
caz, analiza cost-eficacitate
4.8. Analiza de senzitivitate
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor
CAPITOLUL 5.
SCENARIUL / OPȚIUNEA TEHNICO-ECONOMICĂ OPTIMĂ, RECOMANDATĂ
5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,
financiar, al sustenabilității și riscurilor
5.2. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e)
5.3. Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) privind:
a) obținerea și amenajarea terenului;
b) asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului;
c) soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv,
tehnic, funcțional-arhitectural și economic, a principalelor lucrări pentru investiția de bază,
corelată cu nivelul calitativ, tehnic și de performanta ce rezultă din indicatorii tehnico-
economici propuși;
d) probe tehnologice și teste.
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții:
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată in lei, cu

TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), in conformitate cu devizul
general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanta - elemente fizice/capacități fizice
care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții - și, după caz, calitativi, in
conformitate cu standardele, normativele și reglementările tehnice in vigoare;
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți in funcție de
specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții;
d) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată in luni.
5.5. Prezentarea modului in care se asigură conformarea cu reglementările specifice
funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale
aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice
5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare
și economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de stat/bugetul local,
credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte
surse legal constituite.
CAPITOLUL 6.
URBANISM, ACORDURI SI AVIZE CONFORME
6.1. Certificatul de urbanism emis in vederea obținerii autorizației de construire
6.2. Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
6.3. Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de
diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor
acordului de mediu in documentația tehnico-economică
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităților
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
6.6. Avize, acorduri și studii specifice, după caz, in funcție de specificul obiectivului de
investiții și care pot condiționa soluțiile tehnice
CAPITOLUL 7.
IMPLEMENTAREA INVESTIȚIEI
7.1. Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de
investiții (in luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiției,
eșalonarea investiției pe ani, resurse necesare
7.3. Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare
7.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale
CAPITOLUL 8.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
CAPITOLUL 9. ANEXE
9.1. Anexa 1: Deviz General si devize pe obiecte.
B. PIESE DESENATE
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
A. PIESE SCRISE
1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii
PREZENTA DOCUMENTAȚIE ESTE ELABORATA ÎN CONFORMITATE CU
PREVEDERILE HOTĂRÂRII GUVERNULUI NR. 907/2016 PRIVIND ETAPELE DE
ELABORARE ȘI CONȚINUTUL-CADRU ALE DOCUMENTAŢIILOR TEHNICO-
ECONOMICE AFERENTE OBIECTIVELOR/PROIECTELOR DE INVESTIŢII FINANŢATE
DIN FONDURI PUBLICE.
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii
EXTINDEREA ARIPILOR A1, A4 A SPITALULUI UNIVERSITAR DE URGENTA
BUCURESTI CU REGIM DE INALTIME STH+P+3E/ STH+P+6E, AMENAJARI PARCARI
EXTERIOARE.
1.2. Ordonator principal de credite/investitor

MINISTERUL SANATATII
1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)

MINISTERUL SANATATII PRIN PLANUL NATIONAL DE REDRESARE SI
REZILIENTA COMPONENTA C12 SANATATE
1.4. Beneficiarul investiţiei
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI (S.U.U.B.)
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate
REZIDENTIAL PREMIUM ARH S.R.L.
2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de

investiţii
Spitalul a fost conceput și construit la nivelul standardelor și nevoilor anilor
70 pentru o populație mult mai mică decât cea pe care o deservește astăzi. În anul
1978 a fost deschis Spitalul Clinic al Municipiului București (SCMB) .
La inaugurare cuprindea următoarele specialităţi: Medicină Internă, Chirurgie,
Neurologie, Oftalmologie, Obstetrică-Ginecologie, Ortopedie, A.T.I., Laborator
analize, Laborator Anatomie Patologică, Radiologie, Explorări funcţionale.
Modificările ulterioare (1984-2005) au dus la diversificarea serviciilor medicale în
cadrul unor secţii şi compartimente nou înfiinţate, dar au existat şi secţii care au fost
transferate în alte spitale.
– Secţii transferate: Medicină Internă (sub conducerea D-lui Prof. Dr. Pompiliu
Popescu), Balneologie şi Recuperare Medicală (sub conducerea D-lui Prof. Dr.
Teleki).
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
– Secţii şi compartimente noi: Unitatea de Primire a Urgentelor avand în componenţă

salon de supraveghere critici si salon de necritic, Compartimentul de Hematologie şi
Hemobiologie, Compartimentul pentru Prevenirea şi Controlul Infecţiilor Nosocomiale,
Secţia Clinică de Neurochirurgie, Secţia Clinică Chirurgie Plastică Microchirurgie
Reconstructivă, Compartimentul de Angiografie, Centrul de Hemodializă,
Compartiment Chirurgie Toracică, Compartimentul Chirurgie Cardiovasculară, Secţia
Recuperare Neurologică, Secţia Clinică Hematologie, Cabinet de Planificare
Familială.
– Policlinica spitalului s-a transformat in Ambulatoriu SUUB si ulterior a fost preluat
Ambulatoriul de Copii şi Tineret Cotroceni.
– Secţii şi compartimente noi în perioada 2005-2008: Cardiologie Intervenţională,
Unitatea de Urgenţe Neurologie, Compartiment ORL., Compartimentul Clinic de
Nefrologie, Compartimentul Endocrinologie, Compartiment Diabet
zaharat, Compartiment Prematuri, Compartiment Chirurgie Artroscopică. Spitalul
Universitar de Urgenţă Bucureşti este un spital de mari dimensiuni. În spital se pot
trata un mare numar de afecţiuni, spitalul acoperind întreaga paletă de specialităţi
medicale cum ar fi: medicină internă, cardiologie, gastroenterologie, neurologie,
neurochirurgie, chirurgie generală, ortopedie, ginecologie, chirurgie cardio-vasculară
etc.
Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti este o unitate spitalicească care în acest
moment nu are datorii; în cadrul spitalului beneficiază de asistenţă medicală anual un
numar de 300.000 de pacienţi din care aproximativ 70.000 sunt internaţi.
Unitatea de Primiri Urgente din cadrul Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti
este situata la primul nivel al institutiei, accesul pacientilor realizandu-se dinspre
Splaiul Independentei, in Str. Dr. Leonte, pe rampa de acces pentru ambulante.
Aceasta unitate deserveste urgentele medico-chirurgicale in primul rand pentru
pacientii care locuiesc in sectoarele 5 si 6 ale capitalei, dar si pentru pacienti din
celelalte sectoare ale Bucurestiului, precum si din judetele limitrofe sau zonale.
Colectivul Unitatii de Primire Urgente este format dintr-o echipa tanara, ambitioasa,
cu spirit intreprinzator, foarte dedicata si devotata ideii de salvare a vietii.
Intrucat SUUB este un spital regional tip I A, fiind integrat in programe nationale
precum programul STEMI sau cel de tromboliza acuta in caz de AVC ischemic, in
UPU sosesc in mod current pacienti din toata zona de sud a Romaniei si, izolat, din
institutii spitalicesti aflate oriunde in tara sau strainatate.
In UPU exista spatii special concepute pentru activitatile desfasurate: triaj,
resuscitare, urgente majore si minore, investigatii paraclinice.
Personalul angajat in UPU participa constant la congrese stiintifice, cursuri de
pregatire pe diverse teme, conferinte, dezbateri. Medicii angajati in UPU sunt
formatori pentru medicii rezidenti de medicina de urgenta si pentru medicii inscrisi la
atestatul de urgente spitalicesti.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Cladirea existenta necesita o refacere a fatadei si teraselor, imbunatatire a acestora

din punct de vedere termic, refacerea instalatiilor de apa, canal, electricitate si incalzire
precum si introducerea unui sistem de ventilatie/ conditionare a aerului.
Spatiile de spitalizare necesita o reabilitare a circuitelor de fluide medicinale interne,
de curenti slabi, de monitorizare pacienti precum si de comunicare interna si IT (retea
plus servere retea si terminale dedicate in zonele de ingrijire bolnavi).
De asemenea este de dorit o creare a unor circuite dedicate, specializate pentru
transportul automat pe verticala a probelor biologice dar si a deseurilor medicale si a
rufelor murdare.
Consideram obligatorie refacerea transportului pe verticala prin inlocuirea lifturilor cu
unele moderne si performante care sa permita o crestere a capacitatii de transport pe
cele 15 lifturi disponibile.
Este necesara refacerea si crearea unor circuite de siguranta si protectie impotriva
incendiilor, usi antipanica si de izolare, precum si a unei scari exterioare suplimentare,
pentru evacuare.
Dotarea spatiilor medicale si de cazare cu mobilier si aparatura medicala uzuala este
de asemenea necesara pentru a putea reda, in conditii normale si corecte, toate spatiile
circuitului medical.
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în
prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea
promovării obiectivului de investiţii şi scenariile/opţiunile tehnico-
economice identificate şi propuse spre analiză
Pentru obiectivul de investiții tratat în prezența documentație nu s-a elaborat Studiu
de Prefezabilitate, prin urmare descrierea necesității și oportunității promovării
obiectivului de investiții, precum și prezentarea scenariilor tehnico-economice
identificate și propuse se vor descrie în prezența documentație, în conformitate
cu conținutul cadru al acesteia.
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante,
structuri instituţionale şi financiare
Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 este dovada angajamentului
decidenților din sectorul de sănătate și a Guvernului României de a asigura și promova
sănătatea ca factor determinant cheie al unei dezvoltări durabile a societății românești,
inclusiv din punct de vedere social, teritorial și economic, ca motor de progres și
prosperitate a națiunii.
Strategia furnizează cadrul general de intervenție pentru eliminarea punctelor slabe
identificate în sectorul de sănătate prin: reducerea inegalităților importante existente în
sănătate, optimizarea utilizării resurselor în serviciile de sănătate în condiții de cost-
eficacitate crescută folosind medicina bazată pe dovezi și, nu în ultimul rând, la
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
îmbunătățirea capacității administrative și a calității managementului la toate nivelurile.

Strategia este un instrument cadru menit să permită o articulare fermă la contextul
european și a direcțiilor strategice formulate în „Strategia Europa 2020” (Health 2020) a
Organizației Mondiale a Sănătății. Regiunea Europa se încadrează în cele 7 inițiative
emblematice ale Uniunii Europene. Documentul strategic este elaborat în contextul
procesului de programare a fondurilor europene aferente perioadei 2021 —2027 și
reprezintă un document de viziune justificat și de necesitatea îndeplinirii condiționalității
ex-ante prevăzută de Poziția Serviciilor Comisiei cu privire la dezvoltarea Acordului de
Parteneriat și a programelor în România pentru perioada 2021 —2027, precum și a
recomandărilor de țară formulate de Comisia Europeană cu privire la sectorul sanitar.
Totodată, Guvernul Romaniei dorește crearea cadrului general de dezvoltare a politicilor
de sănătate pentru perioada 2021-2027 prin elaborarea Planului național de relansare și
rezilență și a bugetului aferent ce va fi finanțat prin „Mecanismul de relansare și reziliență”
și care urmează a fi supus procedurilor de aprobare ale Parlamentului European.
Pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice cu finanțare din bugetul de
stat, prin ordonator principal de credite Ministerul Fondurilor Europene, cu suplimentarea
creditelor de angajament și a creditelor bugetare, conform prevederilor legale, respectiv
din bugetul fondurilor externe nerambursabile, se alocă fonduri pentru pregătirea
următoarei categorii de proiecte din PNRR: proiecte de infrastructură publică din domeniul
sănătății pentru: extinderea/reabilitarea/modernizarea clădirilor destinate unităților
sanitare, dotarea cu aparatură și echipamente medicale a acestora, reorganizarea
circuitelor pentru a răspunde condițiilor igenico-sanitare în vigoare, cu asigurarea unor
circuite temporare în caz de epidemii, pandemii și alte situații de urgentă, precum și alte
măsuri necesare creșterii rezilienței în sfera oncologică, a bolilor cardiovasculare și ATl.
Factori esențiali pentru succesul Strategiei sunt asumarea, implicarea și acțiunea
responsabilă a actorilor instituționali și a specialiștilor în atingerea obiectivelor propuse, de
la furnizorii de servicii și autoritățile locale de sănătate și până la structurile centrale
implicate în schimbarea paradigmei actuale din sectorul de sănătate cu una care să
corespundă mai bine direcției către modernitate, progres și dezvoltare pe care și-o
dorește societatea românească. Reușita depinde în mare măsură de succesul în
promovarea unei culturi a colaborării, a urmăririi unui progres în starea de sănătate a
populației, a utilizării cât mai eficiente a resurselor disponibile În sănătate, a promovării
unui management de calitate.
Legislația Uniunii Europene are consecințe profunde asupra organizării sistemelor
naționale de sănătate. Un raport recent al Comisiei Europene a sugerat că regulile interne
ale pieței trebuie să aibă în considerare interesele pacienților și ale serviciilor de sănătate,
și nu numai interesele pur economice. S-a recomandat, de asemenea, reformularea
competențelor Uniunii Europene în sectorul sanitar, cu scopul de a trece toate atribuțiile
legate de sănătate într-un singur articol de convenție care ar clarifica rolurile și
responsabilitățile. Pentru realizarea acestor obiective este necesar să fie utilizat mai
eficient noul sistem de coordonare deschisă a politicilor sociale naționale. Un astfel de
sistem, care a stabilit oficial mecanisme de însușire a experienței altor state, ținând cont
de particularitățile lor naționale, oferă oportunitatea promovării celor mai bune soluții
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
practice, prin sporirea schimbului de informații despre posibilitățile reale și condițiile

specifice de aplicare a respectivelor soluții.
Strategia Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), “Cadrul politic European și strategic
pentru secolul al 21-lea” este cadrul politic european de acțiune pentru sănătate și
bunăstare.
Strategia este bazată pe date și dovezi din domeniul sănătății despre populația
regiunilor europene. Strategia prezintă imperative pentru acțiuni sociale și economice,
arătând că sănătatea și starea de bine sunt esențiale pentru dezvoltarea socio-economică.
Consideră sănătatea ca pe un drept al omului, o resursă socială și o achiziție. De o
populație sănătoasă beneficiază toate sectoarele economice și întreaga societate. O
sănătate bună este esențială pentru dezvoltarea socio-economică și o grijă pentru viața
fiecărei persoane, a familiilor și comunităților. O sănătate precară face să se piardă
potențialul oamenilor, cauzează stare negative sau chiar incapacitate de muncă și face să
se piardă resurse din numeroase sectoare de activitate. Un acces facil la educație, munca
plătită decent, condițiile bune de locuit sau nivelul veniturilor sunt factori de susținere a unei
bune stări de sănătate. Sănătatea contribuie la creșterea productivității, la o forță de muncă
mai eficientă, la un proces de îmbătrânire sănătos și la cheltuieli mai reduse pentru
tratamentul bolilor și la beneficii sociale.
O sănătate bună poate susține dezvoltarea și reducerea decalajelor economice.
Performanța în sănătate și economie se află în relație de interdependență iar îmbunătățirea
sectorului de sănătate și utilizarea resurselor sale sunt esențiale.
Sectorul de sănătate este important pentru efectele sale directe și indirecte asupra
economiei-se consideră important nu numai pentru efectele sănătății asupra productivității
muncii, ci și pentru că acesta este unul din cele mai mari sectoare economice în țările
dezvoltate.
Sistemul de sănătate este un angajator major, un proprietar de terenuri și clădiri
important, un constructor și un consumator. Este de asemenea initiator și coordonator în
domeniul cercetării și inovării și un sector important pentru competiția între oameni, idei și
produse.
Creșterea rapidă a incidenței bolilor cronice, psihice, lipsa coeziunii sociale,
amenințările mediului înconjurător și nesiguranța financiară determină ca îmbunătățirea
sănătății să fie un obiectiv mai greu de atins și să amenințe durabilitatea sistemelor de
sănătate și bunăstarea societății.
Obiectivele strategiei sunt îmbunătățirea sănătătii pentru toți și reducerea
inegalităților și o mai bună guvernare în domeniul sănătății.
Ariile prioritare de intervenție sunt:
Investiția în sănătate pe tot parcursul vieții și împuternicirea cetățenilor.
Controlul poverii bolilor netransmisibile și transmisibile în Europa.
Întărirea sistemelor de sănătate centrate pe populație și a capacității de sănătate publică,
inclusiv capacitatea de pregatire si raspuns la situatii de urgență și crearea de medii și
comunități favorabile sănătății.
Strategia Națională de Sănătate
Documentul reprezintă cadrul general de intervenție pentru eliminarea punctelor
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
slabe identificate în sectorul de sănătate prin: reducerea inegalitaților importante existente

în sănătate, optimizarea utilizării resurselor în serviciile de sănătate în conditii de cost-
eficacitate crescută folosind medicina bazată pe dovezi și, nu în ultimul rând, la
îmbunatățirea capacității administrative și a calității managementului la toate nivelurile.
Prin strategie au fost stabilite ariile strategice de intervenție, respectiv:
1: Sănătate publică
Îmbunătăţirea stării de sănătate şi nutriţie a femeii si copilului;
Reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin boli transmisibile, a impactului lor la nivel de individ
şi societate;
Diminuarea ritmului de creştere a morbidităţii şi mortalităţii prin boli netransmisibile şi
reducerea poverii lor în populaţie prin programe naţionale, regionale şi locale de sănătate
cu caracter preventiv.
2: Servicii de sănătate
Asigurarea unui acces echitabil al tuturor cetăţenilor, în special a grupurilor vulnerabile la
servicii de sănătate de calitate şi cost-eficace
3: Măsuri transversale pentru un sistem de sănătate sustenabil și predictibil
Un sistem de sănătate inclusiv, sustenabil şi predictibil prin implementare de politici şi
programe transversale prioritare
Eficientizarea sistemului de sănătate prin soluţii e-sănătate
Dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel național, regional şi local, în vederea
reducerii inechităţii accesului la serviciile de sănătate.
Ministerul Sănătății a elaborat Planurile Regionale privind Serviciile de Sănătate
care urmăresc asigurarea unei distribuţii corecte şi eficiente a serviciilor medicale în regim
ambulator şi intraspitalicesc la nivelul întregii ţări. Planurile susţin restructurarea reţelei
actuale de unităţi şi servicii, ţinând cont de nevoile de îngrijiri medicale ale populaţiei, de
tranziţia demografică şi epidemiologică, de oportunităţile oferite de disponibilitatea
procedurilor de diagnostic şi tratament mai puţin invazive şi de trecerea obligatorie de la un
sistem centrat pe spital la o abordare concentrată pe pacient.
Strategia națională de raționalizare a spitalelor aprobata prin Hotărârea nr. 303/2011
Analiza sistemului de sanatate arata ca in anul 2007 acesta se baza pe asistenţa
spitalicească ca principală metodă de intervenţie, România înregistrând în continuare una
dintre cele mai mari rate de spitalizare din UE, respectiv 215,13 internări la 1000 de
locuitori, în anul 2007, depasita doar de Bulgaria si Germania (care include si fosta
Germania de Est). În anul 2010 s-a desfăşurat o amplă analiză de evaluare a spitalelor, în
urma căreia s-au luat măsuri pentru micşorarea capacităţii excedentare de internare a
spitalelor din România, prin reducerea unui număr de aproximativ 9200 de paturi la nivel
naţional, astfel încât numărul de paturi raportat la numărul locuitorilor s-a apropiat de media
europeană.
Prin raţionalizarea spitalelor, Ministerul a urmărit creşterea eficienţei în furnizarea
serviciilor medicale, cu păstrarea accesibilităţii şi calităţii acestora, prin reducerea costurilor
la nivelul unităţilor spitaliceşti, ceea ce permite o redistribuire a resurselor către alte
segmente de asistenţă medicală (medicină primară, asistenţa ambulatorie, asistenţa de zi,
îngrijiri la domiciliu, etc) care pot asigura tratamentul unui număr mai mare de pacienţi, cu
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
cheltuieli mai reduse faţă de cele din spitale.

Analiza rapoartelor DRG (Diagnostic Related Groups – sistemul de clasificare in
grupe de diagnostic, pacientii putând fi clasificati atat dupa patologie cat si dupa costul
ingrijirilor, ceea ce asigura posibilitatea de a asocia tipurile de pacienti cu cheltuielile
spitalicesti efectuate) arată că în mod constant un procent important din totalul internărilor
sunt afecţiuni care pot fi tratate în alte ţări la nivele inferioare de asistenţă medicală (primare
sau ambulatorie). S-a constatat că în spitale performante şi costisitoare se efectueză
operaţii care se pot în fapt realiza fără riscuri la nivelul unor unităţi spitaliceşti cu dotări şi
competenţe de bază, fapt care duce la utilizarea ineficientă a unor resurse. În plus,
majoritatea internărilor din spitalele înalt specializate au loc sub forma internărilor de
urgenţă, fiind vorba în multe cazuri de procente de peste 80% din numărul total al
internărilor anuale. Aceste situații reflectă o practică din perioada comunistă, când spitalul
era singurul loc unde se putea beneficia de acces gratuit la medicamente și de servicii
medicale. Acest fapt duce însă la creşterea cheltuielilor spitaliceşti, cu consecința diminuării
resurselor pentru celelalte segmente ale asistenţei medicale.
În ceea ce privește sistemul public de sănătate, acesta se confruntă cu numeroase
probleme: subfinanțare, personal medical insuficient, un nivel de corupție încă ridicat, un
număr mic de contribuabili la sistemul de asigurări sociale în condițiile diminuării populației
active și mai ales a celei ocupate. Inegalitățile de acces rămân destul de ridicate între
diferite regiuni ale țări, dar și între diferite categorii sociale. Finanțarea sănătății ca procent
din PIB în anul 2015 (4,95% din PIB) plasaRomânia pe ultimul loc între statele europene,
fiind la jumătate față procentul alocat de țări dezvoltate, precum Franța, Germania, Olanda,
Danemarca, Belgia etc. (Eurostat, 2018). O provocare importantă asupra sistemului de
sănătate din România este exercitată de îmbătrânirea demografică, aflată într-o continuă
accentuare.
În cadrul Raportului de țară din 2019 privind România, (Bruxelles, 27.2.2019) la
capitolul sănătate se consideră că un factor pentru aplicarea eficace a politicii de coeziune
este consolidarea constantă a capacităților adecvate ale autorităților locale, în vederea
creșterii calității serviciilor oferite (în special în sectorul social, al învățământului și sănătății).
2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor

Spitalul Universitar de Urgență București este unul dintre cele mai mari spitale ale
sistemului public de sănătate din România, având că și activitate atât cea medicală cât și
educatioanal și de cercetare. Spitalul cu 1598 de paturi a fost construit și inaugurat în anul
1978, consolidat pentru creșterea rezistenței la cutremur 1996-2000, fiind supus și unor
reparații post-consolidare în anii 2000-2002.
Spitalul de urgență este un punct nodal pentru servicul SMURD și Ambulanță și că
atare SUUB deține cea mai mare unitate de primiri urgențe UPU din regiunea Sud-
Muntenia.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Departamentul de urgențe al SUUB deține și un heliport funcțional unde aterizează

pentru servicii medicale de urgență – care depășesc teritoriul regiunii Sud-Muntenia, un
număr de 1.000 de ambulanțe-elicopter/an.
Serviciile medicale de înaltă performanță sunt efectuate de către specialiștii spitalului cu
ajutorul departamentelor de suport pentru diagnostic și tratament:
I. Departamentul radiologie și imagistică (radiologie convențională, ecografie, CT,
RMN, Angio-RMN, Colangio-RMN)
II. Departament angiografie intervențională diagnostică și terapeutică -
III. Secția clinică Laborator biochimie, microbiologie
IV. Laborator biologie moleculară
V. Laborator anatomie patologică
VI. Departament explorări funcționale (endoscopie digestivă superioară și inferioară
diagnostică și terapeutică, bronhoscopie diagnostică și terapeutică, spirometrie,
rinolaringoscopie, ekg)
VII. Departament transfuzii și punct de donare.
Alături de secțiile clinice cu paturi, spitalul deține un ambulatoriu integrat unde se
regăsesc pe lingă toate specialitățile clinice din secțiile cu paturi și alte specialități:
I. Alergologie
II. Psihiatrie și psihologie
III. Medicina Muncii
IV. Neuropsihiatrie infantilă
V. Dermatologie
VI. Urologie
VII. Senologie
Pe amplasament se află mai mult clădiri ce adăpostesc urmatatorele funcțiuni:
centrală termică, platforma de deșeuri, cabina poartă, magazii, stație de oxigen, biserica,
stație de compresoare, platforme pentru echipamente destinate instaatiilor electrice și
caldirea spitalului împărțită în mai multe corpuri ( A1, A2, A3, A4, A5, A6, B, C, D, E, F,
K)
Corpul Spitalului este realizat dintr-o serie de corpuri cu strânse legături funcționale între
ele:
Corpul A – împărțit și el în A1, A2, A3, A4,A5 și A6 se întinde pe înălțime de 17 niveluri:
- Subsolul – considerat nivelul 0 al incintei are rol de spațiu tehnic pentru instalații.
- Parterul are în structura să serviciul de anatomie patologică, ambulatoriul, blocul
alimentar, spații tehnice, compartiment de oncologie, serviciul de achiziții, spălătoria și
compartimentul SPLIAAM.
- Etajul 1 – registratură și farmacie.
- Etajele superioare au secții de spitalizare de zi și continuă pentru toate secțiile , centru de
hemodializă, compartimentele de chirurgie cu blocurile operatorii ale acestora.
Corpul B:
- Are la parter ambulatoriul , la etajul 1 secția de radiologie și imagistică, etajul 2
adăpostește labratorul clinic și o parte a serviciului de terapie intensivă, iar la etajul trei se
află serviciul de resurse umane.
Corpul C, se desfășoară pe 4 niveluri, la nivelul subsolului se regăsesc spații tehnice,
blocul alimentar la parter, zona administrativă la etajul 1, bloc operator la etajul 2 cu
spațiu tehnic pentru instalațiile acestuia la nivelul etajului 3
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Corpul D adăpostește la subsol punctul termic al spitalului., spații tehnice la parter

împreună cu serviciul de statitisca sanitară. La etajul 2 se regăsește un bloc alimentar mic
și sterilizarea centrală, iar la etajul 3 se află centrală de ventilație.
Corpul E cuprinde a subsol spații tehnice, parterul este dedicat pentru serviciul de
anatomie patologică/ prosectură și o zona de vestiare pentru studenți. Etajele 2 și 3
cuprind amfiteatrul și anexele acestuia împreună cu spații administrative.
Corpul F are un subsol tehnic, iar la etaj se află spălătoria spitalului și atelierele de
întreținere.
2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung
privind evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii
Sistemul de sănătate poate fi privit și ca un ansamblu de piețe care interacționează
și se condiționează reciproc, iar piața serviciilor medicale instituționalizate reprezintă una
dintre verigile acestui ansamblu (Hsiao 1995). Printre instituțiile care alcătuiesc această
piață se numără spitalele, sanatoriile, unitățile de tratament balneo-climateric, centrele de
îngrijire specializată etc. Dintre toate aceste instituții, spitalele sunt cele care derulează un
volum important de capital financiar și un fluxul mare de pacienți și personal medical.
Sistemul de sănătate-analiză critică
În anii ‘90, infrastructura spitalicească în România era deosebit de extinsă, cu o
dotare tehnică precară și o populație care apela frecvent la serviciile acesteia. Față de
acel moment, paradigma de îngrijire actuală urmărește reducerea sistematică a numărului
de zile de spitalizare, a volumului îngrijirilor acordate în spitale și transferul unei părți
semnificative a acestora către servicii de îngrijire în comunitate, creșterea capacității
medicinei primare, servicii de telemedicină etc. Este cunoscut faptul că serviciile
spitalicești și cele medicale specializate sunt cele mai costisitoare pentru bugetul
sistemelor de sănătate. Totuși, în societatea românească persistă predilecţia pentru
asistenţa spitalizată (aproximativ 53% din bugetul pentru sănătate al Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate se cheltuieşte pentru îngrijirile acordate prin spitalizare, faţă de
40%, cât reprezintă media în OCED). De asemenea, se înregistrează un număr mare al
internărilor comparativ cu alte state.
Număr pacienți externați la 100.000 locuitori la nivel național

24000.0
21611.3
22000.0 20689.0 20330.4 20159.7
20043.2
20000.0
18000.0
16000.0
14000.0
12000.0
10000.0
2013 2014 2015 2016 2017
Sursa: Baza de date Tempo online
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Serviciile de medicină primară (serviciile medicului generalist, medicului de familie

sau centrului de sănătate) sunt cele mai utilizate în toate țările europene. În Suedia,
Austria, Germania și Danemarca peste 40% dintre respondenți au menționat că au utilizat
în ultimele 12 luni serviciile de medicină primară. Subiecții din România au fost între
europenii care au utilizat în cea mai mică măsură aceste servicii (24%), alături de bulgari
(22%). Și în privința asistenței medicale de urgență, europenii care apelează mai des la
aceste servicii sunt cei din Luxemburg, Suedia și Slovenia (peste 15%), media europeană
fiind de 9%. Românii sunt printre europenii care utilizează într-o mai mică măsură aceste
servicii (6%). România se află printre țările cu cei mai mulți pacienți internați, după
Bulgaria, Austria, Germania și Lituania (date Eurostat din 2016) Chiar dacă tendința este
de reducere a numărului de pacienți internați, numărul acestora este în continuare foarte
ridicat, constituind o povară foarte mare pentru cheltuielile pentru sănătate.
Evaluarea sistemului de sănătate se face la nivel european în cadrul Raportului
“Euro Health Consumer Index 2018” publicat în anul 2019 (editat de organizația Health
Consumer Powerhouse Ltd.). Evaluarea generală a serviciilor de sănătate situează
România pe al 34-lea loc din 35, precizîndu-se faptul că România are probleme severe cu
managementul întregului sector public. În sistemul de îngrijire a sănătății, discriminarea
grupurilor minoritare ca rroma (apreciată ca pondere între 3,5- 4% din populație)
determină rezultate slabe ale acestuia. De asemenea, se menționează faptul că Albania,
România și Bulgaria suferă din cauza unei structuri învechite a sistemului de sănătate, cu
un cost ridicat pe pacient internat în total costuri de îngrijire a sănătății.
Sursa: https://healthpowerhouse.com/media/EHCI-2018/EHCI-2018-report.pdf
Infrastructura de sănătate la nivel național și în regiunea București-Ilfov
Evolutia numărului de unitati sanitare
In intervalul analizat (2006-2017), la nivel național a scazut numarul unitatilor sanitare mai
ales dupa 1 aprilie 2011 cand au fost inchise 67 spitale prin ordin guvernamental. Dacă în
1995 erau 412 unitati sanitare, în 2016, ultimul an pentru care avem date oficiale, numărul
acestora scăzuse la 366, reducere cu 46. La nivelul Municipiului București, în anul 1995
funcționau 52 spitale iar în anul 2017 erau înregistrate 50 spitale publice, mai puțin cu 2,
unul fiind închis după reforma din 2011.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Regiunea Bucureşti-Ilfov prin Municipiul Bucureşti se distinge faţă de celelalte 8 regiuni de

dezvoltare atât prin calitate cat şi prin cantitate în ceea ce priveşte reţeaua de spitale
clasificate de către Ministerul Sănătăţii, aici existând cel mai mare număr de spitale de
categoriile I şi II din România, respectiv 19 spitale administrate de Primăria Capitalei și 32
administrate de Ministerul Sănătății. Conform sistemului de clasificare a spitalelor, cele 19
unităţi ale ASSMB au fost încadrate în cea mai înaltă clasă de performanţă. Acestea
cuprind 34 de secţii, având toate specializările acoperite, linii de gardă şi cabinete în
ambulatoriu pentru toate secţiile, medici specialişti aferenţi fiecărei secţii în parte şi
aparatură medicală performantă.
Observăm creșterea spectaculoasă a unităților de servicii de sănătate private mai ales in
Mun.Bucuresti unde în anul 2017 erau înregistrate 42 spitale private și 50 spitale publice.
Această multiplicare a numarului de spitale arata nevoia ridicată de servicii medicale în
Municipiul Bucuresti care în fapt deservește pacienti din întreaga țară.
Evoluția numărului unităților sanitare private (spitale) în
50 Regiunea București-Ilfov
40
30
20
10
0
2011
2006
2007
2008
2009
2010
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Ilfov Mun. Bucuresti
Sursa: INS, Baza de date Tempo online
Din punct de vedere calitativ, serviciile medicale către populație au numeroase
neajunsuri, legate atât de infrastructura de sănătate, cât și de organizarea asistenței
medicale, respectiv:
- specialități medicale deficitare: terapie intensivă, mari arși, pneumologie, chirurgie
toracică, hematologie, anatomie patologică;
- prezența infecțiilor nosocomiale în majoritatea spitalelor;
- cele mai multe spitale dețin clădiri vechi, care nu pot fi reconfigurate pentru a asigura
fluxuri medicale conform standardelor actuale;
- numeroase clădiri în care funcționează spitale sau secții ale acestora prezintă risc
seismic și necesită lucrări urgente de consolidare.
În cele 19 spitale 5710 paturi de spitalizare continua si 744 paturi de spitalizare de zi.
Toate aceste spitale sunt construite cu peste 50 ani in urmă și au o infrastructură
medicală deficitară, unele având saloane mari, cu număr mare de pacienți, insalubre, cu
grupuri sanitare comune, cu spații care nu permit organizarea corectă a circuitlor
funcționale, rezultând dificultăți în respectarea regulilor de curățenie și dezinfectie etc. Din
cauza vechimii lor, unele clădiri nu sunt sigure în cazul unui cutremur de proporții, ceea ce
prezintă o problemă deosebit de gravă.
Analiza unitatilor sanitare dupa anul construirii lor arată că cele mai multe spitale (13 din
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
19) funcționează în clădiri construite înainte de 1950, 5 sunt construite după 1977, iar 4 în
intervalul 1951-1976. Fondul construit este învechit iar in clădirile vechi nu se pot
desfășura fluxurile functionale obligatorii. De asemenea, distributia pavilionara a
construcțiilor face dificila realizarea de consultari interdisciplinare pentru pacientii
nedeplasabili
Perioada construirii Număr

unității sanitare spitale/secții
inainte de 1800 1
Intre 1801 si 1899 4
Intre 1900 si 1950 10
Intre 1951 si 1969 3
Intre 1970 si 1990 2
Dupa 1991 4
Total 24
Sursa: Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale București
Spitale și secții din rețeaua ASSMB după perioada
construirii
1
4 4
10
>1800 1801-1899 1900-1950 1951-1969 1970-1990 1991<
Sursa: Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale București

Cele mai multe spitale sau secții au mai mult de 50 ani de la momentul construirii
lor. Din cele 24 construcții spitalicești, doar 9 sunt construite după 1951, restul, 15, sunt
construite înainte de 1950.
Rețeaua de spitale din Bucuresti este formată din mai multe tipologii de spitale (pavilionar,
monobloc sau mixt), care se confruntă cu disfuncții majore, printre care:
-vechimea, construcțiile fiind realizate după teorii și reguli considerate depășite;
-structura pavilionară: o mare parte din spitale au structuri de tip pavilionar, ansamblul
fiind format dintr-un număr ridicat de corpuri legate între ele prin alei și drumuri exterioare.
Acest tip de structură segmentează fluxurile de lucru, crește distanța dintre secții și zonele
de diagnostic sau tratamente și influențează negativ desfășurarea actului medical;
-adaptarea infrastructurii medicale la nevoia de servicii medicale actuale este imposibilă;
-controlul infecțiilor nosocomiale este inadecvat;
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
-starea clădirilor: puține cladiri au fost renovate in ultimii ani iar lucrările de renovare s-au
făcut pe zone izolate din spitale, fără o strategie pentru întregul complex. Astfel,
majoritatea construcțiilor spitalicești se află într-o stare neadecvată.
Această stare de fapt duce la riscuri pentru pacienți, respectiv act medical ineficient,
reacţie redusă la situaţii de criză, infecții nosocomiale, etc., riscuri pentru personalul
medical, confort redus pentru pacienți și personal medical, scăderea motivației
personalului medical (medici, asistente medicale, etc.), cheltuirea ineficientă a banului
public (clădiri neizolate termic, distanţe mari între clădiri, investiții care nu sunt de
perspectivă etc.).
Cele mai multe spitalele sunt de dimensiuni mici și monospecializate. Există spitale cu
câteva specialități și doar unul cu mai multe specialități (Spitalul Clinic Colentina). Unele
specialități, cum ar fi chirurgia cardiacă, chirurgia vasculară nu există, alte discipline sunt
extreme de slab reprezentate, în timp ce ginecologia, dermatologia și medicina internă
sunt foarte bine reprezentate. Spre exemplu, în zona de diagnostic nu există medicină
nucleară.
Evolutia numărului de paturi
Activitatea medicală din Bucureşti este cea mai amplă din ţară. Conform datelor din
Planul regional de servicii de sănătate, numărul de paturi pentru îngrijiri acute în anul
2015 era de 6,9 la 1.000 de locuitori, cel mai mare dintre toate regiunile. Numărul
internărilor cu boli acute era de 37,4 la 100 de locuitori, dar şi cel mai mare la nivel
naţional, confirmând faptul că spitalele din Bucureşti sunt cele unde sunt trimişi pacienţi
din regiunea sudică a României dar şi din întreaga tara. (Sursa: Planuri regionale de
servicii de sănătate, decembrie 2016, Ministerul Sănătăţii).
Se constată un trend de scădere a numărului de paturi în România și în
Mun.București, cu 40% mai puține paturi în 2017 față de 1990 în România și cu 18% mai
puține paturi în București în intervalul analizat). Această diminuare corespunde cerințelor
Uniunii Europene de raționalizare a numărului de paturi (atrag cele mai mari costuri
sanitare) și de reducere a ponderii serviciilor de asistență medicală spitalicească.
În conformitate cu angajamentul guvernului de a consolida rolul asistenței medicale
primare, numărul total de paturi din spitale a scăzut, reducând semnificativ numărul
paturilor pentru cazuri acute în ultimele decenii. Cu toate acestea, numărul paturilor a fost
în 2015 cu mult peste media UE, ajungând la aproximativ 500 de paturi pentru cazuri
acute la 100 000 de locuitori, comparativ cu 396 în UE.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Ponderea paturilor pe specialități medicale în spitalele din România în

anul 2017
Dermato-venerice 1.1%
Oftalmologie 1.4%
ORL 1.8%
Nou-născuți 3.3%
Boli infecțioase 4.2%
Neurologie 4.4%
Pediatrie 5.9%
Obstetrică-ginecologie 6.5%
Pneumoftiziologie 6.9%
Psihiatrie și neuropsihiatrie 13.0%
Chirurgie 16.5%
Interne 20.2%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0%
Sursa: Anuar de Statistică Sanitară 2017, INSP
A crescut ponderea numărului paturilor din Mun.București raportat la numărul total

de paturi din România, ceea ce arată creșterea importanței serviciilor medicale furnizate
de unitățile medicale din București.
Evoluția numărului de paturi în spitalele din Ponderea numărului paturilor din spitalele publice
Mun. București din Mun. București în numărul total de paturi din
30000 spitalele din România
20.0
24950 16.2
25000
15.0
20208 12.1
20000
10.0
15000 5.0
10000 0.0
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Așa cum este stipulat în art. 169 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sănătăţii, Ministerul Sănătăţii elaborează şi implementează Planul naţional de paturi,
astfel încât România să se apropie de media europeană, prin reducerea numărului de
paturi aprobate pentru contractare cu casele de asigurări de sănătate. Măsura de
reducere a numărului de paturi a afectat în măsură mai mică centrele universitare cu
potenţial de dezvoltare şi de atragere a pacienţilor, având în vedere personalul, dotarea şi
structurile medicale funcţionale în marea majoritate a specialităţilor medicale. Între 2005 și
2016 a scăzut numărul total de paturi de spital la nivel național cu 14%. Din cele 16
specialități medicale analizate, doar în cazul a trei dintre ele a crescut numărul de paturi,
respectiv ATI cu 25,8% (anestezie, terapie intensivă), recuperare, medicină fizică
(45,3%), oncologie cu 7,3% și alte specialităţi medicale cu 115,6% (sunt cuprinse paturile
pentru cronici, geriatrie şi gerontologie, medicină generală şi alte secţii).
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
150.0 Evoluția numărului de paturi de spital pe specialități

medicale între 2005-2016
100.0
50.0
0.0
-50.0
Sursa: Anuar de Statistică Sanitară 2017, INSP

În perioada analizată 1999-2017 a crescut semnificativ numărul paturilor în spitalele
private din București, ponderea acestora fiind de 7,3% în total paturi în Municipiul
București în anul 2017.
Evoluția comparativă a numărului paturilor din

30000
spitalele din Mun. București după forma de
proprietate
20302
20000 20279
10000
1601
0
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Proprietate publica Proprietate privata

Număr de pacienți externați
Analizele din Planul regional de servicii de sănătate pentru Regiunea București-
Ilfov (aprobat în decembrie 2016) au arătat că în regiunea București-Ilfov sistemul
spitalicesc este supraaglomerat din cauza afluxurilor substanţiale de pacienţi din judeţele
şi regiunile învecinate către spitalele din Bucureşti (55% din pacienți provin din alte
localități din țară, preponderant fiind pacienții din județele învecinate, sursa www.drg.ro).
Această situație este determinată de faptul că unităţile de îngrijire primară nu îşi
îndeplinesc în mod adecvat funcţia de triere a pacienţilor. Modul de îngrijire este
fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate, iar echipele interdisciplinare
care ar putea asigura o abordare integrată a îngrijirilor sunt insuficiente. Rata mare a
internărilor este explicată de atracția spre spitalele înalt specializate din Municipiul
București, ponderea cazurilor acute care provin din alte regiuni (preponderent Sud şi Sud-
Est) fiind de 45%.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Evoluția ratei internărilor la 100 locuitori în România și în

60 Mun. București
50 45.3
40
30
21.4
20
10
0
1980
1989
1990
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
România M. București
Sursa: Anuar de Statistică Sanitară, 2017
Utilizarea serviciilor spitalicești

Durata medie de spitalizare (DMS) e calculată ca media duratelor de spitalizare
individuale ale cazurilor externate, acestea rezultând prin diferenţa între data externării şi
data internării. În intervalul analizat, 2011-2019, duratele medii de spitalizare au scăzut
atât la nivel național, cât și la nivelul spitalelor din Mun.București, respectiv cu 0,64 zile.
Evoluția duratelor medii de spitalizare la nivel național și în Mun.

7.00 6.48 București între 2011-2019
5.84
5.81
5.00 5.18
3.00
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
România mun. București
Sursa: http://drg.ro/index.php?p=indicatori&s=2019_07
Evoluția duratei medii de spitalizare a pacienților cu domiciliul în

10.00 București
6.79
6.28
5.00 5.40
4.05
2.45
0.00
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Sistem nervos Boli si tulburari ale ochiului
ORL Sistem respirator
Sistem circulator Sistem digestiv
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Evoluția numărului zilelor de spitalizare a pacienților cu domiciliul în

500,000 București
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Sistem nervos Boli si tulburari ale ochiului
ORL Sistem respirator
Sursa: http://drg.ro/index.php?p=indicatori&s=2019_07
Datele de la Eurostat arată o situație diferită, respectiv o durată mai mare de spitalizare
de 7,5 zile în anul 2016 pentru România.
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=Hospital_discharges_and_length_of_stay_statistics&stable=0
Tendința în reformele sistemelor de sănătate este de dezvoltare a serviciilor
ambulatorii, a spitalizării de zi și a serviciilor chirurgicale de o zi. La nivel
internațional se consideră că între 80% şi 90% din problemele de sănătate pot fi
soluţionate în cadrul structurilor de asistenţă medicală primară sau ambulatorie, în
condițiile unei bune accesibilități, ofertă de asistență interdisciplinară, permanentă etc.
Spre exemplu, la nivelul țărilor dezvoltate din UE, raportul este 1:1 între spitalizarea de zi
și cea continuă. În țări ca Germania, Belgia, Franța, nivelul cheltuielilor pentru serviciile
furnizate de spitale sau de ambulatorii era similar iar în SUA cheltuielile cu furnizorii de
servicii ambulatorii sunt mai mari decât cu serviciile spitalicești. Asistenţa medicală
ambulatorie este o alternativă pentru internarea în spital fără diminuarea calităţii
îngrijirilor. Măsura de reducere a numărului de paturi a fost însoţită în general de o
creştere concomitentă a numărului de pacienţi trataţi în regim ambulatoriu.
La nivel national, datele Institutului Național de Statistică arată că între 2015 și 2018
numărul de paturi de spitalizare continuă a crescut cu 0,8% iar numărul paturilor pentru
spitalizare de zi a crescut semnificativ cu 22,4% (sursa: INS, Publicația “Activitatea
unităților sanitare” pentru anii 2015, 2016, 2017 și 2018). Spitalizarea de zi reprezintă o
alternativă eficientă pentru a evita internarea continua în cazul acelor patologii care nu se
pot realiza în regim ambulator.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Creșterea numărului de paturi pentru secțiile de anestezie și terapie intensivă (ATI)

Așa cum arată evoluția numărului de paturi pe specialități medicale, există tendința de
creștere a numărului de paturi de ATI.
Consultul multidisciplinar integrat
Consultul medical interdisciplinar este necesar și deosebit de important în oncologie,
neurologie, cardiologie, boli de nutriție etc. Spre exemplu, pacienţii oncologici necesită
radioterapie, chirurgie oncologică, dar şi imagistică sau anatomie patologică, un caz
discutat iniţial într-o comisie oncologică având şanse mai mari pentru un plan de
tratament eficient.
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice
Obiectivul general este îmbunătățirea stării de sănătate a populației Regiunii
București-Ilfov
Obiective specifice
Creșterea accesibilității populației la servicii medicale de cea mai înaltă calitate și în condiţii
de echitate la aceste servicii;
Creșterea duratei medii a vieţii într-o stare bună de sănătate a populaţiei (speranța de
viață sănătoasă);
Diminuarea ritmului de creştere a morbidităţii şi mortalităţii prin boli netransmisibile şi
reducerea poverii lor în populaţie prin depistare şi intervenţie cât mai precoce;
Îmbunătățirea infrastructurii de sănătate a Municipiului București gestionată de autoritatea
locală;
Rezolvarea problemelor medicale ale populației prin tratarea de cazuri complexe,
patologii grave, etc.;
Stabilizarea personalului medical înalt specializat pe de o parte și a potențialilor pacienți
pe de altă parte ;
Reducerea mortalității evitabile și a celei intraspitalicești.
Prin investiția propusă, se propune extinderea spitalului existent astfel:
-o nouă secție UPU;
-cabinete de investigații;
-zona food court și primire vizitatori;
-spații destinate supravegherii și a sistemului BMS;
-secțiile 1, 2 Gastroenterologie cu 25 de paturi fiecare;
-zona ATI cu 26 de paturi;
-vestiare medici pentru zona ATI;
-vestiare medici pentru blocul operator;
-bloc operator cu 5 săli de operație;
-sectia de ortopedie cu 28 de paturi;
-camera de ședințe ortopedie, birou medi șef, cabinete consultație;
-bloc operator ortopedie cu 4 săli de operație;
-secția de chirurgie cardiovasculară cu 25 de paturi;
-secția de cardiologie 25 de paturi;
-secția de gastro cu 25 de paturi;
-secția de medicină internă cu 25 de paturi;
-secția de ghirugie generală cu 25 de paturi;
-secția de urologie cu 25 paturi;
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-

economice pentru realizarea obiectivului de investiţii
Au fost analizate doua scenarii posibile pentru realizarea obiectivului de investitii:
Prin modernizarea partiala a corpului central se doreste reorganizarea functionala in
vederea separarii sectiilor si a fluxurilor de circulatie din actualul spital. Tema de
proiectare este detaliata foarte specific cu necesitatile viitorului corp atat ca spatii cat si ca
dotari. Astfel diferentele dintre cele doua scenarii ramane la diferente structurale, finisaje
exterioare, optimizari ale instalatiilor pentru energie regenerabila intre solutia minimala si
maximala.
SCENARIUL 1
In primul scenariu se propune realizarea realizarea unui corp nou lipit de aripile A1
si A4 ale corpului existent. Acest corp va avea doua regime de inaltime Sth+P+3E si
Sth+P+6E.
Din punct de vedere al arhitecturii planurile sunt identice. Inchiderile interioare sunt
realizate din mai multe tipuri de pereti alcatuiti din: beton, caramida de 20-25 sau 30 cm,
din gips carton pe structura metalica. Toti peretii vor respecta gradul de rezistenta la foc
conform tabelului 2.1.9. din P118. Tavanele suspendate care vor acoperi instalatiile vor fi
din gips carton. Tamplaria interioara va fi conform cu fiecare spatiu caruia ii este destinat.
Inchiderile exterioare vor fi realizare din caramida eficienta termice cu o grosime de 30 cm
peste care va fi acoperita de o fatada ventilata cu un termosistem de 20 cm realizat din vata
bazaltica rigida. Sistemul de acoperire va fi tip terasa circulabila. In aceasta zona se vor
pune o parte din echipamentele de ventilatie, climatizare si a sistemelor pentru energie
regenerabila. Termoizolatia terasei se va realiza din polistiren extrudat de 30 cm peste care
vor fi sape de protectia a termosistemului si a hidroizolatiei. Tamplaria exterioara va
respecta standardele nZEB, standardele de rezistenta la foc si cromatica exterioara
adecvata zonei protejate. Finisajele exterioare vor fi din placari uscate.
Din punct de vedere structural cele 3 tronsoane de cladire nu sunt realizate identic.
Infrastructura:
Tronsonul 1 – S+P+3E, situat in vecinatatea statiei de metrou Eroilor, va avea un sistem
de fundare indirect, alcatuit din barete din beton armat pe care reazema o retea de grinzi
perete, in aces fel evitand descarcarea fundatie pe galeriile de metrou ce trec pe sub
amprenta tronsonului T1. Sistemul de fundatii speciale va fi integrat cu subsolul tehnic
prevazut cu radier si pereti din beton armat. Dupa realizarea sapaturii generale se va
dispune un strat de 10cm de polistiren expandat in dreptul planseului galeriei de metrou
pentru a evita transmiterea de incarcari la acesta.
Tronsonul 2 – S+P+3E, situat in partea centrala volumului principal, intre aripile A1 si A4,
va avea o infrastructura alcatuita din subsolul tehnic prevazut cu radier si pereti din beton
armat. Intrucat acesta se va alipi de corpul existent coroborat cu recomandarile din
expertiza tehnica, cota de fundare a acestuia va coincide cu cota superioara a pardoselii
de la subsolul cladirii existente, pentru a nu genera impingeri in peretele de subsol adiacent.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Tronsonul 3 – S+P+6E, va avea o infrastructura alcatuita din subsolul tehnic prevazut cu

radier si pereti din beton armat.
Suprastructura:
Tronsonul 1 – S+P+3E, suprastructura va fi realizata din metal pentru a micsora sarcina
asupra infrastructurii din aceasta zona.
Tronsonul 2 – S+P+3E si Tronsonul 3 – S+P+6E au un suprastructura identica, ce consta
intr-un sistem structural de tip dual cu cadre si diafragme din beton armat dispuse pe
ambele directii. Planseele vor fi de tip dala groasa turnata monolit, avand grinzi perimetrale
si intre peretii principali. Circulatia pe verticala se va reliza prin nodurile de circulatie
prevazute cu scari si lifturi, peste ultimul nivel fiind prevazut un acoperis de tip terasa.
Culoarele de legatura cu corpul de cladire existent se vor realiza prin dispunerea
de aparate de rost care sa permita oscilatia libera a celor 2 corpuri de cladire, asigurand in
acelasi timp cerintele privind etanseitatea.
CORPUL DE ACCES va avea o suprastructura de tip cadre metalice
contravantuite. Planseele vor fi de tip compozit fiind alcatuite din beton armat turnat in
cofraje pierdute din tabla cutata ce reazema pe o retea de grinzi metalice. Circulatia pe
verticala se va reliza printr-un nod de circulatie prevazut cu scari si lifturi, peste ultimul nivel
fiind prevazut un acoperis de tip terasa.
Instalatii Electrice:
Din punct de vedere functional prezentul proiect trateaza urmatoarele categorii si
tipuri de instalatii electrice:
➢ Sisteme de alimentare de la sursa de baza cu energie electrica;
➢ Sisteme de alimentare de rezerva cu energie electrica;
➢ Sisteme proprii de productie energie electrica;
➢ Distributia electrica de la sursa de baza;
➢ Distributia electrica de la sursa de rezerva;
➢ Distributia electrica in sistem IT MEDICAL;
➢ Instalatia de iluminat interior normal;
➢ Instalatia de iluminat interior de siguranta;
➢ Instalatia de iluminat exterior;
➢ Instalatia de prize si racorduri electrice de forta ;
➢ Sisteme de distributie si pozare a cablurilor;
➢ Instalatia de priza de pamant si sisteme de legare la pamant;
➢ Instalatia de protectie impotriva trasnetului.
➢ Instalatia de detectie si semnalizare incendiu
➢ Instalatatia de supravghere video
➢ Instalatia de voce date
➢ Instalatia de apelare medicala
➢ Instalatie de control acces
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
➢ SISTEM ANTIEFRACTIE
➢ Instalatie de interfonie
➢ Instalatie de adresare publica
➢ Sistemul de vizualizare internă şi la distanţă
➢ SISTEM de CEASURI ELECTRICE
➢ SISTEM BMS (Building MANAGEMENT SYSTEM)
➢ Sisteme de alimentare de la sursa de baza cu energie electrica
➢ Sisteme de alimentare de rezerva cu energie electrica
➢ Sistem fotovoltaic propriu de productie energie electrica varianta minimala.
Instalatii Sanitare:
Cladirile sunt proiectate pentru a asigura un grad corespunzator normativelor in
vigoare, fiind echipata cu urmatoarele instalatii:
• instalatii de alimentare cu apa
• instalatii de limitare si stingere a incendiilor
• instalatii de canalizare menajera/tehnologica
• instalatii de canalizare pluviala
• Instalatii gaze medicale
Instalatii Termice:
Cladirea este proiectata pentru a asigura un grad corespunzator normelor interne, in
scopul proiectului fiind cuprinse urmatoarele instalatii:
• Instalatii de incalzire cu radiatoare
• Instalatii de incalzire si climatizare cu ventiloconvectoare
• Instalatii de ventilatie mecanica cu introducere/evacuare mecanica aer in camere clasa
I, clasa II si clasa III (conf. NP-15/2022)
• Instalatii de punere in suprapresiune pentru protejarea cailor de evacuare conform SR
12101-6
• Sursele de agent termic pentru incalzire si climatizare
SCENARIUL 2
In al doilea scenariu se propune realizarea realizarea unui corp nou lipit de aripile
A1 si A4 ale corpului existent. Acest corp va avea doua regime de inaltime Sth+P+3E si
Sth+P+6E.
realizate din mai multe tipuri de pereti alcatuiti din: beton, caramida de 20-25 sau 30 cm,
din gips carton pe structura metalica. Toti peretii vor respecta gradul de rezistenta la foc
conform tabelului 2.1.9. din P118. Tavanele suspendate care vor acoperi instalatiile vor fi
din gips carton. Tamplaria interioara va fi conform cu fiecare spatiu caruia ii este destinat.
Inchiderile exterioare vor fi realizare din caramida eficienta termice cu o grosime de 30 cm
peste care va fi acoperita de o fatada ventilata cu un termosistem de 20 cm realizat din vata
bazaltica rigida. Sistemul de acoperire va fi tip terasa circulabila. In aceasta zona se vor
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
pune o parte din echipamentele de ventilatie, climatizare si a sistemelor pentru energie

regenerabila. Termoizolatia terasei se va realiza din polistiren extrudat de 30 cm peste care
vor fi sape de protectia a termosistemului si a hidroizolatiei. Tamplaria exterioara va
respecta standardele nZEB, standardele de rezistenta la foc si cromatica exterioara
adecvata zonei protejate. Finisajele exterioare vor fi din placari uscate.
Din punct de vedere structural cele 3 tronsoane de cladire sunt realizate identic.
Infrastructura:
Tronsonul 1 – S+P+3E, situat in vecinatatea statiei de metrou Eroilor, va avea un sistem
de fundare indirect, alcatuit din barete din beton armat pe care reazema o retea de grinzi
perete, in aces fel evitand descarcarea fundatie pe galeriile de metrou ce trec pe sub
amprenta tronsonului T1. Sistemul de fundatii speciale va fi integrat cu subsolul tehnic
Tronsonul 2 – S+P+3E, situat in partea centrala volumului principal, intre aripile A1 si A4,
va avea o infrastructura alcatuita din subsolul tehnic prevazut cu radier si pereti din beton
armat. Intrucat acesta se va alipi de corpul existent coroborat cu recomandarile din
expertiza tehnica, cota de fundare a acestuia va coincide cu cota superioara a pardoselii
Tronsonul 3 – S+P+6E, va avea o infrastructura alcatuita din subsolul tehnic prevazut cu
radier si pereti din beton armat.
Suprastructura:
Cele 3 tronsoane au un suprastructura identica, ce consta intr-un sistem structural de tip
dual cu cadre si diafragme din beton armat dispuse pe ambele directii. Planseele vor fi de
tip dala groasa turnata monolit, avand grinzi perimetrale si intre peretii principali. Circulatia
pe verticala se va reliza prin nodurile de circulatie prevazute cu scari si lifturi, peste ultimul
nivel fiind prevazut un acoperis de tip terasa.
Culoarele de legatura cu corpul de cladire existent se vor realiza prin dispunerea de aparate
de rost care sa permita oscilatia libera a celor 2 corpuri de cladire, asigurand in acelasi timp
cerintele privind etanseitatea.
Instalatii Electrice
Din punct de vedere functional prezentul proiect trateaza urmatoarele categorii si
tipuri de instalatii electrice:
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875

➢ Sistem fotovoltaic propriu de productie energie electrica varianta maximala.
Cladirile sunt proiectate pentru a asigura un grad corespunzator normativelor in
vigoare, fiind echipata cu urmatoarele instalatii:
Instalatii Termice:
Cladirea este proiectata pentru a asigura un grad corespunzator normelor interne, in
scopul proiectului fiind cuprinse urmatoarele instalatii:
• Instalatii de ventilatie mecanica cu introducere/evacuare mecanica aer in camere clasa
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
I, clasa II si clasa III (conf. NP-15/2022)

12101-6
3.1. Particularităţi ale amplasamentului:

a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,
dimensiuni în plan, regim juridic - natură proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi,
drept de preempţiune, zonă de utilitate publică, informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din
documentaţiile de urbanism, după caz);
Localizare:
Terenul se află în partea centrală a Municipiul București și în partea de Nord a
sectorului 5. Terenul este la intersecția a două străzii, str. Leonte Anastasievici și Splaiul
Independenței. Terenul e pe Splaiul Independenței nr. 169 și are numărul cad. 228115
București Sector 5.
Suprafață terenului:
Conform extrasului de CF nr. 228114 București Sector 5 terenul are o suprafață de
45.000 mp din acte și 45.020 mp din măsurători.
Dimensiuni în plan:
Terenul are o formă neregulă. Lungimile maxime ale segmentelor conform CF sunt
145.642 m și 168.595 m.
Regimul juridic:
Imobilul intravilan din Splaiul Independenței, N. 169, sector 5, alcătuit din teren în
suprafață de 45.000 mp din acte (45.020 mp din măsurători cadastrale) și construcțiile
C11- C21 cu suprafață constuită la sol 10591 mp, regim de înălțime S+P+15E cu
suprafață desfășurată de 72433 mp, este proprietatea Municipiului București în
Administrarea Spitalului Universitar de Urgență București conform tuturor actelor
administrative și juridice înscrise în Extrasul de Carte Funciară pentru informare emis la
cererea nr. 17134/11.04.2022. Imobilul este liber de sarcini.
Regimul economic:
Situația existența: teren și construcții.
Regimul tehnic:
Conform C.U. nr. 560/21338 din 01.07.2022, imobilul este cuprins parțial în
subzona CB2- subzona serviciilor publice dispersate în zone protejate, instituții și servicii
publice supramunicipale și municipale, sedii ale unor organisme extrateritoriale și parțial
în subzona V1a-parcuri, grădini, scuaruri și fâșii pantate publice cu următoarele funcțiuni
admise – sunt admise numai funcțiunile de spațiu plantat public constând în: spații
plantate ; circulații pietonale din care unele ocazional carosabil pentru întreținerea spațiilor
plantate și accesul la activități culturale, activități sportive, alimentație publică și comerț,
adăposturi, grupuri sanitare, spații pentru adminsitrarea și întreținere, parcaje.
Procentul de ocupare a terenului (POT) - recomandat max. 50% (pentru
construcţii)
Coeficientul de utilizare a terenului (CUT) - nespecificat/raportat la procentul de
ocupare a terenului si regimul de inaltime conform investitiei propuse
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Suprafaţa totală a terenului studiat pentru investiția propusă: cca 9.200 mp din suprafață
totală de 45.000 mp din măsurători conform extras de carte funciară.
Imobilul face parte din PUZ-Zone Construite Protejate, zona protejată nr. 91- Zona
Facultății de Medicină, având grad de protecție ridicat ( se protejează valorile arhitectural
– urbanistice, istorice și de mediu natural care au o pondere ridicată: trama stradală și
caracterul zonei.
Informaţii/obligaţii/constrângeri:
Pe sub amplasamentul studitat trece magistrala de metrou M1 și M3 de la stația de
metrou Eroilor 1 până la stațiile Grozăvești și Politehnică. Pe sub tronsonul 1 trece galeria
magistralei de metrou M1 de la Eroilor 1 la Grozăvești.
Pentru stația de metrou Eroilor 1 cota la nivelul străzii este de 72.50 m dNM și cota la
nivelul superior al șinei este la -10,60 metri adică la 61.9 m dNM.
Pentru stația de metrou Grozăvești cota la nivelul străzii este de 75.00 m dNM și cota la
nivelul superior al șinei la 63.35 m dNM.
Distanță dintre cele două stații este de 1195 metri și o direnenta de nivel de 1,45 m
ce rezultă o pantă de 12/1000. Cota superioară a casetei de metrou -3,60 metri de stradă
în zona stației de metrou Eroilor 1. Distanță de la stație până în zona unde casetă de
metrou iese din zona studiată este de 200 m. Astfel putem să calculăm cu aproximație
înălțimea casetei de metrou din zona studiată că fiind până la 69.15 m dNM. Cota 0
propusă pentru noul corp al spitalului este 72.00 m dNM ce rezultă o diferența de 2.85m.
b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;

Terenul are următoarele vecinătăți:
Nord: str. Leonte Anastasievici
Nord-Est: Splaiul Independenței
Sud-Est: Parcul Eroii Sanitari
Vest: Facultatea de Medicină Carol Davila și Institutul Narional de Sănătate Publică.
Acces tehnic să face de pe stradă Leonte Anastasievici la limita de proprietate
Institutul Narional de Sănătate Publică.
Acces UPU se face de pe stradă Leonte Anastasievici.
Acces vizitatori se face de pe stradă Leonte Anastasievici și de pe de pe Splaiul
Independenței.
Acces personal se face de pe Splaiul Independenței.
Accesele la noul corp vor fi asemănătoare cu cele existente:
Acces UPU atât a ambulanțelor cât și a persoanelor care vin cu alte mijloace de
transport se face de pe stradă Leonte Anastasievici.
Acces vizitatori se face de pe Splaiul Independenței.
Acces personal se face de pe Splaiul Independenței.
c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale

sau construite;
Nouă construcție va fi amplasată la nord-est de corpul central al spitalului către
Splaiul Independenței. Construcția va fi paralel cu Splaiului Independenței.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Față de punctul de interes natural (răul Dâmbovița), construcția nouă va fi la sud-

vest.
Orientarea extinderii spitalului este Nord-Est.

d) surse de poluare existente în zonă;
Posibilele surse de poluare din zona sunt cele care ies din utilizarea echipamentelor
medicale din spitalul existent. Aceste echipamente au filtre speciale și evacuarea aerului
viciat se face în zone bine delimitate fără să afecteze sănătatea populatatiei sau mediul
înconjurător.
e) date climatice şi particularităţi de relief;
În urmă executării pe amplasament a studiului topo au fost identificate și
prezentate în planșă grafică 3D neregularitățile planimetrice ale terenului ce au fost
identificate în teren. În cadrul elaborării proiectului se va ține cont de această lucrare
topografică esențială în elaborarea studiului de fezabilitate. Există diferențe de nivel
(aproximativ 2,00 m) datorate declivitatii terenulu
Zona Municipiului București, aparține sectorului cu climă continentală, fiind situat în
partea centrală a ținutului climatic din S și SE României.
Temperatura aerului. Valorea temperaturii medii anuale este de 10.5˚C. Temperatura
medie a lunii Ianuarie prezintă valori care scad sub 2.5˚C. Temperatura medie a lunii iulie
este de 22.5˚C. Înghețul este prezent într-un interval mediu de 95 – 100 zile pe an.
Temperaturile extreme absolute certifica caracterul de continentalism mai accentuat al
climatului.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Precipitațiile atmosferice. Cantitățile medii anuale ale precipitațiilor depășesc 600 mm.
Cantitățile medii din luna ianuarie însumează valori care depășesc 50 mm, iar cantitățile
medii din iulie depășesc 70 mm. Prima ninsoare cade aproximativ în ultima decadă a lunii
noiembrie, iar ultima către sfârșitul lunii martie.
Vânturile bat predominant din direcțiile nord-est cu o frecvența de 23.2% și o viteză medie
de 3.5 m/s, est cu frecvența de 12% și viteză medie de 3.2 m/s precum și din sud-vest cu
frecvența de 8.1% și viteză medie de 1.8 m/s.
Adâncimea maximă de îngheț în zona investigată, conform STAS 6054-84 „Teren de
fundare.
Adâncimi maxime de îngheț. Zonarea teritoriului”, este de 80 - 90 cm.
Conform STAS 1709/1-90 „Adâncimea de îngheț în complexul rutier”, harta privind
repartizarea tipurilor climaterice după indicele de umezeală Thornthwaite, zona studiată
se încadrează la tipul climatic I, caracterizat printr-un indice de umiditate Im = -20 ÷ 0.
Particularități de relief:
Unitatea de relief din care face parte zona studiată este reprezentată de Câmpul
Cotroceni – Berceni componentă a Câmpiei Bucureștiului. Câmpia Bucureștiului face
parte la rândul sau din Câmpia Vlăsiei, subunitate a Câmpiei Române.
Câmpul Cotroceni – Berceni se află în sudul Câmpiei Bucureștiului, desfășurându-se,
până la Sabar, pe o suprafață de circa 27% din această, la o altitudine de 70 – 95 m.
Sectorul vestic (Drumul Taberei – Progresul) apare că o treaptă mai înalta (80 – 95 m) cu
ușoare denivelări date mai ales de crovuri. În est, sectorul Văcărești – Bercani este ceva
mai jos (70 – 75 m); aici își au obârșia mai multe vaiugi (multe pe aliniamente de crovuri)
aparțînând bazinelor văilor Calnau, Slotea, Sabar. Ele imprimă o fragmentare de 0.5 – 1
km/kmp și pante (în lungul malurilor) de până la 15°.
Pantă este vizibilă spre corpul principal al Spitalului. Această a fost speculată și utilizată
de accesul către UPU. Sub această intrare în zona UPU se află Magazia și Stația de
compresoare. Spre stradă Dr. Leonte terenul este relativ plat.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
f) existenţa unor:
- reţele edilitare în amplasament care ar necesită relocare/protejare, în măsura în care pot
fi identificate
În zonă există toate utilitățile necesare prezentului obiectiv.
Având în vedere funcțiunea specifică și categoria de importanță a clădirii se vor avea în
vedere sistemele de redundanță astfel încât activitatea să nu fie perturbată de avarii
externe, asigurând astfel functioarea continuă a spitalului.
Clădirea este racordată la toate utilitățile necesare, încă de la dată dării în funcțiune în
anul 1978. Gradul de uzură al rețelelor este foarte mare.
Există racord la rețeaua de energie electrică. Acesta este subdimensionat în condițiile în
care au fost amplasate noi echipamente și se preconizează suplimentarea acestora. S-a
obținut un spor de putere și s-au realizat posturi de transformare noi.
Energia termică este asigurată prin branșament la rețeaua orășenească Radet prin punct
termic. Există o centrală termică proprie a spitalului dar este nefuncțională. Se propune
realizarea unei centrale termice proprii care să funcționeze în momentele când sistemul
de climatizare nu mai este eficient.
Există racord la rețeaua orășenească de gaz.
Există racord la rețeaua orășenească de apă și canalizare.
Alimentare cu apă -APANOVA
Rețea de canalizare -APANOVA
Rețea energie electrică -ENEL
Alimentare cu energie termică- COMPANIA MUNICIPALĂ TERMOENERGETICĂ
Alimentare cu gaze naturale- DISTRIGAZ-SUD
Din avizul TERMOENERGETICĂ pe amplasamentul studiat există două conducte de
energie termică cu un diametru de 500 mm fiecare.
Pentru această situație sunt prezentate două soluții:
-prima soluție ar fi amplasarea acestora în subsolul tehnic cu acces din exterior din
ambele capete ale construcției nou propuse.
-a două soluție ar fi mutarea lor în afară zonei construite sub zona parcării propuse.
-posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe

amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul
existenţei unor zone protejate sau de protecţie;
Conform prevederilor din Certificatul de Urbanism cu nr. 560/21338 din dată de
01.07.2022 emis de Primăria Municipiului București, reglementările extrase din
documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului sau din regulamentele aprobate
care instituie un regim special asupra imobilului sunt:
- zone protejate: conform PUZ zone construite protejate, ZP nr. 91 – zona Facultății de
Medicină și Farmacie.
- interdicţii temporare (definitive) de construire: NU
- terenuri care aparţîn unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică
şi siguranţă naţională;
Amplasamentul studiat nu face parte din lista terenurilor înscrise în sistemul de
apărare, ordine publică și siguranță națională.
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic
elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând:
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
(I) date privind zonarea seismică;

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93
„Zonarea seismica a teritoriului Romaniei”, perimetrul cercetat se incadreaza in macrozona
de intensitate 81, cu perioada de revenire de 50 de ani.
Conform normativului P100-1/2013 „Cod de proiectare seismica - Partea I”, valoarea de
varf a
acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de
recurenta IMR = 225 ani si 20% probabilitate de depasire in 50 ani, este: ag = 0.30 g, iar
perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 1.6 sec.
(II) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convenţională şi
nivelul maxim al apelor freatice;
Pentru identificarea terenului de fundare s-a efectuat studiul geotehnic al terenului de către
SC GEOPROIECT SRL din care s-au extras datele preliminare privind amplasamentul.
Stratificaţia evidentiata este urmatoarea:
0,00 (CTA) – 2.40m Umpluturi
2.40m – 4.00m Argile prăfoase alternând cu prafuri argiloase
4.00m – 8.00m Nisipuri fine şi pietrişuri ale stratelor de Colentina
Acviferul freatic este cantonat în pietrişurile de Colentina, (-5,00m) fiind constituite din punct
de vedere litologic din pietrişuri mărunte şi medii şi nisipuri medii gălbui.
Intrucat la momentul redactarii prezentei expertize nu se prezentase forma
finala a studiului geotehnic, solutia de fundare propusa se va definitiva in urmatoarele faze
de proiectare.
Dupa executia sapaturilor se va chema geotehnicianul pentru avizarea terenului de
fundare si se va intocmi un proces verbal de avizare a terenului de fundare semnat si
stampilat. In cazul in care conform studiul geotehnic la cota sapaturii nu se intalneste teren
bun de fundare sau presiunea conventionatala este mai mica decat cea specificata in
proiect, se vor opri lucrarile si se va anunta proiectantul.
Atat in perioada de executie cat si in timpul exploatarii constructiilor, se vor adopta
obligatoriu masuri specifice pentru protejarea terenului contra umezirii, astfel:
S i s te ma ti za rea ve rti c a la s i i n pl an a amplasamentului pentru asigurarea
colectarii şi evacuarii rapide catre un emisar a apelor din precipitatii, prin prevederea unor
pante de minimum 3 %, se va realiza initial sistematizarea necesara pentru lucrarile de
executie, urmand ca celelalte lucrari de sistematizare sa se termine odata cu punerea in
functiune a obiectivului.
Colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitatii pe toata durata executiei
sapaturilor prin amenajari adecvate (pante, puturi, instalatii de pompare etc.), in situatia in
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
care la cota de fundare se constata existenta unui strat de pamant afectat de precipitatii,
acesta va fi indepartat imediat inainte de turnarea betonului.
Evitarea stagnarii apelor in jurul construcriilor, atat in perioada executiei cat si pe
toata durata exploatarii, prin solutii constructive adecvate (trotuare, compactarea terenului
în jurul constructiilor, executia de strate etanse din argila, pante corespunzatoare, rigole,
cavalieri etc.).
Evitarea perturbarii echilibrului hidrogeologic fara a realiza lucrari care pot bara
caile naturale de scurgerea a apei catre emisarii naturali si artificiali in functiune conducand
la ridicarea nivelului apei subterane,nu vor fi strapunse orizonturi impermeabile aflate
deasupra panzei freatice.
Protectia retelelor purtatoare de apa sau rezervoare, in caz de necesitate, prin
prevederea unor solutii de impermeabilizare a terenului.
Evitarea pierderilor de apa din retelele edilitare si instalatii prin alegerea solutiilor
adecvate.
Executia excavatiilor pe portiuni cu protejarea imediata a acestora.
Executia umpluturilor in jurul fundatiilor pe masura ce acestea sunt realizate.
Realizarea de hidroizolatii eficiente pentru etansarea fundatiilor, in vederea
reducerii posibilitatilor de aparitie a igrasiei.
(III) date geologice generale;
Din punct de vedere geologic regiunea amplasamentului este situata pe o suita
sedimentara, care se incheie cu depozite cuaternare, foarte variate din punct de vedere
litologic, reprezentate prin alternante de argile, prafuri si diverse tipuri de nisipuri si
pietrisuri. Peste aceste depozite de tip lacustru si fluviatil, in zonele de terasa au fost
depuse depozite loessoide de tip eolian, ce ating pe alocuri grosimi de pana la 20 m.
Cuaternarul prezinta in zona urmatoarea alcatuire:
- primul orizont este unul de pietrisuri si nisipuri dispuse in regim fluviatil, cunoscut sub
numele de „Strate de Fratesti” (Pleistocen superior - qp2-1). Acest orizont cuprinde in
zona Bucurestiului trei suborizonturi (A, B, C), separate intre ele de doua strate de argile
si prezinta grosimi de 100 – 180 m;
- deasupra pietrisurilor de Fratesti se intalneste „complexul marnos” (argile lacustre),
dispuse in facies de mica adancime (Pleistocen mediu - qp1-2). Complexul marnos are o
grosime de 70 – 80 m, este constituit in baza dintr-o succesiune de marne si argile putin
nisipoase, cu intercalatii de nisipuri fine, trecand la partea superioara la o succesiune de
nisipuri in alternanta cu depuneri argiloase;
- in continuarea „complexului marnos” se intalnesc „Depozitele superioare ale
Cuaternarului” (Pleistocen superior qp3).
Depozitele superioare cuaternare sunt alcatuite din urmatoarele tipuri litologice:
- imediat deasupra complexului marnos se dezvolta un orizont de nisipuri medii si fine,
depuse in bancuri subtiri intr-un regim fluvial-deltaic, cu o grosime de 5 – 20 m, cunoscut
sub numele de „Nisipuri de Mostistea”;
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
- nisipurile de Mostistea suporta un strat de argile, argile nisipoase, cu rare intercalatii de

nisipuri fine denumite „Depozitele intermediare lacustre” cu grosimi de 5 – 12 m;
- peste depozitele intermediare se intalneste un orizont de nisipuri cu pietrisuri denumite
„Strate de Colentina (qp2-3), acoperite local de depozite loessoide – luturi, constand din
prafuri argiloase, nisipoase si argile cu concretiuni calcaroase (qp3-3), care prezinta
grosimi cuprinse intre 2 si 20 m;
- depozitele recente ale Cuaternarului (Holocen inferior si superior) se regasesc pe terasele
joase si aluviale din luncile raurilor si sunt reprezentate prin argile, prafuri, pietrisuri,
nisipuri, maluri, cu o mare variatie granulometrica.
Trebuie mentionat si faptul ca pe suprafete importante din zona Bucurestiului se regasesc
umpluturi formate din depozite antropice si materiale coezive care in general sunt
cuprinse intre 1 si 3 mgrosime.
(IV) date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu
rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu
recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare geotehnică, arhive accesibile,
după caz;
In aria Municipiului Bucuresti, pana la adncimea de 250-300 m, se intalnesc
depozite de varsta cuaternara, in facies arenitro-pelitci, cu dese variatii lito-faciale atat pe
laterala cat si in adancime. Lucrarile de cercetare geologica si cele hidrogeologice au
scos in evidenta ca depozitele sedimentare de pana la 300 m adancime apartin
pleistocenului inferior ( reprezentate prin stratele de Ftaresti), pleistocenului mediu-
superior ( corespunzator stratelor de Coconi si nisipurilor de Mestistea), iar la partea
superioara se intalnesc depozitele holocene( corespunzatoare nisipurilor si pietrisurilor de
Colentina).
Din punct de vedere al interesului local, importanta deosebita au rocile de varsta
holocena reprentate prin nisipurile si pietrisurile de Colentina si intr-o masura mai redusa
depozitele orizontului intermediar sau la partii superioare a nisipurilor de Mostistea.
In zona spitalului Municipal lucrarile de foraj executate au scos in evidenta roci in
facies granular de la fin la grosier pana la adancimea de la 9,5 m, dispus peste un nivel
siltitic pana la 13 m de la suprafata terenului. Rocile granulare permeabile, intalnite pana
la adancimea 9,5 m sunt constituite la partea superioara din prafuri nisipoase si nisipuri
prafoase cafenii sau cenusii – cafeii, dupa carem intre adancimile cuprinse intre 3 si 9,5m
, se intalnesc nisipuri medii si gorsiere cu pietris indesat de culoare cenusie.
Nivelul dominant pelitic din baza primului orizont granular este format la partea sa
bazala din roci de tipul argilelor nisipoase cu concretiuni calcaroase, peste care sunt
asezate argila prafoase cafenii cu un grad de plasticitate ridicat.
In intervalul curpins intre 13 si 20,5 m se identifica roci de tip arenito-siltitic in
partea superioara si roci arenitice fine catre medii in partea bazala. Astfel, in urma
executiei lucrarilor de foraje, intre 13-17 m adancime s-au descris prafuri nisipoase-
argiloase cenusii ce repauzeza pe un nivel de nisipuri cu granulatie fina catre medie de
culoare cenusie.
(V) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate cu
reglementările tehnice în vigoare;
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Pe sub amplasamentul studitat trece magistrala de metrou M1 si M3 de la statia de metrou

Eroilor 1 pana la statiile Grozavesti si Politehnica. Pe sub tronsonul 1 trece galeria
magistralei de metrou M1 de la Eroilor 1 la Grozavesti.
Construcţia fiind situată în Municipiul Bucuresti este supusă la cutremure din sursa
subcrustală Vrancea, nivelul hazardului seismic fiind ag=0,30g. La proiectarea
construcţiilor noi valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului este definită cu un
interval mediu de recurenţă de 225 de ani.
Perioada de control a spectrului de răspuns Tc=1,60sec.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Conform Codului P100-1/2013, construcţia se încadrează în clasa de

importanţă I, pentru care valoarea factorului de importanta este g=1.4
Din punct de vedere al incarcarilor din zapada, conform CR 1-1-3-2012 - Cod de proiectare.
Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor, amplasamentul se afla in zona cu s0,k = 2.0
kN/mp (IMR=50ani).
Din punct de vedere al incarcarilor din vant, conform “CR 1-1-4-2012 - Cod de proiectare.
Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor”, presiunea de referinta a vantului este qref
= 0.5kPa.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Adâncimea de îngheţ conform STAS 6054-77 este de 0.80...0.90 m de la nivelul

terenului.
Pentru identificarea terenului de fundare s-a efectuat studiul geotehnic al terenului
de către SC GEOPROIECT SRL din care s-au extras datele preliminare privind
amplasamentul.
Stratificaţia evidentiata este urmatoarea:
0,00 (CTA) – 2.40m Umpluturi
2.40m – 4.00m Argile prăfoase alternând cu prafuri argiloase
4.00m – 8.00m Nisipuri fine şi pietrişuri ale stratelor de Colentina
Acviferul freatic este cantonat în pietrişurile de Colentina, (-5,00m) fiind constituite din
punct de vedere litologic din pietrişuri mărunte şi medii şi nisipuri medii gălbui.
Intrucat la momentul redactarii prezentei expertize nu se prezentase forma finala a
studiului geotehnic, solutia de fundare propusa se va definitiva in urmatoarele faze de
proiectare.
(VI) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a
documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic.
Din punct de vedere hidrogeologic si geotehnice, in zona SUUB succesiunea
litorgica pentru adancimea de 20-25 m se caracterizeaza prin prezenta stratelor
permeabile in facies arenitic ( nisipuri si pietrisuri) in alternanta cu depozitele pelitice sau
psamo-pelitice:
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
- Dinspre suprafata terenului in adancime, partea superficiala este reprezentata in

cea mai mare parte dintr-un materiale eterogen, deumit material de umplutura ce
este regasit pe grosime de 0.5-4.5m.
- Materialul de umplutura este format dintr-un amestec de argile nisipoase, argile cu
concretiuni calcaroase si pe alocuri nisipuri argiloase, precum si din material de
natura antropogenetica (Fragmente de caramizi si beton).
- Sub materialul de umplutura se dezvolta (Anexele 2-10) depozite aluvionare
permeabile in care este acumulat acvifer freactic de Colentina. In linii generale
depozitele permeabile se regasesc pana la adnacimea de 10-11 m, fiind constituite
din unul sau doua bancuri, separate intre ele de lentile argiloase. In cazul
depozitelor permeabile, acestea sunt de tipul nisipurilor fine sau al nisipurilor medii
– grosiere cu elemente peitris pentru bancul superior si din nisipuri fin, nisipuri
prafoase pana la nisipuri argiloase in partea bazala.
- In jurul adancimii de 10-11 m se schiteaza un niivel argilos sau argilo- nisipos (
semipermeabil) cu grosime de 2-3 m. In buna masura nivelul semipermeabil poate
avea caracterul uni acvitard. Sub nivelul mentionat se intalnesc aluviunile de lunca
la adancimi ce pot depasi 15m.
Apa subterana inmagazinata in depozitele permeabile ale acviferului freatic de
Colentina provine in principal din alimentarea directa din apa de precipitatie si din apa
infiltrata in special din zona Lacul Morii:
- Adancimea suprafetei piezometrice sunt reduse, cu adancimi de 2,7-2,6 m.
Suprafata piezometrica prezinta variatii sezoniera in functie de regimul
precipitatiilor si rata evapotranspiratiei.
Avand in vedere faptul ca in zona SUUB impactul antropogen este foarte acentuat (
drenajele din zona statiei de metrou Eroilor, canalizarea Dambovitei, constructia linia
de metrou, alte amenajari, pavaje si betonarii, constructii civile etc.), regimul
hidrodinamic natural al apei subterane din acviderul freatic este substantial modificat.
In zona SUUB, curgerea locala a apei subterane din acviferul de Colentina se
caracterizeaza prin:
-directia generala de curgere: de la vest spre est, cu tendinta de descarcare in raul
Dambovita
-gradiienti hidraulici: 0.003-0.005, pana la 0.015 in vecinatatea Dambocitei.
-grosimi ale depozitelor permeabila: 3-5 m
-conductivitati hidraulice cu variatie de la 70 pana la 264m/zi
-transmisivitati: 350-1324mp/zi
--debitele specifice pe forajele executate in zona’ 0.84-4.06l(s*m)
Puturile de drenare-epusiment sunt amplasate in interioul incintei SUUB, protejata de
piloti secanti a caror adancime este la 13,66m, in raport cu nivelul 0 al caldirii,
respectiv cota de 73.46 m, cu urmatoarele caracteristici:
-adancimea de 11,36 m fata de cota 73,46 m.
-decantor de 1m, coloana filtranta de 5m pe intervalul 10.36-5.36 m.
-spatiul inelar a fost umplut cu pietris margaritar sorturle 1.8-5.6 mm si 1-2.8 mm
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
epuisment.
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic:

- caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;
- varianta constructivă de realizare a investiţiei, cu justificarea alegerii acesteia;
- echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse.
Procentul de ocupare a terenului (POT) - recomandat max. 50% (pentru construcţii)

Coeficientul de utilizare a terenului (CUT) - nespecificat/raportat la procentul de ocupare a
terenului si regimul de inaltime conform investitiei propuse
Suprafaţa totală a terenului studiat pentru investitia propusa: cca 9.200 mp din suprafata
totala de 45.000 mp din măsurători conform extras de carte funciara.
INALTIMEA MAXIMA APROBATA - nu este precizat.
ALINIAMENT TEREN FAŢĂ DE STRĂZILE ADIACENTE TERENULUI:

minim 5 metri retragere de la str. Dr. Leonte Anastasievici si aliniere la strada spre Splaiul
Independentei
Terenul studiat are acces direct la circulaţii publice din 2 directii.
CARACTERISTICI ARHITECTURALE:
Materialele utilizate vor fi durabile şi de calitate, adecvat cadrului zonei protejate şi
funcţiunii;
ARHITECTURA - sunt interzise construcţiile de natură să aducă atingere caracterului sau

interesului zonei de inalta protectie arhitecturala din care face parte amplasamentul, ale
sitului, ale peisajului. Ca regula generală, toate construcţiile noi vor trebui, prin arhitectura
şi proporţii, sa fie compatibile cu cadrul construit valoros al vecinătăţilor.
FAŢADELE - se vor finisa cu materiale durabile şi se vor păstra în stare bună; ori de câte
ori apar deteriorări ale faţadelor, mai ales cele orientate spre stradă, acestea vor fi
remediate în cel mai scurt timp. Placajele exterioare uscate cresc usurinta remedierii
eventualelor deteriorari ale fatadelor.
ACOPERIŞURILE - sunt tip terasă, cu panta de maxim 1-3 %; pe acoperis vor fi montate o
parte din sistemele de climatizare, spatii tehnice si sistemele pentru energie regenerabila (
sistem fotovoltaic si panouri solare pentru incalzirea ACM). Acoperisul va fi circulabil si va
fi protejat de un parapet de protectie cu o inaltime minima adecvata inaltimii fata de cota
terenului conform normativului de siguranta in exploatate.
ÎMPREJMUIRI:
Conform anexei 4 care face parte integranta din certificatl de urbanism nr 560/21338,
01.07.2022 gardurile frontale vor fi construite pe aliniament, vor avea un soclu opac de
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
maxim 0,60 m inaltime si grilaj metalic transparent, pana la inaltimmea totala de maxim
2,00 m. Acestea vor putea fi dublate de gard viu. Se interzice inchiderea sau dublarea
grilajelor metalice cu materiale translucide sau opace, de tip policarbonat, plastic, tabla, sau
alte produse similare. Gardurile laterale si cele posterioare pot fi transparente (grilaj metalic
simplu sau plasa impletita) sau opace, pana la inaltimea maxim de 2,00m, pe limita de
proprietate. Nu sunt admise panourile de gard pentru imprejmuirea imobilelor din zona
construita protejate precum si opacizarea gardurilor existenta cu mesh-uri sau panouri de
orice forma sau culoare.
INTERDICŢII TEMPORARE SAU DEFINITIVE:

Nu este cazul
CONDIŢII SPECIALE DE INTERVENŢIE ÎN ZONELE PROTEJATE:

Zona Facultatii de Medicina are un grad de protectie ridicat ( se vor proteja valorile
architectural-urbanistice, istorice, de mediu natural care au o pondere ridicata, de
asemenea si trama stradala si caracterul zonei.
Aspectul exterior al cladirilor propuse va tine seama de caracterul general al zonei protejate,
de arhitectura cladirilor din vecinatate si a monumentelor de arhitectura cu care se afla in
relatii de covizibilitate.
Se interzic imitatii stilisticedupa arhitcturi straine zonei, imitatii de materiale sau utilizarea
improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau stralucitoare.
ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ;
Pe teren se afla deja retele. Acestea se vor muta, extinde in functie de fiecare situatie in
parte pentru a nu afecta constructiile existentete sau constructia propusa.
AMPLASAREA CONSTRUCŢIILOR ÎN LOT:

Se va respecta edificabilul propus in planul 1-500 vizat spre neschimbare anexa a
certificatului de urbanism.
Se va tine seama de condiţiile de protecţie fata de incendii si alte norme tehnice specifice;
se vor respecta distantele minime de protecţie împotriva riscurilor tehnologice; se vor
asigura in interiorul parcelei fluxurile adecvate pentru circulaţia pietonala şi carosabila.
CIRCULAŢII Şl ACCESE:
Circulaţia autovehiculelor se realizează pe str. Dr. Leonte Anastasievici si Splaiul
Independentei, iar cea pietonala pe trotuarele aferente.
Accesul ambulantelor se va face de pe strada Dr. Leonte Anastasievici.
Accesul la parcarea auto pentru medici a spitalului se va face de pe Splaiul Independentei
din zona de Nord-Est a terenului si iesirea din parcare se va face in partea de Sud-Est a
terenului.
STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR:
Se vor respecta HCGMB privind aprobarea Regulamentului privind asigurarea
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
numărului minim de locuri de parcare pentru lucrările de construcţii şi amenajări autorizate

pe raza municipiului Bucuresti. Se propune un numar de 151 locuri de parcare din care
minim 10 vor fi destinate persoanelor cu dizabilitati. Parcarea va fi pozitionata intre
extindere si Splaiul Independentei. Accesul in parcare se va face de pe strada Leonte
Anastasievici si iesirea din parcare se va face pe drum existent in sud-estul nerenului catre
Splaiul Independentei. Ambulantele vor avea o parcare separata in zona UPU cu acces
direct la zonele de primiri urgente majore si accest pacienti pentru triere. Pentru ambulante
sunt prevazute 5 parcari si 2 zone de stationare.
SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE:

Suprafeţele libere din spaţiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori in
proporţie de minim 40% formând de preferinţa o perdea vegetala pe tot frontul incintei;
Suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje si platforme funcţionale vor fi plantate cu
un arbore la fiecare 200 mp.
Construcţiile reprezentând organizarea execuţiei lucrărilor sunt construcţii provizorii pe
toată durata de execuţie a lucrărilor de bază urmând ca la terminarea acestora să se
desfiinţeze iar terenul să fie adus la starea iniţială.
Regimul de actualizare/modificare a documentaţiilor de urbanism si a regulamentelor locale
aferent: nu este cazul.
Existenţa de monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau
în zona imediat învecinată;
-zona Facultatii de Medicina are un grad de protectie ridicat ( se vor proteja valorile
architectural-urbanistice, istorice, de mediu natural care au o pondere ridicata, de
asemenea si trama stradala si caracterul zonei.
Aspectul exterior al cladirilor propuse va tine seama de caracterul general al zonei protejate,
de arhitectura cladirilor din vecinatate si a monumentelor de arhitectura cu care se afla in
relatii de covizibilitate.
Se interzic imitatii stilisticedupa arhitcturi straine zonei, imitatii de materiale sau utilizarea
improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau stralucitoare.
DESTINAŢIE ŞI FUNCŢIUNI
Prin tema de proiect se cere proiectarea unei extinderi a aripilor A1-A4 cu regim de inaltime
variabil; realizare parcare personal la nivelul solului in cadrul Spitalului Universitar de
Urgenta Bucuresti. Prin solutia propusa si pentru respectarea suprafetei minime a spatiilor
verzi, parcarile vor fi realizate la nivelul solului.
Proiectul se va elabora la cererea investitorului, conform solicitarilor aduse de catre acesta
proiectantului si conform legislatiei in vigoare. Conceptul volumetric depinde de posibilitatile
si reglementarile urbanistice de amplasare, disponibilitatea financiara si solicitarile
beneficiarului, schema functionala fiind tratata in cadrul acestei teme de proiectare care
dupa aprobarea Studiului de Fezabilitate va deveni o etapa urmatoare in proiectarea la
nivel de Proiect tehnic si Detaliilor de executie.
Conceptul investitiei va pune în evidenţă realizarea unei construcţii prietenoase atât faţă de
mediul înconjurător, cât şi faţă de pacienţi, prevăzând spaţii interioare destinate activităţii
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
de investigatii si tratament, directe şi complementare, cât şi spaţii interioare şi exterioare

relaxare şi socializare, în scopul atenuării impactului psihologic suferit de pacienţi.
Din analiza efectuata in teren si a documentelor existente pana la aceasta data: plan
cadastral, extras de Carte funciara, ridicare topo 3D se urmaresc urmatoarele aspecte:
OBIECTUL 1 - AMENAJAREA TERENULUI

Spatiile libere vizibile dinspre circulatiile publice vor fi tratate ca gradini amenajate.
Sistematizarea verticala se va face in functie de solutia propusa de amenajare exterioara,
cota de nivel a parterului corpului nou si a legaturilor cu corpul vechi.
OBIECTUL 2- AMENAJARI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

Se vor luat următoarele măsuri de protecția mediului care asigură încadrarea lucrării în
parametrii de mediu impuși prin conceptul de dezvoltare durabilă:
-execuția lucrărilor pe terenul existent fără exproprieri, demolări, fără divizarea teritoriului
sau afectarea faunei și florei mediului;
-realizarea unui sistem de colectare și evacuare a apelor de suprafață compatibil cu mediul
înconjurător fără contaminarea potențială a pânzei freatice de suprafață sau a cursurilor de
apă existente.
Lucrările de drumuri și sistematizare pentru realizarea parcajului se vor realiza cu
respectarea următoarelor condiții:
-asigurarea unor condiții bune de siguranță și confort în circulația auto și pietonală; 
realizarea unui profil transversal cu elemente geometrice care să se încadreze în
prevederile legale;
-asigurarea scurgerii apelor pluviale în condiții cât mai bune, în conformitate cu standardele
și normativele în vigoare la data realizării proiectului. Lucrările se vor realiza în condițiile
respectării normelor și standardelor Uniunii Europene, conform HG nr. 766/1997 și a Legii
nr. 10/1995 agrementate pentru executarea lucrărilor.
OBIECTUL 3- ASIGURAREA UTILITATILOR /EXTINDERE RETELE EXISTENTE
1. Alimentare cu energie electrica -Bransament ce se va realiza in functie de solutia tehnica
rezultata din calculul total de energie electrica necesara obiectivului TR
-Alimentare cu energie electrica instalatii incinta
-Grup de generatoare
Puterile electrice se vor predimensiona dupa configurarea finala a obiectivului
2. Alimentare cu apa - Bransament ce se va realiza din reteaua publica
3. Bransament gaz metan
4. Statie dezinfectie ape uzate
5. Statie oxigen
-varianta1-stocator inchiriat
-varianta 2 -statie proprie de producere oxigen
-depozit exterior butelii gaze medicale
6. Statie compresor aer medical
-varianta 1-de analizat posibilitatea montarii in interiorul unei camere cuare sa poata fi
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
insonorizata
-varianta 2- montarea unei statii in exteriorul cladirii
7. Depozit deseuri menajere-medicale
-se poate adopta solutia de containere subterane actionate pneumatic de catre firma de
salubritate
-constructie exterioara depozitare deseuri
OBIECTUL 4- CORP A6 DEMOLARE:

Se propune demolarea corpului A6 cu regim de înălțime S+P+2E. Acest corp se va demola
fără a afecta corpurile A1-A4 și A5 a clădirii existente. Echipamentele din subsolul corpului
A6 se vor mută în aceasti zona în subsolul corpului propus. Golurile tehnologice pentru
aceste echipamente se va face la proiectul tehnic după relevarea detaliată a
echipamentelor existente. Golurile de legătură cu corpurile A1-A4 și A5 se vor închide unde
este cazul. Finisarea lor se face corespunzător pentru fiecare zona unde se intervine.
OBIECTUL 5- CORP EXTINDERE:

Va fi compus dintr-un volum principal, dezvoltat pe directia SV-NE, ce va acomoda
urmatoarele spatii :
I. UNITATE DE PRIMIRI URGENTE

-acces 1 ambulante – urgente majore
-acces 2 ambulante – urgente minore
-acces ambulanti
-hol primire urgente majore
-sala triaj si sala asteptare
-izolator
-decontaminare
-salon monitorizare urgente minore
-chirurgie urgente minore
-cabinete consultatii urgente minore
-sala tratamente urgente minore
-resuscitare
-camera urgente majore
-salon monitorizare urgente majore
-sala politrauma cu fitru si anexe
-sala angiograf
-salon postoperator politrauma
-compartiment imagistica – computer tomograf, 2 x radiograf, RMN si un CT.
-depozit material
-cabinete medici/asistente
-camera de garda
-camere personal
-vestiare
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
-grupuri sanitare
-camera tablou general
-centru supraveghere/CSI
-acces monitorizat la cabinetele de explorari functionale
II. CORP ACCES PENTRU PUBLIC/PACIENTI

Toate spatiile aferente vor fi prevazute conform NP015/2022,OMS nr.914/2006, ORDIN
nr. 1706 din 2 octombrie 2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi
compartimentelor de primire a urgenţelor, norma 358 din 18/10/2004
HOL PRINCIPAL, GASTROENTEROLOGIE SI CABINETE EXPLORARI FUNCTIONALE

-hol central pacienti/vizitatori – zona asteptare, gr, sanitare, farmacie s.a.
-camera BMS
-bistro-cafe pentru vizitatori
-sala asteptare si anexe
-cabinet endoscopie 2
-cabinet coloscopie 2
-cabinet ecograf 3
-cabinet bronhoscopie
-cabinet EKG 2
-cabinet spirometrie
-saloane pacienti gastrologie 50 paturi
-sala tratament
-cabinet medic sef,
-cabinet asistent sef
-cabinet endoscopie 2
-cabinet colonoscopie
-oficiu/garderoba pacienti
-ploscare
-camera curatenie
-camera deseuri
-camera deseuri biologice
-spatiu curatare targi/carucioare
-depozitare rufe murdare
-farmacie de sectie
BLOC OPERATOR SI ATI

-sali operatie – 5
-sas acces pacienti
-sas acces cu spalator pt medici
-evacuare material uzate
-depozit material steril
-filtru transfer pacienti
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
-sali preoperator – 2
-camera sterilizare
-sala postoperare
-depozitare material utilizate
-depozit medicamente
-cabinet medici anestezisti
-grupuri sanitare
-filtru bloc operator separate pe sexe
-sala sedinte
- filtru personal ati
-unitate ingrijire ati sector aseptic
-post supraveghere
-dep medicamente
-dep material
-unitate de ingrijire ati sector septic
-post supraveghere
-dep medicamente
-dep material
-grupuri sanitare personal/pacienti
-sala tratament
-camera de garda
-camera odihna personal
-depozit material
-cabinet medic sef
-birou asistent sef
-depozit echipamente medicale
-camera raport/camera lucru personal
-camera curatenie
-ploscar
-camera rufe murdare
-camera deseuri menajere
-camera deseuri medicale
-filtru vizitatori
-zona asteptare vizitatori
-oficiu alimentar
-zona tehnica
SECTIE ORTOPEDIE
-camera de garda
-saloane pacienti ortopedie: 28 paturi
-sala tratament
-cabinet medic sef,
-cabinet asistent sef
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
-camera odihna personal/oficiu medici

-2 cabinete consultative
-depozit echipamente medicale
-depozit rufe curate
-sala de recuperare si kinetoterapie
-cabine de stare la efort
-sala de masaj
-oficiu/garderoba pacienti
-ploscare
-camera curatenie
-camera deseuri
-camera deseuri biologice
-spatiu curatare targi/carucioare
-depozitare rufe murdare
-farmacie de sectie
-cabinet tratament si pansamente
-zona de bloc operator:
- filtru personal
-filtru transfer pacienti
-zona preoperare
-oficiu personal
-depozitare materiale
-sas acces pacienti
-sas acces/spalator medici
-evacuare material uzat
-material steril
-4 sali de operatie
-zona post operator
-sterilizare medie
conform prevederilor NP01/2022,OMS 914/2006
SECTIE CARDIOLOGIE
-hol acces
-post lucru/monitorizare asistent
-garderoba/dep pacienti
-depozitare echip. medical
-camera zi/raport/sedinte
-saloane pacienti de la chirurgie cardiovasculara – 25 paturi
-saloane pentru pacienti cardiologie – 25 paturi
-camera de garda
-gr. sanitare personal
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
-oficiu pacienti
-cabinet tratament/pansamente
-farmacie de sectie
-deseuri biologice
-depozitare
-deseuri normale
-camera curatenie
-ploscar
-curatenie targi/carucioare
-dep rufe murdare
-dep rufe curate
SECTIE GASTROENTEROLOGIE SI MEDICINA INTERNA

-hol acces
-saloane pacienti gastroenterologie – 25 paturi
-saloane pacienti medicina interna – 25 paturi
-camera de garda
-oficiu pacienti
-farmacie de sectie
-deseuri biologice
-depozitare
-deseuri normale
-camera curatenie
-ploscar
-dep rufe murdare
-dep rufe curate
SECTIE CHIRURGIE GENERALA SI UROLOGIE

-hol acces
-cabinet medic sef
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
-birou cercetare clinica

-birou asistent sef
-saloane pacienti chirurgie generala – 25 paturi
-saloane pacienti urologie – 25 paturi
-camera de garda
-oficiu pacienti
-farmacie de sectie
-deseuri biologice
-depozitare
-deseuri normale
-camera curatenie
-ploscar
-dep rufe murdare
-dep rufe curate
ZONELE DE LEGATURA CU ARIPILE EXISTENTE A1 si A4 A CONSTRUCTIEI

EXISTENTE.
Vor face legătură între cele două corpuri și vor avea:
- scări pentru evacuare corpului nou cât și a corpului vechi
- lifturile pentru circulația pe verticală atât pentru corpul nou cât și pentru corpul vechi
-rampe cu o pantă de maxim 8% și lățimi adecvate pentru transportul pacienților cu patul
pentru preluarea diferenței de nivel între corpul nou și cel existent. Prin tema de
proiectare s-a cerut că etajul 2 a corpului nou să fie la același nivel cu etajul 2 a corpului
existent.
Inaltimea intre nivelele spitalului existent este de 3,50 m pentru parter, etaj 1 si de 3,40 m
pentru etajul 2 pana la etajul 13. Inaltimea subsolului este 3,40 metri. Conform ridicarii
topo, cota parterului spitalului vechi este +73.10 m fata de cota Marii Negre.
Finisajele propuse vor corespunde cu normele igienico-sanitare impuse de Ministerul

Sănătății. Toate finisajele încăperilor în care staționează sau se deplasează bolnavi, sau
în
care se desfășoară activități medicale vor fi :
- lavabile
- rezistente la dezinfectante
- rezistente la decontaminări radioactive (în zona de radioterapie)
- fără asperități care să rețînă praful
- bactericide ( în spațiile aseptice )
- negeneratoare de fibre sau particule care pot rămâne suspendate în aer
- rezistente la acțiunea acizilor ( în laboratoare și săli de tratamente )
- compartimentări interioare : zidărie cărămidă și gips-carton pe schelet metalic
- tavane : sisteme modulare pentru tavane – camere curate; tavane gips carton în funcție
de destinația spațiilor
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Nu se prevăd a fi puse în opera nici un fel de materiale de finisaj care prin alcătuirea lor
sau prin modul de punere în opera , pot favoriza dezvoltarea de organisme parazite
(acarieni , mucegaiuri) sau substanțe nocive ce pot periclita sănătatea omului.
Pardoseli
Se propune covor PVC sau rășini epoxidice cu proprietăți antibacteriene, antifungice și
antistatice (conductive pentru spațiile în care este necesar). Pentru spațiile tehnice se
propune pardoseală beton șlefuit. Acest tip de pardoseli se va racorda la perete cu scafă
realizată din ciment.
Caracteristicile esenţiale ale suprtului de rezistenţă va fi planeitatea, orizontalitatea,
rigiditatea şi lipsa vibraţiilor. În vederea asigurării condițiilor de igienă și eliminarea
posibilității depunerii particulelor de praf, pardoseală va fi prevăzuta cu elemente
preformate pentru realizarea racordării pardoselii la peretele vertical.
Pereți
Se propun compartimentări realizate din sistem pereți din cărămidă și din gips-carton,
gips carton rezistent la umezeală- în cazul spațiilor umede-grupuri sanitare sau zidărie în
funcție de necesitatea asigurării rezistenței la foc.
Finisajele pereților vor fi conforme normelor în vigoare și vor constă în vopsea lavabilă
anticoroziva, vopsea antibacteriana și antimucegai pe baza de latex sau clor cauciuc.
Pentru camerele curate se propun pereți modulări din panouri oțel-inox sau sticlă.
Pereţii holurilor şi al saloanelor se vor prevedea cu elemente de protecţie împotriva
distrugerii prin manipularea paturilor sau tărgilor.
Tavane
Prin proiect se propune montarea de tavane suspendate din gips carton și gips
carton rezistent la umezeală-spații umede-grupuri sanitare. Tavanele din gips-carton se
vor finisate cu vopsea lavabilă antibacteriană și antimucegai. Se vor prevedea, pe holuri,
în funcție de necesitate, trape de vizitare etanșe pentru instalații. Tavanele holurilor vor
masca sistemul de ventilaţii şi alte reţele necesare funcționarii clădirii. Pentru sălile de
operație și spațiile curate se propun tavane casetate metalice etanșe. Ambele fețe ale
panoului metalic vor fi vopsite antibacterian min.60 μ grosime. Tavanul metalic va fi
clipsabil și etanș. Etanșarea panourilor metalice făcându-se printr-o garnitură specială.
Panourile metalice sunt acoperite sunt tratate antibacterian bazat pe compuși din
ioni de argint. Panourile vor fi montate pe o substructură metalică din profile suport
încrucișate, legate împreună pentru a formă un grilaj rigid.
Tâmplării
Tâmplăria interioară va fi realizată după caz din aluminiu, metalice, sau din
structură lemnoasă cu placare de HPL.
În cazul uşilor ce fac accesul către camerele în care sunt montate şi se utilizează
aparatele ce emit radiaţii se vor monta uşi speciale cu plumb. Se vor utiliza 3 balamale
solide în cazul uşilor mai mari de 1.20cm.
Mânerele se vor avea un design simplu, fără ornamente.
Pentru nodurile de circulație verticală/ scările de evacuare se propun uși pline sau
cu geam armat cu autoinchidere și închidere automată, dotate cu bară antipanica. Toate
ușile de evacuare vor fi dotate cu bară antipanica.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Pentru spațiile tehnice și spațiile specificate în scenariul de securitate la incendiu,

se propun uși rezistente la foc conform specificații scenariu de securitate la incendiu.
. Tamplaria exterioara va respecta standardele nZEB, standardele de rezistenta la foc si
cromatica exterioara adecvata zonei protejate.
Scări, balustrade și mâini curente
Scările interioare se vor finisa cu covor PVC, linoleum sau rășini epoxidice cu profil
antiderapant din cauciuc pe fiecare treaptă, iar scările exterioare și rampele de acces se
vor finisa cu plăci ceramice antiderapante.
Se vor monta balustrade cu parapet din sticlă securizată și mâna curentă metalică-
inox pentru scările interioare, iar pentru scările exterioare se vor monta balustrade
metalice/inox, conforme cu normele în vigoare cu privire la siguranță în exploatare. Pe
treptele scărilor interioare și exterioare se vor monta profile antiderapante din cauciuc. În
cazul treptelor ce alcătuiesc scările/ nodurile de circulație verticală, se va monta către
ochiul
scării un profil metalic pentru a împiedică alunecarea diferitelor echipamente de deplasare
(cârje, bastoane etc.) în gol. Înălțimea parapetului la scări sau terase va respectă
înălțimea minimă conform NP-068-02 privind siguranță în exploatare a clădirilor civile.
UPU
UPU au următoarele spaţii funcţionale, organizate şi dotate în conformitate cu
anexă nr. 1 a ordinului nr. 1706/2007:
- spaţiul de primire/triaj al pacienţilor atât celor care vin cu ambulanță cât și cei care vin
singuri;
- biroul de informare/documentare UPU;
- camera de resuscitare;
- spaţiul pentru evaluare şi tratament imediat;
- spaţiul pentru evaluarea şi tratamentul urgenţelor minore care nu necesită monitorizare;
- spaţiul pentru ghipsare/pregătirea atelelor ghipsate;
- spaţii de consultaţii specifice;
- spaţii de izolare;
- spaţii de depozitare;
- spaţii de aşteptare;
- spaţiul de prelucrări sanitare/deparazitare;
- spaţiul de decontaminare;
- spaţii destinate investigaţiilor paraclinice şi radiologice;
- spaţii administrative;
- spaţiul destinat întâlnirilor colective ale personalului UPU, precum şi instruirii
personalului şi, după caz, a rezidenţilor din cadrul UPU.
Bloc operator
Fiecare bloc operator va avea următoarele spații: Săli de operații, sas acces
pacienți, spălător medici, spălător instrumental, filtru personal, oficiu personal, depozit
materiale, zona pre-operator, zona post-operator, filtru transfer pacienți, sterilizare.
Sălile de operație
În blocul operator, punerea în funcțiune a instalaţiilor va respectă etapele prevăzute
în normativul I5. Adiacent, pentru sălile de operaţie, la punerea în funcțiune a
instalațiilor se recomandă realizarea unor studii de inspecție a respectării schemei de
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
distribuție a aerului preconizate prin proiect. Acestea pot fi bazate pe vizualizări

efectuate cu ajutorul unor fumigene speciale. Înainte de operarea vizualizărilor, se va
verifică atingerea debitelor nominale, şi a regimurilor de presiune stabilite prin proiect.
De asemenea, în timpul vizualizărilor, lămpile scialitice trebuie pornite și amplasate în
poziția lor normală de operare. Masă de operație și mesele pentru instrumentar trebuie
să fie amplasate în pozițiile lor obișnuite. Aceste verificări vor urmări apariția unor zone
de stagnare sau de recirculare a aerului prin formarea de vortexuri care vor favorizează
acumularea de contaminanți. Studiul mișcării aerului trebuie să indice clar că se
realizează amestecarea turbulentă sau că aerul se deplasează dintr-o zonă curată într-o
zonă adiacentă prin acțiunea de transport indusă de către schemă de distribuție în curent
uniform şi de către respectarea regimului de presiuni. Dacă se observă apariția unor zone
de stagnare se recomandă şi determinarea concentrației de particule conform
metodologiei din SR EN ISO 14644-1.
Fiecare sala de operație va fi dotată cu sistem automat mural de dezinfectare
pentru dezinfecția microaeroflorei și suprafețelor pe cale aeriană.
Echipamentul de nebulizare să poată fi montat în peretele incintei care urmează a
fi tratată și să aibă inclus sistem de traversare perete omologat cu echipamentul. Execuția
tuturor comenzilor inclusiv alimentarea și schimbarea consumabilului să se facă exclusiv
din afară camerei supusă procesului de nebulizare astfel încât utilizatorul să nu între sau
să iasă din camere în care are loc procesul de nebulizare. Să includă accesorii de transfer
prin perete a produsului biocid nebulizat, diametrul camerei de transfer să fie maxim
60mm. Substanțele să fie compatibile și avizate ECHA pe baza de peroxid de hidrogen, și
să fie testate cu aparatul de nebulizare.
Să aibă posibilitate de programare a volumului ce urmează a fi tratat, capacitate
între 10- 1000m3.
Să aibă funcție de temporizare înainte de începerea procedurii de nebulizare (15-20sec).
Să permită trasabilitatea consumului și a timpilor de utilizare.
Să poată fi folosit cu telecomanda.
Să permită programarea automată, să execute operațiuni de dezinfecție fără operator
uman.
Să aibă posibilitatea de folosire atât pentru dezinfecția zilnică dar și pentru dezinfecția
terminală.
Să asigure nebulizarea de particule cât mai mici, pentru a nu crea umiditate în încăperea
tratată (cel mult 5µm) să genereze ceață uscată.
Să existe teste de eficacitate între echipament și substanțele cu care poate fi folosit în
practică.
Să aibă consum cât mai redus 1-2ml produs/metru cub profilactic și 3-5ml produs/metru
cub pentru tratamanente curative.
Să nu necesite nicio acțiune după tratament de tipul aerisire, uscare, clătire.
Aparatul să poată fi folosit cu substanțe complementare de tipul (insecticide biocid,
neutralizator miros sau dezinfectant biocid pentru blocul alimentar).
Să aibe compatibilitate demonstrată cu testări între echipament și substanțele biocide
folosite pentru dezinfecție pe cale aeriană.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Substanțele biocide să fie avizate pentru dezinfecție înalta și suprafețe pe cale Aeriană
conform normelor Europene în vigoare EN17272 pentru Coronavirus.
Să dispună de opțiuni și accesorii: Telecomanda pentru lansarea comenzilor.
Programator pentru temporizarea sau programare echipamentului de la distanță.
Sistem de citire prin USB a timpilor și operațiunilor effectuate.
Software pentru trasabilitate și baza de date.
Sistem de traversare pereți care facilifeaza dezinfecția prin perete din camera alăturată.
Furtun fexibil de racordare a echipamentului la accesorii, conferă mobilitate multiplă.
Kit monitorizare calitatea actului de dezinfecție suprafețe și audit prezența substanță
active.
Să prezinte certificatul de marcaj CE, emis de un organism notificat, sau declarația de
conformitate a producătorului.
Să prezinte ISO13485 de la producător, fabricarea și autorizarea ISO pentru dispozitive
de dezinfecție pe cale aeriană.
Compatibilitate electromagnetică (EMC) conform normelor de siguranță IEC 60601-1-2
(2007) ale mediului de funcționare.
Emisii RF conform CISPR11 Grupa I Clasa B.
Emisii frecvente cf IEC 61000-3-2
Voltaj și teste de oscilație cf IEC 61000-3-3
Echipamentul să se încadreze în categoria dispozitivelor electromagnetice Clasa I
Dimensiunile echipamentului: Maxim 205cm adâncime, l 225mm , L 250mm, greutate
maxim 6kg., alimentare 230V, 1000W, 50-60Hz, 4,5°.
Salon
Fiecare salon pentru bolnavi trebuie să fie deservit de cel puțîn o stație de apel
pentru comunicațîi vocale bidirecționale. Fiecare pat va fi prevăzut cu un dispozitiv de
apel. Este permisă o singură stație de apelare pentru două dispozitive de apelare care
deservesc paturi adiacente, doar dacă această este ușor accesibilă pacienților din aceste
paturi.
Dispunerea paturilor, într-un salon din cadrul oricărui compartiment spitalicesc, va
respectă prevederile din ordinele emise în domeniul sănătăţîi publice. În cazul în care
nu există prevederi specifice pentru un spațiu, paturile se vor dispune perpendicular pe
perete şi vor fi libere pe ambele lături lungi pentru a permite manevrarea bolnavului de
către personalul de îngrijire, iar distanța dintre paturi va respectă următoarele valori:
(a) distanţa liberă între două paturi paralele va fi:
(i) min. 0,70 m - în saloane obişnuite pentru adulţi (pentru acces cu targă);
(îi) min. 0,90 m - în saloane pentru bolnavii ce se deplasează cu fotoliul rulant;
(iii) min. 2,50 m - în saloane de terapie intensivă (pentru acces la aparatură medicală); ( )
(b) distanţa liberă între capul patului şi perete (aşezarea paturilor pe un front) va fi:
(i) min. 1,20 m - paturi obişnuite;
(îi) min. 1,35 m - paturi rulante; ( )
(c) distanţa liberă între capetele paturilor (aşezarea paturilor pe două fronturi) va fi: ( )
(i) min. 1,40 m - paturi obişnuite;
(îi) min. 1,50 m - paturi rulante; ( )
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
RESPECTAREA CERINȚELOR MINIME DE PERFORMANȚă ENERGETICĂ

Pentru obţinerea unor construcţii de calitate sunt obligatorii realizarea şi
menținerea, pe întreaga durată de existentă a construcțiilor, a următoarelor cerințe
fundamentale aplicabile conform legii 10/1995 privind calitatea în construcții :
· rezistenţă mecanică şi stabilitate;
· securitate la incendiu;
· igienă, sănătate şi mediu înconjurător;
· siguranţă şi accesibilitate în exploatare;
· protecţie împotriva zgomotului;
· economie de energie şi izolare termică;
· utilizare sustenabilă a resurselor naturale
Cerința privind izolarea termică, hidrofugă şi economia de energie se referă la asigurarea
unei conformări generale şi de detaliu a spaţiului considerat, astfel încât consumul
energetic să poată fi limitat, în condiţiile obţinerii unui confort termic minim admisibil.
Limitarea consumurilor energetice pentru încălzirea clădirii se realizează printr-o
concepţie corectă, generală şi de detaliu, a clădirii respective, prin:
· realizarea unei configuraţii volumetrice optime a clădirii;
· evitarea detaliilor care conduc la crearea unor punți termice;
· prevederea unui procent de vitrare raţional;
· coeficientul global de izolare termică (G), trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu
coeficientul global normat: G ≤ GN
· rezistențele termice specifice corectate medii, pentru fiecare element de construcţie,
pe ansamblul clădirii (R m), trebuie să fie superioare rezistenţelor termice specifice
minime
· evitarea apariției condensului pe suprafața interioară a închiderilor exterioare
· limitarea efectelor condensului în interiorul elementelor de închidere
· asigurarea etanșeității elementelor de închidere
· asigurarea hidroizolării elementelor de construcţie perimetrale
· asigurarea limitării consumurilor energetice
Conform Ordinul nr. 2641/2017 privind modificarea și completarea reglementării tehnice
"Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor", aprobată prin Ordinul
ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 157/2007, cerințele minime de
performanță energetică pentru clădiri nerezidențiale noi se referă la:
· elementele de construcție care fac parte din anvelopa clădirii. Cerința minimă este
realizarea rezistenței termice corectată minimă pentru fiecare element de construcție al
clădirii, R'min [m2K/W], respectiv transmitanța termică corectată maximă a acestora,
U'max [W/(m2K)];
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Ansamblul clădirii. Cerințele minime sunt:

- coeficientul global de izolare termică, G1 [W/(m3K)] ≤ G1ref [W/(m3K)]
- consumul anual specific maxim de energie primară din surse neregenerabile pentru
încălzirea clădirii qan ≤ q an,max
RESPECTAREA CERINTELOR MINIME DE PERFORMANTA ENERGETICA PENTRU

ANVELOPA CLADRII
Pentru elementele de construcție care fac parte din anvelopa clădirii, cerința minimă este îndeplinită
- realizarea rezistenței termice corectată minimă pentru fiecare element de construcție al clădirii
ÎNDEPLINIREA EXIGENȚEI DE IZOLARE TERMICĂ
R'med R'min Îndeplinirea

Nr.
Elementul de construcție exigenței de
Crt. [m2K/W] [m2K/W] izolare termică
1 Pereți exteriori (a) 6,627 1,75 DA
2 Planșeu peste ultimul etaj (b) 7,660 4,5 DA
3 Planșeu pe sol (c) 4,566 2,5 DA
3 Tâmplărie exterioară (e) 0,856 0,69 DA
RESPECTAREA CERINTEI PRIVIND COEFICIENTUL GLOBAL DE IZOLARE

TERMICA G
Cerința privind coeficientul global de izolare termică (G1),este ca acesta să fie mai mic sau
cel mult egal cu coeficientul global de referință: G1 ≤ G1ref [W/m3K]
Valorile coeficientul global de izolare termică G1 al clădirii și coeficientului global G1 de

referință sunt:
G1 =0,076 W/m3K
G1 ref=0,152 W/m3K
G1 =0,076 [W/m3K] ≤ G1 ref=0,152 [W/m3K]
Rezultă că verificarea condiției G1 ≤ G1ref este îndeplinită şi nivelul de izolare
termică globală este corespunzător.
RESPECTAREA CERINTEI PRIVIND CONSUMUL ANUAL SPECIFIC DE ENERGIE

PRIMA DIN SURSE NEREGENERABILE PENTRU INCALZIREA CLADIRII
O altă cerință ce trebuie îndeplinită aferentă clădirile nerezidențiale este consumul
anual specific maxim qan,max de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea
diverselor categorii de clădiri, pentru toate zonele climatice, să nu depășească valorile
prevăzut în tabelul următor:
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
CONSUMUL ANUAL SPECIFIC MAXIM qan,max DE ENERGIE PRIMARĂ DIN SURSE

NEREGENERABILE PENTRU ÎNCĂLZIREA DIVERSELOR CATEGORII DE CLĂDIRI,
PENTRU TOATE ZONELE CLIMATICE
Consum anual specific maxim de energie primară
Clădire nerezidențială
qan,max [kWh/m2an]
Clădiri de birouri 60
Spațiu comercial 101
Clădiri de învățământ 123
Clădire pentru sănătate 149
Deci, consumul anual specific maxim de energie primară din surse neregenerabile
pentru încălzirea clădirii analizate qan≤ qan max [kWh/m2an] trebuie să fie mai mic de 149
[kWh/m2an]
Pentru clădirea analizată consumul anual specific maxim q an de energie primară din
surse neregenerabile pentru încălzirea este:
qan = 32,425 kWh/m2an
REZULTATE AȘTEPTATE PENTRU CLĂDIREA ANALIZĂ
Consumuri anuale/specifice UM Clădire analizată

Consum anual specific de energie finală kWh/m2/an 50,137
Consum anual de energie finală kWh/an 880377,004
Indice de emisii echivalent CO2 energie
kgCO2/m2an 12,712
finală
Consum anual specific de energie primară kWh/m2/an 95,999
Consum anual de energie primară kWh/an 1685676,75
kgCO2/m2an 26,031
primară
Emisii de CO2 aferente energiei primare kgCO2/an 163185,754
Consum anual specific de energie din
kWh/m2/an 79,426
surse regenerabile
Consum anual energie din surse
kWh/an 1394655,671
regenerabile
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
pentru încălzire
Consum anual de energie finală pentru

kWh/an 568148,34
încălzire
Consum anual specific de energie
primară pentru încălzire asigurat din kWh/m2/an 34,425
surse clasice
Consum anual de energie primară pentru
kWh/an 569352,375
încălzire asigurat din surse clasice
Rezultă că este îndeplinită și condiția qan≤ qan max ;
32,425 kWh/m2an ≤149 kWh/m2an
RESPECTAREA CERINTEI PRIVIND INDEPLINIREA STANDARDULUI NZEB
De la 01.01.2021, standardul NZEB, “net zero energy building”- clădiri cu un consum de

energie aproape de zero, este aplicabil tuturor clădirilor noi. Conform ordinului 386/2016
pentru modificarea şi completarea Reglementării tehnice "Normativ privind calculul
termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor", pentru zona climatică II necesarul
de energie primară (din surse neregenerabile de energie) să fie mai mic de 97 kWh/m2an,
iar emisiile de CO2 mai mici de 26 kg/m2an pentru clădirile destinate sistemului sanitar.
Conform legislației adoptate în România, înțelegem prin NZEB clădiri cu performanță

energetică foarte ridicată, deci cu un consum de energie primară foarte scăzut. Din
necesarul de consum energetic în clădire, cel puțin 30% urmează a fi asigurat din surse
regenerabile de energie de la fața locului sau de la o distanță de nu mai mult de 30 km de
la locația clădirii.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
REZULTATE AȘTEPTATE PENTRU CLĂDIREA ANALIZĂ
Consumuri anuale/specifice UM Clădire analizată

Consum anual de energie finală kWh/an 880377,004
kgCO2/m2an 12,712
finală
kWh/m2/an 95,999
primară
Consum anual de energie primară kWh/an 1685676,75
Indice de emisii echivalent CO2
kgCO2/m2an 26,031
energie primară
Emisii de CO2 aferente energiei primare kgCO2/an 163185,754
Consum anual specific de energie din
kWh/m2/an 79,426
surse regenerabile
Consum anual energie din surse
kWh/an 1394655,671
regenerabile
Consum anual specific de energie finală
kWh/m2/an 368,439
pentru încălzire
Consum anual de energie finală pentru
kWh/an 568148,34
încălzire
primară pentru încălzire asigurat din kWh/m2/an 34,425
surse clasice
Consum anual de energie primară
pentru încălzire asigurat din surse kWh/an 569352,375
clasice
Din analiza energetică a clădirii analizate rezultă că avem un consum de energie primară
din surse convenționale de 95,999 kWh/m2an și 26,031 kg/m2an emisii de CO2, deoarece
s-au avut în vedere următoarele aspecte:
• utilizarea materialelor pentru îndeplinirea condiție de exigență pentru izolarea
termică a clădirii,
• utilizarea sistemelor alternative pentru producerea energiei (panouri fotovoltaice
pentru acoperirea parțială a necesarului de energie electrică, panouri solare pentru
prepararea apei calde de consum),
• eficiență ridicată a sistemelor și echipamentelor utilizate,
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
• sporire a gradului de automatizare a instalațiilor pentru asigurarea condiții

solicitate,
• măsuri de recuperare a energiei și utilizarea acesteia ca sursă secundară de
căldură (prevederea sistemelor de ventilare cu recuperarea căldurii cu o eficiență
ridicată),
• utilizarea pompelor de căldură;
• integrarea proceselor într-un sistem BMS de monitorizare și control.
Deci, rezultă că se poate îndeplinită și condiția qan ≤ qan, max pentru clădirile de tip NZEB,
consumul anual specific de energie primară din surse neregenerabile ≤ 97 kWh/m2an și
emisiile de CO2 ≤ 26 kg/m2an CO2.
95,999 kWh/m2an≤ 97 kWh/m2an și
12,712 kg/m2anCO2≤ 26 kg/m2anCO2
RESPECTAREA CERINTEI HIDROFUGE SI ETANSARE
Pereţi exteriori
Sistemul constructiv de fațade ventilate, este un sistem de izolare continuu compus dintr-o
structură interioară la care se fixează, printr-un sistem de ancorare din AL, panouri de
fațadă care vor finisa clădirea folosind un sistem modern, ce va îmbunătăți estetica
ansamblului clădirii.
Structura interioară se izolează cu panouri de vată bazaltică rigida cu grosime de 20 cm,
lăsând un strat de aer ventilat între acesta din urmă și panourile de placare exterioară.
Fixarea panourilor de termosistem se va realiza doar cu fixare mecanică, evitând lipirea
umedă. Stratul de aer împreună cu izolația garantează siguranța, eficiența și confortul pe
care le va oferi în timp acest sistem de fațadă. Fațadele ventilate oferă beneficii
remarcabile, vara reducând absorbția de căldură a pereților fără risc de condens interstițial,
iar în perioadele reci reducând pierderile de căldură.
Un principal avantaj al fațadelor ventilate îl constituie securitatea la incendiu. Dezvoltarea
și propagarea unui incendiu poate să fie limitată de prezența materialelor incombustibile,
care trebuie să se încadreze în clasa de de reacție la foc A1.
Un alt avantaj al folosirii fațadelor ventilate este dat de confort. Utilizând vata bazaltică se
obține un nivel foarte bun al izolării acustice și o conductivitate termică minimă, care conduc
la un nivel ridicat de confort, concomitent cu un nivel redus de consum energetic.
O caracteristică importantă a panoului de fațadă ce va fi utilizat va fi dat de conductibilitatea
termică redusă (0,035 W/mK) ce contribuie la economisirea energiei. În plus, deoarece este
un material izolator rigid, permite realizarea unui strat izolator continuu fără punți termice.
Totodată se vor utiliza si placarile uscate pentru protectia termosistemului.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Sistemele de fixare a placării, inclusiv termoizolația fațadei, oferă toate avantajele unei
fațade ventilate asigurând un mediu interior confortabil și contribuind substanțial la
economia de energie și eficiența utilizării acesteia.
Fațada ventilată protejează pereții clădirii de umezeală, cea mai mare parte a apei de ploaie
se scurge pe fațadă, iar apa intrată prin rosturi va fi eliminată prin efectul ventilației. Astfel
pereții clădirii rămân permanenți uscați evitându-se degradarea lor datorată umezelii.
Totodată asigură:
Izolație termică la căldură Izolație termică la frig
În anotimpurile călduroase împiedică În anotimpurile friguroase micșorează

eficient acumulările de căldură în spațiul pierderile de căldură din spațiul interior
interior asigurând un climat plăcut și reducând costurile energetice de încălzire.
costuri reduse de climatizare.
Difuzia vapori de apă Dilatare liberă
Fațadele ventilate permit difuzia vaporilor Sistemele permit dilatarea liberă a

J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
de apă prin pereții clădirii evitându-se și pe componentelor fațadei evitându-se astfel

această cale degradarea lor din cauza apariția de fisuri ca urmare a variațiilor de
umezelii. temperatură și micșorând implicit cheltuielile
de întreținere.
Protecție la foc Protecție fonică
Componentele metalice ale sistemului de Placajul exterior și termoizolația alcătuiesc o

fixare împreună cu termoizolație barieră contra zgomotului asigurând
rezistentă la foc alcătuiesc un ansamblu reducerea semnificativă a nivelului de
care oferă protecție la foc. zgomot transmis.
Tâmplării exterioare
Tâmplăria folosită va fi de înaltă performanță energetică cu o rezistență minimă de 0,9
m2K/W, iar în cazul fațadelor vitrate tip cortină de 0,77 m2K/W. Se recomandă ca montarea
tâmplăriei să se realizeze la fața exterioară a stratului de beton/caramida al peretelui având
în vedere grosimii totale a peretelui de aproximativ 0,6 m.
O metodă eficientă de reglare a radiației solare care pătrunde în spațiile clădirii constă în
utilizarea sticlelor „dinamice” cu un factor solar g variabil sau folosirea de vitraje cu un factor
solar g optim în funcție de zona climatică.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Terasă
Acoperișul propus este de tip terasa necirculabila termoizolată cu polistiren de 30 cm, cu
conductivitate termică minimă de calcul de ƛ≤ 0,036 W/(mK). Stratul termoizolant se va
proteja cu şapă armată minim 4 cm grosime şi 2 membrane termosudabile dublustrat. Se
va acorda o atenție deosebită gurilor de scurgere a apelor pluviale, care se vor etanșa și a
pantelor către acestea care vor trebui sa aibă o inclinație de minim 1%.
SISTEME ALTERNATIVE DE EFICIENTA RIDICATA EVALUATE

Sistemele alternative care au fost evaluate în Studiu, sunt cele prevăzute în Legea
372/2005, respectiv:
• descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie;
• de cogenerare/trigenerare;
• centralizate de încălzire sau de răcire;
• pompă de căldură;
• schimbătoare de căldură sol-aer;
• recuperatoare de căldură.
Criteriile utilizate sunt cele precizate prin Legea 372/2005 cu modificările şi completările
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
ulterioare, respectiv criterii tehnice, criterii economice și criterii privitoare la mediul

înconjurător.
CRITERII TEHNICE
CONVERSIA ENERGIEI SOLARE IN ENERGIE TERMICA
Majoritatea formelor de energie regenerabilă au ca sursă primară energia solară. În Europa,
energia razelor solare incidente este de 200…1000 W/m2, în funcţie de latitudine, perioada
anului calendaristic şi condiţiile climatice. Colectoarele solare se folosesc pentru captarea
acestei energii radiante a soarelui în vederea încălzirii unor spaţii închise, pentru
producerea de apă caldă, sau pentru utilizarea ca sursa de energie într-un sistem de
refrigerare. Un sistem de conversie a energiei solare în energie termică trebuie sa fie optim
din punct de vedere al performanţei, costurilor de achiziţie şi funcţionare şi durabilităţii.
Structura clasică a unui sistem de încălzire a apei folosind energia radianta solară constă
în următoarele componente (figura 1.1):
• Unul sau mai multe colectoare solare, care pot fi plane, cu tuburi vidate, sau cu
tuburi cu încălzire directă a apei;
• Sistemul de transfer de căldura şi sistemul de (re)circulare; schimbătorul de căldură
(daca este cazul, în funcţie de tipul instalaţiei);
• Sistemul de stocare a apei calde;
• Sistemul de comandă şi control;
• Sistemul auxiliar de încălzire, care furnizează căldură suplimentară în situaţiile în
care radiaţia solară nu este suficientă. De obicei acesta constă într-o rezistenţă
electrică sau un echipament de încălzire cu gaze naturale.
SISTEME SOLARE ACTIVE SI PASIVE

Sistemele solare de furnizare de căldura se pot încadra în două mari categorii: active şi
pasive. Cele active utilizează sisteme de comandă şi control şi pompe pentru a circulă apa
sau agentul termic prin colectorul solar şi se împart în două subcategorii:
• Sisteme solare active directe, care pompează apa dedicată utilizării ulterioare către
colectorul solar. Sunt recomandate pentru utilizare în zonele geografice în care nu
există pericolul de îngheţ. În caz contrar se impune golirea sistemului înainte de a
începe perioada rece.
• Sisteme solare active indirecte, care dispun de un circuit închis prin care circulă un
agent termic (apa, de obicei în amestec cu un antigel), din care face parte şi
colectorul solar.
Figura 1 - prezintă un sistem activ indirect. Agentul termic preia energia termică în zona
panoului solar. Transferul de căldura de la agentul termic către apa din rezervor se face
prin schimbătorul de căldură aflat la partea inferioară a rezervorului. În cazul în care agentul
termic este un lichid antigel, acest sistem este funcţional inclusiv în perioadele de iarnă, în
condiţii de vreme însorită. Pentru aplicaţii de mici dimensiuni, cum ar fi furnizarea de apă
caldă pentru locuinţe individuale, sistemele active indirecte includ un rezervor în care
schimbătorul de căldură se va afla la partea inferioară, recomandându-se ca rezistenţa
electrică de rezervă să fie amplasată la partea superioară. Diverse alte configuraţii sunt
oferite de furnizorii de echipamente, mai des întâlnite fiind rezervoarele cu două
schimbătoare de căldură, cel de-al doilea putând fi cuplat la o centrală cu funcţionare pe
gaze naturale.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Sistemele pasive nu dispun de pompe şi pot fi de tip integrat sau cu circularea apei prin
efectul de termosifon. În cazul sistemelor integrate apa circulă către colectorul solar datorită
presiunii din reţeaua de alimentare. Principiul termosifonului permite circulaţia naturală a
apei, datorită diferenţelor de temperatură dintre zonele calde şi cele reci ale circuitului, fără
a necesita pompe. În Figura 2 circulaţia apei între colector şi rezervor se face pe principiul
termosifonului;
Figura 1
Figura 2
Din punct de vedere al întreţinerii, fiabilităţii şi preţului de cost, sistemele pasive sunt mai
avantajoase decât cele active întrucât nu au componente electrice, fiind mai simple
constructiv. Există însă şi dezavantaje care trebuie luate în considerare la achiziţionarea
sau proiectarea unui sistem pasiv:
• Au o eficienţă mai scăzută decât sistemele active;
• Rezervorul de apă trebuie să fie amplasat mai sus decât colectorul solar.
• Întrucât nu există protecţie la îngheţ, nu funcţioneaza în caz de vreme rece (este
necesară evacuarea circuitului şi scoaterea din funcţiune în timpul iernii);
• În regiunile cu apă dură se formează în timp depuneri de calcar pe întregul circuit
al apei.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
• Nu oferă protecţie în caz de supraîncălzire. Acest fenomen apare în zilele însorite,

când nu este consumată apa caldă produsă de sistem.
•
SUPRAFETE SELECTIVE
Suprafeţele selective sunt de o importanţă deosebita în ceea ce priveşte
randamentul colectoarelor solare. Selectivitatea permite absorbţia maximă a radiaţiei solare
cu lungimi de undă scurte şi impiedică pierderile de căldura prin radiaţie termică proprie şi
prin convecţie - Figura 3
Radiaţia cu lungimi de undă cuprinse între 0,3 şi 2 μm reprezintă 95% din spectrul radiaţiei
solare. Radiaţia termică cu lungimi de undă cuprinse între 3 şi 30 μm reprezintă 99% din
radiaţia termică totală la temperatura de 325 K (52°C).
Pentru a obţine o suprafaţă selectivă cu absorptivitate mare şi emitivitate redusă, materialul

utilizat trebuie să aibă reflectivitate redusă în domeniul lungimilor de undă din spectrul
radiaţiei solare şi reflectivitate mare în domeniul infraroşu (termic).
Figura 3
Cuprul, aluminiul şi nichelul prezintă reflectivitate mare în domeniul infraroşu (peste 0,95
pentru suprafeţele polişate) şi absorptivitate solară redusă. Aceste neajunsuri pot fi însă
depaşite prin acoperirea cu un strat subţire de material (0,4 – 1,5 μm) cu absorptivitate
solară mare şi factor de transmisie mare în domeniul radiaţiei infraroşii.
Nichelul negru reprezintă un complex de sulfură de nichel şi zinc care îndeplineşte cerinţele
menţionate mai sus, putându-se obţine o absorptivitate de 0,96. Substratul lustruit de nichel
poate furniza o emisivitate scăzută (aproximativ 0,08). În cazul peliculei de oxid de cupru
pe o suprafaţă de cupru se poate obţine o absorptivitate de 0,9 şi emisivitate de 0,15.
Suprafeţele selective denumite “crom negru” reprezintă de fapt un strat subţire de crom într-
o matrice amorfă de oxid de crom, care se depune pe o suprafaţă metalică lucioasă.
Alternativ, se pot utiliza şi unele materiale nemetalice cu reflectivitate mare în domeniul

infraroşu în comparaţie cu suprafeţele metalice. Se poate obţine o bună selectivitate prin
combinarea unui strat subţire din unul dintre aceste materiale cu un substrat cu
absorptivitate mare a radiaţiei solare.
COLECTOARE PLANE
Colectoarele plane sunt destinate încălzirii unui agent termic fluid (apă, aer sau o
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
soluţie cu lichid antigel) la temperaturi de până la 80°C. De obicei se utilizează pentru

producerea de apă caldă pentru aplicaţii rezidenţiale sau comerciale, pentru încălzirea
piscinelor, a spaţiilor închise, dar şi pentru furnizarea de căldura pentru unele procese
industriale.
Suprafaţa expusă radiaţiei solare este de obicei acoperită în acest scop utilizându-
se sticlă solară securizata cu conţinut redus de fier, sau policarbonat transparent, cu
rezistenţă mecanică la grindină şi la încărcarea cu zăpadă, fiind recomandat un grad de
transparenţă cât mai ridicat (peste 90% pentru sticlă). Materialele utilizate pentru acoperire
trebuie să aibă transmitanţa cât mai mare în domeniul vizibil al spectrului de lungimi de
undă, dar cât mai mică în domeniul radiaţiei infraroşii pentru a menţine în interior căldura
radiată de absorbant. Alte caracteristici importante ale materialelor de acoperire constau în
absorptivitatea scăzută a căldurii, stabilitate ridicată la temperaturile de lucru ale panoului,
rezistenţă la solicitari mecanice şi durabilitate la condiţii vitrege de mediu, precum şi un cost
redus. Variaţia transmitanţei prin radiaţie a materialelor transparente depinde de procesul
de fabricare, compoziţia chimică şi de structura moleculară. De exemplu, majoritatea
materialelor plastice au transmitanţa radiaţiei din domeniul vizibil mai mare de 0,85 însă în
cazul radiaţiei infraroşii, transmitanţa variază într-un domeniu larg, de la 0,01 pentru
polimetilmetacrilat la 0,77 în cazul polietilenei. În prezent cel mai utilizat material de
acoperire este sticla, datorită transmitanţei mari în domeniul vizibil al spectrului şi scăzute
în domeniul radiaţiei infraroşii, precum şi datorită stabilităţii în condiţii de temperaturi
ridicate.
Dezavantajele constau în rezistenţa mecanică scăzută (în raport cu masele plastice),

masa relativ mare şi preţul de cost ridicat. Ca alternativă se pot utiliza masele plastice
transparente, care au rezistenţă sporită şi a căror masă reprezintă aproximativ 10% din
masa unei suprafeţe de sticlă ce acoperă aceeaşi arie. Pe de alta parte, materialele plastice
ridică probleme legate de stabilitate la temperaturile de funcţionare ale colectoarelor, dar şi
de durabilitate, ele degradandu-se în timp sub acţiunea radiaţiei solare ultraviolete.
Schema clasică a unui panou plan este prezentată în Figura 4. Agentul termic lichid rece
pătrunde pe la partea inferioară (6) a panoului, circulă prin sistemul de conducte (3) aflate
în contact cu suprafaţa fierbinte a plăcii metalice absorbante (4) şi este evacuată pe la
partea superioară a panoului. Izolaţia termică şi carcasa etanşă împiedică în mare măsură
pierderile de căldură prin convecţie şi conducţie, maximizând astfel transferul termic către
agentul din sistemul de conducte. În acelaşi scop, suprafaţa plăcii absorbante este
acoperită cu un strat selectiv faţă de lungimea de undă, de culoare închisă, care absoarbe
energia solară şi împiedică pierderea căldurii acumulate. Placa absorbantă poate fi
metalică (aluminiu, oţel, sau cupru) sau dintr-un polimer stabil din punct de vedere termic.
Deşi este mai scump, cuprul are un coeficient de schimb de căldură superior şi este mai
puţin predispus la coroziune decât aluminiul. Sistemul de transfer de căldură poate avea
următoarele configuraţii:
• Conducte dispuse în sistem harpă. Acestea sunt cuplate la o conductă de colectare
aflată la partea superioară a panoului. Sistemul este folosit în general pentru
instalaţiile care lucrează la presiuni scăzute, agentul termic putând fi antrenat prin
pompare sau circulând pe principiul termosifonului
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Figura 4
• Conducta în serpentină. Sunt mai eficiente decât varianta cu dispunere în harpa şi
se folosesc pentru producerea de apă caldă menajeră, însă nu şi pentru încălzirea
spaţiilor închise.
• Utilizarea în locul conductei a unei a doua plăci metalice, profilată prin ştanţare şi
sudată pe spatele plăcii absorbante. Forma obţinută prin ştanţare crează o zonă de
circulaţie pentru agentul termic. Se obţine o suprafaţă de contact mai mare în raport
cu varianta cu conducte, rezultând o eficienţă sporită a transferului de căldura.
• Sisteme cu un strat de foi transparente, respectiv opace. Pierderile de căldură sunt
minimizate întrucât o parte din radiaţia reflectată de o foaie din strat va fi direcţionată
către o altă foaie fără a se pierde în mediu, în final un procent mai mare din radiaţia
solară incidentă fiind concentrată pe stratul absorbant.
Mai rar întâlnite sunt colectoarele plate cu suprafaţa neacoperită, întregul sistem fiind expus
în mod direct radiaţiei solare. Materialul uzual pentru absorbant este polipropilena,
cauciucul siliconic sau cauciucul EPDM (Etilen-Propilen-Dien-Monomer) cu stabilitate la
radiaţia ultravioletă. Datorită pierderilor ridicate de căldură prin convecţie, acestea se
utilizează de obicei în situaţiile în care este necesară obţinerea unor temperaturi mai
scăzute ale fluidului, ca de exemplu încălzirea piscinelor.
Panourile plane pentru încălzirea aerului au o construcţie similară. În interiorul carcasei

este montată placa absorbantă. Aerul circulă de la partea inferioară la cea superioară a
panoului prin convecţie sau sub acţiunea unui ventilator, trecând peste placa absorbantă
de la care primeşte energie sub forma de căldură. Din punct de vedere al transferului de
căldura, eficienţa este mai redusă decât în cazul panourilor pentru încălzirea apei sau a
soluţiei de lichid antigel, însă sunt evitate problemele legate de supraîncălzirea agentului
termic care apar atunci când pompa de recirculare a lichidului nu funcţionează. De
asemenea este evitată folosirea lichidului antigel, care necesită inlocuire la perioade
cuprinse între 3 şi 5 ani în funcţie de tipul şi caracteristicile acestuia şi de temperaturile la
care a fost supus. În condiţii optime de funcţionare, eficienţa tipică a acestor panouri este
de 40-50%, însă aceasta variază în funcţie de calitate şi de valoarea temperaturii care
trebuie obţinută.
COLECTOARE CU TUBURI VIDATE
Colectoarele solare din această categorie sunt formate din tuburi colectoare dispuse
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
paralel (Figura 5). Fiecare tub este realizat din sticlă borosilicat cu o bună rezistenţă
mecanică şi are perete dublu, spaţiul dintre pereţi fiind vidat pentru a întrerupe pierderile
de căldura prin transfer termic între interiorul tubului colector şi mediu. Pentru a menţine
vidul se depune în interiorul peretelui dublu, la capătul inferior, o pelicula de bariu de culoare
argintie. Aceasta va absorbi o serie de gaze care pot fi emise pe parcursul ciclului de viata
al tubului, cum ar fi CO, CO2, N2, O2, H2O şi H2, menţinând astfel starea de vacuum. Atunci
când această stare se pierde pelicula îşi schimbă culoarea din argintiu în alb, oferind o
modalitate facilă de identificare a tuburilor defecte. Pornind de la aceste principii, au fost
dezvoltate mai multe variante constructive.
Figura 5
În Figura 6 se prezintă varianta în care tuburile sunt conectate la un rezervor cilindric

dispus la partea superioară a acestora. Pe peretele interior este depusă o peliculă
absorbantă pentru îmbunătăţirea randamentului. Datorită densitaţii mai reduse, stratul de
apă care primeşte căldură datorită radiaţiei solare se va ridica la partea superioară a
rezervorului iar apa rece va coborâ în tubul vidat, creîndu-se astfel un circuit natural
permanent (efectul de termosifon). Acest sistem prezintă avantajul încălzirii directe a apei,
fără necesitatea unui schimbător de căldură, dar nu poate fi utilizat în cazul presiunilor mai
ridicate întâlnite în reţelele de alimentare cu apă datorită fragilitatii tuburilor de sticlă.
Figura 6
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Acest dezavantaj a fost înlăturat prin utilizarea sistemelor prezentate în Figura 7.

Ţeava de cupru prin care circulă apa (sau agentul termic, pentru sistemele cu funcţionare
în circuit închis) se află în contact cu o suprafaţă absorbantă, întregul ansamblu fiind montat
în interiorul tubului vidat. Se remarcă faptul că această soluţie prezintă o similitudine
constructivă cu panourile plane, având avantajul unei diminuări mult mai eficiente a
pierderilor termice. Ţeava de cupru este realizată cu două circuite concentrice la interior,
cu intrarea apei reci pe circuitul exterior şi ieşirea apei calde pe circuitul interior.
Figura 7
Cele două soluţii prezentate au dezavantajul fragilităţii tuburilor de sticlă, în ciuda

rezistenţei superioare a acestora. În cazul deteriorării unui tub va fi afectat întregul sistem.
O variantă constructivă mai eficientă din acest punct de vedere constă în amplasarea la
interiorul tuburilor colectoare a unor ţevi de cupru închise la ambele capete numite tuburi
termice, în interiorul cărora se află un agent termic care trece în stare de vapori sub acţiunea
radiaţiei solare. Pe suprafaţa exterioara a tubului interior de sticlă se depune un strat
absorbant selectiv de culoare închisă, eliminându-se astfel necesitatea utilizării unei placi
absorbante. Capătul tubului termic aflat în afara tubului vidat are rolul de condensator şi se
află în contact termic (schimbător de căldură) cu apă sau cu agentul termic din circuitul
panoului. Substanţa în stare de vapori se ridică spre acest capăt unde condensează în
contact cu suprafaţa mai rece, cedând căldura apei sau lichidului antigel din circuitul închis
al panoului. Acest mod de funcţionare poate fi observat în FIgura 8. Deteriorarea unui tub
nu întrerupe funcţionarea sistemului ci îi afectează doar capacitatea de încălzire. Deşi este
o soluţie mai costisitoare, randamentul este superior celorlalte variante constructive,
temperaturile realizate putând depaşi 180°C în interiorul tubului termic. În raport cu
panourile plane, tuburile vidate au o eficienţă uşor mai redusă în condiţii perfect însorite,
însă sunt mai eficiente în perioadele reci şi foarte reci, precum şi pe vreme înnorată. Pe
parcursul unui an performanţa colectoarelor cu tuburi vidate poate fi de până la două ori
mai mare decât în cazul panourilor plane, la aceeaşi suprafaţă de expunere la radiaţia
solară.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Figura 8
AMPLASAREA COLECTOARELOR SOLARE

Cantitatea de energie pe care o poate absorbi un colector depinde nu doar de
caracteristicile constructive ale acestuia ci şi de energia radiată de soare, specifică zonei
de amplasare, precum şi de orientarea colectorului. La limita superioară a atmosferei,
energia radiată de soare atinge valoarea de 1367 W/m 2 – o constantă solară general
acceptată, determinată cu ajutorul sateliţilor de cercetare ştiintifica. Datorită interacţiunii cu
atmosfera, o parte din această radiaţie este reflectată, dispersată, absorbită de vaporii de
apă, de particule şi de diverse gaze, astfel încât fluxul de radiaţie care ajunge la suprafaţa
Pământului este format din radiaţie directă şi difuză şi are o valoare energetică mai mică
decât valoarea constantei solare. Cu excepţia concentratoarelor solare care folosesc doar
radiaţia directă, celelalte colectoare pot utiliza ambele tipuri de radiaţie. În Europa de Vest,
Centrala şi de Est, energia termică totală primită de la Soare, măsurată la nivelul solului pe
o suprafaţă perpendiculară pe direcţia razelor, poate atinge în general şi în condiţii optime
1000 W/m2 . Această valoare a fost stabilită în baza unor măsurători multianuale şi
reprezintă o medie a rezultatelor obţinute, ceea ce presupune că există unele zone şi
perioade în care valoarea respectivă poate fi mai ridicată. Într-o zi înnorata, când este
prezentă doar radiaţia difuză, energia maximă poate fi de 100…300 W/m 2. Aceste valori
precum şi variaţia lor pe perioada unui an şi cu zona geografică constituie parametri
deosebit de importanţi în proiectarea şi alegerea colectoarelor solare.
Figura 9 prezintă harta radiaţiei solare la nivelul României, măsurată pe o suprafaţă

orizontală la nivelul solului, putând fi utilizată pentru evaluarea potenţialului energetic în
diverse regiuni. O orientare corectă a colectorului maximizează cantitatea de energie
captată.
Poziţia acestuia este definită de două unghiuri: - unghiul de azimut, care se măsoara în
raport cu axa Nord-Sud (în emisfera nordică) (Figura 10). Valorile pe care le poate lua
acest unghi trebuie să se situeze între ±40° pentru a nu afecta performanţele captatorului
[10]. - Unghiul de înclinare faţă de orizontală (Figura10).
O recuperare a energiei solare de 90- 95% se poate obţine pentru unghiuri de înclinare
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
cuprinse între 5 şi 65°. În situaţiile în care condiţiile locale permit doar montarea verticală a
captatorilor, dacă se menţine o abatere de maxim ±20% faţă de direcţia Sud se poate
recupera un procent de 80% din radiaţia solară. Se poate concluziona că unele variaţii de
amplasare în afara limitelor menţionate nu afectează în mod semnificativ performanţele. De
asemenea, în cazul în care se pune accent pe optimizarea performanţei în timpul iernii
pentru sistemele cu protecţie la îngheţ, se recomandă un unghi de înclinare spre limita
superioară, cu o uşoară reducere totuşi a performanţei pe parcursul verii.
Figura 9
Figura 10
CONVERSIA ENERGIEI SOLARE IN ENERGIE ELECTRICA
Dacă se consideră consumul actual de energie electrică şi populaţia la nivel mondial,
radiaţia solară care atinge suprafaţa Pamântului ar putea asigura la orice moment
aproximativ 20 GW pentru fiecare locuitor. Există numeroase tehnologii de conversie a
radiaţiei solare în energie electrică. Cea mai facilă metodă constă în utilizarea panourilor
fotovoltaice, care realizează conversia directă în curent continuu prin utilizarea materialelor
semiconductoare care manifestă efect fotoelectric. Soluţia fotovoltaică se poate utiliza la
orice scară, începând de la aplicaţii rezidenţiale şi ajungând până la parcuri de panouri
fotovoltaice.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
MATERAILE SI EFICIENTA
Materialul cel mai frecvent utilizat în construcţia celulelor fotovoltaice este siliciul. În
prezent randamentul acestora atinge în general valori de 25% în condiţii standard
(temperatura celulei: 25°C; iradianţa luminii incidente perpendicular pe celula: 1000 W/m 2).
Pentru a reduce costurile de producţie, laboratoarele de cercetare au pus la punct celulele
în strat subţire, în compoziţia cărora intră materiale mai ieftine din punct de vedere al
procesului de fabricaţie (cupru, cadmiu, indiu, galiu, teluriu şi siliciu), în comparaţie cu siliciul
pur.
Conform ultimelor rapoarte, eficienta acestora ajunge până la 23%. O creştere
semnificativă a randamentului, de aproximativ 10%, s-a obţinut prin utilizarea a trei straturi
diferite care convertesc trei secţiuni din spectrul solar, aceasta fiind cea mai eficientă soluţie
la ora actuală. Stratul superior este format din fosfura de galiu indiu (InGaP), stratul mijlociu
– din arsenura de galiu indiu (InGaAs) şi cel inferior din germaniu. Alte tipuri de celule
utilizează semiconductoare pe bază de materiale din grupa III-V. Celulele cu galiu arseniu
(GaAs) prezintă o stabilitate bună la variaţiile de temperatură, având o pierdere mai mică
de putere la încălzire în comparaţie cu cele pe bază de siliciu. Procesul de fabricaţie este
însă costisitor. Celulele pe bază de cadmiu telur (CdTe) în strat subţire au costuri mai
reduse decât cele pe bază de siliciu. Analiza ciclului de viaţă al acestei soluţii a demonstrat
faptul că au cea mai redusă amprentă de carbon, fabricarea lor necesită cel mai mic
consum de apă şi au cea mai scurtă perioadă de recuperare a investiţiei (mai puţin de un
an) dintre toate soluţiile comerciale existente. Recent s-a anunţat o eficienţă de 24%,
obţinută la nivel de laborator. Celulele pe bază de polimeri sunt flexibile şi, în comparaţie
cu cele pe bază de siliciu, au masa mai redusă şi un preţ de cost semnificativ mai mic.
Prezintă însă dezavantajul unui randament redus (o treime din randamentul celulelor pe
bază de siliciu) şi se degradează în condiţii de radiaţie ultravioletă. Cercetările sunt în
desfăşurare pentru a depăşi aceste neajunsuri, eficienţa atinsă până în prezent depăşind
uşor 8%. Diverse alte tehnologii sunt testate la nivel de laborator, o parte dintre acestea
fiind prognozate a fi lansate pe piaţă în viitorul apropiat. Figura 11 prezintă evoluţia
eficienţei diverselor tipuri de celule fotovoltaice de-a lungul timpului, precum şi laboratoarele
care au raportat aceste valori.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Figura 11
ELEMENTELE DE EFICIENTA A SISTEMELOR FOTOVOLTAICE
O schemă simplificată a unui sistem fotovoltaic este prezentat în Figura 14. Bancul
de acumulatoare poate să lipsească, caz în care o sursă alternativă de alimentare trebuie
sa fie disponibilă pentru perioadele de noapte şi de vreme înnorată. Variaţiile permanente
de tensiune şi intensitate a curentului furnizat de panourile fotovoltaice pot conduce la
deteriorarea acumulatoarelor. Pentru a preveni acest risc se utilizează un controler de
încărcare care ajusteaza permanent cele două mărimi.
Figura 14
Pentru a converti curentul continuu, provenit de la sistemul de panouri fotovoltaice

şi/sau de la bancul de acumulatoare, în curent alternativ cu frecvenţa şi tensiunea
corespunzătoare regiunii în care se află sistemul fotovoltaic, este necesară integrarea în
sistem a invertorului solar. Dacă energia produsă este livrată în reţea, invertorul va trebui
să asigure o formă sinusoidală a câmpului electric, sincronizată cu frecvenţa din reţea. În
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
cazurile în care sistemul solar alimentează o zonă izolată de reţeaua naţională, se pot utiliza
invertoare mai simple, care trebuie să furnizeze energie într-o formă sinusoidală şi la
frecvenţa corespunzătoare cu cea pentru care au fost proiectate echipamentele electrice
din zona respectivă. Invertorul poate fi conectat la un întreg sistem de panouri fotovoltaice,
însă există şi soluţii în care fiecare panou este conectat la un micro-invertor.
În afară de aceste echipamente esenţiale, există şi alte dispozitive care pot fi

integrate în sistem (contoare de energie electrică, echipamente de protecţie, echipamente
de urmărire a traiectoriei soarelui). Fiecare dintre acestea are un randament propriu, astfel
încât randamentul sistemului fotovoltaic va fi semnificativ mai redus decât randamentul
celulelor fotovoltaice care intră în componenţa panourilor. În cazul unui sistem rezidenţial
15% este o valoare obişnuită a randamentului întregului sistem. Există mai multe
metodologii de evaluare care permit compararea performanţelor unor sisteme diferite din
punct de vedere al tehnologiei înglobate şi al capacităţii de generare.
ESTIMAREA PERFORMANTELOR SISTEMELOR FOTOVOLTAICE

Pentru a estima performanţele de exploatare ale unui sistem fotovoltaic, trebuie să
se cunoască iradianţa incidentă în zona şi la unghiul de amplasare, ceea ce presupune
existenţa unui istoric al iradianţei în zona respectivă. De asemenea, în timpul exploatării
intervin numeroşi factori care afectează performanţele raportate în condiţii standard, cei
mai importanţi fiind degradarea în timp a celulelor fotovoltaice, depunerile de praf şi alte
impurităţi pe panouri, umbrirea şi încălzirea celulelor. Estimarea presupune parcurgerea
următorilor paşi:
• Asocierea unui coeficient individual fiecărui factor de influenţă, în funcţie de
pierderile pe care acesta le provoacă. De exemplu, dacă invertorul provoacă
pierderi de 10%, coeficientul asociat acestuia va avea valoarea 0,9 (90%,
semnificând ceea ce rămane din energia emisă după ce trece prin invertor).
• Se calculează un coeficient global pentru întregul sistem fotovoltaic, prin înmulţirea
tuturor coeficienţilor individuali, obţinându-se de fapt un randament al sistemului
care nu ia însă în calcul pierderile datorate creşterilor de temperatură. Conform
statisticilor, coeficientul global se situează în jurul valorii 0,77.
• Se corectează coeficientul global cu influenţa temperaturii de operare. Există
numeroase statistici în baza cărora rezultă coeficienţi de corecţie cu temperatura
(de exemplu 0,91 este raportată ca valoare uzuală de corecţie pentru 45°C), însă
se pot folosi şi diverse ecuaţii din literatura de specialitate care iau în calcul
temperatura de funcţionare în evaluarea performanţei sistemului
• Se înmulţeste coeficientul global cu randamentul în condiţiile standard menţionate
de fabricant pe panourile fotovoltaice şi se obţine randamentul întregului sistem în
condiţii reale de exploatare.
Valorile coeficienţilor menţionati mai sus sunt prezentate în tabelul următor (conform
Laboratorului National pentru Energii Regenerabile – NREL
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
De exemplu, pentru un sistem comercial ale cărui panouri fotovoltaice au un randament în

curent continuu (în condiţii standard) de 18%, se poate estima că eficienţa în condiţii de
exploatare va fi de 13,84% fără corecţie de temperatură, sau 12,6% cu corecţie de
temperatură.
ENERGIE GEOTERMALA
Energia geotermală este energia termică stocată în interiorul Pământului. Aceasta
provine din două surse: energia primordială, datând din perioada formării planetei
(aproximativ 20%) şi energia generată prin descompunerea lentă a unor minerale
radioactive (80%) precum uraniul, radiul, toriul şi potasiul. Intensitatea energiei termice
creşte cu adâncimea, gradientul mediu de temperatură în scoarţa terestră fiind de
aproximativ 17-30°C/km, iar miezul depăşind 5000°C. Deşi această resursă nu se
reîmprospătează, este considerată sustenabilă datorită faptului că este nepoluantă iar
energia se extrage în cantităţi nesemnificative în raport cu energia disponibilă.
Structura Pământului (Figura 15) constă într-un nucleu solid de fier şi nichel, un
nucleu fluid extern acestuia cu temperaturi de circa 2900°C şi un miez exterior acestuia din
rocă topită numită magmă. Stratul următor poartă denumirea de manta, are o grosime de
aproximativ 2900 km şi este formată din magmă şi rocă în stare solidă. Litosfera, sau
scoarţa terestră, reprezintă stratul exterior al Pământului şi are o grosime care variază între
5 şi 70 km, grosimile mai mici aflându-se în zonele oceanice (5 – 10 km). Scoarţa este
divizată în plăci continentale care “plutesc” pe un strat vâscos de rocă semitopită, cu
temperaturi cuprinse între 650°C şi 1250°C. În zonele marginale ale acestor plăci, dar şi în
alte zone din interiorul plăcilor tectonice, magma se poate apropia de suprafaţa Pământului
chiar şi până la un km iar gradientul de temperatură poate atinge 100°C/km. Roca şi apa
care pătrunde la aceste adâncimi prin fisurile din rocă, absorb căldura transmisă de magmă.
În aceste condiţii temperatura apei poate atinge 370°C, ulterior ea ajungând la suprafaţă
sub formă de izvoare termale sau gheizere.
Se estimează că energia înmagazinată în primii 3 km ai scoarţei este de aproximativ

12x109 TWh, ceea ce reprezintă de peste 10.000 ori consumul energetic global anual. Deşi
energia geotermală este mai mult decât suficientă pentru nevoile omenirii, doar o foarte
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
mică parte este exploatabilă în condiţii fezabile economic, datorită faptului că zonele
accesibile în care magma se apropie de suprafaţa terestră sunt puţine. În aceste locaţii
procedura obişnuită de recuperare a energiei termice constă de obicei în efectuarea de
foraje care ajung până la rezervoarele de apă fierbinte sau la vaporii din subteran,
pomparea acestor resurse spre suprafaţă şi utilizare lor pentru încălzire sau pentru a
produce energie electrică.
Pentru o capacitate superioară de exploatare a acestei resurse nepoluante, sunt

însă necesare foraje de mare adâncime, până la stratul de rocă fierbinte. Datorită costurilor
foarte ridicate, acest mod de exploatare se află încă în fază experimentală. Un studiu
publicat în 1999 estima că resursele geotermale descoperite până la acea dată aveau un
potenţial de producţie a energiei electrice cuprins între 35 TWe şi 73 TWe. Consiliul Mondial
al Energiei estimează că 8,3% din necesarul mondial de energie electrică ar putea fi produs
exploatând resursele geotermale.
Figura 15
POMPE DE CALDURA
Pompele de căldură nu necesită surse de căldură cu temperaturi ridicate,
funcționarea lor bazându-se pe temperatura relativ constantă a solului la adâncimi pornind
de la mai puţin de 2 m şi ajungând până la 100 m şi, acolo unde legislaţia permite, ajungând
până la 160 m. Spre suprafață, temperatura solului este de 10 - 16°C, fiind mai scăzută
decât cea a aerului în timpul verii şi mai ridicată în perioada de iarnă. Variațiile sezoniere
ale temperaturii dispar la adâncimi cuprinse între 7 şi 12 m datorită inerţiei termice a
acestuia.
Solul este folosit ca rezervor de căldură, astfel încât vara aceste sisteme pot evacua
căldura din clădiri cedând-o solului, iar în timpul iernii căldura din sol este preluată,
amplificată şi “pompată” în clădiri. Agentul intermediar utilizat pentru transferul căldurii este
apă în amestec cu un antigel, care circulă printr-un sistem de conducte cu rol de schimbător
de căldură, îngropat de obicei la câţiva metri în sol. Antigelul poate fi propilen glicol sau
alcool denaturat. Întrucât are cel mai redus efect poluant în cazul apariţiei unor scurgeri în
sol, propilen glicolul este singurul acceptat pentru aceste aplicaţii într-un număr din ce în
ce mai mare de ţări europene. Utilizând acelaşi principiu de funcţionare, pompele de
căldură pot fi utilizate şi pentru prepararea apei calde. Figura 16 arată modul de funcţionare
al pompelor de căldură în perioadele de iarnă şi de vară, incluzând atât încălzirea/răcirea
unei incinte cât şi opţiunea de preparare a apei calde menajere.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Figura 16 a – perioada de iarnă
Figura 16 b – perioada de vară
Pompele de căldură pot fi proiectate să lucreze nu doar cu solul ci şi cu apele

freatice, apele de suprafață şi cu aerul (pompe de căldură atmosferice). În prezent există
patru soluții constructive de bază pentru pompele de căldură, dar şi combinaţii ale acestora:
Cu buclă închisă orizontală, unde conductele sunt amplasate la adâncimi de aproximativ
1,5 m. Conductele pot fi aşezate în linii paralele, în serpentină sau, pentru a ocupa mai
puţin spaţiu, pot avea formă de bucle spiralate (Figura 17).
Se poate excava întreaga suprafaţă de teren, sau se pot săpa doar şanţuri paralele
cu lăţimi de 15- 60 cm. De obicei, pentru fiecare 3,5 kW (12.000 BTU) capacitate a pompei
de căldură, sunt necesari 120-180 m de conductă îngropată (în funcţie de caracteristicile
ţevii, de tipul şi umiditatea solului).
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Adâncimea de amplasare influenţează direct consumul de nergie al pompei.

Conductele amplasate în apropierea suprafeţei absorb, în mod indirect, mai multă căldură
de la soare, ceea ce se dovedeşte a fi un avantaj în special atunci când solul este încă rece
după o iarnă prelungită. Pe de altă parte însă, temperaturile la adâncimi mici scad relativ
rapid odată cu răcirea vremii, conducând la scăderea eficienţei sistemului în perioadele de
iarnă, ceea ce se reflectă în creşterea costurilor de operare.
Evitarea acestor dezavantaje se poate face prin creşterea adâncimii de amplasare şi
a lungimii conductei, însă cu preţul unei investiţii iniţiale mai costisitoare. Sistemul
cu buclă închisă orizontală are avantajul costurilor reduse cu excavarea solului în raport cu
sistemul cu buclă închisă verticală însă, datorită suprafeţei mari de teren necesar, utilizarea
lor este limitată la zonele rurale şi foarte puţin în zonele urbane (acolo unde spaţiile libere
largi permit).
Este soluția cea mai potrivită pentru locuințe individuale datorită valorii mai mici a investiției
iniţiale.
• Cu buclă închisă verticală, unde conductele se montează vertical la adâncimi care
pot depăşi 100 m, ceea ce necesită echipamente de forare. Spre deosebire de
amplasarea orizontală, această variantă constructivă necesită suprafeţe mici de
teren, fapt care le face adecvate clădirilor de mari dimensiuni (şcoli, spaţii
comerciale etc.), pentru care amplasarea orizontală ar necesita suprafeţe
prohibitive de teren. Costurile cu forarea sunt însă ridicate - aproximativ duble faţă
de costurile cu excavarea la sistemele orizontale de aceeaşi capacitate. Găurile cu
diametre de 10 cm sunt forate la distanţe de 5-6 m, la adâncimi cuprinse între 30 şi
100 m. În fiecare dintre aceste găuri se introduce o conductă în formă de U, cu cele
două capete superioare conectate la conducta principală. Ulterior se toarnă un
mortar pe bază de bentonită în scopul îmbunătăţirii procesului de transfer de
căldură prin asigurarea unei “conexiuni” termice între ţeavă şi sol sau rocă. În cazul
apariţiei unor scurgeri la sistemul de ţevi, mortarul are şi rolul de a evita
contaminarea pânzelor freatice. Pentru fiecare 3,5 kW (12.000 BTU) capacitate a
pompei de căldură, este necesar un foraj la o adâncime de 80-110 m.
• Cu buclă închisă în ape de suprafață, soluţie similară variantei cu buclă închisă
orizontală, cu deosebirea că amplasarea conductelor se face în apele de suprafață
(râuri sau lacuri). Între locuinţă şi sursa de apă conducta este îngropată. Adâncimea
de amplasare trebuie să fie de cel puţin 2,5 m pentru a evita formarea gheţii la
nivelul conductelor. Este soluţia cu cele mai scăzute costuri aferente investiţiei
iniţiale. Figura 17 prezintă procedura de scufundare a unui astfel de sistem;
• Cu buclă deschisă, soluţie care necesită efectuarea a două foraje până la nivelul
apei freatice, la distanţa de cel puţin 1,5 m unul faţă de celălalt. Această variantă
constructivă este mai simplă întrucât fluidul care realizează schimbul de căldură
este chiar apa freatică.
Aceasta trebuie să curgă dinspre puţul de extragere către cel de evacuare.
Alternativ, se poate fora doar puţul de extragere, apa fiind evacuată în ape de
suprafaţă sau într-un şanţ de irigaţii. Bucla deschisă poate fi utilizată şi cu surse de
apă de suprafaţă.
Dezavantajul principal al sistemelor cu buclă deschisă constă în faptul că apa
recirculată trebuie să îndeplinească anumite standarde privind puritatea şi
compoziţia, astfel încât elementele chimice pe care le conţine să nu fie corozive
pentru pompă şi pentru schimbătorul de căldură.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Sărurile şi mineralele dizolvate pot de asemenea să se depună pe pereţii interiori

ai sistemului, cu deosebire atunci când sistemul funcţionează în regim de răcire, din
acest motiv impunându-se tratamente anticalcar periodice.
Deşi aceste sisteme sunt superioare celor cu buclă închisă din punct de vedere al
eficienţei datorită transferului termic îmbunătăţit, ele tind să fie interzise pe măsură
ce se conştientizează importanţa apei ca resursă naturală.
Întrucât solul are un caracter coroziv, conductele îngropate sunt realizate dintr-un material
plastic (de obicei polietilenă de înaltă densitate), diametrul fiind suficient de mare pentru un
schimb de căldură cât mai eficient. Suprafaţa de teren necesară pentru sistemele cu buclă
închisă depinde de gradul de umiditate a solului şi de tipul acestuia, eficienţa fiind cu atât
mai mare cu cât umiditatea este mai crescută. Pompele de căldură geotermale pot contribui
la reducerea emisiilor de gaze de seră cu 23-44% comparativ cu pompele de călcură
atmosferice (în funcţie şi de condiţiile de climă) şi cu 63-72% faţă sistemele clasice care
utilizează doar energie electrică pentru încălzire sau răcire. Deşi aceste sisteme consumă
energie electrică, eficienţa lor energetică este cu 50-70% mai mare decât cea a sistemelor
convenţionale de încălzire şi cu 20-40% mai bună decât a sistemelor clasice de răcire. Ca
variantă constructivă se utilizează şi pompele cu schimb direct de căldură, la care agentul
refrigerant circulă direct prin conducte de cupru îngropate în sol.
Figura 17 – buclă închisă: a) orizontală, b) verticală, c) ape de suprafață și d) buclă

deschisă
Avantajele acestora sunt:

• Construcție mai simplă întrucât se elimină necesitatea existenţei pompei de apă şi
a conductelor din material plastic, acestea fiind înlocuite de conducte de cupru mai
scurte (15 – 30% din lungimea celor de plastic);
• În varianta amplasării verticale a ţevilor în sol, diametrele găurilor de foraj sunt mai
mici (jumătate din diametrele necesare pentru ţevile de plastic), ceea ce se traduce
prin costuri mai mici cu investiţia iniţială;
• Eficienţă mai ridicată datorită:
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
o reducerii consumului de energie electrică ca urmare a lipsei pompei de apă;

o reducerii pierderilor de căldură datorită eliminării schimbătorului de căldură
agent refrigerant-apă;
o conductivităţii termice ridicate a cuprului în raport cu ţevile de plastic; fluxul
de căldură este însă limitat de conductivitatea termică a solului, motiv pentru
care se recomandă ca sistemul de conducte să fie îngropat în soluri umede,
în anumite cazuri fiind necesară irigarea.
Dezavantajele care au făcut ca utilizarea lor să fie sporadică:

• Sistemul necesită un compresor de dimensiuni mai mari precum şi o cantitate
semnificativ mai mare de agent frigorific;
• Apar probleme de fiabilitate datorită faptului că agentul frigorific în stare gazoasă
se poate scurge prin imperfecţiuni mult mai mici decât cele prin care se scurge apa;
• Ţevile de cupru trebuie protejate de acţiunea corozivă a solului prin utilizarea unui
anod de sacrificiu sau a altor măsuri de protecţie catodică.
Alimentarea centralizata cu energie termica / cogenerarea.

Alimentarea centralizată cu energie termică presupune furnizarea energiei termice (ET) mai
multor clădiri din surse centrale de ET, prin intermediul unor reţele termice, agentul termic
folosit fiind apa fierbinte sau aburul. Un concept fundamental al alimentării centralizate cu
ET este utilizarea căldurii reziduale sau a surplusului de căldură de la producerea energiei
electrice sau din alte procese industriale, căldură care altfel ar fi irosită. Alimentarea
centralizată cu energie termică este cea mai potrivită pentru zonele urbane cu o densitate
mare de consumatori, surse de căldură reziduală, consum relativ mare de căldură, fiind
prezente diferite categorii de consumatori. Sistemele de alimentare centralizată cu energie
termică (SACET) permit reducerea costurilor pentru alimentarea cu energie termică şi
contribuie la reducerea consumului de resurse energetice şi a nivelului emisiilor.
Alimentarea centralizată cu energie termică oferă numeroase beneficii, printre care:

• Transportarea eficientă şi utilizarea a ET de către o diversitate de consumatori
pentru diferite aplicații
• Folosirea de tehnologii eficiente pentru producerea ET care să fie furnizată în
SACET
• Flexibilitate în ce privește utilizarea diferitelor tipuri de combustibil (gaz natural,
biogaz, biomasă, deşeuri, cărbune, produse petroliere), inclusiv a celor pentru care
folosirea individuală este mai complicată şi mai costisitoare
• Sporirea eficienţei globale de utilizare a combustibililor şi reducerea costurilor de
producere a energiei electrice şi termice prin utilizarea cogenerării la centrale
electrice de termoficare (CET-uri)
• Reducerea nivelului de emisii
• Utilizarea căldurii reziduale provenite de la procese industrial
• Contribuie la managementul deşeurilor, in special prin folosirea procedeului de
incinerare a deşeurilor, prin care se produce o sursă competitivă de energie pentru
SACET
• Gestionarea eficientă a producerii şi consumului de energie
• Reducerea cheltuielilor cu privire la forţa de muncă, exploatarea şi întreţinerea
sistemelor, comparativ cu multe sisteme individuale
• Reducerea poluării în zonele urbane
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Un sistem modern şi competitiv de alimentare centralizată cu ET trebuie să includă centrale

eficiente de producere a energiei termice, reţele termice pentru transportul şi distribuţia ET
către consumatori, cu pierderi minime, sisteme eficiente şi flexibile de utilizare a ET de către
consumatorii finali. România are experienţă în ce priveşte utilizarea sistemelor de
alimentare centralizată cu ET proiectate şi construite în perioada sovietică în majoritatea
localităților urbane. În perioada de tranziție, sistemele centralizate din România s-au
confruntat cu diverse probleme de ordin tehnic şi economic, printre care lipsa investiţiilor,
acumularea datoriilor şi incapacitatea de a se adapta la noile condiții de piaţă. În multe
oraşe mici, sistemele ajunse în faliment au fost închise, în timp ce în alte oraşe, sistemele
au supravieţuit în întregime sau parţial. Există oraşe în care s-au realizat anumite activităţi
de modernizare. În SACET-urile existente mai persistă principii şi tehnologii învechite,
moştenite din perioadele anterioare, care au stat la baza proiectării şi construirii acestora.
Acest capitol se referă la principii şi tehnologii moderne de proiectare şi construire a
SACET, care permit o funcţionare eficientă şi flexibilă, şi la soluţiile recomandate pentru
depăşirea deficienţelor din sistemele existente. Acest lucru este important pentru:
• Modernizarea şi dezvoltarea SACET-urilor existente. Un SACET care funcționează
prost şi ineficient pierde consumatori, fapt ce conduce la reducerea performanţelor
şi la înrăutăţirea continuă a situației.
• Folosirea unor surse de ET mai competitive şi a unor combustibili alternativi mai
ieftini (cum ar fi, cogenerarea, căldura reziduală de la procese industriale, energia
produsă din deşeuri, etc.), obținând o eficientă totală ridicată, ar putea stimula
renaşterea şi dezvoltarea SACET;
• În cazul orașelor unde nu există un SACET funcţional la nivel municipal, informația
prezentată în acest capitol este relevantă pentru sisteme centralizate mici – la un
spital sau o şcoală cu mai multe clădiri, un grup de clădiri publice şi/sau private.
Investițiile, cheltuielile de exploatare şi întreţinere sunt de regulă mai mici atunci
când se instalează o centrală termică pentru mai multe clădiri, comparativ cu
situaţia în care fiecare din aceste clădiri are propria centrală termică.
Producerea energiei termice

Sistemele de alimentare centralizată cu energie termică pot utiliza diferite surse de
producere a energiei termice:
• Centrale termice (CT) care folosesc diferite tipuri de combustibil
• Centrale electrice de termoficare (CET-uri)
• Centrale de incinerare a deşeurilor (care produc doar ET sau EE şi ET în
cogenerare)
• Procese industriale care produc căldură reziduală
Cogenerearea
Toate centralele termoelectrice (CTE) produc cantități mari de căldură concomitent cu
producerea energiei electrice (EE). Energia combustibilului care este transformată în
energie electrică la cele mai eficiente centrale, variază în funcţie de tehnologie de la circa
35% până la puţin peste 50% , restul fiind căldură. În lipsa unor aplicaţii utile, căldura este
disipată în mediul înconjurător prin intermediul turnurilor de răcire, a lacurilor de răcire şi
prin gazele de ardere. Pentru creşterea considerabilă a eficienţei generale, această căldură
trebuie folosită în zonele urbane pentru încălzirea clădirilor şi alimentarea cu apă caldă
menajeră (ACM).
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Astfel, conceptul de cogenerare – producerea energiei electrice şi termice la CET-uri este

direct legat de dezvoltarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică
Figura 18 – Schema simplificatată a unei centrale de cogenerare (TG+TA)
Căldura care rezultă din procesul de producere a energiei electrice este transportată şi
distribuită către consumatori prin intermediul reţelelor termice, de regulă apă fierbinte.
Astfel, cogenerarea EE şi ET la CET-uri poate reduce emisiile de dioxid de carbon cu până
la 30% concomitent cu reducerea consumului total de combustibil.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Eficiența poate fi mai redusă atunci când sistemele funcţionează la sarcini joase. CET-urile
pot avea diferite capacităţi – de la centrale relativ mici, care acoperă necesarul de energie
al unui complex industrial sau al unei comunităţi mici, la CET-uri mari, care alimentează cu
energie termică oraşe întregi. In tabelul de mai sus sunt prezentate diferite tehnologii
utilizate de CET-uri. Centralele cu turbine de gaze au un randament de transformare a
combustibilului în energie electrică de circa 38% – 42%, cele cu turbine de abur – circa
30% – 35%. Un randament de peste 50% la producerea energiei electrice poate fi obţinut
la centralele cu ciclu combinat, care includ atât turbine cu gaze cât şi turbine cu abur. Restul
energiei produse, este sub formă de căldură. Atunci când această căldură sau energie
termică este utilizată pentru alimentarea centralizată, CET-urile moderne pot atinge o
eficienţă totală (EE şi ET) de circa 90% sau chiar mai ridicată.
Costurile specifice pentru construcţia unui CET nou se situează între 500 şi 1200 EUR/
kWe, în funcţie de capacitate (cu cât capacitatea centralei este mai mare, cu atât costurile
specifice sunt mai mici pe unitate de capacitate) şi tehnologie. CET-urile pot fi de asemenea
utilizate pentru producerea frigului în sisteme de răcire centralizată în timpul verii.
Cogenerarea şi sistemele de alimentare centralizată cu ET bazate pe cogenerare sunt
promovate de directivele Uniunii Europene (Directiva 2004/8/EC privind promovarea
cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piaţa internă a energiei) şi de
legislaţia României în domeniul energetic.
TRANSPORTUL SI DISTRIBUTIA ENERGIEI TERMICE
Energia termică este transportată de la sursele de producere şi distribuită către

consumatori prin intermediul reţelelor termice. Agentul termic, care este circulat prin reţelele
termice, preia energia termică la surse, o transportă prin reţele şi o cedează consumatorilor
/ către sistemele consumatorilor. Cel mai răspândit agent termic în Europa de vest şi de est
este apa fierbinte. Reţelele termice sunt formate din două conducte – tur şi retur, şi
reprezintă un sistem închis.
Figura 19
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Reţelele termice moderne pot avea o durată de exploatare mai mare decât
centralele de producere a ET. Astfel, reţelele termice instalate astăzi pot include în viitor
noi centrale de producere a ET şi noi consumatori. Este important ca reţelele termice şi
sistemele de control să fie proiectate optim, în conformitate cu sarcinile termice, luându-se
în consideraţie consumatorii care vor apărea şi se vor conecta în viitor. Reţelele termice
moderne folosesc ţevi preizolate prefabricate, care constau din ţeavă de oţel, izolată cu
spumă rigidă de poliuretan şi înveliş exterior impermeabil din ţeavă de polietilenă cu
densitate înaltă. Ţevile şi alte elemente (coturi, teuri, etc.) preizolate, produse în condiţii de
fabrică, sunt plasate direct în sol la o adâncime de la 1 m până la 0.4 m. Ţevile de oţel se
sudează între ele. După sudarea ţevilor de oţel, locurile unde ţevile sunt conectate între ele
sunt etanşate cu manşoane termocontractabile speciale (care se contractă prin încălzire şi
prin aplicarea suplimentară a unei substanţe adezive, cuprind strâns învelişurile exterioare
de polietilenă din ambele părţi), iar întregul spaţiu al conexiunii sub manşon este umplut cu
spumă din poliuretan. Conexiunile realizate astfel sunt etanşe şi bine izolate. Astfel, ţevile
de oţel sunt bine protejate de umezeala din sol.
Reţelele termice moderne, construite prin folosirea ţevilor preizolate, oferă

îmbunătăţiri considerabile în ceea ce priveşte eficienţa şi durata de exploatare, comparativ
cu reţelele termice instalate în perioada sovietică.
La reţelele termice construite din ţevi preizolate se folosesc sisteme automate de

detectare a scurgerilor, care utilizează fire speciale de detectare, integrate în izolaţia de
poliuretan a ţevilor. Sistemele de detectare a scurgerilor permit identificarea locului unde
se produce scurgerea.
Pierderile de energie termică în astfel de reţele sunt mici. Scurgerile de agent termic pot fi
uşor controlate şi eliminate. Durata de exploatare a ţevilor este de 25-30 de ani sau mai
mare. Pentru a avea o perioadă mai lungă de exploatare a reţelelor sunt necesare
deaerarea şi dedurizarea apei introduse în sistem. Alţi factori care trebuie avuţi in vedere
sunt menţinerea reţelelor termice mereu umplute, asigurarea integrităţii fizice şi etanșeităţii
învelişului exterior din polietilenă, remedierea rapidă a oricărei scurgeri sau defecţiuni
apărute şi interzicerea extragerii agentului termic din sistem de către consumatori.
VENTILATIE CU RECUPERARE DE CALDURA
Sistemele de ventilație cu recuperare căldură asigură aerul proaspăt și filtrat

fără pierderi de căldură, eliminând eficient aerul viciat. Centralele de ventilație cu
recuperare de căldură sunt proiectate pentru a fi ușor de montat și utilizat. Schimbătorul de
căldură permite recuperarea energiei termice într-o cantitate mare.
Principiu de funcționare:
Aerul viciat din încăpere intră în centrala de ventilație prin intermediul tubulaturii, apoi este
transportat în zona de filtrare, traversează schimbătorul de căldură, în cele din urmă fiind
eliminat prin intermediul ventilatorului de evacuare. În ceea ce privește procesul invers prin
care aerul din exterior este introdus in interior, parcursul aerului este același.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Figura 20
Centralele de tratare aer - CTA au rolul de a elimina aerul viciat din incinte, mențin
umiditatea și temperatura încăperilor la un nivel potrivit și asigură nivelul termic optim cu
o eficiență ridicată.
INFRASTRUCTURA
Tronsonul 1 – Sth+P+3E, situat in vecinatatea statiei de metrou Eroilor, va avea
un sistem de fundare indirect, alcatuit din barete din beton armat pe care reazema o retea
de grinzi perete, in aces fel evitand descarcarea fundatie pe galeriile de metrou ce trec pe
sub amprenta tronsonului T1. Sistemul de fundatii speciale va fi integrat cu subsolul tehnic
Tronsonul 2 – Sth+P+3E, situat in partea centrala volumului principal, intre aripile
A1 si A4, va avea o infrastructura alcatuita din subsolul tehnic prevazut cu radier si pereti
din beton armat. Intrucat acesta se va alipi de corpul existent coroborat cu recomandarile
din expertiza tehnica, cota de fundare a acestuia va coincide cu cota superioara a pardoselii
Tronsonul 3 – Sth+P+6E, va avea o infrastructura alcatuita din subsolul tehnic
prevazut cu radier si pereti din beton armat.
Corpul de acces – P+1E, va avea o infrastructura mixta alcatuita din talpi de
fundare si partial zone de radier general.
Dupa executia sapaturilor se va chema geotehnicianul pentru avizarea terenului
de fundare si se va intocmi un proces verbal de avizare a terenului de fundare semnat si
stampilat. Se va sapa pana la atingerea terenului bun de fundare. In cazul in care la cota
sapaturii nu se intalneste teren bun de fundare se vor opri lucrarile si se va anunta
proiectantul.
Betoanele pentru fundatii se vor turna avandu-se grija ca terenul sa nu se
degradeze prin actiunea ploilor sau a caldurii excesive, recomandandu-se turnarea imediat
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
dupa finisarea gropii, in vederea evitarii fenomenului de umflare si uscare. In nici un caz nu
se va lasa sapatura deschisa si neprotejata. Pentru impiedicarea umezirii terenului de
fundare din cauza precipitatiilor se vor proteja sapaturile cu folie din material plastic, astfel
ca apa sa fie indepartata. Se va compacta fundul sapaturii inaintea turnarii betonului de
egalizare.
Umplutura perimetrala se vor realiza in straturi de 15cm, asigurand un grad de
compactare de minim 98% Proctor.
Trotuarul va avea minim 100cm latime, o panta de 2-5% si va avea prevazut un
dop de bitum spre soclu pentru a impiedica infiltrarea apelor pluviale pe langa fundatii.
Intrucat interferenta cu galeriile de metrou nu poate fi evitata, se va realiza un zid
de tip perete mulat pentru ecranarea vibratiilor structurale. In urmatoarele faze de proiectare
se va realiza un studiu de specialitate privind impactul vibratiilor produse de circulatia
metroului asupra exploatarii corpurilor de cladire, urmad ca solutia de protectie impotriva
vibratiilor sa fie detaliata la acea data.
SUPRASTRUCTURA
CORPUL PRINCIPAL va avea o suprastructura similara la cele 3 tronsoane ce
consta intr-un sistem structural de tip dual cu cadre si diafragme din beton armat dispuse
pe ambele directii. Planseele vor fi de tip dala groasa turnata monolit, avand grinzi
perimetrale si intre peretii principali. Circulatia pe verticala se va reliza prin nodurile de
circulatie prevazute cu scari si lifturi, peste ultimul nivel fiind prevazut un acoperis de tip
terasa.
Pereti de inchidere sunt realizati din zidarie din blocuri ceramice cu goluri verticale,
fiind posibila si utilizarea BCA cu fete plane. Peretii de compartimentare se vor realiza din
gips-carton pe structura metalica, blocuri ceramice cu goluri verticale sau BCA cu fete
plane. Atat peretii exteriori cat si cei de compartimentare, daca se realizeaza din zidarie,
se vor ancora in structura de beton conform detaliilor din proiectul tehnic. Vor fi dispusi
stalpisori de confinare pentru limitarea panoului de zidarie conform cerintelor din normele
in vigoare. La partea superioara peretii de zidarie se vor ancora de structura de beton prin
impanare cu pane din lemn batute alternant de ambele fete ale zidului si cu mortar bine
indesat.
Pereti de inchidere sunt de tip cortina, avand o structura secundare alcatuita din
montanti si rigle ce se prind de structura principala conform detaliilor din proiectele de
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
specialiate.
Legatura cu tronsonul 2 (central) al extinderii propuse se vor realiza printr-o
pasarela metalica ce va rezema pe structurile celor 2 corpuri, cu prinderi articulate la capete
ce vor permite consumarea eventuarea tasarilor diferentiate.
INSTALATII ELECTRICE
La elaborarea documentatiei s-a tinut seama de proiectarea unei cladiri care, din punct de
vedere tehnic si economic, sa asigure un nivel de ridicat de performanta energetica.
In conformitate cu GP 111/2004, SR EN 12944/2008 si SR ISO 9223, clasa de corozivitate
atmosferica exterioara este C3. Toate echipamentele, instalatiile si suportii aferenti pozati
in mediul exterior vor galvanizate la cald (HDG) in conformitate cu clasa C3 de coroziune.
Clasa de corozivitate a spatiilor incalzite este C1.
Ansamblului instalatiei se va asigura stabilitatea si rezistenta mecanica necesara preluarii
eforturilor portante si celor date de dilatare, precum si actiuni seismice in conformitate cu
P100-1/2013.
Din punct de vedere functional prezentul proiect trateaza urmatoarele categorii si tipuri de
instalatii electrice:
Sisteme de alimentare de la sursa de baza cu energie electrica;
Sisteme de alimentare de rezerva cu energie electrica;
Sisteme proprii de productie energie electrica;
Distributia electrica de la sursa de baza;
Distributia electrica de la sursa de rezerva;
Distributia electrica in sistem IT MEDICAL;
Instalatia de iluminat interior normal;
Instalatia de iluminat interior de siguranta;
Instalatia de iluminat exterior;
Instalatia de prize si racorduri electrice de forta ;
Sisteme de distributie si pozare a cablurilor;
Instalatia de priza de pamant si sisteme de legare la pamant;
Instalatia de protectie impotriva trasnetului.
Instalatia de detectie si semnalizare incendiu
Instalatatia de supravghere video
Instalatia de voce date
Instalatia de apelare medicala
Instalatie de control acces
SISTEM ANTIEFRACTIE
Instalatie de interfonie
Instalatie de adresare publica
Sistemul de vizualizare internă şi la distanţă
SISTEM de CEASURI ELECTRICE
SISTEM BMS (Building MANAGEMENT SYSTEM)
Toate echipamentele, cum ar fi sisteme de presurizare/desfumare, grupuri de pompare,
etc. au fost considerate in prezenta documentatie ca fiind procurate cu tabloul de alimentare
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
si comanda aferent acestora. Aceste tablouri vor contine tot aparatajul de protectie
alimentare, automatizare si comunicatie necesar unei bune functionari in parametrii
mentionati in volumele de instalatii sanitare si stingere incendii, precum si termice, ventilare,
climatizare si evacuare a fumului ale proiectelor de specialitate.
Racordul obiectivului la instalatiile electrice ale distribuitorului local de energie electrica se
va face pe medie tensiune, conform avizului tehnic de racordare (ATR) emis de distribuitorul
local de energie electrica.
Racordul si distributia energiei electrice pe partea de medie tensiune nu face obiectul
prezentului proiect. Acesta se va realiza prin grija beneficiarului prin intermediul unui
furnizor de servicii autorizat ANRE in conformitate cu solutia din ATR emis de distribuitorul
local de energie electrica.
SISTEME DE ALIMENTARE DE LA SURSA DE BAZA CU ENERGIE ELECTRICA

Alimentarea de baza cu energie electrica a cladirilor din incinta spitalului se va realiza printr-
un racord la reteaua operatorului local de distributie. Solutia de racordare se va determina
si aviza, prin grija beneficiarului, de catre operatorul de distributie, pe baza unui studiu de
solutie, realizat de o companie agrementata in conditiile legii de catre ANRE. Contorizarea
se va realiza pe rețeaua de medie tensiune.
In incinta spitalului va fi prevazut un post de transformare propriu in constructie prefabricata,
amplasat la exterior.
Postul de transformare va fi compus din:
Punct conexiune (compartiment celule 20 kV furnizor energie);
Compartiment celule 20 kV abonat;
Compartiment transformatoare (2x2000kVA, 20/0,4 kV) abonat;
Datele electroenergetice si functionale ale postului de transformare propus sunt:
Transformatorul nr.1:
Putere instalata totala Pi : 2093 kW ;
Putere absorbita totala Pa : 837 kW ;
tensiunea de utilizare Un: 3x400/230 V; 50 Hz;
Datele electroenergetice consumatori din incinta:
Corp bara 1:
Corp bara 2:
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
SISTEME DE ALIMENTARE DE REZERVA CU ENERGIE ELECTRICA

Alimentarea de rezerva cu energie electrica a cladirilor din incinta se va realiza individual
pentru fiecare corp de cladire din tabloul general de consumatori critici si tabloul general de
consumatori de securitate UPS. Sursele de rezerva pentru alimentarea cu energie electrica
sunt reprezentate de grupuri electrogene de interventie carcasate(insonorizate), montate
la exterior langa cladirea posturilor de transformare si surse neintreruptibile de tip UPS
montate in incaperea aferenta tablourilor electrice generale.
Grupurile electrogene de interventie vor asigura alimentarea de rezerva a receptoarelor cu
rol de siguranta la foc, precum si a celor pentru protectia utilizatorilor si a echipamentelor
medicale.
Receptoarele din cadrul corpurilor de cladire din incinta spitalului se clasifica conform
I7/2011 pe clase de comutare automată pe sursa de rezerva astfel:
Clasa <0.5 secunde:
Tablouri electrice consumatori de securitate de tip grupa 2: Saloane terapie intensiva, Sali
operatii, Sali nasteri, iluminat de siguranta si securitate
Clasa >0.5<0,15 secunde:
Tablouri electrice consumatori critici de tip grupa 1 aferente locatiilor medicale
Tablou electric statie oxigen
Tablou electric statie gaze medicale
Tablouri electrice control si evacuare gaze fierbinti
Tablou statie pompe incendiu
Sursa de rezerva pentru consumatorii de clasa >0.5<0,15 secunde, o va constitui doua
grupuri electrogene, montate in paralel, cu pornire automată şi intrare în sarcina, fiecare de
800 kVA. Grupurile electrogene vor fi dotate cu un rezervor propriu de combustibil conform
producator furnizor, si se va asigura si prin gospodaria de combustibil compusa din rezervor
si grup de pompare pentru autonomie de minim 24 de ore.
Sursa de rezerva pentru consumatorii de clasa <0.5 secunde secunde, o va constitui doua
surse neintreruptibile(UPS), montate in paralel, cu functionare in mod online si dubla
conversie, fiecare de 300 kVA. UPS-urile vor avea o autonomie de 10 minute la capacitate
maxima si se vor monta in incaperea tablourilor generale.
Datele electroenergetice pentru consumatori de clasa >0.5<0,15 secunde:
Corp bara 1:
Corp bara 2:
Datele electroenergetice pentru consumatori de clasa <0.5 secunde:
Corp bara 1:
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875

Corp bara 2:
SISTEME PROPRII DE PRODUCTIE ENERGIE ELECTRICA

Productie proprie a energiei electrice va fi realizata de sisteme cu panouri solare
fotovoltaice montate pe terasele corpurilor de cladire. Sistemele vor fi de tip off grid cu
injectie zero in retea. Invertoarele se vor conecta pe barele tablourilor generale de
consumatori normali aferente fiecarui corp de cladire.
Sistemele fotovoltaice vor fi compuse din urmatoarele componente:
panouri fotovoltaice de 250W/panou
Structura sustinere
Invertor trifazat model on grid cu injectie zero in retea
Cutii de distributie si protectie pentru conexiunea electrica a panourilor(array box)
Retea de cabluri conectare panouri la cutiile de distributie si invertor
DISTRIBUTIA ELECTRICA DE LA SURSA DE BAZA

Tabloul general de joasa tensiune are in structura doua bare separate printr-o cupla, fiecare
bara fiind alimentata individual din transformatorul nr.1, respectiv transformatorul nr.2.
Distributia energiei electrice se realizeaza radial de la tablourile electrice generale pana la
tablourile generale si secundare pentru fiecare corp de cladire.
Sistemul de cabluri destinat alimentarii receptoarelor din sursa de baza/normala va fi
realizat cu cabluri din cupru, tip N2XH, 0,6/1 kV, cu intarziere marita la propagarea flacarii
in manunchi si fara degajare de halogenuri sau gaze nocive si cabluri .
In functie de modul de tratare al neutrului, reteaua de distributie este tip TN-S.
Carcasele tablourilor generale vor avea un grad minim de protectie IP31, precum si forma
de separare interna conform EN 61439-2 – 2b. Tablourile secundare vor avea un grad
minim de protectie IP31. Tablourile amplasate in camerele tehnice vor avea gradul de
protectie IP54, iar cele amplasate la exterior IP65.
Tablourile principale / generale se vor monta vertical be suport de baza, fiind prevazute cu
incuietoare si intrerupator general care sa semnalizeze vizual deschiderea fizica a
contactelor intrerupte. Tablourile secundare se vor monta vertical, aparent pe perete sau
pe suport de baza, dupa caz, fiind prevazute cu incuietoare si intrerupator general care sa
semnalizeze vizual deschiderea fizica a contactelor intrerupte.
Tablourile de joasa tensiune vor fi prevazute cu echipamente de comunicatie care fac
posibile:
monitorizarea aparatajului de protectie cu transmiterea informatiilor privind statusul
intrerupatoarelor automate de protectie
contorizarea si transmiterea datelor privind consumurile catre un sistem centralizat
Atat tablourile generale cat si cele secundare vor fi prevazute cu descarcatoare pentru
protectie la supratensiuni coordonate si dimensionate corespunzator.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Instalatia electrica de racordare a bateriilor de condensatoare pentru imbunatirea

factorului de putere va fi realizata cu unitati reglabile, in trepte, cu comutare automata,
amplasate centralizat la tabloul general de distributie.
Sistemul de gestiune automat al acestora va trebui sa asigure:
compensarea diferentiata in cazul functionarii cu cupla inchisa si un transformator in
functiune;
la functionarea in gol a transformatorului, bateria de condensatoare va fi deconectata.
la functionarea prin grup electrogen bateria de condensatoare va fi deconectata.
Bateriile de condensatoare au fost calculate astfel incat sa se obtina un factor de putere de
min. 0,92.
Aparitia supratensiunilor in instalatiile electrice de joasa tensiune sunt determinate de
urmatoarele fenomene:
propagarea supratensiunilor prin conductoarele retelei electrice de alimentare;
caderea trasnetului pe instalatia de protectie impotriva loviturilor de trasnet;
comutatii in instalatii proprii;
tensiuni induse datorate unor circuite din apropiere;
defecte in instalatiile proprii sau in reteaua de alimentare;
descarcari electrostatice.
Protectia impotriva supratensiunilor a instalatiilor din interiorul cladirii se realizeaza in
trepte, incepand de la intrarea in cladire si pana la echipamentele sensibile. Astfel
au fost prevazute dispozitive de protectie la supratensiuni:
de tip I, in tabloul principal de distributie de joasa tensiune
de tip II, in tablourile secundare de distributie de joasa tensiune
DISTRIBUTIA ELECTRICA DE LA SURSA DE REZERVA

In cazul unui defect al sursei de baza (reteaua furnizorului de energie electrica), s-a
prevazut o sursa de rezerva reprezentata de doua grupuri electrogene cu pornire automata
ce functioneaza in parale si care vor alimenta receptoarele cu rol de securitate la incendiu
si receptoarele critice aferente consumatorilor specifici din unitatile spitalicesti.
Pentru asigurarea unui timp de intrerupere <0.5 secunde pentru consumatorii de securitate
va fi prevazut un sistem cu surse neintreruptibile realizat cu doua UPS-uri, montate in
paralel, cu functionare in mod online si dubla conversie, fiecare de 300 kVA. UPS-urile vor
avea o autonomie de 10 minute la capacitate maxima.
Pentru alimentarea receptoarele critice de la sursa de rezerva s-au prevazut doua tablouri
secundare, denumite in cadrul proiectului TG.C.BARA1 respectiv TG.C.BARA2, alimentate
din tabloul general de distributie aferent grupului electrogen TG.GE si din tablourile
generale TG.N.BARA1, respectiv TG.N.BARA2, prin intermediul unor sisteme de
anclansare automata a rezervei (AAR) cu comanda de pornire grupuri electrogene.
Tabloul general de distributie si sincronism aferent grupului electrogen va fi montat in
cladirea aferenta tablourllor generale.
Alimentarea receptoarele cu rol de securitate la incendiu vor fi prevazute cu dubla
alimentare:
alimentare de la sursa de baza ce se va conecta in tabloul general de receptoare normale
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
(inaintea intrerupatorului general )

alimentare de la sursa de rezerva ce se va conecta in tabloul general de receptoare critice
(alimentat din tabloul de grupuri electrogene)
Tabloul general de distributie pentru consumatori critici si de securitate va fi amplasat in
aceeasi camera cu tabloul general de distributie pentru consumatori normali..
Alimentarea si racordarea tablourilor de securitate se va realiza conform art. 7.22, I7/2011.
Tabloul general de distributie pentru consumatori critici si de securitate vor deservi toate
circuitele electrice dedicate receptoarelor esentiale, cum ar fi: sistemul de detectie si
alarmare la incendiu, sistemul de ventilatie pentru desfumare si presurizare, pompele de
incendiu, sistemele de securitate, consumatorii critici predefiniti in unitatile spitalicesti,
sistemul de iluminat de siguranta, etc.
Caile de alimentare ale tabloului de distributie pentru controlul si evacuarea fumului si
gazelor fierbinti vor fi amplasate pe cat posibil, pe trasee ferite de pericol de incendiu. Cele
doua cai de alimentare se dispun pe trasee separate sau sunt separate antifoc prin
amenajari constructive de separare, astfel incat avarierea unei cai sa nu poata provoca
intreruperea in alimentarea cu energie electrica a celeilalte cai.
Din tabloul statiei pompelor de incendiu se admite numai alimentarea receptoarelor
care contribuie direct si indirect la interventia de stingere a incendiilor (pompele de incendiu,
electrovanele de incendiu, sistemele de evacuare a fumului si gazelor fierbinti,
instalatia de automatizare pentru stingerea incendiilor, instalatia pentru iluminat normal si
de siguranta a statiei pompelor de incendiu, sursa de rezerva, pompa de epuismente care
evita pericolul inundarii pompelor de incendiu etc.).
Intrarea automata in functiune a pompelor (mai putin a pompei pilot), trebuie
semnalizata optic si acustic in locurile precizate la art. 7.22.8, I7/2011. In aceste
locuri se prevede posibilitatea opririi manuale a semnalizarii acustice. Semnalizarea
optica se opreste numai impreuna cu oprirea manuala a pompelor de incendiu. Instalatiile
de alimentare se prevad si cu posibilitati de actionare manuala.
Dispozitivele de protectie de pe circuitele pompelor trebuie sa nu actioneze cel putin 20
secunde la curentul electric de pornire.
Echipamentele de actionare se vor alege pentru regimul AC4 (conform SR EN 60947
– 1 si SR EN60947 – 4). Comanda manuala de actionare a pompelor si electrovanelor
de incendiu se admite sa se faca si prin butoane speciale de pornire amplasate atat in
incaperea pompelor si electrovanelor de incendiu cat si, dupa caz, la distanta in diferite
puncte de comanda (de ex. la serviciul de pompieri, in camera dispeceratului de
securitate).
Oprirea manuala a pompelor si electrovanelor de incendiu se face numai din statia
pompelor de incendiu. Pompele de incendiu trebuie protejate impotriva functionarii in
gol, la lipsa de apa, prin asigurarea opririi automate a acestora. Aceasta situatie trebuie
semnalizata optic si acustic in camera serviciului de pompieri sau in alt loc cu supraveghere
permanenta.
Schema de comanda a pompelor de incendiu se stabileste astfel incat sa se poata
alterna situatia de pompa in functiune cu cea de rezerva, pentru a se putea controla
permanent starea instalatiilor si a realiza o uzura uniforma a pompelor. In toate instalatiile
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
de stins incendii, schema de comanda a pompei (pompelor) de rezerva trebuie

stabilita astfel incat acestea sa intre automat in functiune in urmatoarele situatii:
la disparitia tensiunii de alimentare a pompei (pompelor) aflate in functiune;
la oprirea pompei (pompelor) in functiune prin declansarea protectiei termice sau
electromagnetice;
atunci cand pompa (pompele) aflate in functiune nu asigura presiunea necesara.
In cazul statiilor de pompare cu mai multe pompe, intrarea in functiune a acestora
se face succesiv (temporizat) functie de capacitatea sursei de alimentare de rezerva. In
cazul pornirii manuale, aceasta se stabileste prin "Instructiuni de exploatare".
Timpul de functionare in caz de incendiu, respectiv punerea in functiune a ventilatoarelor
de evacuare a fumului si gazelor fierbinti se stabileste in conformitate cu reglementarile
tehnice specifice. Oprirea ventilatoarelor trebuie realizata din cel putin doua puncte
ale instalatiei; unul din acele puncte trebuie sa fie amplasat intr-o zona accesibila direct.
Intrarea in functiune a sistemului de evacuare a fumului si gazelor fierbinti trebuie sa se
faca automat la actionarea detectoarelor de incendiu. Aceste detectoare transmit prin
echipamentul de control si semnalizare (centrala de detectare – semnalizare), dupa caz,
comanda pentru:
actionarea elementelor de compartimentare rezistente la foc;
inchiderea usilor rezistente la foc;
aducerea ascensoarelor cu functionare normala la parter;
inchiderea usilor de separare a incaperilor tampon, degajamentelor si tunelurilor de
evacuare;
inchiderea/oprirea sistemului de ventilare/climatizare care nu face parte din sistemul
de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, precum si a clapetelor antifoc;
sistemul de ventilare ce face parte din sistemul de evacuare a fumului si gazelor fierbinti
care va indeplini cerintele specifice acestuia.
Comanda sistemului de evacuare a fumului gazelor fierbinti se face:
automat, prin detectoare de incendiu si echipamentul de control si semnalizare (centrala
de semnalizare) si detectare a incendiului, amplasate in compartimentele de incendiu;
manual, prin declansatoare manuale de alarma (butoane de semnalizare manuala)
amplasate pe caile de evacuare, la fiecare nivel;
manual, prin comanda la distanta, de la postul central de comanda si control pentru aparare
impotriva incendiilor.
Distributia verticala se realizeaza ca si in cazul circuitelor pentru consumatorii obisnuiti, cu
conditia ca sistemele de prindere si fixarea a acestor cabluri sa aiba aceeasi rezistenta la
foc ca a cablurilor pe care le sustin.
Sistemul de cabluri destinat alimentarii receptoarelor serviciilor de securitate cu rol de
siguranta la foc va fi realizat cu cabluri din cupru, rezistente la foc, 0,6/1 kV, care mentine
intr-o maniera fiabila alimentarea cu energie electrica sau semnalul de la sursa la
instalatie pe intreaga durata de functionare a receptoarelor/echipamentelor racordate la
aceste circuite.
Sistemul de pozare destinat acestui tip de distributie va fi ales astfel incat sa respecte
indicatiile producatorului de cabluri in vederea mentinerii integritatii circuitelor electrice
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
pentru asigurarea securitatii persoanelor si bunurilor in caz de incendiu. Cablurile (inclusiv

elementele de sustinere) acestor sisteme se vor pozitiona primele catre perete sau plafon.
Carcasele tablourilor principale/ generale vor avea un grad minim de protectie IP31, precum
si forma de separare interna conform EN 61439-2 – 2b. Tablourile secundare vor avea un
grad minim de protectie IP31. Tablourile amplasate in camere tehnice vor avea gradul de
protectie IP54, iar cele exterioare IP65.
Tablourile principale/ generale se vor monta vertical be suport de baza, fiind prevazute cu
incuietoare si intrerupator general care sa semnalizeze vizual deschiderea fizica a
contactelor intrerupte. Tablourile secundare se vor monta vertical, aparent pe perete sau
pe suport de baza, dupa caz, fiind prevazute cu incuietoare si intrerupator general care sa
semnalizeze vizual deschiderea fizica a contactelor intrerupte.
Tablourile de joasa tensiune vor fi prevazute cu echipamente de comunicatie care fac
posibile:
monitorizarea aparatajului de protectie cu transmiterea informatiilor privind statusul
intrerupatoarelor automate de protectie
contorizarea si transmiterea datelor privind consumurile catre un sistem centralizat
Atat tablourile generale cat si cele secundare vor fi prevazute cu descarcatoare pentru
protectie la supratensiuni coordonate si dimensionate corespunzator.
In functie de modul de tratare al neutrului, reteaua de distributie este tip TN-S.
Protectia impotriva supratensiunilor a instalatiilor din interiorul cladirii se realizeaza in
trepte, incepand de la intrarea in cladire si pana la echipamentele sensibile. Astfel
au fost prevazute dispozitive de protectie la supratensiuni:
de tip I, in tabloul principal de distributie de joasa tensiune
de tip II, in tablourile secundare de distributie de joasa tensiune
DISTRIBUTIA ELECTRICA IN SISTEM IT MEDICAL

În amplasamentele pentru utilizări medicale din grupa 2 se va utiliza reţea de tip IT medical
pentru circuitele care alimentează echipamente electrice medicale şi sisteme destinate
supravegherii procedurilor pentru aplicaţii de chirurgie, precum şi alte ehipamente
amplasate în mediul pacientului.
Pentru fiecare amplasament din grupa 2 s-a prevazut un tablou electric de distributie propriu
in sistem IT medical. Pentru fiecare reţea IT medical se va prevedea un echipament de
semnalizare vizuală şi sonoră, amplasat într-un spaţiu cu supraveghere permanentă .
Toate salile de operatie, sectiile de terapie intensiva vor fi alimentate cu energie in sistem
IT medical.
In fiecare amplasament pentru utilizare medicala din grupele 1 si 2 trebuie realizata o
legatura echipotentiala suplimentara pentru egalizarea diferentelor de potential între
urmatoarele parti din mediul pacientului:
conductoare de protectie;
elemente conductoare care nu apartin unei instalatii electrice;
ecrane de protectie împotriva câmpurilor electrice perturbatoare;
grilaje de protectie ale partilor conductoare electrice;
partile conductoare accesibile ale transformatoarelor de separare;
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
mesele de operatii fixe neconductoare electrice, paturile de fizioterapie

In amplasamente medicale din grupa 2, rezistenta conductoarelor, inclusiv a conexiunilor
între borna de legare la pamant a prizelor de curent sau a echipamentelor fixe sau
elementelor conductoare si bara de echipotentializare nu trebuie sa depaseasca 0,2 ohm.
INSTALATIA DE ILUMINAT INTERIOR NORMAL

Sistemul de iluminat interior normal va fi proiectat respectandu-se prevederile tehnice si
functionale aferente I7/2011, NP061-2002, SR EN 12464-1:2011 si CIE 97/2005. Se vor
utiliza aparate de iluminat cu sursa LED, cu grad de protectie corespunzator zonei unde se
monteaza. Pentru zonele aferente blocurilor operatorii, salilor de operatii, saloanelor de
terapie intensiva si salile de nasteri se vor utiliza corpuri de iluminat cu agremente pentru
camere curate.
Tipuri de destinaţii, activităţi sau sarcini Em UGRL Ra Hu
vizuale (ℓx) (-) (-) (m)
Săli de aşteptare 200 22 80 0,00
Coridoare, ziua 200 22 80 0,00
Coridoare, noaptea 50 22 80 0,00
Birouri personal 500 19 80 0,70
Camere personal 300 19 80 0,70
Iluminat general saloane: 100 19 80 0,00
citit în saloane 300 19 80
examinare simplă în saloane 300 19 80
examinări şi tratamente 1000 19 90
iluminat de supraveghere 5 19 80
iluminat de veghe 2 19 80
Băi şi toalete pentru pacienţi 200 22 80
Iluminat general săli de consultaţie 500 19 90 0,70
Examinarea ochilor şi urechilor 1000 90
Teste de vedere (citit şi culoare) 500 16 90
Saloane de dializă 500 19 80 0,70
Saloane de dermatologie 500 19 90 0,70
Saloane de endoscopie 300 19 80 0,70
Săli de pansare 500 19 80 0,70
Saloane de masaj şi radioterapie 300 19 80 0,70
Saloane preoperator şi de reanimare 500 19 90 0,70
Săli de operaţii:
iluminat general; 500 19 90 0,70
iluminat general în jurul mesei de operaţie 1000 19 90 0,70
1000-
Iluminat local masă de operaţie 16 90
10000
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Terapie intensivă:
iluminat general 100 19 90 0,00
examinări simple 300 19 90 0,00
examinări şi tratamente 1000 19 90 0,00
supraveghere pe timp de noapte 20 19 90 0,00
Controlul culorii (laboratoare) 1000 19 90 0,70
Camere sterilizate/ dezinfectate 300 22 60 0,70
Săli de autopsie şi morgă 750 19 90 0,70
Masa de autopsie şi disecţie 5000 90 0,70
Comenzile sistemului de iluminat normal pentru spatiile aferente spitalului se realizeaza

general-localizat. In sistem local comanda se va realiza prin intermediul intrerupatoarelor.
Pentru zonele comune (holuri, coridoare, case de scara, exterior) comanda sistemului de
iluminat se va realiza prin intermediul senzorilor de miscare si prin sistemul de Building
Management System. Sistemul de BMS va comanda iluminatul normal in functie de
prezenta persoanelor si in functie de regimul de functionare zi-noapte, astfel realizandu-se
o importanta economie de energie electrica.
Toate corpurile de iluminat vor fi echipate cu driver DALI si se vor permite reglarea fluxului
luminos.
Circuitele electrice care alimenteaza corpurile de iluminat se vor executa cu cabluri de
cupru de tip N2XH, montate pe paturi de cabluri metalice, iar iesirea de pe patul de cabluri
in tuburi de protectie din PVC rigid cu rezistenta medie la compresiune si impact.
Aparatele terminale de comanda (intrerupatoare, comutatoare) se vor monta la inaltimea
de 1,0 m de la nivelul pardoselii finite cu execeptia celor notate altfel. Pe orizontala se va
pastra un spatiu de 0.3 m de la marginea tocului usilor la marginea aparatului.
Toate circuitele de iluminat vor fi protejate la plecarea din tabloul electric cu intrerupatoare
automate prevazute cu protectie automata la curenti de defect (PACD) de tip diferential (cu
declansare la un curent de defect de 0,03 A) conform schemelor monofilare, multifilare si
specificatiilor de aparataj.
INSTALATIA DE ILUMINAT INTERIOR DE SIGURANTA

Sistemul de iluminat interior de siguranta a fost proiectat respectandu-se indicatiile tehnice
si functionale aferente I7/2011, NP061-2002 si SR EN 1838:2014.
In conformitate cu Normativul I7-2011, sistemul de iluminat de siguranta aferent cladirilor
din incinta obiectivului este compus din:
iluminat pentru continuarea lucrului;
iluminat de securitate, care se compune din:
iluminat pentru interventii in zonele de risc;
iluminat pentru evacuarea din cladire;
iluminat impotriva panicii;
iluminat pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu;
iluminat de veghe.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Timpii de intrare in functiune si de functionare a iluminatului interior de siguranta trebuie sa

respecte valorile precizate in normativul I7/2011, Tabel 7.23.1.
Corpurile de iluminat pentru iluminatul de siguranta trebuie sa fie realizate din materiale
clasa B de reactie la foc, potrivit reglementarilor specifice, conform articolului 7.23.3.3, din
Normativul I7/2011.
Corpurile de iluminat utilizate pentru sistemul de iluminat de siguranta vor echipate cu surse
LED, alimentate prin intermediul cablurilor cu rezistenta la foc conform SR EN 50200, SR
EN 50362, Cei 60331-11 si CEI 60331-21. Aparatele de iluminat de siguranta au grad de
protectie si caracteristici electrice si luminotehnice corespunzatoare spatiilor in care sunt
amplasate.
Sursa principala de alimentare a sistemului de iluminat de siguranta este reteaua publica.
Sursa de alimentare de securitate (de rezerva) va fi reprezentata de o sursa centralizata
de tip UPS (sursa neintreruptibila). Alimentare tablourilor electrice de distributie UPS si a
corpurilor de iluminat de emergenta se va realiza cu cabluri rezistente la foc de tip NHXH
FE180/E90/Ph120.
Iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului se asigură în următoarele încăperi: sali
de operatie, saloane de terapie intensiva, sali de nasteri, camera echipamente gaze
medicale, statie oxigen, camere centrale detectie si semnalizare incendiu, statie pompe
incendiu, tablouri electrice generale.
Sistemul de iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului va fi integrat in sistemul de
iluminat normal si va fi alimentat din tablourile electrice de distributie UPS pe circuite
distincte realizate cu cabluri rezistente la foc de tip NHXH FE180/E90/Ph120.
Conform I7/2011, tabelul 7.23.1 timpul de functionare asigurat pentru sistemul de iluminat
de siguranta pentru continuarea lucrului este pana la terminarea activitatii cu risc, dar nu
mai putin de 3h.
Iluminatul de securitate pentru interventii in zonele de risc se asigura in camere tehnice
aferente sistemelor mecanice (centrala termica, centrala racire, statii pompareincendiu,
etc.) precum si in zonele in care sunt montate armaturi (de ex. vane, robinete si dispozitive
de comanda-control) ale unor instalatii si utilaje care trebuie actionate in caz de avarie.
Sistemul de iluminat de securitate pentru interventii in zonele de risc va fi integrat in sistemul
de iluminat normal si va fi alimentat din tablourile electrice de distributie UPS pe circuite
distincte realizate cu cabluri rezistente la foc de tip NHXH FE180/E90/Ph120.
de securitate pentru interventii in zonele de risc este de 1h.
Iluminat de securitate pentru evacuare va fi realizat astfel incat sa se asigure un nivel de
iluminare adecvat (conform reglementarilor specifice referitoare la proiectarea si
executarea sistemelor de iluminat de evacuare) langa fiecare usa de iesire si in locurile
unde este necesar sa fie semnalizat un pericol potential sau amplasamentul unui
echipament de siguranta, dupa cum urmeaza:
la maxim 2m masurati pe orizontala de scari, astfel incat fiecare treapta sa fie iluminata
direct;
la maxim 2m masurati pe orizontala de orice alta schimbare de nivel;
la fiecare usa de iesire destinata a fi folosita in caz de urgenta;
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
la panourile/indicatoarele de semnalizare de securitate;

la fiecare schimbare de directie;
in exteriorul si la maxim 2m masurati pe orizontala de fiecare iesire din cladire;
la maxim 2m masurati pe orizontala de fiecare post de prim ajutor;
la maxim 2m masurati pe orizontala de fiecare echipament de interventie impotriva
incendiului (stingatoare) si fiecare punct de alarma (declansatoare manuale de alarma in
caz de incendiu), panouri repetoare de semnalizare si sau comanda in caz de incendiu.
Corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie sa respecte recomandarile din SR EN 60598-
2-22 si tipurile de marcaj (sens, schimbari de directie), stabilite prin HG nr. 971/2006, SR
ISO 3864-1 (simboluri grafice). Pentru a identifica culorile de siguranta, valoarea minima a
indicelui de redare a culorilor Ra (CRI) al unei lampi trebuie sa fie 40. De-a lungul liniei
centrale a caii de evacuare, raportul dintre valorile maxima si minima ale iluminarii trebuie
sa fie mai mic de 40:1.
Sistemul de iluminat de securitate pentru evacuare va fi alimentat din tablourile electrice de
distributie UPS pe circuite distincte realizate cu cabluri rezistente la foc de tip NHXH
FE180/E90/Ph120. Corpurile de iluminat de securitate pentru evacuare vor fi prevazute cu
un sistem de monitorizare.
de securitate pentru interventii in zonele de risc este de 3h.
Iluminat de securitate impotriva panicii va fi prevazut in incaperi cu suprafata mai mare de
60 mp. Iluminatul de securitate impotriva panicii se prevede cu comanda automata
de punere in functiune dupa caderea iluminatului normal. In afara de comanda automata
a intrarii lui in functiune, iluminatul de securitate impotriva panicii se va prevede si cu
comenzi manuale din mai multe locuri accesibile personalului de serviciu al cladirii,
respectiv personalului instruit in acest scop. Scoaterea din functiune a iluminatului de
securitate impotriva panicii trebuie sa se faca numai dintr-un singur punct accesibil
personalului insarcinat cu aceasta.
Sistemul de iluminat de securitate impotriva panicii va fi alimentat din tablourile electrice
de distributie UPS pe circuite distincte realizate cu cabluri rezistente la foc de tip NHXH
FE180/E90/Ph120. Corpurile de iluminat de securitate impotriva panicii vor fi prevazute cu
un sistem de monitorizare.
de securitate impotriva panicii este de 1h.
Iluminatul de securitate pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu are rolul identificarii
pozitiei hidrantilor in lipsa iluminatului normal. Aparatele de iluminat pentru iluminatul de
securitate destinat marcarii hidrantilor interiori de incendiu se amplaseaza in afara
hidrantului (alaturi sau deasupra) la maximum 2 metri si poate fi comun cu unul din
aparatele de iluminat de securitate (evacuare, circulatie, panica), respectand conditia
ca nivelul de iluminare sa asigure identificarea tuturor indicatoarelor de securitate aferente
lui.
Sistemul de iluminat de securitate pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu va fi
alimentat din tablourile electrice de distributie UPS pe circuite distincte realizate cu cabluri
rezistente la foc de tip NHXH FE180/E90/Ph120. Corpurile de iluminat de securitate pentru
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
marcarea hidrantilor interiori de incendiu vor fi prevazute cu un sistem de monitorizare.

de securitate pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu este de 1h.
Iluminat de securitate pentru veghe se prevede în saloane şi asigură la nivelul pardoselii o
iluminare nominală de 2 lux, pentru a da posibilitatea unui pacient să se orienteze fără a
deranja pe ceilalţi pacienti.
Corpurile de iluminat se vor amplasa la 0.3m in zona uşilor de acces sau in spatele paturilor.
Iluminatul de veghe este acţionat general-localizat, independent de orice alt sistem de
iluminat. Intrerupatoarele locale vor fi prevazute la usa de acces in salon si individual la
fiecare pat.
Sistemul de iluminat de securitate pentru veghe va fi alimentat din tablourile electrice de
distributie UPS pe circuite distincte realizate cu cabluri rezistente la foc de tip NHXH
FE180/E90/Ph120. Corpurile de iluminat de securitate pentru veghe vor fi prevazute cu un
sistem de monitorizare.
INSTALATIA DE ILUMINAT EXTERIOR

Sistemul de iluminat exterior se va realiza respectandu-se indicatiile tehnice si functionale
aferente NP062-2002 si SR EN 12464-2:2014.
Em Uo RGL Ra
Tipuri de destinaţii, activităţi sau sarcini vizuale
(ℓx) (-) (-) (-)
Alei pietonale 5 0.25 50 20
Drumuri pentru trafic cu viteza redusa (max. 10
10 0.4 50 20
km/h)
Scari 15 0.5 45 20
Terasa in general la pardoseala 15 0.4 25 40
Terasa zona echipament 100 0.4 25 40
Pentru zonele de circulatie sau acces, supravegheate video de sistemul TVCI, se va urmari
respectarea unui nivel de iluminare de minimum 5 lux.
Iluminatul exterior in incinta va fi realizat cu corpuri de iluminat cu surse LED montate pe
stalpi metalici cu o inaltime intre 3 si 5m.
Comanda sistemului de iluminat se va realiza automat prin intermediul sistemului de BMS
pe principiul senzorului crepuscular dublat de program orar si manual de la butoanele
prevazute pe usa tabloului electric de iluminat exterior.
Sistemul de iluminatul in zona de terasa se va realiza cu aparate de iluminat de tip proiector
cu sursa led IP65, rezistente la radiatii UV, montate pe fațada clădirii tehnice. Comanda
sistemului de iluminat de pe terasa se va realiza cu intrerupatoare montate local în zonele
de acces la terasa clădirii.
INSTALATIA DE PRIZE SI RACORDURI ELECTRICE DE FORTA

Prizele si racordurile electrice se vor proiecta în conformitate cu specificaţiile tehnice şi
funcţionale. Numarul si tipul prizelor vor fi stabilite in functie de necesitati. Toate prizele vor
fi prevazute cu contact de protectie si toate circuitele aferente instalatiilor de prize vor fi
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
protejate cu disjunctoare diferentiale, astfel incat orice defect sa realizeza scoaterea de sub
tensiune a lor.
Pentru toate spatiile commune vor fi prevazute prize de curatenie. In camerele tehnice vor
fi prevazute prize monofazate si trifazate pentru utilizare generala.
Conexiunile circuitelor de forta aferente echipamentelor (ventiloconvectoare, usi acces, etc)
se vor face direct. Receptoarele peste 2 kW pot fi conectate prin intermediul racordurilor.
Prizele ce sunt alimentate din tablourile de consumatori normali vor fi de culoare alba, cele
alimentate din tablourile de consumatori critici vor fi de culoare rosie, iar cele alimentate din
UPS-uri de culoare verde.
Toate circuitele de prize vor fi protejate la plecarea din tabloul electric cu intrerupatoare
automate prevazute cu protectie automata la curenti de defect (PACD) de tip diferential (cu
declansare la un curent de defect de 0,03 A) conform schemelor monofilare, multifilare si
specificatiilor de aparataj.
Prizele pentru echipamentele medicale aferente salilor de operatie, salilor de terapie
intensive si salilor de nasteri se vor alimenta in system IT medical din tablouri electrice
dedicate prevazute cu transformator de separatie.
Toate echipamentele de forta vor fi achizitionate cu panou propriu de automatizare si
control, astfel incat in sarcina proiectantului de instalatii electrice este doar alimentarea pe
partea de forta a ehipamentelor.
Toate echipamentele electrice montate in centrala termica, centrala de racier si statia de
pompe incendiu vor avea un grad de protectie minim IP54 si vor fi montate aparent. Toate
echipamentele electrice aferente sistemului HVAC si sanitare (pompe centrala termica,
pompe centrala racire, tablourile aferente CTA-urilor) vor fi alimentate doar pe partea de
forta. Automatizarea acestora se va realiza de catre furnizorul de echipamente. Tablourile
electrice aferente centralei termice si centralei de racire trebuie sunt prevăzute cu
comutator frontal pentru functionarea manuala-automata a pompelor, precum și cu lampi
de semnalizare a statusului (pornit, oprit, avarie, etc.).
Toti consumatorii de forta sunt alimentati cu cabluri din cupru cu intarzierea propagarii
focului, exceptie facand sistemele critice care se vor alimenta cu cabluri din cupru,
rezistente la foc, fara degajari de halogen.
Tablourile de presurizare/desfumare sunt dublu alimentate conform normativului I7/2011 si
vor deservi doar receptoarele aferente sistemului de presurizare-desfumare. Distributia
aferenta circuitelor de desfumare se realizeaza cu cabluri rezistente la foc tip NHXH
FE180/E90/Ph120 exceptie facand circuitele aferente ventilatoarelor prevazute cu
convertizoare de frecventa unde distributia se realizeaza cu cabluri ecranate rezistente la
foc de tip NHXCH FE180/E90/Ph120. Distributia realizata cu cabluri rezistente la foc se
pozeaza separat de restul distributiei electrice pentru consumatorii normali in paturi de
cabluri dedicate ( rezistente la foc ).
Toate echipamentele de ventilatie se vor delesta in caz de incendiu prin decuplarea de la
alimenatarea cu energie electrica.
Tabloul electric aferent statiei de pompare incendiu se va alimenta, conform normativului
I7/2011. Din cadrul tabloului statie de pompare incendiu se vor alimenta doar
echipamentele aferente sistemului de stingere incendiu.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
SISTEME DE DISTRIBUTIE SI POZARE A CABLURILOR

Circuitele pentru iluminat, prize si receptoare de mica putere vor fi realizate cu cabluri de
energie din cupru 0,6/1kV tip N2XH, cu intaziere la propagarea flacarii in manunchi conform
SR EN 50266, utilizand o distributie pe 3 conductoare – faza, neutru si conductor de
protectie, pentru circuitele alimentate monofazat si 5 conductoare – 3 faze, neutru si
conductor de protectie pentru circuitele alimentate trifazat (conductorul neutru va avea,
dupa caz, sectiune egala sau redusa fata de cea a conductorului de faza). Sistemele de
cabluri se vor poza pe paturi de cabluri metalice, din tabla perforata montate aparent, in
tavanul fals si protejate in conducte PVC rigid cu rezistenta la impact medie de la patul de
cabluri pana la receptor.
Distributia receptoarelor cu rol de securitate la incendiu si iluminat de siguranta se
realizeaza cu cabluri rezistente la foc de tip NHXH FE180 E90 Ph120 și sisteme de
distribuție rezistente la foc (doze derivatie, cleme, etc.) astfel incât sa permita menținerea
integrității circuitelor electrice pentru întreaga perioadă în care cablul este expus la foc și
să mențină în mod fiabil alimentarea cu energie electrica.
Pentru zonele de distributie exterioara paturile de cabluri vor fi prevazute cu capac de
protectie a cablurilor (distributia de la patul de cablu la receptor se va realiza in conducte
metalice, etanse). Acesta solutie va fi utilizata si in zonele interioare, pentru paturille de
cabluri montate la cota inferioara a incaperilor (camere tehnice, etc.) sau in zonele in care
conditiile legate de influentele externe o impun.
Pentru distributia principala intre tablourile generale si tablourile secundare, precum si catre
echipamentele functionale (ex. CTA, statii pompare) se va utiliza o distributie cu 5
conductoare – 3 faze, neutru si conductor de protectie in care conductorul neutru va avea
aceeasi sectiune cu conductorul de faza.
Pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu si iluminat de siguranta se
vor utiliza sisteme de pozare si distributie (doze, cutii de legatura, etc.) rezistente la foc
care sa permita mentinerea integritatii circuitelor electrice pe intreaga perioada in care
cablu care expus focului mentine intr-o maniera fiabila alimentarea cu energie electrica
sau semnalul de la sursa la instalatie.
Identificarea conductoarelor de protectie si neutru se va realiza dupa cum urmeaza:
conductor de protectie (PE); marcarea se face prin culori verde/galben si aceasta
combinatie nu trebuie folosita pentru nici o alta utilizare;
conductor (PEN) care asigura simultan functia de protectie si de conductor neutru;
marcarea se face prin culori verde/galben pe toata lungimea si suplimentar marcare
cu culoarea bleu la fiecare extremitate;
conductor neutru (N) sau de punct median; marcarea cu culoarea bleu se face pe
toata lungimea.
Identificarea conductoarelor de faza din cablurile multiconductoare :
culorile recomandate sunt maro, negru, gri;
identificarea prin numere se utilizeaza pentru cabluri care au mai multe de 5 conductoare.
conductorul de protectie trebuie identificat si prin combinatia bicolora verde/galben la
fiecare extremitate; conductorul neutru trebuie identificat prin culoarea bleu la fiecare
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
extremitate.
Identificarea cablurilor cu un conductor si a conductoarelor izolate - este permisa utilizarea
unei singure culori pentru toate conductoarele de faza ale unui circuit, cu marcarea
corespunzatoare la cele doua extremitati.
Cablurile cu un singur conductor cu manta si conductoarele izolate conform standardelor
lor si care nu au nici o izolatie bicolara verde/galben sau bleu, de exemplu in cazul unei
sectiuni mai mari de 16 mm 2, ele pot fi utilizate pentru:
conductor de protectie (PE) daca marcarea verde/galben, este prevazuta la fiecare
extremitate pe cel putin 15 mm pana la 100 mm;
conductor PEN, daca marcarea verde/galben si o marcare bleu este prevazuta la
fiecare extremitate pe cel putin 15 mm pana la 100 mm;
conductor neutru (N) daca marcarea bleu este prevazuta la fiecare extremitate, pe cel putin
15 mm pana la 100 mm.
Pe conductorul de protectie nu se va monta nici un fel de aparat de comutatie dar trebuie
furnizate interconexiuni care pot fi deconectate în scopuri de testare, cu ajutorul unui
instrument.
Montarea in contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru cabluri
rezistente la foc si cu intarziere la propagarea flacarii (definite conform NTE 007/08/00),
tuburi si plinte metalice sau din materiale plastice (omologate pentru montare pe
materiale combustibile) si echipamente electrice cu grad de protectie minim IP 54.
Se vor respecta si conditiile prevazute la subcap. 4.2 si 7.20, din normativ I7-2011.
Tablourile electrice de distributie trebuie amplasate la o distanță de cel puțin 3 cm de
elementele din materiale inflamabile. Excepție fac tablourile in carcasa metalica, cu un grad
de protectie IP54, care poate fi montat direct pe elemente din materiale inflamabile.
Montarea pe materiale combustibile a echipamentelor electrice cu grad de protectie inferior
IP 54 se face interpunand materiale incombustibile intre acestea si materialul combustibil
sau elementele de distantare care pot fi:
straturi de tencuiala de min. 1 cm grosime sau placi din materiale electroizolante
incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o latime care depaseste cu cel putin
3 cm pe toate laturile elementul de instalatie electrica;
elemente de sustinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.) care
distanteaza elementele de instalatie electrica cu cel putin 3 cm pe toate laturile fata de
elementul combustibil;
modalitati de montare a echipamentelor in pereti cu alveole, conf. I7-2011
Masurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplica atat la
montarea aparenta cat si la montarea sub tencuiala a elementelor de instalatii electrice.
INSTALATIA DE PRIZA DE PAMANT SI SISTEME DE LEGARE LA PAMANT

Cladirea va fi prevazuta cu o priza de pamant comuna pentru protectia impotriva socurilor
electrice atat pentru cladire precum si pentru instalatia de protectie a cladirilor impotriva
trasnetelor, avand o resistenta de dispersie mai mica de 0.4 Ohm. La folosirea in comun a
unei prize de pamant, conductoarele de legatura la pamant a instalatiei de de protectie a
cladirilor impotriva trasnetelor vor fi separate fata de celelalte categorii de instalatii pana la
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
electrodul orizontal din fundatia cladirii.

Priza de pamant pentru cladire va fi de tip naturala si se va realiza prin montarea unei
platbande de OlZn 40x4mm in radierul cladirii si conectata cu cleme de armatura acestuia.
Prizele de pamant ale cladiri se vor interconecta cu toate prizele de pamant ale cladirilor
din incinta, inclusiv cu priza de pamant aferenta postului de transformare.
Priza de pamant se va conecta la centurile interioare realizate cu platbanda OLZn 25x4mm
din camerele tehnice cat si la coborarile de paratrasnet. La priza de pamant se vor lega si
glisierele ascensoarelor prin intermediul unei platbande OLZn 25x4 mm.
Toate echipamentele si elementele metalice se vor lega la pamant prin platbanda OLZn
25x4 mm, prin conductor din cupru flexibil tip LifY sau sufa de cupru d=25/50mmp.
Pentru sistemele de comunicatie se va realiza o conexiune separata la priza de pamant.
Pentru conexiunea echipamentelor de comunicatie si curenti slabi (RACK-uri) se va utiliza
sufa de cupru.
In fiecare camera tehnica s-a prevazut cate o bara de egalizare potential la care se vor lega
toate echipamentele metalice.
La priza de pamant se vor conecta: paturi de cabluri, tevi metalice, tablourile electrice,
carcase de echipamente, etc. La priza de pamant se va conecta si scarile metalice cat si
elementele metalice ale fatadei.
Pentru spatiile medicale cu distributie in sistem IT MEDICAL se va instala un sistem de
egalizare potential. Acesta este format din sine de egalizare potential montate pe paturile
de cabluri si racorduri de egalizare potential realizate cu conductori din cupru. Sinele de
egalizare potential se leaga la bara nulului de protectie al tabloului general cu platbanda de
cupru cu dimensiunea de 20x3mm.
Sisteme de legare la pamant;
Sistemul de legare la pamant are drept scop:
asigurarea potentialului pamantului pentru:
conductorul PEN, in retelele TN-C. Conductorul PEN, la consumator, este conectat
la borna (bara) principala de legare la pamant a instalatiei, care ofera posibilitatea conectarii
electrice a unui numar de conductoare in scopul legarii la pamant;
conductorul neutru (N), in retelele TN-S pentru a permite conectarea la retea a
receptoarelor monofazate sau trifazate legate in stea si neuniform incarcate pe faze;
conductorul de protectie (PE), in retelele TN-S, pentru a asigura protectia persoanelor si a
animalelor impotriva socurilor electrice;
masele metalice, ce accidental ar putea ajunge sub tensiune, in schemele IT, TT sau in
retelele TN-C si TN-S atunci cand se impune;
limitarea influentelor electroenergetice datorate unor supratensiuni;
disiparea sarcinilor electrice in sol, datorate supratensiunilor de trasnet, loviturilor de
trasnet directe.
Sistemul de legare la pamant se compune din:
borna (bara) principala de legare la pamant;
conductoare de protectie (PE);
conductoare pentru legatura de echipotentializare (conductoare principale de legare
la pamant)
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
conductoare de ramificatii;
conductoare de legare la priza de pamant;
priza de pamant.
La nivelul tabloului general a fost prevazuta o borna /bara principala de legare la pamant,
la care trebuie conectate urmatoarele conductoare:
conductorul PEN din racordul de alimentare;
conductorul (conductoarele) PEN, ce se distribuie la consumator atunci cand reteaua
de distributie este TN-C;
conductorul PE, ce se distribuie la consumator in cazul in care alimentarea receptoarelor
se face in sistem TN-S;
conductorul N, ce se distribuie la consumator in cazul in care alimentarea receptoarelor se
face in sistem TN-S;
conductoare pentru legatura de echipotentializare
conductoare de legare la pamant.
Nu este permisa utilizarea urmatoarelor parti metalice drept conductoare de protectie:
conducte pentru apa;
conducte pentru gaze si/sau lichide inflamabile;
parti constructive supuse solicitarilor mecanice in functionare normala;
parti metalice flexibile;
conducte metalice flexibile sau pliabile, numai daca nu sunt destinate pentru acest scop;
suporturi pentru conducte;
tavi de cabluri si scari pentru cabluri, daca nu se asigura continuitatea electrica a acestora.
La bara de legare la pamant sau borna principala se vor racorda toate conductele metalice,
precum si armaturile cablurilor armate care sunt utilizate pentru racord in exteriorul
cladirilor. La interior, se vor lega la pamant, asigurandu-se totodata continuitatea legaturii
pe toata lungimea tronsoanelor, a tuturor partilor conductoare care nu fac parte din
instalatia electrica, cum ar fi:
conducte metalice de apa;
tubulaturi de ventilatie;
paturi de cabluri si elemente de confectie metalica utilizate la sustinerea instalatiilor;
carcasele echipamentelor electrice;
elementele de sustinere, metalice sau din beton armat ale instalatiilor de echipamentelor
electrice;
partile metalice ale tablourilor si pupitrelor electrice;
ingradirile de protectie, fixe sau mobile, daca nu au o legatura sigura in exploatare cu alte
elemente legate la pamant;
invelisurile si armaturile metalice ale cablurilor;
fatada metalica;
structura metalica de sustinere si ghidare a lifturilor, etc.
INSTALATIA DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETULUI

Instalaţia de protectie impotriva trasnetului contracarează efectele trăsnetului asupra
constructiei: incendierea materialelor combustibile, degradarea structurii de rezistenţă
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
datorită temperaturilor ridicate ce apar ca urmare a scurgerii curentului de descărcare,

inducerea în elementele metalice a unor potenţiale periculoase. Instalaţia de protectie
impotriva trasnetului are de asemenea rolul de a capta şi scurge spre pământ sarcinile
electrice din atmosferă pe măsura aparitiei lor.
Instalatia de paratrasnet a fost aleasa functie de caracteristicile geometrice si analiza de
risc pentru fiecare corp de cladire in parte. Pentru cladire se va prevede un sistem
corespunzator nivelului I intarit realizat cu PDA.
Instalatie de paratrasnet este formata din :
Trei sisteme de captare cu PDA;
Conductoare de coborare - 4 conductoare de coborare la priza de pamant
Elemente de separare pentru masurare;
Priza de pamant;
Izolarea electrică între dispozitivul de captare sau conductorul de descărcare și părțile
metalice ale structurii, instalațiile metalice și sistemele de interior pot fi realizate prin
asigurarea unei distanțe "d" între părți, distanta mai mare decât distanța de separare "s",
ajustată în conformitate cu anexa 6.8, I7 / 2011. Toate partile metalice, montate in zona de
separare, se vor conecta la sistemul de paratrasnet.
Numărul de coborari de la sistemul de captare, trebuie să fie de 4 coborari la priza de
pamant și se realizeaza din conductor OLZn Φ10mm. Coborarile sunt conectate la priza de
pamant prin intermediul unor piese de separare. Conductorul de coborare se executa de
preferinta dintr-o bucata fara imbinari. In cazul in care nu se poate, numarul imbinarilor
trebuie redus la minimum, iar imbinarile se realizeaza cu cleme. Instalatiile de protectie la
paratrasnet se vor interconecta cu conductor de OlZn d=10mm, montat aparent pe terasa.
INSTALATIA DE DETECTIE SI SEMNALIZARE INCENDIU

Instalația de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu are ca scop supravegherea
permanentă şi eficientă a obiectivului şi depistarea cât mai rapidă şi mai precisă a unui
posibil incendiu.
Instalaţia este alcătuită din echipamentul de control și semnalizare adresabil, cu consolă
de operare care respectă toate standardele în vigoare, echipat cu 24 bucle adresabile,
detectoare adresabile de fum și/sau temperatură, indicatoare optice paralele pentru
detectoarele amplasate deasupra tavanului suspendat, butoane manuale adresabile de
avertizare incendiu, module de monitorizare și/sau comandă, apelator telefonic, sirene
adresabile de interior și sirene convenționale de exterior.
Adresabilitatea asigură identificarea imediată a fiecărui detector de orice tip. Fiecare
element de măsurare conectat pe buclele echipamentului de control și semnalizare are o
identificare unică (adresă). Identificarea este specifică locului în care se află senzorul. Din
punct de vedere al alcătuirii, fiecare punct de măsurare este format dintr-un soclu de montaj
şi senzorul efectiv.
Echipamentul de control și semnalizare trebuie să poată funcţiona într-o buclă circulară
închisă. Fiecare element de pe buclă are izolator incorporat. De fapt, prin asigurarea
izolaţiei electrice a fiecărui circuit, defectarea unuia sau a mai multor circuite nu afectează
funcţionarea celorlalte. Un defect total ar putea apare în cazul unui incendiu care ar distruge
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
complet cablurile şi ar scurtcircuita traseele de semnal al unuia sau mai multor circuite.
Echipamentul de control și semnalizare din cladire va fi amplasat la parter. Încăperea în
care este amplasat echipamentul de control și semnalizare trebuie să îndeplinească
următoarele cerințe:
riscul de incendiu să fie mic și spațiul să fie prevăzut cu cel puțin un element de detectare
conectat la instalația de detectare semnalizare și alarmale la incendiu;
temperatura potrivita (intre 0º si 40º ) si o umiditate potrivita (intre 10% si 80%) pentru a
asigura funcționarea corectă a echipamentelor;
va fi prevazuta cu iluminat de siguranță pentru continuarea lucrului; iluminatul trebuie să
asigure citirea cu usurință a etichetelor și indicațiilor vizuale; încăperea trebuie separată
prin elemente de construcții incombustibile clasa de reacție la foc A1, ori A2-s1, d0 cu
rezistență la foc minimum REI60 pentru planșee și minimum EI60 pentru pereți având
golurile de acces protejate cu uși rezistente la foc EI230-C și prevăzute cu dispozitive de
autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu;
să fie amplasata cât mai aproape de centrul de greutate (centrul cel mai apropiat ca
amplasament de majoritatea echipamentelor deservite) al rețelei respective, asigurând un
grad de securitate corespunzător;
să asigure posibilitatea de transport pe căile de acces a echipamentelor (coridoare, uși)
corespunzător gabaritului și greutății acestora;
să aiba posibilități de aerisire, să fie ferite de praf și agenți corozivi, riscul de avariere
mecanică a echipamentelor să fie scazut;
să fie astfel realizate încât să împiedice propagarea din exterior a incendiilor, exploziilor,
trepidațiilor și zgomotelor;
să nu fie traversate de conductele principale ale instalațiilor utilitare (apă, canalizare, gaze,
încălzire, etc.); sunt admise numai racorduri pentru radiatoarele din încăperile respective;
să nu fie amplasate sub încăperi încadrate în clasa U3 (AD4) conform normativului I7; -
spațiile să fie prevăzute cu instalații de iluminat de siguranță pentru continuarea lucrului;
lumina va fi în așa fel încât semnalizările vizuale si inscriptiile sa fie usor de vizualizat
si de citit;
nivelul zgomotului de fundal va permite semnalizarilor auditive sa fie percepute;
în aceste incaperi au acces doar persoanele autorizate.
Toate cablurile folosite în instalația de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu sunt
rezistente la foc 90 minute, fără eliberare de halogeni.
Se impune asigurarea unei surse de rezervă pentru cazul defectării sursei principale
(acumulatoare). Conform normativului I7/2011, se impune asigurarea instalației de iluminat
de siguranţă în încăperea în care este instalat echipamentul de control și semnalizare.
Instalația de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu prevăzută în proiect creează
posibilitatea de a se localiza rapid şi exact apariţia unei stări anormale, de a se afişa starea
elementelor de detecţie şi de a transmite alarma la nivelul ierarhic superior. Echipamentele
de control și semnalizare realizează o detecţie a începuturilor de incendiu utilizând metode
digitale multistare, citind prin baleiere în mod continuu datele oferite de detectoare şi prin
comparaţie cu valorile anterioare, stabilind un tablou complet al zonei protejate, luând
decizia de alarmare incendiu numai în urma acestor verificări, eliminând astfel în mare parte
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
posibilitatea alarmelor false.

Detectoarele de incendiu propuse sunt de tip multicriteriale de fum și/sau
temperatură.
Instalația de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu este concepută pentru a acorda
protecţie integrală – acoperire totală.
Instalația de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu prevăzută în proiect este
alcătuită
din:
Echipament de control și semnalizare;
Detectoare multicriteriale – programabile pentru funcție de fum și /sau temperatură;
Socluri universale de conectare pentru detectoare;
Indicatoare optice paralele pentru detectoarele amplasate deasupra tavanului suspendat și
în puțurile lifturilor;
Butoane manuale de alarmare incendiu, adresabile;
Module adresabile de comenzi OUT;
Module adresabile de comenzi și combinate IN-OUT;
Sirene adresabile de interior;
Sirene convenționale de exterior amplasate pe caile de acces ale fortelor de interventie;
Apelator telefonic pentru transmiterea semnalului de urgență la un dispecerat de
monitorizare sau personalului abilitat de intervenție.
Toate aceste echipamente de alarmare incendiu trebuie să fie testate şi certificate EN54.
Toţi parametrii importanţi pentru funcţionarea întregii instalaţii, ca de exemplu repartizarea
grupelor de senzori, sistemele de comandă pentru situaţii de incendiu etc. pot fi programaţi
la alegere prin intermediul computerului de la nivelul echipamentului de control și
semnalizare.
Echipamentul de control și semnalizare este dotat cu afişaj alfanumeric în limba română şi
butoane de navigare şi comandă. În funcţionarea sa echipament de control și semnalizare
interoghează ciclic fiecare adresă din sistem (fiecare detector, buton de alarmare manuală
etc). Memoria de evenimente va putea fi descărcată sau citită pe afişajul local. Toţi
parametrii importanţi pentru funcţionarea întregii instalaţii, ca de exemplu repartizarea
grupelor de senzori, sistemele de comandă pentru situaţii de incendiu etc. pot fi programaţi
prin intermediul computerului de la nivelul echipamentelor de control și semnalizare în
funcţie de compartimentele de incendiu stabilite prin scenariul de securitate la incendiu.
Instalația asigură:
redundanţă completă – toate elementele componente sunt dublate. În caz de defectare a
unui circuit “dublura” acestuia preia funcţiile până la remedierea defecţiunii, sistemul
rămânând complet funcţional (este indicată starea de avarie);
semnalizarea acustică şi vizuală a stărilor de alarmă sau de defectare;
testare periodică a sistemului cu raportarea automată a defecţiunilor din sistem;
testare manuală a sistemului;
recunoaşterea individuală a fiecărui element din sistem cu informaţii (pe display LCD)
privind tipul, cauza de declanşare şi localizarea acestuia;
tiparirea evenimentelor din sistem (opţional);
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
mod de lucru de zi şi de noapte (ziua - cu posibilitate de întârziere a declanşării alarmei,

noaptea - alarma se declanşează instantaneu);
posibilitate de declanşare a alarmei dacă sunt 2 detectoare în stare de alarmă (pentru
evitarea declanşării alarmelor false în zonele cu grad ridicat de poluare cu fum);
recunoaşterea detectoarelor poluate;
dezactivarea individuală a detectorilor.
Detectoarele au fost poziţionate astfel încât parametrii relevanţi asociaţi unui incendiu să
poată ajunge la ele fără obstacole. Alegerea echipamentelor s-a făcut pentru condiţiile
specifice de mediu (0 - +4oC, curenţi de aer <5m/s continuu / < 10m/s - sporadic, fără
vibraţii, umiditate max. 95% fără condens, etc.). În cazul modificării acestor parametri, este
necesară recalcularea elementelor sistemului şi eventual repoziţionarea acestora.
Detectoarele se amplasează la nivelul tavanului, cât mai bine distribuite, în legătură cu
celelalte elemente plasate pe tavan respectând prevederile P118/3-2015, cu modificările și
completările ulterioare, art. 3.7 (elemente de construcție, instalații electrice, termice, de
ventilație). Aria maximă supravegheată de un detector optic de fum pentru încăperi cu
înălțime mai mică de 6m va fi de 60m2, respectându-se și distanța maximă de 5,7m dintre
orice punct al tavanului și cel mai apropiat detector. Detectoarele automate de incendiu
trebuie instalate astfel încât produsele inflamabile relevante din orice incendiu în zona de
protecție să poată ajunge la detector fără o diluare inoportună, o atenuare sau o întârziere.
Declanșatoarele manuale de alarmă (butoanele de avertizare) vor fi poziționate pe căile de
ieșire în situații de urgență, la fiecare ieșire în exterior precum și în spațiul intern astfel încât
nicio persoană să nu fie nevoită să parcurgă o distanță mai mare de 15 m pentru a ajunge
la un declanșator manual de alarmă. Amplasarea butoanelor de semnalizare se va face în
locuri vizibile și ușor accesibile, la o înălțime de circa 1.40 m, măsurată de la o pardoseală,
fixate pe elemente verticale de construcție (stâlpi, pereți etc.).
Modulele adresabile conectate pe buclele de detecție și alarmare la incendiu permit
acționarea altor dispozitive în caz de alarmă (delestări T.E., comenzi lift, sirene
convenționale de exterior, oprire electroventil instalație alimentare cu gaz etc.) și
monitorizarea parametrilor de stare (surse de alimentare, detector de gaz etc.).
Metoda alarmării ocupanților obiectivului trebuie să fie în conformitate cu cerințele
procedurii aplicate în caz de incendiu. Nivelul sunetului furnizat va fi în așa fel încât
semnalul alarmei de incendiu să fie auzit imediat peste oricare zgomot ambiental. Sunetul
alarmei de incendiu va avea un nivel minim fie de 65 dB (A) si cu 5 dB (A) deasupra oricarui
alt sunet care ar putea să dureze pe o perioadă mai mare de 30 de secunde. Aceste niveluri
minime vor fi atinse în oricare punct în care sunetul de alarmă trebuie să fie auzit. Nivelul
sunetului nu trebuie să depășească 120 dB (A) în orice punct, la mai mult de 1m de la
receptorul de alarmă. Avertizarea se produce în mai multe etape: pre-alarmă, alarmă,
evacuare imediată și necondiționată. Acest lucru se poate realiza prin folosirea diferitelor
tonuri de alarma, în funcție de semnificația fiecărui ton. Va fi nevoie ca personalul să fie
instruit și testat în mod periodic. Sirenele convenționale de interior vor fi amplasate la o
înălțime de aproximativ 2.50m, astfel încât să se asigure o bună avertizare sonoră.
Cablarea va fi făcută de la un element la altul și toate acestea vor fi legate în paralel la
magistrala de comunicații. Amplasarea cablului se face îngropat, prin pat de cabluri metalic
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
și/sau tub ignifug. Daca se impune o protecție antiincendiu mai mare, în loc de țevi de
plastic pot fi utilizate tevi de metal flexibile. Cablarea se va efectua cu cabluri rezistente la
foc de tip JEH(St)H 1x2x0.8 E90 fără eliberare de halogen.
Sursa principala de alimentare trebuie să fie conectată cu sistemul printr-un cablu dedicat
și protejat, să aibă dispozitive de protecție dedicate care trebuie să fie etichetate și
accesibile numai de către personal autorizat, să fie independentă de orice dispozitiv general
de separare al clădirii. La utilizarea mai multor echipamente de alimentare, condițiile se
aplică pentru fiecare în parte. In cazul in care exista o singura sursa primara de alimentare,
circuitul de alimentare de la sursa de baza va fi realizat sub forma unei coloane proprii
racordată direct la tabloul general de distribuție dacă soluția prezintă siguranță în
funcționare. Circuitul de alimentare va fi marcat si nu va putea fi deconectat decât de
persoane autorizat. Acest circuit va fi alimentat înaintea întreruptorului general. La utilizarea
a două căi distincte de alimentare cu energie electrică, la circuitele de alimentare de la
sursa de bază și de rezervă nu se admite conectarea altor consumatori care nu au legatură
cu instalația de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu.
Pentru instalațiile de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu trebuie să se asigure o
durată de funcționare de 48 ore pe sursa de rezervă (acumulatoare) și apoi necesarul de
putere pentru semnalizarea unei alarme pe durata a 30 de minute.
Instalația prezintă două tipuri de surse de alimentare:
Sursa primară alimentată de la rețeaua de alimentare 230Vca, prin intermediul unei surse
stabilizate de tensiune continua 24Vdc;
Sursa secundară – acumulatoare tampon 12V/44Ah pentru echipamentul de control și
semnalizare.
INSTALATIA DE SUPRAVEGHERE VIDEO

Instalația de televiziune cu circuit închis are în componență înregistratoare video de rețea
(Network Video Recorder – NVR), switch-uri (PoE), monitoare, camere video IP dome de
interior cu infraroșu, camere video IP fixe de exterior cu infraroșu cu lentilă varifocală și
sursă neintreruptibilă de tensiune.
Imaginile captate de camerele video de supraveghere sunt preluate de echipamentele
NVR, având astfel posibilitatea înregistrării semnalelor video transmise de către camere pe
hard-disk-urile interne precum și afișarea semnalelor video în timp real pe monitoarele
amplasate lângă echipamentele de înregistrare. Accesarea imaginilor se poate realiza în
orice moment, chiar și atunci cand sistemul este în modul de înregistrare.
Instalația de televiziune cu circuit închis are rolul de a supraveghea pe timp de zi și noapte
perimetrul, accesurile medicilor și pacienților și holurile.
Camerele de supraveghere video vor fi astfel poziționate încât să fie ținute sub observație
toate punctele cheie ale locației și vor avea rezoluție mare, cu posibilitatea de a înregistra
imagini și în conditii slabe de iluminat (day-night / IR).
Echipamente de înregistrare vor fi amplasate în la parter. Rețeaua de comunicație între
echipamentele din structura sistemului de televiziune cu circuit inchis se va executa cu
cablu de tip UTP cat. 6A în tub de protecție.
Instalaţia de securitate se va proiecta de către o societate licenţiată conform legii.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
INSTALATIA DE VOCE DATE

Instalația este proiectată cu cele mai recente tehnologii din domeniu – cabinet (RACK
pentru conexiuni/ echipamente active) sigure şi uşor accesibile cu un design modern,
echipamente pentru conexiuni performante, cabluri Cat. 6A pentru transmisii date, accesorii
specifice de calitate pentru transport cablu în clădiri, componente active de ultimă generaţie
total adaptabile oricărui tip de reţea, echipament sau sistem de transmisie.
Sistemul ofera:
Versatilitate la conectarea cu alte echipamente, sistemul fiind compatibil cu o gamă extinsă
de semnalizări specifice tuturor tipurilor de reţele utilizate în România.
Confort şi uşurinţă în exploatare prin folosirea patchcord-urilor.
Protejarea pe termen lung a investiţiei este asigurată de fiabilitatea ridicată a sistemului, de
noutatea echipamentelor şi de usurinţa extinderii cu costuri minime.
Asigură confidenţialitatea prin folosirea comunicaţiei digitale codificate.
Flexibilitate, echipamentul se adapteaza oricarei organizări a unei instituţii.
Diminuează costurile de exploatare prin adaptarea la orice sistem date-voce
Posibilitatea interconectării cu o gamă extinsă de sisteme
Securitate în exploatare, sistem neblocabil, certificată de încadrarea în standardele ISO,
IEEE,IEC
Topologie reţea date: Sistemul de transmisii date Cat. 6A, proiectat, este un sistem ce
trebuie furnizat în totalitate de un singur producător de cabluri şi conectică, suportul
transmisiei se face pe cablu din cupru 4 perechi ecranate / neecranate, conectică punct la
punct (permanent link) terminat în conectori RJ45, dispuşi în prize speciale respectiv în
panouri de conectare patch panel, distanţa maximă admisă pe legatură (permanent link)
maxim 90m.
În camere cablurile vor fi terminate în conectori de Cat. 6A pentru transmisii date, conector
RJ45 standard EIA/TIA 568 A.; în echipamentele rack cablurile se vor termina în panouri
de conexiuni cu conectori RJ45 (patch panel) cu conectică frontală tip IDC, identică cu
prizele, standard EIA/TIA 568 A.
Legăturile între echipamentele active şi retea va fi asigurată prin cordoane flexibile Cat.6A,
cu terminaţie în conectori RJ45-RJ45 (date).
S-a prevăzut un sistem de cablare pentru transmisii de date, care are la bază topologia
fizică de reţea stelară, care va asigura o bună administrare a reţelei, o flexibilitate mare în
ceea ce priveşte organizarea, modificarea tipului de echipament de comunicaţie utilizat
(calculator, imprimantă, case de marcat etc.), reconfigurarea reţelei fără a fi necesară
recablarea. Mediul fizic utilizat va suporta toate serviciile şi sistemele informaţionale de la
diferiţi producători de-a lungul unei perioade mari de existenţă a clădirii. În toate încăperile
se vor monta prize RJ-45 duble ecranate/neecranate şi antipraf.
Echipamentele active Hub/Switch și echipamentele pasive vor fi instalate în cabinet.
Cablarea pentru date se va face punct la punct (permanent link), RJ45 priza - RJ45 panou
de conexiuni, pentru fiecare port de date se va folosi un singur tip de cat. 6A.
Legăturile fizice de date vor fi făcute prin cabluri cat. 6A, pe paturile de cabluri PVC care
vor fi instalate la fiecare nivel (distribuţie pe orizontală) şi prin intermediul celor instalate pe
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
verticală (distribuţie pe verticală), de la rack către portul de priză. Cablurile, panourile de

conexiuni, prizele se vor eticheta.
Legătura dintre panourile de conexiuni de date şi echipamentele active Switch se fac prin
intermediul patchcord-urilor de 0.5m, 1m sau 2m RJ45-RJ45 pentru cabinet şi dintre priza
de telecomunicaţii-PC prin patchcord-uri de 3m sau 5m RJ45-RJ45.
Conectica generală este tip EIA /TIA 568 A.
SISTEM DE TELEVIZIUNE COMERCIALA

Sistemul de teleficare din cadrul cladirii realizeaza urmatoarele functiuni:
-receptia de semnale TV "terestre" locale;
-receptia de semnale TV prin satelit;
-preluarea si difuzarea de programe TV de la televiziunile locale prin cablu;
-prelucrarea , amplificarea si distribuirea semnalelor TV prezentate anterior in: birouri
importante, receptie, saloane, sali conferinte alte spatii publice sau indicate de beneficiar.
NOTA: amplasarea unitatii centrare de receptie prelucrare si difuzare a semnalelor
TV va fi amplasata in functie de optiunile de echipare ale beneficiarului.
INSTALATIA DE APELARE MEDICALA

Sistemul este proiectat cu cele mai recente tehnologii din domeniu, conținând echipamente
sigure şi uşor accesibile, cu un design modern, echipamente pentru conexiuni performante,
cabluri cat.6e. Sistemul oferă o platformă de comunicaţie pentru spitale, capabilă de a
suporta aplicaţii multimedia şi care reuneşte mai multe sisteme tradiţionale într-un tot unitar.
Pentru asigurarea compatibilităţii pe viitor (pentru asigurarea perspectivelor viitoarelor
extinderi şi a compatibilităţii tehnologice), platforma de comunicaţii proiectată este
construită folosindu-se tehnologia IP şi este capabilă de a suporta în totalitate protocoalele
TCP/IP, UDP şi FTP.
În funcție de dezvoltările viitoare, sistemul poate asigura următoarele funcţii:
sistem de apel-soră care dispune de o gamă comprehensivă de conexiuni/apeluri pentru
comunicare verbală şi semnalizare acustică între pacienţi şi personalul medical precum şi
între membrii personalului medical;
terminale de telefonie IP conforme cu standardele H.323 şi SIP, integrate în terminalele
pacienţilor;
sistem de taxare pe bază de smartcard, pentru procesarea şi taxarea apelurilor telefonice,
sesiunilor TV şi accesului la Internet, conforme cu diverse modele de taxare;
funcţii electro-acustice integrate, precum digitizarea şi distribuirea a maximum 32 posturi
radio şi pentru redarea semnalelor externe audio (programe audio generate local: cd-
player, anunturi, etc.);
acces Internet şi intranet pentru pacienţi
Sistemul este conform criteriilor standardului VDE 0834 partea 1 şi partea a 2-a, aplicabile
sistemelor de apelare, precum şi celorlalte standarde şi reglementări la care se face
referire.
Procesul de operare va fi optimizat prin semnale de avertizare atât acustice cât şi vizuale,
prin afişarea de mesaje text pe ecranele tuturor terminalelor de comunicaţie şi ale
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
terminalelor de secţie, funcţii automate de siguranţă fiind implementate în cazurile de

importanţă critică.
Reţeaua va fi cablată de la fiecare echipament către switch-uri locale, iar acestea vor fi
conectate la switch-ul central.
INSTALATIE DE CONTROL ACCES

Obiectivul va fi dotat cu o instalaţie de control acces pentru a restricţiona accesul
persoanelor neautorizate în diverse spaţii (de exemplu în blocurile operatorii şi ATI).
Acest sistem va presupune instalarea cititoarelor de card la fiecare ușă supusă controlului
de acces, motoare pentru deschiderea/închiderea ușilor, sau sisteme de
zăvorâre/dezăvorâre pentru ușile acționate manual, senzori de deschidere a ușilor ce
asigură alarmarea în cazul în care acestea s-au deschis fără a avea permisiunea.
Sistemul de control acces prevazut in cadrul cladirii realizeaza urmatoarele functiuni:
-limitarea accesului din spatiile publice in zonele de birouri prin prevederea de filtre simple
de control acces pe culoare si casele de scari;
-limitarea si evidenta accesului in zona de birouri prin prevederea de filtre duble de control
acces in holul lifturilor principale;
-inregistrarea si stocarea tuturor informatiilor de tranzitare prin filtrele de control;
-semnalizarea incercarilor de fortare a filtrelor de control acces;
-comanda deblocarii sau blocarii unor filtre in cazul primirii informatiilor de la alte sisteme
de securitate integrate la nivelul dispeceratului (efractie , incendiu, TVCI) .
SISTEM ANTIEFRACTIE
Sistemul antiefractie va fi gestionat de o centrala.
Pentru protejarea cladirii contra incercarilor de patrundere prin efractie in interiorul acesteia
si protejarea intrarii din interior in spatiile importante ale acesteia, s-a prevazut un sistem
de detectie si alarmare la efractie care sa indeplineasca urmatoarele functiuni:
-protejarea accesului neautorizat din exteriorul in interiorul cladirii prin amplasarea de
detectoare de miscare si contacte magnetice pe caile toate caile de acces in cladire;
-protejarea spatiilor importante din cladire contra patrunderii persoanelor neautorizate;
-protejarea spatiilor tehnice din cladire;
-armarea/dezarmarea zonata a spatiilor protejate;
-alarmarea optica si acustica la nivelul dispeceratului de monitorizare si in exteriorul cladirii
-transmiterea de mesaje preanregistrate la numere de telefon prestabilite , prin intermediul
comunicatorului telephonic;
-transmiterea de informatii celorlalte sisteme integrate la nivelul dispeceratului (control
acces, televiziune cu circuit inchis;
Centrala va dispune de un numar suficient de zone, astfel incat pe fiecare zona sa existe
un singur dispozitiv.
Sistemul va fi modular, putand fi astfel extins prin conectarea mai multor module (extensii
de zone) la linia de BUS.
Monitorizarea sistemului se va realiza din camera ECS.
Sistemul de detectie si avertizare la efractie va fi compus din:
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
unitate centrala
modul de extensie zone
detector de miscare de interior dual
contact magnetic
buton de panica
tastatura de comanda si control
sirena de avertizare de interior
sirena de avertizare de exterior
INSTALATIE DE INTERFONIE SI INTERCOMUNICATIE

Aceasta instalaţie va servi la o comunicare ce se poate realiza între spaţiile restricţionate
şi zonele publice (interfoanele se vor monta de o parte şi de alta a uşilor de acces în spaţiile
restricţionate. De asemenea se va asigura posibilitatea comunicării între sălile de operații
și blocul operator cu sisteme și aparate terminale ce nu necesită atingerea cu mâna.
Avand in vedere destinatia cladirii si alcatuirea ei constructive s-a prevazut un sistem de
intercomunicatie constituit dintr-o unitate centrala amplasata in dispeceratul de securitate
si unitati secundare amplasate in camp, care sa indeplineasca urmatoarele functiuni:
-intercomunicatia sistem duplex intre postul central si persoanele aflate in lifturile din
cladire;
-intercomunicatia sistem duplex intre postul central si holurile lifturilor principale;
-intercomunicatia sistem duplex intre postul central si holul receptie
NOTA: sistemul se va completa cu subsisteme de interfonie si videointerfonie locale
conform cerintelor beneficiarului sau al utilizatorului spatiilor.
INSTALATIE DE ADRESARE PUBLICA

Sistemul de adresare publica va permite difuzarea de mesaje in toatre zonele obiectivului,
precum si de mesaje specifice vocale pentru evacuarea spatiului alarmat conform unui
scenariu prestabilit. Sistemul este compus din o regie generala de sunte RGS. Ea va fi
comandata de catre sistemul de avertizare la incendiu prin intermediul unor module
adresabile. In interior vor fi prevazute difuzoare de interior cu o putere de 6W.
In cazul transmisiei de mesaje de urgenta toate reglajele de volum sunt dezactivate si
nivelul de semnal va fi maxim si regiile locale vor trece automat sub controlul regiei generale
de sonorizare.
SISTEM DE VIZUALIZARE INTERNA SI LA DISTANTA

Sistemul de vizualizare internă şi la distanţă reprezintă un instrument de lucru / colaborare
/ învăţare pentru medici / studenţi / externi. Acest sistem permite de asemenea vizualizarea
de pe internet prin intermediul unui cod de acces a unei operaţii, sau a unei intervenţii
medicale sau chirurgicale. De asemenea stocarea informaţiilor este posibilă.
SISTEM DE CEASURI ELECTRICE

Pentru buna desfasurare a activitatilor din cadrul ambulatoriului, se recomanda prevederea
instalatiilor de ceasuri electrice. Instalatiile de ceasuri se realizeaza dupa scheme radiale
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
sau arborescente, ceasurile putind fi legate in serie sau in paralel, in functie de tipul
centralelor de ceasuri folosite.
Pentru ceasurile electrice amplasate in locuri importante se prevad circuite individuale.
Stabilirea numarului de ceasuri racordate la un circuit, se face astfel incat sa se asigure la
ultimul ceas o tensiune de alimentare de minim 80% din tensiunea nominala a instalatiei.
Instalatia va fi un sistem unitar capabil sa afiseze ora exacta pe toate dispozitivele de
afisare sincronizate cu un ceas master, ceas ce preia ora exacta prin semnal GPS de la
satelit.
Pentru fiecare ceas master sau slave, transmitator, repetor se asigura alimentare de la
retea de 230V/50Hz.
Ceasurile se vor alege astfel incat sa afiseze ora exacta si secundele in anumite camere.
Ceasurile ce se vor monta pe pe holuti, vor asigura o vizibilitate a orei de la o distanta de
30m. Iar cele montate in salile de operatii vor fi vizibile de la 20 m.
SISTEM BMS (BUILDING MANAGMENT SYSTEM)

Sistemul permite implementarea unor functii de monitozrizare, gestionare si control a
echipamentelor cladirii utilizand ecrane grafice sugestive.
Sistemul BMS va realiza monitorizarea si comenzi pentru urmatoarele instalatii:
Instalatii de monitorizare detectie
Centrala termica. Automatizare cazane echipate cu modul de comunicatie LON
Instalatii electrice de curenti tari prin interfete de comunicatii Modbus
Grup electrogen
Tablouri generale
Tablouri locale
Instalatie de climatizare echipate cu modul de comunicatie ModBus
Softul utilizat va contine module specializate pentru achizitie, vizualizare, analiza si
raportare a datelor privind:
Calitatea energiei electrice si continuitatea alimentarii
Monitorizarea instalatiei electrice
Urmarirea gradului de incarcare a circuitelor
Monitorizarea starilor deschis/inchis a aparatelor si a performantei echipamentelor
Monitorizare incalzirilor in zonele de contact
Alarme in caz de evenimente prin aparitia de notificari instant pe ecranul calculatorului,
cuprinzand informatii detaliate privind unde, cand si ce anume a declansat evenimentul;
aceste informatii vor fi, de asemenea, transmise via email
Softul va permite vizualizarea datelor in timp real si crearea unor arhive. Istoricul datelor
poate fi util in analiza evolutiei consumurilor si sprijina luarea deciziilor privind masuri
ulterioare.
Softul permite organizarea datelor colectate si vizualizarea lor sub forma de rapoarte,
grafice si diagrame care se actualizeaza automat; aceste informatii se vor referi si la alte
tipuri de energii: apa, abur, gaz, aer.
Platforma de soft trebuie sa se integreze in solutia de Building Management Systems (BMS)
a cladirii.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Softul de monitorizare a instalatiei electrice si gestionare a consumurilor de energii va

sprijini utilizatorul cladirii in:
Realizarea auditului energetic si atestarea conformitatii cu cerintele standardelor in vigoare
Cresterea proactivitatii personalului de intretinere in conditii de reducere a costurilor
Creaza premizele pentru o mai buna alocare a costurilor de intretinere ulterioare si OPEX
Cresterea eficientei de functionare si energetice si optimizarea costurilor cu energiile
Sprijina indeplinirea obiectivelor privind sustenabilitatea si creaza posibilitatea unor posibile
renegocieri ale tarifelor cu Utilitatile
Tablourile de automatizare BMS vor fi conectate intre ele prin fibra optica multi-mode, OM2
intr-o retea redundata de tip bucla.
In ficare tablou exista cate 1 switch cu 8 porturi RJ45 si cu module SFP. La porturile RJ 45
se vor conecta statiile de automatizare BMS.
Sistemul permite distribuirea funcţiilor sale cum ar fi achiziţia datelor, interfaţare grafică,
control peste reţea cu scopul obţinerii performanţelor şi flexibilităţii maxime.
Sistemul va permite supravegherea de la distanţă folosind comunicarea TCP/IP.
Solutia de Building Management Systems (BMS) a cladirii va oferi urmatoarele
functionalitati ale instalatiilor:
Interblocări de pornire între CTA la aparitia semnalelor de incendiu;
Secvente logice inclusiv standby/ functionare;
Protectie sistem – oprire completa a sistemului;
Management ore de functionare;
Management avarii/ evenimente; Catalogare valori;
Gestionare şi control acces operator;
INSTALATII SANITARE DE ALIMENTARE CU APA, STINGERE INCENDII SI

CANALIZARE
INSTALAŢIILE DE ALIMENTARE CU APA
ALIMENTAREA CU APA DE CONSUM MENAJER
Alimentarea cu apa rece potabila pentru consum menajer, se realizeaza dintr-o gospodarie
de apa potabila proprie a obiectivului.
Alimentarea cu apa potabila a gospodariei se realizeaza prin doua bransmente din reteaua
publica locala de distributie a apei potabile. Conform np 015/12022 se recomanda ca
racordarea la reteaua publica se va face prin doua conducte de racord din retele de
distriburie situate pe strazi diferite. Bransamentele sunt dimensionate astfel incat sa asigure
atat consumul de apa rece pentru nevoi menajere, cat si debitul pentru refacerea rezervei
de apa pentru incendiu.
Pe aceste branşamente, în căminele de apometru, se vor monta ventile de reţinere pentru
a permite circulaţia apei într-un singur sens (de la reţeaua publică cătrespital).
Pentru asigurarea continuă a necesarului de apă, pentru corpul de cladire propus a fost
dimensionata o rezerva de acumulare de 150mc.
Rezervorul de alimentare cu apă pentru consum menajer va avea două compartimente,
concepute astfel încât să se asigure continuitatea în furnizarea apei la scoaterea din
funcțiune a unui compartiment.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
La ieșirea din rezervoare, se realizeaza tratarea suplimentară cu sisteme uv, inclusiv pentru
circuitul de alimentare cu apă pentru prepararea apei calde de consum.
Alimentarea cu apă caldă de consum se face centralizat de la centrala termică proprie.
Pentru menținerea unei temperaturi constante a apei calde de consum, precum şi pentru
evitarea risipei de apă, se vor prevedea rețele de distribuție și de recirculare apă caldă de
consum. În rezervoarele de acumulare a apei calde de consum, temperatura apei calde se
va menține în intervalul 60 – 65 °C, iar pentru recirculare în intervalul 50 - 55 °C.
Conductele de distribuţie principale se montează, la plafonul parterului. Conductele de
alimentare cu apă rece pentru consum se izolează termic în vederea menținerii temperaturii
(pentru evitarea dezvoltării bacteriei legionella) și împotriva apariției condensului. Apa rece
pentru consum se va distribui în program continuu la toate punctele de distribuție din incintă.
Coloanele de alimentare şi conductele de legătură între acestea şi obiectele sanitare se
montează mascat în ghene, închise etanş pe traseu dar prevăzute cu posibilităţi de acces
pentru cazuri de intervenţie, în aşa fel încât să perturbe cât mai puţin activităţile medicale.
În vederea prevenirii contaminării microbiene cu transmitere prin apa caldă și în vederea
reducerii riscului de proliferare a bacteriei Legionella în sistemele de distribuție a apei, se
respectă măsurile prevăzute de Ordinul ministrului sănătății publice nr. 914/2006, cu
modificările și completările ulterioare, considerându-se următoarele măsuri:
menţinerea temperaturii apei calde la o valoare mai mare de 51°C și a apei reci la o valoare
mai mică de 20°C; în acest caz se iau măsuri tehnice pentru a elimina riscul de opărire (ex:
se pot utiliza armături de consum sau vane termostatice);
creşterea periodică a temperaturii apei calde la peste 66°C la punctul de utilizare dacă
temperatura acesteia este sub valori cuprinse între 40,6°C - 49°C pentru spitale sau 35°C
- 43.3°C pentru unități medicale cu specific pediatric;
Reteaua interioara de distributie se va realiza in sistem arborescent, cu conducte montate
in ghene inchise etans pe traseu, dar prevazute cu posibilitati de acces pentru cazuri de
interventie.
Coloanele de distributie a apei reci, a apei calde menajere precum si cele de recirculare se
vor monta pe trasee paralele si se vor fixa cu bratari de sustinere. Coloanele se vor realiza
din conducte de PPR compozit si se vor izola cu armaflex(sau similar) cu grosimea de
minim 19 mm dupa probare.
Dilatarile se vor prelua natural, prin forma traseului. Toate trecerile conductelor prin pereţi
şi planşee se vor etanşa pentru a nu permite trecerea insectelor şi rozătoarelor.
Legarea obiectelor sanitare la coloanele de distributie se va face conform detaliilor tip.
Intrarile si iesirile in si din coloanele principale se vor sectoriza cu robineti de trecere la
intrarea in distribuitoare. Cuplarea instalatiilor de alimentare cu apa la obiectele sanitare se
va face cu racorduri flexibile armate.
ALIMENTAREA CU APA PENTRU INCENDIU

La proiectarea instalatiilor sanitare si de stingere a incendiilor s-au avut in vedere
urmatoarele caracteristici constructive ale cladirii.
Instalatii hidranti interiori
Tinand cont de prevederile normativului p118 – partea a ii-a din 2013 articolul 4.1.a si 4.1.g,
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
se impune echiparea tehnica a cladirilor cu hidranti de incendiu interiori. Conform articolului

4.37 si a anexei 3 din p118/2-2013, este necesara acoperirea fiecarui punct combustibil din
cladire cu doua jeturi in functiune simultana, fiecare avand debitul de 2.1 l/s. Conform
articolului 4.35.b din p118/2-2013 timpul de functionare pentru hidranti interiori este de 60
minute.
Numarul si amplasarea hidrantilor de incendiu interiori s-au determinat tinand seama de
numarul de jeturi in functiune simultana care trebuie sa atinga fiecare punct combustibil din
interiorul cladirii si de raza de actiune a hidrantului.
Hidrantii de incendiu interiori se vor echipa cu furtun plat, lungime l=20m si ţeavă de refulare
cu diametrul ajutajului de 13mm. Teava de refulare universala este prevazuta cu un robinet
de inchidere cu supapa a alimentarii cu apa.
Instalaţia cu hidranţi de incendiu interiori a fost dimensionata pentru a asigura un număr de
doua jeturi în funcţiune simultană cu un debit total de 4.2 l/s.
In conformitate cu articolul 4.35 din p118/2-2013 timpul de functionare pentru instalatiile de
stingere cu hidranti interiori este de 60 de minute.
Tip instalatie :.......................................................................apa - apa;
Debitul specific minim al unui jet :.......................................qhi = 2.1 l/s;
Numărul de jeturi in funcţiune simultana:............................2;
Lungimea minima a jetului compact :...................................lc = 6 m;
Debitul de calcul al instalaţiei :.............................................qhi =4.2 l/s;
Timpul de actionare :............................................................60 min;
Volum minim rezerva intangibila:........................................ Vhi = 4.2 l/s x 60 min= 15.12 m3
Conductele de distribuţie a apei sunt realizate din ţeava de otel zincat. Hidranţii interiori
sunt amplasaţi in concordanta cu cerinţele art. 4.5 din p118/2-2013, in locuri vizibile si uşor
accesibile in caz de incendiu. Reteaua proiectata este de tip ramificat.
Accesoriile de trecere a apei (furtun plat de 20,0 ml., ţeava de refulare simpla, ajutaj de
pulverizare a apei si cheie de manevra), vor fi pozate in cutii de hidranţi si nise. Distanta de
la pardoseala la partea superioara a cutiei va fi cuprinsa intre 0.8 m-1,50 m corespunzător
art. 4.14 din p118/2-2013.
Alimentarea cu apa a hidrantilor interiori se realizeaza reteaua de distributie nou proiectata
in incinta comuna pentru hidranti interiori si hidranti exteriori.
Instalatii hidranti exteriori
Tinand cont de prevederile normativului p118 – partea a ii-a din 2013 articolul 6.1.a, sunt
necesari hidranti exteriori. Conform anexei 7 debitul de calcul al instalatiei este de 25 l/s
(constructia este gradul ii de rezistenta la foc si are volumul peste 50000 m3). Timpul de
functionare al instalatiei conform articolului 6.19.b din p118 – partea a ii-a din 2013 este de
trei ore.
Tip instalatie :................................................................apa - apa;
Debitul instalatiei :.........................................................qhe = 25 l/sec;
Timpul de actionare :.....................................................180 min;
Volum minim rezerva intangibila: ..................................Vhe=25l/s x 180min=270m3;
Hnec = Hg + Hu + Hlfurtun + Hlin + Hloc
Hg– inaltimea geodezica...............................................3,0 mCA
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Hu– ..............................................................................15,0 mCA

Hlfurtun = A * l * qih2 = 0.00154 * 120 * 52 =...............4.5 mCA
Hlin ..............................................................................10,00 mCA
Hloc ..............................................................................6,50 mCA
Hnec............................................................................. 39 mCA
Hidrantii exteriori sunt de tip suprateran Dn 100 mm, iar conductele de distributie care
alimenteaza hidrantii de incendiu exteriori, au diametrul de 160 mm.
Hidrantii exteriori sunt amplasati la minim 5 m de zidurile cladirii si la 2 m de bordura partii
carosabile. Aceştia sunt dotaţi cu accesoriile necesare pentru trecerea apei (role de furtun,
ţevi de refulare etc.), astfel incit sa se asigure parametrii de calcul, debitul de apa si
presiunea pentru intervenţia la nivelul cel mai înalt, conform prevederilor P118/2-2013, art.
6.5.
Alimentarea cu apa a retelei de hidranti exteriori se va face din gospodaria de apa comuna
pentru hidranti exteriori si interiori.
INSTALATII DE STINGERE CU SPRINKLERE

Instalatiile de stins incendiu cu sprinklere s-au prevazut pentru intregul obiectiv conform
prevederilor normativului P118 – Partea a II-a din 2013.
Sprinklerele vor fi amplasate astfel incat sa asigure protejarea intregii suprafete a spitalului
astfel:
Sprinklerele de plafon si cele de pe coridoare se vor amplasa cu deflectorul in jos si vor fi
prevazute cu racord flexibil.
Sprinklerele de tavan (placa) se vor amplasa cu deflectorul in sus.
Instalatia de sprinklere este formata din: sprinklere, conductele de ramificatie si distributie,
conducte principale, ACS-uri. Pentru echiparea cu sprinklere, s-a optat pentru un sistem de
tip apa-apa. De asemenea au fost prevazute patru ACS.
Corespunzător prevederilor art. 8.1 din SR 12845 – Partea a II-a din 2013, timpul de
functionare al instalatiei este de 60 de minute. Conform tabelului 7.4 din P118 – Partea a
II-a din 2013 aria maxima acoperita de un sprinkler este de 12 m2. Conform tabelului 7.10
din P118 – Partea a II-a din 2013 aria de declansare este de 216m2 si densitatea minima
de stropire este de 5mm/min.
Tipul instalatiei……………………………………………….apa-apa
Intensitatea de stingere……………………………………..I= 5 mm/min = 0.08 l/sm2
Aria de declansare simultana (aria protejata)……………..As = 216 m2
Aria protejata de un sprinkler………………………………. Ap = 12.5 m2
Debitul specific al sprinklerului (K = 80)………………........q = 1.33 l/s
Nr.spk. in functiune simultana conform amplasarii..............n = 45 buc
Timpul teoretic de actionare a instalatiei de sprinklere……T = 60 min.
Presiunea apei la capul de sprinkler…………………………p = 0.7 bar.
Qspk…………………………..................................................60 l/s.
Debitul real al instalatiei dupa efectuarea calcului hidraulic.
Intensitatea reala de stingere………………………I = q / Ap = 1.33/12.5= 0.1 l/s.m2
Temperatura de declansare a sprinklerului………………………t = 68°C
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Hnec = Hg + Hu + Hlin + Hloc....................................................(mCA)

Hnec.......................................................................................46.5 mCA
Corespunzător prevederilor art. 7.26 din P118/2-2013, suprafaţa de protejat cu sprinklere
va fi împărţită în sectoare, care nu vor depasi 12.000 m2 controlata de o supapa de control,
pentru instalaţiile tip apă – apa.
Aparatele de Control si Semnalizare si grupurile de pompare pentru instalaţiile de stins
incendiu cu apa, vor fi montate intr-o incapere special amenajata si vor fi prevazute cu
semnalizare acustica si optica.
Pentru localizarea intrarii in functiune a sprinklerelor, pe retele de distributie vor fi montate
indicatoare de trecere a apei corespunzator prevederilor SR-EN 12845.
In concordanta cu cerinţele P118 – Partea a II-a din 2013, art. 7.24, pentru alimentarea cu
apa de la pompele mobile (maşinile de intervenţie), vor fi prevăzute racorduri fixe tip „B”,
amplasate in exterior, in locuri uşor accesibile. Numărul racordurilor a fost stabilit in funcţie
de debitul de calcul al instalaţiei de stingere cu sprinklere, considerând 15l/s pentru fiecare
racord. Avand in vedere ca debitul de apa necesar al instalatiei de stingere cu sprinklere
este de 60 l/s si ca debitul unui record fix tip B este de 15l/s, rezulta ca racordurile fixe tip
B vor fi in numar de 4, pentru fiecare corp de cladire in parte. Fiecare racord va fi prevazut
cu ventil de retinere si robinet de trecere.
Sprinklerele montate cu deflectorul in jos au fost proiectate in asa fel incat sa respecte
articolul 7.55 (2) in Normativul P118 – Partea a II-a din 2013.
Sprinklerele de tavan au fost pozitionate astfel incat distanta maxima intre deflector si tavan
sa fie de cel mult 45 de cm, iar sub sprinkler sa ramana un spatiu de cel putin 50 de cm.
Pentru a putea controla in permanenta presiunea apei din conducte, se vor monta
manometre in diferite puncte ale instalatiei, cum sunt: deasupra ACS, sub robinetul principal
de inchidere de pe conducta de alimentare cu apa, precum si in punctul cel mai indepartat
si cel mai inalt (cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic), pentru fiecare sector
cu sprinklere. Manometrele vor fi cu citire directa si se vor monta astfel incat sa se poata
asigura citirea usoara a indicatiilor.
Pentru fiecare sector al instalatiei se va monta un racord pentru testarea instalatiei. Acest
racord va fi prevazut cu robinet de testare si un manometru 0-16 bar. Manometrul se va
monta astfel incat sa se poata asigura citirea usoara a indicatiilor.
Pentru golirea instalatiei, la capatul fiecarui sector se prevede o conducta DN 40 prevazuta
cu robinet (sigilat in pozitia “normal inchis”) .
Instalatiile de sprinklere se executa din teava neagra de otel, protejata impotriva coroziunii
prin grunduire si vopsire si imbinata prin cuple rapide.
Conductele se vor sustine de elementele de rezistenta cu suporti specifici. Conductele de
distributie si conductele ascendente trebuie sa aiba un numar suficient de puncte fixe pentru
a face fata fortelor axiale.
GOSPODARIA DE APA PENTRU INCENDIU PENTRU HIDRANTI

Gospodaria de incendiu este reprezentata de un rezervor independent. Statia de pompare
pentru incendii este amplasata in demisolul cladirii. Incaperea respectiva este prevazuta cu
acces direct din exterior si separata in conformitate cu prevederile din P118/2 din 2013 cu
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
completarile ulterioare.
Grupul de pompare pentru hidranti interiori si exteriori este compus din doua pompe (o
pompa activa si o pompa de rezerva) si o pompa pilot, care asigura urmatoarele
caracteristici:
Pompa activa si pompa de rezerva :
D = 25 l/s
dP = 60 mCA
Pompa pilot :
D = 1 l/s
dP = 75 mCA
Grupul de pompare asigura in prima ora functionarea fie a hidrantilor interiori, fie a
hidrantilor exteriori, iar pentru urmatoarele doua ore asigura functionarea hidrantilor
exteriori.
Capacitatea totala a rezervei de incendiu este de 300m3 si asigura urmatorii timpi de
functionare:
60 minute pentru un debit de 2 x 2.1l/s pentru interventia cu hidranti interiori
180 de minute pentru un debit de 25l/s pentru interventia cu hidranti exteriori
GOSPODARIA DE APA PENTRU INCENDIU PENTRU SPRINKLERE

Timpul teoretic de funcţionare al instalaţiilor de stingere a incendiilor, stabilit corespunzător
P118/2-2013 , este de 60 min de minute.
Volumul de apa pentru stins incendiu va asigura cantitatea de apa necesara retelei de stins
incendiu cu sprinklere astfel:
VSPRK = 60 l/s x 60 min = 216 m3
Volumul minim util al rezervorului de inmagazinare a apei pentru instalatia de stingere a
incendiilor cu sprinklere:
Vutil = VSPRK = 216 m3
Gospodaria de apa pentru sprinklere s-a proiectat conform P118 – Partea a II-a din 2013
si SR-1478/90. Astfel, aceasta este compusa din:
Rezervor de inmagazinare pentru stingere cu sprinklere cu volumul de 216 m3 ;
Grup de pompare (compus din pompa activa, pompa de rezerva si pompa pilot) pentru
instalatia de stins incendiu cu sprinklere avand urmatoarele caracteristici:
D = 60 l/s
dP = 80 mCA
Sistem de alimentare si mentinere nivel constant in rezervoare compus din electrovana si
senzori de nivel;
Coloana de senzori de nivel pentru monitorizarea si reglarea rezervei intangibile de apa din
rezervor;
Tablou de forta si automatizare pentru alimentarea cu energie electrica si comanda grupului
de pompare;
Distribuitor de apa DN250, conform schemei functionale;
La gospodaria de apa au mai fost prevazute:
Racorduri tip Storz Dn65 si Dn100 conform normativului P118 – Partea a II-a / 2013
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Conducta de proba (intoarcere) conform normativului I9/2015

Conducta de golire pentru racord motopompa
Trapa de acces
Coloana de ventilatie Dn100 pentru fiecare spatiu compartimentat al gospodariei
Racord la canalizare pentru preaplinul rezervelor de apa
Basa 0.6 x 0.6 x 0.6m echipata cu pompa de epuisment pentru evacuare ape accidentale
3.3. INSTALAŢIILE DE CANALIZARE MENAJERA SI PLUVIALA

Apele menajere uzate vor fi preluate de la obiectele sanitare prin sifoane de pardoseala si
tevi din polipropilena ignifuga montate ingropat in sapa cu diametre cuprinse intre Dn 32mm
si Dn 160mm.
Racordurile de la obiectele sanitare s-au prevazut constructiv cu dimensiunile si pantele
normale prevazute in SR-1795/87,asa cum se precizeaza in breviarul de calcul anexat.
Grupurile sanitare si camera tehnica au fost prevazute cu sifoane de pardoseala cu o intrare
orizontale si o iesire orizontala racordate la coloanele verticale de ape uzate menajere,
coloane la care se racordeaza si wc-urile.
Pentru evitarea aparatiei mirosurilor neplacute se impune ca in sifonul de pardoseala sa fie
legat cel putin un obiect sanitar cu utilizare frecventa (in general lavoar).
S-au prevazut constructiv coloane verticale de scurgere din polipropilena scurgere Ø110
mm, coloane care sunt preluate de reteaua exterioara de canalizare ape uzate menajere.
Pentru ventilarea coloanelor de scurgere ale apelor uzate menajere, acestea se vor
prevedea caciuli de ventilatie, care se vor ridica peste terasa la inaltimea de 0,4-0,8 m.
Coloanele de canalizare vor fi prevazute cu piese de curatire la baza coloanei, deasupra
ultimei ramificatii si la fiecare nivel. Inaltimea de montaj a piesei de curatire va fi de 0,40 –
0,80 fata de pardoseala, urmand ca in dreptul acesteia sa se prevada usite in ghenele de
mascare ale coloanelor verticale de canalizare.
Apele uzate din zona de gipsare vor fi tratate in decantoare locale, ulterior fiind racordate
coloanele de canalizare verticale propuse.
Apele uzate de la bucatarii si spalatorii se vor colecta prin conducte din polipropilena cu
diametre cuprinse intre dn32mm si dn 110mm, conducte cu traseu separat de cele
menajere, acestea racordandu-se la un separator de grasimi propus cu un debit de 5l/s,
montat subteran in exteriorul cladirii. La restul de spalatoare care sunt dispuse neordonat
pentru a le racorda la coloane separate, s-au prevazut separatoare de grasimi autoportante,
montate sub acestea. Separatoarele sunt din otel inoxidabil, cu control automat si pompa
de evacuare, cu debitul nominal de 1 l/s.
Condensul provenit de la utilajele de climatizare se racordeaza prin conducte din pp cu dn
32mm deasupra tavanului fals si se vor dirija catre coloanele din apropiere. Racordarea
acestor conducte se va face obligatoriu prin sifonare.
Reteaua de canalizare din incinta propusa asigura evacuarea la canalizarea publica
existenta in zona, a apelor uzate menajere, ape uzate microbiologice, ape uzate de la
bucatarii si spalatorii, ape pluviale de pe terasa spitalului, apele pluviale de pe parcajul
suprateran,strazi, alei.
Apele uzate de pe suprafata spitalului cat si cele care provin de la laboratoare, sali de
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
operatii, sterilizare, morga cu incarcatura chimica sau contaminate vor fi directionate prin
conducte separate de cele menajere obisnuite, catre o statie de preepurare/ epurare
(tratare) unde vor fi trate astfel incat efluentul sa corespunda prevederilor din ntpa002, dupa
care vor fi deversate in reteaua oraseneasca existenta in apropiere.
Apele pluviale de pe terasa obiectivului vor fi preluate cu ajutorul receptoarelor de terasa.
Receptoarele de terasa se vor conecta la coloane verticale din polipropilena amplasate in
gheuri cu colectarea la nivelul tavanului de la subsol printr-o retea separata de cea
menajera. Evacuarea apelor pluviale se realizeaza prin racordarea colectorului general
prevazut in subsol la caminul de racord din incinta.
4. INSTALATII GAZE MEDICALE

4.1. Informatii generale
Alimentarea cu gaze medicale a spitalului este o necestiate absoluta.Gazele medicale
utilizate sunt:
Oxigen (O2);
Aer comprimat medical (A4 bar);
Vacuum medical (Vac.);
Protoxid de azot (N2O);
Dioxid de carbon (CO2);
Evacuarea gazelor anestezice (AGSS).
Instalatia de distributie a gazelor medicale este compusa din:
Statii de alimentare cu gaze medicale;
Tevi de distributie gaze medicale;
Sisteme de izolare, monitorizare si alarmare gaze medicale;
Unitati terminale de gaze medicale si accesorii.
4.2. Statii de alimentare cu gaze medicale

Continuitatea alimentarii
Sistemele de alimentare pentru gazele medicale comprimate şi pentru vacuum sunt
proiectate astfel încât să asigure continuitatea debitului de proiectare al sistemului la o
presiune de distribuţie conformă în condiţii normale şi în situaţie de unic defect.
Pentru a atinge acest obiectiv sistemul de alimentare pentru gaze medicale comprimate si
vacuum, contin trei surse de alimentare (sursa prima, secundara si de rezerva).
Sursa primara de alimentare este in permanent conectata, sursa secundara alimenteaza in
mod automat conducta in cazul in care sursa primara de alimentare nu functioneaza, iar
cea de-a treia sursa alimenteaza in mod automat sau manual conducta , atunci cand
primele doua nu functioneaza.
Oxigen Medical
In scopul asigurarii continuitatii alimentarii in conditii de unic defect, s-au prevazut
urmatoarele statii:
Stocator de Oxigen lichid;
Statie 2 x 10 butelii Oxigen Medical;
Statie 2 x 1 butelii Oxigen Medical.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Stocator de Oxigen lichid

Stocatorul de monteaza in aer liber pe fundatie din beton si este imprejmuit cu
gard de protective din plasa de sarma.
Oxigenul lichefiat este transportat de la fabricile producatoare cu ajutorul unor
cisterne auto special (constructive asemanatoare rezervorului criogenic). Drumul adiacent
instalatiei, asigura accestul autocisternelor pana in proximitatea stocatorului, la distanta
suficienta pentru a se putea efectua transvazarea gazului lichefiat cu mijloacele obisnuite.
Transvarzarea gazului lichefiat din autocisterna in stocator se face cu ajutorul
pompei din dotarea autocisternei si prin intermediul unor furtunuri de constructive speciala,
de asemenea din dotarea autocisternei.
Statie 2 x 10 butelii Oxigen Medical

Statia de butelii de Oxigen Medical este compusa din doua grupuri a cate 10 butelii
diecare si este prevazuta cu racord la stocator.
Cele doua grupuri de butelii sunt conectate la un panou de comutare automata prin
intermediul unui cap collector de inalta presiune. Buteliile de gaz sunt racordate la capul
collector prin intermediul unor sprpentine flexibile din cupru.
Fiecare butelie are prevazut cate un robinet de izolare. Panoul de comutare
automata, pneumatic, face trecerea de la grupul de butelii in lucru *care s-au golit) la grupul
de butelii aflat in stand by (care sunt pline).
Panoul de comutare automata este prevazut cu un redactor de presiune in doua
trepre, de la presiunea disponibila in butelii (maxim 150bar) la presiunea nominala de lucru
4 bar.
Capul de colectare are in component: robineti cu supapa de unic sens si un robinet
de izolare si unul pentru purjare.
Statie 2 x 1 butelii rezerva Oxigen Medical
Statia de butelii de Oxigen Medical este compusa din doua grupuri a cate o butelie
diecare si este prevazuta cu racord la stocator.
intermediul unui cap colector de inalta presiune. Buteliile de gaz sunt racordate la capul
collector prin intermediul unor sErpentine flexibile din cupru.
4 bar.
Aer comprimat 4 bar
In scopul asigurarii continuitatii alimentarii in conditii de unic defect, statia de aer comprimat
medical cu capacitatea va vea in component urmatoarele:
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
compresoare cu surub (sursa principala, secundara si de rezerva) capacitate producere aer

comprimat medical la 4 bar
Pentru cresterea duratei de viata s-a prevazut un sistem automat de comanda, care sa
asigure functionarea pe rand a fiecarui compresor, la intervale de timp selectabile de catre
operator.
2 rezervor de aer, fabricat din materiale rezistente la coroziune (ex. tabla de otel
galvanizata), care corespunde standardului SR EN 286-1 si respecta cerintele directivei
recipientelor sub presiune 97/23/CEE. Rezervorul este prevazut cu: supapa de siguranta,
manometru, orificiu de acces si / sau inspectie si sistem de drenaj automat.
2 echipamente de uscare si purificare prin desicare regenerativa, montate in by-pass cu
robineti de izolare, pentru a asigura continuitatea alimentarii in caz de avarie si de service
.Aerul este uscat datorita fenomenului de adsorbtie (moleculele de apa sunt retinute de
materialul desicant). In timp ce in una din coloane aerul se usuca in cealalta coloana are
loc regenerarea substantei desicante prin curatarea de molecule de apa;
Sistemul de uscare si tratare trebuie sa asigure furnizarea aerului medical respirabil, la
parametrii impusi in standardul SR EN ISO 7396-1 si in Farmacopeea Europeana,
respectiv:
Contaminanti Valori limita

oxigen: ≥ 20,4 % V/V si ≤ 21,4 % V/V
concentratia totala de ulei: ≤ 0,1 mg/m3 la
pres.ambientala)
concentratia de monoxid de carbon
≤ 5 ml/m3
(CO):
concentratia de dioxid de carbon
≤ 500 ml/m3
(CO2):
continutul de vapori de apa ≤ 67 ml/m3
dioxid de sulf (SO2): ≤ 1 ml/m3
oxizi de azot (NO + NO2): ≤ 2 ml/m3
Pentru eliminarea impuritatilor (praf, vapori de apa, vapori de ulei) din aerul medical se
utilizeaza filtre specifice ce au diverse grade de retentie.
1 monitor de dew-point, pentru monitorizarea cantitatii vaporilor de apa din aerul comprimat
furnizat si pentru verificarea eficientei echipamentului de uscare se va prevede un monitor
al “punctului de roua” , montat la iesirea din echipament si care va alarma operatorul in
cazul depasirii limitei setate;
1 panou cu reductor de presiune cu by-pass pentru 4 bar, utilizat pentru reducerea presiunii
din rezervoare la valoarea presiunii de lucru si mentinerea acesteia la o valoare constanta;
Va avea doua ramuri identice, in paralel, pe fiecare fiind un regulator de presiune, o supapa
de siguranta, pentru a permite operatiile de service si de remediere a avariilor fara a
intrerupe alimentarea;
2 filtre microbiologice de aer montate in by-pass cu scopul de a retine microorganismele
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
din aerul aspirat de compresoare si va fi autoclavabil;

1 separator apa-ulei, este prevazut pentru a asigura normele de protectie a mediului
inconjurator in vigoare, separand particulele de ulei din apa colectata de la purjele automate
ale compresoarelor si rezervoarelor de aer.
Vacuum medical
In scopul asigurarii continuitatii alimentarii in conditii de unic defect, statia de vacuum
medical va avea componenta umatoarele:
3 pompe de vacuum (sursa principala, secundara si de rezerva); functioneaza simultan
sau alternativ, in functie de cererea sistemului.
2 rezervoare de vacuum, prevazute cu sistem de golire manuala, vacuumetru si orificiu de
inspectie / acces.. Rezervorul de vacuum este prevazut cu robinet de by-pass a acestuia,
pentru asigurarea continuitatii functionarii in cazul operatiilor de intretinere.
2 filtre bacteriologice ,pentru a proteja pompele de vacuum si mediul ambiental de
contaminarea cu lichide, particule solide sau cu bacterii.
La intrarea in recipientul de vacuum sunt prevazute 2 filtre bacteriologice montate in by-
pass, pentru a asigura continuitatea in timpul operatiilor de intretinere.
In partea inferioara, filtrul trebuie sa fie prevazut cu un vas din sticla transparenta sterilizabil,
pentru colectarea eventualelor secretii. In partea superioara filtrul are un indicator de
presiune diferentiala care arata gradul de colmatare a filtrului, respectiv necesitatea
schimbarii acestuia.
Filtrele bacteriologice sunt marcate cu eticheta de culoare galbena cu simbolul de “risc
biologic”, conform standardului ISO 15223, pentru atentionarea operatorilor asupra
riscurilor la care sunt expusi.
Pe instalatie se va prevede un vas cu capacitatea de aprox. 5 litri pentru colectarea
secretiilor si pentru cresterea duratei de viata a elementelor filtrante.
1 panou de comanda si control, serveste la monitorizarea si controlul statiei
de vacuum medical. Se recomanda sa fie amplasat la o inaltime corespunzatoare, astfel
incat mesajele afisate pe display sa fie vizibile de la distanta de 1 metru.
Statii butelii Protoxid de Azot (N2O) si Dioxid de Carbon (CO2)
Statia de butelii de N2O este compusa din doua grupuri de butelii a cate 4 butelii fiecare.
intermediul unui cap collector de inalta presiune. Buteliile de gaz sunt racordate la capul
collector prin intermediul unor sprpentine flexibile din cupru.
4 bar.
Amplasarea statiilor de butelii se va face intr-un spatiu exterior cladirii si se va tine cont de
prevederile regulamentului PT C 5 Cerinţe tehnice privind utilizarea buteliilor pentru gaze
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.

Tevi de distributie gaze medicale
Sistemul de tevi va asigura furnizarea gazelor medicale la presiunea si debitul nominal
calculat , in conditii de siguranta pentru pacient si personalul medical.
La executia instalatiilor de distributie se vor folosi numai tevi din cupru medical, curatate,
testate si obturate la capete conform standardului SR EN 13348. Fitingurile din cupru pentru
racordarea tevilor trebuie sa fie curatate si degresate pentru a fi compatibile cu oxigenul si
trebuie sa fie ambalate astfel incat sa se evite contaminarea cu impuritati.
Sistemul de tevi pentru gazele medicale comprimate nu se utilizeaza pentru alimentarea cu
gaze a departamentelor de patologie sau a serviciilor tehnice.
Sistemul de tevi de gaze medicale este considerat dispozitiv medical cu marcaj de
conformitate CE ce se incadreaza in clasa de risc II a.
Sisteme de izolare, monitorizare si alarmare gaze medicale;
Cutiile cu robineti de izolare sunt prevazute pentru a izola sectiunile sistemului de distributie
a conductelor pentru mentenanta, reparatii, extinderi viitoare planificate si pentru a usura
incercarea periodica.
Locul de amplasare a fiecarei cutii cu robineti se afla in vecinatatea zonei deservite ( la
intrarea in incapere) ce respecta procedurile de analiza a riscurilor in conformitate cu ISO
14971:2007.
Robinetii vor fi degresati si curatati astfel incat sa fie compatibili cu oxigenul si sa fie
ambalati individual.
Tablou zonal de izolare, monitorizare si alarmare in caz de urgenta.
Pe hol se va monta tablou de izolare, monitoriza si alarmare ce va avea in componenta
robineti de izolare pentru fiecare gaz medical cu conectori NIST pentru cuplarea urgenta a
buteliei de rezerva, display LCD pentru monitorizarea presiunii, LED-uri si taste pentru
utilizarea usoară a meniului ce va permite monitorizarea tuturor informatiilor si senzori de
presiune pentru alarmarea vizuala si acustica, pentru cazul depasirii valorilor minime si
maxime ale presiunii de lucru.
Tabloul va monitoriza in mod continuu starea gazelor medicale in sistemul de distributie a
gazelor medicale
Usa tabloului se va deschide rapid in caz de urgenta, prin lovirea cu pumnul.
Tabloul de monitorizare si alarmare de urgenta se va conecta la circuitul de alimentare cu
energie electrica principal si la cel de rezerva.
Tabloul de control si alarmare se va lega la pamant.
Unitati terminale de gaze medicale si accesorii.
In proiect sau prevazut unitati terminale la capul pacientului pentru distributia gazelor
medicale si a circuitelor de energie electrica, necesare aparatelor medicale, in functie de
specificul si necesitatile fiecarei incaperi medicale.
In salile de operatii operator s-au prevazut urmatoarele unitatie terminale:

Consola chirurg (O2, A4, A7, Vac, CO2) are in componenta: 1 x brat cu lungimea de 800
mm, 1 x brat cu lungimea de 1000 mm, un modul de gaze medicale care contine: 1 x priza
Oxigen Medical, 1 x priza Aer Comprimat 4 bar, 1 x priza Vacuum, 1 x priza Dioxid de
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Carbon; un modul circuite electrice care contine 3 x priza circuit electric principal, 3 x priza
circuit electric secundar, 3 x priza circuit electric de rezerva, 3 x priza circuit echipotential.
Consola anestezist (O2, A4, Vac, N2O, AGSS) are in componenta: 1 x brat cu lungimea de
800 mm, 1 x brat cu lungimea de 800 mm, un modul de gaze medicale care contine: 1 x
priza Oxigen Medical, 1 x priza Aer Comprimat 4 bar, 1 x priza Vacuum, 1 x priza Protoxid
de Azot, 1 x priza AGSS (evacuarea gazelor anestezice); un modul circuite electrice care
contine 3 x priza circuit electric principal, 3 x priza circuit electric secundar, 3 x priza circuit
electric de rezerva, 4 x priza circuit echipotential.
Rampa rezerva (O2, A4, Vac, N2O, CO2, AGSS) cu lungimea de 1250 mm are in
componenta: un modul de gaze medicale care contine: 1 x priza Oxigen Medical, 1 x priza
Aer Comprimat 4 bar, 1 x priza Vacuum, 1 x priza Protoxid de Azot, 1 x priza Dioxid de
Carbon, 1 x priza AGSS (evacuarea gazelor anestezice); un modul circuite electice care
contine 3 x priza circuit electric principal, 3 x priza circuit electric secundar, 3 x priza circuit
electric de rezerva; 2 x priza circuit echipotential; bara e-rail de lungimea rampei.
In saloanele de pregatire/trezire postoperator s-au prevazut urmatoarele unitati

terminale:
Unitate terminala 1 post (2 x O2, 2 x A4, 2 x Vac) pregatire/trezire postoperator cu lungimea
de 1600 mm are in componenta: un modul de gaze medicale care contine 2 x priza Oxigen
Medical, 2 x priza Aer Comprimat 4 bar, 2 x priza Vacuum; un modul de circuite electrice
care contine 6 x priza circuit electric principal, 3 x priza circuit electric secundar, 3 x priza
circuit electric secundar, 6 x priza circuit echipotential, 2 x priza date, 1 x intreruptor dublu
lumina directa/indirecta; lumina directa, lumina indirecta; bara e-rail de lungimea rampei.
Unitate terminala suspendata 1 post (2 x O2, 2 x A4, 2 x Vac) pregatire/trezire postoperator
cu lungimea de 1600 mm cu 2 picioare de sustinere are in componenta: un modul de gaze
medicale care contine 2 x priza Oxigen Medical, 2 x priza Aer Comprimat 4 bar, 2 x priza
Vacuum; un modul de circuite electrice care contine 6 x priza circuit electric principal, 3 x
priza circuit electric secundar, 3 x priza circuit electric secundar, 6 x priza circuit
echipotential, 2 x priza date, 1 x intreruptor dublu lumina directa/indirecta; lumina directa,
lumina indirecta; bara e-rail de lungimea rampei.
In zona saloanelor de zi si salilor de tratament s-au prevazut urmatoarele unitati terminale:
Unitate terminala – salon 1 post (O2, Vac) cu lungimea de 1300 mm, compusa 1 priza O2,
1 priza Vac, 3 prize electrice 230V, 1 priza echipotential, lumina directa, lumina indirecta,
lumina de veghe, intrerupator triplu si bara e-rail de 500 mm.
Unitate terminala – sala tratament (O2, A4, Vac) cu lungimea de 1000 mm, compusa 1
priza O2, 1 priza A4, 1 priza Vac, 3 prize electrice 230V, 2 prize echipotential si bara e-rail
de lungimea unitatii terminale.
In saloanele ATI s-au prevazut urmatoarele unitati terminale:

Unitate terminala 1 post ATI (2 x O2, 2 x A4, 2 x Vac) cu lungimea de 1600 mm are in
componenta: un modul de gaze medicale care contine 2 x priza Oxigen Medical, 2 x priza
Aer Comprimat 4 bar, 2 x priza Vacuum; un modul de circuite electrice care contine 6 x
priza circuit electric principal, 3 x priza circuit electric secundar, 3 x priza circuit electric
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
secundar, 6 x priza circuit echipotential, 2 x priza date, 1 x intreruptor dublu lumina

directa/indirecta; lumina directa, lumina indirecta; bara e-rail de lungimea rampei.
Unitate terminala suspendata 1 post ATI (2 x O2, 2 x A4, 2 x Vac) cu lungimea de 1600
mm cu 2 picioare de sustinere are in componenta: un modul de gaze medicale care contine
2 x priza Oxigen Medical, 2 x priza Aer Comprimat 4 bar, 2 x priza Vacuum; un modul de
circuite electrice care contine 6 x priza circuit electric principal, 3 x priza circuit electric
secundar, 3 x priza circuit electric secundar, 6 x priza circuit echipotential, 2 x priza date, 1
x intreruptor dublu lumina directa/indirecta; lumina directa, lumina indirecta; bara e-rail de
lungimea rampei.
Set accesorii gaze medicale pentru adulti
Pentru fiecare priza de gaz medical (oxigen si vacuum) s-au prevazut cate un echipament
de oxigenoterapie si o unitate de aspirat secretii.
Echipamentul de oxigenoterapie pentru adulti va fi alcatuit din:

debitmetru de oxigen vertical, cu posibilitatea reglarii debitului administrat intre 0 si 15l/min
debitmetrul prevazut cu conector standard DIN
vas pentru apa distilata, minim 300 ml, autoclavabil la 134ºC, cu capac din plastic
vas prevazut cu gradatie de min. si max.
Unitatea de aspirat secretii, cu vas de siguranta va fi alcatuit din:
regulator de vacuum cu posibilitatea reglarii vacuumului intre 0 si -1000 mbar si conector
standard DIN (pentru unitatea terminala)
regulator de vacuum prevazut cu buton de pornit / oprit marcat corespunzator cu culori
verde/rosu
regulatorul de vacuum sa permita conectarea dispozitivului de siguranta sau direct a unui
vas de secretie
vas de colectare secretii gradat, cu capacitatea de 1 litru, din policarbonat, autoclavabil, cu
capac prevazut cu conectori metalici si supapa de supraplin
suport metalic pentru vasul de secretii prevazut cu sistem de fixare pe bara eurorail
furtunele de conectare din silicon si sonda de aspiratie
spalator de sonda autoclavabil, cu lungimea de aprox. 400 mm, prevazut cu sistem de fixare
pe bara eurorail.
Bare euro rail
Barele euro-rail au fost prevazute pentru sustinerea diverselor accesorii cum ar fi: module
de depozitare cu sertare, etajere de monitor, stative de perfuzii, vase de secretii, lampi de
examinare, etc.
Barele eurorail sunt fabricate conform standardului SR EN ISO 19054, din otel inoxidabil,
tipul AISI 304. Barele eurorail au dimensiunile de 25x10x1,5 mm. Barele eurorail sunt
marcate cu etichete care indica sarcina maxima suportata de acestea, sarcina fiind de 90
kg/m.
MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Documentatia de proiectare a fost astfel intocmita incat sa permita executarea si utilizarea
instalatiei proiectate in conditii in care, la o exploatare normala a sistemelor, sa se previna
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
accidentele de munca, precum si imbolnavirile profesionale.

La intocmirea proiectului s-au respectat prevederile din Regulamentul privind protectia si
igiena muncii in constructii, aprobat prin Ordinul MLPAT 9/N/15.03.93.
De asemenea la executia lucrarilor cuprinse in acest proiect se vor respecta masurile de
protectia muncii cuprinse in Legea protectiei muncii nr. 90 / 1996, Normele metodologice
de aplicare ale acestora, precum si prevederile Normativului C300/1994 cu privire la
prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

La intocmirea prezentului proiect s-au respectat prevederile P.S.I. din legislatia tehnica in
vigoare specifice lucrarilor proiectate, astfel:
Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
P118-99 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor
I.9 - 2015 – Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare ;
Normele mentionate nu sunt limitative, ele putand fi completate cu preveri similare din
celelalte norme si normative conexe (I 6, I 7, I 13 etc).
S-a avut in vedere inlaturarea pericolului de producere a unui incendiu de la instalatiile de
semnalizare.
S-au prevazut urmatoarele masuri de protectie impotriva incendiului:
folosirea de echipamente electrice corespunzatoare mediului in care se monteaza,
folosirea de echipamente cu materiale necombustibile (metalice) sau greu combustibile (din
mase plastice), care in conditii normale, daca sunt aprinse, nu propaga flacara.
S-a prevazut pozarea conductelor pe trasee fara materiale combustibile in apropierea
acestora, iar la trecerile prin plansee si pereti se va realiza o etansare ignifuga a golurilor.
S-au respectat distantele si separarile impuse de I-9 si P118/2-2013 intre conductele
instalatiilor proiectate si instalatiile vecine.
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile proiectului si ale actelor normative
mentionate mai sus. Se va evita lucrul cu foc deschis. In cazuri de absoluta necesitate orice
lucrare cu foc deschis se va realiza numai pe baza de “permis de lucru cu foc deschis”,
intocmit conform prevederilor in vigoare si numai sub supravegherea permanenta din
partea unitatii beneficiare, respectandu-se prevederile legale.
Beneficiarul trebuie sa elaboreze planul de aparare si de interventie in caz de incendiu si
instructiunile de interventie (pentru personalul unitatii beneficiare). In timpul exploatarii se
vor respecta prevederile P.S.I. din legislatia tehnica in vigoare.
La terminarea activitatilor, in unitate trebuie organizata (de catre beneficiar) verificarea
spatiilor in vederea eliminarii surselor potentiale de initiere a incendiilor si asigurarea
functionarii instalatiei de semnalizare incendiu.
PROBE
Conductele de apa rece si calda menajera vor fi supuse urmatoarelor probe:
proba de etanseitate la presiune la rece;
proba de functionare a instalatiilor de apa rece si calda menajera;
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
proba de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de apa calda menajera.

Conductele de canalizare vor fi supuse la urmatoarele probe:
proba de etanseitate;
proba de functionare.
Dupa incheierea probelor, inclusiv a verificarii functionarii obiectelor sanitare se vor
receptiona lucrarile de instalatii sanitare in conformitate cu prevederile Normativului I9 –
2005 si a reglementarilor cu privire la calitatea si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.
Pentru lucrarile care devin ascunse se va face verificarea calitatii materialelor utilizate si a
executiei si se vor efectua probe inainte de izolare si mascare, incheindu-se procese
verbale de lucrari ascunse.
Dupa incheierea probelor si a receptiei la terminarea lucrarilor constructorul va incheia un
proces verbal de predare catre beneficiar.
MASURI CUPRINSE IN PROIECT PENTRU ASIGURAREA CERINTELOR DE

CALITATE DIN LEGEA NR. 10 / 1995
Lucrarile de instalatii sanitare prevazute in proiect trebuie sa asigure cerintele de calitate
ale constructiilor, prevazute in Legea nr. 10 / 1995 (cu completarile si modificarile
ulterioare), privind:
rezistenta si stabilitatea;
siguranta in exploatare;
siguranta la foc;
igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
izolatia termica, hidrofuga si economia de energie;
protectia impotriva zgomotului.
VERIFICAREA PROIECTULUI
Conform prevederilor Legii nr. 10 /1995 ( Legea calitatii in constructii ) se interzice aplicarea
detaliilor de executie neverificate de catre „ verificatori de proiecte atestati” ( art.13 ),
obligatia si raspunderea pentru asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti, verificatori
de proiecte atestati, o are investitorul ( art. 21 pct. C ).
DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR CUPRINSE IN DOCUMENTATIA

INSTALATIILOR TERMICE
Cladirea este proiectata pentru a asigura un grad corespunzator normelor interne, in scopul
proiectului fiind cuprinse urmatoarele instalatii:
Instalatii de incalzire cu radiatoare
Instalatii de incalzire si climatizare cu ventiloconvectoare
Instalatii de ventilatie mecanica cu introducere/evacuare mecanica aer in camere clasa I,
clasa II si clasa III (conf. NP-15/2022)
Instalatii de punere in suprapresiune pentru protejarea cailor de evacuare conform SR
12101-6
Sursele de agent termic pentru incalzire si climatizare
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
PARAMETRI CLIMATICI
Parametrii climatici exteriori utilizati in calcul sunt:
VARA – temperatura exterioara +35.5ºC
umiditatea relativa a aerului 35%, conf. I5-2010.
IARNA - temperatura exterioara -15ºC
umiditatea relativa a aerului 90%, conf. STAS 1907/1-2014.
Parametrii climatici interiori care vor fi asigurati in toate spatiile incadrate in clasele I, II si III
conform NP- 015/2022 vor fi urmatorii:
Presiune
Debit
Trepte Nivel diferentiala
Clasa Denumirea Parametrii aerului minim de
de zgomot fata de alte
incaperii incaperii interior aer
filtrare admis incaperi din
proaspat
bloc
Temperatura Umiditate
- dB(A) -
0C % m3/hm2
Clasa de Bloc operator
încăperi I Săli de operații 20-24 30-60 20 3 40 pozitiv
Cerințe Încăperi
deosebit de adiacente pentru 21-24 45-60 15 3 40
ridicate operații
privind Alte încăperi și
asepsia coridoare ale
22-26 35-60 10 3 40
N≤10 sectorului bloc
germ/m3 operator
Bloc operator
Săli de operații 20-24 30-60 20 3 40 pozitiv
Încăperi
adiacente pentru 21-24 45-60 10 3 40
Clasa de operații
încăperi II Alte încăperi și
Cerințe coridoare ale
22-26 35-60 10 3 40
ridicate sectorului bloc
privind operator
asepsia Serviciu de
N≤200 anestezie și 24-26 35-60 10 3 35 pozitiv
germ/m3 terapie intensivă
Anestezie şi
terapie intensivă 24-26 35-60 10 3 35 pozitiv
(ATI)
Sector
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
spitalizare
Camere pacienți 22-26 cat.amb.I 3 2 35
Camere de zi 21-26 cat.amb.I 5 2 40
Clasa de Coridoare 20-26 cat.amb. 2 40

încăperi III I
Cerințe Internări - 20-/ cat.amb. 2 40
normale externări II
privind Sector ambulator
asepsia Ambulator 21-26 cat.amb. 4 35
N≤500 II
germ/m3 Cabinete 22-26 cat.amb. 6 35
medicale II
UPU
Unități primire cat.amb.
urgențe 20-/ II 4
Triaj
/Decontaminare cat.amb.
20-26 4 2 negativ
/Camere II
așteptare
Sector investigații
Rx-diagnoză 22-26 35-65 5 2 - negativ
Angiografie 22-26 35-65 5 2 45 negativ
Unitate de
tomografie 22-26 35-65 5 2 - negativ
computerizată
Laborator de
35-65 2 45 negativ
medicina nucleară 21-26 6
Laborator analize
35-65 2 45 negativ
medicale 21-26 6
Explorări 21-26 35-65 5 2 -
funcționale
Servicii tehnico-
medicale auxiliare
Centrală de 18-/ cat.amb. 7 2 50 negativ
sterilizare I
Farmacie 20-/ cat.amb. 4 - pozitiv
I
Conducere
medicală și
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
administrație
cat.amb.
Camere de odihnă 22-26 3 2 35
II
Birouri 22-26 cat.amb. 6 -
II
Grupuri sanitare
WC 20-/ - - negativ
Dușuri 24-/ - - negativ
Băi (la cadă) 24-/ - - negativ
Servicii
gospodărești
Cameră lenjerie
10-/ - 10 - negativ
murdară
Cameră lenjerie 16-/ - 2 - pozitiv
curată
Ploscar 15-/ - 10 -
Bloc alimentar
20-27 - 2 - negativ
/sală mese
SOLUTII TEHNICE PENTRU SPATIILE INCADRATE IN CLASA I SI II PRIVIND ASEPSIA

În această clasă sunt încadrate sălile de operaţii şi spaţiile aferente acestora (pregătire
operaţii, coridoare sterile, etc.), camerele de reanimare şi de terapie intensivă (ATI) in
conformitate cu tabelul de la capitolul 3.1.
Aerul va fi tratat cu cate o centrala de tratare a aerului pentru fiecare zona, aceasta fiind
echipata cu recuperator de caldura cu fluid intermediar. Filtrarea aerului introdus se va
realiza in trei trepte G4 si F7 si F9 (filtre montate in centrala de tratare). Pentru filtrarea
finala grilele pravazute in proiect sunt dotate cu spatiu pentru filtru acesta fiind de tip HEPA
H14.
Calculul, dimensionarea si echiparea spatiilor va fi facuta pentru a putea mentine parametrii
ceruti in orice perioada a aerului. Calculul sarcinii de racire a fost facut pentru temperatura
de 180C si umiditate relativa de 60%. Calculul sarcinii de incalzire s-a intocmit pentru o
temperatura de 260C si umiditate relativa de 30%.
Centralele de tratare a aerului asigura un debit minim de aer proaspăt corespunzător
tabelului de la punctul 3.1. Totodata, acestea vor asigura şi climatizarea spaţiilor deservite,
debitul de aer proaspăt furnizat fiind suficient pentru preluarea sarcinilor termice
(răcire/încălzire).
Zonal, pentru asigurarea unor reglaje diferite de temperatura, au fost prevazute baterii de
incalzire/racire montate pe tubulatura de introducere.
Instalațiile de ventilare ce deservesc spaţiile aparţinând clasei I si II de puritate a aerului
sunt prevăzute cu sisteme de filtrare a aerului ce vor realiza cele trei trepte de filtrare impuse
pentru aceasta categorie. Astfel, centralele de tratare a aerului vor fi prevăzute cu filtre tip
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
G4 în amonte de unitatea tratare a aerului și F7+F9, după ventilatorul de introducere a

aerului, iar unităţile terminale de distribuţie a aerului în încăperi vor fi prevăzute cu filtre tip
H14. Instalaţiile vor funcţiona fără recirculare de aer, aerul introdus va fi 100% aer exterior.
Centralele de tratare vor fi prevăzute cu recuperatoare de căldură cu fluid intermediar de
înaltă performanță și eficacitate, și cu aparatură de reglare pentru menţinerea unor regimuri
de debite constante de aer de introducere indiferent de stările de colmatare ale filtrelor din
cele 3 trepte de filtrare. Totodata, instalatia de automatizare va asigura si reglajul pentru
menţinerea unor niveluri de suprapresiune în încăperile cu pretenţii mai ridicate de puritate
a aerului faţă de spaţii cu pretenţii mai scăzute din cadrul zonei controlate sau din exteriorul
ei. Gradul de colmatare a filtrelor este monitorizat și controlat.
Introducerea aerului pentru sălile de operaţii se va realiza prin plafoane filtrante,
dimensionate pentru debitul de aer necesar, echipate cu filtrele necesare tip H14.
Evacuarea aerului din sălile de operaţii se va realiza prin grile plafon sau perete, ce vor
asigura evacuarea a 25% din debit la partea superioară a camerei, si de 75% la partea
inferioară, grilele din partea inferioară fiind montate la 10-15 cm de pardoseală.
Introducerea aerului pentru camerele de reanimare şi de terapie intensivă, precum şi pentru
coridoarele şi spaţiile de pregătire operaţii se va realiza prin grile amplasate în plafonul fals,
echipate cu cutii de filtrare prevăzute cu filtre tip H14. Evacuarea aerului din camerele de
reanimare şi de terapie intensivă se va realiza prin grile prevăzute la nivelul plafonului.
Pentru coridoare şi celelalte spaţii aparţinând clasei I si II, evacuarea aerului se va realiza
prin grile prevăzute în plafonul fals.
Comanda pentru sala ocupata/sala neocupata se va realiza manual sau automat. Pentru
perioada cand sala este neocupata debitul de aer proaspat va fi redus la 50%. Pe tubulatura
de extractie se va monta o clapeta de reglaj cu servomotor de cursa rapida care va fi
actionata de un regulator in functie de presostatul diferential montat.
Toate echipamentele prevazute vor fi integrate in sistemul BMS al cladirii.
SOLUTII TEHNICE PENTRU SPATIILE INCADRATE IN CLASA III PRIVIND ASEPSIA

Pentru spatiile incadrate in clasele de încăperi III – conform tabelului de la punctul 3.1, au
fost prevazute centrale de tratare a aerului care vor asigura doar aerul proaspăt necesar
condițiilor de igienă interioară. Centralele de tratare a aerului au fost dimensionate pentru
a asigura o umiditate relativă de 30-60% pentru toate spaţiile aparţinând clasei III de
puritate a aerului şi pentru a asigura un debit de aer proaspăt corespunzător tabelului de la
punctul 3.1.
Aceste centrale de ventilatie vor fi prevazute cu sisteme de filtrare a aerului ce vor realiza
cele două trepte de filtrare impuse pentru aceasta categorie. Astfel, centralele de tratare a
aerului vor fi prevăzute cu filtre tip G4, în amonte de unitatea tratare a aerului si F7, după
ventilatorul de introducere a aerului. Instalaţiile vor funcţiona fără recirculare de aer, aerul
introdus va fi 100% aer exterior. Centralele de tratare vor fi prevăzute cu sisteme de
recuperare a căldurii care nu prezintă riscul de contaminare directă a fluxului de aer
proaspăt la contactul cu suprafețele de schimb expuse fluxului de aer evacuat. Totodata,
pentru automatizare, va fi prevazuta aparatură de reglare pentru menţinerea unor regimuri
de debite constante de aer de introducere indiferent de stările de colmatare ale filtrelor din
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
cele 2 trepte de filtrare şi aparatura de reglare pentru menţinerea unor niveluri de

suprapresiune în încăperile cu pretenţii mai ridicate de puritate a aerului faţă de spaţii cu
pretenţii mai scăzute din cadrul zonei controlate sau din exteriorul ei. Gradul de colmatare
a filtrelor este monitorizat și controlat.
Introducerea şi evacuarea aerului pentru toate spaţiile aparţinând clasei III se va realiza
prin grile amplasate în plafonul fals.
Pentru asigurarea confortului termic, spatiile incadrate in clasele de încăperi III vor fi
deservite de un sistem de incalzire si climatizare cu radiatoare si ventiloconvectoare, astfel:
Instalatii de incalzire si climatizare cu ventiloconvectoare necarcasate montate in tavanul
fals pentru spatiile care necesita controlul temperaturii vara (secţiile de spitalizare, camere
de zi şi de luat masa, camere de examinare şi de tratament, etc; toate celalalte spatii
aferente activitatilor spitalicesti).
Instalatii de incalzire cu radiatoare pentru spatiile care necesita controlul temperaturii doar
iarna (băi, grupuri sanitare, anumite spatii comune, spatii de depozitare, etc.)
Pentru asigurarea conditiilor de confort termic interior in toate in toate aceste spatii au fost
prevazute ventiloconvectoare necarcasate de plafon in sistem de 4 tevi, conectate la
circuitul de de incalzire (agent termic apa calda 60/50°C) si la circuitul de apa de racire
(agent termic apa racita 7/12°C).
Fiecare ventiloconvector va fi prevazut cu cate un regulator automat de debit dotat cu prize
de presiune pentru masurarea debitului si a disponibilului de presiune (vane de echilibrare
cu presetare a debitului si servomotor tip ON/OFF), controlul acestuia realizandu-se manual
si cu ajutorul sistemului automatizare.
Pentru spatiile incadrate in clasa III care necesita controlul temperaturii doar iarna (băi,
grupuri sanitare, anumite spatii comune, spatii de depozitare, etc.) a fost prevazuta
montarea de corpuri statice (radiatoare) din oţel. Dimensionarea acestora pentru a asigura
nivelul de temperatură precizat în standarde (1907/2-14), s-a realizat tinandu-se cont de
temperatura agentului de încălzire 70/60°C.
Toate echipamentele prevazute vor fi integrate in sistemul BMS al cladirii.
TUBULATURI PENTRU DISTRIBUTIA AERULUI

Tubulatura de ventilatie va fi din materiale incombustibile (clasele de reactie la foc A1, A2-
s1,d0). Nivelul minim de performanţă la foc pentru conductele de ventilare este EI 15.
Aceasta va fi izolata termic. La exterior aceasta va fi protejata mecanic.
Transportul aerului ventilat se va realiza vertical coloane, apoi se va distribui orizontal la
fiecare nivel in parte. La ramificarea pe nivel se va monta cate o clapeta antifoc, un
atenuator de zgomot si un registru reglaj. Canalele principale de ventilatie vor fi montate pe
hol, in tavanul fals. Racordarea la grilele de introducere si evacuare se va face cu tubulatura
circulara tip Spiro sau flexibila pentru lungimi mai mici de 1.5m. Pentru reglajul debitului pe
grilele de ventilatie se vor monta registri de reglaj.
Conductele instalaţiilor de ventilare amplasate pe căile de evacuare în caz de incendiu, în
ghene de instalaţii sau în alte spaţii în care nu este posibil accesul la acestea, trebuie să
fie realizate din materiale din clasa de reacţie la foc A1, iar materialele de izolaţie trebuie
să fie cel puţin din clasa de reacţie la foc A2- s1,d0. Aceste conducte ca şi elementele de
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
susţinere trebuie să fie rezistente la foc EI h0 i↔o 30 sau EI ve i↔o 30. Racordurile flexibile
trebuie să fie cel puţin din clasa de reacţie la foc B-s1,d0 iar lungimea nu va depăşi 1m.
Trecerile tubulaturilor prin elemente (pereti, plansee) vor fi protejate corespunzător
conditiilor precizate în normativul P118/99 si în reglementările tehnice de specialitate.
Alimentare cu agent termic se va face din punctul termic al obiectivului, cu un traseu comun
pentru fiecare corp in parte, realizat din teava de otel si izolat cu tuburi de cauciuc sintetic.
Conductele montate la exterior sau in canal tehnic vor fi protejate cu manta din aluminiu.
DISTRIBUTIA AGENTULUI TERMIC

Sistemul de distributie pentru agent termic este de tip ramificat, bitubular, cu distributie
orizontala arborescenta. Distributia apei calde si a apei racite se face de la demisol, din
camera centralei termice; agentul termic de incalzire/racire va fi distribuit catre etajele
superioare ale cladirii prin conducte verticale (coloane) instalate in ghene prevazute in
miezul structural de beton al cladirii.
Alimentarea consumatorilor amplasati la fiecare etaj se va face prin conducte orizontale
amplasate in plafonul fals.
Sistemul de distributie al apei calde si al apei racite se va executa din tevi din otel pentru
instalatii, trase sau sudate longitudinal; imbinarea tevilor se va face prin sudura sau prin
infiletare, conform diametrelor tronsoanelor respective si a tehnologiei de montaj.
Conductele se vor izola termic cu tuburi de cauciuc sintetic. Toate vanele prevazute se pot
actiona facil de pe holuri sau spatii tehnice.
ARMATURILE SISTEMULUI DE CONDUCTE: TIPURI, PRESIUNI NOMINALE

Conductele instalatiei de incalzire/racire au fost prevazute cu armaturi pentru reglare,
izolare, aerisire si golire.
Echilibrarea hidraulica a instalatiei de incalzire / racire se va face prin presetarea manuala
a debitului de fluid la fiecare consumator din sistem.
Izolarea diferitelor portiuni ale instalatiei se va face prin robinete sferice; izolarea aparatelor
de incalzire/racire se va face local, prin robinetele speciale ale acestora, prevazute pe
conductele de racord.
Aerisirea instalatiei interioare de incalzire / racire se va face prin:
aerisitoare manuale, prevazute la fiecare consumator din sistem;
dezaeratoare automate prevazute in punctele cele mai inalte ale instalatiei;
Golirea totala a instalatiei se va face centralizat, in parter, prin robinete cu ventil si racord
port-furtun.
SUSTINEREA CONDUCTELOR; PRELUAREA DILATARILOR

Sustinerea conductelor instalatiei de incalzire/racire se va face prin bratari, coliere si
suporturi metalice confectionate din otel protejat impotriva coroziunii (zincat sau grunduit)
si ancorate in structura de rezistenta a cladirii prin dibluri cu surub.
Preluarea tensiunilor de dilatatie din conducte, aparute in urma diferentei de temperatura
se va face prin:
autocompensare, rezultata din geometria traseului de distributie;
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
compensatoare axiale si puncte fixe prevazute astfel incat sa se permita alunecarea

conductelor in sensul de dilatare preconizat.
Pentru preluarea dilatarilor aparute in conductele de racord, ventiloconvectoarele se vor
racorda la distributie prin racorduri flexibile din otel zincat sau otel – inox.
PROTECTIA LA COROZIUNE A CONDUCTELOR; TERMOIZOLATIE

Toate conductele din otel ale instalatiei interioare de incalzire/racire se vor trata anticoroziv
prin vopsire (grund rosu sau gri); in zonele de sudura se va reface stratul de protectie la
coroziune.
Toate conductele ce transporta apa calda sau racita vor fi protejate impotriva pierderilor de
caldura cu termoizolatie avand conductivitatea termica min. 0.045 W/mK; izolarea termica
se va executa si pentru armaturi.
ATENUAREA ZGOMOTULUI; AMORTIZAREA VIBRATIILOR

Pentru mentinerea unui nivel de zgomot scazut in instalatia interioara de incalzire / racire,
conductele si armaturile acesteia au fost dimensionate astfel incat sa nu produca zgomot
pe timpul functionarii.
Pentru atenuarea vibratiilor ce pot aparea in sistemele de conducte, toate colierele de
sustinere ale tevilor, aflate in contact direct cu acestea, vor fi prevazute cu benzi din cauciuc
sintetic avand proprietati termo si fonoizolatoare.
INSTALATIA DE PRODUCERE A AGENTULUI TERMIC DE INCALZIRE/RACIRE

Sursa pentru agentul termic de incalzire a fost dimensionata luandu-se in considerare
urmatoarele aspecte:
Necesarul de căldură pentru încălzire calculat conform STAS 1907/1,2-14
Necesarul termic la schimbatorul de caldura pentru prepararea apei calde menajere
Necesarul termic pentru sarcinile aferente bateriilor de incalzire a centralelor de ventilatie
Pentru acoperirea sarcinii termice de incalzire s-au ales trei cazane cu o putere termica
nominala individuala de 1000 kW cu arzator si automatizare incluse, complet echipate.
Centrala termica prepara agent termic cu temperaturile 70/60˚C tur/retur, presiunea
maxima de lucru admisa pentru cazan fiind de 4 bar. Cazanele sunt amplasate intr-un
incapere proprie cu destinatia de centrala termica. Incaperea este prevazuta cu priza de
aer proaspat si suprafata vitrata conform normelor in vigoare.
Cazanele vor fi complet echipate si vor avea automatizarea specificata de producator.
Automatizarea va cuprinde inclusiv partea de senzori cat si cablarea echipamentelor.
Racordarea cazanelor se va face intr-o butelie de egalizare a presiunilor, ulterior montandu-
se un distribuitor/colector cu urmatoarele racorduri:
Conducte tur/retur de la BEP
Conducte tur/retur de la circuitul pentru fiecare corp de cladire (A, B, C)
Conducte tur/retur de la schimbatorul de caldura pentru prepararea apei calde menajere
Conform articolului 3.2.1.4 din GP-041/1998 „Ghid pentru alegerea, proiectarea,
intretinerea si exploatarea sistemelor si echipamentelor de siguranta din dotarea instalatiilor
de incalzire cu apa avand temperatura maxima de 115° C” cazanele peste 60 kW vor fi
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
echipate cu cate doua supape de siguranta, precum si cu un termostat pentru temperatura

maxima. Supapele vor fi setate pentru o presiune maxima de 3 bar. A fost prevazut detector
pentru gaze naturale cu prag de sensibilitate 2% si vana electromagnetica pe circuitul de
gaze al cazanului (suprafata vitrata fiind de tip termopan).
Incaperea are acces din exterior si este dotata cu tot ceea ce este necesar pentru aceasta
destinatie. Camera centralei termice va fi dotata cu sifon de pardoseala pentru preluarea
apelor provenite din manevre si accidental. Suprafata vitrata (minim 2% din volumul
incaperii) este asigurata de timplaria metalica cu geam termopan. La partea inferioara a
geamului din centrala termica s-a prevazut o grila permament deschisa pentru aerul
proaspat.
Detectorul de gaze si electrovana vor fi inteconectate cu centrala de detectie si semnalizare
incendii. Functionarea cazanelor va fi controlata de un sistem de automatizare ce va
permite intrarea acestora in functiune in cascada. Reglajul centralelor se va face calitativ
prin reglarea temperaturii pe tur in functie de senzonul exterior de temperatura.
Automatizarea pentru cascadarea centralelor se compune dintr-un bloc master, iar pe
fiecare cazan este montat cate un panou de automatizare propriu (sau similar). Actionarea
pompelor se face la comanda unui senzor de temperatura montat pe conducta de tur.
Atat pe conducta de siguranta de la vasul de expansiune cat si pe conducta supapelor de
siguranta nu s-a prevazut nici o armatura de inchidere. La montajul si punerea in functiune
a centralei termice se vor respecta prescriptile din Normativul ISCIR PT C9-2010 –
Prescriptii tehnice de proiectare,instalare si exploatare a centralelor termice.
Prepararea apei calde menajere se face local, în centrala termică, în regim de semi-
acumulare cu ajutorul unui schimbător de căldură și un rezervor de acumulare. Prepararea
apei calde menajere este concepută a se realiza mixt, folosind energia solară prin
intermediul unor panouri solare montate pe clădire, și de la centrala termică, comutarea
între cele două sisteme realizându-se printr-un panou de automatizare complet ce poate
asista funcționarea acestora.
STATIA DE APA RACITA

Agentul termic pentru racire va fi preparat cu trei chillere racite cu apa cu o putere de racire
totala de 2500kW, ce vor functiona in cascada, pentru alegerea acestora urmand a fi luat
in considerare necesarul de frig pentru climatizarea cladirii calculat conform
STAS_6648/1,6648/2-2014 .
Amplasarea chillerelor se va face in centrala termica pentru a limita zgomotul transmis la
exterior. La exterior se vor monta doua dry-coolere pentru a asigura circuitul de racire a
vaporizatoarelor. Pentru amplasarea acestora va fi prevazuta o platforma betonata si
ingradita. Circuitul de la dry-coolere va fi separat printr-un schimbator de caldura si va fi
umplut cu solutie de etilen-glicol.
Schema funcţională a statiei de preparare apa racita va cuprinde urmatoarele:
Agregate de producere a apei racite (inalta perfomanta, racite cu apa)
Dry-collere pentru bucla de apa din secundarul chillerelor
Rezervor tampon
Vas expansiune
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Pompa circulatie
Filtru impurităţi
Senzor curgere
Vane de izolare
Butelie de egalizare a presiunilor
Distribuitor/colector
Pompe de circulatie pentru fiecare circuit
Robinet fluture cu indexare pentru reglaj
Chillerele sunt echipate cu elemente de siguranță și automatizare, module hidraulice pentru
pompare si acumulare, incorporate în mantaua echipamentelor, precum şi cu elemente de
atenuare a zgomotelor și a vibrațiilor.
Chillerele sunt prevăzute a funcționa pe întreaga perioadă a anului, având în vedere că
există posibilitatea ca și pe perioada rece a anului anumite încăperi să necesite răcire în
vederea menținerii temperaturii interioare de consemn.
Circuitul de agent termic va fi umplut cu solutie de etilen-glicol cu concentratie de 35%
printr-un racord la reteaua de apa pentru care a fost prevazut un rezervor de 10mc. Pentru
acest rezervor este prevazuta o pompa de recirculare cu un filtru de autocuratire si o statie
de tratare a apei (inhibitor coroziune, biocid, anticalcar) utilizata la umperea circuitului.
Pentru reducerea cantităţii de apă glicolată din instalaţie, pe circuitul aferent unităţilor de
ventiloconvectore va fi prevăzut un schimbător de căldură, ce va avea pe circuitul secundar
agent termic apă 7/12°C.
Conductele de distributie sunt din otel si sunt termoizolate cu Armaflex cu grosimea de 32
mm la exterior si de 19 mm la interior. Conductele montate la exterior vor fi protejate metalic
cu manta din tabla zincata. Armăturile, rezervoarele şi celelalte echipamente de pe
platformă vor fi izolate termic cu Armaflex 50mm şi protejate la exterior, cu tablă zincată.
POMPE DE CALDURA
Pentru reducerea consumului anual specific de energie, s-a ales un sistem de
pompe de caldura cu functionare pana la temperatura exterioara de -200C. Pompele de
caldura sunt de tip „aer-apa”, reversibile si prepara agent termic cu temperaturile 50/45˚C
tur/retur, presiunea maxima de lucru admisa fiind de 3.5 bar. Legarea pompelor de caldura
se va realiza in bucla Tickelmann, fiecare avand o pompa proprie pentru circulatia agentului
termic. Racordarea pompelor de caldura la instalatiile de distributie a energiei termice se
va realiza prin intermediul vaselor tampon tip buffer.
Intre pompele de caldura si vasul tampon pentru agent termic de incalzire va fi montat un
schimbator de caldura pentru separarea instalatiilor interioare de cele exterioare. Circuitul
exterior va fi umplut cu solutie de apa si etilen-glicol cu concentratia de 35%.
PANOURI SOLARE PENTRU PREPARARE APA CALDA MENAJERA

Prin proiect a fost propus un sistem de panouri solare pentru prepararea agentului termic
de incalzire. Acesta asigura o captare eficienta a radiatiei solare si pierderi reduse prin
radiatia termica. Instalatia va fi umpluta cu glicol pentru a se evita inghetul pe timp de iarna.
Unghiul de inclinatie al panourilor solare va fi la 30o. Conductele utilizate la racordarea
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
colectorilor se vor monta pe acoperis si vor fi din cupru preizolat cu grosimea izolatiei de
minim 32mm. Izolatia aleasa este pentru montaj la exterior si va fi rezistenta la radiatii UV
si protejata contra deteriorarilor mecanice.
Fixarea conductelor de elementele de constructie se va face cu ajutorul unor coliere duble
sau simple cu garnitura de cauciuc şi tirant pentru montarea suspendată de plafon.
Toate materialele utilizate la sistemul de panouri solare (izolatii termice, vane, etc.) vor fi
rezistente la temperaturi de 2000C si vor fi insotite de agrement in acest sens.
SISTEME DE PRESURIZARE IMPOTRIVA PATRUNDERII FUMULUI IN CASELE DE

SCARA/SPATII TAMPON
Avand in vedere ordinul 1583/2008 privind aplicarea standardelor referitoare la sisteme de
control și evacuare a fumului și gazelor fierbinți din construcții și de limitare a propagării
fumului în caz de incendiu, pentru calculul, proiectarea, instalarea si incercarea sistemelor
destinate limitarii propagarii fumului se vor aplica standardele europene 12101/5 si
12101/6.
Astfel, protejarea cailor de evacuare s-a realizat in conformitate cu SR-EN12101/6 -
„Sisteme pentru controlul fumului şi gazelor fierbinţi. Partea 6: Specificaţii pentru sisteme
cu presiune diferenţială – Kituri”.
Tubulaturile de ventilare se vor realiza din materiale incombustibile, clasa de reactie la foc
A1 – tabla zincata. Sistemul de tubulaturi va fi conform SR EN 12101-7 si va fi protejat in
afara zonele pe care le deserveste cu izolatie RF 60’ tip conlit, izolatie rezistenta la foc atat
in exterior cat si din interior.
Ventilatoarele vor fi echipate cu convertizor de frecventa si dublu-acţionate, atât manual cât
şi automat, fiind interconectate cu centrala de detectare şi semnalizare incendii. Pe tot
parcursul parcursul functionarii sistemului de presurizare, diferenta de presiune dintre casa
de scara si circulatia orizontala va fi in mod obligatoriu sub valoarea de 50Pa, considerent
toate usile inchise.
Toate echipamentele de ventilare si conditionare aer se opresc automat in caz de incendiu.
Alimentarea cu energie electrica a elementelor aferente instalatiilor de presurizare se va
realiza dintr-o sursa normala si o sursa electrica de rezerva (grup electrogen), pentru a
permite functionarea sistemului si in cazul intreruperii cu energie electrica de la retea.
Circuitele critice sunt alimentate din cabluri rezistente la foc NHXH-FE180/E90, sau
JEH(St)H E90, dupa caz, montate pe paturile de cabluri rezistente la foc.
MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Managementul responsabil pentru executia lucrarii va asigura conditii optime de respectare
a prevederilor cuprinse in Planului de securitate si sanatate in munca al santierului si
Planurile proprii de securitate si sanatate in munca specifice subantreprenorilor de lucrari
de instalatii.
Se vor respecta cerintele minime generale de securitate si sanatate in munca referitoare la
locurile de munca specifice executiei lucrarilor de instalatii.
Pentru asigurarea securitatii muncii antrepriza de montaj va lua masuri in vederea instruirii
personalului de lucru astfel incat sa-si insuseasca si sa respecte instructiunile de
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
securitatea muncii specifice fiecarui loc de munca.

Conducerea antreprizei va elabora masuri de asigurare a securitatii si sanatatii personalului
care trebuie dotat cu echipament de lucru conform “Normativului individual de protectia
muncii” aprobat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
Receptionarea instalatiei si punerea în functiune este posibila numai dupa ce se constata
ca s-au respectat prevederile proiectului si cele ale furnizorilor de utilaje.
Pe perioada realizarii investitiei, in activitatea de constructii - montaj se vor respecta
normele specifice de securitatea muncii dintre care mentionam:
personalul muncitor va executa numai lucrarile incredintate de seful de echipa sau maistru
si numai acelea pentru care este calificat incarcarea, descarcarea, manipularea si asezarea
materialelor se va face de personal specializat, dotat cu echipament de protectie
corespunzator materialele se vor depozita pe sortimente, in stive sau stelaje, asigurate
impotriva rostogolirii si miscarii necontrolate, fara a se sprijini de pereti, schele, utilaje
personalul muncitor care lucreaza la inaltime, pe schele si platforme va fi dotat cu
echipament de lucru si protectie corespunzator, iar sculele vor fi pastrate in ladite
zonele de lucru vor fi bine luminate si ventilate nu se vor deplasa sarcini suspendate pe
deasupra muncitorilor sau a oricaror persoane aflate in zona este interzisa intrarea
persoanelor straine in zona de lucru conducatorii locurilor de munca vor urmari cu atentie
mentinerea disciplinei, a ordinii si a curateniei la locul de munca precum si mentinerea libera
a cailor de acces prelucrarea tevilor prin taiere si indoire precum si operatiile de pilire,
gaurire si sudura a tevilor se vor face cu dispozitive si utilaje in perfecta stare de functionare
operatiile de prelucrare a tevilor vor fi executate pe bancul de lucru, cu echipament de
protectie adecvat montarea tevilor se va face pe suporturi dimensionate pentru a rezista la
greutatea conductei umpluta cu apa si acoperita cu izolatie cât si la eforturile rezultate din
dilatare in cazul montarii tevilor in apropierea instalatiilor electrice se vor lua masuri de
intrerupere a alimentarii cu energie electrica pe toata perioada montajului fiecare trusa de
instalator trebuie sa contina un pachet de pansamente si dezinfectante pentru eventualele
zgârieturi sau rani usoare in timpul probelor ce se fac la conducte este interzisa stationarea
personalului muncitor in apropierea conductelor in timpul confectionarii si montarii saltelelor
de vata minerala personalul muncitor trebuie sa folosesca ochelari, mânusi si masti de
protectie in locurile unde se confectioneaza sau se lucreaza cu vata minerala se interzice
depozitarea alimentelor si luarea mesei se interzice circulatia pe conducte.
Precizam ca aceste masuri de protectie a muncii nu sunt limitative, ele vor fi completate de
antrepriza de montaj.
PROBE ALE INSTALATIILOR TERMICE

Conductele aferente instalaţiilor de inalzire şi climatizare vor fi supuse următoarelor probe:
proba de etanşeitate la presiune la rece;
proba de etanşeitate la presiune la cald;
proba de eficacitate;
După încheierea probelor, inclusiv a verificării funcţionării echipamentelor se vor recepţiona
lucrările de instalaţii termice şi instalaţii de ventilare în conformitate cu prevederile
Normativelor I5 şi I13 şi a reglementărilor cu privire la calitatea şi recepţia lucrărilor de
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
construcţii şi instalaţii aferente.Pentru lucrările care devin ascunse se va face verificarea

calităţii materialelor utilizate şi a execuţiei şi se vor efectua probe înainte de izolare şi
mascare, încheindu-se procese verbale de lucrări ascunse.După încheierea probelor şi a
recepţiei la terminarea lucrărilor constructorul va încheia un proces verbal de predare către
beneficiar.
INSTRUCTIUNI DE MONTAJ
Lucrările de instalaţii HVAC se vor executa conf. Normativului I-5 şi I-13 şi a normativelor
în vigoare conexe.Cu acordulul proiectantului, se pot utiliza şi alte materiale, cu calităţi cel
puţin egale sau superioare celor indicate în proiect (ţevi, fitinguri, etc). Materiale şi
echipamentele utilizate la execuţia instalaţiilor vor avea “Agrement tehnic” eliberat de
Comisia de Agrement Tehnic în Construcţii – MLPAT. La livrare, acestea vor fi însoţite de
“Certificat de calitate” eliberat de producător. Toate materialele vor îndeplini condiţii de
calitate conform ISO 9000.
MASURI PREVENIRE A SITUATIILOR DE URGENTA

Se va avea în vedere ca în timpul montarii instalatiilor sa se mentina o curatenie deosebita
a spatiului de lucru, eventualele resturi de materiale combustibile vor fi imediat îndepartate
pentru a preveni izbucnirea unor incendii.
Personalul care efectueaza montajul are obliga¡ia sa predea locul de munca curat, inclusiv
spatiile folosite pe parcursul lucrarilor pentru depozitarea diferitelor materiale.
Executantul are obligatia sa asigure securitatea spatiului de lucru împotriva incendiilor si sa
doteze locurile de munca cu mijloace de stins incendiul corespunzatoare normativelor în
vigoare.
Personalul de executie va fi instruit privind normele de paza contra incendiilor si masurile
ce trebuie luate în cazul izbucnirii unui incendiu.
La efectuarea probelor si receptionarea lucrarilor beneficiarul trebuie sa verifice daca toate
masurile de protectia muncii si de prevenire si stingerea incendiilor sunt în stare de
functionare.
La sudarea oxiacetilenica generatoarele de acetilena transportabile se vor instala in aer
liber, in afara incaperii in care se sudeaza, ferite de razele solare sau surse de foc deschise.
Arzatoarele de sudura se vor controla inainte de inceperea si terminarea lucrului pentru ca
robinetele de oxigen si de acetilena sa se inchida perfect.
La terminarea lucrului conducatorul compartimentului de lucru va verifica:
-oprirea tuturor masinilor si utilajelor
-curatarea locului de munca
-evacuarea deseurilor
-scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile racordate cu cabluri
flexibile
Periodic si dupa terminarea lucrului se va cerceta cu atentie daca nu s-au creat focare de
incendiu.
Personalul muncitor trebuie sa fie informat asupra riscurilor in caz de incendiu la locul de
munca, sa cunoasca si sa respecte normele specifice de prevenire si stingerea incendiilor.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Pe parcursul executiei lucrarilor de montaj intreprinderea executanta are responsabilitatea

asigurarii tuturor masurilor de protectie contra incendiilor:
instructajul tuturor muncitorilor din santier
formarea unei echipe de pompieri civili cu instructajul executat conform normelor
echiparea santierului cu mijloace de stingere a incendiului
asigurarea unui post telefonic pentru anuntarea pompierilor militari in caz de incendiu
se va studia cu atentie inainte de incepere executiei. Orice modificare se va face cu acordul
scris al proiectantului.
OBIECTUL 6- DRUMURI SI PLATFORME - PARCARI

Va fi conformat conform NP24-2022. Vor fi propuse aproximativ 151 locuri de parcare.
Infrastructura carosabila va fi adaptata pentru fiecare zona, in functie de tipul de autovehicul
care va accesa respectiva zona. Fluxurile de intarea sii iesire vor fi prevazure cu bariere
destinate traficului intens cu timp de deschidere/ inchidere cat se poate de mic. Accesul si
iesirea in parcare se va face prin doua moduri. Pentru utilizatorii cu abonamet prin
intermediul cardului de abonament (RFID) sau prin citirea si recunoasterea numarului de
inmatriculare. Pentru utilizatorii ocazionali prin printarea unui tichet cu cod de pare pe hartie
termica si platirea lui la un terminal de plata prin intermediul cardului bancar sau a
numeralului.
Apele pluviale colectate din zona parcarilor, vor trece printr-un separator de hidrocarburi
inainte sa fie stocate intr-un bazin de retentie sau sa fie deversate in reteaua existenta de
canalizare.
Iluminatul exterior va fi realizat conform proiectului de instalatii si a planului de amenajare
exterioara.
OBIECTUL 7- IMPREJMUIRI SI PORTI

Gardurile frontale vor fi constuite pe aliniament, vor avea soclu opac de maxim 0,60 m
inaltime si grilaj metalic transparent pana la inaltimea totala de maxim 2,00 metri. Acestea
vor putea fi dublate de gard viu. Se interzice inchhiderea sau dublarea grilajelor metalice
cu materiale translucide sau opace, de tip policarbonat, plastic, tabla, sau alte produse
similare. Gardurile laterale si posterioare pot fi transparente (grilaj metalic simplu sau plasa
impletita) sau opace, pana la inaltimea maxima de 2,00 m pe limita de proprietate. Nu sunt
admise panourile de gard cu plasa bordurata pentru imprejmuirea imobilelor din zone
construite protejate precum si opacizarea gardurilor existente cu mesh-uri sau panouri de
orice forma si culoare.
NOTE FINALE:
Documentatia tehnica depusa la faza de autorizare trebuie sa contina atat in partea scrisa
cat si in plansele desenate specificatii cromatice precise ( codul RAL) pentru fatada,
tamplariile exterioare, sistemul de acoperire si scurgere a apei pluviale, parapeti si
imprejmuire. Fatadele trebuie redactate cromatic continad referiri la materialitate si textura.
Plansele de arhitectura cor contine obligatoriu un tebel insotit de o schema grafica cu
suprafetele care genereaza POT si CUT, pentru fiecare nivel in parte. La dosarul de
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
autorizare, arhitectul va atasa un stic USB/CD cu toate plansele de arhitectura salvate in

format PDF ( direct din softul CAD, nu planse scanate).
3.3. Costurile estimative ale investiţiei:
- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în considerare a
costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru investiţii similare
corelativ cu caracteristicile tehnice şi parametrii specifici obiectivului de investiţii;
Costurile estima au fost calculate luand in considerare costul pe mp a unor investii
similare pentru Arhitectura, Rezistenta si Instalatii si separat pentru dotarile si
echipamentele medicale. Astfel s-a ajuns la o suma totala de 740.755.730,00 lei fara TVA
din care C+M este 326.942.679,40 lei fata TVA.
- costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a investiţiei
publice.
Costurile estimative de operare sunt detaliate in analiza cost beneficiu.
3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor,
după caz:
- studiu topografic;
Realizat, atasat documentatiei.
- studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului;
- studiu hidrologic, hidrogeologic;
- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată pentru
creşterea performanţei energetice;
- studiu de trafic şi studiu de circulaţie;
In certificatul de urbanism nu a fost cerut. Conform descrierii acceselor de la vecinatati,
solutia de acces in incinta nu se modifica.
- raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de
investiţii ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică;
Nu este cazul.
- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii verzi
şi peisajere;
• Nu este cazul.
- studiu privind valoarea resursei culturale;
Nu este cazul.
- studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei.
Conform cu cerintele din certificatul de urbanism nr. 560/21338 din 01.07.2022 emis de
Primaria Generala a Municipiului Bucuresti.
3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Proiect: EXTINDEREA ARIPILOR A1, A4 A SPITALULUI UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI CU REGIM DE INALTIME .... ............. .. Sth+P+3E/ Sth+P+6E, AMENAJARE PARCARI
EXTERIOARE
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Proiect: EXTINDEREA ARIPILOR A1, A4 A SPITALULUI UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI CU REGIM DE INALTIME .... ............. .. Sth+P+3E/ Sth+P+6E, AMENAJARE PARCARI
EXTERIOARE
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico- economic(e) propus(e)

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi
prezentarea scenariului de referinţă
Calitatea serviciilor medicale reprezinta un deziderat tot mai important in domeniul
sanatatii deoarece are impact asupra tratarii pacientilor si gradului de informare a acestora,
concomitent cu progresele tehnologice si terapeutice. Calitatea serviciilor medicale are
numeroase dimensiuni , dintre care cele mai importante sunt reprezentate de eficienta,
eficacitate, continuitatea ingrijirilor acordate, siguranta pacientului , competenta echipei
medicale implicate in actul terapeutic si /sau in preventie, satifactia pacientului si a
personalului medical . Asadar , prin realizarea noii constructii se doreste imbunatatirea
calitatii serviciilor medicale oferite
Cadru de analiza.
Prezentarea cadrului de analiza
Pentru Analiza financiară au fost adoptate următoarele ipoteze de bază:
• Perioadă de referinţă din anul 2026 până în anul 2051, adica 25 ani.
• Scenarii de evaluare:
Scenariu de referinţă / de bază (menţinere situaţia existentă “do nothing”);
Opţiunea preferată de investitie;
• Fluxuri de creştere/ marginale pentru costuri şi beneficii (cu – fără investitie).
• Analiza va fi efectuată cu preţuri fixe, constante, din 2022, tinand cont si de OUG
114/2018;
• Actualizare: an 2022.
Rată financiară de actualizare de 4% pe an.
Rata economica de actualizare de 5% pe an.
• Costurile de investiţie includ cheltuielile diverse si neprevazute.
• Costurile de întreţinere şi de operare includ cheltuielile de rutină cât şi cheltuielile de
întreţinere majoră şi de operare anuală.
Perioada de referinţă (ani) recomandat pentru perioada 2014-2020, pentru investitiile în
infrastructura de educaţie şi sănătate este de 15 de ani, conform ”Guide to Cost-Benefit
Analysis of Investment Projects, Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014-2020”.
Scenariul de referință este reprezentat de varianta ”fără investiție”.
Indicatorii de performanţă financiară a proiectului
Indicatorii utilizaţi pentru analiza financiară sunt:
- Valoarea Actualizată Netă Financiară a proiectului;
- Rata Internă de Rentabilitate Financiară a proiectului;
- Raportul Beneficiu - Cost;
- Fuxul de Numerar Cumulat;
- Sustenabilitatea financiară.
Durata de viata si valoarea reziduala
Conform HG 2139/2004 de aprobare a Catalogului privind clasificarea mijloacelor fixe
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
utilizate în economie şi duratele normale de funcţionare ale acestora, care corespund cu

duratele de amortizare în ani, aferente regimului de amortizare liniar, Publicat in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 46 din 13/01/2005, intrat în vigoare in 13/01/2005, durata de viaţă
a construcţiilor pentru învăţământ, ştiinţă, cultură şi artă, ocrotirea sănătăţii, asistenţă
socială, cultură fizică şi agrement este de 40-60 de ani. Astfel, considerând o durată de
viaţă maximă de 60 de ani, rezultă ca la finalul perioadei de referinţă de 15 ani, valoarea
reziduală este 75% din valoarea investiţiei.
Conform recomandărilor Ghidului ACB, au fost analizate condițiile socio-economice,
relevante pentru proiect. Principalele caracteristici, care evidențiază diverse aspecte
importante pentru proiect la nivel local, au fost analizate și prezentate pe baza datelor
provenite de la Institutul Național de Statistică (INS) și Comisia Națională de Strategii și
Prognoză (CNSP).
Au fost analizati la nivel regional (București-Ilfov), următorii indicatori:
Produsul Intern Brut (PIB);
Structura pieței forței de muncă și tendința șomajului;
Veniturile populației;
Cheltuielile în domeniul sanitar;
Analiza demografică;
PRODSUSUL
INTERN BRUT -
MIL. LEI 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017* 2018*
528.24 559.24 593.74 668.59
PIB National 7 5 3 635.459 0 712.588 765.135 857.896 940.477
120.46 133.58 141.24 161.80
PIB Bucuresti-Ilfov 8 4 4 154.408 1 178.667 187.070 198.481 204.435
% 22,8% 23,9% 23,8% 24,3% 24,2% 25,1% 24,4% 23,1% 21,7%
Populatie
Bucuresti Ilfov - mii
persoane 2.024,6 2.014,7 2.280,7 2.282,9 2.284,0 2.286,4 2.287,7 2.294,4 2.307,3
PIB/locuitor
Buc.-Ilfov 67.636, 78.143, 81.772, 86.506, 88.603,
(lei/loc.) 59.502 66.305 61.930 7 70.841 3 0 7 5
Produsul Intern Brut (PIB)
Produsul Intern Brut (PIB) București a fost într-o permanentă creștere în termeni
nominali, de la 120,4 mil. lei în 2010 la 204,4 mil. lei în 2018. Ponderea PIB București în
PIB național a depășit 20% în tot intervalul de analiză 2010-2018. Începând cu anul 2016,
ponderea este în scădere datorită faptului că celelalte regiuni ale României au început să
recupereze decalajul de creștere economică. Cu toate acestea, regiunea București-Ilfov
rămâne principalul motor economic al țării.
Cea mai mare creștere însă se înregistrează raportat la populație, respectiv cu aproape
49%, valoarea PIB-ului pe locuitor ajungând la cca. 19.000 euro/loc. în 2018.
Sursa: Institutul Național de Statistică (INS), Comisia Națională de Strategie și Prognoză
(CNSP)
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
*Pentru anii 2017 și 2018, pentru regiunea București-Ilfov, au fost folosite prognozele CNSP
de creștere procentuală a PIB
Evoluția Produsului Intern Brut (Mil. Lei)

1,000,000
900,000
800,000
700,000
600,000
500,000
400,000
300,000
200,000
100,000
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
PIB România PIB București-Ilfov
Prognozele de PIB la nivel național sunt favorabile conform Comisiei Naționale de Strategie
și Prognoză (CNSP). Acesta va înregistra o creștere de 5,5%-5,7% în 2019 și 2020,
respectiv 5% în 2021 și 2022. În ceea ce privește regiunea București-Ilfov, se estimează o
creștere anuală a PIB pentru 2019 și 2020, în timp ce pentru perioada 2021-2022 creșterea
va fi de 4,4%, respectiv 4,2%.
Evoluția PIB la nivel național și în special la nivelul regiunii București-Ilfov este foarte
importantă deoarece arată cadrul macroeconomic. Astfel, o creștere a PIB indică
dezvoltarea generală a regiunii și deci existența unui cadru favorabil de asigurare parțială
sau totală a resurselor financiare necesare acoperirii costului proiectului. Mai indică în
același timp creșterea economică în zonă care are impact asupra veniturilor populației.
PIB în București s-a aflat în creștere continuă în perioada 2010-2018, arătând expansiunea
orașului în această decadă și posibilitatea demarării de proiecte complexe De asemenea,
conform datelor de la Comisia Națională de Strategii și Prognoză, trendul va fi pozitiv și în
perioada viitoare, respectiv în perioada în care are loc construcția efectivă a spitalului.
Graficul de mai jos indică creșterea PIB la nivelul regiunii București-Ilfov. În proiecții s-a
utilizat o rata medie anuală de creștere cuprinsa între 2,5% și 4,5%. Rata de creștere este
mai mare în prima parte a intervalului de analiză, urmând ca în a doua parte ritmul să se
stabilizeze și creșterea să fie una mai ponderată. În anul 2044 (anul 5 de proiecții), produsul
intern brut se va apropia de valoarea 250 milioane lei în prețuri curente.
PIB per capitala va avea de asemenea o evoluție pozitivă, de la 109 mii lei/capita în anul
2020 la aproape 300 mii lei/locuitor în anul 2044. În prognozele de populație s-a folosit ca
sursă Institutul Național de Statistică, care pe termen lung previzionează o scădere a
populației Bucureștiului, dar o creștere a celei din județul Ilfov. Per total regiune, se
estimează ca populația să atingă 2,2 milioane locuitori în anul 2044. Din punct de vedere
al indicatorului PIB per capitala rezultă că realizarea „Extindere aripile A1-A4 cu
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
regim de inaltime variabila” este oportună și sustenabilă deoarece se va efectua în

contextul unei creșteri economice regionale pe termen lung.
Structura pieței forței de muncă și tendința șomajului

În regiunea București-Ilfov, conform datelor Institutului Național de Statistică, piața forței de
muncă este în creștere în ultima perioadă de timp, conform datelor din tabelul de mai jos.
ACTIVITĂȚI 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
TOTAL 1.017.779 1.019.027 1.034.510 1.068.326 1.145.024 1.166.768 1.193.691

AGRICULTURĂ,
SILVICULTURĂ ȘI 4.341 4.832 5.026 4.999 5.040 5.081 5.179
PESCUIT
INDUSTRIE 142.487 139.475 145.263 150.868 154.703 155.718 158.739
CONSTRUCȚII 94.656 92.155 91.842 91.669 97.064 96.364 96.459
SERVICII 776.295 782.565 792.379 820.790 888.217 909.605 933.314
Sursa: Institutul Național de Statistică
Numărul total de salariați a crescut de la 1.017.779 persoane în 2012 la 1.193.691
persoane în 2018, ceea ce înseamnă o creștere de 17,3%. Cel mai mare număr de salariați
se află în domeniul serviciilor, care înregistrează o creștere de peste 20% pentru intervalul
de timp analizat. În general, toate sectoarele economice au cunoscut o evoluție pozitivă a
numărului de angajați. Creșterea din sectorul industrial este pusă pe seama trendului pozitiv
al industriei ușoare, dominată de sectorul întreprinderilor mici și mijlocii.
PONDEREA NR. ANGAJAȚI ÎN TOTAL BUCUREȘTI-ILFOV
1% 13%
8%
78%
AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT INDUSTRIE CONSTRUCTII SERVICII
Ponderea angajaților din sectorul serviciilor în total angajare a regiunii a fost de 78% în
2018, în creștere ușoară de la 76,2% în 2002.
Un alt indicator important în evidențierea contextului socio-economic în care se
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
implementează proiectul îl reprezintă situația șomajului la nivelul regiunii București-Ilfov. În

tabelul de mai jos sunt prezentate datele privind șomajul în rândul bărbaților și femeilor la
nivelul perioadei 2012-2018.
Categorii de șomeri 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Total 25.069 25.261 24.296 23.021 20.581 19.482 17.009

Feminim 13.464 13.292 12.610 12.287 10.952 10.020 9.181
Masculin 11.605 11.969 11.686 10.734 9.629 9.462 7.828
Se observă o scădere a numărului de șomeri la nivelul regiunii, indiferent de gen. Scăderea
este de la 25.069 persoane în 2012 la 17.009 persoane în 2018, respectiv o scădere cu
32,1%.
Se constată de asemenea o scădere anuală a ratei șomajului, atât la nivel național, cât și
la nivelul regiunii București-Ilfov. Se observă că rata regiunii este mult sub media națională,
înregistrând niveluri foarte reduse în ultimii ani. Începând cu anul 2014, rata șomajului
scade sub valoarea de 2%, pe un trend descendent, atingând o valoare extrem de redusă
în anul 2017, respectiv 1,4%.
Evoluția ratei șomajului (%)

10.0
7.0
5.0 5.2 5.4 5.7 5.4 5.0 4.8 4.0
2.4 2.0 2.0 2.0 1.9 1.8 1.5 1.4
0.0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Total național (%) București-Ilfov (%)

De regulă, existența șomerilor crează o disponibilitate de forță de muncă necesară susținerii
proiectelor de investiții, iar trendul descrescător al numărului șomerilor din regiunea
București-Ilfov conduce la concluzia că majoritatea populației este activă și va putea susține
cheltuielile de investiții (prin taxe și imozite) care vor conduce la creșterea calității serviciilor
medicale care vor fi oferite de Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti
Număr șomeri și rata șomajului

30 25 25 24 23 21 19
20 17
10
0 2.0 2.0 1.9 1.8 1.5 1.4 1.3
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Număr șomeri (mii persoane) Rata șomajului (%)

Veniturile populației
Veniturile gospodăriilor au fost în creștere anuală conform datelor INS, de la 3.113 lei în
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
2012 la 4.798 lei în 2017. Cea mai mare creștere se înregistrează pentru salariați, care au
un venit lunar de 5.958 lei/gospodărie în 2017. La nivelul anului 2018, veniturile populației
au fost în creștere atingând valoarea de 7.081 lei/lună/gospodărie. În ceea ce privește
cheltuielile de sănătate, gospodăriile alocă în medie 62,31 lei/lună/gospodărie, nivelul mic
explicându-se prin faptul că marea majoritate a populației este asigurată în sistemul public
și ca atare au cotizat (cazul salariaților, liber profesioniștilor, alte categorii) sau au cotizat în
timpul muncii (pensionarii).
LEI/GOSPODĂRIE/LUNĂ
Categorii An 2012 An 2013 An 2014 An 2015 An 2016 An 2017
Total 3.113 3.327 3.420 3.672 4.136 4.798
Salariați 3.860 4.265 4.290 4.491 5.046 5.958
Lucrători pe cont propriu 2.191 2.238 2.987 2.730 4.864 3.365
Șomeri 2.383 1.770 2.358 2.057 3.024 2.686
Pensionari 2.249 2.351 2.436 2.689 2.795 3.303
Cele mai ridicate venituri se înregistrează pentgru categoriile salariați și lucrători pe cont
propriu. În contextul creșterii economice prognozate pentru următorul interval de timp, este
de așteptat ca și aceste câștiguri să cunoască un trend ascendent.
Castig salarial net

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
(lei/pers/lună)
Total național 1.507 1.579 1.697 1.859 2.046 2.338 2.642
București-Ilfov 2.187 2.265 2.400 2.645 2.856 3.186 3.559
Câștigul salarial net s-a aflat pe un trend ascendent, atât la nivel național, cât și la nivelul
regiunii București-Ilfov, unde salariul mediu net a fost de 1.507 lei/lună/persoană în 2012,
ajungând la 2.642 1.507 lei/lună/persoană în 2018. Aceasata reprezintă o creștere de
62,7% pentru acest interval de timp, dovedind contextul economic favorabil.
Evoluția salariului net lunar (%)

180%
160% 163%
140% 146%
131%
120% 121%
104% 110%
100% 100%
80%
60%
40%
20%
0%
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Dacă tendința de creștere a salariului mediu în București, manifestată în cadrul ultimei
perioade de timp analizate, s-ar mențime, aceasta ar permite un anumit grad de
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
suportabilitate din partea populației, ceea ce ar crea premisele ca pe termen lung o parte a
serviciilor medicale să poată fi plătite în mod direct de către consumatori.
Conform Comisiei Naționale de Strategii și Prognoze, acest lucru va avea loc în perioada
următoare, salariul mediu net urmând să ajungă la aproximativ 5.200 lei/lună/angajat în
anul 2022.
PROIECȚIE SALARIU NET
2019 2020 2021 2022
(LEI/PERS/LUNĂ)
București-Ilfov 4.173 4.497 4.837 5.193
Sursa: Comisia Națională de Strategii și Prognoză
Cheltuielile în domeniul sanitar
Analiza pentru acest subcapitol a folosit ca sursă de date EUROSTAT și include intervalul
de timp 2011-2017, pentru care sunt disponibile date. Opiniile formulate de specialiștii din
domeniu, precum și analizele realizate indică faptul că sectorul medical are probleme
cronice de subfinanțare. Aceasta deși în ultimii ani au avut loc alocări în creștere de la buget
pentru aceste cheltuieli. Cheltuielile în domeniul medical au atins valoarea de 9,6 Mil. EUR
în anul 2017, în creștere evidentă comparativ cu anii precedenți, fapt posibil și în contextul
dezvoltării economice generale care a condus la un produs intern brut superior de la an la
an.
Cheltuielile pentru spitale au fost și ele în creștere, depășind pentru prima dată valoarea de
4,2 milioane euro. Acestea sunt insuficiente având în vedere că reprezintă sub 2% din PIB-
ul național.
Cheltuieli în domeniul medical (Mil. EUR)

12,000.00
9,671.85
10,000.00
8,509.07
7,568.11 7,922.96
8,000.00 7,467.03
6,199.11 6,281.85
6,000.00
4,271.85
4,000.00 3,025.65 3,397.76
2,716.61 2,882.08
2,207.47 2,366.40
2,000.00
0.00
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Toți furnizorii de servicii medicale Spitale
Sursa: EUROSTAT
Cele mai mari cheltuieli sunt alocate spitalelor generale (74%), urmate de spitalele
specializate (22%).
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
PONDERE CHELTUEILI PE TIPURI DE SPITALE (%)
22%
4%
74%
Spitale generale Spitale boli mintale Spitale specializate
Sursa: EUROSTAT
În ceea ce privește schemele de finanțare, se remarcă o creștere a fondurilor până la
valoarea de 9,6 miliarde euro în anul 2017. Cea mai mare pondere o dețin contribuțiile
obligatorii sub forma contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate (CASS) în valoare de
6,1 miliarde euro în 2017 sau 63% din total.
SCHEME DE
FINANȚARE - MIL. 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
EURO
Total scheme de
finanțare 6.199,11 6.281,85 7.467,03 7.568,11 7.922,96 8.509,07 9.671,85
Contribuții obligatorii
CASS 4.056,67 4.205,27 4.959,25 4.978,70 5.111,83 5.550,77 6.109,23
1.069,8 1.114,2 1.497,8
Scheme de stat 608,41 626,87 965,00 999,83 3 1 8
Sursa: EUROSTAT
Ponderea CASS în total scheme de finanțare s-a aflat într-o ușoară scădere în 2017
comparativ cu 2011, când aceasta era de 65,4%. Cea mai mare valoare s-a înregistrat în
anul 2012 de aproape 67%.
Schemele voluntare de plată a serviciilor medicale sunt încă în stadiu foarte incipient
comparativ cu volumul total al cheltuielilor alocate pentru acest sector, chiar dacă trendul
este unul crescător. În anul 2011, volumul total al acestor scheme a fost de 29,12 milioane
euro, în timp ce în anul 2017 a atins valoarea de 83,16 milioane euro (aproape de patru ori
mai mult). Totuși aceste sume nu pot face față nevoilor reale de finanțare ale sistemului
medical din România, contribuțiile obligatorii rămânând pe termen lung cea mai sustenabilă
schemă.
Scheme voluntare de finanțare (mil. EUR)
100.00
78.03 83.16
50.00 52.22 55.15

40.8 36.22
29.12
0.00
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Sursa: EUROSTAT
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Analiza demografică
Evoluția numărului populației Regiunii București-Ilfov
Regiunea Bucureşti-lfov este cea mai dens populată regiune a României, având o populaţie
de peste 2.000.000 locuitori (cu o densitate de aproximativ 1200 locuitori/kmp). După 1992,
numărul populației Regiunii a scăzut ușor pentru ca după 2002 să cunoască un proces
semnificativ de creștere prin suburbanizare (terenuri mai ieftine, condiții de mediu mai bune
în județul Ilfov, mobilitate ridicată) (creștere demografică cu 83152 persoane, + 3,3%).
2580000 Evoluția populației Regiunii București-Ilfov

2560000 2551740
2540000
2520000
2500000
2468588
2480000
2460000
2440000
2420000
2400000
2380000
2360000
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Sursa: INS, baza de date Tempo online
În perioada 2012-2018 populația rezidentă a municipiului București a scăzut cu 53216
locuitori (-2,8%), menținându-se trendul de scădere, în timp ce populația județului Ilfov a
crescut cu 20% (79808 persoane), astfel încât la nivelul regiunii București-Ilfov s-a
înregistrat creștere demografică cu 1,2% (26592 persoane).
Evoluția recentă a populației rezidente a mun. București, a județului Ilfov și a
regiunii București-Ilfov
2500000 2280797 2307389
2000000 1881180 1827964
1500000
1000000
399617 479425
500000
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Regiunea București -Ilfov mun. București jud. Ilfov

Mișcarea naturală
Evoluția mișcării naturale a populației Municipiului București arată scăderea numărului
născuților vii și creșterea numărului de decese, cu observația că deficitul demografic s-a
redus după 2008. Sporul natural s-a menținut negativ în perioada analizată, media între
2011-2018 fiind de -2072 persoane/an (mai multe persoane decedate decât nașteri).
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Evoluția mișcării naturale a populației Regiunii București-Ilfov

35000
30000
25000
20000 Deficit demografic
15000
10000
5000
0
2003
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
-5000
-10000
-15000
Decedați Născuți vii Spor natural

Mișcarea migratorie
În perioada analizată, 1991-2018, sporul migrator s-a menținut pozitiv, cu tendință recentă
de creștere care corespunde intensificării fenomenului de suburbanizare și de imigrare
(stabilire pentru muncă, respectiv lucrători permanenţi, detaşaţi, înalt calificaţi, sezoneri). În
anul 2018 în Regiunea București-Ilfov erau stablițe 18812 persoane, reprezentând 10% din
numărul total al imigranților din România. După anul 2014 sporul migrator a fost pozitiv, în
anul 2018 înregistrându-se cu 34017 mai multe persoane stabilite decât plecate.
Diferit de situația demografică a Regiunii București-Ilfov, populația Municipiului București
este caracterizată de spor migrator negativ, mai multe plecări decât stabiliri, cu excepția
ultimilor 2 ani când s-a înregistrat spor migrator pozitiv explicat de valul recent de imigranți.
120000 Evoluția mișcării migratorii a populației regiunii București-Ilfov

100000
80000
60000
40000
20000
0
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
-20000
Stabiliri Plecări Spor migrator
Structura pe grupe de vârste

Structura pe grupe de vârstă a populației Regiunii București-Ilfov arată o pondere de 14,2%
a populației tinere (0-14 ani) și o pondere în creștere a persoanelor în vârstă, peste 65 ani,
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
16,4 % în anul 2018.
Structura pe grupe de vârste a populației Regiunii București-Ilfov

în anul 2018
14.2%
16.4%
0-14 ani
15-64 ani
69.3%

La nivelul Regiunii, structura pe grupe de vârste a populației s-a modificat în perioada
analizată (1992-2018) în sensul creșterii ponderii populației cu vârsta peste 65 ani de la
11 la 16% și scăderii ponderii tinerilor cu vârsta 0-14 ani în total populație de la 22 la
14%, scădere care se explică prin reducerea ratei natalității și prin creșterea speranței de
viață. Situația era ușor diferită la nivelul municipiului București unde ponderea vârstnicilor
era în anul 2018 de 17% și cea a tinerilor de 13%.
Structura pe grupe de vârstă de la nivelul regiunii este similară celei de la nivel național în
2018, ponderea vârstnicilor fiind de 16% iar a tinerilor de 14,6%.
Comparativ cu alte regiuni din România, populația Regiunii București-Ilfov este printre
cele mai tinere, iar cele mai vârstnice sunt județele învecinate Regiunii București-Ilfov,
Sud-Muntenia şi Sud-Vest-Oltenia cu peste 18% din total (Sursa: INS, Baza de date
Tempo online).
Îmbătrânirea demografică
Îmbătrânirea demografică se referă la modificarea structurii populaţiei pe vârste în
favoarea persoanelor cu vârste peste 65 de ani – “vârsta a treia”) ca pondere în populaţia
totală, în detrimentul vârstelor tinere, ca tendinţă de lungă durată. O populație este
considerată în proces de îmbătrânire când populația cu vârsta peste 65 ani și peste atinge
pragul de 5% din efectivul populației și se încheie când ajunge la peste 20%.
Îmbătrânirea populației este o tendință pe termen lung care a început cu câteva decenii în
urmă în Europa. Această tendință este vizibilă la nivelul transformărilor structurii de vârstă
a populației și se reflectă într-o pondere în creștere a persoanelor în vârstă, căreia i se
asociază o pondere în scădere a tinerilor și a persoanelor în vârstă de muncă, raportate la
populația totală.
Dacă numărul populației Regiunii București-Ilfov a crescut cu 3,4% în intervalul 1992-
2018, populația cu vârsta peste 65 ani a crescut cu 52,1%. Analiza pe grupe de vârstă a
persoanelor cu vârsta peste 65 ani este relevantă pentru evaluarea necesarului de servicii
de sănătate la nivel teritorial. Modificarea cea mai importantă este tranziția către o
populație mult mai îmbătrânită, odată ce generațiile pletorice născute în perioada
politicilor demografice ajung la vârsta pensionării.
Spectaculoasă este multiplicarea de aproape 3 ori a numărului persoanelor cu vârsta
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
peste 85 ani, cu aproape 270% explicată de creșterea speranței de viață de la 71,1 ani în
1992 la 77,84 ani în 2018.
Evoluția populației vârstnice în Regiunea București-Ilfov între 1992-2018
peste 65 ani 52%

85 ani si peste 269%
80-84 ani 73%
75-79 ani 30%
70-74 ani 37%
65-69 ani 37%
Total 3%
0% 50% 100% 150% 200% 250% 300%

Un aspect important legat de îmbătrânirea populației este îmbătrânirea progresivă a
populației mai vârstnice, în sensul creșterii într-un ritm mai rapid a acestui segment de
vârstă comparativ cu orice alt segment de vârstă al populației. La nivel European spre
exemplu este estimat să crească de peste două ori ponderea persoanelor în vârstă de 80
de ani în perioada 2017-2080, de la 5,5 % la 12,7 %
(https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=Population_structure_and_ageing/ro).
Printre efectele îmbătrânirii demografice se numără creşterea costurilor cu serviciile
sociale, medicale etc., persoanele în vârstă având o predispoziție mai mare spre
îmbolnăvire. Persoanele în vârstă sunt caracterizate de polipatologie (mai multe afecțiuni
cronice în același timp) și frecvenţa ridicată a îmbolnăvirilor. La persoanele vârstnice
predomină pe lângă afecţiunile cardio-vasculare, bolile reumatismale, cele ale aparatului
respirator, digestiv şi urinar. La vârstele de peste 80 ani, bolile au caracter cronic, de
lungă durată, care necesită un consum mare de asistenţă medicală (consultaţii,
tratamente medicamentoase, spitalizări repetate şi de durată) şi asistenţă medico-socială
şi sunt mult mai frecvente1.
Procesul de îmbătrânire demografică trebuie luat în calculele decizionale de
organizare și planificare a infrastructurii de sănătate pentru dezvoltarea și
modernizarea unor unități spitalicești și de ocrotire speciale, pentru formarea și
perfecționarea personalului, pentru cercetare.
Speranța de viață la naștere
Speranţa de viaţă sau durata medie a vieţii arată numărul mediu de ani pe care îi are de
trăit o persoană, dacă ar trăi tot restul vieţii în condiţiile mortalităţii pe vârste din perioada
de referinţă. Speranţa de viaţă a fiecărei persoane se schimbă pe măsură ce persoana
îmbătrâneşte sau tendinţele mortalităţii se schimbă. 2
1Conform studiului “Îmbătrânirea populaţiei în context european şi în România”, Consiliul Național al Persoanelor
Vârstnice, 2016.
2 Conform Institutului Național de Statistică, Speranța de viață sănătoasă, 2016.

J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
La nivel teritorial, speranţa de viaţă la naştere a crescut în toate judeţele. În anul 2018
speranţa de viaţă s-a situat între 73,79 ani (Satu Mare) şi 80,07 ani (județul Vâlcea) iar
Municipiul București (78,17 ani) (Sursa: INS, Baza de date Tempo online). Comparativ cu
valorile înregistrate în anul 1990 la nivelul judeţelor, în anul 2018 speranţa de viaţă la
naştere a crescut cel mai mult, cu peste 7 ani, atât la bărbaţi cât şi la femei în judeţele
Vâlcea, Municipiul Bucureşti, Cluj, Constanța, Bihor și Caraș-Severin.
La nivelul regiunilor de dezvoltare, cea mai ridicată speranță de viață la naștere s-a
înregistrat în anul 2018 în Regiunea București-Ilfov (77,84 ani), fiind urmată de regiunea
Centru (76,39 ani) iar cea mai scăzută speranţă de viaţă a fost înregistrată în regiunile Sud-
Est (75,2 ani) şi Sud Muntenia (75,38 ani).
Evoluția comparativă a speranței de viață la naștere 78.17
80
77.84
70.4 75.88
70 70.11
69.56
60
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
România Regiunea București-Ilfov Municipiul Bucuresti

Speranţa de viaţă la naştere reprezintă un indicator demografic ce caracterizează nivelul
de dezvoltare economică şi socială atins de o regiune, ţară. Valoarea indicatorului este
rezultatul cumulat al factorilor economici şi sociali, al celor care influenţează starea de
sănătate a populaţiei etc. O îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă şi mai ales a nivelului
serviciilor medicale ar duce implicit la o creştere a duratei medii a vieţii.
În orizontul anului 2060, populația Regiunii Ilfov va scădea de la 2.286.524 persoane (anul
2015) la 2.038,951, scădere explicată de reducerea semnificativă a populației Municipiului
București de la 1848912 la 1384622 persoane în anul 2060 (-464290 persoane).
Reducerea numărului populației Mun. București este compensată de creșterea
demografică prognozată pentru județul Ilfov, de la 437612 la 654329 persoane (cu 216717
persoane, creștere cu 50% în 2060 față de 2015).
Prognoza populației Regiunii București-Ilfov în orizontul anului 2060, varianta medie
de prognoză
2342783 2368245 2295272
2500000 2286524 2192979
2038951
2000000 1848912 1838680 1771419
1647515
1524920
1384622
1500000
1000000 647757 668059 654329
504103 596826
437612
500000
0
2015 2020 2030 2040 2050 2060
Sursa: INS, Proiectarea populaţiei României în profil teritorial, la orizontul anului 2060, 2017
În orizontul anului 2060, structura pe grupe de vârstă se va modifica semnificativ. Astfel,
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
populația Regiunii va fi îmbătrânită, cu o pondere a persoanelor cu vârsta peste 65 ani de

mai mult de 1/3, de 2 ori mai mult decât în prezent. De asemenea, ponderea populației cu
vârsta sub 14 ani va fi de doar 10% din total populație, iar a persoanelor în vârstă de
muncă va ajunge la 54,7%, scădere cu 16,3%.
Evoluția structurii pe grupe mari de vârstă a populației Regiunii București-
Ilfov la orizontul anului 2060
65 ani şi
15.0% 35.1%
peste
15-64
71.0% 54.7%
ani
0-14
14.0% 10.1%
ani
0% 20% 40% 60% 80% 100%
2015 2060
Sursa: INS, Proiectarea populaţiei României în profil teritorial, la orizontul anului 2060,
2017
Ipotezele folosite în modelul economico-financiar al analizei cost-beneficiu
Tabloul principalelor variabil e macroeconomice folosite în model sunt prezentate sintetic
în tabelul de mai jos. Proiecția pentru fiecare an de analiză este prezentată în Anexa la
Analiza Cost-Beneficiu. Pe lângă variabilele deja menționate mai sus, tabloul mai
cuprinde următoarele proiecții:
Rata inflației și rata cumulativă a inflației (începând cu anul 2025, estimat ca prim
an de punere în exploatare a spitalului);
Rata de actualizare financiară;
Rata de actualizare economică;
Ponderea cheltuielilor cu sectorul medical în total PIB;
Rata de schimb valutar RON/EUR
Perioada de referinta
Durata de analiza financiara, este de 25 de ani.
Astfel, Calendarul de Implementare a investitiei este:
Anii 2023-2026 – investitie – 3 ani.
Intervalul 2026-2051- operare – 25 ani.
Prezentarea cadrului de analiza
Acesta a fost prezentat în detaliu în cadrul celorlalte capitole.
4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali,

inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiţia
RISCURI (HAZARDELE) NATURALE Sunt manifestări extreme ale unor
fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundațiile, seceta care au o
influenta directă asupra vieții fiecărei persoane, asupra societății și a mediului
înconjurător, în ansamblu.
Conform normativului P 100-1/2013, zona este caracterizată prin valori de vârf
ale accelerației terenului, pentru proiectare ag = 0,30 g și o valoare a perioadei de colț
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Tc=1,6 sec.
Riscurile GEOMORFOLOGICE cuprind o gamă variată de procese, cum sunt
prăbușirile, tasările sau alunecările de teren, avalanșele. - Conform studiului geologic
terenul de amplasament este stabil și nu reprezintă risc natural de tasări, prăbușiri,
alunecări de teren.
Riscurile CLIMATICE cuprind o gamă variată de fenomene și procese
atmosferice care pot genera pierderi de vieți omenești, mari pagube și distrugeri ale
mediului înconjurător. Cele mai întâlnite manifestări tip risc sunt furtunile care definesc
o stare de instabilitate a atmosferei ce se desfășoară sub forma unor perturbații
câteodată foarte violente. Regimul climatic general se caracterizeaza prin eri foarte
calde, cu precipitatii nu prea abuudente ce cad mai ales sub forma de averse si ierni
relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar si de frecvente perioade de
incalzire care provoaca discontinuitati repetate ale stratului de zapada si repetate
cicluri de inghet dezghet.
Riscurile HIDROGRAFICE Sunt procese de scurgere și revărsare a apei din
albiile râurilor în lunci, unde ocupă suprafețe întinse, utilizate de om pentru agricultură,
habitat, căi de comunicație, etc. Producerea inundațiilor este datorată pătrunderii în
albii a unor cantități mari de apă provenită din ploi, din topirea bruscă a zăpezii și a
ghețarilor montani, precum și din pânzele subterane de apă. Despăduririle favorizează
scurgerea rapidă a apei pe versanți și producerea unor inundații puternice. Infiltrațiile
puternice la fundații afectează stabilitatea construcției. In zona studiata nu exista astfel
de riscuri.
Riscurile BIOLOGICE NATURALE: sunt reprezentate de epidemii, invazii ale
insectelor, boli ale plantelor, contaminările infecțioase. Nu e cazul.
Riscul de INCENDIU sunt manifestări periculoase pentru mediu și pentru
activitățile umane și determină distrugeri ale recoltelor, ale unor suprafețe împădurite
și ale unor construcții. Incendiile pot fi declanșate de cauze naturale cum sunt
fulgerele, erupțiile vulcanice, fenomenele de autoaprindere a vegetației și de
activitățile omului (neglijenta folosirii focului, accidente tehnologice, incendieri
intenționate). Cladirea se incadreaza in gradul II de rezistenta la foc cu risc MIC de
incendiu.
Riscurile ANTROPICE: Riscurile antropice sunt fenomene de interacțiune între
om și natură, declanșate sau favorizate de activități umane și care sunt dăunătoare
societății în ansamblu și existenței umane în particular. Aceste fenomene sunt legate
de intervenția omului în natură, cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural în
interes propriu: activități agricole, miniere, industriale, de construcții, de transport,
amenajarea spațiului platformei va fi echipată cu instalație de supraveghere video și
sistem antiefracție, fiind evitate astfel eventuale acțiuni distrugătoare.
Riscurile SOCIALE
Nu exista reiscuri sociale. Crearea unui nou punct administrativ va duce la
micsorarea riscurilor sociale prin marirea capacitatii de comunicare cu persoanele din
sectorul 5 si micsorarea timpului de asteptare.
4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:

- necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz;
Beneficiar: SPITALULUI UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI Page 163 of
211
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
- soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare.

Pe teren sunt toate utilitatile necesare desfasurarii activitatii propuse.
Se vor reloca utilitatile care trec sub cladirea propusa. Aceste utilitati vor vor fi relocate
in subsolul tehnic a cladirii propuse.
In incinta spitalului va fi prevazut un post de transformare propriu in constructie
prefabricata, amplasat la exterior.
Postul de transformare va fi compus din:
➢ Punct conexiune (compartiment celule 20 kV furnizor energie);
➢ Compartiment celule 20 kV abonat;
➢ Compartiment transformatoare (2x2000kVA, 20/0,4 kV) abonat;
Datele electroenergetice si functionale ale postului de transformare propus
sunt:
➢ Putere instalata totala Pi : 2093 kW ;
➢ Putere absorbita totala Pa : 837 kW ;
➢ tensiunea de utilizare Un: 3x400/230 V; 50 Hz;
Datele electroenergetice consumatori din incinta:
Corp bara 1:
Corp bara 2:
Instalatii hidranti interiori
In conformitate cu articolul 4.35 din p118/2-2013 timpul de functionare pentru instalatiile

de stingere cu hidranti interiori este de 60 de minute.
- Tip instalatie :.......................................................................apa - apa;
- Debitul specific minim al unui jet :.......................................qhi = 2.1 l/s;
- Numărul de jeturi in funcţiune simultana:............................2;
- Lungimea minima a jetului compact :...................................lc = 6 m;
- Debitul de calcul al instalaţiei :.............................................qhi =4.2 l/s;
- Timpul de actionare :............................................................60 min;
211
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
- Volum minim rezerva intangibila:........................................ Vhi = 4.2 l/s x 60

min= 15.12 m3
Instalatii hidranti exteriori
Tinand cont de prevederile normativului p118 – partea a ii-a din 2013 articolul 6.1.a,
sunt necesari hidranti exteriori. Conform anexei 7 debitul de calcul al instalatiei este de
25 l/s (constructia este gradul ii de rezistenta la foc si are volumul peste 50000 m 3).
Timpul de functionare al instalatiei conform articolului 6.19.b din p118 – partea a ii-a din
2013 este de trei ore.
- Tip instalatie :................................................................apa - apa;
- Debitul instalatiei :.........................................................qhe = 25 l/sec;
- Timpul de actionare :.....................................................180 min;
- Volum minim rezerva intangibila: ..................................vhe=25l/s x
180min=270m3;
- Hnec = hg + hu + hlfurtun + hlin + hloc
- Hg– inaltimea geodezica...............................................3,0 mca
- Hu– ..............................................................................15,0 mca
- Hlfurtun = a * l * qih2 = 0.00154 * 120 * 52 =...............4.5 mca
- Hlin ..............................................................................10,00 mca
- Hloc ..............................................................................6,50 mca
- Hnec............................................................................. 39 mca
Instalatii de stingere cu sprinklere

Corespunzător prevederilor art. 8.1 din sr 12845 – partea a ii-a din 2013, timpul de
functionare al instalatiei este de 60 de minute. Conform tabelului 7.4 din p118 – partea
a ii-a din 2013 aria maxima acoperita de un sprinkler este de 12 m 2. Conform tabelului
7.10 din p118 – partea a ii-a din 2013 aria de declansare este de 216m2 si densitatea
minima de stropire este de 5mm/min.
- Tipul instalatiei……………………………………………….apa-apa
- Intensitatea de stingere……………………………………..i= 5 mm/min =
0.08 l/sm2
- Aria de declansare simultana (aria protejata)……………..as = 216 m 2
- Aria protejata de un sprinkler………………………………. Ap = 12.5 m2
- Debitul specific al sprinklerului (k = 80)………………........q = 1.33 l/s
- Nr.spk. In functiune simultana conform amplasarii..............n = 45 buc
- Timpul teoretic de actionare a instalatiei de sprinklere……t = 60 min.
- Presiunea apei la capul de sprinkler…………………………p = 0.7 bar.
- Qspk…………………………..................................................60 l/s.
211
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Debitul real al instalatiei dupa efectuarea calcului hidraulic.

- Intensitatea reala de stingere………………………i = q / ap = 1.33/12.5=
0.1 l/s.m2
- Temperatura de declansare a sprinklerului………………………t = 68°c
hnec = hg + hu + hlin + hloc....................................................(mca)
- Hnec.......................................................................................46.5 mca
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:

a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse;
Strategia este bazată pe date și dovezi din domeniul sănătății despre populația
regiunilor europene. Strategia prezintă imperative pentru acțiuni sociale și economice,
arătând că sănătatea și starea de bine sunt esențiale pentru dezvoltarea socio-
economică. Consideră sănătatea ca pe un drept al omului, o resursă socială și o
achiziție. De o populație sănătoasă beneficiază toate sectoarele economice și întreaga
societate. O sănătate bună este esențială pentru dezvoltarea socio-economică și o
grijă pentru viața fiecărei persoane, a familiilor și comunităților. O sănătate precară
face să se piardă potențialul oamenilor, cauzează stare negative sau chiar
incapacitate de muncă și face să se piardă resurse din numeroase sectoare de
activitate. Un acces facil la educație, munca plătită decent, condițiile bune de locuit
sau nivelul veniturilor sunt factori de susținere a unei bune stări de sănătate.
Sănătatea contribuie la creșterea productivității, la o forță de muncă mai eficientă, la
un proces de îmbătrânire sănătos și la cheltuieli mai reduse pentru tratamentul bolilor
și la beneficii sociale.
O sănătate bună poate susține dezvoltarea și reducerea decalajelor
economice. Performanța în sănătate și economie se află în relație de interdependență
iar îmbunătățirea sectorului de sănătate și utilizarea resurselor sale sunt esențiale.
Sectorul de sănătate este important pentru efectele sale directe și indirecte
asupra economiei-se consideră important nu numai pentru efectele sănătății asupra
productivității muncii, ci și pentru că acesta este unul din cele mai mari sectoare
economice în țările dezvoltate.
Sistemul de sănătate este un angajator major, un proprietar de terenuri și clădiri
important, un constructor și un consumator. Este de asemenea initiator și coordonator
în domeniul cercetării și inovării și un sector important pentru competiția între oameni,
idei și produse.
Creșterea rapidă a incidenței bolilor cronice, psihice, lipsa coeziunii sociale,
amenințările mediului înconjurător și nesiguranța financiară determină ca
îmbunătățirea sănătății să fie un obiectiv mai greu de atins și să amenințe durabilitatea
sistemelor de sănătate și bunăstarea societății.
Obiectivele strategiei sunt îmbunătățirea sănătătii pentru toți și reducerea
inegalităților și o mai bună guvernare în domeniul sănătății.
Ariile prioritare de intervenție sunt:
211
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Investiția în sănătate pe tot parcursul vieții și împuternicirea cetățenilor.

Controlul poverii bolilor netransmisibile și transmisibile în Europa.
Întărirea sistemelor de sănătate centrate pe populație și a capacității de sănătate
publică, inclusiv capacitatea de pregatire si raspuns la situatii de urgență și crearea
de medii și comunități favorabile sănătății.
b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de

realizare, în faza de operare;
Cheltuieli cu personalul in etapa de realizare
Se aproximeaza ca in etapa de realizare vor fi aproximativ 170 de persoane.
Acestia sunt angajati la firme de specialitate care au experienta in realizarea unitatilor
spitalicesti.
Cheltuieli cu personalul in etapa de operare

În vederea derulării activităților propuse în cadrul Spitalului Universitar de Urgență
București (aripa nouă construită în urma implementării proiectului), vor activa 424 de
angajați (atât cadre medicale, cît și personal necesar derulării activității). Salariul
mediu brut lunar al acestora este de 15.723 lei, suma totală prevăzută pentru
cheltuielile cu personalul fiind de 80.000.000 lei/an.
Cheltuieli de operare
Conform datelor oferite de Spitalul Universitar de Urgență București, în cadrul
cheltuielior de operare se regăsesc cheltuieli cu bunurile și serviciile și cheltuieli cu
utilitățile.
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii
şi a siturilor protejate, după caz;
Nu este cazul.
d) impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în
care acesta se integrează, după caz.
Nu este cazul.
4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea

obiectivului de investiţii
Evoluția numărului populației Regiunii București-Ilfov
Regiunea Bucureşti-lfov este cea mai dens populată regiune a României, având o
populaţie de peste 2.000.000 locuitori (cu o densitate de aproximativ 1200
locuitori/kmp). După 1992, numărul populației Regiunii a scăzut ușor pentru ca după
2002 să cunoască un proces semnificativ de creștere prin suburbanizare (terenuri mai
ieftine, condiții de mediu mai bune în județul Ilfov, mobilitate ridicată) (creștere
demografică cu 83152 persoane, + 3,3%).
211
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
2580000 Evoluția populației Regiunii București-Ilfov

2560000 2551740
2540000
2520000
2500000
2468588
2480000
2460000
2440000
2420000
2400000
2380000
2360000
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
În perioada 2012-2018 populația rezidentă a municipiului București a scăzut cu 53216
locuitori (-2,8%), menținându-se trendul de scădere, în timp ce populația județului Ilfov
a crescut cu 20% (79808 persoane), astfel încât la nivelul regiunii București-Ilfov s-a
înregistrat creștere demografică cu 1,2% (26592 persoane).
Evoluția recentă a populației rezidente a mun. București, a județului Ilfov și a
regiunii București-Ilfov
2500000 2280797 2307389
2000000 1881180 1827964
1500000
1000000
399617 479425
500000
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Regiunea București -Ilfov mun. București jud. Ilfov
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă

financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de
rentabilitate; sustenabilitatea financiară
- Analiza cost – beneficiu reprezintă principalul instrument de estimare și
evaluare economică a proiectelor de investiții.
- Analiza financiară utilizează o metodologie specifică determinată de faptul că
funcționarea Spitalului Universitar generează intrări financiare directe foarte mici și
ieșiri mari (generate de costurile de funcționare).
211
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
- Scopul analizei financiare este acela de a identifica și cuantifica cheltuielile

necesare pentru implementarea proiectului, dar și a cheltuielilor și veniturilor generate
de proiect în faza operațională.
Modelul financiar reprezintă modelul teoretic aplicat și anume Modelul DCF-

Discounted Cash Flow care cuantifică diferența dintre veniturile și cheltuielile
generate de proiect pe durata sa de funcționare, ajustând această diferență cu un
factor de actualizare, operațiune necesară pentru a “aduce” o valoare viitoare în
prezent, la un numitor comun.
Determinarea indicatorilor de profitabilitate a investiției

VFNA/C si RRF/C demonstrează capacitatea proiectului de a genera fonduri care să
asigure o rentabilitate adecvată tuturor surselor de finanțare (atât surselor proprii cât
și cele obținute prin finanțări).
Elementele de intrare și de ieșire, conform programării lucrărilor investiției de bază, a
costurilor de implementare din bugetul de proiect și a surselor de finanțare sunt:
Fluxuri de intrare:
• încasările din veniturile activității;
• valoarea reziduală.
Fluxuri de ieșire:
• costurile de investiție;
• costurile de operare;
• cheltuielile cu personalul.
Valoarea actualizată netă (VAN) este considerată cel mai elocvent indicator de
selecţie a proiectelor de investiţie. Indicatorul evidenţiază câştigul efectiv în u.m.
comparabile cu cele de la momentul actual, de care se va beneficia prin adoptarea
proiectului de investiţie supus analizei.
Valoarea actualizată netă este definită ca:
211
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
VFAN = ∑nt=1a*F = F0 + F1 + ………+ Ft
unde:
Ft = fluxul de numerar în anul t;
at = factorul de actualizare pentru anul
t . i = rata de actualizare
Valoarea actualizată netă financiară se calculează şi ca diferenţa dintre valoarea
actuală a veniturilor şi valoarea actuală a cheltuielilor.
VFAN=VTA-CTA
unde:
VFAN =Valoarea actuală netă
financiară
VTA = Venituri totale actualizate
CTA = Cheltuieli totale actualizate
Rata internă de rentabilitate financiară (RRF) este definită ca fiind rata de

actualizare pentru care valoarea actualizată netă financiară a investiţiei este zero.
Aceasta oferă posibilitatea exprimării indicatorului de performanţă a unui proiect de
investiţii sub formă procentuală.
VFAN = ∑n
unde:
VFAN = Valoarea actualizată netă financiară:
RRF = Rata internă de rentabilitate
financiară;
Ft = Fluxul de numerar în anul t.
Se poate afirma că valoarea actualizată netă calculată reprezintă o măsură absolută
a eficienţei proiectului de investiţii, în timp ce rata internă de rentabilitate este mai
211
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
degrabă o măsură relativă a acesteia. În cazul fluxurilor de numerar nete pozitive,

valoarea actualizată netă scade de la valoarea sa maximă la zero pe măsură ce rata
de actualizare tinde către rata internă de rentabilitate şi scade din ce în ce mai mult
sub zero, pe măsură ce aceasta se îndepărtează de rata internă de rentabilitate.
În cazul fluxurilor de numerar nete negative, situaţia este inversată, cu cât rata de
actualizare tinde către rata internă de rentabilitate, cu atât valoarea actualizată netă
tinde către zero.
4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică:

valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau,
după caz, analiza cost-eficacitate
Analiza economică constă în luarea în considerare a elementelor care conduc la costuri
şi beneficii economice, sociale şi de mediu, care nu au fost avute în vedere în analiza financiară
pentru că nu generează cheltuieli sau venituri băneşti directe pentru proiect.
Obiectivul analizei economice este de a demonstra că investiţia are o contribuţie pozitivă netă
pentru societate şi, în consecinţă, aceasta merită să fie finanţată din fonduri publice.
Analiza economică este necesară pentru o evaluare mai corectă a proiectului deoarece analiza
financiară nu poate releva în mod complet utilitatea şi beneficiile reale ale proiectului, aportul
său la bunăstarea unei regiuni sau comunităţi.
Beneficiile generate de proiect pot avea forma beneficiilor pentru societate care nu sunt
considerate în cadrul analizei financiare, chiar dacă sunt un rezultat așteptat al proiectului,
deoarece nu sunt integral cuprinse în prețurile financiare datorită lipsei unei valori de piață
(și/sau datorită distorsionării piețelor).
Potrivit legislaţiei în vigoare, analiza economică este obligatorie doar la investiţiile publice majore
care au costuri de investiţii mai mari de 25.000.000 euro.
Etapele analizei economice sunt:

• Stabilirea perioadei de analiză a proiectului (împărțită pe perioada de construcție și de
exploatare a infrastructurii noi sau modernizate);
• Determinarea costului de construcție și a eșalonării temporale a acestuia;
• Stabilirea costurilor auxiliare generate de proiect (costuri de exploatare, de întreținere,
sociale, etc.)
211
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
• Estimarea costurilor de exploatare, cu timpul, exogene, etc. ale proiectului;

• Calculul indicatorilor sintetici ai investiției (Valoarea Netă Prezentă, Rata Internă de
Rentabilitate, Raportul Cost/Beneficiu);
• Analiza de senzitivitate a investiției;
• Analiza de risc investițional.
Valoarea actualizata neta (VAN)

- Exprimă surplusul de capital rezultat la încheierea duratei de viaţă a investiţiei, inclusiv
valoarea reziduală.
- Actualizarea veniturilor viitoare la momentul prezent şi compararea diferitelor variante de
investiţii este mai uzuală decât capitalizarea lor la un moment viitor, în vederea efectuării
aceleiaşi comparaţii de variante de investiţii. Se utilizează acelaşi raţionament, dar literatura de
specialitate recomandă criteriul VAN. Pentru comparabilitatea fluxurilor viitoare de trezorerie
(cash-flow-urile CF1, CF2, etc.) cu cheltuielile prezente de investiţii (I1, I2, etc.) este recomandat
actualizarea celor dintâi, la rata “k” a dobânzii fără risc la puterea de cumpărare de azi (V0):
n
CFt VR n
VAN = V0 − I 0 =  + − I0
t =1 (1 + k ) t (1 + k ) n
unde:
V0 - valoarea actuală a cash-flow-urilor viitoare (CFz), inclusiv a valorii reziduale (VRn);
I0 – cheltuielile iniţiale de investiţii;
CF1 + VR1 t – 1, 2,…n ani de viaţă economică a investiţiei.

I0 =
1+ k , pentru 1 an
n
CFt VR n
I0 =  +
t =1 (1 + k ) t
(1 + k ) n
, pentru n ani
- Pentru a justifica investiţia realizată, VAN trebuie să fie pozitivă şi superioară dobânzii
compuse, încasabile de pe piaţa de capital. În aceste condiţii, cu cât veniturile actualizate vor fi
mai mari decât capitalurile investite, cu atât proiectul de investiţii va fi mai eficient, având ca
tendinţă maximizarea VAN.
Rata interna de rentabilitate (RIR)

- Este rata de actualizare a fluxurilor viitoare de trezorerie pentru care VAN este egală cu zero.
Proiect: EXTINDEREA ARIPILOR A1, A4 A SPITALULUI UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI CU REGIM DE INALTIME .... .............
.. Sth+P+3E/ Sth+P+6E, AMENAJARE PARCARI EXTERIOARE
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
- Se va calcula care este rentabilitatea determinată numai de beneficiile diferențiale. RIR este
acea rată de actualizare pentru care valoarea actualizată a costurilor este egală cu valoarea
actualizată a veniturilor, iar profiturile viitoare actualizate sunt zero.
- RIR trebuie sa fie mai mare sau egală cu rata medie a dobânzii pe piață sau cu costul mediu
ponderat al capitalului, pentru a justifica investiția efectuată în securitate. În acest mod, RIR
permite compensarea costului finanțării.
Raportul Cost/Beneficiu (C/B)

- Este mai degrabă o limită sau o constrângere decât o caracteristică calitativă. Este un indicator
complementar VAN, comparând valoarea actuală a beneficiilor viitoare cu costurile viitoare,
incluzand valoarea investiției.
 C B  = VAN + I 0 = VAN + 1
 
  I0 I0
- Singurul neajuns al acestui indicator este acela că, atunci când se compară două proiecte,
este preferat cel care presupune o investiție inițială mai mică, chiar dacă celălalt proiect are VAN
mai mare.
Având în vedere faptul că indicatorii aferenți Analizei Economice se calculează la nivelul

contribuției proprii, iar în cazul de față, fondurile accesate conform legislației in vigoare vor fi în
proporție de 100%, valoarea indicatorului RIR nu va putea fi calculată.
De asemenea, indicatorul Valoarea actualizata neta (VAN), va avea o valoare pozitivă, în

contextul în care, la sfârșitul perioadei de referință este considerată o valoare reziduală de 50%
din valoarea Cheltuielilor cu investiția de bază – Capitolul 4, Pct.4,1 – Construcții și instalații din
cadrul Devizului General, respectiv 157.192.226,10 lei.
4.8. Analiza de senzitivitate

Această analiză are o relevanță mai redusă deoarece se raportează la indicatorii financiari
obținuti în cadrul analizei financiare, respectiv RIRF/C și VANF/C. Menționăm faptul că valorile
celor doi indicatori sunt:
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
• RIRF/C = -5,21%
• VANF/C = -669.110.911,41
Ca atare, orice modificare a unor variabile critice vor conduce la obținerea unor valori tot
negative, mai mici decât cele obținute în analiza financiară, motiv pentru care relevanța este
extrem de scăzută.
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

Având in vedere ca la punctul precedent s-a realizat analiza senzitivității proiectului, analiză care
a fost una cantitativă, la acest punct de va realiza o analiză calitativă a riscurilor.
Conform Ghidului ACB al Comisiei Europene, analiza calitativă a riscurilor include următoarele
elemente:
• O listă de evenimente adverse la care este expus proiectul;
• O matrice a riscurilor pentru fiecare eveniment advers, care să indice posibilele cauze de
producere a lor;
• Efectele negative asupra proiectului;
• Stabilirea nivelului de probabilitate a producerii evenimentului și, de asemenea,
severitatea riscului;
• Nivelul riscului.
În cadrul analizei calitative se efecuează o interpretare a matricii riscurilor, inclusiv evaluarea

nivelului de acceptabilitate a acestora. Se realizează apoi o descriere a măsurilor de prevenire
sau reducere a efectului principalelor riscuri.
Pentru a realiza o analiză a riscurilor, primul pas a fost identificarea celor mai relevante riscuri
fiind astfel identificate categorii mari de riscuri: riscuri legate de proiectare și construcție, riscuri
financiare și operaționale, riscuri instituționale etc.
După identificarea riscurilor, următorul pas este de a stabili probabilitatea (P) de producere a
fiecărui eveniment advers în parte, conform următoarei clasificări:
A. Probabilitate foarte scăzută (0-10%);
B. Probabilitate scăzută (10%-33%);
C. Probabilitate medie (33%-66%);
D. Probabilitate mare (66%-90%);
E. Probabilitate foarte mare (90%-100%).
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
În faza următoare, fiecărui eveniment advers i se atribuie o severitate (S) a impactului de la I

(niciun efect) la V (efet catastrofice) bazat pe costul și/sau pierderea de bunăstare socială
generată de proiect. Aceste numere și clase permit o clasificare a riscurilor, asociate cu
probabilitatea de producere a lor.
Clasificarea riscurilor în funcție de severitatea lor:

Clasificare Descriere
I Nu există efecte semnificative asupra bunăstării sociale, chiar și fără
activități
II Pierderi minore asupra bunăstării sociale generate de proiect, cu impact
minimal asupra efectelor pe termen lung. Totuși sunt necesare măsuri de
remediere și corectare.
III Moderat: pierderi ale bunăstării sociale generate de proiect, în principal
pierderi financiare, inclusiv pe termen mediu. Acțiunile de remediere pot
corecta problema.
IV Critic: pierderi mari de bunăstare socială generată de proiect; producerea
riscurilor cauzează o pierdere a funcțiilor primare ale proiectului. Acțiunile
de remediere, chiar la dimensiuni ari, nu sunt suficiente pentru prevenirea
stricăciunilor serioase.
V Catastrofic: eșec al proiectului care poate rezulta în pierderi serioase și
chiar totale ale funcțiilor proiectului. Efectele principale ale proiectului nu se
mai materializează pe termen mediu.
Nivelul de risc (R) reprezintă rezultatul înmulțirii dintre Probabilitate și Severitate (P*S). În urma
acestui proces rezultă patru niveluri de risc care pot fi definite conform tabelului de mai jos.
Nivel risc Culoar Severitate I II III IV V
e /Probabilitat
e
Scăzut A Scăzut Scăzut Scăzut Scăzut Modera
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
t
Moderat B Scăzut Scăzut Moderat Moderat Ridicat
Ridicat C Scăzut Moderat Moderat Ridicat Ridicat
Neacceptabi D Scăzut Moderat Ridicat Foarte Foarte
l mare mare
E Moderat Ridicat Foarte Foarte Foarte
mare mare mare
Odată ce Severitatea și Probabilitatea sunt stabilite, următorul pas este acela de a stabili
măsurile de prevenție sau atenuare a riscurilor. Tabelul de mai jos indică ce tipuri de acțiune
sunt necesare în funcție de clasa de risc.
Severitate I II III IV V
/Probabilitate
A
B Prevenire sau atenuare Atenuare
C
D
Prevenire Prevenire sau atenuare
E
Intensitatea măsurilor trebuie sa fie corelată cu nivelul riscului. Pentru acele riscuri cu nivel înalt
de severitate (impact) și probabilitate, este necesar un răspuns mai puternic și un nivel mai mare
de angajament în luarea și implementarea acestor decizii. Pe de altă parte, pentru acele riscuri
cu impact redus, monitorizarea atentă este suficientă.
Analiza calitativă a riscurilor pentru acest proiect este redată în tabelul de mai jos.
Descriere risc Probabilitate Severitate Nivel risc Măsuri de Risc

(P) (S) (=P*S) prevenire/atenuare rezidual
a riscului
Riscuri legate de cerere
Cerere redusă A II Scăzut Riscul este foarte Scăzut
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
din partea scăzut deoarece

populației populația are nevoie
de servicii medicale
la standarde înalte.
Măsură atenuare:
Asigurarea
funționării Spitalului
la parametrii stabiliți
în cadrul acestui
studiu de
fezabilitate.
Implementarea unor
acțiuni eficiente de
informare și
publicitate
Riscuri legate de proiectare și implementare
Estimări În cazul în care se
inadecvate ale constată în etapa de
costului implementare că
proiectului unele costuri au fost
subevaluate se va
apela la rezerva de
5% de contingență
B IV Moderat Scăzut
(cheltuieli diverse și
neprevăzute) și vor
fi analizate toate
categoriile de buget
în vederea
optimizării costurilor
totale ale proiectului
Nu se pot Beneficiarul va
B V Ridicat Moderat
implementa selecta obiectele cu
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
toate obiectele prioritate maximă și

de investiții din va realiza o
cauza efortului implementare
financiar mare fazată a întregii
investiții.
Neatribuirea Realizarea
contractelor de SF+PT+DDE se
efectuare a face în cadrul
lucrărilor de Spitalului
construcții la Universitar de
timp, fapt ce Urgență București,
pune în pericol care este la curent
implementarea cu întreaga
proiectului la B IV Moderat dezvoltare a Scăzut
termenele proiectului, astfel
estimate încât execuția
lucrărilor să poată
începe imediat după
finalizarea
proiectării și alocării
fondurilor
financiare.
Riscuri legate de construcție
Întârzieri ale Beneficiarul va lucra
efectuării în strânsă legătură
lucrărilor de cu constructorul în
construcție vederea respectării
C III Moderat termenelor Scăzut
contractuale și
găsirea de soluții
pentru accelerarea
lucrărilor de
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
construcții.
Riscuri financiare
Sumele Programarea atentă
destinate (cu rezervele
finanțării aferente de timp) a
proiectului nu proceselor de
sunt întocmire și
disponibile verificare a
într-un interval documentelor
de timp pentru implicate în
ca plata C IV Ridicat procesul de Moderat
antreprenorilor executarea plăților.
și a Depunerea în mod
prestatorilor să eșalonat a cererilor
fie realizată în de plată/rambursare
limitele în vederea realizării
contractuale unui flux de numerar
stabilite optim și diminuării
lipsei de lichidități
Riscuri legate de reglementare și legislative
Schimbarea Se va realiza o
cadrului analiză permanentă
legislativ cu a legislației în
efect în vigoare pe perioada
implementarea C IV Moderat de implementare a Moderat
proiectului proiectului. Se va
aplica o
monitorizare atentă
a legislației
În concluzie, în urma analizei riscului rezidual, se remarcă următoarele riscuri cu impact moderat
și ridicat, care trebuie tratate cu atenție:
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
- Neatribuirea contractelor de efectuare a lucrărilor de construcții la timp, fapt ce pune în

pericol implementarea proiectului la termenele estimate;
- Contestații numeroase asupra procedurilor de atribuire a contractelor (strict asupra
procedurii și nu asupra rezultatului final al acesteia) pot determina întârzieri în atribuirea
contractelor ce nu permit finalizarea proiectului în orizontul de timp planificat;
- Depășiri ale costului proiectului și întârzieri ale efectuării lucrărilor de construcție;
- Schimbarea cadrului legislativ cu efect în implementarea proiectului.
5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

Scenariul tehnico-economic recomandat este scenariul 2.
5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,

financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor
SCENARIUL 1
In primul scenariu se propune realizarea realizarea unui corp nou lipit de aripile A1 si A4
ale corpului existent. Acest corp va avea doua regime de inaltime Sth+P+3E si Sth+P+6E.
realizate din mai multe tipuri de pereti alcatuiti din: beton, caramida de 20-25 sau 30 cm, din
gips carton pe structura metalica. Toti peretii vor respecta gradul de rezistenta la foc conform
tabelului 2.1.9. din P118. Tavanele suspendate care vor acoperi instalatiile vor fi din gips carton.
Tamplaria interioara va fi conform cu fiecare spatiu caruia ii este destinat. Inchiderile exterioare
vor fi realizare din caramida eficienta termice cu o grosime de 30 cm peste care va fi acoperita
de o fatada ventilata cu un termosistem de 20 cm realizat din vata bazaltica rigida. Sistemul de
acoperire va fi tip terasa circulabila. In aceasta zona se vor pune o parte din echipamentele de
ventilatie, climatizare si a sistemelor pentru energie regenerabila. Termoizolatia terasei se va
realiza din polistiren extrudat de 30 cm peste care vor fi sape de protectia a termosistemului si
a hidroizolatiei. Tamplaria exterioara va respecta standardele nZEB, standardele de rezistenta
la foc si cromatica exterioara adecvata zonei protejate. Finisajele exterioare vor fi din placari
uscate.
Din punct de vedere structural cele 3 tronsoane de cladire nu sunt realizate identic.
Infrastructura:
Tronsonul 1 – S+P+3E, situat in vecinatatea statiei de metrou Eroilor, va avea un sistem de
fundare indirect, alcatuit din barete din beton armat pe care reazema o retea de grinzi perete, in
aces fel evitand descarcarea fundatie pe galeriile de metrou ce trec pe sub amprenta tronsonului
T1. Sistemul de fundatii speciale va fi integrat cu subsolul tehnic prevazut cu radier si pereti din
beton armat. Dupa realizarea sapaturii generale se va dispune un strat de 10cm de polistiren
expandat in dreptul planseului galeriei de metrou pentru a evita transmiterea de incarcari la
acesta.
Tronsonul 2 – S+P+3E, situat in partea centrala volumului principal, intre aripile A1 si A4, va
avea o infrastructura alcatuita din subsolul tehnic prevazut cu radier si pereti din beton armat.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Intrucat acesta se va alipi de corpul existent coroborat cu recomandarile din expertiza tehnica,
cota de fundare a acestuia va coincide cu cota superioara a pardoselii de la subsolul cladirii
existente, pentru a nu genera impingeri in peretele de subsol adiacent.
Tronsonul 3 – S+P+6E, va avea o infrastructura alcatuita din subsolul tehnic prevazut cu radier
si pereti din beton armat.
Suprastructura:
Tronsonul 1 – S+P+3E, suprastructura va fi realizata din metal pentru a micsora sarcina asupra
infrastructurii din aceasta zona.
Tronsonul 2 – S+P+3E si Tronsonul 3 – S+P+6E au un suprastructura identica, ce consta intr-
un sistem structural de tip dual cu cadre si diafragme din beton armat dispuse pe ambele directii.
Planseele vor fi de tip dala groasa turnata monolit, avand grinzi perimetrale si intre peretii
principali. Circulatia pe verticala se va reliza prin nodurile de circulatie prevazute cu scari si lifturi,
peste ultimul nivel fiind prevazut un acoperis de tip terasa.
Culoarele de legatura cu corpul de cladire existent se vor realiza prin dispunerea de
aparate de rost care sa permita oscilatia libera a celor 2 corpuri de cladire, asigurand in acelasi
timp cerintele privind etanseitatea.
CORPUL DE ACCES va avea o suprastructura de tip cadre metalice contravantuite.
Planseele vor fi de tip compozit fiind alcatuite din beton armat turnat in cofraje pierdute din tabla
cutata ce reazema pe o retea de grinzi metalice. Circulatia pe verticala se va reliza printr-un nod
de circulatie prevazut cu scari si lifturi, peste ultimul nivel fiind prevazut un acoperis de tip terasa.
Instalatii Electrice:
Din punct de vedere functional prezentul proiect trateaza urmatoarele categorii si tipuri
de instalatii electrice:
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875

➢ Sistem fotovoltaic propriu de productie energie electrica varianta minimala.
Cladirile sunt proiectate pentru a asigura un grad corespunzator normativelor in vigoare,
fiind echipata cu urmatoarele instalatii:
Instalatii Termice:
• Instalatii de ventilatie mecanica cu introducere/evacuare mecanica aer in camere clasa I,
12101-6
2. SCENARIUL 2
In al doilea scenariu se propune realizarea realizarea unui corp nou lipit de aripile A1 si
A4 ale corpului existent. Acest corp va avea doua regime de inaltime Sth+P+3E si Sth+P+6E.
realizate din mai multe tipuri de pereti alcatuiti din: beton, caramida de 20-25 sau 30 cm, din
gips carton pe structura metalica. Toti peretii vor respecta gradul de rezistenta la foc conform
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
tabelului 2.1.9. din P118. Tavanele suspendate care vor acoperi instalatiile vor fi din gips carton.
Tamplaria interioara va fi conform cu fiecare spatiu caruia ii este destinat. Inchiderile exterioare
vor fi realizare din caramida eficienta termice cu o grosime de 30 cm peste care va fi acoperita
de o fatada ventilata cu un termosistem de 20 cm realizat din vata bazaltica rigida. Sistemul de
acoperire va fi tip terasa circulabila. In aceasta zona se vor pune o parte din echipamentele de
ventilatie, climatizare si a sistemelor pentru energie regenerabila. Termoizolatia terasei se va
realiza din polistiren extrudat de 30 cm peste care vor fi sape de protectia a termosistemului si
a hidroizolatiei. Tamplaria exterioara va respecta standardele nZEB, standardele de rezistenta
la foc si cromatica exterioara adecvata zonei protejate. Finisajele exterioare vor fi din placari
uscate.
Din punct de vedere structural cele 3 tronsoane de cladire sunt realizate identic.
Infrastructura:
Tronsonul 1 – S+P+3E, situat in vecinatatea statiei de metrou Eroilor, va avea un sistem de
fundare indirect, alcatuit din barete din beton armat pe care reazema o retea de grinzi perete, in
aces fel evitand descarcarea fundatie pe galeriile de metrou ce trec pe sub amprenta tronsonului
T1. Sistemul de fundatii speciale va fi integrat cu subsolul tehnic prevazut cu radier si pereti din
beton armat. Dupa realizarea sapaturii generale se va dispune un strat de 10cm de polistiren
expandat in dreptul planseului galeriei de metrou pentru a evita transmiterea de incarcari la
acesta.
Tronsonul 2 – S+P+3E, situat in partea centrala volumului principal, intre aripile A1 si A4, va
avea o infrastructura alcatuita din subsolul tehnic prevazut cu radier si pereti din beton armat.
Intrucat acesta se va alipi de corpul existent coroborat cu recomandarile din expertiza tehnica,
cota de fundare a acestuia va coincide cu cota superioara a pardoselii de la subsolul cladirii
existente, pentru a nu genera impingeri in peretele de subsol adiacent.
Tronsonul 3 – S+P+6E, va avea o infrastructura alcatuita din subsolul tehnic prevazut cu radier
si pereti din beton armat.
Suprastructura:
Cele 3 tronsoane au un suprastructura identica, ce consta intr-un sistem structural de tip dual
cu cadre si diafragme din beton armat dispuse pe ambele directii. Planseele vor fi de tip dala
groasa turnata monolit, avand grinzi perimetrale si intre peretii principali. Circulatia pe verticala
se va reliza prin nodurile de circulatie prevazute cu scari si lifturi, peste ultimul nivel fiind prevazut
un acoperis de tip terasa.
Culoarele de legatura cu corpul de cladire existent se vor realiza prin dispunerea de aparate de
rost care sa permita oscilatia libera a celor 2 corpuri de cladire, asigurand in acelasi timp
cerintele privind etanseitatea.
CORPUL DE ACCES va avea o suprastructura de tip cadre metalice contravantuite.
Planseele vor fi de tip compozit fiind alcatuite din beton armat turnat in cofraje pierdute din tabla
cutata ce reazema pe o retea de grinzi metalice. Circulatia pe verticala se va reliza printr-un nod
de circulatie prevazut cu scari si lifturi, peste ultimul nivel fiind prevazut un acoperis de tip terasa.
Instalatii Electrice
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
➢ Sistem fotovoltaic propriu de productie energie electrica varianta maximala.
Cladirile sunt proiectate pentru a asigura un grad corespunzator normativelor in vigoare,
fiind echipata cu urmatoarele instalatii:
Instalatii Termice:
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
• Instalatii de ventilatie mecanica cu introducere/evacuare mecanica aer in camere clasa I,
12101-6
5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e)

Spitalul Universitar de Urgență București va fi accesibil populației Municipiului București,
județului Ilfov și pacienților din întreaga țară, populația din zona Splaiul Independenței, sector 5,
beneficiind de avantajul proximității. Se cunoaște faptul că proximitatea infrastructurii medicale
este unul din criteriile de accesare a serviciilor medicale însă nu este criteriul hotărâtor, astfel
că este de așteptat ca fluxurile de pacienți să provină din întreg Municipiul București, județul
Ilfov sau din țară. Pentru zona Splaiul Independenței, sector 5, afluxul suplimentar de persoane
va determina creșterea numărului zilnic de persoane care vin sau pleacă din zonă, respectiv
trafic auto suplimentar celui din prezent. Este de luat în considerare necesitatea introducerii de
linii suplimentare, creșterea frecvenței curselor de transport public etc.
Extinderea unui spital clinic modern, interdisciplinar, centru de excelență va determina creșterea
nevoii de locuințe pentru angajați, de unități de cazare pentru aparținători, de comerț sau
alimentație publică etc. Proiectul de Reabilitare, modernizare și extindere aripile A1-A4 a
Spitalului Universitar de Urgență București contribuie la creșterea atractivității zonei pentru
activități socio-economice dar și locuire. Reabilitarea, modernizarea și extinderea Spitalului
Universitar de Urgență București va oferi servicii de sănătate la standarde internaționale care
vor contribui semnificativ la creșterea accesibilității populației la servicii de sănătate de calitate
și în consecință la creșterea calității vieții populației din București.
Implementarea proiectului va duce la obţinerea unor beneficii sociale, şi beneficii economice.
Există proiecte care nu sunt profitabile din punct de vedere financiar, dar profitabile din punct de
vedere socio-economic, ceea ce înseamnă ca proiectul generează beneficii incrementale la
nivelul societății. Acest tip de proiecte ar trebui sa se bucure de o largă susținere si să
beneficieze de finanțare nerambursabilă.
5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:

a) obţinerea si amenajarea terenului;
Terenul apartine Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti.
b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
Utilitatile necesare functionarii obiectivului sunt deja existente pe teren si sunt
folosite de catre corpurile existente ale spitalului.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
- Alimentare cu apa – Existenta pe teren

- Canalizare - Existenta pe teren
- Alimentare cu energie electrica - Existenta pe teren
- Alimentare cu energie termica - Existenta pe teren
- Gaze Naturala - Existenta pe teren
- Salubritate- Contract cu o firma de salubritate speciala atat pentru deseurile normale cat si
pentru desbiologice.
c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,
funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază, corelată cu
nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuşi;
Structura
Extinderea va fi compus dintr-un volum principal, dezvoltat pe directia SE-NV, propus cu un
regim de inaltime variabil (S+P+3E ; S+P+6E) si un corp de acces pentru public/pacienti ( P+1E).
Coprul de acces este amplasat la o distanta considerabila fata de cladirea existenta, astfel incat
nu poate avea vreo influenta asupra acesteia. Corpul principal va fi impartit in 3 tronsoane de
cladire separate prin rosturi totale ce vor traversa si infrastructura.
In conformitate cu: H.G. nr. 766/1997, P100-1/2013 constructia se incadreaza in:
• categoria de importanta este "A" - H.G. nr. 766/1997;
• clasa de importanta a constructiei este clasa I - P100-1/2013
Tronsonul 1 – S+P+3E, situat in vecinatatea statiei de metrou Eroilor, va avea un
sistem de fundare indirect, alcatuit din barete din beton armat pe care reazema o retea de grinzi
perete, in aces fel evitand descarcarea fundatie pe galeriile de metrou ce trec pe sub amprenta
tronsonului T1. Sistemul de fundatii speciale va fi integrat cu subsolul tehnic prevazut cu radier
si pereti din beton armat. Dupa realizarea sapaturii generale se va dispune un strat de 10cm de
polistiren expandat in dreptul planseului galeriei de metrou pentru a evita transmiterea de
incarcari la acesta.
Tronsonul 2 – S+P+3E, situat in partea centrala volumului principal, intre aripile A1 si
A4, va avea o infrastructura alcatuita din subsolul tehnic prevazut cu radier si pereti din beton
armat. Intrucat acesta se va alipi de corpul existent, cota de fundare a acestuia va coincide cu
cota superioara a pardoselii de la subsolul cladirii existente, pentru a nu genera impingeri in
peretele de subsol adiacent.
Tronsonul 3 – S+P+6E, va avea o infrastructura alcatuita din subsolul tehnic prevazut
cu radier si pereti din beton armat.
CORPUL PRINCIPAL va avea o suprastructura similara la cele 3 tronsoane ce consta
intr-un sistem structural de tip dual cu cadre si diafragme din beton armat dispuse pe ambele
directii. Planseele vor fi de tip dala groasa turnata monolit, avand grinzi perimetrale si intre peretii
principali.
g) identificarea interacţiunilor clădirii noi cu clădirile adiacente (rosturi seismice,

influenţa asupra fundaţiilor existente, tasări suplimentare, etc.);
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Intrucat constructia existenta are o vechime de mai mult de 40 ani se estimeaza ca

tasarile cladirii existente au fost consumate. Intrucat structura tronsonului 2 al extinderii este
relativ usoara (regim de inaltime P+3) se apreciaza ca influenta noilor fundatii asupra fundatiilor
existente este nesemnificativa.
h) prezentarea rezultatelor sondajelor asupra fundațiilor existente şi/sau a

rezultatelor investigațiilor privind natura terenului de fundare, etc.;
Sondajul efectuat la subsol releva o insfrastructura cu pereti din beton armat incastrati in
grinzi de fundare din beton armat care cel mai probabil descarca pe o retea de piloti.
i) prezentarea rezultatelor evaluărilor calitative efectuate în scopul fundamentării
concluziilor şi recomandărilor;
- Cladirea existenta S+P+15E, data in folosinta in anul 1978 cu structura din beton armt.
- Cladirea este bine intretinuta si nu prezinta degradari semnificative la elementele
structurale si nestructurale.
- Extinderea propusa prin datele de tema se va realiza cu un corp nou de cladire, timpartin
in 3 tronsoane, avand o structura din beton armat, pastrand rosturi de minim 20cm intre
tronsoanele noi precum si intre cladirea existenta si extindere.
- Culoarele de legatura dintre tronsiane se vor realiza prin dispunerea de aparate de rost
care sa permita oscilatia libera a celor 2 corpuri de cladire, asigurand in acelasi timp cerintele
privind etanseitatea.
j) menţionarea explicită a măsurilor care se impun pentru a nu afecta îndeplinirea

cerinţei fundamentale „rezistenţă şi stabilitate” pentru clădirile învecinate, situate pe
aceeaşi proprietate sau la limita de proprietate, sau, după caz, menţionarea că nu este
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
necesară luarea de asemenea măsuri;

- Extinderile propuse prin datele de tema se vor realiza prin corpuri de cladire
independente, pastrand rosturi de minim 20cm intre tronsoane.
- Cotele de fundare ale extinderii se vor racorda la cota de fundare a tronsonului existent
pentru a nu gerena impingeri in peretii de subsol ai cladirii existente.
- Tronsonul 1 – S+P+3E, situat in vecinatatea statiei de metrou Eroilor, va avea un sistem
de fundare indirect, alcatuit din barete din beton armat pe care reazema o retea de grinzi perete,
in aces fel evitand descarcarea fundatie pe galeriile de metrou ce trec pe sub amprenta
tronsonului T1. Sistemul de fundatii speciale va fi integrat cu subsolul tehnic prevazut cu radier
si pereti din beton armat. Dupa realizarea sapaturii generale se va dispune un strat de 10cm de
polistiren expandat in dreptul planseului galeriei de metrou pentru a evita transmiterea de
incarcari la acesta.
- Lucrările de fundaţii se vor executa intr-un ritm rapid, astfel ca săpătura să nu stea
deschisă o perioada indelungata. Se vor lua măsuri pentru impedicarea umezirii terenului de la
baza fundatiei existente în caz de ploaie.
k) prezentarea eventualei influenţe pe care o poate avea amplasarea clădirii noi asupra
zonelor învecinate, situate pe aceeaşi proprietate sau în vecinătatea limitei de proprietate,
neocupate de construcţii la data expertizării, în cazul în care aceste zone urmează a se
edifica construcţii, cu precizarea de recomandări şi limitări care se impun pentru a nu
limita gradul de îndeplinire a oricărei alte cerinţe fundamentale aplicabile acestora, după
caz;
- Intrucat la data efectuarii expertizei nu exista constructii pe proprietatile vecine in
proximitatea limitelor de proprietate supuse interventiilor se apreciaza ca nu exista interactiuni
cu proprietatile vecine.
- In cazul in care in viitor se vor edifica constructii pe zona vizata, se va reevalua influenta
constructiei nou propuse printr-o expertiza tehnica.
- Intrucat se estimeaza ca tasarile cladirii existente au fost consumate iar extinderile au
o structura mult mai usoara in comparatie cu cladirea existenta, se apreciaza ca influenta asupra
corpului existent este nesemnificativa.
l) prezentarea de concluzii şi recomandări cu privire, în principal, la aspecte, precum:
condiţii de construire, limitări impuse, măsuri şi intervenţii necesare, recomandări de
urmărire în timp a comportării clădirilor învecinate, care ulterior, după realizarea clădirii
noi, se consemnează în cartea tehnică a construcţiei.
Prin datele de tema se propune extinderea constructiei existente cu un corp de cladire
nou, avand regim de inaltime variabil (S+P+3E; S+P+6E), despartin in 3 tronsoane separate
prin rosturi totale ce vor avea deschideri de 20cm.
Cotele de fundare ale extinderii se vor racorda la cota de fundare a tronsonului existent
pentru a nu gerena impingeri in peretii de subsol ai cladirii existente.
Intrucat interferenta cu galeriile de metrou nu poate fi evitata, se propune realizarea unui
zid ecranare ingropat, de tip perete mulat pentru atenuarea vibratiilor structurale. In urmatoarele
faze de proiectare se va realiza un studiu de specialitate privind impactul vibratiilor produse de
circulatia metroului asupra exploatarii corpurilor de cladire, urmad ca solutia de protectie
impotriva vibratiilor sa fie detaliata conform recomandarilor studiului.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Structura de rezistenta a extinderii va avea o alcatuire ce consta intr-un sistem structural

de tip dual cu cadre si diafragme din beton armat dispuse pe ambele directii, pastrand rosturi de
minim 20cm fata de cladirea existenta. Culoarele de legatura cu corpul de cladire existent se
vor realiza prin dispunerea de aparate de rost care sa permita oscilatia libera a celor 2 corpuri
de cladire, asigurand in acelasi timp cerintele privind etanseitatea.
Pentru realizarea investitiei propuse se va intocmi un proiect tehnic cu detalii de executie,
beneficiarul si constructorul raspund de respectarea proiectului si de calitatea lucrarilor, precum
si de celelalte exigente prevazute de Legea 10/1995.
Prin executarea lucrarilor mentionate nu se modifica categoria de importanta a cladirii
existente (categoria B) si clasa de importanta (clasa a I-a);
Finisaje exterioare propuse:
Conform studiilor de specialitate, realizarea unei faţade ventilate are foarte multe;
Complementar realizării faţadei ventilate, pentru creşterea siguranţei la foc, in cadrul lucrărilor
se va folosi materiale termoizolante din clasa de reacţie la foc Al sau A2-sld0. Pe anumite
fatade termoizolarea peretilor exteriori se va putea realiza cu un sistem agrementat de placi
din vata minerala bazaltica, armare cu plasa din fibra de sticla si masa de spaclu compatibila
sistemului de vata bazaltica, prinderi mecanice si placari uscate.
Termosistem propus:
Structura interioară se izolează cu panouri de vată bazaltică cu grosime de 20 cm, lăsând
un strat de aer ventilat între acesta din urmă și panourile de placare exterioară. Stratul de aer
împreună cu izolația garantează siguranța, eficiența și confortul pe care le va oferi în timp acest
sistem de fațadă. Fațadele ventilate oferă beneficii remarcabile, vara reducând absobția de
căldură a pereților fără risc de condens interstitial, iar în perioadele reci reducând pierderile de
căldură.
Un principal avantaj al fațadelor ventilate îl constituie securitatea la incendiu. Dezvoltarea
si propagarea unui incendiu poate să fie limitată de prezența materialelor incombustibile, care
trebuie să se încadreze în clasa de de reacție la foc A1.
Un alt avantaj al folosirii fațadelor ventilate este dat de confort. Utilizând vata bazaltică
se obține un nivel foarte bun al izolării acustice și o conductivitate termică minimă, care conduc
la un nivel ridicat de confort, concomitent cu un nivel redus de consum energetic.
O caracteristică importantă a panoului de fațadă ce va fi utilizat va fi dat de
conductibilitatea termică redusă (0,035 W/(mk), ce contribuie la economisirea energiei. În plus,
deoarece este un material izolator rigid, permite realizarea unui strat izolator continuu fără punți
termice.
Pentru a crea o imagine arhitecturală specifică domeniului medical, se propune crearea
unui joc de culori diferite la părțile pline al panourilor de fațadă.
Carateristicile panourilor de vată bazaltică RD (m2K/W) de 5.714 pentru grosimea de 20
cm, vor fi conform cu indicațiile din auditul energetic, cu un coeficient de conductivitate termică
declarată de 0.035 W/(m K) și un factor de µ. Un alt avantaj al panourilor de vată bazaltică,
reprezintă rezistența și durabilitatea acesteia în caz de incendiu, fiind un material ignifug și fără
degajări de fum, rezistând până la 10000C, avănd clasa de reacție la foc A1, conform cu
standardul EN 13501-1 și un avantaj reprezentat de protecția fonică, împiedicând propagarea
zgomotului. Produsele din vată bazaltică, sunt rezistente și durabile în timp și impiedică apariția
punților termice, fiind o soluție bazată pe rocă naturală reutilizabilă.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Fixarea panourilor de termosistem se va realiza doar cu fixare mecanică, evitând lipirea umedă.
Protecție fonică
Placajul exterior și termoizolația alcătuiesc o barieră contra zgomotului asigurând
reducerea semnificativă a nivelului de zgomot transmis.
Placarile uscate pentru fatade, tavane inferioare, acoperișuri și lambrisari la pereți și panouri
sau casete simetrice atât în interiorul cladirilor cat si la exterior.
Finisaje interioare propuse:

Pereți:
Finisajele propuse in cadrul proiectului vor fi antibactericide, lavabile, rezistente la
dezinfectanti, fara asperitati care sa retina praful, negeneratoare de fibre sau particule care pot
ramane suspendate în aer, rezistente la actiunea coroziva a solutiilor folosite la actul medical
şi în acelaşi timp este necesar sa prezinte un aspect placut, sa contribuie la umanizarea
ambientului spitalicesc.
Finisajele peretilor vor include: vopsitorii lavabile, placari cu placi PVC rigide, tapet
PVC, alte finisaje decorative in spatiile de primire vizitatori. In grupurile sanitare se va pune
faianta pana cel putin 210 cm.
Pe holuri se vor monta elememente de protectie la o inaltimea adecvata pentru
protectia tapetului sau a vopselii. Aceste elemente vor fi prinse usor in perete cu posibilitatea
de a fi inlocuite cu usurinta daca este cazul.
Nu se vor utiliza materiale de finisaj care prin alcatuirea lor, sau prin modul de punere in
opera, pot produce substante nocive ce pot periclita sanatatea omului.
Nu se vor folosi materiale care sa propaga fum sau foc conform NP-118.
Tavane:
Inchiderea tavanelor se va realiza astfel:
• Tavane fixe realizate pe structură metalică și placă de gips carton normală, sau rezistentă
la umiditate după caz, se vor finisa prin gletuire de uniformizare și se vor vopsi cu vopsea
antibacteriană, (in saloane, spații comune, tehnice, circulații, case de scăra);
• Tavane metalice 60x60 cm, cu prindere ascunsă, pentru zonele sterile, montate
suspendat, casetate la o distanță cât mai mică de placa din beton armat, sau în funcție
de instalațiile ce traversează tavanul la o distanta cat mai mica de elemntul cel mai de
jos montat;.
Pardoseli:
Se va monta un covor P.V.C., conform specificațiilor tehnice din fișele tehnice anexate
documentației. Cerința medicala pentru aceaste zone este de a monta un covor P.V.C.
antibacterian în zonele de circulație, cabinete medicale, saloane, spații anexe, iar pentru
grupurile sanitare se va aplica covor PVC antiderapant și sifon de pardoseală, pentru scurgea
apei. Acest tip de covor PVC poate să înlocuiacă căzile de duș, rezultând o economie la nivelul
echipamentelor și materialelor.
Caracteristicile tehnice ale materialelor de finisaj ce urmează a se utiliza, trebuie să corespundă
cerințelor tehnice din fișele tehnice anexate documentatiei.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
In zona scarilor sau a diferentelor de nivel intre etaje se vor pune suprafete tectilo-vizuale
pentru cei cu deficienta vizuala . Suprafata indicatoare tactilo-vizuale sunt elemente de pavaj
sau pentru pardoseli, profilate care permit persoanelor care utilizeaza bastonul alb si
sensibilitatea la calcare sau identificarea vizuala sa obtina informatii despre un anumit traseu
sau despre prezenta unui eventual pericol.
Tâmplăria interioară
Tipul de usa ales va fi impus de aplicatia si circuitul medical realizat.
Usile, inclusiv accesoriile acestora, utilizate intr-o unitate spitaliceasca trebuie sa
indeplineasca in mod oligatoriu cerintele din standardele si normative cu privire la igiena,
siguranta, calitate, durabilitate si eficienta.
Acest capitol cuprinde si specificatiile pentru usi metalice, H.P.L. si accesoriile acestora,
usi R.X., R.F. si ecrane mobile de radioprotectie.
Toate usile, inclusiv accesoriile acestora, utilizate intr-o unitate spitaliceasca trebuie sa
indeplineasca in mod oligatoriu cerintele din standardele si normative cu privire la igiena,
siguranta, calitate, durabilitate si eficienta.
Acestea vor fi realizate din materiale cu rezistenta chimica inalta la actiunea solutiilor si agentilor
de curatare si dezinfectare utilizati in aplicatii medicale.
Suprafetele usilor utilizate in aplicatii medicale, trebuie sa fie fara rugozitati pentru a permite o
usoara curatare si dezinfectie.
Usile trebuie sa asigure prin constructie un nivel de reducere a zgomotului de minim 30dB.
Dupa numarul de foi de usa, aceste pot fi:
- cu o foaie - usi simple
- cu doua foi - usi duble
Dupa modul de deschidere, usile se pot imparti in:
- usi culisante
- usi batante.
Dupa modul de actionare:
- usi actionate manual
- usi cu actionare automatizata cu senzor (intrare principala)
Tipul de usa ales va fi impus de aplicatia si circuitul medical realizat.
Acolo unde este cazul usile vor fi prevazute cu mecanisme de blocare si elemente pentru acces
controlat.
Deasemenea, dupa caz, vor fi prevazute cu sisteme de inchidere, deschidere de urgenta.
In functie de aplicatia medicala usile pot fi prevazute cu geamuri de inspectie cu storuri sau
jaluzele, actionate electric.
Acolo unde este cazul usile vor fi prevazute cu mecanisme de blocare si elemente
pentru acces controlat, deasemenea, dupa caz, pot fi prevazute cu sisteme de inchidere,
deschidere de urgenta.
Functie de aplicatia medicala usile pot fi prevazute cu geamuri de inspectie cu storuri
sau jaluzele, actionate electric.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Tâmplăria interioară va fi placată cu material permanent bactericid, va fi prevăzută cu

toc metalic, care îmbracă peretele vopsit cu vopsea antibacteriană prevăzut cu garnitură
pentru izolare fonică şi termică. Foaia de uşă trebuie să fie fără colţuri negative (fără falţ),
suprafaţa blatului trebuie să fie realizat dintr-un material permanent bactericid pe întreaga
durată de viată a elementului de construcţie) conform ISO 22196 (adică acţiunea sa
bactericidă este de 5 ori sau mai mare, în conformitate cu EN 1040, ceea ce înseamnă de
100.000 de ori mai puţine bacterii pe suprafaţa tratată decât pe suprafaţa de control inactivă),
cu clasa de încadrare la foc B-s2,d0, conform normei EN 13501-1. Suprafaţa finisată a blatului
de uşă trebuie să reziste la impactul unei sarcini de rulare de 250 kg, la 5 km/h fără să sufere
prejudicii.
Latimea uşilor va fi de minim 110 cm iar in zona saloanelor uşile vor fi prevăzute cu geam de
vizitare.
Greutate uşă maxim 100 kg, broască îngropată pentru cilindru de siguranţă sau WC (liber
ocupat) - conform DIN 18251, cu placă frontală din inox, cu sistem de reducere a zgomotului la
închidere (silent confort).
Mânere "C-form" cu rozete rotunde, din poliamidă, tratate în masa antimicrobial. Rozeta
inferioară pentru cilindru de siguranţă sau WC (liber-ocupat,cu posibilitatea de descuiere de
urgentă din exterior cu moneda), conform EN 1906: clasa 4, testat la 200.000 de cicluri de
funcţionare, clasa 4 de rezistenţă la coroziune.
Cilindru de siguranţă nichelat, cu 3 chei individuale. Prag blat de uşă: prag
retractabil,îngropat în foaia de uşă la partea inferioara, pentru a asigura etanşare pe toate
laturile uşii (la uşile de la încăperile care necesită un grad sporit de izolare fonică şi izolare în
caz de dezinfecţie). Grila de ventilaţie (la uşile de la încăperile care necesita transfer de aer).
Opritori metalice de pardoseală.
Tâmplării exterioare:
Tâmplăria folosită va fi de înaltă performanță energetică cu o rezistență minimă de 0,9 m 2K/W,
iar în cazul fațadelor vitrate tip cortină de 0,77 m 2K/W. Se recomandă ca montarea tâmplăriei
să se realizeze la fața exterioară a stratului de beton al peretelui având în vedere grosimii
peretelui de aproximativ 0,6 m.
O metodă eficientă de reglare a radiației solare care pătrunde în spațiile clădirii constă în
utilizarea sticlelor „dinamice” cu un factor solar g variabil sau folosirea de vitraje cu un factor
solar g optim în funcție de zona climatică.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Terase/ Invelitoare:
Acoperișul propus este de tip terasa necirculabila termoizolată cu polistiren de 30 cm, cu
conductivitate termică minimă de calcul de ƛ≤ 0,036 W/(mK). Stratul termoizolant se va proteja
cu şapă armată minim 3 cm grosime şi 2 membrane termosudabile dublustrat. Se va acorda o
atenție deosebită gurilor de scurgere a apelor pluviale, care se vor etanșa și a pantelor către
acestea care vor trebui sa aibă o inclinație de minim 1%.
Copertine:
In scopul creşterii siguranţei şi accesibilităţii în exploatare, peste treptele de acces in
clădire se vor realiza un sistem de copertine si instalatie de degivrare pentru pardoseala.
Constructiile vor consta dintr-o structura de rezistenta, din otel, iesita in consola, acoperita,
prevazuta cu un intrados metalic suspendat din placari uscate, cu sistem de iluminare,
integrat.
Materialele utilizate la lucrarile exterioare de amenajare se vor alege astfel incat sa nu puna in
pericol deplasarea persoanelor in conditii de zapada si inghet.
Balustrade și mâna curentă

In zonele reprezentative -intrare principala- balustradele vor fi executate din teava
vopsita in culori RAL electrostatic cu mana curenta. Culorile vor fi alese la etapa urmatoare de
proiectare.
Scara sau scarile de acces vor fi prevazute cu balustrade din otel vopsite in culori RAL
electrostatic sau balustrada din inox.
Balustrada va avea inaltime corespunzatoare conform NP-068-02 privind siguranta in
exploatare. Mana curenta in zona rampelor va fi dublata de o a doua mana curenta la o
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
inaltime de 60 cm fata de pardoseala pentru persoanele in scaun cu rotile sau copii.

La realizarea amenajarilor interioare si exterioare se vor avea în vedere conditii
de buna functionalitate.
Lifturi spital
Lifturile din extinderea spitalului o sa fie de 3 tipuri.
Primul tip de lift va fi pentru transportul persoanelor cu targa, cu fotoliu rulant sau pat pe
rotile. Dimensiunile interioare vor fi minime vor respecta normativul in viguare. La iesirea din
aceste lifturi se vor amenaja platforme libere pentru manevra cu dimensiuni minime 2.00x3.00
m.
Vor fi 4 astfel de lifturi in transonul 1 vor fi 2 lifturi cu 4 statii si in tronsonul 3 vor fi 2
lifturi cu 7 statii.
Al doilea tip de lift va fi cel pentru persoanal si pentru cei in fotoliu rulant. Dimensiunile
minime interioare vor fi 110x140 cm. La iesirea din aceste lifturi se vor amenaja platforme
libere pentru manevra cu dimensiuni minime 2.00x3.00 m.
Vor fi 5 astfel de lifturi in transonul 1 vor fi 1 lifturi cu 4 statii, in tronsonul 2 vor fi 2 lifturi
cu 4 statii si in tronsonul 3 vor fi 2 cu 7 statii.
Al treilea tip de lift va fi pentru transportul pe verticala a deseurilor normale si a
deseurilor biologice rezultate din salile de operatie, salile de tratament sau de la ATI.
Dimensiunile minime interioare vor fi 110x140 cm.
Vor fi 2 astfel de lifturi in transonul 1 vor fi 1 lifturi cu 4 statii si tronsonul 3 va fi 1 cu 7
statii.
Instalații
In vederea asigurarii conditiilor specifice acestor categorii de constructii, instalatiile interioare
trebuie sa corespunda cerintelor de proiectare, in asa fel incât sa se preteze la utilizarea
echipamentelor ce urmeaza a fi amplasate, dupa cum urmeaza:
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875

INSTALATII SANITARE DE ALIMENTARE CU APA, STINGERE INCENDII SI CANALIZARE

➢ Alimentarea cu apa de consum menajer
➢ Alimentare cu apa pentru incnediu
➢ Instalatiile de canalizare menajera si pluviala
INSTALATII GAZE MEDICALE

➢ Statii de alimentare cu gaze medicale
➢ Oxigen Medical
➢ Aer Comprimat
➢ Vacuum medical
➢ Statii butelii Protoxid de Azot (N20) si Dioxid de Carbon (CO2)
➢ Tevi de distributie gaze medicale
➢ Sisteme de izolare, monitorizare si alarmare gaze medicale
➢ Tabloul zonal de izolare, monitorizare si alarmare in caz de incendiu
➢ Unitati terminale de gaze medicale si accesorii
➢ Bare euro rail
INSTALATII TERMICE
➢ Distributia agentului termic
➢ Instalatia de producere a agentului termic de incalzire/racire
➢ Sisteme de presurizare impotriva patrunderii fumului in casele de scara/ spatii
tampon.
➢ Sistem HVAC
Lucrări exterioare
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Se va asigura amenajarea drumurilor atat carosabile cat si pietonale de la accesul pe

teren din domeniul public pana la intrarea in cladire, respectiv pana la zonele de parcaj
amenajate.
Se va asigura conformarea adecvata a zonelor de parcaj in functie de numarul estimat de
utilizatori (personal + vizitatori), de posibilitatile de acces si circulatie carosabila pe teren si de
gabaritele necesare de circulatie si parcaj raportate la dimensiunile si forma terenului. Se va
asigura trasarea si marcarea sistemului rutier.
Dimensiunile locurilor de parcare rezervat persoanelor care se deplaseaza in fotoliu
rulant este de 3,70x5,40. Locurile de parcare se vor amplasa in pachete de cate doua locuri,
un loc de parcare avand dimensiunile de 2,50 x 5,40 m pentru autovehicul si va fi prevazuta o
banda de 1.20 m intre cele doua locuri pentru a asigura transfer si circulatia persoanei care se
deplaseaza in fotoliu rulant conform P-51.
Locurile de parcare pentru persoanelor cu handicap vor avea desenat marcajul
consacrat- persaoana in fotoliu rulant, pe carosabil, precum si un panou de informare
cuprizand insemnul P pentru parcare si insemnul consacrat – persoana in fotoliu rulant.
Panoul de informare va fi pozitionat astfel incat sa nu constituie pericol de accidentare.
Pentru suprafetele pietonala se vor asigura conditiile de siguranta in exploatare conform
NP 068-02. In spatii deschise, persoanelor nevazatoare au nevoie de o cale de deplasare
tactila sau o linie de ghidare tactila pentru a se putea deplasa. Suprafetele indicatoare tactilo-
vizuale sunt elemente de pavaj sau pentru pardoseli, porfilate care permit persoanelor care
utilizeaza bastonul alb si sensibilitatea la calcare sau identificarea vizuala sa obtina informatii
despre un anumit traseu sau despre prezenta unui eventual pericol.
Atunci cand pe parcursul traseelor apare pericolul accidentarii din cauza diferentei de
nivel ( trepte, ascensoare, trotuarerulante etc.) trebuie prevazute suprafete de avertizare
tactilo-vizuale cu amprenta specifica de culoare galbena.
Finisajul scarilor, rampelor si podestelor de acces , va fi astfel realizat incat sa se evite
alunecarea, chiar si pe vreme umeda.
Pe marginea exterioara a treptelor exterioare cat si a celor interioare se va pune o
banda cauciucata sau metalica antiderapanta.
Amenajarea, în parcarea adiacentă clădirii, a unui număr de puncte de reîncărcare
pentru vehicule electrice, precum şi a tubulaturii încastrate pentru cablurile electrice pentru a
permite instalarea punctelor de reîncărcare, cu încadrarea si cu asigurarea capacităţilor
prevăzute Legea Nr. 101/2020 din 1 iulie 2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.
Se vor asigura spatii exterioare amenajate destinate pacientilor si personalului, separat, dotate
cu mobilier urban corespunzator.
Se va asigura iluminatul ambiental pe suprafata amplasamentului.
Se vor asigura amenajarea spatiilor verzi si a mobilierului urban.
d) probe tehnologice şi teste.

Pentru lucrarile civile (constructii), verificarea calitatii lucrarilor executate se va face atat in
timpul executiei:
Verificari pe santier a lucrarilor ce devin ascunse
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Verificari de planeitate a elementelor orizontale / verticale

Urmarire lucrare conform Program de faze determinante, cat si la finalizarea executiei prin
analizarea certificatelor de conformitate ale materialelor puse in opera.
Alte teste si probe tehnologice solicitate prin normativele si STAS-urile actuale pentru
verificarea lucrarilor de executatie inainte de receptionarea acestora.
Procedeul de control va fi verificarea executatiei lucrarilor in diverse faze, concretizata prin
intocmirea unor procese verbale (PV) si anume;
- PV de lucrari ascunse
- PV de faze determinante
Controlul calitatii lucrarilor de constructii se face in conformitate cu prevederile din C56 –
86, caietul V (beton simplu, beton armat, beton precomprimat), “Normativ pentru verificarea
calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente”
INSTRUCTIUNI PRIVIND URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CLADIRII
Pentru controlul comportarii structurale a cladirilor invecinate pe parcursul realizarii
lucrarilor de constructie sunt necesare actiuni de urmarire in timp. Tipul de urmarie este inspectie
extinsa asa cum este definit in normativul P130-1999 - Normativ privind comportarea in timp a
constructiilor. Aceasta inspectie se va realiza de catre specialisti atestati conform art.3.2.3 si se
va finaliza cu un raport conform art. 3.2.6.
Activitatea de urmărire a comportării în exploatare şi intervenţiile în timp la construcţii se
realizează pe baza :
- HGR 766/97 – Regulament privind urmărirea comportării în exploatare,
intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor.
- P 130/1999 – Normativ privind comportarea in timp a constructiilor.
- STAS 2745-90 – Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice.
Proprietarul are obligatia sa asigure urmarirea comportarii in timp a constructiei , in
conformitate cu normativele in vigoare. In continuare se prezinta cu titlu informativ, o lista a
problemelor care pot apare in perioada de existenta a constructiei :
- Schimbari in pozitia obiectelor de constructie, ca deplasari orizontale, verticale sau
inclinari.
- Schimbari in forma obiectelor de constructii, ca deformari vizibile verticale,
orizontale sau rotiri.
- Schimbari in gradul de protectie si confort, ca etanseitatea izolatiilor fonice, termice
sau hidrofuge.
- Defecte si degradari cu implicatii asupra functionalitatii obiectelor de constructie,
ca infundarea scurgerilor la jgheaburi si burlane, canale, etc.
- Defecte si degradari in structura de rezistenta, ca fisuri, crapaturi, etc.
Lucrarile de instalatii prevazute in documentatie vor asigura nivelurile minime de
performanta rezultate din cerintele de calitate ale constructiilor, prevazute in Legea nr. 177/2015,
Legea nr.10/1995 cu privire la calitatea in constructii cu modificarile si completarile ulterioare,
Legea nr.123/2007.
A. Rezistenta mecanica si stabilitate
➢ Rezistenta mecanica a elementelor instalatiei la eforturile exercitate in timpul
utilizarii;
➢ Numarul minim de manevre asupra echipamentelor, pentru a nu produce
deteriorari si uzura;
➢ Rezistenta materialelor, aparatelor si echipamentelor la temperaturile de utilizare;
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
➢ Fixarea de constructie a elementelor instalatiei astfel incat sa permita dilatarea

termica libera, cu solicitari minime, fara a permite insa deplasarea accidentala in
afara limitelor admise;
➢ Protectia antiseismica a utilajelor si elementelor componente ale instalatiei prin
asigurarea conditiilor de corespunzatoare de amplasare si sustinere;
➢ Limitarea transmiterii vibratiilor produse de utilaje si echipamente susceptibile de
a intra in rezonanta;
➢ Rezistenta la coroziune, datorata agentilor chimici si atmosferici;
➢ Asigurarea unei bune integrari in cladirea deservita.
➢ Precizarea limitei de rezistenta la foc a elementelor de constructie strapunse de
instalatie;
B. Siguranta in exploatare
Aceasta exigenta se apreciaza prin:
➢ protectia utilizatorului impotriva socurilor electrice prin atingere directa sau
indirecta;
➢ securitatea instalatiei la functionare in regim anormal (protectie la suprasarcina,
scurtcircuit);
➢ limitarea temperaturii exterioare a suprafetelor accesibile ale echipamentelor
electrice;
➢ limitarea riscului de ranire prin contact cu partile in miscare ale utilajelor si
echipamentelor;
➢ asigurarea consumatorului impotriva intreruperilor accidentale in furnizare (a fost
prevazuta sursa de alimentare de rezerva pentru receptoarele cu rol de siguranta
la foc si de protectie a utilizatorilor si personalului de intretinere);
➢ incadrarea instalatiei in categoriile privind pericolul de incendiu, respectiv explozie;
➢ asigurarea securitatii instalatiilor prin prevenirea accesului neautorizat la acestea
Protectia utilizatorilor impotriva electrocutarilor accidentale prin atingerea directa ia in
considerare: legarea la pamant, legarea la neutru so la conductorul de protectie, tensiunea
reduse, separarea de protectie, izolarea suplimentara de protectie. Ca masuri suplimentare de
protectie se pot adopta urmatoarele masuri: izolarea amplasamentului, egalizarea sau dirijarea
distributiei potentialelor, protectia prin deconectarea automata la aparitia unei tensiuni de
atingere periculoasa, protectia prin deconectarea automata la aparitia unor curenti de defect
periculosi.
C. Securitate la incendiu
Aceasta exigenta se realizeaza prin:
➢ Adaptarea instalatiei electrice la gradul de rezistenta la foc al elementelor de
constructie;
➢ Incadrarea instalatiei in categoriile privind pericolul de incendiu, respectiv explozie;
➢ Precizarea nivelului de combustibilitate si de rezistenta la foc al elementelor
instalatiei (pentru sistemele de distributie ce alimenteaza receptoarele cu rol de
siguranta la foc si de protectie a utilizatorilor si personalului de intretinere au fost
prevazute circuite de cabluri rezistente la foc montate pe elemente de sustinere
avand acelasi grad de protectie la foc);
➢ Limitarea propagarii focului prin utilizarea de cabluri cu intarziere marita la
propagarea focului sau, dupa caz rezistente la foc
➢ Precizarea limitei de rezistenta la foc a elementelor de constructie strapunse de
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
instalatie;
➢ Asigurarea consumatorului impotriva intreruperilor accidentale in furnizare (a fost
prevazuta sursa de alimentare de rezerva pentru receptoarele cu rol de siguranta
la foc si de protectie a utilizatorilor si personalului de intretinere);
➢ Limitarea producerii de descarcari electrice care favorizeaza aparitia si
propagarea incendiului;
➢ Conform normativelor si standardelor in vigoare se evita montarea instalatiei
electrice pe elementele de constructie combustibile. Daca acest lucru nu e posibile
se iau masuri de protectie a portiunilor expuse pericolului de incendiu (tuburi
metalice, aparate cu grad de protectie IP54, etc.).
D. Igiena, sanatate si mediu inconjurator
➢ asigurarea confortului acustic in incaperi dotate cu instalatii electrice care pot emite
zgomote pe perioade scurte de timp (la anclansare, la declansare);
➢ nivelul admis pentru zgomotul emis de instalatiile electrice din spatiile tehnice;
➢ constituirea masurilor de limitare a zgomotului in cazul echipamentelor
electromagnetice ce pot produce vibratii si zgomote puternice datorita abaterilor
de la tehnologia de executie
E. Protectia impotriva zgomotului
➢ limitarea producerii de descarcari electrice care pot afecta starea sanatatii
oamenilor sau a mediului;
➢ dimensionarea sistemului de iluminat interior conform caracteristicilor
standardizate;
➢ dimensionarea sistemului de iluminat exterior astfel incat sa fie redusa la minim
poluarea luminoasa.
F. Economie de energie si izolare termica
➢ Asigurarea unor consumuri optime de energie electrica;
➢ Asigurarea unor pierderi minime admise de tensiune;
➢ Incadrarea consumului de energie activa si reactiva in limitele admise;
➢ Utilizarea echipamentelor cu consumuri reduse de energie
G. Utilizare sustenabila a resurselor naturale
➢ Utilizarea energiei neconventionale si a recuperarilor de calura pentru asigurarea
unor consumuri minime de energie in exploatare
➢ Materialele puse in opera vor avea un consum minimal de energie inglobata
➢ Asigurarea nivelurilor de performanta este obligatorie pe toata durata de
exploatare a instalatiilor de incalzire.
➢ Materialele prevazute in prezentul proiect se vor achizitiona numai de la fumizori
atestati si vor fi insotite de urmatoarele:
- Marcaj CE;
- Agrement tehnic;
- Declaratii de conformitate;
- Instructiuni de instalare, utilizare si intretinere;
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
- Documentatii tehnice.
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii:

a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiţii, exprimată în
lei, cu TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu
devizul general;
În conformitate cu Devizul General :
Scenariul recomandat:
Valoarea totală a proiectului= 880.816.008,50 lei din care:
Valoarea fără TVA= 740.755.730,00 lei
Valoare TVA RON= 140.060.278,50 lei
- Construcții–montaj (C+M): 389.061.788,49 lei (valoare inclusiv TVA), reprezentând
78.598.341,11 Euro (valoarea inclusiv TVA);
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi

fizice care să indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi, în
conformitate cu standardele, normativele şi reglementările tehnice în vigoare;
Indicatorii de performanţă stabiliţi prin consens cu beneficiarul sunt:
-Gradul de conformitate cu legislaţia specifică din domeniu;
-Alinierea la prevederile comunitare şi naţionale privind eficienţa energetică a
clădirilor publice;
- Prevederea şi construcţia spaţiilor necesare pentru echipamentele de radioterapie
şi imagistica medicală
În situaţia propusă, construcţia prezintă următoarele capacităţi fizice:
Conform HG nr. 2139 din 30 noiembrie 2004, duratele normale de funcționare ale
obiectivelor care urmează a fi realizate prin prezenta investiție sunt:
• construcții: 50 ani;
• drumuri și platforme: 20 ani;
• instalații sanitare: 34 ani;
• instalații termice și climatizare: 25 ani;
• instalații electrice: 18 ani;
• rețele canalizare: 35 ani;
• rețele electrice: 35 ani;
• rețele termice: 35 ani;
• rețele de alimentare cu apă: 35 ani
• rețele distribuție gaze naturale: 30 ani.
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în funcţie

de specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii;
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Conform devizului general, valoarea de construcții și instalații este de 740.755.730,00 RON (fără
TVA). Această valoare se împarte astfel:
d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni.

Conform graficului de executie durata este de 8 luni si de 36 luni pentru constructie.
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice

funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale
aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice
Tema de proiectare
Discutiile cu beneficiarul
Antreprenorul trebuie să respecte pe deplin toate prevederile legislaţiei româneşti în domeniul
construcţiilor. Antreprenorul trebuie să se asigură că orice contracte, subcontracte, instrucţiuni
de utilizare, aprobări, etc. care urmează să fie încheiate sau emise în timpul perioadei de
execuţie şi cea de notificare a defectelor, trebuie să fie în conformitate cu Legea nr. 10/1995
privind calitatea în construcţii (cu modificările şi completările ulterioare).
Daca, dupa Data de Referinta, intra in vigoare standarde aplicabile modificate sau noi si
Supervizorul, cu aprobarea prealabila a Beneficiarului, considera ca este necesara sau
oportuna aplicarea acestora si aceasta aplicare nu implica o modificare substantiala in sensul
Legii in domeniul achizitiilor publice, atunci supervizorul va initia o Modificare potrivit clauzei
37(Modificari) / HG1 din 2018;
Prevederile sub clauzei 12.12 se vor aplica in mod corespunzator in cazul in care o noua
reglementare tehnica, relevanta pentru proiectarea Lucrarilor Permanente, este adoptata si
publicata dupa data emiterii autorizatiei de Construire pentru Lucrari Permanente.
-Legea nr. 10/1995 - privind calitatea în construcții cu modificările și completările ulterioare;
-NC001-99 cadru normative cu detalierea continutului cerintelor stabilite de Legea nr. 10/1995
-HG 766/1997 - pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii
-Legea nr. 13/2007 - Legea energiei electrice, cu modificările și completările ulterioare;
-Legea nr. 22/2001 – pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului
– cu modificarile si completarile ulterioare;
-Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu modificările și
completările ulterioare;
-Ordin nr.839/12.10.2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii;
-Ordinul nr. 1943 - norme metodologice de aplicare a legii 50/1991;
-Legea nr.123/2012 – Legea energiei electrice si a gazelor naturale, cu modificările și
-Legea nr.184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect,
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
-Codul Deontologic din 27 Noiembrie 2011 al profesiei de arhitect,publicat in M.Of.nr.342/21.mai

2012;
-Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul cu modificările și completările
ulterioare;
-Legea nr. 51/2006 serviciilor comunitare de utilitati publice;
-Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;
-Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor;
-Legea nr. 230 din 7 iunie 2006 pentroserviciului de iluminat public;
-Legea 278 din 2013 privind emisiile industriale – cu toate modificarile si completarile ulterioare;
-Legea nr. 307/2006 – Privind apararea impotriva incendiilor;
-H.G.nr.1.739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun
avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu si protectia civila;
-Ordinul M.A.I.nr.3/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare
privind securitatea la incendiu si protectia civila;
-Legea nr. 319/2006 – Legea securitatii, sanatatii si protectia muncii cu modificările și
- OG nr. 1425/2006 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 319/2006 privind legea
sanatatii si seritatii muncii
-IPSSM-2 - Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca pentru acordarea primului
ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;
-IPSSM-5 - Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca - cerinte minime generale
privind semnalizarea de SSM ;
-IPSSM-6 - Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca in cazul unui pericol grav si
iminent ;
-IPSSM-9 - Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca - Comunicarea si cercetarea
evenimentelor, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase,
semnalarea, cercetarea si raportarea bolilor profesionale ;
-IPSSM-11 - Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca pentru autorizarea interna
a electricienilor din punct de vedere al SSM, pentru desfasurarea activitatii in instalatii electrice
din exploatare ;
-IPSSM- 65 - Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca la transportul, distributia si
utilizarea energiei electrice in medii normale ;
-STAS-urile : 2612-1987, SR 8591/1997;
-Legea nr. 333/2003 - Legea privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia
persoanelor;
-Legea nr. 372/13.12.2005 privind performanta energetica a cladirilor, cu modificarile si
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
completarile ulterioare;
-Normativ NP-015/2022 – Normativ de proiectare pentru constructii spitalicesti;
-Normativ NP-021/2022 – Normativ pentru constructiile ce contin spatii pentru furnizarea
asistentei medicale ambulatorie de specialitate;
-Normativ NP-024/2022 – Normativ pentru proiectarea parcajelor;
-Normativ NP-051/2012– Normativ privind adaptarea cladirilor civile la nevoile persoanelor cu
handicap;
-Normativ NP-062/2002– Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier si pietonal;
-Standard SR 13433/1999 - Iluminatul cailor de circulatie;
-Standard European de Iluminat SR EN 13201;
-Normativ NP-074/2014– Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii;
-STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe;
-Normativ NP-112-2014 – Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa;
-SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Reguli generale.
-SR EN 1997-1:2004/NB: Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Reguli generale.
-SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Incercarea si investigarea.
-Normativ NP-125/2010 – Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la
umezire.
-Normativ P96/2015 - Ghid pentru proiectarea și executarea instalațiilor de canalizare a apelor
meteorice în clădiri civile, social-culturale și industriale;
-Normativ P 100/2013 –Cod de proiectare seismica-prevederi de proiectare pentru cladiri.
-SR EN 1990:2004/A1:2006 Eurocod:Bazele proiectarii structurilor;
-SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod:Bazele proiectarii structurilor. Anexa nationala;
-SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Eurocod: Actiuni asupra constructiilor. Greutati specifice,
greutati proprii, inncarcari din exploatare pentru constructii. Anexa nationala.
-SR EN 1991-1-2:2004/NA:2006 Eurocod: Actiuni asupra structurilor expuse la foc.
-SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006 Eurocod: Actiuni asupra structurilor. Incarcari date de zapada.
-SR EN 1991-1-4:2006 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Actiuni ale vantului.
-SR EN 1991-1-4:2006/ NB:2007 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Actiuni ale vantului.
-SR EN 1991-1-5:2004 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Actiuni termice.
-SR EN 1991-1-5:2004/NA:2008 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Actiuni termice.
-SR EN 1991-3:2007 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Actiuni induse de poduri rulante si
masini.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
-Normativ P 100-3/2019 – privind codul seismic de proiectare. Partea III. Prevederi privind
evaluarea la riscul seismic a constructiilor existente
-SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea strucurilor de beton si beton armat. Reguli
generale si reguli pentru cladiri;
-SR EN 1992-1-1:2004/AC:2008 Eurocod 2: Proiectarea strucurilor de beton si beton armat.
Reguli generale si reguli pentru cladiri;
-SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea strucurilor de beton si beton armat.
Reguli generale si reguli pentru cladiri;
-CR 2-1-1.1-2013 Cod de proiectare a construcriilor cu pereti structurali de beton arma.
-NE 012-1/2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.
-NE 012-2/2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.
-Normativ P 118/1-1999 - privind securitatea la incendiu a constructiilor;
-Normativ P 118/2-2013 - Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, partea a II-a
Instalații de stingere;
-Normativ P 118/3-2015 - Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, partea a III-a
Instalații de detectare, semnalizare si alarmare incendiu;
-Normativ P 122-1989 si GP 001-1996-Normativ privind acustica in constructii si zone urbane;
-Normativ P130/1999 privind comportarea în timp a construcțiilor;
-Normativ I9/2015 - Normativ proiectare instalații sanitare;
-STAS 1795/87 - Instalații sanitare. Canalizare interioară. Prescripții fundamentale de
proiectare;
-SR 1846/1 2006 - Canalizări exterioare. Prescripții de proiectare. Determinarea debitelor de
ape uzate de canalizare;
-SR 1846/2-2007 - Canalizări exterioare. Prescripții de proiectare. Determinarea debitelor de
ape meteorice;
-Normativ I 20/2002 pentru proiectarea şi executarea protecţiei împotriva trăsnetului;
-Normativ PE 103/1992 - instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor
electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit;
-Normativ PE 106/2003 – Normativ pentru proiectarea şi executarea liniilor electrice aeriene de
joasă tensiune;
-Normativ PE 118/1992 – Regulament general de manevre în instalaţiile electrice;
-Indreptar de proiectare pentru reţelele electrice de joasă tensiune cu conductoare izolate
torsadate – 1. Lj–Ip 8–76;
-Normativ NTE007/2008 - privind proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice
-Normativ PE116/1994 - privind încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice;
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
-SR EN 61140:2002 + A1:2007 - privind protecţia împotriva şocurilor electrice. Aspecte comune
în instalaţii şi echipamente electrice;
-NTE 001/03/00 - Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia
instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor, aprobat cu Ordinul nr. 2 din 7.02.2003
al Preşedintelui ANRE ( fost PE 109);
-Standard SR CEI 60364-4-442 – Instalaţii electrice în construcţii;
-Indreptar de proiectare şi execuţie a instalaţiilor de legare la pământ 1RE–Ip30–04;
-Nomenclator de verificări, încercări şi probe privind montajul, punerea în funcţiune şi darea în
exploatare a instalaţiilor energetice – PE 003/79;
- Normativ C56-2002 - pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente
construcţiilor;
-Normativ C 107/2-97 pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu altă
destinație decât cea de locuit
-Normativ C 107/3-97 pentru calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor
-Indicativ GT 049-02 – Ghid de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei la foc pentru cladiri
din domeniul sanatatii;
-Norme tehnice pentru stabilirea zonelor de protecţie şi siguranţă ale capacităţilor energetice,
aprobate prin Decizia nr. 61 din 1.11.1999 a Preşedintelui ANRE, publicată în Monitorul Oficial
al României Partea I, nr. 15 din 18.01.2000;
-PE 009/93 – Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru producerea,
transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice vol.1 partea I, vol. I partea II, volum II;
-PE 118/95 – Regulament general de manevre în instalaţii electrice;
-Ordonanța Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioactive și
a combustibilului nuclear uzat, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
-Ordinului M.L.P.A.T.nr.77/N/1996 pentru aprobarea “Indrumator privind aplicarea prevederilor
Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor,a executiei lucrarilor
si a constructiilor,cu modificarile si completarile ulterioare”
-Ordinul nr.173/2003 a președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare
pentru aprobarea Normelor de securitate radiologică în practicile de radiologie de diagnostic și
radiologie intervențională, cu modificările și completările ulterioare;
-Ordinul MLPTL nr. 777/2003 cu completarile si modificarile ulterioare privind aprobarea
reglementarii tehnice “Indrumator pentru atestarea tehnico-profesionala a specialistilor cu
activitate in constructii”.
-Ordinul nr. 94/2004 a președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare
privind aprobarea Normelor de securitate radiologică în practica de radioterapie;
- Ordinul nr. 358/2004 a președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare
privind aprobarea Normelor de securitate radiologică pentru practica de medicină nucleară;
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
- Ordinul nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca un spital in vederea obtinerii autorizatiei sanitare de functionare cu modificările și
-Ordin Nr. 1764 din 22 decembrie 2006 - privind aprobarea criteriilor de clasificare a spitalelor
de urgenta locale, judetene si regionale din punctul de vedere al competentelor, resurselor
materiale si umane si al capacitatii lor de a asigura asistenta medicala de urgenta si ingrijirile
medicale definitive pacientilor aflati in stare critica;
-Ordin nr.691/1459/288 din 10.08.2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
performanta energetica a cladirilor
- Ordinul nr. 1706/2007 privind conducerea si organizarea unitatilor si compartimentelor de
primire a urgentelor cu modificările și completările ulterioare;
- Ordinul nr. 1500/ 2009 privind aprobarea Regulamentului de oraganizare si functionare a
sectiilor si compartimentelor de anestezie si terapie intensiva din unitatile sanitare;
- Ordinul nr. 1867/16.07.2010 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, aprobate prin
Ordinul
Ministrului Dezvoltării Regionale și Locuinței nr. 839/2009;
-Ordinul M.C.P.N. nr.2495/26.08.2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
atestarea specialistilor,expertilor si verificatorilo tehnici in domeniul protejarii monumentelor
istorice;
- Ordinul nr. 323/2011 privind aprobarea metologiei si a criteriilor minime obligatorii pentru
clasificarea spitalelor in functie de competenta;
-Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale și a Metodologiei de culegere a datelor
pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale;
-Ordinul nr. 2412/2022 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ pentru construcții
spitalicești, indicativ NP 015-2022";
- Ordinul nr. 2500/2022 privind aprobarea reglementării tehnice „Normativ pentru construcțiile
ce conțin spații pentru furnizarea asistenței medicale ambulatorii de specialitate, indicativ NP
021-2022”;
-Hotararea de Guvern nr. 127/1994 privind stabilirea si sanctionarea unor contraventii la normele
pentru protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;
-Hotararea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile
ulterioare;
-Hotararea de Guvern nr. 445/2009 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului
asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private, cu modificarile si completarile
ulterioare;
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
-Hotărârea nr. 717/14.07.2010 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.

363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiții finanțate din
fonduri publice;
-Hotărârea nr. 808/2010 pentru modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a
Inspectoratului de Stat în Construcții-I.S.C., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1378/2009,
pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.1631/2009 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și a Hotărârii Guvernului nr.405/2007 privind
funcționarea Secretariatului General al Guvernului, în format pdf., astfel cum a fost publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564/10.VIII.2010;
-Hotărârea de Guvern nr. 907 din 29.11.2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul - cadru
al documentaţiilor tehnico - economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din
fonduri publice.
-Regulamentul privind agrementul tehnic în construcții – Anexa nr. 5 din Hotărârea Guvernului
nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările
și completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 829 din
19 octombrie 2017;
-Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011
de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de
abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului;
-Hotararea de Guvern nr. 273/1994 privind aprobarea regulamentului de recepţie a lucrărilor de
constructii şi instalaţii aferente acestora şi modificările ulterioare;
-Hotararea de Guvern nr.925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare
tehnica de calitate a proiectelor,a executiei lucrarilor si a constructiilor;
-Hotararea de Guvern nr. 122/2015 – pentru planul național de acțiune în domeniul eficienței
energetice;
-Hotararea de Guvern nr. 571/2016 – pentru aprobare categoriilor de constructii si amenajari
care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu,cu modificarile si
-Hotararea de Guvern nr. 862/2016 – pentru aprobarea categoriilor de constructii la care este
obligatoriu realizarea adaposturilor de protectie civila, precum si a celor la care se amenajeaza
puncte de comanda de protectie civila;
-Hotararea de Guvern nr. 907/2016 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei
tehnico-economice aferente investitiilor publice,precum si a strusturii si metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii;
-Hotărârea Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condițiilor pentru comercializarea
produselor pentru construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 20
septembrie 2017;
-O.M.D.L.P.A. nr. 60/2021 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
C.T.P.C., publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 25 ianuarie 2021, cu
modificările și completările ulterioare;
- O.M.D.L.P.A. nr. 435/2021 pentru aprobarea unor proceduri privind agrementul tehnic în
construcții, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 20 aprilie 2021;
-OUG nr. 195/2005 - Ordonanţa de urgenţă privind protectia mediului, cu modificarile si
-SR EN ISO 14001:2015 – Sistemul de Management al Mediului;
Legislație, standarde, reglementări tehnice în materia construcțiilor – se vor respecta
legislația și normativele aflate în vigoare la data încheierii contractului subsecvent, scop în
care se poate consulta următorul link care conține informații actuale în raport cu data
publicării prezentului caiet de sarcini.
Lista mai sus prezentată nu este exhaustivă, impunându-se respectarea tuturor legilor,
standardelor și normativelor aplicabile serviciilor și lucrărilor ce urmează a fi executate, valabile
la momentul realizării contractului.
5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi

economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite
externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal
constituite.
Sursele de finantare ale investitiei sunt asigurate prin PLANUL NATIONAL DE
REDRESARE SI REZILIENTA COMPONENTA C12 SANATATE
6. Urbanism, acorduri şi avize conforme

6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire
S-a emis Certificatul de Urbanism nr. 560/21338 din 01.07.2022
6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
Imobilul este incris in Cartea Funciara nr.228114 Bucuresti Sector 5, cu numar
cadastral 228114 Bucuresti Sector 5.
6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare
a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de
mediu în documentaţia tehnico-economică
Proiectul a fost evaluat din punct de vedere al impactului asupra mediului. Conform
Certificatului de urbanism emis de catre Primaria Generala a Municipiului Bucuresti, s-a
inceput procedura de obtine a acordului de mediu pentru fazele de proiectare in desfasurare.
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor
In certificatul de urbanism au fost cerute avize si acorduri privind utilitatile urbane si
infrastructura dupa cum urmeaza:
- Alimentare cu apa
- Alimentare cu energie electrica
- Alimentare cu energie termica
- Gaze Naturala
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
- Salubritate
- Transport Urban
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
Studiul topografic, studiul geotehnic, calculul G si studiul privind utilizarea unor sisteme
de inalta eficienta privind producerea de energie prin surse regenerabila. Aceste studii sunt
atasate prezentei documentatii.
6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de
investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice
- Securitate la incendiu
- Protectie civila
- Sanatatea populatiei
- Aviz MC
- Aviz Metrorex
- Aviz Aeronautica
- Aviz Comisia Tehnica de circulatii
- Aviz Brigada Rutiera
- Avizul Ministerulul Transportului si Infrastructurii
7. Implementarea investiţiei
7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei
Entitatea responsabila cu implementarea investitiei este Spitalul Universitar de Urgenta
Bucuresti prin fonduri externe (PNRR).
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiţii

(în luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea
investiţiei pe ani, resurse necesare
Strategia de implementare, cuprinzand: durata de implementare a obiectivului de
investitii (in luni calendaristice), durata de executatie, graficul de implementare a investitiei,
esalonarea investitiei pe ani, resurse necesare.
Au fost luate în considerare totalul cheltuielilor din devizul general al investiţiei în mii
euro, precum şi repartizarea costurilor investiţiei pe perioada de implementare a proiectului -
42luni, în conformitate cu graficul prezentat în capitolele anterioare.
7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare
Strategia de exploatare/operare si intretinere va fi prezentata de catre Proiectant in
cadrul manualelor de operare si intretinere inainte de receptia la terminarea lucrarilor.
- elaborarea unui calendar de programare a activitatilor
- identificarea sursei de finantare a obiectivului de investitie
- evaluarea nevoilor
- evaluarea starii activelor curente
- monitorizarea activitatii de catre beneficiarul investitiei
7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale
Capacitatea manageriala este capacitatea de a planifica si controla desfasurarea
activitatii obiectivului de investitie.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
Reguli de programare a muncii managerilor:

- concentrarea prioritatilor asupra aspectelor cheie pentru gestionarea activitatii
- sa nu consume timp pentru probleme minore care pot fi delegate colaboratorilor
- sa solutioneze in primele ore de munca cele mai importante si dificile probleme
respectand principiul ,,capului limpede’’
- sa programeze zilnic o rezerva de timp pentru probleme neprevazute
- sa selecteze problemele care necesita specialisti - in cazul ivirii dilemei probleme
importante, probleme urgente, sa acorde prioritate ca efort problemelor importante
- sa rezolve problemele importante pentru firma in plenul organelor manageriale
participative
Reguli de comportament a managerilor in raport cu angajatii:
- sa trateze pe altii asa cum vrea sa fie tratat
- sa respecte personalitatea fiecarei persoane - sa ia oamenii asa cum sunt si nu asa
cum ar vrea sa fie
- sa mentina energia si eforturile angajatilor concentrate asupra obiectivelor clare
- sa genereze si sa promoveze in randul angajatilor o stare de entuziasm si siguranta
- sa invete angajatii ca esecul poate alimenta ambitia spre performanta
- sa ajute angajatii sa-si cultive abilitatile
- sa fie impartial, sever in ceea ce priveste regulile,
- sa comunice si sa aplice sanctiunile cu tact
8. Concluzii şi recomandări
Prezentul studiu de fezabilitate a analizat modul în care se va rezolva obiectivul de investiții
propus. În baza criteriilor de analiză, a analizei comparate și a modului în care este îndeplinită
Tema de Proiectare în raport cu exigențele funcționale și normele tehnico-legale, prezenta
documentație S.F. concluzioneaza următoarele:
1. Viziunea, intenția și condițiile-cadru permit elaborarea unui proiect complet, atractiv din
toate punctele de vedere, acesta reprezentând o investiție importantă la nivelul national.
2. Din punct de vedere tehnico-economic este ales SCENARIUL 2. Soluția studiată este
prezentată în cadrul pieselor desenate (conform Borderou). SCENARIUL 2 atinge toate
obiectivele proiectului de investiții propus, în condițiile cele mai optime. Prin implementarea
SCENARIULUI 2 se vor atinge parametrii obiectivului de investiții prezentat și studiat, optimizat
din punct de vedere al sumei investite si al timpului de executie comparativ cu SCENARIUL 1.
3. Rațiunea ce primează în opțiunea pentru SCENARIUL 2 este cea a rezultatului final.
Rezultatul final, așa cum a fost prezentat, este obiectivul de investiții într-o formă completă și
optimă ce asigura îndeplinirea tuturor exigențelor aplicabile.
5. Se recomandă realizarea obiectivului de investiții în mod etapizat astfel încât, la finalul
perioadei de execuție, să se obțină un ansamblu coerent și bine structurat.
6. Următoarele faze de proiectare se vor detalia SCENARIUL 2 așa cum este acesta
conturat în piesele scrise și desenate atașate prezentei documentații S.F.
Cadrul tehnic conturat în cadrul SCENARIULUI 2 va deservi ca punct de plecare pentru
detalierea soluției din toate punctele de vedere descrise în cadrul prezentei documentații S.F.
J40/9076/2021, RO 36647602
TEL: 0722 821 875
B. PIESE DESENATE
1. ARHITECTURA
A01_PLAN DE SITUATIE
A02_PLAN PARTER
A03_PLAN ETAJ 1
A04_PLAN ETAJ 2
A05_PLAN ETAJ 3
A06_PLAN ETAJ 4
A07_PLAN ETAJ 5
A08_PLAN ETAJ 6
A09_FATADA NORD EST
A10_FATADA SUD VEST
A11_FATADA SUD EST
A12_FATADA NORD VEST
2. INSTALATII – SCHEME
IE_01_SCHEMA GENERALA DISTRIBUTIE ENERGIE ELECTRICA
IE_02_INSTALATII DE DETECTARE, SEMNALIZARE SI ALARMARE LA INCENDIU
IS_01_PLAN RETELE EXTERIOARE
IS_02_SCHEMA FUNCTIONALA ALIMENTARE CU APA
IS_03_SCHEMA FUNCTIONALA STINGEREA INCENDIU
IT_01_SCHEMA FUNCTIONALA CENTRALA TERMICA
IT_02_SCHEMA FUNCTIONALA STATIE APA RACITA
IT_03_SCHEMA FUNCTIONALA BOILER
IT_04_SCHEMA FUNCTIONALA POMPE DE CALDURA

SF Spital Memoriu General-Semnat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SF Spital Memoriu General-Semnat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MUNICIPIUL BUCURESTI, SECTOR 3, STRADA G. DEM. TEODORESCU, NR. 11-13, CAMERA NR.

EXTINDEREA ARIPILOR A1, A4 A SPITALULUI

BENEFICIAR: SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI

Coordonator proiect Arh. Marius PETRESCU.................

Arhitect sef echipa de proiectare Arh. Sorin CONSTANTINESCU..

Ing. cu specializare inginerie civila Ing. Marius Vlad TANASE

Ing. cu specializre instalatii – termo-ventilatii si climatizare Ing. Liviu CIMPUREANU

Ing. cu specializare instalatii – sanitare Ing. Florin BESU

Ing. cu specializare instalatii – electrice Ing. Ciprian OJOG

4. SPECIALIST ANALIZA COST BENEFICIU SI MODELARE FINANCIARA :

Catalin Florin STERE

5. SPECIALIST ECHIPAMENTE MEDICALE

Ing. Amalia GIANTARU

a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată in lei, cu

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)

2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de

– Secţii şi compartimente noi: Unitatea de Primire a Urgentelor avand în componenţă

Cladirea existenta necesita o refacere a fatadei si teraselor, imbunatatire a acestora

îmbunătățirea capacității administrative și a calității managementului la toate nivelurile.

practice, prin sporirea schimbului de informații despre posibilitățile reale și condițiile

slabe identificate în sectorul de sănătate prin: reducerea inegalitaților importante existente

cheltuieli mai reduse faţă de cele din spitale.

2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor

Departamentul de urgențe al SUUB deține și un heliport funcțional unde aterizează

Corpul D adăpostește la subsol punctul termic al spitalului., spații tehnice la parter

Număr pacienți externați la 100.000 locuitori la nivel național

Serviciile de medicină primară (serviciile medicului generalist, medicului de familie

Regiunea Bucureşti-Ilfov prin Municipiul Bucureşti se distinge faţă de celelalte 8 regiuni de

Perioada construirii Număr

>1800 1801-1899 1900-1950 1951-1969 1970-1990 1991<

Sursa: Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale București

Ponderea paturilor pe specialități medicale în spitalele din România în

Sursa: Anuar de Statistică Sanitară 2017, INSP

A crescut ponderea numărului paturilor din Mun.București raportat la numărul total

150.0 Evoluția numărului de paturi de spital pe specialități

Sursa: Anuar de Statistică Sanitară 2017, INSP

Evoluția comparativă a numărului paturilor din

Proprietate publica Proprietate privata

Sursa: INS, Baza de date Tempo online

Evoluția ratei internărilor la 100 locuitori în România și în

Sursa: Anuar de Statistică Sanitară, 2017

Utilizarea serviciilor spitalicești

Evoluția duratelor medii de spitalizare la nivel național și în Mun.

Evoluția duratei medii de spitalizare a pacienților cu domiciliul în

Evoluția numărului zilelor de spitalizare a pacienților cu domiciliul în

Creșterea numărului de paturi pentru secțiile de anestezie și terapie intensivă (ATI)

3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-

Tronsonul 3 – S+P+6E, va avea o infrastructura alcatuita din subsolul tehnic prevazut cu

pune o parte din echipamentele de ventilatie, climatizare si a sistemelor pentru energie

➢ Distributia electrica de la sursa de baza;

I, clasa II si clasa III (conf. NP-15/2022)

3.1. Particularităţi ale amplasamentului:

b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;

c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale

Față de punctul de interes natural (răul Dâmbovița), construcția nouă va fi la sud-

Orientarea extinderii spitalului este Nord-Est.

-posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe

(I) date privind zonarea seismică;

- nisipurile de Mostistea suporta un strat de argile, argile nisipoase, cu rare intercalatii de

Pe sub amplasamentul studitat trece magistrala de metrou M1 si M3 de la statia de metrou

Perioada de control a spectrului de răspuns Tc=1,60sec.

Conform Codului P100-1/2013, construcţia se încadrează în clasa de