SF Muzeu 08 - 29

Studiu de Fezabilitate
Proiect Nr. 212 / 2018

Contract nr. 136/20224 - 2018
Construire
Muzeul Satului
Str.Jieţ, F.N., Petrila
Elaborator:
S.C. CADMOS SYSTEM S.R.L.
Beneficiar:
PRIMĂRIA ORAŞULUI PETRILA
Iunie 2018
FOAIE DE CAPĂT
DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII

Construire Muzeul Satului
Petrila, județ Hunedoara
ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE / INVESTITOR

PRIMARIA ORAȘULUI PETRILA
ORDONATOR DE CREDITE (SECUNDAR / TERŢIAR)

BENEFICIAR
ELABORATORUL STUDIULUI DE FEZABILITATE

ȘEF PROIECT: ARH. OZANA APOSTOL
PROIECT
NR 212 / 2018
FAZA
STUDIU DE FEZABILITATE
DATA
IUNIE 2018
2 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

LISTĂ DE SEMNĂTURI
CONTRACT
NR ___ / IUNIE 2018
PROIECTANT GENERAL

ȘEF PROIECT: ARH. OZANA APOSTOL ________________________
ARHITECTURĂ
ȘEF PROIECT: ARH. OZANA APOSTOL _________________________
EDILITARE APĂ-CANAL
S.C. ___ S.R.L.
ING ___ _________________________
INSTALAȚII ELECTRICE
S.C. ___ S.R.L.
ING. ___ _________________________
GEOLOGIE
S.C. ___ S.R.L.
ING. ___ _________________________
TOPOGRAFIE
S.C. ___ S.R.L.
ING. ___ _________________________
URBANISM
S.C. ACV COMUNITATE S.R.L.
ARH. MIHAI-IONUȚ DANCIU _________________________

BORDEROU
PIESE SCRISE
MEMORIU GENERAL – FAZA S.F.
ANEXE
CERTIFICAT DE URBANISM
AVIZ AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI HUNEDOARA
DEVIZ GENERAL
MEMORIU TEHNIC ELECTRICE
MEMORIU TEHNIC EDILITARE
MEMORIU REZISTENTĂ
ANALIZA COST-BENEFICIU
PIESE DESENATE
A – 01 PLAN DE AMPLASARE ÎN ZONĂ

A – 02 PLAN GENERALSITUAȚIE EXISTENTĂ
A – 03 PLAN GENERAL PROPUNERE
A – 04 C23 – STANA – PLAN, SECTIUNE 1
A – 05 C23 – STANA – SECTIUNE 2, FATADA PRINCIPALA
A – 06 C23 – STANA – FATADA SECUNDARA
A – 07 C02 – BISERICA – PLAN
A – 08 C02 – BISERICA – SECTIUNE 1, SECTIUNE 2
A – 09 C02 – BISERICA – FATADA PRINCIPALA
A – 10 C02 – BISERICA – FATADA LATERALA
A – 11 C21 – LOCUINTA SALAS –PLAN, SECTIUNE 1
A – 12 C21 – LOCUINTA SALAS –SECTIUNE 2, FATADA PRINCIPALA
A – 13 C21 – LOCUINTA SALAS – FATADA LATERALA, FATADA SPATE
A – 14 C01 – INFOPOINT – PLAN, SECTIUNE 1, SECTIUNE 2
A – 15 C01 – INFOPOINT – FATADE
A – 16 C03 – OCOL INTARIT – PLAN
A – 17 C03 – OCOL INTARIT – SECTIUNE 1
A – 18 C06 – ANEXA – PLAN, SECTIUNE; C05 – ANEXA – PLAN, SECTIUNE
A – 19 C07 – LOCUINTA – PLAN, SECTIUNE 1, SECTIUNE 2
A – 20 I24 – VALTOARE - PLAN, SECTIUNE 1
A – 21 I24 – VALTOARE - SECTIUNE 2
A – 22 I25 – SCALDA DE OI – PLAN, SECTIUNE 1, SECTIUNE 2
A – 23 INSTALATII ZONA ALPINA
PLANSE ELECTRICE
PLANSE EDILITARE APĂ-CANAL
PLANȘE REZISTENȚĂ

CUPRINS
CAPITOLUL A: Piese scrise
(1) Informaţii generale privind obiectivul de investiţii:

1.1. Denumirea obiectivului de investiții;
1.2. Ordonator principal de credite/investitor;
1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar);
1.4. Beneficiarul investiției;
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate cu elemente de D.A.L.I..
(2) Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind
situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii şi
scenariile/opţiunile tehnico-economice identificate şi propuse spre analiză;
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituţionale şi
financiare;
2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor;
2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia
cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii;
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice.
(3) Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice

pentru realizarea obiectivului de investiţii
3.1. Particularităţi ale amplasamentului:
a) descrierea amplasamentului
(localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului, dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul
de proprietate, servituţi, drept de preempţiune, zonă de utilitate publică, informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din
documentaţiile de urbanism, după caz);
b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;
c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau
construite;
d) surse de poluare existente în zonă;
e) date climatice şi particularităţi de relief;
f) existenţa unor:
- reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi
identificate;
- posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe
amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul
existenţei unor zone protejate sau de protecţie;
- terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională;
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat

conform normativelor în vigoare, cuprinzând:
(i) date privind zonarea seismică;
(ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convenţională şi
nivelul maxim al apelor freatice;
(iii) date geologice generale;
(iv) date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu
rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu
recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare geotehnică, arhive accesibile,
după caz;
(v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate cu
reglementările tehnice în vigoare;
(vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a
documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic.
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional, arhitectural şi tehnologic:
- caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;
- varianta constructivă de realizare a investiţiei, cu justificarea alegerii acesteia;
- echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse.
3.3. Costurile estimative ale investiţiei:
- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în considerare a
costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru investiţii similare
corelativ cu caracteristicile tehnice şi parametrii specifici obiectivului de investiţii;
- costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a investiţiei
publice.
3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după caz:
- studiu topografic;
- studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului;
- studiu hidrologic, hidrogeologic;
- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată pentru
creşterea performanţei energetice;
- studiu de trafic şi studiu de circulaţie;
- raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de
investiţii ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică;
- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii verzi şi
peisajere;
- studiu privind valoarea resursei culturale;
- studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei.
3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei
(4) Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico- economic(e) propus(e)

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi prezentarea
scenariului de referinţă
4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări
climatice, ce pot afecta investiţia
4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:

- necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz;
- soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare.
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:
a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse;
b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de realizare, în
faza de operare;
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a siturilor
protejate, după caz;
d) impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care acesta se
integrează, după caz.
4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat,
valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară
4.7. Analiza economică inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea
actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza
cost-eficacitate
4.8. Analiza de senzitivitate
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor
(5) Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
sustenabilităţii şi riscurilor
5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e)
5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:
a) obţinerea si amenajarea terenului;
b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,
funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază, corelată
cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-economici
propuşi;
d) probe tehnologice şi teste.
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiţii, exprimată în lei, cu
TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu devizul
general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi fizice
care să indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi, în
conformitate cu standardele, normativele şi reglementările tehnice în vigoare;
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în funcţie de
specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii;
d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni.
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii
preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile
construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice

5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi
economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite
externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal
constituite.
(6) Urbanism, acorduri şi avize conforme

6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire
6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a
impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu
în documentaţia tehnico-economică
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară 6.6. Avize, acorduri
şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii şi care pot
condiţiona soluţiile tehnice
(7) Implementarea investiţiei

7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiţii (în
luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea
investiţiei pe ani, resurse necesare
7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare
7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale
(8) Concluzii şi recomandări
CAPITOLUL B: Piese desenate
A – 01 PLAN DE AMPLASARE ÎN ZONĂ

A – 02 PLAN GENERAL SITUAȚIE EXISTENTĂ
A – 03 PLAN GENERAL PROPUNERE
A – 04 C23 – STANA – PLAN, SECTIUNE 1
A – 05 C23 – STANA – SECTIUNE 2, FATADA PRINCIPALA
A – 06 C23 – STANA – FATADA SECUNDARA
A – 07 C02 – BISERICA – PLAN
A – 08 C02 – BISERICA – SECTIUNE 1, SECTIUNE 2
A – 09 C02 – BISERICA – FATADA PRINCIPALA
A – 10 C02 – BISERICA – FATADA LATERALA
A – 11 C21 – LOCUINTA SALAS – PLAN, SECTIUNE 1
A – 12 C21 – LOCUINTA SALAS –SECTIUNE 2, FATADA PRINCIPALA
A – 13 C21 – LOCUINTA SALAS – FATADA LATERALA, FATADA SPATE
A – 14 C01 – INFOPOINT – PLAN, SECTIUNE 1, SECTIUNE 2
A – 15 C01 – INFOPOINT – FATADE

A – 16 C03 – OCOL INTARIT – PLAN
A – 17 C03 – OCOL INTARIT – SECTIUNE 1
A – 18 C06 – ANEXA – PLAN, SECTIUNE; C05 – ANEXA – PLAN, SECTIUNE
A – 19 C07 – LOCUINTA – PLAN, SECTIUNE 1, SECTIUNE 2
A – 20 I24 – VALTOARE - PLAN, SECTIUNE 1
A – 21 I24 – VALTOARE - SECTIUNE 2
A – 22 I25 – SCALDA DE OI – PLAN, SECTIUNE 1, SECTIUNE 2
A – 23 INSTALATII ZONA ALPINA
PLANSE ELECTRICE
PLANSE EDILITARE APĂ-CANAL
PLANȘE REZISTENȚĂ

MEMORIU TEHNIC
FAZA STUDIU DE FEZABILITATE
1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII
1.1. Denumirea obiectivului de investiții

CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI
1.2. Ordonator principal de credite/investitor

Primăria orașului Petrila
1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)

1.4. Beneficiarul investiției

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate

2. SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI /

PROIECTULUI DE INVESTIŢII
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situaţia
actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii şi scenariile/opţiunile
tehnico-economice identificate şi propuse spre analiză;
Nu a fost elaborat un studiu de prefezabiliate, anterior.
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituţionale şi
financiare;
Documentaţia actuală este realizată în scopul sprijinirii regenererării urbane a oraşului Petrila,
prin construirea unui obiectiv de interes turistic şi social, cu scopul final de a înfiinţa un parc etnografic –
muzeu al satului momârlănesc.
În Planul Strategic pentru Dezvoltarea Socio-Economică a oraşului Petrila pentru perioada 2016-2020,
Direcţia Strategică 6 prevede dezvoltarea turismului rural prin sprijinirea asociatiilor familiale si
microintreprinderilor din mediul rural pentru a oferi diverse produse si servicii turistice care promoveaza
specificul zonei (spectacole folclorice, cursuri traditionale, promovare, muzee populare, valorificare in
turism a creatiei artizanale, mestesugaresti, arhitectura populara si a manifestarilor folclorice, dar şi

înfiinţarea de pensiuni agro-turistice infiintate si cuprinse in circuitul turistic sau organizarea unor
campanii de informare in agroturism si turism rural. Pentru gestionarea acestei componente strategice
este necesară înfiinţarea unui ansamblu cu funcţiuni complexe, care să îndeplinească următoarele
funcţiuni:
- să poată ilustra obiceiurile specifice locale;
- să prezinte vizitatorilor oportunităţile de practicare a turismului în zonă;
- să promoveze peisajul cultural local, arhitectura populară şi relaţia ei cu zona deosebită din
proximitate;
- să susţină organizarea unor evenimente specifice locale precum manifestările folclorice;
- să permită organizarea unor evenimente utilitare necesare în zonă, cu scop strict funcţional
pentru păstrarea îndeletnicirilor locale, precum târgurile de animale.
2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor;
Arealul etnografic specific Vaii Jiului cuprinde cel mai mare bazin carbonifer din tara, depresiunea
Petrosani. Zona este delimitata la Nord de râul Strei, la Sud si la Est de limita administrativa a judetului
Hunedoara.
Așezările vechi românești se întind pe valea îngustă, prinsă între coastele împădurite ale mun ților.
Modul de viață, cultura și tipul așezărilor au determinat prezen ța unei arhitecturi specifice: casa cu ocol
întărit, prezentă și azi. Peisajul este intens umanizat de colibele, stânele
și adăposturile pentru vite și cai. Sate străvechi de păstori, aceste a șezări au făcut permanent legătura
între nordul Olteniei și sud-vestul Transilvaniei, toponimia fiind evidentă în această privin ță, unele nume
arătând originea hațegană a locuitorilor: Bărbăteni, Paro șeni, Hobi ța etc.
Arhitectura vernaculara din Valea Jiului se încadreaza în stratul vechi al constructiilor din bârne dispuse
în cununi si cu acoperis înalt, învelit cu paie. Arhitectura civila din lemn a ramas de domeniul trecutului,
tipul casei vechi este mentionat de specialisti: doua încaperi cu o singura intrare, pe soclu mic de piatra,
cu târnat partial îngradit cu balustrada (palimar) si având un acoperis în patru ape foarte înalt. In a doua
jumatate a secolului al XIX-lea, locul paielor l-au luat tiglele. Stratul mai nou de arhitectura îl formeaza
casele de caramida cu soclu de piatra, cu aspect înalt.
În prezent, deşi localitatea Petrila prezintă cel mai mare fond construit cu specific tradiţional, acesta nu
este pus în valoare şi conştientizat. De asemenea, urmărind principiul local autarhic, de izolare faţă de
alte comunităţi, tradiţiile locale nu sunt evidenţiate in mod deosebit. Tipologiile specifice zonei Vaii Jiului
sunt izolate,
Gospodarii traditionale pot fi identificate pe tot cuprinsul localitatii, pornind imediat din zona periurbană.
Așezările, pe lângă nucleele lor adunate pe valea râului, sunt răsfirate de-a lungul drumului principal,
mergând paralel cu apa, dar urcând și pe coaste, unde se transformă în a șezări risipite. Urmărind
exemple întinse pe tot cuprinsul ţării, prin înfiinţarea parcurilor etnografice în zone cu specific, este
necesara punerea in valoare a acestor asezari ansambluri vernaculare.
Conform Ivanov et al. (2015), zonificarea Văii Jiului ajută la în țelegerea modului de via ță din trecut, a

funcționării satului cât și a rela ției acestuia cu spa țiul din jur. Zona 2 și 3, respectiv zona săla șelor și
zona alpină nu sunt doar niște păduri nemărginite ci extensii ale satului de pe lunca Jiului.
Zona 1 (vatra satului) se află de o parte și de alta a luncii Jiului și a drumului principal unde sunt
acumgospodăriile principale, în sensul locuin ței permanente, locul unde se strânge toată familia. Se
pare că, dinspusele oamenilor, cu ceva timp în urmă momârlanii trăiau pe dealurile din împrejurimi la
distanțe mari întreei (pe atunci în colibe de 3x3m) și doar mai târziu au coborât în vale. Cu toate că
locuințele aveau una saudouă camere de locuit iar numărul membrilor unei familii era mare, cei care
rămâneau în sat erau doarpărinții, copiii mici și bătrânii care nu mai puteau lucra. Ceilal ți plecau cu
animalele pe dealuri în zonasălașelor sau alpină întorcându-se doar pentru a aduce alimente, în
perioada sărbătorilor sau pe timpuliernii.
Zona 2 (a sălașelor, fânațelor) se constituie pe dealurile din apropierea satului unde sunt
amplasategospodării pastorale destinate uzului sezonier cu casă (două camere), colibă (o singură
cameră) sau de multeori doar cu anexele gospodăre ști cu sau fără teren lucrat (fâna țe, livezi, grădini de
legume). Evident, potexista și gospodării cu locuire permanentă însă într-un număr mic. Se poate spune
că zona 2 deserveștezona 1 și anume gospodăria principală. În urma investiga țiilor din teren și a
discuțiilor cu oamenii s-aconstatat că cu cât terenul este mai departe de vatra satului cu atât este mai
frecventă coliba ca mod delocuire (vârfuri dealuri, în apropierea mun ților).
Zona 3 (zona alpină) se întinde de la poalele muntelui până la limita microregiunii dată de
principalelevârfuri ale munților ce delimitează Depresiunea Petro șani ( mun ții Retezat, Vâlcan, Parâng,
Șureanu).Construcțiile sunt rare, predominând în general stânele. Tot aici se pot întâlni urmele unei
forme primare delocuire temporară - cotroana/bordeiul - dar și a unor stâlpi din piatră a șezată simplu -
gomile/momâi.
Spre deosebire de parcurile etnografice clasice, care pun in valoare obiectele de arhitectura prin
stramutarea lor, Carta internaţională pentru conservarea şi restaurarea monumentelor şi siturilor,
Veneţia 1964 specifica necesitatea pastrarii intacte a peisajelor culturale si atrage atentia asupra
pericolelor dislocarii obiectivelor prin translatare sau stramutare. De aceea, un parc etnografic constituit
in prezent conform unor principii durabile trebuie sa respecte amplasarea cladirilor traditionale in situ,
aducand insa in replica 1:1 conformatia geometrica si contextul spatial proxim cu specific rural local.
Asadar, constructia unui muzeu al satului presupune utilizarea tehnicilor binecunoscute, clasice, de
constructie in stil vernacular, replicand cladirile intr-un ansamblu compact. Astfel, fiecare cladire parte a
ansamblului intitulat Muzeul Satului, face trimitere spre un model – prototip existent in situ undeva in
Valea Jiului, fiind indicata sursa si modalitatea de acces catre acesta pentru putea fi observat direct.
O alta deficienta constatata este disparitia mestesugurilor traditionale, proces inevitabil intr-o zona
urbanizata intens (asa cum a fost Valea Jiului in ultimele 16 decenii). Pentru a remedia aceasta
deficienta este necesara elaborarea unor politici si proiecte de integrare a tinerilor in activitati specifice,
urmand o calificare in scopul insusirii meseriilor si deprinderilor traditionale de operare cu materialele
locale specifice: lemnul, piatra, argila si apa.
2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia

cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii;
Planul Strategic pentru Dezvoltarea Socio-Economică a oraşului Petrila pentru perioada 2016-
2020 constata necesitatea de dezvoltare a turismului local, inclusiv prin crearea unor obiective vizitabile,
parte a ofertei catre viitorii turisti. Muzeul satului este necesar pentru evidentierea specificului local, fiind
parte din procesele identificate de administratia locala ca fiind necesare, cum ar fi:
- Crearea produselor turistice cu specific zonal;
- Organizarea unor targuri si seminarii internationale de turism in locatii din Orasul Petrila;
- Initierea unor programe turistice comune oraselor din Valea Jiului;
- Crearea unei retele de ghizi turistici;
- Valorificare in turism a creatiei artizanale, mestesugaresti, arhitectura populara si a manifestarilor
folclorice;
- Realizarea in parteneriat a unor pachete turistice competitive si activitati de promovare turistica;
- Organizarea unor campanii de informare in agroturism si turism rural.
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice.

Obiectivul stabilit prin realizarea investitiei publice este:
- construirea unui parc etnografic, sub denumirea de Muzeul Satului, pregatit in vederea obtinerii
acreditarii de muzeu de importanta locala.
3. IDENTIFICAREA, PROPUNEREA ŞI PREZENTAREA A MINIMUM DOUĂ

SCENARII / OPŢIUNI TEHNICO-ECONOMICE PENTRU REALIZAREA
OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII
Datele sunt prezentate în tabelul expus in paginile de mai jos, după cum urmează: pe coloana
din stânga, acolo unde este cazul, este prezentat scenariul 1, iar pe coloana din dreapta este prezentat
scenariul 2:
3.1. Particularităţi ale amplasamentului:

a) descrierea amplasamentului
(localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului, dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul
de proprietate, servituţi, drept de preempţiune, zonă de utilitate publică, informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din
documentaţiile de urbanism, după caz);
Pentru a intelege importanta obiectivului si relatia sa cu amplasamentul este necesara
realizarea unei introduceri in subiect si in tipologiile specifice ale zonei. Arhitectura vernaculara din
Valea Jiului se încadreaza în tipologia constructiilor din bârne dispuse în cununi, cu acoperis de inaltime
medie, învelit cu paie sau sindrila. Tipul casei vechi traditionale este cel cu doua încaperi cu o singura
intrare, pe soclu mic de piatra, cu o prispa partial îngradita cu balustrada (palimar), având un acoperis în
patru ape. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, locul paielor l-au luat tiglele si, cu mult mai
devreme, sindrila. Stratul mai nou de arhitectura îl formeaza casele de caramida cu soclu de piatra, cu
aspect înalt, care nu fac obiectul prezentului studiu.
Amplasamentul se află în orașul Petrila, pe strada Jie ț. Suprafa ța terenului este de 28.964 mp,
conform documentației topografice, din care teren liber de orice sarcini, neamenajat: 28.964 mp (100%).
Ansamblul parcelelor are o formă neregulată, cu următoarele dimensiuni maxime în plan:

- lăţime: în punctul maxim 129,54 m, în punctul minim: 21,13 m;
- lungime: aproximativ 400,91 m;
Parcelele propuse spre edificare se află în proprietatea ora șului Petrila, fiind libere de sarcini, fiind
identificate cu nr. cad.: 62551, 62160, 62159 şi NC 974 - 57/1.
b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;

Amplasamentul are o formă alungită, fiind dispus de la NV spre SE, pe o fâ șie aflată între
strada Jieț și râul omonim. Limitele parcelelor sunt:
- la Nord: strada Jieţ, Drumul Judeţean 709H;
- la Sud: râul Jieţ;
- la Est: pod strada Popi și râul Jieț;
- la Vest: parcelă liberă de construcții, neintabulată.
Accesul se poate realiza pe tot intervalul de adiacen ță al străzii Jie ț.
c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau
construite;
Accesul se va realiza pe latura nordică, înspre strada Jie ț. Ansamblul va fi deschis către râul
Jieț, aflat pe latura sudică a ansamblului.
d) surse de poluare existente în zonă;

Cea mai importantă sursă de poluare este cea prin noxele eliminate de autoturismele care
circulă pe strada Jieț. De asemenea, o sursă de poluare este cea produsă prin depozitarea ocazională,
ilegală, a deșeurilor pe amplasament.
e) date climatice şi particularităţi de relief;

Din punct de vedere al unitatilor climatice climatice climatice, teritoriul Orasului Petrilaeste
caracterizat de un climat variat astfel:
- climat apropiat de cel montan cu 8 luni reci si umede si 4 luni temperate înzonele înalte si
cu 5 luni reci si umede si 7 luni temperate la altitudinimijlocii);
- un climat continental moderat de deal, în restul teritoriului (cu 4 luni reci si umede si 8 luni
temperate).
Aceste conditii climatice complexe sunt determinate de varietatea reliefului (etajare, compartimentarea
si fragmentarea lui, orientarea fata depunctele cardinale). Iernile sunt relativ umede, în timp ce verile
sunt însorite, cu un regimpluviometric echilibrat. In ceea ce priveste circulatia generala a atmosferei,
vremea relativcalduroasasi umeda vara si usor instabila iarna, este generata de circulatiadinspre vest,
ce are si usoare influente maritime.
f) existenţa unor:
- reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi
identificate:
Amplasamentul estetraversat dereteaua de inalta tensiune LEA 150 KV, orientata E - V, in zona
nordica. Desi nu exista stalpi pe amplasament, este necesara pastrarea zonei de siguranta si protectie
fata de liniile de inalta tensiune.

- posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe
amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul
existenţei unor zone protejate sau de protecţie;
Nu este cazul.
- terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională;
Nu este cazul.
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat
conform normativelor în vigoare, cuprinzând:
(vii) date privind zonarea seismică:
Din punct de vedere seismic conform SR 11100 - 1 / 93, terenul studiat
se situeaza in interiorului izoliniei de gradul 61, pe scara MSK, unde indicele 1 corespunde unei
perioade de revenire de 50 ani (minimum).
Conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare
pentru cladiri, indicativ P 100 / 1 - 2013 amplasamentul prezinta o valoare de vârf a acceleratiei
terenului ag = 0.10 g, pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR= 225 ani, cu 20 %
probabilitate de depasire in 50 ani.
Perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0.7 sec.
(viii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convenţională şi
nivelul maxim al apelor freatice:
Presiunea conventionala recomandata conform NP 112 — 2014, tabelul D2, D3 este P conv. =
250 kPa si reprezinta valoarea de baza pentru adâncimi de fundare Df = 2.00 m si inaltimi ale fundatiilor
B = 1.00 m.Din punct de vedere hidrogeologic, se remarca o adâncime variabila anivelului apelor
freatice, functie de litologie si de morfologia reliefului.
(ix) date geologice generale:

Din punct de vedere geologic in zona apar formatiuni apartinandBurdigalianului. Acesta este
constituit dintr-o serie conglomeratica cualternante de gresii, argile rosii verzui si cenusii, uneori cu
plante si sisturicarbunoase.Peste roca de baza se dispun depozite deluviale constituite din nisipuri
sinisip argilos cu fragmente de roci stâncoase. Nivelul hidrostatic nu a fost interceptat in forajele
geotehnice executate.Riscul geotehnic al executiei obiectivului este de nivel redus.
(x) date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu
rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu
recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare geotehnică, arhive accesibile,
după caz:
Pentru stabilirea caracteristicilor geotehnice si a litologiei terenului de fundare in zona s-a
executat o prospectiune geologo — geotehnica de mare detaliu, s-au consultat lucrarile de specialitate
si documentatiile elaborate anterior in zona si s-au executat doua sondaje/foraje geotehnice pana la
adancimea de 6.00m.
Forajele geotehnice au interceptat o stratificatie corelabila care se prezinta astfel :

Forajul 1
0.00 — 0.80 m Nisip prafos, galbui, umed
0.80 — 1.30 m Deluviu cu fragmente de gresii si conglomerate
1.30 — 6.00 m Conglomerate, gresii cenusii-verzui, marne rosii (roca debaza)
Forajul 2
0.00 — 1.20 m Nisip prafos, galbui.umed
1.20 — 2.70 m Deluviu din fragmente de gresii si conglomerate
1.30 — 6.00 m Conglomerate, gresii cenusii-verzui, marne rosii (roca debaza)
(xi) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate cu

reglementările tehnice în vigoare:
Conform prevederilor Legii nr. 575/2001- Lege privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului national — Sectiunea a V-a, zone de risc natural, publicatain MO nr. 726/2001, pentru
amplasamentul situat in Petrilariscul poate fi cauzat de cutremurele de p\mânt datorita situarii in zona
cuintensitate seismica de gradul 6.Riscul geotehnic este de nivel moderat.
(xii) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a
documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic:
Din punct de vedere hidrogeologic, se remarca o adâncime variabila a nivelului apelor freatice,
functie de litologie si de morfologia reliefului. In rocile stâncoase apa circula pe liniile de sistuozitate, pe
fisuri si linii tectonice. In formatiunile Burdigaliene cu roci poros pemeabile apa circulasi se
acumuleazain structura sinclinalului Petrila si uneori deverseaza pe versant sub forma de izvoare.
Studiul geotehnic a fost intocmit in conformitate cu prevederile NP —074/2014: Normativ privind

principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare”, cu reglementarile
tehnice, standardeleconexe in vigoare si literatura de specialitate specifica zonei cercetate. cifica zonei
cercetate:
- Harta geologica a Institutului Geologic, scara 1: 200.000, foaia Orastie
- STAS 6054-77: Teren de fundare. Adâncimi maxime de inghet. Zonareateritoriului României;
- STAS 3950-81: Geotehnica. Terminologie, simboluri si unitati de masura;
- Mecanica rocilor, Mircea N. FLOREA, Ed. Tehnica, Buc. 1983;
- STAS 1242/4-85: Teren de fundare. Cercetari geotehnice executate in pamânturi;
- STAS 1242/3-87: Teren de fundare. Cercetarea prin sondaje deschise executate inpamânturi;
- STAS 1242/5-88: Teren de fundare. Cercetarea terenului prin penetrare dinamicain foraj;
- C 241-1992: Metodologie de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare
la solicitari seismice;
- ENV 1997 — 3:1999 Eurocod 7. Partea 3 — Proiectarea geotehnica asistata deincercari de
teren;
- ENV 1998 — 1:2004 Eurocod 8 - Prevederi de proiectare a structurilor rezistente la cutremur.
Partea 1 — Reguli generale;
- Legea nr. 575/noiembrie 2001- Lege privind aprobarea Planului de amenajare ateritoriului
national — Sectiunea a V-a, zone de risc natural;
- SR EN ISO 14688-2-2005 Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea siclasificarea
pamanturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare;

- SR EN ISO 14688-1-2004-AC-2006. Cercetari si incercari geotehnice.Identificarea si
clasificarea pamanturilor;
- SR EN ISO 14688-2-2005-C91-2007 Cercetari si incercari geotehnice.Identificarea si
clasificarea pamanturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare;
- SR EN 1997-1-2004/NB:2008 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1:Reguli generale.
Anexa naţională;
- SR EN 1997-2:2007/NB :2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2:Investigarea şi
încercarea terenului. Anexa naţională;
- GP 129 — 2014, Ghid pentru proiectarea geotehnica;
- NP 112 - 2014, Normativ pentru proiectarea fundatiilor de suprafata
- http://www.encipedia.org/articole/proiectare/resurse-utile/harti-de-zonare
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional, arhitectural şi tehnologic:
- caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii:
3.2.1. Elemente constructive:

Sunt urmarite principiile de mai jos, conform Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul localdin
mediul rural, judetul Hunedoara, autor Grupul rural al OAR:
- refolosirea apei drenate;
- folosirea de materiale naturale regenerabile, cu eficien ță garantată;
- evitarea folosirii materialelor care au efect negativ asupra mediului înconjurător și a sănătă ții
populației;
- folosirea echipamentelor ce utilizează energii regenerabile
- păstrarea nealterată a spiritului a șezărilor și a peisajului cultural;
- luarea în calcul a climatului local pentru optimizarea proiectării (însorire, umiditate, vânturi
dominante, oscilații de temperatură);
- pentru clădiri cu rol preponderent tehnologic, consultarea tehnologului specialist va avea loc înainte
de a demara activitatea de proiectare, pentru a nu perturba eficien ța fluxului tehnologic al clădirii ce
urmează să fie construită;
- documentarea in situ (exemplificată) cu privire la oportunită țile (materialele de construc ții locale
și/sau meșterii locali) descoperite de arhitect în zona unde se va realiza investi ția;
- folosirea materialelor, a tehnicilor și a me ște șugurilor locale oriunde acestea sunt eficiente în
alcătuirea clădirilor.
Este propusa realizarea urmatoarelor obiective, conform temei de proiectare:

a) punct de informare turistică, construit din materiale specifice locale, dar în stil arhitectural
contemporan care interpretează arhitectura tradiţională;
b) biserică din lemn;
c) cel puțin 15 constructii din cele trei subzone specifice: subzona vetrei satului, subzona săla șelor și
fânețelor și subzona alpină;
d) dotări:
- mobilier în stil pentru fiecare construcţie, realizat exclusiv de meşteşugari şi artizani local;
- cel puţin 50 de corpuri de iluminat ambiental, specifice programului de arhitectură (cel puţin câte
4 corpuri de iluminat pentru fiecare obiect construit);

- cel puţin 50 locuri pentru șezut;
- cel puţin 20 coșuri pentru gunoi;
- cel puţin 50 panouri semnalizare și informare;
- cel puţin 2 rasteluri biciclete;
e) instalații:
- sistem inteligent de telegestiune a iluminatului, racordat la iluminatul public al ora șului Petrila;
- sistem irigații în zona de gazon;
circuit închis pentru dotările: văiugă și scaldă de oi.
Scenariul 1 Scenariul 2
- varianta constructivă de realizare a - varianta constructivă de realizare a investiţiei
investiţieipentru Scenariul 1, cu justificarea pentru Scenariul 2, cu justificarea alegerii
alegerii acesteia: acesteia:
Se propune realizarea unui număr de 23 de Se propune realizarea unui număr de 23 de
construcţii, 5 instalaţii specifice şi toate celelalte construcţii, 5 instalaţii specifice şi toate celelalte
elemente de dotare şi instalaţii de la punctele a-e elemente de dotare şi instalaţii de la punctele a-e
de mai sus, realizate conform principiilor şi de mai sus, realizate conform principiilor şi
metodelor tradiţionale, fără mijloace alimentate metodelor contemporane, cu mijloace alimentate
electric. electric.
Cladirile vor fi realizate conform unor prototipuri Cladirile vor fi realizate conform unor prototipuri
identificate in situ, care respecta caracteristicile identificate in situ, care respecta caracteristicile
tehnice de mai jos, cu o variatie a dimensiunilor tehnice de mai jos, cu o variatie a dimensiunilor
de cel mult ±1,50 m pentru fiecare dimensiune. de cel mult ±1,50 m pentru fiecare dimensiune.
Aceasta metodă este aleasă pentru a creea Această metodă este aleasă pentru eficienţă în
obiecte de arhitectura specific locale, cu estetica utilizarea timpului şi a costurilor. Totuşi, rezultatul
specifica, evitând pastişa. De asemenea, pe final va fi cu încadrat cu dificultate în categoria
parcursul execuţiei, executantul poate califica „muzeu”, având în vedere că nu respectă
meşteri locali pentru realizarea lucrărilor prin tehnicile şi principiile tradiţionale de punere în
metode tradiţionale. operă.
C 01: Infopoint: clădire nouă, factură contemporană, mijloace şi tehnici tradiţionale.

Dimensiuni:
- Lungime: 19,20 m;
- Lățime: 7,00 m;
- Cota la cornișă: 3,20 m;
- Cota la coamă: 6,30 m.
Construcție cu târnaț parțial închis cu stâlpi din lemn, fără soclu, cu pere ți realiza ți din bârne fasonate
din lemn, în sistem Blockbau (coadă de rândunică). Golurile sunt închise de u și și ferestre în tâmplărie
de lemn masiv. Pardoseală din dulapi de lemn monta ți pe grinzi din stejar și piatră de râu montată pe
pat de mortar. Tavan din grinzi de stejar dispuse transversal, fără închideri orizontale. Se dispune o
meșter-grindă sub grinzile transversale. Spa țiul de la nivelul curent comunică liber cu spa țiul aflat în
structura șarpantei. Învelitoare din șindrilă de brad, pe o șarpantă cu înclina ția 100% (45 O).
Clădirea C01 este unică în cadrul obiectivului reprezentat in Plan general propunere.

C 02:Biserică: clădire nouă construită în stil, factură vernaculară - sursa: biserica Sânonilor, biserica Sf.
Nicolae, Petroşani:
Dimensiuni:
- Lungime: 9,50 m;
- Lățime: 5,05 m;
- Cota la coamă: 4,93 m;
- Cota la cornișă turn: 6,50 m;
- Cota la varf turn: 7,81 m;
- Cota la varf cruce: 8,61 m;
Construcție cu absidă în planul faţadei, târna ț cu stâlpi din lemn, fără soclu, cu pere ți realiza ți din bârne
fasonate din lemn, în sistem Blockbau (coadă de rândunică). Golurile sunt închise de u și și ferestre în
tâmplărie de lemn masiv. Pardoseală din dulapi de lemn monta ți pe grinzi din stejar. Tavan din grinzi de
stejar, forma semicirculara in structura si inchideri din lemn de brad. Învelitoare din șindrilă de brad, pe o
șarpantă cu înclinația 100% (45 O). Cladirea C02 este unica in cadrul obiectivului reprezentat in Plan
general propunere.
Fig. 1: ambianță caracteristică subzonei vetrei satului, anii 1950
C 03: Cladire specifica, vatra satului:

Dimensiuni maxime tronsoane:
- Lungime: 7,60 m;
- Lățime: 3,82 m;
Construcție compusă din tindă, odaie și eventual prispă pe toată lungimea fa țadei principale, cu sau fara
adăpost pentru animale. Prispa este închisă cu stâlpi din lemn. Locuinţa nu are soclu (cu exceptia

cladirii C15), pereții sunt realiza ți din bârne fasonate din lemn, în sistem Blockbau. Pereţii sunt tencuiţi şi
văruiţi pe interior. Golurile sunt închise de u și și ferestre în tâmplărie de lemn masiv, cu dimensiuni
reduse. Pardoseală din pământ bătut sau dulapi din lemn dispusi pe grinzi din lemn. Tavan din grinzi de
stejar dispuse transversal, cu închideri orizontale din scânduri lipite cu lut în pod. Se dispune o me șter-
grindă sub grinzile transversale. Învelitoare din șindrilă de brad, pe o șarpantă în patru ape cu înclina ția
de aproximativ 45O.
Modelul este aplicabil pentru cladirile C03 – C15, reprezentate in Plan general propunere.
Fig. 2: ambianță caracteristică subzonei sălaşelor, anii 1950
C 21: Cladire specifica, zona salaselor:

Dimensiuni maxime:
- Lungime: 7,70 m;
- Lățime: 5,30 m;
Construcții compuse din tindă sau odaie și eventual prispă pe toată lungimea fa țadei principale. Prispa
este închisă cu stâlpi din lemn. Locuinţa nu are soclu, pere ții sunt realiza ți din bârne fasonate din lemn,
în sistem Blockbau. Golurile sunt închise de u și și ferestre în tâmplărie de lemn masiv, cu dimensiuni
reduse. Pardoseală din pământ bătut. Tavan din grinzi de stejar dispuse transversal, cu închideri
orizontale. Se dispune o meșter-grindă sub grinzile transversale. Învelitoare din șindrilă de brad, pe o
șarpantă în patru ape cu înclinația de aproximativ 45 O.
C 23: Clădire specifica, zona alpina:

Dimensiuni maxime:
- Lungime: 8,00 m;

- Lățime: 4,40 m;
Construcție compusă din tindă, odaie și prispă pe toată lungimea fa țadei principale, cu adăpost pentru
animale. Prispa este închisă cu stâlpi din lemn. Locuinţa nu are soclu, pere ții sunt realiza ți din jumatati
de trunchiuri de arbori,neprelucrate, în sistem Blockbau. Golurile sunt închise de u și și ferestre
rudimentare. Pardoseală din pământ bătut. Tavan din grinzi de stejar dispuse transversal, fara
închiderespre pod. Învelitoare din șindrilă de brad, pe o șarpantă în patru ape cu înclina ția de
aproximativ de 45O.
Fig. 3: ambianță caracteristică subzonei alpine, anii 1950
I 24: Valtoare:
Ansamblu utilizat pentru spalarea sub presiune a obiectelor si imbracamintilor de uz casnic, compus din
urmatoarele componente:
- doua rezervoare de apa, amplasate subteran, pentru recircularea apei utilizate;
- jgheab din lemn pentru curgerea apei;
- valtoare conica din lemn, realizata in sapatura de forma similara;
- sistem de drenaj pentru preluarea apei si transmiterea ei spre rezervoare;
Modelul este unic in cadrul obiectivului reprezentat in Plan general propunere.
I 25: Scalda de oi:

Cuva realizata din piatra de rau, cu liant din argila, utilizata pentru imbaierea oilor. Accesul se realizeaza
prin doua rampe, dispuse simetric.
Dimensiuni maxime:
- Lungime: 11,40 m;
- Lățime: 7,00 m;
- Adancime cota de calcare: -1,10 m;
- Adancime maxima sistem: -1,80 m.
I 26: Gomila:
Instalatie realizata din blocuri de piatra naturala bruta, sub forma de sist, suprapuse.

Dimensiuni maxime:
- Lungime/latime: 1,06 m;
- Inaltime: 1,64 m;
I 27: Cotroana:
Instalatie realizata din blocuri de piatra naturala bruta, suprapuse, formand un adapost.
Dimensiuni maxime:
- Inaltime: 2,37 m;
I 28: Vatra foc:

Instalatie realizata din blocuri de piatra naturala bruta si trunchiuri de copac dispuse concentric.
Dimensiuni maxime:
- Inaltime: 0,37 m;
Amenajarile exterioare includ o serie de tratamente diferite ale suprafetelor de calcare:

- realizarea unui amfiteatru din pământ natural taluzat în rambleu, de formă semicirculară, și a unei
platforme cu rol de scenă.
- realizarea unor alei din pietris sort si piatra de rau;
- realizarea unei piste de biciclete din suprafata de bitum;
- realizarea a 40 de locuri de parcare pentru autoturisme si 2 locuri de parcare pentru autobuze, cu
acces carosabil direct din strada Jiet;
- insamantarea cu iarba de camp;
- montajul unor rulouri de gazon in zona amfiteatrului;
- realizarea imprejmuirilor pentru gospodarii si a portilor de acces in acestea.
Sunt propuse doua grupuri sanitare:

- Grupul 1, amplasat in incinta cladirii C01 Infopoint;
- Grupul 2, amplasat in subteranul amfiteatrului amenajat in zona vestica a amplasamentului.
3.2.2. Alimentare cu apa bransament, retea incinta si retea incendiu:
Debitul total de apa necesar, pentru alimentarea cu apa a consumatorilor din incinta, precum si
pentru stingerea incediului se va asigura printr-un bransament in conducta existenta din PEID d 200
mm, de pe str. Jiet. Apa livrata de reteaua publica corespunde cerintelor de potabilitate conform STAS
1342 si normelor OMS.
Bransamentul se va realiza intr-un camin prefabricat cu diametrul D = 1,0 m si adancimea H = 1,1 m.

Caminul se va acoperii cu o placa din beton armat avand un capac din fonta, clasa D400. Caminul de
bransare este situat in zona verde pe domeniul public in afara incintei.

Bransamentul De 90 mm, va fi echipat cu toate armaturile necesare:
- teu redus, adaptoare flanse, mansoane electrosudabile, cele 2 vane (admisie/concesie),
apometru, clapet de retinere cu flansa, robinet de golire prevazut cu racord olandez.
Din caminul de bransament se va realiza sistemul de apa potabila si de incendiu din incinta format din
conducta PE100 De90mm SDR17 si alimentarea celor doua grupuri sanitare cu conducte PE100 De 40
mm SDR17.
a) Instalatii de alimentare cu apa rece potabila, apa calda sanitara

In functie de destinatia cladirii si numarul obiectelor sanitare se stabilesc debitele de calcul de
apa rece si apa calda menajera.Reteaua de alimentare cu apa din incinta se realizeaza din conducte
PE100 De90mm SDR17 pentru a asigura un debit de 5 l/s pentru hidrantii supraterani din incinta.
Cele doua grupuri sanitare sunt alimentate fiecare cu o ramificatie din PE 100 De40mm SDR17 din
conducta principala.Conducta se va monta pe tot traseul ei intr-un sant de 0.7 m latime, la adancimea
de 1.0 m masurat fata de generatoarea superioara. Conducta se va aseza pe un pat de nisip de 10 cm
grosime si acoperita cu un strat de nisip de 30 cm grosime. Peste stratul de nisip se a șează o bandă
avertizoare din PVC de culoare albastră cu înscrisul <<APA>>.In zona presiunea apei este de 2.0 bar.
Conducta a fost dimensionata pentru a transporta un debit de 5,0 l/s care sa asigure consumul menajer
precum si stingerea unui eventual incendiu de la hidrantii exteriori.
Lungimea conductelor de apa:

- PE 100 De90mm SDR, L = 380 m;
- PE 100 De90mm SDR, L = 15 m.
Reteaua de apa din incinta se va echipa cu:

- 4 vane ingropate DN80 pentru izolarea hidrantilor de incendiu;
- 4 hidranti supraterani DN 65 care fiecare asigura un debit de 5 l/s.
Prepararea si stocarea apei calde menajere se va face local in cele doua grupuri sanitare, pe fiecare
bloc sanitar, prin boilere electrice verticale cu acumulare, capacitate 200 litri, putere electrica P=3 KW.
b) Instalatii de stingere a incendiilor

Cf. STAS 1478/90 tabelul 5 si Normativului NP086/2005 art. 4.1 si Anexa 3 pentru cladiri cu sali
aglomerate, volumul cladirii mai mic de 25000mc, se impune stingerea unui eventual incendiu cu
hidranti interiori cu un debit de Qii = 2.5 l/s si 1 jet in functiune simultana.
Debitul total va fi de 2.5l/s si va fi asigurat pentru 10 minute de functionare.In cazul de fata s-a optat
pentru montarea de 4 hidranti exteriori cu DN65 mm fiecare asigurand un debit de 5 l/s.Debitul va fi
asigurat pentru 3 ore de functionare, si va fi asigurat de reteaua de publica de apa a orasului Petrila.
 CANALIZARE MENAJERA DIN INCINTA

Din cadrul celor doua grupuri sanitare se vor colecta si evacua gravitational ape uzate menajere
provenite de la grupurile sanitare, ape accidentale de pardoseala, ape rezultate din golirea
instalatiilor;Apele uzate corespund, din punct de vedere al incarcarii chimice, prescriptiilor Normativului
NTPA 002/2002 putand fi deversate in retelele publice de canalizare.
Instalatiile de canalizare interioare se vor proiecta in conformitate cu Normativul I 9- 94, STAS 1795-89
si toate standardele la care acestea fac referire. Instalatia de canalizare menajera interioara s-a
proiectat si se va executa in conformitate cu Normativul I 9-94 si STAS 1795-89 astfel :
 pentru colectoarele interioare montate aparent sau in ghene inchise, inclusiv racordurile
la obiectele sanitare se va prevedea tubulatura din PVC-KA (usor), cu mufe etansate cu garnituri
din cauciuc ;
 pentru colectoarele interioare, montate ingropat in pamant se va prevedea tubulatura
din PVC-KG (greu), cu mufe etansate cu garnituri din cauciuc.
La executie se vor respecta pantele indicate in proiect, iar cand aceasta nu sunt precizate se vor
respecta pantele indicate de STAS 1795-89.Pentru colectarea apelor uzate menajere de la punctul de
consum, se va realiza o retea exterioara de canalizare, care va dirija apele spre statia de pompare
proiectata.Inainte de punerea in opera toate materilele vor fi verificate vizual pentru constatarea
eventualelor degradari si daca acestea corespund cu conditiile cerute. Materialele pot fi introduse in
lucrare daca sunt conform cu prevederile din proiect, daca au fost livrate cu certificat de calitate si daca
in cursul depozitarii si manipularii nu au suferit deteriorari.
Lungimea conductelor de apa uzata menajera din incinta:

 PVC-KG DN200 SN8 , L = 170 m;
 PVC-KG DN160 SN8 , L = 10 m;
 PE 100 De110mm SDR, L = 10 m.
Pe reteaua de canalizare se vor prevedea 3 camine de vizitare cu Di = 1,0 m in punctele unde se

racordeaza mai mult de doua conducte cu trasee diferite, la schimbari de directii, de panta sau de
sectiune ale conductelor. Caminele de vizitare se vor executa elemente prefabricate din beton cu capac
din fonta clasa D400.
Statia de pompare ape uzate menajere:

Apa uzată menajeră rezultata din cele doua grupuri sanitare din incinta fi colectată intr-o statie
de pompare apa uzata si refulata in canalizarea menajera existenta a orasului Petrila.Staţia de pompare
apă menajeră este o construcţie ingropata din elemente prefabricate din beton armat, circulară cu
diametrul interior de 2,50 m şi o adancime de 5,00 m. Ea este acoperita cu o placa din beton armat cu
goluri pentru manevrarea pompelor submersibile si un gol de acces cu D = 600 mm, sub care este
montat o scara fixa din aluminiu pentru acces la pompe.
Un traductor de nivel ultrasonic comanda functionarea pompelor si monitorizeaza continuu evolutia

nivelului de umplere din basa statie de pompare.Plutitoarele cu contacte montate la niveluri de umplere
prestabilite permit preluarea comenzilor in cazul in care sistemul ultrasonic de masura se defecteaza.

Caracteristicile staţiei de pompare sunt următoarele:
 Tip pompe: submersibile cu tocator pentru apa uzata menajera;
 Debit pompă: Q = 7,2 m3 /h, (5 l/s);
 Înălţime de refulare: H = 10 m H2O;
 Putere pompă submersibilă: 2,5 kW;
 Nr. buc: 1A+1R.
Realizarea conductei de refulare ape uzate menajere

Acesta se va realiza din teava PEHD PE100 De 90 SDR17, in lungime de 1000 m, de la statia
de pompare ape uzate proiectata, pana la primul camin de vizitare a canalizarii menajere existente.
Conducta de refulare se va poza in zona verde aferente tramei stradale.
Se va realiza si subtraversari a drumului existent, iar conducta de refulare se va proteja cu teava Ol Dn
150 mm.
Conducta se va monta pe tot traseul ei (exceptand zona de subtraversare) intr-un sant de 0.7 m latime,
la adancimea de 1.0 m masurat fata de generatoarea superioara. Conducta se va aseza pe un pat de
nisip de 10 cm grosime si acoperita cu un strat de nisip de 30 cm grosime.
Pentru depistarea traseului respectiv aliniamentul conductei de refulare îngropate, pe întregul aliniament
se va prevede montarea în paralel cu conducta a unui conductor metalic (Cu) cu un diametru de min.1.5
mm care să interfereze cu echipamentele de detecţie aflate în dotarea secţiei de exploatare reţea, iar la
30 cm deasupra crestei conductei se va prevedea o banda de avertizare de culoare maro pe toata
lungimea traseului conductei.
Foraj si statia de pompare ape tehnologica

Pentru functionarea valtoarei este necesar un debit de apa tehnologica de 15 l/s.Apa
tehnologica se obtine dintr-un pput orat cu un debit de 2,0 l/s, amplasat in apropierea statiei de pompare
apa tehnologica.Pentru a functiona valtoarea este nevoie de u bazin de stocare cu V = 5, 0 mc in care
se monteaza si pompa submersibila de apa tehnologica.
Acest bazin este format dintr-un camin cu Di = 2,5 m, cu H = 5 m, din elemente prefabricate, acoperit cu
o placa din beton armat cu goluri pentru manevrarea pompei submersibile si un gol de acces cu D =
600 mm, sub care este montat o scara fixa din aluminiu pentru acces la pompe.
Apa este recirculata din bazin in valtoare si inapoi. Printr-un by-pass se poate evacua apa stocata in
bazin spre canalizarea menajera din incinta si mai departe spre sistemul centralizat de canalizare a
orasului Petrila.

 Tip pompe: submersibile pentru apa tehnologica din put forat;
 Debit pompă: Q = 54 m3 /h, (15 l/s);
 Nr. buc: 1A.

3.2.3. Instalatii electrice:
Lucrările de instalaţii electrice pentru această investiţie constau în:

 Lucrări de instalaţii electrice interioare;
 Lucrări de instalaţii electrice exterioare;
Lucrările de instalaţi electrice interioare structurate pe fiecare nivel cuprind următoarele instalaţii:
 Instalaţii electrice de iluminat general;
 Instalaţii electrice de iluminat de siguranţă;
 Instalaţii electrice de forţă şi prize;
Lucrările de instalaţii electrice exterioare cuprind următoarele instalaţii:

 Iluminat exterior alei, trotuare şi perimetral;
 Instalaţia de protecţie prin legare la pământ;
 Racorduri subterane de distribuţie a energiei electrice.
Date generale :
Se estimează : - puterea instalată Pi = 85 kW
- puterea absorbită Pa = 68 kW
Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică se va face de la reţeaua electrică de joasă tensiune, existentă
în zonă printr-un BMPT. Soluția de alimentare cu energie electrică precum şi tipul de cablu cu care se
va alimenta BMPT-ul, vor face obiectul unui proiect separat, care se va elabora de firme agrementate
de furnizorul de electricitate din zonă.
Tabloul electric general (TG) va fi alimentat din BMPT, unde se va afla contorul general al muzeului şi
întrerupătorul general.
Din tabloul general vor fi alimentate :
- Circuitele de iluminat exterior
- Tablourile electrice de distribuţie:
- TD1 – cladirea infopoint
- TD2 – cladirea Biserică
- TD3...TD24 – clădiri de locuit, anexe, stâne
Tabloul electric general va fi amplasatîn cladirea Infopoint, astfel încât să nu deranjeze circulaţia sau să
pericliteze siguranţa persoanelor.
Instalaţiile electrice de iluminat general şi iluminat de siguranţă

Se vor configura instalaţiile electrice de iluminat general pentru a se realiza iluminatul cu corpuri de
iluminat tip Spoturi 1 x 100 W, Spoturi 1 x 50 W, FIRI 2 x 20 W, FIRI 4 x 20 W echipate cu lămpi fluorescente
şi circuite realizate cu cablu CYY 3 x 1,5 mm² pe traseele proiectate protejat în tub PVC 16 mm. Alimentarea
cu energie electrică a circuitelor de iluminat se va realiza din tablouri de distribuţie amplasate în zone cu acces
liber. Pentru iluminatul de siguranţă de evacuare se utilizează corpuri de iluminat de tip luminoblocuri, montaj

aparent, permanente, cu autonomie 1h, ce indică direcţia de evacuare din cladire conform normativului
I7/2011.
Instalaţii electrice de prize normale şi de fortă

Se vor proiecta instalaţiile electrice pentru prize prize normale şi de fortă în vederea realizării unui
sistem optim de prize, funcţie de consumatorii prevăzuţi şi secţiunea în funcţie de puterea pe fiecare circuit.
Alimentarea cu energie electrică a acestor circuite se va realiza din tablourile de distribuţie a energiei electrice
amplasate în zone cu acces liber.
Instalaţia de protecţie prin legare la pământ şi paratrăsnet

Se va construi instalaţia pentru protecţia împotriva tensiunilor accidentale şi pentru captarea şi
dispersarea electricităţii atmosferice astfel încât să fie asigurată protecţia conform normativelor în vigoare.La
priza de pământ se vor lega :
- instalaţiile de împământare aferente clădirii.
- instalaţiile de protecţie contra trăsnetelor.
- iluminatului exterior.
Toate aceste racorduri se vor realiza cu platbandă OLZn 40 x 4mm sau conductor flexibil de cupru de 16- 50
mm² cu papuci la ambele capete. Execuţia prizei se va face conform STAS 12604/5 Având în vedere că priza
este de tip comun (folosită şi pentru instalaţiile de paratrăsnet) valoarea rezistenţei trebuie să fie mai mică de 1
ohm.
Protecţia circuitelor împotriva supracurenţilor

Pentru protecţia conductoarelor active ale circuitelor împotriva supracurenţilor datoraţi
suprasarcinilor sau scurtcircuitelor se vor folosi întrerupătoare automate diferenţiale cu IΔ = 30 mA, care
se vor montat la începutul distribuţiilor electrice, respectiv în tablourile electric de distribuţie. Valorile
curenţilor nominali se vor alege în concordanţă cu valorile curenţilor maximi admisibili în conductoarele
circuitelor protejate. Se va tine cont şi de condiţiile necesare asigurării selectivităţii protecţiei, astfel încât
în cazul unui defect să funcţioneze protecţia cea mai apropiată, izolând doar circuitul respectiv fără a
scoate din funcţiune întreaga instalaţie.
Protecţia împotriva şocurilor electrice

Protecţia se asigură prin izolări, carcasări, separări, protecţie diferenţială, conform prevederilor
normativului I7-11. Toate echipamentele metalice se vor lega la priza de pământ a clădirii.Protecţia de
bază se asigură prin legarea la conductorul de protecţie PE, prin al treilea (monofazat), respectiv al
cincilea (trifazat) conductor din componenţa circuitelor de alimentare ale tablourilor sau receptoarelor.
Ca măsură suplimentară se prevede protecţia diferenţială 30 mA pe circuitele de prize şi iluminat.
Instalaţia de legare la nulul de protecţie

Platbanda OL-Zn 25x4 mm, de la priza de pământ, prin piesa de legătură soseşte în BMPT,
unde se va forma borna nulului de protecţie. Coloanele de alimentare a tablourilor vor conţine un
conductor verde-galben, legat la borna PE din firidă şi la bareta PE a tablourilor.Conductoarele nulului
de protecţie ale coloanelor se vor dimensiona conform I7-2011.
- echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse:

Spatiul exterior va fi dotat cu urmatoarele elemente:
 25 de locuri pentru sezut (banci);
 14 cosuri pentru gunoi;
 2 rasteluri pentru biciclete;
 50 de panouri indicatoare, amplasate zona portilor de intrare in gospodarii si a imprejmuirilor;
 4 placute Braille.
Avand in vedere specificul vernacular al muzeului, este propusa dotarea cladirilor cu

urmatoarele obiecte de mobilier si uz casnic, specifice:
 paturi cu cadru din lemn, din blana de oaie;
 lampa, opait, ceaun, vesela si alte vase de uz comun din ceramica si lemn;
Cladirea C01 Infopoint va fi dotata cu mobilier integrat in structura de ansamblu a cladirii, realizat din
lemn identic cu cel folosit pentru componentele structurale ale cladirii. Pe locurile pentru sezut vor fi
montate imbracaminti din blana de oaie.
Iluminatul este asigurat in felul urmator:

 ClădireaC01 Infopoint este iluminată exterior prin 4 corpuri de iluminat tip spot dispuse mascat
în planul de călcare și interior prin 30 de corpuri de iluminat tip spot sau cu lumină difuză.
Instalațiile electrice cuprind întrerupătoare și prize;
 ClădireaC02 Biserică este iluminată exterior prin 4 corpuri de iluminat tip spot dispuse mascat
în planul de călcare și interior prin 8 de corpuri de iluminat tip spot sau cu lumină difuză;
Instalațiile electrice cuprind întrerupătoare și prize;
 Celelalte clădiri de locuințe, stâne și anexe sunt iluminate exterior prin 4 corpuri de iluminat tip
spot dispuse mascat în planul de călcare și interior prin 30 de corpuri de iluminat tip spot sau cu
lumină difuză;
Pentru grupurile sanitare sunt asigurate 7 obiecte WC, 2 pisoare si 4 lavoare, separate pe sexe si
pentru persoanele cu dizabilitati:
3.3. Costurile estimative ale investiţiei:
- costurile estimate pentru realizarea - costurile estimate pentru realizarea

obiectivului de investiţii, cu luarea în obiectivului de investiţii, cu luarea în
considerare a costurilor unor investiţii considerare a costurilor unor investiţii
similare, ori a unor standarde de cost pentru similare, ori a unor standarde de cost pentru
investiţii similare corelativ cu caracteristicile investiţii similare corelativ cu caracteristicile
tehnice şi parametrii specifici obiectivului de tehnice şi parametrii specifici obiectivului de
investiţii: investiţii:
Cost total fara TVA: 7,007,744.62 lei Cost total fara TVA: 5.356.870,96 lei
TVA: 1,312,536.39 lei TVA: 1.003.604,12 lei

Cost total, inclusiv TVA: 8,320,281.01 lei Cost total, inclusiv TVA: 6.360.475,08 lei
- costurile estimative de operare pe durata - costurile estimative de operare pe durata

normată de viaţă/de amortizare a investiţiei normată de viaţă/de amortizare a investiţiei
publice: publice:
Categoriile de costuri de operare sunt Categoriile de costuri de operare sunt

următoarele: următoarele:
Securitate 3.300 lei Securitate 3.300 lei
Încălzire 1.105 lei Încălzire 1.105 lei
Energie electrică 3.095 lei Energie electrică 3.095 lei
Curățenie, salubritate, 3.069 lei Curățenie, salubritate, 4.214 lei
reparații degradări reparații degradări
accidentale prin șocuri accidentale prin șocuri
mecanice mecanice
Cost anual de 10.569 lei Cost anual de întreținere: 11.712 lei
întreținere:
3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după caz:
- studiu topografic:
Studiul topografic a fost realizat de PFA Klaus Fisguss, predat in format digital si se constituie in
suport pentru elaborarea partii scrise a prezentei documentatii;
- studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului:

Studiul geotehnic, anexat, a fost realizat de S.C. GEOVISIONS S.R.L.elaborarea partii scrise a
prezentei documentatii;
- studiu hidrologic, hidrogeologic:

Nu este cazul, caracteristicile hidrogeologice fiind mentionate in Studiul geotehnic.
- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată pentru creşterea
performanţei energetice:
Nu este cazul, ansamblul fiind de factura vernaculara, utilizand tehnici traditionale ilustrate
conform principiilor arhaice de punere in opera.
- studiu de trafic şi studiu de circulaţie:

Nu este cazul, nu exista drumuri de incinta, ci doar de acces la parcajele pentru autoturisme
individuale si autobuze.
- raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiţii

ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică:
Nu este cazul.
- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii verzi şi

peisajere:
Nu este cazul, obiectivul avand o componenta limitata de amenajare peisagistica.
- studiu privind valoarea resursei culturale:

Nu este cazul, cladirile propuse fiind noi.
- studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei:

Nu au fost elaborate alte studii de specialitate. Documentatia a fost intocmita urmarind principiile
si studiile enuntate in cadrul urmatoarelor studii si ghiduri de profil:
- Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural, Judetul
Hunedoara. Autor: Grupul rural al Ordinului Arhitectilor din Romania;
- Locuirea tradițională ca resursă pentru crea ția contemporană Ținutul Momârlanilor (Valea
Jiului), Colectiv elaborare: Arh. Ionu ț Ivanov (coordonator proiect), arh. Adriana Gheară,
arh. Leia Megyesi, Ediția I-a, anul 2015;
3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei:
Scenariul 1:
incendiuLucrări de instalații electrice și detecție

Lucrari de instalatii de apa-canal
Lucrări structuralepeste cota 0
Proiectare si asistenta tehnica
Lucrări structurale fundatii
Lucrarea / faza
Organizarea de santier
Plantare arbori maturi
Amenajări exterioare
de executie
Receptia finală
Dotări
an luna
1 1 x x x x
2 x x x x
3 x x x x
4 x x x x
5 x x x x
6 x x x x
7 x x x x x x
8 x x x x x x
9 x x x x x x
10 x x x x x x
11 x x x x x x
12 x x x x x x
2 1 x x x
2 x x x

3 x x x
4 x x x
5 x x x
6 x x x
7 x x x
8 x x x
9 x x x
10 x x x
11 x x x
12 x x x
3 1 x x x x x
2 x x x x x
3 x x x x x
4 x x x x x
5 x x x x x
6 x x x x x
7 x x x x
8 x x x x
9 x x x x
10 x x x x
11 x x x x
12 x x x x x
Scenariul 2:
Proiectare si asistenta tehnica
Lucrarea / faza
de executie
Receptia finală
Dotări
an luna
1 1 x x x x
2 x x x x
3 x x x x
4 x x x x
5 x x x x
6 x x x x
7 x x x x x x
8 x x x x x x
9 x x x x x x
10 x x x x x x

11 x x x x x x
12 x x x x x x
2 1 x x x x
2 x x x x
3 x x x x
4 x x x x
5 x x x x
6 x x x x x
4. ANALIZA FIECĂRUI/FIECĂREI SCENARIU/OPŢIUNI TEHNICO- ECONOMIC(E)

PROPUS(E)
4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi prezentarea

scenariului de referinţă:
Analiza financiară și economică se realizează în cadrul SF întocmit pentru obiectivul
“’CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI” investitie cuprinsă în Cererea de Finan țare ”MUZEUL SATULUI
ORAS PETRILA” care va fi depusă de Orasul Petrila, jude țul Hunedoara în scopul ob ținerii unei finan țări
nerambursabile prin Programul POR în cadrul apelului de proiecte cu numărul POR/2018/13/13.1/1/7
REGIUNI.
Perioada de referință pentru analiză este de 14 ani, care include durata de implementare si operare a
investiției în perioada de monitorizare. Scenariul de referin ță este scenariul nr. 1.
4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări
climatice, ce pot afecta investiţia:
Locatia propusă pentru realizarea investitiei se afla in apropierea orasului Petrila, pe o fasie aflata
intre strada Jiet si raul cu acelasi nume. În prezent zona nu prezintă riscul de inundatii, pierderi de
stabilitate sau alunecări de teren.
Precipitaţiile anuale sunt limitate la circa 1300 -1600 ml/an ceea ce face ca riscul inundării aleilor,
parcarilor sau a altor spatii construite să fie redus.
Directia predominanta a vantului este cea sudica, cu viteze medii ale curentilor relativ mici.
Regimul climatic este unul temperat continental moderat, astfel că riscurile apariţiei unor fenomene
climatice extreme este foarte scăzut.
4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:

- necesarul de utilităţi şi de relocare / - necesarul de utilităţi şi de relocare /
protejare, după caz: protejare, după caz:
Pentru realizarea lucrarilor de interventie Pentru realizarea lucrarilor de interventie
se estimeaza urmatoarele consumuri de utilitati: se estimeaza urmatoarele consumuri de utilitati:

energie electrica: 2,200.00 KW, respectiv apa energie electrica: 6,450.00 KW, respectiv apa
potabila de la retea: 234.00 MC. Nu exista potabila de la retea: 234.00 MC. Nu exista
estimari de crestere a consumului de utilitati in estimari de crestere a consumului de utilitati in
cazul respectarii tehnologiei de lucru. cazul respectarii tehnologiei de lucru.
- soluţii pentru asigurarea utilităţilor - soluţii pentru asigurarea utilităţilor

necesare. necesare.
Utilitatile se vor asigura prin bransament si Utilitatile se vor asigura prin bransament si
racord la retelele aflate pe strada Jiet. racord la retelele aflate pe strada Jiet.
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:

a) impactul social şi cultural, egalitatea de a) impactul social şi cultural, egalitatea de
şanse: şanse:
Prin realizarea lucrarilor se asigura Prin realizarea lucrarilor se asigura
conditiile pentru accesul persoanelor cu conditiile pentru accesul persoanelor cu
dizabilitati, atat in faza de realizare (ca parte din dizabilitati, atat in faza de realizare (ca parte din
echipe de lucru, cu posibilitatea de calificare a echipe de lucru, fara posibilitatea de calificare a
acestora), cat si in cea de operare (ca parte din acestora), cat si in cea de operare (ca parte din
echipa manageriala sau executiva, dar si ca echipa manageriala sau executiva, dar si ca
vizitatori si utilizatori ai ansamblului propus) vizitatori si utilizatori ai ansamblului propus)
b) estimări privind forţa de muncă ocupată b) estimări privind forţa de muncă ocupată
prin realizarea investiţiei: în faza de prin realizarea investiţiei: în faza de
realizare, în faza de operare: realizare, în faza de operare:
Forta de munca pentru realizarea Forta de munca pentru realizarea
investitiei: 28 de persoane; investitiei: 12 persoane;
Forta de munca pentru faza de operare a Forta de munca pentru faza de operare a
investitiei: 8 de persoane; investitiei: 8 de persoane;
c) impactul asupra factorilor de mediu, c) impactul asupra factorilor de mediu,

inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi
a siturilor protejate, după caz: a siturilor protejate, după caz:
Prezenta investitie va avea un impact Prezenta investitie va avea un impact
pozitiv asupra factorilor de mediu (apa, aer, sol), pozitiv asupra factorilor de mediu (apa, aer, sol),
inclusiv asupra biodiversitatii din zona, prin inclusiv asupra biodiversitatii din zona, prin
amenajarea unei suprafete de aproximativ 3 ha. amenajarea unei suprafete de aproximativ 3 ha.
d) impactul obiectivului de investiţie raportat d) impactul obiectivului de investiţie raportat

la contextul natural şi antropic în care la contextul natural şi antropic în care
acesta se integrează, după caz: acesta se integrează, după caz:
Avand in vedere ca obiectivul de investitii Avand in vedere ca obiectivul de investitii
vizeaza realizarea unui parc etnografic care sa vizeaza realizarea unui parc etnografic care sa
pune in valoare resursele culturale locale, pune in valoare resursele culturale locale,

impactul asupra contextului extern este unul impactul asupra contextului extern este unul
pozitiv, atat structural cat si in planul imaginii. pozitiv, atat structural cat si in planul imaginii.
4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii:
Planul Strategic pentru Dezvoltarea Socio-Economică a oraşului Petrila pentru perioada 2016-
2020 constata necesitatea de dezvoltare a turismului local, inclusiv prin crearea unor obiective vizitabile,
parte a ofertei catre viitorii turisti. Muzeul satului este necesar pentru evidentierea specificului local, fiind
parte din procesele identificate de administratia locala ca necesare, cum ar fi:
- Crearea produselor turistice cu specific zonal;
- Organizarea unor targuri si seminarii internationale de turism in locatii din Orasul Petrila;
- Initierea unor programe turistice comune oraselor din Valea Jiului;
- Crearea unei retele de ghizi turistici;
- Valorificare in turism a creatiei artizanale, mestesugaresti, arhitectura populara si a manifestarilor
folclorice;
- Realizarea in parteneriat a unor pachete turistice competitive si activitati de promovare turistica;
- Organizarea unor campanii de informare in agroturism si turism rural.
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat,
valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară:
Indicatorii de performanta financiara au fost calculati in conditiile in care proiectul nu este
generator de venit, iar rata de actualizare utilizata a fost de 4%.
FLUXURI DE NUMERAR
DIN ACTIVITATILE DE
INVESTITIE SI FINANTARE
total 0 1 2 3
INCASARI DIN
ACTIVITATEA DE
FINANTARE
ASISTENŢĂ FINANCIARĂ
NERAMBURSABILĂ
SOLICITATĂ 8,127,635.83 2,780,947.23 1,356,952.88 3,989,735.71
Surse proprii 192,645.12 56,754.03 27,692.92 108,198.18
Contributie publica
(veniturile nete actualizate,
pentru proiecte generatoare
de venit) 0.00 0.00 0.00 0.00
Imprumuturi bancare (surse
imprumutate) 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL INTRARI DE
LICHIDITATI DIN
ACTIVITATEA DE
FINANTARE 8,320,281.01 2,837,701.26 1,384,645.86 4,097,933.89

PLATI DIN ACTIVITATEA
DE FINANTARE
Rate la imprumut -
cofinantare la proiect 0.00 0.00 0.00 0.00
Dobânzi la imprumut -
cofinantare la proiect 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL IESIRI DE
LICHIDITATI DIN
ACTIVITATEA DE
FINANTARE 0.00 0.00 0.00 0.00
PLATI DIN ACTIVITATEA

DE INVESTITIE
Total investitie 8,320,281.01 2,837,701.26 1,384,645.86 4,097,933.89
TOTAL IESIRI DE
LICHIDITATI DIN
ACTIVITATEA DE
INVESTITII 8,320,281.01 2,837,701.26 1,384,645.86 4,097,933.89
TOTAL IESIRI DE
LICHIDITATI DIN
ACTIVITATEA DE
FINANTARE SI INVESTITII 8,320,281.01 2,837,701.26 1,384,645.86 4,097,933.89
Flux de numerar din
finantare si investitii 0.00 0.00 0.00 0.00
Flux de numerar TOTAL 46,550.00 46,550.00 0.00 0.00

Disponibil de numerar la
inceputul perioadei -- 0.00 46,550.00 46,550.00
Disponibil de numerar la
sfarsitul perioadei -- 0.00 46,550.00 46,550.00 46,550.00
Se observa faptul ca fluxul de numerar este pozitiv pe toata perioada de investitie.
INDICATORI DE PERFORMANTA FINANCIARA

rata de actualizare 4%
perioada TOTAL
Total incasari de exploatare
(operationale)* 0.00
Valoare reziduala** 0.00
Incasari totale 0.00
Total plati de exploatare
(operationale) 2,168,067.00
Investitie 8,320,281.01
Plati totale 10,488,347.95
Flux de numerar net -10,488,347.95

Flux de numerar net actualizat -9,186,787.81
Investitie initiala totala actualizata 7,651,790.09
Se constata faptul ca valoarea actualizata a Investitiei initiale totale >0

Se observa faptul ca, in conditiile accesarii si incheierii unui contract de finantare prin POR 2014-2020
sunt asigurate in totalitate sursele de finantare pentru realizarea investitiei.
Conform catalogului mijloacelor fixe, aleile si pistele se incadreaza în grupa 1.3.7 și au o durată de
amortizare de intre 16-24 ani. Cladirile au o durata de amortizare de 30-50 ani. Pentru analiza s-a luat in
considerare o durata de amortizare de 30 ani.
Avand in vedere faptul ca ACB se realizeaza pe perioada de implementare (3 ani) si o perioada de

operare de 11 ani, in total 14 ani, ar trebui calculata valoarea reziduala . Totusi, valoarea reziduala luata
in calcul pentru deteminarea venitului net actualizat este 0 (zero), deoarece veniturile nu depasesc
costurile de operare. Proiectul nu este generator de venituri.
CALCULUL RIR
Avand in vedere faptul ca proiectul de investitie propus este un proiect negenerator de venituri, nu se
poate calcula RIR.
SUSTENABILITATEA FINANCIARA
total total Implementare

an buget cerere calculat an 1 an 2 an 3
Valoarea totală a
8,320,281.0 4,097,933.8
I cererii de finantare,
1
din care : 8,320,281.01 2,837,701.26 1,384,645.86 9
Valoarea totala
a
neeligibilă, inclusiv 26,775.00
.
TVA aferent 26,775.00 0.00 0.00 26,775.00
Valoarea totala
b 8,293,505.9 4,097,933.8
eligibilă, inclusiv TVA
. 5
aferent 8,293,505.95 2,837,701.26 1,384,645.86 9
Contribuţia proprie,
II 192,645.12
din care : 192,645.12 56,754.03 27,692.98 108,198.18
Contribuţia
a solicitantului la
165,870.12
. cheltuieli eligibile ,
inclusiv TVA aferent 165,870.12 56,754.03 27,692.98 81,423.18
Contribuţia
b solicitantului la
26,775.00
. cheltuieli neeligibile,
inclusiv TVA aferent 26,775.00 0.00 0.00 26,775.00
ASISTENŢĂ
II FINANCIARĂ 8,127,635.8
I NERAMBURSABILĂ 3 3,989,735.7
SOLICITATĂ 8,127,635.83 2,780,947.23 1,356,952.88 1

total total Implementare
an buget cerere calculat an 1 an 2 an 3
ASISTENŢĂ
FINANCIARĂ 8,127,635.8
NERAMBURSABILĂ 3
SOLICITATĂ 8,127,635.83 2,780,947.23 1,356,952.88 3,989,735.71
CONTRIBUTIE
192,645.18
PROPRIE, din care: 192,645.18 56,754.03 27,692.98 108,198.18
Surse proprii 192,645.12 56,754.03 27,692.98 108,198.18
Contributie publica
(veniturile nete
actualizate, pentru
proiecte generatoare de
venit) 0.00 0.00 0.00 0.00
Imprumuturi bancare

(surse imprumutate) 0.00 0.00 0.00 0.00
8,320,281.0
Total resurse 1 8,321,281.01 2,837,701.26 1,384,645.86 4,097,933.89
ACOPERIRE
INVESTITIE DA DA DA DA DA
Se observa faptul ca, in cazul in care se obtine finantarea nerambursabila prin POR 2014-2020,
investitia este sustenabila financiar, existand surse de finantare suficiente pentru acoperirea investitiei.
4.7. Analiza economică inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea

actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza
cost-eficacitate:
Conform manualului pentru ACB, lucrarea clarificatoare nr 5 realizată prin proiectul
„Dezvoltarea capacităţii pentru Analiza cost-beneficiu” PROIECT CO-FINANŢAT DIN FEDR PRIN
POAT 2007-2013, beneficiile minime care trebuie cuantificate în cazul proiectelor de turism sunt:
- Scaderea ratei somajului - se poate lua în considerare daca cel pu țin o parte din locurile de
munca create pe parcursul execuției lucrărilor sau in etapa de operare vor fi ocupate de
persoane din Orasul Petrila
- Creșterea numărului de vizitatori și cumpărători de suveniruri
- Rata crescută de ocupare a locurilor de cazare din zona
- Venituri crescute din servicii – nu se aplică, proiectul nu este generator de servicii
Impactul proiectului este unul economic, și nu unul financiar (nu genereaza venituri directe).
Deoarece investiţia generează locuri de muncă noi, beneficiile vor genera o reducere a ratei şomajului.
Efectele de monetizate ale acestor beneficii sunt:
- Venituri mai ridicate la bugetele de asigurari sociale;
Beneficii = nr. de locuri de muncă noi x nr. de luni x valoarea unitara a contributiei

8 x 120 x (475+190+43) = 679680,00 lei
- Venituri mai ridicate la bugetul de stat:

Beneficii = nr. de locuri de muncă noi x nr. de luni x valoarea contributiei
8x120 x 73 = 70080 lei
Valorile contributiilor sociale si la bugetul de stat au fost calculate la un salariu brut de 1900 lei, utilizand
aplicatia online „calculatorsalariu.ro”. Se abserva faptul ca proiectul propus are un impact pozitiv asupra
zonei, prin crearea de locuri de munca directe pe perioada de operare.
Analiza cost – eficacitate

Pentru evaluarea raportului cost-eficacitate se utilizarea metoda costului unitar anual. Se calculeaza
raportul dintre valoarea investiției cu TVA și numărul estimat de beneficiari, pentru 1 an de operare.
Cost investitie Numar minim Durata de operare Raport ACE

beneficiari / an
8320281,01 lei cu TVA 1000 persoane 10 ani 832.03
63660475,08 lei cu TVA 1000 persoane 10 ani 636,05
Costul unitar anual este de 832.03 lei pentru fiecare beneficiar în cazul scenariului 1 si de 636,05 lei in
cazul scenarului nr. 2. Se alege scenariul 1 de investi ție 1. Alegerea Scenariului nr 2 prezinta riscul ca,
în condițiile utilizării mijloacelor contemporane la executia de lucrari, rezultatul sa nu poata fi catalogat
ca muzeu din lipsa autenticității și a valorii patrimoniale.
4.8. Analiza de senzitivitate:

Conform „Lucrare clarificatoare nr. 9” privind Analiza cost-beneficiu, pentru proiectele de turism,
muzee si lacasuri de cultura, factorii critici sunt:
- costuri de operare
- rata de creştere a cererii efective (numărul anual al vizitatorilor)
Variabilele principale de luat în considerare:

- costuri cu personalul
- costuri de întreţinere
- costuri legate de posibila deteriorare, indiferent de cauză
- dinamica pe termen lung a taxelor de admitere,
- tipologii diferite de vizitatori cu disponibilitate specifică de a plăti pentru siturile cultural
Analiza de senzitivitate indică efectele variaţiei parametrilor cheie asupra ”compoziţiei finanţării”,
respectiv compoziţiei de fonduri tip Granturi UE, fonduri din bugetul de stat, fonduri din bugetul loc şi
fonduri din împrumuturi. Analiza este elaborată cu privire la variaţii de +/-1%; +/-5%; şi +/-10% aferente
următorilor parametri:
- · Costul de investiţie,
- · Costul de exploatare,
Nu se analizeaza efectele variatiei parametrului “Venuturi” deoarece proiectul nu este generator de

venituri.

Analiza de senzitivitate cu privire la COSTUL DE INVESTITIE
In cazul in care COSTUL DE INVESTITIE scade cu 1%, respectiv 5% sau 10%, contributiile financiare
ale Uniunii Europene, Guvernului Romaniei din Bugetului de stat si contributia proprie scad
corespunzator, structura finantarii investiei ramanad aceeasi, si anume:
- 85% din costurile eligible contributie Uniunea Europeana,
- 13% Guvernul Romaniei /Bugetul de Stat
- 2% Orasul Petrila /Bugetul Local
Pentru scenariul in care costul de investitie creste, structura finantarii se va schimba astfel:
Contributie contributie
Contributie UE Guvernul Romaniei proprie total
baza 7,049,480.06 1,078,155.77 192,645.18 8,320,281.01
85.00 13.00 2.00 100.00
1% 7,049,480.06 1,078,155.77 275,847.93 8,403,483.76
83.89 12.83 3.28 100.00
5% 7,049,480.06 1,078,155.77 608,659.17 8,736,295.00
80.69 12.34 6.97 100.00
10% 7,049,480.06 1,078,155.77 1,024,673.22 9,152,309.05
77.02 11.78 11.20 100.00
Constatam faptul ca la o variatie in plus de 1% a costurilor de investitie, contributia proprie a Orasului

Petrila va creste cu 1.28%, de la 2% la 3,28%. In cazul aparitiei acestei situatii, solicitantul va trebui sa
asigure, din bugetul local sau din alte surse, intreaga valoare care depaseste costul estimat al
investitiei.
Analiza de senzitivitate cu privire la COSTURILE DE EXPLOATARE
Se pleaca de la estimarea de baza:

Securitate 3.300 lei
Încălzire 1.105 lei
Energie electrică 3.095 lei
Curățenie, salubritate, 3.069 lei
reparații degradări
accidentale prin șocuri
mecanice
Cost anual de 10.569 lei
întreținere/exploatare:
cheltuieli de venituri bugetare pentru

exploatare acoperire
baza 10,569.00 10,569.00
100% 100%
1% 10,674.69 10,674.69
100% 100%

5% 11,097.45 11,097.45
100% 100%
10% 11,625.90 11,625.90
100% 100%
Cresterea cu 1% in marime relativa a costurilor de operare duce la cresterea cu 105,69 lei/an in marimi
absolute. Nu este o crestere semnificativa. Nu poate afecta investitia sau sustemabilitatea proiectului.
Consideram ca prin beneficiile directe si indirecte aduse populatiei, aceste costuri suplimentare,
ipotetice, sunt nesemnificative .
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor:

1) Definirea criteriilor de evaluare
Au fost luate in calcul urmatoarele criterii: parametrii tehnici, economici, de mediu, legalitate,
riscuri, oportunitati egale.
- Parametrii tehnici – au o pondere mare, determina costurile de investitie si de intretinere
- Economic; din punct de vedere economic proiectul are un efect multiplicator
- Mediu: Impact minim asupra florei si faunei; proiectul nu distruge, nu restrange și nu intrerupe
habitatele naturale
- Legalitate: au fost deja facute demersuri pentru obtinerea certificatului de urbanism, avizul Agen ției
pentru protecția Mediului
- Riscuri:
- riscuri tehnice:
a) modificarea PT – avand in vedere complexitatea lucrărilor, prin faptul că PT va fi verificat de un
verificator de proiecte, estimam că acest risc are o probabilitate mică de apari ție.
Masuri de diminuare a riscului: În caz de apari ție a unor situa ții neprevăzute pe parcursul execu ției
de lucrări, se vor lua măsuri de remediere care se vor stabili prin dispozitii de șantier, costul acestor
operații suplimentare fiind acoperit din linia bugetară „Diverse si neprevazute”
b) risc de nerespectare a graficului de executie din cauza conditiilor meteo – probabilitate de

aparitie medie, influențată și de data punerii la dispozitie a șantierului; impact mediu
- riscuri financiare:
a) depasirea bugetului alocat – probabilitate mica de aparitie, impact mediu.
Masuri: In acest caz Solicitantul va suporta diferenta din surse proprii.
b) dificultăți în asigurarea permanenta a unui cash-flow pozitiv – probabilitate medie de aparitie,
impact major.
c) risc de schimb valutar: probabilitate de aparitie minima, deoarece contractele cu furnizorii vor fi
incheiate in RON.
Masuri: echipa de management de proiect va monitoriza permanent stadiul fizic al lucrărilor, pentru
a prevedea și a asigura lichiditățile necesare.
- riscuri institutionale: nu e cazul

- riscuri legale:

a) posibilitatea modificarii cotelor de TVA, a cotelor de contributii la salarii – probabilitate mare de
aparitie, impact mediu asupra investitiei.
b) posibilitatea modificarii cotelor de contributii la salarii – probabilitate mare de aparitie, impact
mediu asupra investitiei.
Estimăm că eventualele modificări ale cotelor TVA vor fi făcute în sensul diminuarii acestora, ceea ce ar
avea un efect pozitiv asupra investiției (economie la bugetul investitiei, costuri de operare mai mici).
Masuri de diminuare a riscurilor: Se va stabili dupa intrarea in vigoare a modificarilor legislative.
Reducerea cotei TVA se va transpune intr-un buget rectificat, iar economiile vor fi raportate catre
AMPOR/ADR VEST.
Oportunități egale:
Pe parcursul întregului proces de achiziţii, se vor respecta principiile nediscriminării,
tratamentului egal, recunoaşterii reciproce, transparenţei, proporţionalităţii aşa cum sunt ele definite în
Legea 98/2016 cu modificarile si completarile ulterioare.
Beneficiarul va impune executantului sa faca dovada ca are implementata o politica de personal
prin care să se asigure respectarea principiului egalităţii de şanse şi instituirea unor reguli de conduită
nediscriminatorie la locul de muncă.
Proiectul promovează egalitatea de şanse, nediscriminarea şi incluziunea socială, persoanele
din grupul ţintă beneficiind de un tratament egal şi acces direct la rezultatele proiectului, indiferent de:
rasă, etnie, naţionalitate, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă,
handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, aparteneţă la o categorie defavorizată,
eliminându-se orice criteriu care ar avea ca efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau
exercitării în condiţii de egalitate a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, recunoscute de
lege.
2) analiza impactului
Nr crt Criteriu Pondere
1 Parametri tehnici 0,20
2 Mediu 0,10
3 Legalitate 0,10
4 Riscuri 0,20
5 Economic 0,30
6 Oportunitati egale 0,10
3) estimarea efectelor intervenției

Nr crt Criteriu Scor
1 Parametri tehnici 2
2 Mediu 1
3 Legalitate 1
4 Riscuri 2
5 Economic 3
6 Oportunitati egale 1
4) agregarea scorurilor

Analiza multicriteriala
Scor Pondere Impact
Parametri tehnici 2 0,20 0,4
Mediu 1 0,10 0,1
Legalitate 1 0,10 0,1
Riscuri 2 0,20 0,4
Economic 3 0,30 0,9
Oportunitati egale 1 0,10 0,1
TOTAL 2,0
Rezulta ca riscurile identificate au impact moderat asupra proiectului.
5. SCENARIUL/OPŢIUNEA TEHNICO-ECONOMIC(Ă) OPTIM(Ă), RECOMANDAT(Ă)
5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
sustenabilităţii şi riscurilor
Comparație din punct de vedere tehnic:
Este propusă, în linii mari, construcția imobilelor Este propusă, în linii mari, construcția imobilelor
care formează ansamblul noului Muzeu al satului care formează ansamblul noului Muzeu al satului
prin mijloace tradiționale, fără utilizarea cu ajutorul mijloacelor actuale, contemporane,
curentului electric. utilizând tehnologiile la dispozi ție în momentul
actual.
Comparație din punct de vedere economic:

Este pozitivă integrarea tinerilor în programe de Având în vedere posibilităţile limitate de
calificare în meșteșugurile tradiționale, ceea ce asigurare a rentabilităţii investiţiei, este apreciată
aduce un plus din punct de vedere socio- valoarea redusă a costurilor de implementare a
economic. obiectivului.
Utilizarea tehnicilor tradiționale asigură păstrarea
autenticității ansamblului.Aşadar, din punct de
vedere economic, beneficiile socio-culturale sunt
superioare celei de asigurare a rentabilităţii.
Comparație din punct de vedere financiar:

Cost total fara TVA: 7,007,744.62 lei Cost total fara TVA: 5.356.870,96 lei
TVA: 1,312,536.39 lei TVA: 1.003.604,12 lei
Cost total, inclusiv TVA: 8,320,281.01 lei Cost total, inclusiv TVA: 6.360.475,08 lei
Comparație din punct de vedere al sustenabilită ții:

Sustenabilitate ridicată din punct de vedere Sustenabilitate prin rezistenţa sporită pe termen
socio-cultural, în plan identitar, prin revenirea la lung, asigurată prin refacerea tuturor elementelor
situaţia anterioară, specifică imobilului; structurale degradate;
Comparație din punct de vedere al riscurilor:

Riscurile provin din posibilitatea ca niciun Riscurile sunt produse de rezultatul final, care în
executant din zonă să nu poată susține condițiile utilizării mijloacelor contemporane nu ar
construcția clădirilor propuse, într-o perioadă putea fi catalogat ca muzeu din lipsa autenticită ții
îndelungată de timp față de un proiect obi șnuit. și a valorii patrimoniale.
5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e)
Este selectat scenariul 1 pentru că prezintă o sustenabilitate mult mai ridicată pe termen lung, în
plan socio-economic și cultural, dar presupune și un număr redus de riscuri asumate. Scenariul 1
integrează principii contemporane de interven ție în arhitectură și urbanism, dar și o abordare pozitivă
asupra peisajului cultural și creează premisele pentru dezvoltarea unei mici industrii locale a
meșteșugurilor tradiționale în prelucrarea lemnului și a pietrei.
5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:

a) obţinerea si amenajarea terenului:
Terenul este în proprietatea Orașului Petrila.
Amenajarile exterioare includ o serie de tratamente diferite ale suprafetelor de calcare:
- realizarea unui amfiteatru dinpământ natural taluzat în rambleu, de formă semicirculară, și a unei
platforme cu rol de scenă.
- realizarea unor alei din pietris sort si piatra de rau;
- realizarea unei piste de biciclete din suprafata de bitum;
- realizarea a 40 de locuri de parcare pentru autoturisme si 2 locuri de parcare pentru autobuze, cu
acces carosabil direct din strada Jiet;
- insamantarea cu iarba de camp;
- montajul unor rulouri de gazon in zona amfiteatrului;
- realizarea imprejmuirilor pentru gospodarii si a portilor de acces in acestea.
b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului:

Alimentare cu apa bransament, retea incinta si retea incendiu:
Debitul total de apa necesar, pentru alimentarea cu apa a consumatorilor din incinta, precum si
pentru stingerea incediului se va asigura printr-un bransament in conducta existenta din PEID d 200
mm, de pe str. Jiet. Apa livrata de reteaua publica corespunde cerintelor de potabilitate conform STAS
1342 si normelor OMS.
Bransamentul se va realiza intr-un camin prefabricat cu diametrul D = 1,0 m si adancimea H = 1,1 m.

Caminul se va acoperii cu o placa din beton armat avand un capac din fonta, clasa D400. Caminul de
bransare este situat in zona verde pe domeniul public in afara incintei.
Bransamentul De 90 mm, va fi echipat cu toate armaturile necesare:

- teu redus, adaptoare flanse, mansoane electrosudabile, cele 2 vane (admisie/concesie),
apometru, clapet de retinere cu flansa, robinet de golire prevazut cu racord olandez.

Din caminul de bransament se va realiza sistemul de apa potabila si de incendiu din incinta format din
conducta PE100 De90mm SDR17 si alimentarea celor doua grupuri sanitare cu conducte PE100 De 40
mm SDR17.
c) Instalatii de alimentare cu apa rece potabila, apa calda sanitara

In functie de destinatia cladirii si numarul obiectelor sanitare se stabilesc debitele de calcul de
apa rece si apa calda menajera. Reteaua de alimentare cu apa din incinta se realizeaza din conducte
PE100 De90mm SDR17 pentru a asigura un debit de 5 l/s pentru hidrantii supraterani din incinta.
Cele doua grupuri sanitare sunt alimentate fiecare cu o ramificatie din PE 100 De40mm SDR17 din
conducta principala. Conducta se va monta pe tot traseul ei intr-un sant de 0.7 m latime, la adancimea
de 1.0 m masurat fata de generatoarea superioara. Conducta se va aseza pe un pat de nisip de 10 cm
grosime si acoperita cu un strat de nisip de 30 cm grosime. Peste stratul de nisip se a șează o bandă
avertizoare din PVC de culoare albastră cu înscrisul <<APA>>.In zona presiunea apei este de 2.0 bar.
Conducta a fost dimensionata pentru a transporta un debit de 5,0 l/s care sa asigure consumul menajer
precum si stingerea unui eventual incendiu de la hidrantii exteriori.
Lungimea conductelor de apa:

- PE 100 De90mm SDR, L = 380 m;
- PE 100 De90mm SDR, L = 15 m.
Reteaua de apa din incinta se va echipa cu:

- 4 vane ingropate DN80 pentru izolarea hidrantilor de incendiu;
- 4 hidranti supraterani DN 65 care fiecare asigura un debit de 5 l/s.
Prepararea si stocarea apei calde menajere se va face local in cele doua grupuri sanitare, pe fiecare
bloc sanitar, prin boilere electrice verticale cu acumulare, capacitate 200 litri, putere electrica P=3 KW.
d) Instalatii de stingere a incendiilor

Cf. STAS 1478/90 tabelul 5 si Normativului NP086/2005 art. 4.1 si Anexa 3 pentru cladiri cu sali
aglomerate, volumul cladirii mai mic de 25000mc, se impune stingerea unui eventual incendiu cu
hidranti interiori cu un debit de Qii = 2.5 l/s si 1 jet in functiune simultana.
Debitul total va fi de 2.5l/s si va fi asigurat pentru 10 minute de functionare. In cazul de fata s-a optat
pentru montarea de 4 hidranti exteriori cu DN65 mm fiecare asigurand un debit de 5 l/s. Debitul va fi
asigurat pentru 3 ore de functionare, si va fi asigurat de reteaua de publica de apa a orasului Petrila.
 CANALIZARE MENAJERA DIN INCINTA
Din cadrul celor doua grupuri sanitare se vor colecta si evacua gravitational ape uzate menajere
provenite de la grupurile sanitare, ape accidentale de pardoseala, ape rezultate din golirea instalatiilor;
Apele uzate corespund, din punct de vedere al incarcarii chimice, prescriptiilor Normativului NTPA
002/2002 putand fi deversate in retelele publice de canalizare.

Instalatiile de canalizare interioare se vor proiecta in conformitate cu Normativul I 9- 94, STAS 1795-89
si toate standardele la care acestea fac referire. Instalatia de canalizare menajera interioara s-a
proiectat si se va executa in conformitate cu Normativul I 9-94 si STAS 1795-89 astfel :
 pentru colectoarele interioare montate aparent sau in ghene inchise, inclusiv racordurile
la obiectele sanitare se va prevedea tubulatura din PVC-KA (usor), cu mufe etansate
cu garnituri din cauciuc ;
 pentru colectoarele interioare, montate ingropat in pamant se va prevedea tubulatura
din PVC-KG (greu), cu mufe etansate cu garnituri din cauciuc.
La executie se vor respecta pantele indicate in proiect, iar cand aceasta nu sunt precizate se vor
respecta pantele indicate de STAS 1795-89. Pentru colectarea apelor uzate menajere de la punctul de
consum, se va realiza o retea exterioara de canalizare, care va dirija apele spre statia de pompare
proiectata. Inainte de punerea in opera toate materilele vor fi verificate vizual pentru constatarea
eventualelor degradari si daca acestea corespund cu conditiile cerute. Materialele pot fi introduse in
lucrare daca sunt conform cu prevederile din proiect, daca au fost livrate cu certificat de calitate si daca
in cursul depozitarii si manipularii nu au suferit deteriorari.
Lungimea conductelor de apa uzata menajera din incinta:

 PVC-KG DN200 SN8 , L = 170 m;
 PVC-KG DN160 SN8 , L = 10 m;
 PE 100 De110mm SDR, L = 10 m.
Pe reteaua de canalizare se vor prevedea 3 camine de vizitare cu Di = 1,0 m in punctele unde se

racordeaza mai mult de doua conducte cu trasee diferite, la schimbari de directii, de panta sau de
sectiune ale conductelor. Caminele de vizitare se vor executa elemente prefabricate din beton cu capac
din fonta clasa D400.
Statia de pompare ape uzate menajere:

Apa uzată menajeră rezultata din cele doua grupuri sanitare din incinta fi colectată intr-o statie
de pompare apa uzata si refulata in canalizarea menajera existenta a orasului Petrila.Staţia de pompare
apă menajeră este o construcţie ingropata din elemente prefabricate din beton armat, circulară cu
diametrul interior de 2,50 m şi o adancime de 5,00 m. Ea este acoperita cu o placa din beton armat cu
goluri pentru manevrarea pompelor submersibile si un gol de acces cu D = 600 mm, sub care este
montat o scara fixa din aluminiu pentru acces la pompe.
Un traductor de nivel ultrasonic comanda functionarea pompelor si monitorizeaza continuu evolutia

nivelului de umplere din basa statie de pompare.Plutitoarele cu contacte montate la niveluri de umplere
prestabilite permit preluarea comenzilor in cazul in care sistemul ultrasonic de masura se defecteaza.

 Tip pompe: submersibile cu tocator pentru apa uzata menajera;
 Debit pompă: Q = 7,2 m3 /h, (5 l/s);
 Putere pompă submersibilă: 2,5 kW;

 Nr. buc: 1A+1R.
Realizarea conductei de refulare ape uzate menajere

Acesta se va realiza din teava PEHD PE100 De 90 SDR17, in lungime de 1000 m, de la statia
de pompare ape uzate proiectata, pana la primul camin de vizitare a canalizarii menajere existente.
Conducta de refulare se va poza in zona verde aferente tramei stradale.
Se va realiza si subtraversari a drumului existent, iar conducta de refulare se va proteja cu teava Ol Dn
150 mm.
Conducta se va monta pe tot traseul ei (exceptand zona de subtraversare) intr-un sant de 0.7 m latime,
la adancimea de 1.0 m masurat fata de generatoarea superioara. Conducta se va aseza pe un pat de
nisip de 10 cm grosime si acoperita cu un strat de nisip de 30 cm grosime.
Pentru depistarea traseului respectiv aliniamentul conductei de refulare îngropate, pe întregul aliniament
se va prevede montarea în paralel cu conducta a unui conductor metalic (Cu) cu un diametru de min.1.5
mm care să interfereze cu echipamentele de detecţie aflate în dotarea secţiei de exploatare reţea, iar la
30 cm deasupra crestei conductei se va prevedea o banda de avertizare de culoare maro pe toata
lungimea traseului conductei.
Foraj si statia de pompare ape tehnologica

Pentru functionarea valtoarei este necesar un debit de apa tehnologica de 15 l/s. Apa
tehnologica se obtine dintr-un pput orat cu un debit de 2,0 l/s, amplasat in apropierea statiei de pompare
apa tehnologica. Pentru a functiona valtoarea este nevoie de u bazin de stocare cu V = 5, 0 mc in care
se monteaza si pompa submersibila de apa tehnologica.
Acest bazin este format dintr-un camin cu Di = 2,5 m, cu H = 5 m, din elemente prefabricate, acoperit cu
o placa din beton armat cu goluri pentru manevrarea pompei submersibile si un gol de acces cu D =
600 mm, sub care este montat o scara fixa din aluminiu pentru acces la pompe.
Apa este recirculata din bazin in valtoare si inapoi. Printr-un by-pass se poate evacua apa stocata in
bazin spre canalizarea menajera din incinta si mai departe spre sistemul centralizat de canalizare a
orasului Petrila.

 Tip pompe: submersibile pentru apa tehnologica din put forat;
 Debit pompă: Q = 54 m3 /h, (15 l/s);
 Nr. buc: 1A.
Instalatii electrice:
Lucrările de instalaţii electrice pentru această investiţie constau în:

 Lucrări de instalaţii electrice interioare;
 Lucrări de instalaţii electrice exterioare;

Lucrările de instalaţi electrice interioare structurate pe fiecare nivel cuprind următoarele instalaţii:
 Instalaţii electrice de iluminat general;
 Instalaţii electrice de iluminat de siguranţă;
 Instalaţii electrice de forţă şi prize;
Lucrările de instalaţii electrice exterioare cuprind următoarele instalaţii:

 Iluminat exterior alei, trotuare şi perimetral;
 Instalaţia de protecţie prin legare la pământ;
 Racorduri subterane de distribuţie a energiei electrice.
Date generale :
Se estimează : - puterea instalată Pi = 85 kW
- puterea absorbită Pa = 68 kW
Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică se va face de la reţeaua electrică de joasă tensiune, existentă
în zonă printr-un BMPT. Soluția de alimentare cu energie electrică precum şi tipul de cablu cu care se
va alimenta BMPT-ul, vor face obiectul unui proiect separat, care se va elabora de firme agrementate
de furnizorul de electricitate din zonă.
Tabloul electric general (TG) va fi alimentat din BMPT, unde se va afla contorul general al muzeului şi
întrerupătorul general.
Din tabloul general vor fi alimentate :
- Circuitele de iluminat exterior
- Tablourile electrice de distribuţie:
- TD1 – cladirea infopoint
- TD2 – cladirea Biserică
- TD3...TD24 – clădiri de locuit, anexe, stâne
Tabloul electric general va fi amplasatîn cladirea Infopoint, astfel încât să nu deranjeze circulaţia sau să
pericliteze siguranţa persoanelor.
Instalaţiile electrice de iluminat general şi iluminat de siguranţă

Se vor configura instalaţiile electrice de iluminat general pentru a se realiza iluminatul cu corpuri de
iluminat tip Spoturi 1 x 100 W, Spoturi 1 x 50 W, FIRI 2 x 20 W, FIRI 4 x 20 W echipate cu lămpi fluorescente
şi circuite realizate cu cablu CYY 3 x 1,5 mm² pe traseele proiectate protejat în tub PVC 16 mm. Alimentarea
cu energie electrică a circuitelor de iluminat se va realiza din tablouri de distribuţie amplasate în zone cu acces
liber. Pentru iluminatul de siguranţă de evacuare se utilizează corpuri de iluminat de tip luminoblocuri, montaj
aparent, permanente, cu autonomie 1h, ce indică direcţia de evacuare din cladire conform normativului
I7/2011.
Instalaţii electrice de prize normale şi de fortă

Se vor proiecta instalaţiile electrice pentru prize prize normale şi de fortă în vederea realizării unui
sistem optim de prize, funcţie de consumatorii prevăzuţi şi secţiunea în funcţie de puterea pe fiecare circuit.
Alimentarea cu energie electrică a acestor circuite se va realiza din tablourile de distribuţie a energiei electrice
amplasate în zone cu acces liber.
Instalaţia de protecţie prin legare la pământ şi paratrăsnet

Se va construi instalaţia pentru protecţia împotriva tensiunilor accidentale şi pentru captarea şi
dispersarea electricităţii atmosferice astfel încât să fie asigurată protecţia conform normativelor în vigoare.La
priza de pământ se vor lega :
- instalaţiile de împământare aferente clădirii.
- instalaţiile de protecţie contra trăsnetelor.
- iluminatului exterior.
Toate aceste racorduri se vor realiza cu platbandă OLZn 40 x 4mm sau conductor flexibil de cupru de 16- 50
mm² cu papuci la ambele capete.Execuţia prizei se va face conform STAS 12604/5 Având în vedere că priza
este de tip comun (folosită şi pentru instalaţiile de paratrăsnet) valoarea rezistenţei trebuie să fie mai mică de 1
ohm.
Protecţia circuitelor împotriva supracurenţilor

Pentru protecţia conductoarelor active ale circuitelor împotriva supracurenţilor datoraţi
suprasarcinilor sau scurtcircuitelor se vor folosi întrerupătoare automate diferenţiale cu IΔ = 30 mA, care
se vor montat la începutul distribuţiilor electrice, respectiv în tablourile electric de distribuţie. Valorile
curenţilor nominali se vor alege în concordanţă cu valorile curenţilor maximi admisibili în conductoarele
circuitelor protejate. Se va tine cont şi de condiţiile necesare asigurării selectivităţii protecţiei, astfel încât
în cazul unui defect să funcţioneze protecţia cea mai apropiată, izolând doar circuitul respectiv fără a
scoate din funcţiune întreaga instalaţie.
Protecţia împotriva şocurilor electrice

Protecţia se asigură prin izolări, carcasări, separări, protecţie diferenţială, conform prevederilor
normativului I7-11. Toate echipamentele metalice se vor lega la priza de pământ a clădirii.Protecţia de
bază se asigură prin legarea la conductorul de protecţie PE, prin al treilea (monofazat), respectiv al
cincilea (trifazat) conductor din componenţa circuitelor de alimentare ale tablourilor sau receptoarelor.
Ca măsură suplimentară se prevede protecţia diferenţială 30 mA pe circuitele de prize şi iluminat.
Instalaţia de legare la nulul de protecţie

Platbanda OL-Zn 25x4 mm, de la priza de pământ, prin piesa de legătură soseşte în BMPT,
unde se va forma borna nulului de protecţie. Coloanele de alimentare a tablourilor vor conţine un
conductor verde-galben, legat la borna PE din firidă şi la bareta PE a tablourilor.Conductoarele nulului
de protecţie ale coloanelor se vor dimensiona conform I7-2011.
c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,
funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază, corelată cu
nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuşi:
Se propune realizarea unui număr de 23 de construcţii, 5 instalaţii specifice şi toate celelalte

elemente de dotare şi instalaţii de la punctele a-e de mai sus, realizate conform principiilor şi metodelor
tradiţionale, fără mijloace alimentate electric.
Clădirile vor fi realizate conform unor prototipuri identificate in situ, care respecta caracteristicile
tehnice de mai jos, cu o variatie a dimensiunilor de cel mult ±1,50 m pentru fiecare dimensiune.Aceasta
metodă este aleasă pentru a creea obiecte de arhitectura specific locale, cu estetica specifica, evitând
pastişa. De asemenea, pe parcursul execuţiei, executantul poate califica meşteri locali pentru realizarea
lucrărilor prin metode tradiţionale.
C 01: Infopoint: clădire nouă, factură contemporană, mijloace şi tehnici tradiţionale.

Dimensiuni:
- Lungime: 19,20 m;
- Lățime: 7,00 m;
Construcție cu târnaț parțial închis cu stâlpi din lemn, fără soclu, cu pere ți realiza ți din bârne fasonate
din lemn, în sistem Blockbau (coadă de rândunică). Golurile sunt închise de u și și ferestre în tâmplărie
de lemn masiv. Pardoseală din dulapi de lemn monta ți pe grinzi din stejar și piatră de râu montată pe
pat de mortar. Tavan din grinzi de stejar dispuse transversal, fără închideri orizontale. Se dispune o
meșter-grindă sub grinzile transversale. Spa țiul de la nivelul curent comunică liber cu spa țiul aflat în
structura șarpantei. Învelitoare din șindrilă de brad, pe o șarpantă cu înclina ția 100% (45 O).
Clădirea C01 este unică în cadrul obiectivului reprezentat in Plan general propunere.
C 02:Biserică: clădire nouă construită în stil, factură vernaculară - sursa: biserica Sânonilor, biserica Sf.
Nicolae, Petroşani:
Dimensiuni:
- Lungime: 9,50 m;
- Lățime: 5,05 m;
- Cota la coamă: 4,93 m;
- Cota la cornișă turn: 6,50 m;
- Cota la varf turn: 7,81 m;
- Cota la varf cruce: 8,61 m;
Construcție cu absidă în planul faţadei, târna ț cu stâlpi din lemn, fără soclu, cu pere ți realiza ți din bârne
fasonate din lemn, în sistem Blockbau (coadă de rândunică). Golurile sunt închise de u și și ferestre în
tâmplărie de lemn masiv. Pardoseală din dulapi de lemn monta ți pe grinzi din stejar. Tavan din grinzi de
stejar, forma semicirculara in structura si inchideri din lemn de brad. Învelitoare din șindrilă de brad, pe o
șarpantă cu înclinația 100% (45 O). Cladirea C02 este unica in cadrul obiectivului reprezentat in Plan
general propunere.
C 03: Cladire specifica, vatra satului:

Dimensiuni maxime tronsoane:
- Lungime: 7,60 m;
- Lățime: 3,82 m;

Construcție compusă din tindă, odaie și eventual prispă pe toată lungimea fa țadei principale, cu sau fara
adăpost pentru animale. Prispa este închisă cu stâlpi din lemn. Locuinţa nu are soclu (cu exceptia
cladirii C15), pereții sunt realiza ți din bârne fasonate din lemn, în sistem Blockbau. Pereţii sunt tencuiţi şi
văruiţi pe interior. Golurile sunt închise de u și și ferestre în tâmplărie de lemn masiv, cu dimensiuni
reduse. Pardoseală din pământ bătut sau dulapi din lemn dispusi pe grinzi din lemn. Tavan din grinzi de
stejar dispuse transversal, cu închideri orizontale din scânduri lipite cu lut în pod. Se dispune o me șter-
grindă sub grinzile transversale. Învelitoare din șindrilă de brad, pe o șarpantă în patru ape cu înclina ția
de aproximativ 45O.
C 21: Cladire specifica, zona salaselor:

Dimensiuni maxime:
- Lungime: 7,70 m;
- Lățime: 5,30 m;
Construcții compuse din tindă sau odaie și eventual prispă pe toată lungimea fa țadei principale. Prispa
este închisă cu stâlpi din lemn. Locuinţa nu are soclu, pere ții sunt realiza ți din bârne fasonate din lemn,
în sistem Blockbau. Golurile sunt închise de u și și ferestre în tâmplărie de lemn masiv, cu dimensiuni
reduse. Pardoseală din pământ bătut. Tavan din grinzi de stejar dispuse transversal, cu închideri
orizontale. Se dispune o meșter-grindă sub grinzile transversale. Învelitoare din șindrilă de brad, pe o
șarpantă în patru ape cu înclinația de aproximativ 45 O.
C 23: Cladire specifica, zona alpina:

Dimensiuni maxime:
- Lungime: 8,00 m;
- Lățime: 4,40 m;
Construcție compusă din tindă, odaie și prispă pe toată lungimea fa țadei principale, cu adăpost pentru
animale. Prispa este închisă cu stâlpi din lemn. Locuinţa nu are soclu, pere ții sunt realiza ți din jumatati
de trunchiuri de arbori,neprelucrate, în sistem Blockbau. Golurile sunt închise de u și și ferestre
rudimentare. Pardoseală din pământ bătut. Tavan din grinzi de stejar dispuse transversal, fara
închiderespre pod. Învelitoare din șindrilă de brad, pe o șarpantă în patru ape cu înclina ția de
aproximativ de 45O.
I 24: Valtoare:
Ansamblu utilizat pentru spalarea sub presiune a obiectelor si imbracamintilor de uz casnic, compus din
urmatoarele componente:
- doua rezervoare de apa, amplasate subteran, pentru recircularea apei utilizate;

- jgheab din lemn pentru curgerea apei;
- valtoare conica din lemn, realizata in sapatura de forma similara;
- sistem de drenaj pentru preluarea apei si transmiterea ei spre rezervoare;
I 25: Scalda de oi:

Cuva realizata din piatra de rau, cu liant din argila, utilizata pentru imbaierea oilor. Accesul se realizeaza
prin doua rampe, dispuse simetric.
Dimensiuni maxime:
- Lungime: 11,40 m;
- Lățime: 7,00 m;
- Adancime cota de calcare: -1,10 m;
- Adancime maxima sistem: -1,80 m.
I 26: Gomila:
Instalatie realizata din blocuri de piatra naturala bruta, sub forma de sist, suprapuse.
Dimensiuni maxime:
- Inaltime: 1,64 m;
I 27: Cotroana:
Instalatie realizata din blocuri de piatra naturala bruta, suprapuse, formand un adapost.
Dimensiuni maxime:
- Inaltime: 2,37 m;
I 28: Vatra foc:

Instalatie realizata din blocuri de piatra naturala bruta si trunchiuri de copac dispuse concentric.
Dimensiuni maxime:
- Inaltime: 0,37 m;
d) probe tehnologice şi teste:

Nu este cazul.
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii:

a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiţii, exprimată în lei, cu TVA
şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general:
Cost total fara TVA: 7.142.494,62 lei
TVA: 1.338.138,83 lei

Cost total, inclusiv TVA: 8.480.633,45 lei
din care C+M: 6.059.851,55

TVA: 1.151.371,79
C+M inclusiv TVA: 7.211.223,34
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi fizice care să

indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi, în conformitate cu
standardele, normativele şi reglementările tehnice în vigoare:
Indicatorul nr. 1: realizarea a 28 de construcţii şi clădiri în stil vernacular, realizate prin metode
uzuale tradiţionale, însumând o suprafaţă construită de 954 mp;
Indicatorul nr. 2: amenajarea unei suprafeţe de 27218 mp ca spaţii verzi;
Indicatorul nr. 3: amenajarea unei suprafeţe de 5744 mp ca suprafeţe pietonale şi carosabile.
c) indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în funcţie de

specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii:
Indicator unic: realizare 1 ansamblu de tip parc etnografic, pe o suprafaţă totală de 33916 mp, cu
o valoare culturală care îi permite atestarea ca muzeu de importanţă locală;
d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni:

Investiţia se va derula pe o durată de 36 de luni.
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii

preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile
construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice:
Cerința de rezistență mecanică și stabilitate este asigurată prin respectarea metodelor
tradiţionale care permit dăinuirea construcţiilor in situ pe un interval întins peste 100 de ani şi
respectarea adâncimilor de fundare recomandate prin studiul geotehnic. Se propune utilizarea
metodelor constructive uzuale pentru clădirile de factură vernaculară, în stil Blockbau, cu o închidere
uşoară din şindrilă de lemn la partea superioară.
În ceea ce priveşte securitatea la incendiu, aceasta este asigurată prin propunerea hidraanţilor
exteriori astfel încât să acopere întreaga suprafaţă a ansamblului.
. Din punct de vedere al normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al
populației, ansamblul nu intervine cu elemente care să afecteze din punct de vedere sanitar locuitorii
zonei. Din contră, sunt amenajate spaţii verzi şi de promenadă, iar nocivită țile fizice, substan țele
poluante și alte nocivități din aerul, apa și solul zonei nu depă șesc limitele maxime admisibile din
standardele in vigoare, aşadar nu sunt necesare măsuri
În ceea ce privește asigurarea condițiilor de siguranță în exploatare, sunt prevăzute suprafeţe

de călcare continue, utilizabile inclusiv de persoane cu dizabilităţi. Denivelările sunt tratate cu parapet
de siguranţă şi mână curentă. Alte elemente care să determine pericole de exploatare majore faţă de o
gospodărie uzuală nu există pe amplasament.

Datorită amplasamentului favorabil, dar și a metodelor constructive utilizate,ansamblul respectă
normele de protecție împotriva zgomotului.
5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi

economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite
externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal
constituite:
Documentaţia este întocmită în vederea accesării finanţării comunitare, în cadrul apelului de
proiecte cu numărul POR/2018/13/13.1/1/7 REGIUNI.
6. URBANISM, ACORDURI ŞI AVIZE CONFORME
6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire

Anexat prezentei documentaţii.
6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a
impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în
documentaţia tehnico-economică
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor

Nu este cazul la această fază a proiectului.
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

Studiul topografic este anexat ca suport digital pentru întocmirea prezentei docuemntaţii.
6.6. 6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii şi
care pot condiţiona soluţiile tehnice
Nu este cazul la această fază a proiectului.
7. IMPLEMENTAREA INVESTIŢIEI
7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei

Proiectul este implementat de Primăria Oraşului Petrila.
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiţii (în luni
calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea investiţiei
pe ani, resurse necesare

Investiţia va fi realizată pe o durată de 36 de luni, conform graficului de mai jos, care contine
esalonarea investitiei si resursele necesare:
Inclusiv TVAAlocare financiară (lei)

Proiectare si asistenţă tehnică
Lucrarea /

faza de
executie
Receptia finală
Dotări
an luna
1 1 x x x x 161905,7557
2 x x x x 161905,7557
3 x x x x 161905,7557
4 x x x x 161905,7557
5 x x x x 161905,7557
6 x x x x 161905,7557
7 x x x x x x 311044,4543
8 x x x x x x 311044,4543
9 x x x x x x 311044,4543
10 x x x x x x 311044,4543
11 x x x x x x 311044,4543
12 x x x x x x 311044,4543
2 1 x x x 115387,1550
2 x x x 115387,1550
3 x x x 115387,1550
4 x x x 115387,1550
5 x x x 115387,1550
6 x x x 115387,1550
7 x x x 115387,1550
8 x x x 115387,1550
9 x x x 115387,1550
10 x x x 115387,1550
11 x x x 115387,1550
12 x x x 115387,1550
3 1 x x x x x 462741,4629
2 x x x x x 462741,4629
3 x x x x x 462741,4629
4 x x x x x 462741,4629
5 x x x x x 462741,4629
6 x x x x x 462741,4629
7 x x x x 220247,5210

8 x x x x 220247,5210
9 x x x x 220247,5210
10 x x x x 220247,5210
11 x x x x 220247,5210
12 x x x x x 220247,5070
Total 8320281,0100
7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare

Exploatarea si intretinerea va fi asigurata de administratia locala a orasului Petrila, printr-un
aparat de specialitate infiintat cu ocazia infiintarii Muzeului Satului.
7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale

Se recomanda infiintarea unui aparat de specialitate la nivelul administratiei locale a orasului
Petrila pentru gestiunea obiectivului si angajarea unui personal de cel putin 8 persoane.
8. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Documentaţia SF Construire Muzeul Satului, beneficiar UAT Orasul Petrila, este întocmită în
vederea accesării finanţării comunitare, în cadrul apelurilor de proiecte cu numărul
POR/2018/13/13.1/1/7 REGIUNI. Se recomanda demararea demersurilor necesare pentru realizarea
obiectivului si atestarea acestuia ca muzeu de interes local, pentru sprijinirea regenerarii urbane a
orasului Petrila.
Întocmit,
Arh. Ozana APOSTOL
Arh. Mihai DANCIU

SF Muzeu 08 - 29

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SF Muzeu 08 - 29

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Fezabilitate

Proiect Nr. 212 / 2018

DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII

ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE / INVESTITOR

ORDONATOR DE CREDITE (SECUNDAR / TERŢIAR)

ELABORATORUL STUDIULUI DE FEZABILITATE

2 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

S.C. CADMOS SYSTEM S.R.L.

3 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

MEMORIU GENERAL – FAZA S.F.

A – 01 PLAN DE AMPLASARE ÎN ZONĂ

2 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

CAPITOLUL A: Piese scrise

(1) Informaţii generale privind obiectivul de investiţii:

(2) Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii

(3) Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice

3 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

(4) Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico- economic(e) propus(e)

4 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

(5) Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

5 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

(6) Urbanism, acorduri şi avize conforme

(7) Implementarea investiţiei

(8) Concluzii şi recomandări

CAPITOLUL B: Piese desenate

A – 01 PLAN DE AMPLASARE ÎN ZONĂ

6 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

7 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII

1.1. Denumirea obiectivului de investiții

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)

1.4. Beneficiarul investiției

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate

2. SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI /

8 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor;

9 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

10 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice.

3. IDENTIFICAREA, PROPUNEREA ŞI PREZENTAREA A MINIMUM DOUĂ

3.1. Particularităţi ale amplasamentului:

11 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;

d) surse de poluare existente în zonă;

e) date climatice şi particularităţi de relief;

12 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

(ix) date geologice generale:

13 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

(xi) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate cu

Studiul geotehnic a fost intocmit in conformitate cu prevederile NP —074/2014: Normativ privind

14 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

3.2.1. Elemente constructive:

Este propusa realizarea urmatoarelor obiective, conform temei de proiectare:

15 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

C 01: Infopoint: clădire nouă, factură contemporană, mijloace şi tehnici tradiţionale.

16 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

Fig. 1: ambianță caracteristică subzonei vetrei satului, anii 1950

C 03: Cladire specifica, vatra satului:

17 |CONSTRUIRE MUZEUL SATULUI / PETRILA, STR. JIEŢ, F.N.

Fig. 2: ambianță caracteristică subzonei sălaşelor, anii 1950

C 21: Cladire specifica, zona salaselor:

C 23: Clădire specifica, zona alpina: