P1749 Memoriu Tehnic SF Canalizare Extindere Pe DN73D

EXTINDERE RETEA CANALIZARE MENAJERA
PE DN73D, IN COMUNA DAVIDESTI, JUDETUL

ARGES
Studiu de fezabilitate (S.F.)
BENEFICIAR: COMUNA DAVIDEȘTI
AMPLASAMENT: DN73D, COMUNA DAVIDEȘTI, JUDEŢUL

ARGEŞ
PROIECTANT: S.C. H.V.I.D. CONSULTING GROUP S.R.L.
2017
H.V.I.D. CONSULTING GROUP S.R.L.
Str. Malul Mare, nr. 26, Sector 1, Bucuresti, Romania
E-mail: office@hvid.eu; Telefon: 0744.237.749
CUI: RO30673483, Reg Com:J40/10635/2012
Cont trezorerie: RO70TREZ7015069XXX014460
Cont Curent: RO80RZBR0000060015059658 Raiffeisen Bank
FOAIE DE CAPĂT
Denumire proiect:
EXTINDERE RETEA CANALIZARE MENAJERA PE DN73D, IN COMUNA

DAVIDESTI, JUDETUL ARGES
Beneficiarul lucrarii:
COMUNA DAVIDEȘTI, JUDEȚUL ARGEȘ
Elaborator proiectului:
S.C. H.V.I.D. CONSULTING GROUP S.R.L. , CUI: RO30673483, Reg

Com:J40/10635/2012, Bucuresti, Str. Malul Mare, nr. 26, Sector 1, Bucuresti,
E-mail: office@hvid.eu;
Amplasamentul lucrarii:
Comuna Davidești, județ ARGEȘ

Faza:
Studiu de fezabilitate (S.F.)
Număr contract:
Nr. 2314/19.05.2017
Indicativ proiect:
Nr. P.1749
CUI: RO30673483, Reg Com:J40/10635/2012
FOAIE DE SEMNĂTURI
Sef proiect:
Ing. Petrescu Marius
Colectiv de proiectare:
Elaborare memoriu tehnic:

Ing. Petrescu Irina
Elaborare documentație financiară:

Ing. Petrescu Marius
Proiectat:
Ing. Petrescu Irina
Desenat:
Ing. Petrescu Irina
Verificat:
Ing. Vlad Urdăreanu
CUI: RO30673483, Reg Com:J40/10635/2012
BORDEROU
CAPITOLUL A. PIESE SCRISE
FOAIE DE CAPĂT
FOAIE DE SEMNĂTURI
1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII
1.1. Denumirea obiectivului de investiții 8
1.2. Ordonator principal de credite/investitor 8
1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar) 8
1.4. Beneficiarul investiției 8
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate 8
2. SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI NECESITATEA REALIZĂRII
OBIECTIVULUI/PROIECTULUI DE INVESTIȚII
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în
prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării
obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și
propuse spre analiză. 8
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante,
structuri instituționale și financiare 8
2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor 8
2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung
privind evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții 9
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice 9
3. IDENTIFICAREA, PROPUNEREA ȘI PREZENTAREA A MINIMUM DOUĂ
SCENARII/OPȚIUNI TEHNICO – ECONOMICE PENTRU REALIZAREA
OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII
3.1. Particularități ale amplasamentului 10
a) Descrierea amplasamentului (localizare – intravilan/extravilan, suprafața terenului,
dimensiuni în plan, regim juridic – natura proprietății sau titlu de proprietate, servituți, drept
de preempțiune, zonă de utilitate publică, informații/obligații/constrângeri extrase din
documentațiile de urbanism (dupa caz) 10
b) Relațiile cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile 11
c) Orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau
contruite 11
d) Surse de poluare în zonă 11
e) Date climaterice și particularități de relief 14
f) Rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot
fi identificate 15
- Posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe
amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul
existenței unor zone protejate sau de protecție; 15
- Terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică
și siguranță națională 15
CUI: RO30673483, Reg Com:J40/10635/2012
g) Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament – extras din studiul geotehnic
elaborat conform normativelor în vigoare 15
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional – arhitectural și
tehnologic: 16
a) Caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții 16
b) Varianta constructivă de realizare a investiției, cu justificarea alegerii acesteia 16
c) Echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse. 17
3.3. Costurile estimative ale invesției: 17
a) Costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în considerare a
costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare
corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții 17
b) Costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a investiției
publice 17
3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a
construcțiilor, după caz 17
3.5. Grafice orientative de realizare a investiției 18
4. ANALIZA FIECĂRUI SCENARIU TEHNICO – ECONOMIC PROPUS
5. SCENARIU/OPȚIUNEA TEHNICO – ECONOMIC(Ă) OPTIM(Ă),
RECOMANDAT(Ă)
5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic,
economic, financiar, al sustenabilității și riscurilor 30
Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) 30
5.2. Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) 30
SCENARIUL NR. 1
5.3. Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) privind: 34
a) Obținerea și amenajarea terenului 34
b) Asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului 34
c) Soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,
funcțional arhitectural și economic, a principalelor lucrări pentru investiția de bază, corelată
cu nivelul calitativ, tehnic și de performanță ce rezultă din indicatorii tehnico – economici
propuși 34
d) Probe tehnologice și teste 35
5.4. Principalii indicatori tehnico – economici aferenți obiectivului de investiții 35
a) Indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată în lei,
cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții – montaj (C+M), în conformitate cu devizul
general 35
b) Indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță – elemente fizice/capacități fizice
care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții – și, după caz, calitativi, în conformitate
cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare 35
c) Indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție de
specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții 35
d) Durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni 35
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice
funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor
CUI: RO30673483, Reg Com:J40/10635/2012
fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor

tehnice 35
5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei
financiare și economice 35
6. URBANISM, ACORDURI, AVIZE CONFORME
7. IMPLEMENTAREA INVESTIȚIEI
8. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Întocmit, Verificat,
Ing. Irina PETRESCU Ing. Vlad Urdareanu
CUI: RO30673483, Reg Com:J40/10635/2012
CAPITOLUL B. PIESE DESENATE
N
r
.
Denumire Plan Cod Plan
C
r
t.
1 Plan de incadrare in zona 1749 – PI – 01
2 Plan de situație 1749 – PS – 01...07
3 Profil longitudinal 1749 – PL – 01...04
4 Detaliu pozare conductă 1749 – DE – 01
Ing. Irina PETRESCU Ing. Vlad Urdareanu
Proiect 1749/2017 - “ EXTINDERE RETEA CANALIZARE MENAJERA PE DN73D, IN COMUNA DAVIDESTI,
JUDETUL ARGES“
1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII

1.1. Denumirea obiectivului de investiții
EXTINDERE RETEA CANALIZARE MENAJERA PE DN73D, IN COMUNA
DAVIDESTI, JUDETUL ARGES
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
Primarul comunei Davidești
1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar)
Nu este cazul.
1.4. Beneficiarul investiției
U.A.T. Davidești
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate
S.C. H.V.I.D. CONSULTING GROUP S.R.L.
2. SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI NECESITATEA REALIZĂRII
OBIECTIVULUI/PROIECTULUI DE INVESTIȚII
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în
prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării
obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate
și propuse spre analiză.
Nu este cazul.
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante,
structuri instituționale și financiare
Lucrarile ce fac obiectul prezentei documentatii sunt amplasate pe DN73D, comuna
Davidesti, judetul Arges.
Principalul obiectiv al investiţiei îl constituie extinderea sistemului centralizat de canalizare
menajeră pentru a putea fi monitorizată comuna atât cantitativ şi calitativ în vederea respectării
legislaţiei de mediu din România şi alinierea la normele europene.
Apa şi rezidurile menajere umane sau animale sunt aruncate direct pe pământ unde se
infiltrează în stratul freatic sau sunt transportate de ploaie şi deversate în râuri. Distanţa dintre
latrinele ţărăneşti şi fântâni este foarte mică existând riscul infectării apei cu agenţii patogeni.
Rezultatul indică, că situaţia existentă influienţează în mod negativ, direct şi se resfrânge
asupra următoarelor elemente analizate:
- viaţa şi starea de sănătate a locuitorilor comunei;
- mediu ambiant (apele, solul, subsolul);
- posibilitatea de dezvoltare economică a localităţii ( cu potenţial în legumicultură,
turism, industrie alimentară);
- evacuarea rapidă a debitelor mari provenite din ploile torenţiale;
- refacerea peisagistică a zonei;
- şi nu în ultimul rând, crearea de noi locuri de muncă: angajaţi pe perioada execuţiei şi
angajaţi pentru întreţinerea şi repararea lucrărilor.
Pentru eliminarea acestor probleme s-a propus realizarea unui sistem de colectare a apelor
uzate menajere.
Pag. 8 din 39
JUDETUL ARGES“
Prin utilizarea unui sistem centralizat de canalizare menajeră, locuitorii comunei îşi uşurează
viaţa, elimină sursa unor potenţiale îmbolnăviri şi implicit participă la crearea unui mediu curat şi
mai sănătos pentru comunitate.
2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor
Pe sectoul ce face obiectul prezentei documentatii un exista retea de canalizare. Apa şi
rezidurile menajere umane sau animale sunt aruncate direct pe pământ unde se infiltrează în stratul
freatic sau sunt transportate de ploaie şi deversate în râuri. Distanţa dintre latrinele ţărăneşti şi
fântâni este foarte mică existând riscul infectării apei cu agenţii patogeni.
Rezultatul indică, că situaţia existentă influienţează în mod negativ, direct şi se resfrânge
asupra următoarelor elemente analizate:
- mediu ambiant (apele, solul, subsolul);
- posibilitatea de dezvoltare economică a localităţii ( cu potenţial în legumicultură,
turism, industrie alimentară);
- perspectiva accentuării depopulării zonelor rurale în detrimentul marilor aglomeraţii
urbane.
Pentru eliminarea acestor probleme s-a propus realizarea extinderii rețelei de canalizare
menajeră.
Prin utilizarea rețelei, locuitorii ce locuiesc in zona drumului DN73D îşi uşurează viaţa,
elimină sursa unor potenţiale îmbolnăviri şi implicit participă la crearea unui mediu curat şi mai
sănătos pentru comunitate.
Având în vedere cele menţionate mai sus, este necesar şi oportun realizarea extinderii rețelei
de canalizare menjară pe DN73D din comuna Davidești.
2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și

lung privind evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de
investiții
Principalul obiectiv al investiţiei îl constituie introducerea sistemului centralizat de
canalizare menajeră pentru a putea fi monitorizate cantitativ şi calitativ în vederea respectării
legislaţiei de mediu din România şi alinierea la normele europene.
Urmare a acestor aspect extrem de grave pentru sanatatea populatiei, dar si pentru realizarea
fireasca a ridicarii gradului de civilizatie al localitatilor rurale, grad de civilizatie solicitat a fi
realizat si de Comunitatea Europeana, se impune stringent executarea sistemului public de rețea
canalizare menajeră intr-un timp relative redus, eliminand astfel riscurile igienico-sanitare
mentionate. In concluzie, fundamentarea realizarii acestei investitii se bazeaza pe motivatia
oportuna de:
Eliminarea riscului de imbolnavire a populatiei prin executarea sistemului “ EXTINDERE
RETEA CANALIZARE MENAJERA PE DN73D, IN COMUNA DAVIDESTI, JUDETUL
ARGES”.
Totalitatea riscurilor mentionate fiind eliminate prin realizarea acestei investitii care vor
conduce implicit la ridicarea gradului de sanatate si civilizatie al populatiei din satele respective.
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice
Pag. 9 din 39
JUDETUL ARGES“
Prin utilizarea unui sistem centralizat de canalizare menajeră, locuitorii comunei îşi
uşurează viaţa, elimină sursa unor potenţiale îmbolnăviri şi implicit participă la crearea unui mediu
curat şi mai sănătos pentru comunitate.
Drumul DN73D care face obiectul investitiei in infrastructura de rețea canalizare menajeră
aparține domeniului public și este administrat de către C.N.A.I.R. S.A.
Obiectiv general:
Proiectul se încadrează într-unul din obiectivele strategiei de dezvoltare a localitatii si
consta in imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala din comuna
Davidești.
Obiective specifice:
‐ imbunatatirea parametrilor de mediu, prin reducerea impactului asupra acviferului freatic;
‐ restabilirea parametrilor fizici / chimici si biologici, de calitate a apei si solului;
‐ imbunatatirea calitatii vietii pentru potentialii beneficiari;
‐ cresterea atractivitatii zonei.
‐ modernizarea şi dezvoltarea spaţiului rural românesc;
‐ viaţa şi starea de sănătate a locuitorilor comunei;
‐ perspectiva dezvoltării zonelor rurale;
‐ creşterea pieţei agricole şi a investiţiilor locale;
‐ posibilitatea de dezvoltare economică a localităţii.
Principalele efecte directe sau indirecte ale proiectului sunt:
 minimizarea efectelor negative ale puturilor si haznalelor taranesti, asupra mediului (apei,
solului);
 imbunatatirea conditiilor de viata si igiena pentru cei potentialii utilizatori, neavand apa
curenta. De asemenea ei nu beneficiaza de conditii de igiena minime.
 cresterea economica a zonei prin atragerea investitorilor.
Conformitatea cu politicile sectoriale nationale este asigurata prin faptul ca investitia are ca
obiectiv dezvoltarea spatiului rural in ceea ce priveste asigurarea accesului la serviciile publice de
baza.
Conformitatea cu planificarea economico – financiara din sectorul canalizarii este asigurata
prin realizarea unei investitii care se incadreaza din punct de vedere financiar in costul mediu
national, iar costul serviciilor furnizate este costul mediu aplicat la nivel national.
3. IDENTIFICAREA, PROPUNEREA ȘI PREZENTAREA A MINIMUM DOUĂ

SCENARII/OPȚIUNI TEHNICO – ECONOMICE PENTRU REALIZAREA
OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII
Amplasamentul este comun celor doua scenarii ce urmeaza a fi prezentate:
3.1. Particularități ale amplasamentului
a) Descrierea amplasamentului (localizare – intravilan/extravilan, suprafața
terenului, dimensiuni în plan, regim juridic – natura proprietății sau titlu de proprietate, servituți,
drept de preempțiune, zonă de utilitate publică, informații/obligații/constrângeri extrase din
documentațiile de urbanism (dupa caz)
Județul Argeș este situat în zona central-sudica a României, iar Comuna Davidești se află în
partea de E a județului.
Pag. 10 din 39
JUDETUL ARGES“
Davidești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România.

Suprafaţa comunei este de 41870 ha, având în componenţa sa următoarele sate: Conțești,
Davidești și Voroveni.
Comuna se află în estul județului, pe malurile râului Argeșel. Este străbătută de șoseaua
națională DN73D, care o leagă spre sud-vest de Mioveni și Mărăcineni (unde se termină în DN73)
și spre nord de Vulturești, Hârtiești, Boteni, Mioarele și Valea Mare-Pravăț (unde se termină
în DN72A).
Amplasamentul lucrarilor descrise in prezenta documentație se regăseste în zona drumului
național DN73D din comuna Davidești, jud. Argeș. Reteaua de canalizare propusa are o lungime
de 2985de m si se desfasoara pe partea dreapta a drumului DN73D.
Suprafata de teren ocupata de lucrarile de extindere rețea canalizare menajeră comuna

Davidești, este situata in totalitate între zona de siguranță a drumului național și a limitelor de
proprietate si nu sunt necesare exproprieri, scoateri din circuitul agricol, mutari de garduri,
demolari de case sau constructii.
Suprafata totala ocupata de lucrări este de aproximativ 3060mp. Dupa finalizarea lucrarilor si
acoperirea conductelor suprafata este redata spatiului public, ramanand ocupate doar suprafetele
aferente caminelor de vizitare si statiilor de pompare.
b) Relațiile cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile

Comuna Davidești este situată la o distanţa de 26 km faţă de Piteşti (reşedinţă de judeţ) şi la
10 km de Mioveni – oraşul cel mai apropiat. Este dezvoltată de-a lungul văii Argeșel.
Nu se vor afecta căi de acces pentru închiderea circulației.
c) Orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes
naturale sau contruite
Pag. 11 din 39
JUDETUL ARGES“
Lucrările proiectate se vor amplasa pe suprafeţele de teren ocupate actualmente de drumuri şi

nu vor afecta alte categorii de teren.
d) Surse de poluare în zonă
Surse de poluanti pentru ape
Singurele surse de poluanti ar putea fi eventualele scurgeri accidentale de carburanti sau
uleiuri de la utilajele si vehiculele implicate in lucrarile de executie.
Deoarece lucrarile de executie se vor desfasura cu respectarea normelor de protectia a muncii
si mediului in vigoare riscul unei astfel de poluari este minim.
Staţii şi instalaţii de preepurare - nu este cazul
Masuri pentru protectia calitatii apelor – nu sunt necesare masuri suplimentare pentru
protectia calitatii apelor. Se vor lua măsuri urgente de îndepărtatrea petelor de produse
petroliere sau uleiuri scurse accidental in zona de executie sau pe traseul de transport al
materialelor necesare pentru executia lucrarii.
Protecţia aerului
Surse de poluanti pentru aer
Sursele principale de poluare a aerului specifice lucrarilor de extindere retea distributie apa
sunt urmatoarele :
-activitatea utilajelor de construcţie ;
-transportul materialelor de construcţie (beton, asfalt,etc.);
-utilajele indiferent de tipul lor functioneaza cu motoare Diesel,gazele de eşapament
evacuateein atmosfera continand intreaga gama de poluanti specifici arderii interne a
motorinei:oxizi de azot (NO) compusi organic volatili (VOC), metan (CH), oxizi decarbon
(CO,CO2) amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd,Cu,Cr,Ni,Se,ZN),hidrocarburi aromatice
policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).
Gama poluantilor organici si anorganici emisi in atmosfera prin gazele de esapament contin
substante cu diferite grade de toxicitate. Se remarca astfel prezenta pe linga poluantii comuni
(NOx, SO2, CO, particule ) a unori substante cu potential cancerigeni evidentiat prin studii
epidemiologice effectuate de Organizatia Mondiala a Sanatatii: cadmiu , nickel, crom si
hidrocarburi aromatice policiclice).
Se remarca, de asemenea, prezenta protoxidului de azot (N2O)- substanta incriminate in
epuizarea stratului de ozon stratosferic- si a metanului, care, impreuna cu CO2 au efecte globala
asupra mediului, fiind gaze cu efect de sera.
Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilajele de constructie depind, in principal de
urmatorii factori:
- nivelul tehnologic al motorului ;
- puterea motorului ;
- consumul de carburant pe unitatea de putere ;
- capacitatea utilajului ;
- virsta utilajului/motorului ;
- dotarea cu dispozitive de reducere a pouarii (catalizatoare).
Este evident ca emisile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai avansate,
tendinta in lume fiind fabricarea motoarelor cu consumuri cit mai mici pe unitatea de putere si cu
un control cit mai restrictiv al emisilor.
Pag. 12 din 39
JUDETUL ARGES“
Aceste doua elemente sunt reflectate de dinamica legislatiei in domeniul mediului a UE si a

SUA.
Pentru mijloacele de transport incadrate in categoria vehiculelor grele (havy duty vehicles),
estimarile efectuate de literatura de specialitate americana coreleaza emisiile de poluanti cu
nivelul tehnologic al motorului, consumul de carburant pe unitatea de putere sau la 100 km,virsta
vehiculului etc.
Astfel, metodologiile americane estimeaza pentru vehiculele grele (diesel heavy duty
vehicles) un consum mediu de 29,9 l/100 km, in timp ce basculantele de 16 t fabricate in Romania
au un consum de carburant de 40-45 l/100 km.
Consumul specific, raportat la 1 tona dematerial transportat, este de aproximativ 2 ori mai
mic comparative cu consumul basculantelor romanesti de 16-20 t.
Aria principala de emisie a poluantilor rezultati din activitatea utilajelor si a mijloacelor de
transport se considera ampriza lucrari extinsa lateral, pe ambele, parti, cu cite o fasie de 6-8 m
latime. Concentratiile maxime de poluanti se realizeaza in cadrul acestei arii.
Studii de dispersie completate cu masuratori arata ca, in exteriorul acestei arii, concentratiile
de substante poluante in aer se reduce substantial.
Astfel, la 20 m in exteriorul acestei fasii, concentratiile se reduc cu 50%, iar la peste 50 m
reducerea este de 75%.
Avind in vedere ca unele firme de constructii au in dotare vehicule de ultima generatie
fabricate in strainatate, putem aprecia ca activitatile de santier nu vor avea un impact deosebit
asupra calitati aerului din zonele de lucru si nici in zonele adiacernte acestora
Masuri pentru asigurarea protectiei aerului
Pentru protectia aerului din zona de exploatare a balastului se preconizeaza urmatoarele
masuri:
- functionarea motoarelor cu care sunt dotate utilajele si mijloacele de transport numai in
perioadele de lucru efectiv sau in perioadele de deplasare catre alt punct de lucru;
Protecţia împotriva zgomotului:
Principalele surse de zgomot sunt: utilajele folosite la executie şi mijloacele de transport
(autobasculantele).
Surse potenţiale de zgomot şi vibraţii
a.Utilajele folosite in executie (cilindru compactor,excavator)
b.Utilaje de transport (basculante auto)
Amenajări şi dotări pentru protecţia împotriva zgomotului
Întrucât activitatea în viitorul obiectiv se va desfăşura în aer liber, va exista o dispersie
rapidă a zgomotelor produse în atmosfera din jur, reducând astfel acuitatea acestora şi mai ales
transmiterea lor către vecinătăţi.
Împotriva zgomotului din cladirile obiectivului se vor lua următoarele măsuri :
-menţinerea utilajelor tehnologice într-o stare de funcţionare corespunzătoare prin
executarea unor reparaţii de calitate care să evite producerea unor zgomote sau vibraţii
accidentale ;
- utilizarea unor mijloace de transport fara defectiuni,care sa produca zgomote sau vibratii.
Măsuri de protecţia muncii împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Pentru evitarea zgomotelor şi vibraţiilor se prevăd următoarele măsuri:
- Centrarea tuturor părţilor de rotaţie ale utilajelor terasiere pentru atenuarea zgomotelor;
- Întreţinerea şi repararea periodică a utilajelor terasiere folosite sau a unor agregate ale
acestora ;
Pag. 13 din 39
JUDETUL ARGES“
- Dotarea personalului deservent cu antifoane pentru protejarea auzului şi ca măsură

preventivă în zonele puternic afectate (zona extractie si incacare balast)
- Respectarea NTSM de către personalul muncitor.
- Folosirea unor scule şi dispozitive de lucru funcţionale, fără defecţiuni în activitatea de
reparaţii şi întreţinere a obiectivului ;
Nivelul de zgomot şi vibraţii
Având în vedere menţiunile făcute la punctele anterioare se apreciază că nivelul zgomotului
la limita perimetrului obiectivului se va înscrie în valorile admisibile pentru zgomote de tip
industrial, zgomotele fiind produse de utilaje specifice acestor activităţi.
Protecţia împotriva radiaţiilor: nu este cazul.
Protecţia solului şi subsolului:
Nu este cazul deoarece prin activitatea obiectivului nu intervin modificări calitative şi
structurale ale solului şi subsolului. Prin condiţiile impuse de proiectant nu există poluări asupra
pânzei freatice din zonă. De asemeni apele de suprafaţă nu suferă poluări din partea obiectivului,
deoarece nu sunt evacuări de ape uzate in emisar.
Protecţia ecosistemelor terestree si acvatice:
Nu este cazul deoarece prin activitatea obiectivului nu intervin modificări calitative şi
structurale ale mediul inconjurator care sa duca mai departe al modificari ce ar influenta arealele
sensibile cele mai aproapiate de obiectiv.
În zona obiectivului nu există parcuri naţionale, rezervaţii naturale sau monumente ale
naturii, care trebuiesc protejate de activitatea desfăşurată în obiectiv.
Activitatea nu va afecta peisajul din zona.
Protecţia asezarilor umane si a altor obiective de interes public
Nu exista obiective de interes public, monumente istorice si de arhitectura sau alte zone
asupra carora sa existe un regim de restrictie in apropierea obiectivului.
Obiectivul dezvoltă o activitate fără poluări semnificative,care nu are efecte negative asupra
aşezărilor umane din zonă. Nu există reclamaţii privind activitatea desfăşurată în obiectiv la
autorităţile locale sau judetene .
Gestionarea deşeurilor generate pe amplasament
Deseurile rezultate din activitatea proprie se vor colecta din frontul de lucru, se vor
transporta si depozita temporar la punctul de colectare propriu din incinta santierului. Activitatea
se va organiza si desfasura controlat sub supraveghere, astfel incat cantitatea de deseuri din zona
de lucru sa fie permanent minima pentru a nu induce factori suplimentari de risc din punct de
vedere al sanatatii si securitatii muncii.
Evacuarea deseurilor din incinta santierului se va face numai cu mijloace de transport
adecvate si numai la gropi de gunoi autorizate.
Executantul va respecta obligativitatea ce ii revine pentru gestiunea, evacuarea si eliminarea/
valorificarea deseurilor in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Orice ambaleje ar rezulta in urma lucrarilor de executii se vor prelua prin grija executatntului
si se vor depozita in locuri special amenajte pentru a fi preluate de unitati de salubritate/reciclare.
e) Date climaterice și particularități de relief

Din punct de vedere climatic, zona se caracterizeaza prin urmatoarele valori :
- temperatura medie anuala : +8,4˚C;
- temperatura medie minima : -2,0˚C (luna ianuarie);
Pag. 14 din 39
JUDETUL ARGES“
- temperatura medie maxima : +22,0˚C (luna iulie);

- precipitatii medii anuale : 752 mm;
- adâncimea maxima de înghet : -0,90 -1,00 m de la cota terenului natural;
Din punct de vedere al planului de amenajare a teritoriului naţional – zone de risc natural –
inundatii (Legea nr. 575/2001), comuna Davidești nu prezinta risc la inundatii. Cantitatea maxima
de precipitatii căzută în 24 de ore este de 100-150 mm.
Din punct de vedere al planului de amenajare a teritoriului national - zone de risc natural -
alunecari de teren (Legea nr. 575/2001), potential de producere al alunecarilor – mediu,
probabilitate de alunecare – redusa.
Conform Reglementarii tehnice „Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunii asupra
construcţiilor. Acţiunea vântului”, indicativ NP-082-04, presiunea vântului bazata pe viteza
mediata pe 10 min, având 50 ani interval de recurenta este de ≥0,7 KPa, corespunzând unui
interval de mediere a vitezei vântului pentru 10 min. cu caracteristică de 34,2 m/s, iar pentru 1 min.
cu viteza caracteristica de 41 m/s.
Conform Reglementarii tehnice „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra
construcţiilor”, indicativ CR 1-1-3-2005 valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol
având IMR = 50 de ani este s0.k= 2,0 KN/m2,
Din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2013 valoarea de vârf a
acceleratiei terenului pentru proiectare a g = 0,30g, pentru cutremure având intervalul mediu de
recurenta IMR = 100 ani
Valoarea perioadei de control (colt) a spectrului de raspuns este Tc = 0,7s.
Din punct de vedere al macrozonarii seismice perimetrul se situeaza în intervalul zonei de
gradul 71 pe scara MSK, cu o perioada de revenire de minimum 50 de ani, conform STAS
11100/1-93 (fig.7).
f) Rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în
măsura în care pot fi identificate
În teren s-a identificat reteaua de electricitate, prin prezenta stalpilor.
- Posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe

amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul
existenței unor zone protejate sau de protecție;
Nu este cazul.
- Terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică
și siguranță națională
Nu este cazul.
g) Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament – extras din studiul
geotehnic elaborat conform normativelor în vigoare
Studiul geotehnic ne arata ca terenul este stabil, fara fenomene fizico-geologice de
instabilitate gravitationala sau de degradare a terenului.
Suprafața terenului din zona cercetată are echilibrul asigurat şi nu prezintă probleme
deosebite din punct de vedere geotehnic şi hidrogeologic.
Pag. 15 din 39
JUDETUL ARGES“
Conductele din cadrul rețelei de canalizare menajeră se vor monta îngropat sub adâncimea
maximă de îngheț din zonă (0,90-1,00 m), respectiv la o adâncime mai mare de 1,00-1,10 m,
raportată la CTN sau cota drumului betonat.
Înainte de pozarea conductelor, pe fundul șanțului se va așterne un strat de nisip cu o
grosime de 15-20 cm, care constituie patul de fundare al conductei.
După pozarea tubulaturii, se vor umple cu nisip sau pământ fărâmițat părțile laterale și
spațiul de deasupra generatoarei superioare a conductei, până la o înălțime de 15-20 cm.
În continuare, intervalul de deasupra umpluturii de nisip, pe o grosime de 30 cm, va avea ca
material de umplutură pământ fărâmițat care să nu conțină pietre, bulgări de pământ, resturi de
pavaj sau beton, resturi de materiale sau rămășițe organice.
Conform indicatorului de norme de deviz pentru terasamente T s, pământurile ce se vor săpa
se încadrează astfel:
Denumirea Proprietăți Greutatea medie Afânarea după

pământului coezive ”in situ” executarea
(kg/m3) săpăturii
Umplutură Mijlocie 1.600-1.900 14 - 28 %
Nisip fin-prăfos Slab coeziv 1.500-1.700 8 - 17 %
Argilă prăfoasă, Foarte coezivă 1.800-2.000 24 - 30 %
slab nis.
Se vor respecta normativele de construcţii pentru zonele cu intensitate macroseismică de

gradul VII; zona seismică este „D“ (grad 7,5).
Conform Codului de proiectare seismică – Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ
P100-1/2014, acceleraţia terenului pentru cutremure este a g = 0,30g, iar perioada de control (colţ) a
spectrului de răspuns este Tc = 0,7s.
Conform normativului NP 074/2014, lucrarea se încadrează în categoria geotehnică 1 cu un
risc geotehnic redus.
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional –

arhitectural și tehnologic:
Reţeaua colectoare de canalizare menajeră propusă are o lungime totală de 2985 m din care
2985m conductă colectoare ape menajere din tuburi PVC – SN 4 –SDR 41 cu Dn 250 mm;
Rețeaua propusa spre extindere se va racorda in rețeaua existenta de pe DC85.
a) Caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții

In cadrul acestui Studiu de fezabilitate s-au analizat doua scenarii:
Scenariul nr. 1
Acest scenariu presupune:
- Extinderea retelei de canalizare menajera cu tuburi PVC – SN 4 –SDR 41 cu Dn 250 mm,
Ltotal=2985m.
- Rețeaua propusa spre extindere se va racorda in rețeaua existenta de pe DC85
Scenariul nr. 2
Acest scenariu presupune:
Pag. 16 din 39
JUDETUL ARGES“
- Extinderea retelei de canalizare menajera cu polipropilenă grofată tip ECOPAL cu Dn 250

mm, Ltotal=2985m.
- Rețeaua propusa spre extindere se va racorda in rețeaua existenta de pe DC85
b) Varianta constructivă de realizare a investiției, cu justificarea alegerii
acesteia
Scenariul nr. 1
Reţeaua colectoare de canalizare menajeră propusă are o lungime totală de 2985 m din care:
- 2985m conductă colectoare ape menajere din tuburi PVC – SN 4 –SDR 41 cu Dn 250 mm;
- 51 buc. cămine de vizitare.
- 628 m retea refulare PEHD DN=110m
Scenariul nr. 2
Reţeaua colectoare de canalizare menajeră propusă are o lungime totală de 2985 m din care:
- 2985m conductă colectoare ape menajere din polipropilenă grofată tip ECOPAL cu Dn
250mm;
- 51 buc. cămine de vizitare.
- 628 m retea refulare PEHD DN=110mm
c) Echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse.
Datorita profilului longitudinal al traseului retelei, indiferent de scenariul ales, este necesara
realizarea unor conducte de refulare. Canalizare nu poate fi realizata gravitational pe intreg traseul
existand 2 puncte de minim. In fiecare din aceste puncte va exista cate o statie de pompare in care
se va colecta gravitational reteaua adiacenta iar apoi se va pompa la primul camin de unde
canalizarea curge gravitational, in mod succesiv.
3.3. Costurile estimative ale invesției:

a) Costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în
considerare a costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții
similare corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții
Scenariul 1
Valoare
Caracteristici comparative U.M.
[lei]
EXTINDERE REȚEA CANALIZARE MENAJERĂ PE DN73D, ÎN m 2985
Valoare fără TVA Lei 784.286.38
Scenariul 2
Valoare
Caracteristici comparative U.M.
[lei]
EXTINDERE REȚEA CANALIZARE MENAJERĂ PE DN73D, ÎN m 2985
Valoare fără TVA Lei 964.507,39
Pag. 17 din 39
JUDETUL ARGES“
b) Costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a

investiției publice
3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a
construcțiilor, după caz
Ridicari topografice
Masuratorile s-au efectuat cu echipamentul GPS Altus APS-3 , punctele de detaliu fiind
determinate prin metoda RTK (cinematica in timp real) prin utilizarea in timp real de corectii
diferentiale provenid de la o statie de referinta a serviciului specializat ROMPOS.
Punctele de detaliu care definesc imobilele au fost identificate cu o tripla determinare a
coordonatelor la momente de timp diferite, folosind corectiile diferentiale de la aceiasi statie de
referinta (RO_VRS_3.1_GG), obtinandu-se in acest fel o o precizie orizontală de 10mm + 1ppm
si o precizie verticală de 20mm + 1ppm.
Echipamentul GPS Altus APS-3, cu ajutorul softului Carlson SurvCE 3.0 transforma
automat coordonatele din sistemul european de referinta ETRS 89 in sistemul national de referinta
S 42- proiectia Stereografica 1970, avand incorporat programul TransDatRo 4.01.
Lucrari de birou
Operaţiunile de birou au constat în urmatoarele:
- calculul coordonatelor;
- intocmirea inventarului de coordonate;
- raportarea punctelor pe plan si elaborarea planului;
- elaborarea planului de incadrare in zona;
- verificarea calculelor efectuate;
- redactarea memoriului tehnic;
- vizarea O.C.P.I.
Studiu geotehnic
Suprafața terenului din zona cercetată are echilibrul asigurat şi nu prezintă probleme de
stabilitate din punct de vedere gravitațional sau de degradare a terenului.
Pentru stabilirea condiţiilor geotehnice, terenul a fost cercetat prin observaţii directe şi 2
foraje geotehnice cu adâncimea de 4 m fiecare (vezi amplasamentele în anexele grafice) ale căror
coloane litologice sunt relativ similare și care se prezintă astfel:
F1 – Cota: + 349 m (cota drumului betonat; grosime asfalt= 0,06 m)
0,00 – 0,30 m : umplutură de balast
0,30 – 0,50 m : nisip mic, galben, cu elemente de pietriș, uscat
0,50 – 1,30 m : argilă prăfoasă, slab nisipoasă, galbui-cafenie
1,30 – 1,70 m : argilă prăfoasă, slab nisipoasă, cafeniu-gălbuie, cu elemente rare
de pietriș
1,70 – 4,00 m : argilă prăfoasă, slab nisipoasă, cu elemente rare
de pietriș
F2 – Cota: + 357 m (cota drumului betonat; grosime asfalt = 0,06 m)
0,00 – 0,30 m : umplutură de balast
0,30 – 0,70 m : nisip fin-mic, galben, cu elemente de pietriș
1,60 – 4,00 m : argilă prăfoasă, slab nisipoasă, cafeniu-gălbuie, cu
elemente rare de pietriș
Pag. 18 din 39
JUDETUL ARGES“
Nivelul hidrostatic (NH) al apelor freatice nu a fost interceptat în forajele executate.

Menționăm că forajele au fost executate în imediata vecinătate (0,50 m) a drumului asfaltat,
terenul în zonele amplasamentelor acestora având cota egală cu cota drumului.
3.5. Grafice orientative de realizare a investiției
ETAPE LUNI
În realizarea investitiei, se aplica atat pentru Scenariul Anul 1 Anul 2
1, cat si pentru Scenariul 2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6
Cap. I Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea
terenului
Obtinerea terenului
Amenajarea terenului
Amenajari pentru protectia mediului si aducerea
terenului la starea initiala
Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor
Cap. II Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor
necesare
Cap. III Cheltuieli pentru proiectare si asistenta
tehnica
Studii teren
Documentatii-suport si cheltuieli pentru obtinerea de
avize, acorduri si autorizatii
Expertizare tehnica
Certificarea performantei energetice si auditul energetic
al cladirilor
Proiectare
Organizarea procedurilor de achizitie
Consultanta
Asistenta tehnica
Cap. IV Cheltuieli cu investitia de baza
Constructii si instalatii
Cap. V Alte cheltuieli
Organizare de santier
Comisioane, cote, taxe, costul creditului
Cheltuieli diverse si neprevazute
Cheltuieli pentru informare si publicitate
Cap. VI Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

Obtinerea finantarii Implementarea proiectului: Achizitii+Executie lucrari,
FAZELE PROIECTULUI
proiectului organizare santier, asistenta tehnica, finalizare
Durata de executie a obiectivului de investitie este de 12 luni.
4. ANALIZA FIECĂRUI SCENARIU TEHNICO – ECONOMIC PROPUS

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi
prezentarea scenariului de referinţă
Analiza cost beneficiu este principalul instrument de estimare şi evaluare economică a
proiectelor.
Această analiză are drept scop să stabilească:
 măsura în care proiectul contribuie la politica de dezvoltare a sectorului social în România
şi în mod special la atingerea obiectivelor programului în cadrul căreia se solicită finantare
 măsura în care proiectul contribuie la bunăstarea economică a regiunii, evaluata prin
calculul indicatorilor de rentabilitate socio-economica ai proiectului.
Pag. 19 din 39
JUDETUL ARGES“
Principiile şi metodologiile care au stat la baza prezentei analize cost-beneficiu sunt în

conformitate cu:
 Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor
tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri
publice
 „Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects”, decembrie 2014 – Comisia
Europeana
Analizele cost-beneficiu financiare si economice vor avea ca date de intrare rezultatele

evaluarilor tehnice si ale estimarilor privind costurile de investitiei ale proiectului si se vor
fundamenta pe reglementarile tehnice in vigoare in Romania.
Analiza cost-beneficiu se va baza pe principiul comparaţiei costurilor alternativelor de
implementare a investitie propuse în situaţia actuală. Modelul teorectic aplicat este Modelul DCF
– Discounted Cash Flow (Cash Flow Actualizat) – care cuantifică diferenţa dintre beneficiile şi
costurile generate de proiect pe durata sa de funcţionare, ajustând această diferenţă cu un factor de
actualizare, operaţiune necesară pentru a „aduce” o valoare viitoare la momentul de baza a
evaluarii costurilor.
Analiza cost-beneficiu va fi realizata in preturi fixe, pentru anul de baza al analizei 2017,
echivalent cu anul de baza al actualizarii costurilor. Prin urmare, toate costurile vor fi exprimate in
preturi constante 2017.
Scenariul de referinta a fost definit ca și continuare (perpetuarea) situației existente, fără
includerea unei investiții privind extinderea sistemului de alimentare cu apa.
4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de
schimbări climatice, ce pot afecta investiţia
Nu este cazul.
4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum
Ipotezele care au stat la baza evaluării sunt prezentate în tabelul următor:
Element Ipoteze
Anul 2017 este considerat anul de referinţă al proiectului, iar analiza
Perioada proiectului economico-financiară a proiectului are ca punct de referinţă anul 2017.
Toate ipotezele au fost făcute pe o perioadă de 25 de ani.
Populaţia S-a estimat o creştere anuală a populaţiei localitatilor de 1%.
Costurile de Costurile de întreţinere şi operare au fost estimate la nivelul unei
întreţinere şi operare fucţionări optime a tuturor obiectelor prevăzute în proiect.
Calcularea costurilor salariale a avut la bază numărul de salariaţi
previzionaţi a fi angajaţi, precul şi salariul mediu pe economie. S-a
Salariaţi
estimat că salariul va creşte conform cu scenariul progozat de evolutie a
ratei inflatiei.
Perioada de amortizare pentru noile echipamente a fost calculată
Perioada de folosind metoda amortizării liniare. S-a considerat pentru construcţii o
amortizare perioadă medie de amortizare de si pentru instalaţii şi montaj o durată
medie de viaţa de 40 de ani.
În funcţie de durata de viaţă a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor,
Inlocuiri/Reinvestiri s-a prevăzut un cost de înlocuire a acestora la sfârşitul perioadei de
viaţă.
În momentul de analiză economico-financiară s-a considerat valoarea
TVA
TVA de 19%
Valoarea reziduală Valoarea reziduală a fost calculată ca diferenţa între costul total cu
investiţia şi valoarea amortizată cumulată până la sfârşitul perioadei de
Pag. 20 din 39
JUDETUL ARGES“
Element Ipoteze
analiză.
Rata de Pentru analiza economico-financiară s-a folosit o rată de 4% pentru
actualizare(%) actualizarea fluxurilor de numerar actuale
Cota profit S-a folosit o cotă de profit de 5%
Veniturile / Veniturile populaţiei se compun din: salarii, pensii, venituri din ajutorul
Suportabilitatea de şomaj şi alte venituri.
investiţiei de către Limita suportabilităţii – conform legii – cheltuielile aferente serviciilor
populaţie de apă nu trebuie să depăşească 4-5% din venitul mediu pe gospodărie.
Pe lânga costurile de investiţie, proiectul generează şi cheltuieli pe termen lung, asociate

întreţinerii sistemului de alimentare cu apa.
Având în vedere tendinţa generală de creştere a preţurilor şi tarifelor pentru materii prime,
materiale şi servicii de la un an la altul reflectate de evoluţia pietei, s-a considerat ipoteza că
acestea vor continua să crească. Aceasta va atrage deasemenea o creştere a veniturilor din salarii în
măsura să acopere creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor.
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii
a) Impactul social şi cultural, egalitatea de şanse
Prin proiect se realizează următoarele obiective:
 îmbunătăţirea condiţiilor de viată pentru populaţie;
 asigurarea accesului la serviciile de bază;
 creşterea numărului de locuitori care beneficiază de servicii îmbunătăţite;
 îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază;
 îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţie.
Prin implementarea acestui obiectiv de investiţie se ridică nivelul de viaţă la ţară, tineretul nu
va mai migra la oraş sau în alte ţări, se pot atrage investitori, se dezvoltă activităţile sociale,
culturale şi economice, se creează oportunităţi ocupaţionale.
Din punct de vedere cultural, proiectul nu prezintă impact în niciuna dintre scenariile
tehnico-economice analizate.
Referitor la egalitatea de șanse, indiferent de sex, naționalitate, stări de sănătate și/sau alte
condiții ce pot îngrădi drepturi, sistemele de alimentare cu apa asigură aceleași beneficii și au
același impact asupra tuturor beneficiarilor la nivel de individ.
b) Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de realizare,
în faza de operare
Extinderea rețelei de canalizare menajeră din satul Conțenești reprezintă nu numai o cerinţă
pentru creşterea gradului de confort a populaţiei respective, ci este cerinţa vitală pentru asigurarea
necesarului de ape uzată şi asigurarea stării de sănătate a locuitorilor din satele respective.
Per total complexitatea lucrarii este una redusa neputand fi asociati factori de risc
semnificativi.
c) Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a

siturilor protejate, după caz;
Nu este cazul.
d) Impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care acesta

se integrează, după caz.
Pag. 21 din 39
JUDETUL ARGES“
Extinderea rețelei de canalizare menajera drum Olteanca reprezintă nu numai o cerinţă

pentru creşterea gradului de confort a populaţiei respective, ci este cerinţa vitală pentru asigurarea
stării de sănătate a locuitorilor din satul respectiv.
Prin execuţia lucrărilor de extindere rețea canalizare menajera se va asigura accesul la un trai
decent, de unde rezultă necesitatea şi utilitatea tehnică şi funcţională a acestei investiţii.
Per total complexitatea lucrarii este una redusa neputand fi asociati factori de risc
semnificativi.
4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de

investiţii
Dezvoltarea infrastructurii edilitare în zonele rurale reprezintă un element esențial în cadrul
oricărui efort de a valorifica potențialul de creștere și de a promova durabilitatea zonelor rurale. De
fapt, crearea de infrastructură edilitară reprezintă primul pas în cadrul procesului de dezvoltare
locală, în ideea că aceasta va creşte atractivitatea zonei, deci acţionează ca un „magnet” pentru
potenţialii investitori.
Potențialul de dezvoltare a unei zone este cu atât mai mare cu cât infrastructura este mai
dezvoltată. Astfel, construirea şi întreţinerea unei infrastructuri edilitare de buna calitate au un
efect multiplicator, ce creează numeroase locuri de muncă şi impulsionează dezvoltarea
economică.
Infrastructura constituie un element de bază în asigurarea condițiilor necesare pentru un trai
decent dar și pentru dezvoltarea economică a comunităților. Infrastructură neadecvată este unul din
elementele principale care contribuie la menținerea decalajului accentuat dintre zonele rurale şi
urbane și reprezintă o piedică în calea procesului de dezvoltare socio-economică.
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul
cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea
financiară
Modelul de analiza financiara a proiectului va analiza cash-flow-ul financiar consolidat si
incremental generat de proiect, pe baza estimarilor costurilor investitionale, a costurilor cu
intretinerea, generate de implementarea proiectului, evaluate pe intreaga perioada de analiza,
precum si a veniturilor financiare generate.
Indicatorii utilizaţi pentru analiza financiară sunt:
 Valoarea Netă Actualizată Financiară a proiectului;
 Rata Internă de Rentabilitate Financiară a proiectului;
 Raportul Beneficiu - Cost; si
 Fuxul de Numerar Cumulat.
Valoarea Netă Actualizată Financiară(VNAF) reprezintă valoarea care rezultă deducând
valoarea actualizată a costurilor previzionate ale unei investiţii din valoarea actualizată a
beneficiilor previzionate.
Rata Internă de Rentabilitate Financiară (RIRF) reprezintă rata de actualizare la care un
flux de costuri şi beneficii exprimate în unităţi monetare are valoarea actualizată zero. Rata internă
de rentabilitate este comparată cu rate de referinţă pentru a evalua performanţa proiectului propus.
Raportul Beneficiu-Cost (R B/C) evidenţiază măsura în care beneficiile proiectului acoperă
costurile acestuia. În cazul când acest raport are valori subunitare, proiectul nu generează
suficiente beneficii şi are nevoie de finanţare (suplimentara).
Fluxul de numerar cumulat reprezintă totalul monetar al rezultatelor de trezorerie anuale
pe întreg orizontul de timp analizat.
Pag. 22 din 39
JUDETUL ARGES“
Calculele pentru profitabilitatea financiară a investitiei totale sunt prezentate în tabelele

următoare, pentru ambele scenarii evaluate.
Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Financiare a Investitiei Totale (Lei, cu TVA, preturi
constante 2017)
Conform metodologiei in vigoare vizand fundamentarea proiectelor de investitii de acest tip,
sunt intrunite conditiile pentru a sustine necesitatea finantarii publice, pentru ambele scenarii
constructive considerate.
Analiza sustenabilitatii financiare a investitiei evalueaza gradul in care proiectul va fi
durabil, din prisma fluxurilor financiare anuale, dar si cumulate, de-a lungul perioadei de analiza.
Pentru ambele scenarii, fluxul cumulat de numerar este pozitiv in fiecare din anii prognozati,
in conditiile in care costurile de operare si intretinere periodica pentru situatia proiectata (Cu
Proiect) vor fi sustinute de catre Beneficiar prin alocatii bugetare.
Analiza financiara a condus la obtinerea urmatorilor indicatori globali de evaluare a
profitabilitatii financiare a investitiei:
Principalele rezultate ale analizei financiare – Scenariul 1

Fără contribuţie Cu contribuţie
comunitară (RRF/C) comunitară (RRF/K)
A B
Rată de
(%) -2.03% RRF/C N/A RRF/K
rentabilitate financiară
Valoare actuală
(Lei) -1.059.577 VAN/C N/A VAN/K
netă
Principalele rezultate ale analizei financiare – Scenariul 2

Fără contribuţie Cu contribuţie
comunitară (RRF/C) comunitară (RRF/K)
A B
Rată de
(%) -2.11% RRF/C N/A RRF/K
rentabilitate financiară
Valoare actuală
(Lei) -1.659.291 VAN/C N/A VAN/K
netă
Pentru ca un proiect să necesite intervenţie financiară din partea fondurilor publice, VANF a
investiţiei trebuie să fie negativă, iar RIRF a investiţiei mai mică decât rata de actualizare (4%).
Valorile calculate pentru indicatorii financiari ai acestei investiţii se conformează acestor reguli,
ceea ce înseamnă că proiectul are nevoie de finanţare publica pentru a putea fi implementat.
Evoluţia mai puţin favorabilă din punct de vedere financiar este compensată de o evoluţie
favorabilă din punct de vedere socio-economic, impactul socio-economic fiind cel urmărit în
special pentru astfel de proiecte ce au ca utilizator final publicul larg.
De altfel şi obţinerea unor indicatori ai performanţei economice buni (VANE>0; RIRE>5%)
reprezintă o condiţie obligatorie pentru ca proiectul să primească finanţare. Verificarea îndeplinirii
acestei condiţii face obiectul capitolului de analiză economică.
Din punct de vedere financiar, ambele scenarii constructive respectă condițiile pentru
obținrea finanțării publice a investiției propuse.
Pag. 23 din 39
JUDETUL ARGES“
4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică:

valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau,
după caz, analiza cost-eficacitate
Prin analiza economică se urmăreşte estimarea impactului si a contribuţiei proiectului la
cresterea economică la nivel regional si national.
Aceasta este realizată din perspectiva întregii societăţi (municipiu, regiune sau ţară), nu
numai punctul de vedere al proprietarului activelor.
Analiza financiară este considerată drept punct de pornire pentru realizarea analizei socio-
economice. În vederea determinării indicatorilor socio-economici trebuie realizate anumite ajustări
pentru variabilele utilizate în cadrul analizei financiare.
Principiile şi metodologiile care au stat la baza prezentei analize cost-beneficiu sunt în
concordanţă cu:
 „Guidance on the Methodology for carrying out Cost-Benefit Analysis”, elaborat de
Comisia Europeană pentru perioadă de programare 2014-2020;
Principalele recomandări privind analiza armonizată a proiectelor se referă la următoarele
elemente:
 Elemente generale: tehnici de evaluare, transferul beneficiilor, tratarea impactului
necuantificabil, actualizare şi transfer de capital, criterii de decizie, perioada de analiză a
proiectelor, evaluarea riscului viitor şi a senzitivităţii, costul marginal al fondurilor publice,
surplusul de valoare a transportatorilor, tratarea efectelor socio-economice indirecte;
 Valoarea timpului şi congestia de trafic;
 Valoarea schimbărilor în riscurile de accident;
 Costuri de mediu;
 Costurile şi impactul indirect al investiţiei de capital (inclusiv costurile de capital pentru
implementarea proiectului, costurile de întreţinere, operare şi administrare, valoarea
reziduală).
Rata de actualizare pentru actualizarea costurilor si beneficiilor in timp este de 5%, in
conformitate cu normele Europene asa cum sunt descrise in ‘Guide to cost-benefit analysis of
investment projects’ editat de “Evaluation Unit - DG Regional Policy”, Comisia Europeana. Rata
de actualizare de 5% este valabila pentru „tarile de coeziune”, Romania incadrandu-se in aceasta
categorie.
Ipoteze de baza
Scopul principal al analizei economice este de a evalua dacă beneficiile proiectului depășesc
costurile acestuia și dacă merită să fie promovat. Analiza este elaborată din perspectiva întregii
societăţi nu numai din punctul de vedere al beneficiarilor proiectului iar pentru a putea cuprinde
intreaga varietate de efecte economice, analiza include elemente cu valoare monetară directă,
precum costurile de construcţii si întreţinere şi economiile din costurile de operare precum şi
elemente fără valoare de piaţă directă precum reducerea numărului de accidente şi impactul de
mediu.
Toate efectele ar trebui cuantificate financiar (adică primesc o valoare monetară) pentru a
permite realizarea unei comparări consistente a costurilor şi beneficiilor în cadrul proiectului şi
apoi sunt cumulate pentru a determina beneficiile nete ale acestuia. Astfel, se poate determina dacă
proiectul este dezirabil şi merită să fie implementat. Cu toate acestea, este important de acceptat
faptul că nu toate efectele proiectului pot fi cuantificate financiar, cu alte cuvinte nu tuturor
efectele socio-economice li se pot atribui o valoare monetara.
Pag. 24 din 39
JUDETUL ARGES“
Anul 2017 este luat ca baza fiind anul intocmirii analizei cost-beneficiu. Prin urmare, toate
costurile si beneficiile sunt actualizate prin prisma preturilor reale din anul 2017.
Lucrarile de investiții vor fi realizate in perioada 2017-2018. Astfel, situatia imbunatatita a
infrastructurii va exista incepand cu anul 2019. Perioada de calcul folosita este de 25 de ani.
Aceste ipoteze au fost de asemenea adoptate in conformitate cu normele europene asa cum sunt
descrise in ‘Guide to cost-benefit analysis of investment projects’ – “Evaluation Unit - DG
Regional Policy”, Comisia Europeana.
Valoarea reziduala la sfarsitul perioadei de analiza a fost estimata la 40% din costul total de
investitie, pentru orice activ proiectat.
Ca indicator de performanta a lucrarilor de investiție, s-au folosit Valoarea Actualizata Neta
(beneficiile actualizate minus costurile actualizate) si Gradul de Rentabilitate (rata beneficiu/cost).
Acesta din urma exprima benefiiciile actualizate raportate la unitatea monetara de capital investit.
In final, rezultatele sunt exprimate sub forma Ratei Interne de Rentabilitate: rata de scont pentru
care Valoarea Neta Actualizata ar fi zero.
Rata Interna de Rentabilitate Economica
Calculul Ratei Interne de Rentabilitate a Proiectului (EIRR) se bazează pe ipotezele:
 Toate beneficiile şi costurile incrementale sunt exprimate în preţuri reale 2017, în Lei;
 EIRR este calculată pentru o durată de 25 ani a Proiectului. Aceasta include perioada de
construcţie (anii 0-1), precum şi perioada de exploatare, până în anul 25 (anul efectiv
2041);
 Viabilitatea economică a Proiectului se evaluează prin compararea EIRR cu Costul
Economic real de Oportunitate al Capitalului (EOCC). Valoarea EOCC utilizată în analiză
este 5%. Prin urmare, Proiectul este considerat fezabil economic, dacă EIRR este mai mare
sau egală cu 5%, conditie ce corespunde cu obtinerea unui raport beneficii/costuri
supraunitar.
Eşalonarea Investiţiei
 Eşalonarea investiţiei s-a presupus a se derula pe o perioadă de doi ani, pentru anii de
analiza 0-1, conform Calendarului Proiectului.
Beneficiile economice
Au fost considerate pentru analiza socio-economica, doar o parte din componentele monetare
care au influenta directa. Pentru determinarea acestor beneficii s-a aplicat acelasi concept de
analiza incrementala, respectiv se estimeaza beneficiile in cazul diferentei intre cazul “cu proiect”
si “fara proiect”.
Efectele sociale (pozitive) ale implementarii proiectului sunt multiple si se pot clasifica in
doua categorii:
 Efecte cuantificabile monetare (care pot fi monetarizate); si
 Efecte necuantificabile (efectul multiplicator).
Principalii beneficiari directi ai proiectului sunt rezidenții zonelor de influență, aceia care
beneficiaza in mod direct de implementarea sistemului de alimentare cu apa.
Calculul indicatorilor de rentabilitate economica
Analiza economica a condus la estimarea fluxurilor de costuri si beneficii ale investitiei.
In final, sunt calculati, pentru o rata economica de actualizare a capitalului de 5% (rata de
actualizare) indicatorii de eficienta economica a investitiei:
În Scenariul 1:
 Rata Interna de Rentabilitate Economica: EIRR=10,20%
 Valoarea Neta Actualizata Economica: ENPV=1.250.720 Lei
 Raportul Beneficii/Costuri: 1,47
Pag. 25 din 39
JUDETUL ARGES“
În Scenariul 2:
 Rata Interna de Rentabilitate Economica: EIRR=7,96%
 Valoarea Neta Actualizata Economica: ENPV=1.750.250 Lei
 Raportul Beneficii/Costuri: 1,25
Analiza economică a proiectului arata oportunitatea investiţiei, ENPV fiind pozitiv, dar şi
efectul benefic al acesteia asupra economiei locale, superior costurilor economice şi sociale pe care
acesta le implică, raportul beneficii/cost fiind mai mare decât 1. Rezultatele analizei economice
arată superioritatea Scenariului 1 din punctul de vedere al indicatorilor, RIR economic fiind de
10,20% în Scenariul 2, față de 7,96% în Scenariul 1.
În ceea ce priveşte rata internă de rentabilitate economică a proiectului, aceasta este
superioară ratei de actualizare socială de 5%. Acest lucru reflectă rentabilitatea din punct de vedere
economic a investitiei.
Efectele pozitive asupra utilizatorilor si asupra societatii, in general, sunt evidente ceea ce
conduce la concluzia ca proiectul merita promovat.
Condiţiile impuse celor trei indicatori economici pentru ca un proiect să fie viabil economic
sunt:
 ENPV să fie pozitiv;
 EIRR să fie mai mare sau egală cu rata socială de actualizare (5%);
 BCR să fie mai mare decât 1.
Analizând valorile indicatorilor economici rezultă că proiectul este viabil din punct de vedere
economic. Indicatorii economici au valori bune datorită beneficiilor economice generate de
implementarea proiectului.
4.8. Analiza de senzitivitate
Exista trei metode principale pentru efectuarea unei analize de risc / incertitudine, si anume
analiza de senzitivitate (analiza scenariului „ce se întâmpla daca”), valori de comutare si analiza
probabilitatii riscului.
O analiza de senzitivitate este considerata cea mai simpla forma de analiza de risc /
incertitudine si este probabil cel mai frecvent aplicata în conducerea analizei de risc / incertitudine.
Ea implica stabilirea de scenarii „ce se întâmpla daca” pentru a reflecta modificarile valorilor
variabilelor si parametrilor „critici” ale modelului.
Ghidul CE defineste variabilele / parametrii „critici” ca fiind „cele ale caror variatii, pozitive
sau negative, comparate cu valorile utilizate drept estimarea cea mai buna în cazul cel mai bun, au
cel mai mare efect asupra ratei interne de rentabilitate RIR sau asupra valorii nete actuale VNA si
astfel determina cele mai semnificative schimbari ale acestor parametri.
Pentru fiecare scenariu „ce se întâmpla daca” indicatorii de apreciere a rentabilitatii sunt
recalculati.
Scopul analizei de senzitivitate este de a determina variabilele sau parametrii critici ai
modelului, ale caror variatii, in sens pozitiv sau in sens negativ, comparativ cu valorile folosite
pentru cazul optimal, conduc la cele mai semnificative variatii asupra principalilor indicatori ai
rentabilitatii, respectiv RIR si VNP; cu alte cuvinte influenteaza in cea mai mare masura acesti
indicatori.
Criteriul de distingere a acestor variabile cheie variaza conform specificului proiectului
analizat si trebuie determinat cu mare acuratete.
Pentru distingerea variabilelor critice, Ghidul CE recomanda un criteriu general, dupa cum
urmeaza: „Drept criteriu general, recomandam sa se ia în considerare acei parametri pentru care o
variatie (pozitiva sau negativa) de 1% da nastere unei variatii corespunzatoare de 1% a RIR sau de
5% în valoarea de baza a VNA.” (Ghidul analizei costuri-beneficii în proiectele de investitie
(Fondul structural-ERDF, Fondul de coeziune si ISPA). Unitatea de evaluare, Politica regionala
DG, Comisia Europeana. P.38). In analiza de fata se va considera 1% ca valoare de prag atat
pentru valoarea actualizata neta, cat si pentru rata interna de rentabilitate economica.
Pag. 26 din 39
JUDETUL ARGES“
In continuare, se va evalua gradul de variatie a acestor indicatori la variabilele de influenta.

Pentru fiecare categorie de beneficii si cheltuieli se va considera o variatie de 1% si se vor
calcula variatiile corespunzatoare induse indicatorilor de eficienta, in marime absoluta.
Pentru o variatie de 1% a fiecarui factor de influenta s-au obtinut variatiile corespondente ale
EIRR (Rata Interna de Rentabilitate) si EVNP (Valoare Neta Prezenta).
Tabelul precedent arata ca, pentru o variatie pozitiva a beneficiilor, indicatorii de eficienta ai
investitie vor evolua in acelasi sens, pe cand intre categoriile de costuri, pe de o parte si RIR si
VNP, pe de alta parte, exista o relatie de inversa proportionalitate. Avand in vedere acestea, putem
concluziona asupra faptului ca variabila beneficii economice este una critică.
In continuare, vor fi determinate valorile de prag (variatiile pentru care rentabilitatea
investitiei devine nula), pentru toate cele 3 variabile de influenta, considerand variatii in sens
negativ (scaderi pentru beneficii si cresteri pentru costuri) de 20%, fata de 1% (variatia aplicata
pentru selectarea variabilelor critice). Asadar, valorile de comutare (de prag) reprezinta variatiile
variabilelor de influenta care conduc la obtinerea unui ENPV nul sau a unei EIRR egala cu rata de
actualizare de 5%.
Variabila de influenta cu cea mai mare importanta in determinarea rentabilitatii socio-
economice a investitiei este cea care are valoarea de prag cea mai mare.
Indicele de Valoarea de
Variabilele de influenta Variatie EIRR
senzitivitate comutare
Cazul de Baza - 10.50% - -
Costuri de investitie 20% 8.46% 19.404% 76%

Costuri de intretinere si operare 20% 9.47% 9.755% 102%
Beneficii economice -20% 6.96% 33.661% -30%
Conform acestor rezultatele, beneficiile economice este variabila care influenteaza in cea mai
mare masura rentabilitatea economica a investitiei. Daca aceasta se reduce cu mai mult de 43%,
rata interna de rentabilitate se va reduce sub rata de actualizare iar valoarea neta prezenta va deveni
negativa: cu alte cuvinte, investitia nu va mai fi rentabila din perspectiva economica. Figura
urmatoare ilustreaza evolutia EIRR si ENPV pentru variatiile ale principalelor variabile de
influenta in intervalul (-50%, 50%).
Senzitivitatea EIRR Senzitivitatea ENPV
500,000
19.0%
400,000
17.0%
300,000
15.0%
200,000
13.0%
ENPV
EIRR
100,000
11.0%
0
-50% -40% -30% -20% -10% 0% 10% 20% 30% 40% 50%
9.0% -100,000
7.0% -200,000
5.0% -300,000
-50% -40% -30% -20% -10% 0% 10% 20% 30% 40% 50%
Variatie Variatie
Costuri de investitie Beneficii economice Costuri de investitie Beneficii economice
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

Analiza calitativă a riscurilor
In cele ce urmeaza vor fi identificate riscurile asumate (de natura tehnica, financiara,
institutionala, legala) ce pot interveni in cursul perioadei de implementare a proiectului.
Tehnice:
 Executia deficitara a proiectului
Pag. 27 din 39
JUDETUL ARGES“
 Lipsa unei supervizari bune a desfasurarii lucrarii

Financiare:
 Neaprobarea finantarii
 Intarzierea platilor
Legale:
 Nerespectarea procedurilor legale de contractare a firmei pentru executia lucrarii
Institutionale:
 Lipsa colaborarii institutionale
 Lipsa capacitatii unei bune gestionari a resurselor umane si materiale
Riscurile legate de realizarea proiectului care pot aparea pot fi de natura interna si externa.
 Interna – pot fi elemente tehnice legate de indeplinirea realista a obiectivelor si care se pot
minimiza printr-o proiectare si planificare riguroasa a activitatilor
 Externa – nu depind de beneficiar, dar pot fi contracarate printr-un sistem adecvat de
management al riscului
Acesta se bazeaza pe cele trei sisteme cheie (consacrate) ale managementului de proiect.
Sistemul de monitorizare
Esenta acestuia consta in compararea permanenta a situatiei de fapt cu planul acestuia:
evolutie fizica, cheltuieli financiare, calitate (obiectivele proiectului sunt congruente cu activele
create).
O abatere indicata de sistemul de monitorizare (evolutie programata/stare de fapt) conduce la
un set de decizii a managerilor de project care vor decide daca sunt posibile si/sau anumite masuri
de remediere.
Sistemul de control
Acesta va trebui sa intre in actiune repede si eficient cand sistemul de monitorizare indica
abateri.
Membrii echipei de project au urmatoarele atributii principale:
 a lua decizii despre masurile corective necesare (de la caz la caz)
 autorizarea masurilor propuse
 implementarea schimbarilor propuse
 adaptarea planului de referinta care sa permita ca sistemul de monitorizare sa ramana
eficient
Sistemul informational
Va sustine sistemele de control si monitorizare, punand la dispozitia echipei de proiect (in
timp util) informatiile pe baza carora ea va actiona.
Pentru monitorizarea proiectului (primul sistem cheie al managementului de proiect)
informatiile strict necesare sunt urmatoarele:
 masurarea evolutiei fizice
 masurarea evolutiei financiare
 controlul calitatii
 alte informatii specifice care prezinta interes deosebit.
Mecanismul de control financiar
Intelegem prin mecanism de control financiar prin care se va asigura utilizarea optima a
fondurilor, un sistem circular de reguli care vor ajuta la atingerea obiectivelor proiectului evitand
surprizele si semnalizand la timp pericolele care necesita masuri corective.
Global, acest concept se refera la urmatoarele:
 stabilirea unei planificari financiare
 confruntarea la intervale regulate (doua luni) a rezultatelor efective ale acestei planificari
 compararea abaterilor dintre plan si realitate
 impiedicarea evolutiilor nedorite prin luarea unor decizii la timpul potrivit
Pag. 28 din 39
JUDETUL ARGES“
Principalele instrumente de lucru operative se vor baza in principal pe analize cantitative si

calitative a rezultatelor.
Contabilitatea si managementui financiar
Va fi asigurata de un specialist contabil care va contribui la indeplinirea a trei sarcini
fundamentale:
 planificarea, controlul si inregistrarea operatiunilor
 prezentarea informatiilor (primele doua puncte sunt sarcini ale specialistului contabil)
 decizia in chestiuni financiare (atributii ale conducerii)
Planificarea, controlul si inregistrarea operatiunilor
Presupun operatiuni cum ar fi platile pentru bunuri si servicii, materiale, plata salariilor, cat
si efectuarea incasarilor din vanzari. Planificarea tranzactiilor este necesara. Managementul
proiectului trebuie sa autorizeze aceste tranzactii si disponibilizarea fizica a fondurilor prin
proceduri de autorizare a platilor si de depunere a fondurilor in contul bancar al proiectului.
Controlul financiar se refera la armonizarea evidentelor fizice ale operatiunilor cu bugetele
aprobate.
Prezentarea informatiilor
Va fi necesara unificarea rezultatelor diferitelor operatiuni, evaluand implicatiile acestuia si
rezumandu-le in rapoarte regulate si dare care vor oferi informatii despre evolutia pe nivele de
cheltuieli, vor include prognoze ale situatiilor financiare viitoare si vor identifica zonele
problematice
Activitatea de decizie la nivel financiar
Sistemul va combina elementele esentiale ale functiei de inregistrare si control logic cu
procesul de raportare metodica. Succint, prin activitatea decizionala intelegem urmatoarele:
alegerea strategiilor,
Analiza cantitativă a riscurilor

Riscul este o variabilă exogenă antonimă rentabilităţii din activitatea economică. Deoarece
aceste efecte sunt contradictorii, se pune problema stăpânirii unui anumit nivel de risc faţă de
rentabilitatea aşteptată de la investiţia din proiect.
Analiza de risc vizează estimarea distribuţiei de probabilitate a modificărilor indicatorilor de
performanţă financiară şi economică. Odată ce au fost identificate variabilele critice, pentru analiza
de risc este necesar să se asocieze o distribuţie a probabilităţii pentru fiecare dintre ele, definită
într-un domeniu precis de valori în jurul celei mai bune estimări, utilizată în cazul de bază.
Pentru analiza de risc s-a utilizat metoda Monte Carlo care constă din extragerea aleatoare
repetată a unui set de valori pentru variabilele critice şi calcularea indicatorilor de performanţă ai
proiectului pentru fiecare set de valori extrase. Prin repetarea acestui procedeu pentru un număr
suficient de extrageri (de ordinul sutelor) se obţine distribuţia probabilităţii pentru indicatorii de
performanţă.
Pentru proiectul de faţă s-a considerat o distribuţie triunghiulară asimetrică pentru costul de
investiţie, cu o probabilitate mai mare pentru depăşirea valorii de investiţie din deviz, cu 10.000 de
seturi de valori extrase, conform metodologiei descrise in documentul de lucru Monte Carlo
simulation of Cost-Benefit Analysis results, http://www.jaspers
-europa-info.org/images/stories/food/ KEW_WORKINGPAPERS/ Risk_Analysis_-
_Monte_Carlo_Instructions.pdf, elaborat de JASPERS.
Pag. 29 din 39
JUDETUL ARGES“
Assumptions - Triangular Probability Distributions

Base-case ENPV mLEI 0.1
Variables Investment O&M Benefits
Base-case (Present Value) mLEI 0.1 0.1 0.3 Run Simulation
Minimum % 90% 90% 70%
Most Likely (Mode) % 100% 100% 100%
Maximum % 150% 110% 120%
Number of iterations # 10,000
Results of Monte Carlo Simulation - ENPV

Mean (Expected ENPV) mLEI 0.07 Minimum mLEI - 0.06
Median mLEI 0.07 Maximum mLEI 0.17
Standard Deviation mLEI 0.04 Prob. {ENPV>0} % 95.6%
ENPV probability distribution ENPV cumulative probability distribution

0.07 1.0
0.9
0.06
0.8
0.05 0.7
0.6
0.04
0.5
0.03
0.4
0.02 0.3
0.2
0.01
0.1
0.00 0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.1
0.1
0.1
0.1
0.1
0.1
0.1
0.1
0.1
0.2
0.2
-0.1
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.1
0.1
0.1
0.1
0.1
0.1
0.1
0.1
0.1
0.2
0.2
-0.1
Rezultatele analizei de risc sunt exprimate ca medie estimată şi deviaţie standard a acestor
indicatori.
Astfel, pentru EVNP valoarea medie aşteptată este de 4,50 mil Lei, iar deviaţia standard este
de 1,90 mil Lei. Probabilitatea ca valoarea neta prezenta economica sa fie pozitiva este de 99,9%.
Ţinând seama de toate acestea, am putea defini proiectul de faţă ca fiind unul cu risc foarte
scazut.
5. SCENARIU/OPȚIUNEA TEHNICO – ECONOMIC(Ă) OPTIM(Ă),

RECOMANDAT(Ă)
5.1.Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic,
economic, financiar, al sustenabilității și riscurilor
Diferenta,din punct de vedere tehnic dintre cele doua scenarii este aceea ca in Scenariul 1
este propusa, pentru extinderea retelei de canalizare menajera, solutia cu folosirea conductelor din
PVC, in timp ce in Scenariul 2 se propune folosirea conductelor Ecopal.
Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e)
Scenariul recomandat de catre elaborator este scenariul 1 deoarece presupune cheltuieli de
investitie mai mici decat la scenariul 2 precum si timp de montare a conductelor mai mic decat in
cazul scenariului 2.
Această variantă, recomandată de proiectant (elaborator), are următoarele avantaje:
a. execuţie rapidă şi fără probleme tehnice deosebite;
b. productivitate mai ridicată şi durată de execuţie mai scurtă;
c. preţ de cost redus faţă de soluţia cu conducta din Ecopal ;
d. creşterea vitezei de realizare a reţelei;
e. etanşeitate buna la îmbinări;
Pag. 30 din 39
JUDETUL ARGES“
f. conducta din Ecopal are un cost de execuţie mult mai mare decât cea din ţeavă PVC.
Implementarea scenariului (varianta) 1duce la:
- modernizarea şi dezvoltarea spaţiului rural românesc;
- dezvoltarea învăţământului şi derularea acestuia în condiţii superioare;
- dezvoltarea turismului;
- perspectiva dezvoltării zonelor rurale;
- creşterea pieţei agricole şi a investiţiilor locale;
- posibilitatea de dezvoltare economică a localităţii.
5.2.Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e)
Scenariul nr. 1
Sistemul de canalizare propus a se realiza a fost proiectat astfel încât să poate prelua întreaga
cantitate de apă menajeră prin intermediul racordurilor de la fiecare locuinţă şi dirijată spre
canalizarea existenta..
Reţeaua de canale colectoare are o lungime totală de 925m, diametru de 250mm şi va fi
executată din ţeavă de PVC, SN4.
Reţeaua de canalizare se desfăşoară de-a lungul drumului Olteanca. Conducta de canalizare
va fi pozitionata intre marginea partii carosabile stanga si axul drumului Olteanca
După pozarea conductelor de canalizare şi executarea căminelor de vizitare terenul se va
aduce la starea iniţială.
Pozarea conductelor va fi la minim 1,00 m adâncime, sub limita de îngheţ, cu o pantă care să
asigure viteza de autocurăţare optimă (minim 0,7 m/s) pe întreaga reţea. De asemenea, se va evita
atingerea vitezei maxime de 3m/s a apei uzate, pentru a elimina eroziunea canalelor din cauza
frecării nisipurilor sau a altor substanţe cu duritate ridicată antrenate de apa uzată.
Pozarea conductelor în săpătură se va face obligatoriu pe un strat de nisip de 15 cm grosime.
De asemenea, se prevede nisip atât lateral, cât şi peste conductă (15 cm).
Pentru asigurarea în exploatare a unei funcţionări optime, pe traseul reţelei de canalizare s-au
prevăzut cămine de vizitare în aliniament, la distanţă de maxim 60 m unul de altul, precum şi la
intersecţia cu alte canale laterale şi la orice schimbare de direcţie în plan. Se prevede înscrierea
reţelei în secţiunea transversală a străzilor, cu respectarea distanţelor prescrise în SR 8591-91.
Reţeaua de canalizare menajeră va fi pozată la minim 3 m de conducta de apă potabilă atunci când
au trasee paralele sau la o adâncime de minim 0.4 m între ele pe verticală.
Staţii de pompare ape uzate
Avand in vedere structura reliefului din zona retelei de canalizare, s-a stabilit necesitatea a
2 statii de pompare a apelor menajere care pompeaza apele uzate in colectorul cel mai apropiat, de
unde curgerea apelor uzate este gravitationala. Sunt constructii subterane.
Staţiile de pompare prevăzute vor fi complet echipate, carosabile, de tip prefabricat sau din
materiale prefabricate şi vor fi executate sub forma unui cheson circular din material plastic
(PAFSIN, PVC, PEID) sau din beton armat, compatibile pentru instalarea în soluri cu pânză
freatică aproape de suprafaţă.
Statiile de pompare vor fi complet echipate potrivit destinatiilor sale, fiind dotate cu:
- 2 electropompe pentru apa uzata (o pompa activa si una de rezerva);
Pag. 31 din 39
JUDETUL ARGES“
- vane, clapeti, tevi refulare, sistem de ventilatie, senzori de nivel, sistem iluminare interior;
- capac de acoperire carosabil;
- panou electric si de automatizare.
Electropompele din statiile de pompare canalizare vor fi dimensionate la debitul orar
maxim pe care trebuie sa-l vehiculeze, iar bazinul de stocare al statiei va fi dimensionat asa incat sa
fie asigurat un volum util pentru 15 minute. Pompele vor avea urmatoarea constructie: carcasa
pompei, rotorul pompei si carcasa motorului din fonta; arborele pompei din otel inox. Pompele vor
fi rezistente la abraziune. Etansarea va fi alcatuita din doua etansari mecanice (nu se accepta
lubrifierea etansarii cu lichidul pompat).
SPau1 – Staţia de pompare SPau1 se va amplasa pe DN73D, şi va fi echipată cu 2 pompe
submersibile 1A + 1R cu următoarele caracteristici:
Qp = 8,45mc/h; Hp = 18mCA; P = 4,50 kW/400V/50 Hz
Conductă refulare PEHD, Pn=6bar, Dn110mm, L=460m
SPau2 – Staţia de pompare SPau2 se va amplasa în zona râului Argeșek, şi va fi echipată

cu 2 pompe submersibile 1A + 1R cu următoarele caracteristici:
Qp = 6,50mc/h; Hp = 9mCA; P = 2,31 kW/400V/50 Hz
Conductă refulare PEHD, Pn=6bar, Dn=110mm, L=168m.
Refaceri structuri rutiere

Nu se vor afecta structuri rutiere.
Căminele de vizitare
Căminele de vizitare permit accesul în canale, în scopul supravegherii și întreținerii acestora,
pentru curățarea și evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ și calitativ al apelor.
Rețeaua de canalizare va fi prevăzută cu camine de vizitare și camere de intersecție
amplasate conform STAS 3051-91.
Căminele de vizitare, fără cameră de lucru vor avea următoarele părți componente:
 fundație din beton;
 coșul de acces din tuburi de beton cu mufa Dn 80cm;
 capac și ramă carosabile din material compozit;
 scară de acces cu vanguri prinsă pe peretele tuburilor.
Căminele de vizitare cu cameră de lucru (adâncimea caminului fiind peste 2.00m), vor avea
următoarele părți componente:
 fundația din beton;
 cameră de lucru circulară Dn 80cm;
 coșul de acces din tuburi de beton cu mufa Dn 80cm;
 capac și ramă carosabile din material compozit;
 scară de acces cu vanguri prinsă pe peretele tuburilor.
Accesul la interior se va realiza printr-un gol practicat în placa de beton și acoperit cu capac
din material compozit, carosabil.
Intersecțiile sau racordările dintre două canale, se vor realiza astfel încât diferența de nivel
maxim dintre cele două canale sa nu fie mai mare de 0.80m măsurată astfel: până la bancheta
căminului, pentru canal receptor cu diametrul mai mic sau egal cu 500mm.
Pag. 32 din 39
JUDETUL ARGES“
Căminele de canalizare se vor executa conform STAS 2448/82. Se va acorda atenție

deosebită:
 Trepelor de acces, din oțel beton să fie protejate împotriva coroziunii prin vopsirea cu minim
de plumb;
 Pereții interiori vor fi protejați prin protecție împotriva coroziunii prin:
- Tencuire 2 cm grosime în cazul pereților din beton monolit;
- Prin rostuire în cazul pereților din zidărie de cărămidă sau tuburi prefabricate din beton.
 Fundul căminelor (rigolelor, banchetelor, radierului) va fi tencuit și sclivisit cu mortar de
ciment.
CATEGORIA ȘI CLASA DE IMPORTANȚĂ A LUCRĂRII

Lucrarile prezentei documentatii se incadreaza in categoria de importanta “C”, constructii
de importanta normala.
Descrierea lucrărilor:
Lucrările de montare a conductelor se fac pe tronsoane de cca 50-60 m, între 2 cămine, în
următoarea ordine tehnologică:
Se semnalizează zona de lucru cu panouri mobile amplasate pe marginea drumului, la cca.
1.00m față de marginea carosabilului, fără a se monta în carosabil.
Se realizează săpătura pentru amplasarea căminelor de vizitare: primele 2 cămine de capăt
ale tronsonului de lucru, și după care următorul cămin. Săpătura pentru amplasarea căminelor de
vizitare sub forma unei gropi având dimensiunile în plan de 1.20mx1.20m și adâncimea H conform
profilului canalizării se face cu mijloace manuale, cu sprijiniri din dulapi de fag.
După realizarea săpăturii se montează piesele prefabricate ale căminului de canalizare și se
extrag sprijinirile, și se realizează săpătura prin conductă.
Săpătura se realizează în lungul traseului numai manual. De asemenea se va săpa manual
zona de montare a conductelor în pereții căminului de vizitare, precum și ultimii 20 cm pentru a
realiza un fund de săpătură cât mai liniar în vederea așternerii patului conductei.
Săpătura în apropierea stâlpilor, pe o lungime egală cu 1.5xadâncimea săpăturii de o parte și
de alta se va realiza manual, și obligatoriu cu sprijiniri.
Pământul rezultat din săpătură se va depozita în spațiul rămas către limitele de proprietate,
dar fără a afecta intrările în proprietăți și zona podurilor și a podețelor.
Pământul se depozitează de la 1.00m față de marginea tranșeei spre limita de proprietate.
În situația în care spațiul rămas între limitele de proprietate și transee este limitat, pământul
în exces va fi încadrat direct în autobasculantă și va fi transportat în depozit, urmând a fi readus în
șantier pentru realizarea umpluturii.
De-a lungul spațiului rămas între carosabil și marginea tranșeei se va întinde o bandă de
semnalizare a săpăturii din PVC, inscripționată.
Totodată în această zonă circulă personalul de lucru, personal care va purta obligatoriu veste
reflectorizante.
Odată cu înaintarea săpăturii manuale și aducerea la cotă finală prin săpătură manuală, se
montează sprijinirile. Sprijinirile ce vor folosi sunt panouri metalice cu ramă din profile laminate si
țeavă OL, folosite în mod curent pentru astfel de lucrări. Panourile de sprijinire se confecționează
în atelier inainte de începerea lucrărilor, cu dimensiuni având lungimea L=4 m si H=2 m
Pag. 33 din 39
JUDETUL ARGES“
(aproximativ egală cu adâncimea de montaj a conductelor de canalizare pe tronsoane H= între 2m

și 4m.
Panourile se montează cu ajutorul brațului excavatorului vertical în urma executării săpăturii
după care se montează spraițurile orizontale din profile din țeavă OL Dn 80 confecționate anterior.
În funcție de adâncimea săpăturii panourile se montează fie orizontale: H=2m, fie verticale, pentru
H>2m. Pentru înălțimi intermediare între 2 și 3 m după montarea panourilor la cota de săpătură, se
realizează sprijiniri cu dulapi de fag la partea superioară.
Spraițurile se fixează pe cârlige sudate anterior de panou.
După operațiile de săpare și sprijinire a tranșeei se așterne patul conductei din nisip spălat 0-
4mm, în grosime de 15 cm, pat care se compactează cu maiul de mână, sau după caz cu maiul
mecanizat de 250kg.
Nisipul se aduce în șantier cu autobasculanta, se depozitează în spatele tronsonului de lucru
(peste tronsonul anterior de conducta montată), sau în față tronsonului de lucru, dar la distanța de
minim 1 m față de marginea carosabilului, de unde se transportă cu roaba - pe zona rămasă liberă
între marginea părții carosabile și marginea tranșeei și se descarcă în șanț.
Peste patul de nisip se montează conducta de canalizare: tronsoane având lungimea L=6 m,
care se îmbină cu mufă și garnitură.
Se montează primul tronson la trecerea prin peretele căminului de vizitare din aval - și se
etanșează această trecere cu garnitură din cauciuc și mortar de beton înspre interiorul și exteriorul
căminului. Se continuă cu montarea conductei către celălalt cămin și se realizează trecerea și
etanșarea conductei de canalizare la fel ca și în căminul anterior.
După montarea conductei în urma acesteia se așterne stratul de înglobare a conductei din
nisip până la 15 cm deasupra generatoarei, fără a acoperi însă îmbinările. Primul strat de umplutură
de nisip așternut deasupra conductei se compactează numai manual, prin batere simultană de o
parte și de alta a conductei.
Următoarea faza este de realizare a probei de etanșeitate. Pentru aceasta se blochează cu
blinduri capetele tronsonului – în cămine și se umple căminul din aval cu apă.
Se menține tronsonul umplut cu apă minim 2 ore, timp în care nu este permis ca nivelul apei
să scadă cu mai mult de 5 cm. În acest timp se inspectează îmbinările conductei, în vederea
depistării după caz a eventualelor defecte. După finalizarea cu succes a probei de etanșeitate se
continuă cu umplutura de nisip pe zona îmbinărilor și se așterne un prim strat de umplutură
manuală în grosime de 30 cm, care se compactează manual deasupra tangentei conductei și
mecanizat cu maiul de max. 250kg către marginile tranșeei.
În această fază în timpul realizării compactării umpluturii de nisip de deasupra conductei se
ridică și sprijinirile, astfel încât spațiul ocupat de acestea sa fie umplut de nisip compactat.
Sprijinirile se mai păstrează în tranșee până după realizarea stratului de umplutură cu nisip si
până la realizarea umpluturii până la -1.50 m față de cota terenului natural.
Când umplutura ajunge la această adâncime se extrag definitv sprijinirile și se mută spre
următorul de lucru. Panourile se depozitează temporar în poziție orizontală în zona drumului, dar
nu mai aproape de 1 m față de marginea carosabilului. În urma extragerii sprijinirilor se continuă
stratul de umplutură manuală.
Peste stratul de nisip se realizează un prim strat de umplutură manuală, de 20 cm grosime,
după care se realizează umplutura mecanizată, prin împingerea pământului depozitat pe marginea
tranșeei, sau cu pământ adus din depozit, până la cota finală. Umplutura se realizează în straturi de
Pag. 34 din 39
JUDETUL ARGES“
20 cm, cu compactarea fiecărui strat la un grad de compactare Proctor de 95% pentru straturile
inferioare și de până la 98% pentru straturile de suprafață.
După finalizarea umpluturilor se readuce terenul la starea inițială.
Se trece apoi la tronsonul următor, cu repetarea operațiunilor de mai sus.
5.3.Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) privind:

a) Obținerea și amenajarea terenului
Aparține solicitantului conform inventarului bunurilor comunei Davidești, județul Argeș.
b) Asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului
Nu este cazul.
c) Soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic,
constructiv, tehnic, funcțional arhitectural și economic, a principalelor lucrări pentru investiția de
bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic și de performanță ce rezultă din indicatorii tehnico –
economici propuși
S-a avut in vedere ca prin aceasta extindere a retelei de canalizare menajera sa se asigure
necesarul pentru consumatori.
Conform STAS 4273-83 „Incadrarea in clasa de importanta” si HG 766/97,investitia se
incadreaza in clasa de importanta IV,corespunzatoare lucrarilor definitive (principale si secundare)
de alimentare cu apa in localitatile rurale si categoria de importanta „C ”normala, conf HG
766/1997.
Sistemul de canalizare propus a se realiza a fost proiectat astfel încât să poate prelua întreaga
cantitate de apă menajeră prin intermediul racordurilor de la fiecare locuinţă şi dirijată spre
canalizarea existenta..
Reţeaua de canale colectoare are o lungime totală de 2985m, diametru de 250mm şi va fi
executată din ţeavă de PVC, SN4.
Adancimea medie de pozare a conductelor este de 2.00m(radierul conductei).
Conductele vor fi asezate pe un strat de nisip de 15cm grosime(compactat si nivelat) si
acoperite cu un strat de nisip de 15 cm grosime. Restul umpluturii se va face cu pamant rezultat
din sapatura si compactare manuala si mecanica. Compactarea trebuie sa corespunda unui indice
Proctor 95%.
Deasupra intregii retele de canalizare menajera, la o inaltime de 50 cm deasupra
generatoarei superioare a conductei, s-a prevazut montarea unei grile de avertizare din polietilena
pentru ape uzate.
Traseul retelei se va realiza numai pe domeniul public,situandu-se între zona de protectie a
drumului si limitele de proprietati.
d) Probe tehnologice și teste

Nu este cazul.
Pag. 35 din 39
JUDETUL ARGES“
5.4.Principalii indicatori tehnico – economici aferenți obiectivului de investiții

a) Indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții,
exprimată în lei, cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții – montaj (C+M), în
conformitate cu devizul general
Totalul cheltuielilor este de:
1.150.123,49 lei (fără TVA) la care se adaugă 215.385,20 lei (TVA) rezultând 1.365.508,69
lei (inclusiv TVA)
din care C+M:
784.286,38 lei (fără TVA) la care se adaugă 149.014,41 lei (TVA) rezultând 933.300,79 lei
(inclusiv TVA)
Curs valutar BNR din 10.03.2017 1 euro=4.5505 lei.
S-a atașat ca și anexă la prezenta documentație devizul general privind cheltuielile necesare
realizării obiectivului (întocmit conform HG 907/2016).
b) Indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță – elemente
fizice/capacități fizice care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții – și, după caz,
calitativi, în conformitate cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare
c) Indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare,
stabiliți în funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții
d) Durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni
Durata de executie a obiectivului de investitie este de 12 luni (conform graficului prezentat
mai sus.)
5.5.Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările
specifice funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor
cerințelor fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere
al propunerilor tehnice
Execuția lucrărilor se va face conform normativelor în vigoare.
5.6.Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei
financiare și economice
Investitia va fi finantata din fonduri proprii si programul P.N.D.L.
6. URBANISM, ACORDURI, AVIZE CONFORME

6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire
Se va atașa ca și anexă la prezenta documentație.
6.2. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
6.3. Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor speciale, expres prevăzute de
lege
Nu este cazul.
6.4. Avize privind asigurarea utilităților, în cazul suplimentării capacității existente
Se vor atașa, daca este cazul, ca și anexă la prezenta documentație.
6.5. Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, măsuri
de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor
acordului de mediu, de principiu, în documentația tehnico – economică
Pag. 36 din 39
JUDETUL ARGES“

Investiţia promovată prin actualul proiect are ca obiectiv major protecţia mediului în cadrul
zonei studiate.
Conform legislaţiei în vigoare această investiţie nu necesită studiu de evaluare a impactului
de mediu şi doar acord de mediu.
Lucrările proiectate nu induc efecte negative suplimentare asupra solului, drenajului,
microclimatului, apelor de suprafaţă, vegetaţiei, faunei, zgomotului sau peisajului.
În perioada de construcţie, evacuările fecaloid menajere aferente organizării de şan-tier şi
punctelor de lucru reprezintă principala sursă de generare a apelor uzate. Măsurile de protecţie a
calităţii apelor vor face obiectul documentaţiei întocmită de antreprenor pentru obţinerea acordului
de mediu.
Pe perioada de execuţie a lucrărilor sursele de poluare a aerului vor fi diferenţiate funcţie de
specificul lucrărilor, şi anume vor fi constituite din activitatea desfăşurată în cadrul organizării de
şantier, pe amplasamentul lucrării, precum şi de traficul pe drumurile de acces la amplasament.
Volumul de lucrări conexe, specifice, ce urmează a fi realizate, precum şi utilizarea unui
parc variat de maşini şi utilaje, va conduce la apariţia unor surse de poluanţi caracteristici
motoarelor cu ardere internă, precum monoxidul de carbon, plumbul, oxidul de azot, dioxidul de
carbon şi hidrocarburile. Toate acestea vor aduce un aport de poluanţi ai aeru-lui în zona lucrărilor,
ca şi pe căile de acces.
Emisiile de praf din timpul desfăşurării lucrărilor de construcţii sunt asociate în principal cu
mişcarea pământului (curăţarea terenului, săpături, umpluturi), manevrarea şi transportul unor
materiale, lucrări de construire a căii de rulare a acceselor la amplasamente.
Emisiile de praf variază adesea în mod substanţial de la o zi la alta, funcţie de operaţiile
specifice, condiţiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. Aceste emisii
pot avea un impact temporar substanţial asupra calităţii aerului din zona amplasamentului
lucrărilor.
Pentru protecţia calităţii aerului dar şi a aşezărilor umane, în cadrul organizării de şantier se
vor lua o serie de măsuri referitoare în special la funcţionarea staţiilor de produ-cere a betoanelor,
la transportul şi depozitarea materialelor de construcţii ce pot elibera particule fine în atmosferă.
Impactul negativ asupra florei şi faunei se va resimţi numai în perioada de construcţie a
obiectivului de investiţii. În perioada de construcţie se înregistrează următoarele tipuri de impacte
asupra vegetaţiei şi faunei terestre:
- Înlăturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrările desfăşurate (de-
copertare, betonare, etc);
- Reducerea productivităţii biologice prin creşterea gradului de poluare în zonă. Aceste
impacte sunt inerente şi pot fi diminuate prin întreţinerea corespunzătoare a utilajelor şi a
vehiculelor.
Impactul asupra factorului uman pe perioada de execuţie a lucrărilor va fi:
- pozitiv, prin crearea de noi locuri de muncă;
- negativ, prin restricţionarea circulaţiei în zona lucrărilor, poluarea cauzată de creşterea
traficului în perioada de execuţie a lucrărilor.
6.6. Avize, acorduri și studii specifice, după caz, care pot condiționa soluțiile
tehnice, precum:
Se vor atașa ca și anexă la prezenta documentație.
Pag. 37 din 39
JUDETUL ARGES“
7. IMPLEMENTAREA INVESTIȚIEI
7.1. Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției

Entitatea responsabila cu implementarea investiției este Comuna Davidești, Judetul Arges,
tel/fax: 0248298024,
E-mail: primaria_davidesti@yahoo.com
Reprezentata prin Sandu Ion
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de

investiții (în luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiției,
eșalonarea investiției pe ani, resurse necesare
LUNI
ETAPE
În realizarea investitiei, se aplica atat pentru Scenariul I Anul 1 Anul 2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Cap. I Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea
terenului
Obtinerea terenului
Amenajarea terenului
Amenajari pentru protectia mediului si aducerea
terenului la starea initiala
Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor
Cap. II Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor
necesare
Cap. III Cheltuieli pentru proiectare si asistenta
tehnica
Studii teren
Documentatii-suport si cheltuieli pentru obtinerea de
avize, acorduri si autorizatii
Expertizare tehnica
Certificarea performantei energetice si auditul energetic
al cladirilor
Proiectare
Organizarea procedurilor de achizitie
Consultanta
Asistenta tehnica
Cap. IV Cheltuieli cu investitia de baza
Constructii si instalatii
Cap. V Alte cheltuieli
Organizare de santier
Comisioane, cote, taxe, costul creditului
Cheltuieli diverse si neprevazute
Cheltuieli pentru informare si publicitate
Cap. VI Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

Obtinerea finantarii Implementarea proiectului: Achizitii+Executie lucrari,
FAZELE PROIECTULUI
proiectului organizare santier, asistenta tehnica, finalizare
Execuţia lucrărilor va începe după ce antreprenorul şi-a adjudecat execuţia proiectului,
urmare a încheierii contractului cu beneficiarul.
Piesele principale pe baza cărora constructorul va realiza lucrarea sunt următoarele:
- planuri de situaţie, de amplasament, profile longitudinale şi transvesale, dispoziţii generale;
- studiul geotehnic ce precizează condiţiile din amplasament şi determină soluţii adecvate
pentru lucrările hidrotehnice;
Pag. 38 din 39
JUDETUL ARGES“
- detalii tehnice de execuţie ce cuprind cote, dimensiuni, planşe de detaliu pe subcategorii de

lucrări, etc. pentru toate elementele componente ale lucrării;
- caiete de sarcini cu prescripţii tehnice speciale pentru fiecare categorie de lucrări;
- graficul de eşalonare a execuţiei lucrării.
Execuţia lucrărilor va fi urmărită de consultantul de specialitate din partea beneficiarului,
Inspectoratul de Stat în Construcţii şi proiectant prin asistenţa tehnică de specialitate.
7.3. Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare
Exploatarea, si intretinerea retelei de distribuție apă va fi asigurata de catre operatorul
regional
7.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale
Gestiunea serviciului de alimentare cu apa va fi delegat operatorului regional.
8. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
 Proiectul este unul viabil, necesar a se implementa.

 Executia lucrarilor sa fie realizata de unitati specializate in domeniul lucrarilor
proiectate.
 Achizitionarea lucrarilor simultan, realizate astfel incat sa aiba un impact cat mai
redus asupra accesului si circulatiei rutiere in zonele respective.
Ing. Irina PETRESCU Ing. Vlad URDAREANU
Pag. 39 din 39

P1749 Memoriu Tehnic SF Canalizare Extindere Pe DN73D

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P1749 Memoriu Tehnic SF Canalizare Extindere Pe DN73D

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXTINDERE RETEA CANALIZARE MENAJERA

PE DN73D, IN COMUNA DAVIDESTI, JUDETUL

BENEFICIAR: COMUNA DAVIDEȘTI

AMPLASAMENT: DN73D, COMUNA DAVIDEȘTI, JUDEŢUL

PROIECTANT: S.C. H.V.I.D. CONSULTING GROUP S.R.L.

EXTINDERE RETEA CANALIZARE MENAJERA PE DN73D, IN COMUNA

COMUNA DAVIDEȘTI, JUDEȚUL ARGEȘ

S.C. H.V.I.D. CONSULTING GROUP S.R.L. , CUI: RO30673483, Reg

Comuna Davidești, județ ARGEȘ

Studiu de fezabilitate (S.F.)

Ing. Petrescu Marius

Elaborare memoriu tehnic:

Elaborare documentație financiară:

fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor

CAPITOLUL B. PIESE DESENATE

1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII

2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

3. IDENTIFICAREA, PROPUNEREA ȘI PREZENTAREA A MINIMUM DOUĂ

Davidești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România.

Suprafata de teren ocupata de lucrarile de extindere rețea canalizare menajeră comuna

b) Relațiile cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile

Lucrările proiectate se vor amplasa pe suprafeţele de teren ocupate actualmente de drumuri şi

Aceste doua elemente sunt reflectate de dinamica legislatiei in domeniul mediului a UE si a

- Dotarea personalului deservent cu antifoane pentru protejarea auzului şi ca măsură

e) Date climaterice și particularități de relief

- temperatura medie maxima : +22,0˚C (luna iulie);

- Posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe

Denumirea Proprietăți Greutatea medie Afânarea după

Se vor respecta normativele de construcţii pentru zonele cu intensitate macroseismică de

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional –

a) Caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții

- Extinderea retelei de canalizare menajera cu polipropilenă grofată tip ECOPAL cu Dn 250

3.3. Costurile estimative ale invesției:

Valoare fără TVA Lei 964.507,39

b) Costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a

Nivelul hidrostatic (NH) al apelor freatice nu a fost interceptat în forajele executate.

3.5. Grafice orientative de realizare a investiției

Organizarea procedurilor de achizitie

Cap. IV Cheltuieli cu investitia de baza

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

Cheltuieli diverse si neprevazute

Cheltuieli pentru informare si publicitate

Cap. VI Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

4. ANALIZA FIECĂRUI SCENARIU TEHNICO – ECONOMIC PROPUS

Principiile şi metodologiile care au stat la baza prezentei analize cost-beneficiu sunt în

Analizele cost-beneficiu financiare si economice vor avea ca date de intrare rezultatele

Pe lânga costurile de investiţie, proiectul generează şi cheltuieli pe termen lung, asociate

c) Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a

d) Impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care acesta

Extinderea rețelei de canalizare menajera drum Olteanca reprezintă nu numai o cerinţă

4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de

Calculele pentru profitabilitatea financiară a investitiei totale sunt prezentate în tabelele

Principalele rezultate ale analizei financiare – Scenariul 1

Principalele rezultate ale analizei financiare – Scenariul 2

4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică:

In continuare, se va evalua gradul de variatie a acestor indicatori la variabilele de influenta.

Cazul de Baza - 10.50% - -

Costuri de investitie 20% 8.46% 19.404% 76%

Costuri de investitie Beneficii economice Costuri de investitie Beneficii economice

4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

 Lipsa unei supervizari bune a desfasurarii lucrarii

Principalele instrumente de lucru operative se vor baza in principal pe analize cantitative si