180

! "
# $ % & '

Market economy is characterized at a time, among others, by the existence of two

partners, so that one has some money, a certain amount of capital, and one needs money.
The first has money and wants to capitalize on them as possible, and the second wants to
enter into possession of a capital base which is to put up a new business or develop an
existing. We can say that in this context we are facing a certain demand and a supply of
capital. Meeting supply and demand of the said capital shall be carried out in an organized
framework, namely the capital market. Investors as owners of capital seeking to invest
capital so advantageous that they must choose from several investment on the one that best
suits his or her interests. In the choice between several investment options investor must
thoroughly know the subject of its investment capital, form of revenue will occur when they
occur, what time is immobilized the capital and the risks of its investment capital.

Keywords: shares, bonds, investment capital, options, subscription rights,

dividend, interest

Economia de pia este caracterizat la un moment dat, între altele, de existen a a

doi parteneri, astfel încât unul dispune de ni te bani, un anumit volum de capital, iar
cel lalt are nevoie de bani. Primul are bani i dore te s -i valorifice cât mai bine posibil,
iar al doilea dore te s intre în posesia unui capital pe baza c ruia fie s pun pe picioare
o afacere nou fie s dezvolte una deja existent . Putem spune c în acest context ne
confrunt m cu o anumit cerere i o anumit ofert de capital. Întâlnirea dintre cererea i
oferta amintit de capital se realizeaz într-un cadru organizat i anume cel al pie ii de
capital. Investitorii în calitate de proprietari ai capitalului doresc s fac plasamente de
capital avantajoase astfel încât ei trebuie s aleag din mai multe variante de plasament pe
aceea care convine cel mai bine interesului s u. În alegerea dintre mai multe variantee de
plasament investitorul trebuie s cunoasc temeinic obiectul plasamentului s u de capital,
forma sub care vor apare veniturile, când vor apare, pe ce perioad de timp se
imobilizeaz capitalul i care sunt riscurile aferente plasamentului s u de capital.

Cuvinte-cheie: ac iuni, obliga iuni, plasament de capital, op iuni, drepturi de

subscriere, dividend, dobând
JEL Classification: G11, G12, G24
 181

rice investitor în general, pe pia a de capital în special urm re te cu

mare interes zonele de plasament a capitalului în care acesta s
poat produce cât mai mult sau altfel spus zonele în care gradul de
fructificare a capitalului s fie cât mai convenabil.
Pe acest plan, diver i investitori care dispun de anumite volume de capital se vor
îndrepta cu plasamentele de capital c tre acele variante de investi ii care dup
p rerea acestora, dup modul de percepere a realit ii de moment i de perspectiv
ca i dup doza de risc asumat , convine cel mai bine scopului propus.
Nu trebuie s ne mire faptul c de pild în timp ce unii investitori se vor
orienta cu plasamentele lor de capital c tre pia a imobiliar , al ii se vor orienta cu
prec dere c tre pia a de capital.
Este lesne de în eles faptul, c în asemenea condi ii câ tigurile vor fi
diferite, acestea vor apare în forme diferite i evident c i riscurile de plasament
vor fi diferite.
În acest context, problema pe care dorim s o aducem în discu ie se refer
la faptul c dac într-o economie liber de pia , variantele de plasament a
capitalului sunt dintre cele mai diverse, un investitor experimentat nu are dreptul s
nu cunoasc aceste variante posibile, particularit ile acestora, riscurile ce le
înso esc, astfel încât pe baza unei analize economice corespunz toare s poat lua
decizia cea mai convenabil de plasament.
Dorim s subliniem cu acest prilej, c pentru un investitor experimentat,
ideea plurit ii de variante ar trebui s reprezinte firul c l uzitor în etapa
premerg toare deciziei de plasament.
A face calcule de fructificare a capitalului în condi iile unei singure
variante de plasament, putem spune c aproape este inutil; acelea i calcule f cute
în condi iile a dou sau mai multe variante de plasament deja schimb lucrurile
radical.
De data aceasta ne afl m în fa a unei posibile op iuni de plasament a
capitalului care va fi deta at din rândul variantelor de plasament supuse analizei.
Un rol deosebit în fundamentarea deciziei de plasament revine calculelor
de eficien economic , de fructificare a capitalului.
La baza acestor calcule trebuie s stea îns o serie de criterii i indicatori
de eficien , adecva i, care s scoat în eviden pe fiecare variant în parte,
avantajele i dezavantajele plasamentului respectiv, gradul de fructificare a
capitalului i doza de risc ce înso e te plasamentul de capital în cauz .
Cu acest prilej nu este exclus uneori i faptul c pentru una i aceea i
variant de plasament unii indicatori s fie favorabili iar al ii nefavorabili; în
asemenea situa ii cu atât mai mult se impune o analiz economic corespunz toare
care în final s conduc la o decizie de plasament eficient si argumentat din
punct de vedere economic.
În cele ce urmeaz vom încerca s ne oprim asupra unor probleme pe care
le ridic pentru un investitor pe pia a de capital unele plasamente de capital în dou
titluri, cum ar fi plasamentele de capital în ac iuni i cele în obliga iuni.
182

Mai întâi ar trebui men ionat faptul c un asemenea investitor care s-a
orientat c tre un asemenea tip de plasament trebuie s aib cuno tin e minime
necesare asupra pie ii de capital.
Pe de alt parte investitorul în cauz va trebui s cunoasc temeinic titlurile
respective care pot face obiectul plasamentului s u de capital; cu alte cuvinte acesta
va trebui s st pâneasc temeinic cuno tin ele legate de ceea ce înseamn ac iunea
ca obiect al unui posibil plasament de capital, situa ia men inându-se în mod
similar i în cazul obliga iunii, ca o alt variant posibil de plasament a
capitalului.
În contextul celor ar tate anterior, vom încerca în cele ce urmeaz s
prezent m unele dintre particularit ile de baz ale unui plasament de capital în
ac iuni, fa de cel în obliga iuni.
În primul rând ar trebui men ionat faptul c statutul celor dou titluri este
complet diferit; astfel în timp ce ac iunea reflect o parte, o frac ie din capitalul
social, obliga iunea reflect o parte, o frac ie dintr-un împrumut.
Un investitor avizat pe pia a de capital va trebui s cunoasc perfect cele
dou titluri astfel încât în urma unei eventuale decizii de plasament; acesta va
trebui din nou s cunoasc faptul c statutul s u va fi complet diferit în cazul
achizi ion rii unui titlu, comparativ cu cel lalt titlu.
Altfel spus, odat achizi ionat o ac iune sau un anumit pachet de ac iuni în
urma unui plasament de capital, de in torul titlurilor respective cap t calitatea de
coproprietar sau altfel spus de ac ionar.
Intensitatea acestei calit i este direct propor ional cu num rul de ac iuni
achizi ionate ca urmare a investi iei f cute.
În cazul achizi ion rii unei obliga iuni sau a unui anumit num r de
obliga iuni; lucrurile stau altfel.
Acest titlu, obliga iunea, spre deosebire de ac iune, reprezint , tot o parte,
respectiv o frac ie dar nu din capitalul social ci dintr-un împrumut.
Achizi ionarea de c tre investitor a unor asemenea titluri îi creeaz acestuia
un alt statut i anume cel de creditor.
Calit ile amintite, pe care le dobânde te un investitor ca urmare a
achizi ion rii inui titlu sau altuia din cele dou supuse analizei, vor genera ulterior
o serie de drepturi i obliga ii pe care acesta trebuie s le cunoasc .
Este de men ionat i un alt fapt interesant cu acest prilej i anume c
drepturile i obliga iile la care ne refeream mai sus, într-o form sau alta
influen eaz atât gradul de fructificare a capitalului i doza de risc aferent
plasamentului respectiv, indiferent c acest lucru se produce direct sau indirect.
Astfel de pild o investi ie f cut printr-un plasament de capital în ac iuni,
îi d un drept ulterior foarte important investitorului în noua sa calitate de ac ionar
i anume dreptul de vot; acest lucru îns nu se mai întâmpl în cazul unui eventual
plasament de capital în obliga iuni; altfel spus de inerea unei obliga iuni sau a unui
anumit num r de obliga iuni, indiferent de dimensiunea investi iei f cut
 183

în asemenea titluri, nu confer de in torului nici un drept în luarea deciziei privind

activitatea emitentului unor asemenea titluri.
O alt problem pe care o ridic un plasament de capital în asemenea titluri
ca cele prezentate mai sus, este cea a modului de ob inere i a formei pe care o
îmbrac veniturile produse de fiecare titlu în parte.
În acest context, ac iunea la prima vedere apare sub forma unui titlu care
produce un venit ce îmbrac forma dividendului.
Cu alte cuvinte este vorba de un venit care depinde de rezultatele
financiare ale emitentului pentru exerci iul financiar expirat, mai exact de volumul
profitului ob inut ca i de politica de repartizare a profitului promovat de emitent,
adic partea din profit ce va r mâne pentru autofinan are la dispozi ia emitentului i
partea ce se va distribui ac ionarilor sub form de dividende.
Nu acela i lucru se întâmpl în cazul celorlalte titluri i anume cel al
obliga iunilor.
În cazul obliga iunilor, veniturile ob inute de c tre investitor în calitatea sa
de de in tor al unor asemenea titluri, îmbrac forma dobânzilor. Este de men ionat
faptul c acest fel de venituri pe care le genereaz obliga iunile ca titluri posibile de
plasament pentru un investitor nu variaz i deci nu depind de rezultatele financiare
ale emitentului.
În cazul ac iunilor, a a cum s-a sugerat veniturile ce apar sub form de
dividende depind de rezultatele financiare ale emitentului care rezultate
condi ioneaz veniturile amintite, respectiv a dividendelor.
Una dintre problemele de mare interes pentru orice investitor pe aceast
pia se refer i la perioada de timp ce vizeaz plasamentul de capital f cut sau
altfel spus pe ce perioad de timp acesta î i va imobiliza capitalul; acest aspect este
legat de altfel de durata de via a titlului.
Fa de aceast nou situa ie pus în discu ie, ac iunea are o durat de via
practic nelimitat , adic pân la dispari ia firmei, companiei sau societ ii emitente.
Obliga iunea îns are o durat de via limitat pân la scaden a acesteia.
Iat deci c în fundamentarea deciziei de plasament a ap rut un alt element
i anume cel legat de perioada de timp pe care suntem dispu i în calitate de
investitori s ne imobiliz m capitalul.
Un alt element important ce trebuie avut în vedere în cazul analizei unor
plasamente comparate de capital îl reprezint riscul ce înso e te plasamentul
respectiv de capital.
Dac ne referim la plasamentele comparate de capital în cele dou titluri
expuse mai sus, putem afirma f r echivoc faptul c în cazul plasamentelor de
capital în ac iuni riscurile sunt mai mari decât în cazul plasamentelor de capital în
obliga iuni.
În cazul plasamentelor de capital în ac iuni dac managementul companiei
emitente este defectuos, dac afacerile merg prost se poate ajunge pân la
dizolvarea acesteia ceea ce poate avea drept consecin direct pierderea par ial
sau chiar total a capitalului investit; în cazul dizolv rii unei firme sau companii
184

pe motivele ar tate mai sus primii care vor fi desp gubi i sunt creditorii i numai în
limita a ceea ce r mâne se mai pune problema desp gubirii ac ionarilor.
Pe acela i plan, plasamentele de capital în obliga iuni prezint riscuri mai mici.
În cazul împrumuturilor garantate riscurile de rambursare a sumelor
împrumutate dispar aproape în întregime.
În contextul celor de mai sus prezentate referitor la riscul plasamentelor
f cute orice investitor va în elege c de câte ori acesta se va îndrepta c tre venituri
variabile, mai mari comparativ cu alte variante de plasament a capitalului, doza de
risc va cre te corespunz tor cu nivelul veniturilor ce se sconteaz a se realiza.
O idee îns care trebuie în eleas este c fiecare din investitorii men iona i
vor fi dispu i s - i asume riscuri diferite; pe de alt parte am ar tat anterior c între
altele nivelul veniturilor rezultate din plasamentele de capital f cute vor fi
influen ate, am putea spune uneori chiar hot râtor de nivelul riscului asumat.
A adar se poate afirma c respectivele câ tiguri ale investitorilor vor fi
dintre cele mai diferite de la un plasament la altul de capital, influen ate de mai
mul i factori între care riscul se prezint ca un factor nemijlocit în dimensionarea
viitoarelor câ tiguri amintite.
Pe linia câ tigurilor aduse de plasamentele de capital în ac iuni este de
men ionat i un alt fapt pe care unii investitori îl au în vedere.
Astfel unii dintre investitorii men iona i se orienteaz c tre plasamentele
de capital în ac iuni nu atât pentru dividendele pe care acestea le-ar putea produce
în condi iile ar tate ai sus, ci pentru a revinde ac iunile achizi ionate, într-un
moment prielnic, când cursul acestora ar fi în cre tere.
Cu alte cuvinte aceast categorie de investitori nu vizeaz plasamentul de
capital pe termen lung în ac iuni pentru câ tiguri din dividende ci vizeaz câ tiguri
din opera iuni speculative pe pia a de capital.
Altfel spus sunt vizate în acest caz câ tiguri ob inute din diferen e
favorabile de curs a ac iunilor între momentul achizi ion rii acestora i revânzarea
lor la un moment prielnic.
De aceea pentru o evaluare corect a unui plasament de capital în ac iuni,
atunci când acestea au produs anumite dividende, fiind ulterior revândute la un pre
superior celui de achizi ie, este necesar a se vedea care este randamentul ac iunii în
cauz ca obiect al plasamentului de capital respectiv.
Indicatorul respectiv se poate calcula dup rela ia:
D + QVA − QCA
R= × 100
QCA
În care:
R = randamentul ac iunii
QVA = valoarea respectiv cursul la revânzarea ac iunii
QCA = valoarea respectiv cursul la cump rarea ac iunii
D = dividende
 185

Se observ c indicatorul respectiv este practic un indicator de eficien

economic de tipul efect/efort în care la num r toare se cumuleaz efectul ob inut,
respectiv adus de ac iunea respectiv atât sub forma dividendelor produse, cât i
sub forma diferen ei de curs favorabile între momentul achizi ion rii i cel al
revânz rii acesteia.
Aspectele prezentate pân -n prezent vizând problematica plasamentelor
comparate de capital în ac iuni i obliga iuni nu epuizeaz îns bogata list a
acestora.
De pild fundamentarea deciziei de plasament atât în ac iuni cât i în
obliga iuni trebuie s aib în vedere mai departe c tre ce tipuri de titluri se vor
îndrepta plasamentele în cauz pornind de la ideea c pe pia a de capital ne
confrunt m cu mai multe tipuri de ac iuni i mai multe tipuri de obliga iuni.
În acest context dorim s scoatem în eviden faptul c pe pia a de capital
exist un tip de obliga iuni ce pot face obiectul unor plasamente de capital care se
numesc obliga iuni convertibile în ac iuni.
Altfel spus, un plasament de capital f cut într-un asemenea titlu ne poate
conduce ulterior ca din calitatea ini ial de creditor fa de emitentul respectiv, s
devenim ac ionar.
Schimbarea statutului din cel de creditor în cel de ac ionar se bazeaz pe
mecanismul de func ionare al acestor titluri „obliga iuni convertibile în ac iuni”.
A a dup cum le spune i numele o particularitate a acestor obliga iuni,
este legat de faptul c în cadrul unui anumit termen prev zut prin contract,
investitorul care ulterior devine de in torul unor astfel de obliga iuni, poate s - i
exprime op iunea de convertire a titlurilor respective în ac iuni.
Se pune îns întrebarea: când se poate întâmpla acest lucru?
Evident c acest lucru se va întâmpla atunci când veniturile ob inute din
dividende vor fi mai mari decât veniturile ob inute din dobânzi.
Ca i în cazul ac iunilor, o eventual decizie de plasament în obliga iuni,
trebuie s aib în vedere o serie de indicatori de evaluare a eficien ei plasamentului
în cauz .
Unul dintre ace ti indicatori de evaluare a unei obliga iuni ca obiect al unui
posibil plasament de capital este „rentabilitatea la scaden ”
QNO − QAO
DOB +
Rsc = N × 100
ONO + QAO
2
În care:
Rsc = rentabilitatea la scaden a obliga iunii
DOB = dobânda anual
ONO = valoarea nominal a obliga iunii
QAO = valoarea sau pre ul de achizi ie al obliga iunii
N = nr. de ani pân la scaden
186

Se observ c indicatorul amintit are o putere de sintez relevant în sensul

c nu ia în considerare un efect par ial sau altul produs de titlul amintit, ci ia în
considerare simultan efectul total ob inut de pe urma achizi ion rii unui astfel de
titlu i anume se are în vedere volumul dobânzii aduse de titlul amintit la care se
adaug diferen a favorabil sau nefavorabil dup caz între pre ul sau valoarea de
achizi ie a acestuia i valoarea sa nominal .
Indicatorul respectiv scoate în eviden i un alt aspect asupra c ruia orice
investitor va trebui s reflecte înainte de a lua o asemenea decizie de plasament.
Mai exact indicatorul scoate în eviden faptul c uneori un nivel superior
de dobând al unui asemenea titlu fa de altul de acela i fel nu înseamn automat
i o rentabilitate la scaden mai mare; mai trebuie luat în considerare i diferen a
de pre între valoarea nominal a obliga iunii respective i valoarea sau pre ul de
achizi ie al acestuia.
Ideea final se refer la faptul c diferen a de valoare amintit pe care
indicatorul o ia în considerare în rela ia sa de calcul poate amplifica efectul
economic favorabil de dobând ob inut sau dimpotriv îl poate diminua în situa ii
în care diferen a respectiv este negativ .
Pe de alt parte, un plasament de capital pentru unu i acela i titlu poate fi
f cut pe mai multe c i.
Altfel spus, dac scopul final este de a ajunge de la Bucure ti la Bra ov,
DN1 nu reprezint singura solu ie; putem s atingem acest scop, respectiv s
ajungem la Bra ov pe mai multe variante de drum cum ar fi: o variant Bucure ti –
Ploie ti – Sinaia – Bra ov, alt variant Bucure ti – Ploie ti – Cheia – Bra ov, alt
variant ar putea fi Bucure ti – Târgovi te – Sinaia – Bra ov, sau Bucure ti –
Buftea – Ploie ti – Bra ov i evident c nu am epuizat în întregime traseele
respective.
Numitorul comun al acestor variante de traseu, îl constituie faptul c într-un
fel sau altul vom ajunge de la Bucure ti la Bra ov.
Dac punem problema care drum este mai bun, mai sigur, mai scurt ca
distan , mai scurt ca timp, mai sigur etc., intr m deja într-un alt context care
presupune mai întâi l murirea unor altor no iuni cum ar fi: ce înseamn drum sigur,
drum scurt, drum riscant, drum cunoscut etc.
În mod similar i în domeniul plasamentelor de capital, achizi ionarea
unuia i aceluia i titlu se poate face pe mai multe c i i în condi ii diferite.
De pild dac ne referim la achizi ionarea unui pachet de ac iuni, acesta
poate fi achizi ionat direct, poate fi achizi ionat cumva indirect, prin intermediul
unui contract de op iuni sau prin intermediul unui contract futures.
În toate cazurile prezentate mai sus de achizi ie a ac iunilor respective, vor
exista ni te particularit i specifice variantei de achizi ie respective, decizia final
de plasament apar inând bineîn eles investitorului.
În ceea ce urmeaz vom încerca s l murim mai bine lucrurile, prin
intermediul unui exemplu.
 187

Presupunem c un investitor cump r pe pia a de capital 200 ac iuni la un

pre de cump rare de 58.000 lei /ac . în scopul revânz rii acestora într-un moment
prielnic i la un pre convenabil.
Presupunem c achizi ia a fost f cut pe data de 20 feb. 2009, iar
revânzarea acestora se produce pe data de 20 apr. 2009 la pre ul de
66.000lei/ac iune.
În aceste condi ii valoarea plasamentului în cele 200 buc. Ac iuni va fi:
QP= QCA * N
În care:
QP = valoarea plasamentului
QCA = valoare sau pre ul de cump rare al ac iunii

Deci QP = 58.000 lei / ac iune * 200 ac iuni= 11.600.000 lei

Avem de-a face în aceast situa ie cu o imobilizare de capital din

momentul achizi iei celor 200 ac iuni i pân în momentul revânz rii acestora;
altfel spus este vorba de o imobilizare a unui capital în valoare de 11.600.000 lei
între 20.02.2009 i 20.04.2009.
Procedând la calculul ratei câ tigului fa de capitalul imobilizat, aceasta
se prezint astfel:

rc =
(QVA − QCA)N ⋅ 100
QP
În care:
QVA = valoarea sau pre ul de vânzare al ac iunilor
QCA = valoare sau pre ul de cump rare al ac iunii
N = num r de ac iuni cump rate/vândute
QP = valoarea plasamentului (capital imobilizat)

Deci: rc =
(66.000 − 58.000)200 ⋅ 100 = 13,7%
11.600.000
Se poate aprecia a adar c în condi iile variantei respective de plasament
rata câ tigului fa de capitalul imobilizat se ridic la 13,7%.
A a cum spuneam îns anterior, unul i acela i scop poate fi atins pe c i
diferite.
De pild în cele ce urmeaz ne vom ocupa comparativ de o alt variant de
plasament, variant care presupune tot achizi ionarea a 200 buc i ac iuni dar nu
direct a a cum s-a ar tat mai sus ci indirect; prin intermediul unui contract de
op iuni.
188

Aceast variant de plasament se prezint dup cum urmeaz : investitorul

respectiv în condi iile unei noi orient ri de plasament a capitalului cump r o
op iune de cump rare în condi iile unei prime de 3500 lei/ac iune; tranzac ia se
produce pe 20.02.2009. Pre ul de exercitare prev zut în contract este de
62.000 lei /ac iune.
Presupunem c pe data de 20.04.2009, contractul respectiv de op iuni
expir ; investitorul v zând c pia a este prielnic , exercit contractul la pre ul
de exercitare men ionat i revinde ac iunile în condi iile unui curs de
66.000 lei/ac iune.
Înainte de a trece la calculul ratei câ tigurilor se impun câteva preciz ri.
Contractul de op iuni la care ne referim, poate fi executat dar nu este
obligatoriu a fi exercitat.
Acest lucru se va întâmpla numai la ini iativa investitorului care va lua
decizia în func ie de evolu ia cursului ac iunilor pe pia la momentul respectiv.
Calculul ratei câ tigurilor în acest caz se va produce dup rela ia:

rc =
(QVA − QE )N ⋅ 100
QP

În care:
rc = rata câ tigului
QVA = valoarea sau pre ul de vânzare al ac iunilor
QE = pre ul de exercitare din contractul de op iuni
QP = valoarea plasamentului (capital imobilizat)

Deci: rc =
(66.000 − 62.000)200 ⋅ 100 = 114,2%
700.000
Fa de varianta anterioar de plasament a capitalului prezentat , în acest
caz capitalul imobilizat este de numai 700.000 lei.
QP = p x N
În care:
QP= valoarea plasamentului sau capital imobilizat
p = prima de contract /ac .
N = num r de ac iuni cuprinse în contractul de op iuni
Aceasta înseamn c investitorul prin aceast variant de plasament va
imobiliza numai 700.000 lei, valoare ce se ridic la nivelul primei de contract de
op iuni pentru 200 ac . achizi ionate pe aceast cale.
 189

Practic investitorul a ajuns i în aceast variant s cumpere i s revând

acela i num r de ac iuni, numai c tranzac ia a fost f cut în condi iile unor
imobiliz ri de capital mai mici.
Astfel, în timp ce în primul caz imobilizarea capitalului se ridic la
11.600.000, în cel de-al doilea caz imobilizarea capitalului se ridic la numai
700.000, adic la nivelul primei de contract pl tit .
Aceast diferen între capitalul imobilizat în cele dou variante de
plasament i explic de fapt diferen ele mari înregistrate la nivelul ratei câ tigurilor
de la 13,7% la 114,2%.
Cu acest prilej merit de subliniat faptul c unii dintre investitori aflându-
se într-o situa ie similar cu cea din varianta a doua de plasament, în loc s a tepte
pân la data de 20.04.2009 pentru a exercita contractul de achizi ie al celor 200
ac iuni, la pre ul de exercitare prev zut în contract pot avea o alt orientare i
anume s realizeze câ tiguri, dar nu din revânzarea ac iunilor ci din diferen e de
prim , prin revânzarea contractului de op iuni, în cadrul perioadei de contract.
Cu alte cuvinte, dac investitorul respectiv a intrat în posesia contractului
de op iuni men ionat pl tind o prim de 3500 lei/ac . i dac în intervalul t0 – t1,
respectiv 20.02.2009 – 20.04.2009 pe pia , prima de contract amintit este în
cre tere, ajungând la 4100 lei/ac . investitorul în cauz poate avea aceast orientare
s revând contractul de op iuni respectiv în condi iile noii prime majorate,
realizând astfel câ tiguri din diferen a de prim men ionat .
Concret, rata câ tigului în acest caz va fi:

( p v − pc ) ⋅ N
rc = ⋅ 100
QP
În care:
pv = prima pe ac iune la vânzarea contractului
pc = prima pe ac iune la cump rarea contractului
N = num rul de ac iuni prev zute în contractul de op iuni
QP = valoarea plasamentului (capital imobilizat)
Deci în cazul exemplului nostru:

rc =
(4100 − 3500)200 ⋅100 = 17,1%
700.000

Iat deci, chiar i numai prin cele câteva exemple prezentate anterior, am
încercat s scoatem în eviden vasta problematic cu care se confrunt decizia de
plasament a unui capital.
Orice investitor, în acest context, trebuie s în eleag c numai prin
pluritatea de variante de plasament, evaluând eficien a fiec rei variante în parte de
plasament, evaluând riscurile pe care le comport varianta în cauz ca i nivelul
190

capitalului imobilizat, poate s ajung la o fructificare convenabil a capitalului

investit pe m sura a tept rilor sale.
A face un plasament de capital f r discern mânt, în prima variant de
plasament ivit în cale, f r ca aceasta s fie bine cunoscut , din toate punctele de
vedere i comparat cu alte câteva variante de plasament, nu va fi de natur s
ofere satisfac iile cuvenite investitorului; mai mult decât atât se poate ajunge nu în
pu ine cazuri chiar la pierderea banilor, a întregului capital avansat în mod
necorespunz tor.
Pentru a asigura comparabilitatea datelor între diversele variante posibile
de plasament de capital, trebuie avute în vedere câteva aspecte de baz .
În acest context un prim aspect se refer la perioada de timp pe care se face
plasamentul respectiv.
Dac ne raport m la variantele de plasament anterior prezentate,
plasamentul de capital în ac iuni se fac practic pe o perioad de timp nelimitat , cu
excep ia îns a unei valorific ri a ac iunilor respective pe pia a secundar de
capital.
Un plasament de capital în obliga iuni se face pe o perioad de timp
determinat , perioad care practic se întinde pân la scaden a titlului în cauz
amintit.
De aceea toate calculele de fructificare a capitalului ce se vor face vor
trebui s in seama de acest aspect.
Un alt aspect se refer la modul sub care se vor concretiza veniturile în
sensul dac aceste venituri vor fi fixe sau variabile.
În leg tur cu acest aspect, este de men ionat faptul c fiecare variant de
plasament a capitalului luat în parte prezint un anumit specific i deci are
anumite particularit i.
Un plasament de capital în obliga iuni va genera în principiu un venit fix,
care a a cum anterior s-a ar tat ce va îmbr ca forma dobânzii.
Pe un alt plan, un plasament de capital în ac iuni va îmbr ca forma
dividendului.
Cu alte cuvinte, un asemenea plasament de capital în ac iuni va genera
venitul respectiv numai dup încheierea exerci iului financiar al emitentului, dup
ce profitul va fi cunoscut i dup ce prin politica de dividend promovat de
emitent, se va tii partea din profitul net ce va fi distribuit ac ionarilor.
Aceste lucruri trebuie cunoscute de c tre orice investitor, iar odat
cunoscute, evident c decizia de plasament va apar ine numai acestuia în calitatea
sa de proprietar al capitalului.
Vorbind despre perioada de timp ce înso e te plasamentul respectiv
anterior prezentat , este de remarcat i un alt aspect.
Sunt anumite situa ii în care analizând dou sau mai multe variante posibile
de plasament, o variant presupune venituri mai mari dar care se ob in într-o
perioad de timp mai mare comparativ cu o alt variant de plasament care
 191

presupune ob inerea unor venituri mai mici dar într-o perioad de timp mai scurt ,
adic este vorba de anumite venituri care se ob in mai repede.
Evident c în acest caz nu poate fi dat o re et universal valabil . Fiecare
investitor va trebui s analizeze cu discern mânt i în cuno tin de cauz
variantele respective de plasament a capitalului i va lua decizia de plasament care
s -l avantajeze în cea mai mare m sur .
Între altele decizia amintit de plasament în acest caz va fi i în func ie de
nivelul de lichiditate de care dispune investitorul i de cât de mult poate acesta s
se desprind de un anumit volum de capital, pe o perioad mai scurt sau mai lung
de timp.
Desigur problematica plasamentelor comparate de capital nu poate fi
epuizat numai prin câteva aspecte prezentate mai sus; problematica amintit este
mult mai vast i comport înc foarte multe l muriri referitoare la diversele
variante posibile de plasament a capitalului la care se adaug eficien a comparat a
variantelor respective de plasament.
Ceea ce am dorit s subliniez în prezentul articol a fost în primul rând
ideea plurit ii de variante care ar trebui s guverneze orice activitate
premerg toare de fundamentare a deciziei de plasament.
Pe de alt parte pentru a nu se confrunta cu deziluzii care pot merge uneori
chiar pân la pierderea întregului capital, orice investitor trebuie s cunoasc
temeinic obiectul plasamentului de capital asupra c ruia s-a oprit, astfel încât
ulterior s poat evalua corect gradul de valorificare al capitalului s u, antrenat în
plasamentul respectiv, precum i doza de risc ata at acestuia.
Pe pia a de capital au ap rut i apar în continuare instrumente de plasament
din ce în ce mai sofisticate; mai ales în asemenea situa ii se cere o analiz
temeinic a instrumentelor respective, astfel încât la finalul analizei respective s se
ajung la o concluzie clar dac merit sau nu ca un anumit volum de capital s fie
imobilizat în aceste condi ii.
Nu de pu ine ori în faza premerg toare lu rii deciziei de plasament, un
investitor sau altul va trebui s apeleze la serviciile de specialitate ale unui
consultant de specialitate cu ajutorul c ruia s poat fi evaluate corect i real
riscurile plasamentului de capital în cauz .
În caz contrar este posibil s se ajung la o decizie necorespunz toare de
plasament cu repercursiuni negative asupra valorific rii capitalului care nu de
pu ine ori se poate concretiza într-o pierdere par ial sau chiar total ; antrenat de
plasamentul respectiv necorespunz tor de capital.
192

Anghelache, G. (2000). Bursa i pia a extrabursier , Editura Economic , Bucure ti

Anghelache, G. (1997). Pia a de capital i tranzac ii bursiere, Editura Didactic i
Pedagogic , Bucure ti
Anghelache, G., Dardac, N. & Stancu, I. (1992). Pie e de capital i burse de valori, Editura
Adev rul, Bucure ti
Bratu, t. (1998). Pie e financiare i burse de valori, Reprografia Universit ii din Craiova
Corduneanu, C. (1996). Pie e financiare i opera iuni bursiere, Edi ia a III a, Editura
Mirton, Timi oara
Durand, M. (1991). Bursa, Editura Humanitas, Bucure ti
F tu, S. (1998). Pia a româneasc de capital privit din interior, Editura Vox, Bucure ti
Fota, C. (1999). Pia a ac iunilor, Editura Expert, Bucure ti