Studiu de Fezabilitate Baza Sportiva Homocea

S.C. Iany ProCons S.R.L.
Faza:
Amenajare baza sportiva in Sat Homocea, SF
Comuna Homocea, Judetul Vrancea
Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

58/2019
STUDIU DE FEZABILITATE
AMENAJARE BAZA SPORTIVA IN SAT HOMOCEA, COMUNA HOMOCEA,

JUDETUL VRANCEA
Beneficiar: COMUNA HOMOCEA, JUDEŢUL VRANCEA

Proiectant: S.C. IANY PROCONS S.R.L.
Faza: STUDIU DE FEZABILITATE
Cod proiect: 58/2019
1
Faza:

58/2019
CUPRINS
A. PIESE SCRISE:
1. Informatii generale privind obiectivul de investitii

1.1.Denumirea obiectivului de investiţii
1.2.Orgonator principal de credite/investitor
1.3.Ordonator de credite (secundar/tertiar)
1.4.Beneficiarul investiţiei
1.5.Elaboratorul studiului de fezabilitate
2. Situatia existenta si necesitatea realizarii obiectivului/proiectului de investitii
2.1. Concluziile studiului de prefazabilitate (in cazul in care a fost elaborate in prealabil) privind
situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii obiectivului de investitii si scenariile/optiunile
tehnico – economice identificate si propuse spre analiza;
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri, relevante, structure institutionale
si financiare;
2.3.Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor
2.4.Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia cereri
în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii
2.5.Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice
3.Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-
economice pentru realizarea obiectivului de investiţii
Pentru fiecare scenariu/opţiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta:
3.1.Particularităţi ale amplasamentului:
a)descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului, dimensiuni în
plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi, drept de preempţiune, zonă de
utilitate publică, informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după caz);
b)relaţii cu zone învecinate, accese existente şi/sau căi de acces posibile;
c)orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau construite;
d)surse de poluare existente în zonă;
e)date climatice şi particularităţi de relief;
f)existenţa unor:
- reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi
identificate;
- posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament
sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate sau
de protecţie;
- terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională;
g)caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat
conform normativelor în vigoare, cuprinzând:
(i)date privind zonarea seismică;
(ii)date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convenţională şi nivelul
maxim al apelor freatice;
(iii)date geologice generale;
(iv)date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu rezultatele
determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi
consolidări, hărţi de zonare geotehnică, arhive accesibile, după caz;
2
Faza:

58/2019
(v)încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate cu

reglementările tehnice în vigoare;
(vi)caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a
documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic.
3.2.Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic:

- caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;
- varianta constructivă de realizare a investiţiei, cu justificarea alegerii acesteia;
- echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse.
3.3.Costurile estimative ale investiţiei:
- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în considerare a costurilor
unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru investiţii similare corelativ cu caracteristicile
tehnice şi parametrii specifici obiectivului de investiţii;
- costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a investiţiei publice.
3.4.Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după caz:
- studiu topografic;
- studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitatea terenului;
- studiu hidrologic, hidrogeologic;
- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată pentru creşterea
performanţei energetice;
- studiu de trafic şi studiu de circulaţie;
- raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiţii
ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică;
- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii verzi şi
peisajere;
- studiu privind valoarea resursei culturale;
- studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei.
3.5.Grafice orientative de realizare a investiţiei
4.Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico - economic(e) propus(e)
4.1.Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi prezentarea
scenariului de referinţă
4.2.Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări
climatice, ce pot afecta investiţia
4.3.Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:
- necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz;
- soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare.
4.4.Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:
a)impactul social şi cultural, egalitatea de şanse;
b)estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de realizare, în faza de
operare;
c)impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a siturilor protejate,
după caz;
d)impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care acesta se
integrează, după caz.
4.5.Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii
4.6.Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat,
valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară
4.7.Analiza economică3), inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea
3
Faza:

58/2019
actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate
4.8.Analiza de senzitivitate
4.9.Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor
5.Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)
5.1.Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
sustenabilităţii şi riscurilor
5.2.Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomand at(e)
5.3.Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:
a)obţinerea si amenajarea terenului;
b)asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
c)soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,
funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază, corelată cu nivelul
calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuşi;
d)probe tehnologice şi teste.
5.4.Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii:
a)indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiţii, exprimată în lei, cu TVA
şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general;
b)indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi fizice care să
indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele,
normativele şi reglementările tehnice în vigoare;
c)indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în funcţie de
specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii;
d)durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni.
5.5.Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii
preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiei,
conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice
5.6.Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi
economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe
garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite.
6.Urbanism, acorduri şi avize conforme
6.1.Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire
6.2.Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
6.3.Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare â
impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în
documentaţia tehnico-economică
6.4.Avize conforme privind asigurarea utilităţilor

6.5.Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
6.6.Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii şi
care pot condiţiona soluţiile tehnice
7.Implementarea investiţiei
7.1.Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei
7.2.Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiţii (în
luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea investiţiei pe ani,
resurse necesare
7.3.Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare
7.4.Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale
8.Concluzii şi recomandări
4
Faza:

58/2019
B. PIESE DESENATE:
Plan de Incadrare in teritoriu - Sc. 1:100.000 D.0.0
Plan de Incadrare in zona - Sc.1: 10.000 D.0.1
Plan de situatie baza sportiva - Sc. 1:500 D.1.0
Detalii - Sc. 1:50 D.2.0
5
Faza:

58/2019
LISTA DE RESPONSABILITATI
PROIECTANT,
S.C. Iany ProCons S.R.L. ___________________
Sef proiect,
Ing. ION IULIAN ____________________
Proiectat,
Ing. ION IULIAN ____________________
Desenat,
Ing. ION IULIAN ____________________
6
Faza:

58/2019
A. PIESE SCRISE
1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii:

JUDETUL VRANCEA
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
COMUNA HOMOCEA, JUDETUL VRANCEA
1.3. Ordonator de credite secundar
1.4. Beneficiarul investiţiei:

1.5. Elaboratorul studiului:
S.C. Iany ProCons S.R.L. Focsani
Strada Aurora, nr. 6D
Telefon: 0337405834 / 0765438493
e-mail: ianyprocons@yahoo.ro
Cod fiscal: RO 35747042
COD CAEN 7112 - Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea
2. SITUATIA EXISTENTA SI NECESITATEA REALIZARII OBIECTIVULUI /

PROIECTULUI DE INVESTITIE
2.1 Situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii obiectivului de

investitii si scenariile/optiunile tehnico-economice identificate si propuse spre
analiza
Nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate.

Omul secolului XXI devine tot mai sedentar. Este tributul pe care-1 plăteşte
dezvoltării tehnicii şi automatizării. Solicitarea muncii fizice şi participarea la efort a
organismului se reduce din ce în ce mai mult. Dacă adăugăm la aceasta faptul că şi natura
multor activităţi recreative este tot sedentară (televiziunea, radioul, cinematograful-DVD etc)
avem mai clară imaginea omului contemporan, a instaurării unui mod de viaţă
necorespunzător, dăunător, o adevărată maladie a vieţii modeme care se cere a fi
preîntâmpinată şi contracarată de la cea mai fragedă vârstă.
7
Faza:

58/2019
Prin introducerea activitatilor sportive in viata oamenilor, se urmăreşte ieşirea din

cotidian prin formarea, in special la tineri a trăsăturilor de caracter, dezvoltarea
personalităţii, dezvoltarea condiţiei fizice, întărirea sănătăţii prin sporirea capacităţii de efort,
formarea spiritului de observaţie, imaginaţie, stimularea relaţiilor sociale, stimularea
spiritului de echipă etc. Sportul, definit ca un complex de exerciţii fizice şi de jocuri
practicate în mod metodic, cu scopul de a dezvolta şi întări corpul, de a educa voinţa, curajul,
iniţiativa şi disciplina, este tară îndoială un mijloc important de dezvoltare şi destindere.
Maxima latină (Juvenal) „mens sana in corpore sano” (minte sănătoasă într-un corp sănătos)
exprimă pe deplin importanţa sportului.
Terapia maladiilor vieţii moderne (sedentarismul, astenia, surmenajul) poate fi
regăsită în activitatea sportivă, ca activitate recreativă, bine piasată în regimul de viaţă
cotidian.
In Comuna Homocea exista o preocupare constanta pentru imbunatatirea condiţiilor
de viata si sanatate a cetatenilor. Exista deja o Sala de sport, bine intretinuta, in care
locuitorii comunei pot desfasura diverse activitati sportive.
In prezent in Comuna Homocea nu exista un teren pentru sport, care sa permită
desfasurarea activitatilor sportive in aer liber.
Activitatile in aer liber, cand condiţiile meteo sunt prielnice, sunt o adevarata
binefacere pentru corp si suflet. La practicarea sportului in aer liber se adauga natura si aerul
curat din Vidra.
Proiectul doreşte sa demonstreze necesitatea imbunatatirii condiţiilor de practicare a
sportului, exercitiilor fizice si a petrecerii timpului liber, care se reflecta imr-o mai buna stare
de sanatate a populaţiei din mediul rural.
Comuna se află în nord-estul județului, la limita cu județul Bacău, pe malul stâng al
Siretului, în zona în care în acesta se varsă afluentul Polocin. Este traversată de șoseaua
națională DN11A, care leagă Adjudul de Bârlad. La Lespezi, acest drum se intersectează cu
șoseaua județeană DJ252 care o leagă spre sud de Ploscuțeni și mai departe în județul Galați
de Buciumeni, Nicorești și Cosmești (unde se termină în DN24), și spre nord în județul
Bacău de Huruiești, Găiceana, Pâncești, Parincea, Ungureni și Buhoci (unde se termină în
DN2F). Tot din DN11A și tot la Lespezi se ramifică și șoseaua județeană DJ119A care duce
spre nord-vest în județul Bacău la Sascut (unde se intersectează cu DN2) și mai departe la
Urechești (unde se termină în DN11A).
Prezentul studiu de fezabilitatea este intocmit pentru Comuna Homocea, satul
Homocea.
In cadrul studiului de fezabilitatea s-a propus spre analiza doua scenarii tehnico-
economice.
Obiectivul operational il reprezintă una crearea si dezvoltarea serviciilor de baza
pentru populaţia rurala, respectiv înfiinţarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru
populaţia rurala (parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport - inclusiv sali de
sport, piste de biciclete etc);
8
Faza:

58/2019
Proiectul demarat de comuna Homocea consta in construirea unei baze sportive

multifuncţionale in aer liber (miniforbal, volei, si tenis de camp) in condiţii calitative ridicate
si care va oferi practicanţilor o siguranţa maxima.
Crearea si dezvoltarea serviciilor de baza pentru populaţia rurala si in principal pentru
acest proiect, crearea de condiţii optime pentru practicarea activitatilor sportive si petrecerea
timpului liber pentru locuitorii din mediul rural este una din prioritatile Comunei Homocea.
Îmbunatatirea condiţiilor de practicare a sportului, pentru imbunatatirea stării de
sanatate a populatiei, creşterea performantei in sport si a condiţiilor igienico- sanitarc in
conformitate cu legislaţia Comunilatii Europene pentru locuitorii comunei Homocea.
Necesitatea şi oportunitatea investiţiei

Necesitatea si oportunitatea acestei investitii deriva din beneficiile pe care le aduce
comunei:
• imbunatatirea condiţiilor de viata si sanatate a populaţiei din comuna;
• un prilej pentru tinerii din comuna sa-si dezvolte aptitudinile sportive si sa
invete rolul competitiei;
• organizarea competiţiilor sportive in condiţii civilizate;
• dezvoltarea turismului;
• dezvoltarea afacerilor, ştiind ca oamenii de afaceri au nevoie de destindere prin
sport.
Oportunitati:
• asigurarea unor condiţii calitative ridicate pentru desfasurarea activitatilor
sportive in aer liber;
• asigurarea atragerii celor mai tineri locuitori ai comunei către mişcare in aer
liber in detrimentul activitatilor sedentare;
• adaugarea unui plus de valoare pentru comuna prin deerea unui teren de sport
multifuncţional (handball, volei, baschet, tenis de camp) in aer liber in condiţii
calitative ridicate;
• pentru tineretul din comuna practicarea sportului duce la intarirea spiritului de
echipa si a celui de competitie;
• terenul de sport fiind prevăzut cu instalatie nocturna permite practicarea
sportului preferat si seara;
2.2 Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri relevante,
structuri institutionale si financiare.
a) STRATEGIA NAŢIONALĂ 2013 – 2020
-asigurarea unor servicii de calitate la preţuri accesibile tuturor locuitorilor ţării
continuu şi fără discriminări de orice fel;
-creşterea siguranţei utilizatorilor;
-aplicarea Directivelor Europene în domeniul sportului;
-ridicarea calităţii vieţii tuturor locuitorilor ţării şi aducerea la parametrii din UE;
-protecţia mediului înconjurător.
9
Faza:

58/2019
b)Strategia cu privire la accelerarea reformei în administraţia publică – care

sprijină descentralizarea, menţinerea responsabilităţii autorităţilor locale faţă de calitatea
serviciilor, promovarea îmbunătăţirii accesului la aceste servicii.
c)Strategia de dezvoltare a regiunii Sud – Est

In Regiune se remarcă o insuficiența dezvoltare pentru activitati sportive.
Directia de Dezvoltare:
Din punctul de vedere al infrastructurii de bază, România se situează încă mult sub
media Uniunii Europene.
2.3. Analiza situatiei existente si identificarea deficientelor

Comuna Homocea, analizând necesităţile comunităţii si privind spatiile libere aflate în
administrarea comunei, a stabilit prin Hotărârea Consiliului Local nr. ca prioritate
pentru dezvoltarea ulterioară a zonei amenajarea bazei sportive din Satul Homocea cu un
teren de minifotbal, un teren de volei si doua terenuri de tenis de camp, baza ce în prezent
se găseste într-o stare deplorabilă, improprie desfăşurării activitatilor sportive.
O importanţă deosebită în alegerea proiectului de amenajare a bazei sportive, a avut-o
cerinţele Comunei Homocea, respectiv a locuitorilor din zonă.
La alegerea proiectului de amenajare a bazei sportive (baza ce a fost inclusa în tema
de proiectare) s-a avut în vedere cerinţele locuitorilor comunei, obiectivul principal fiind
acela de creştere a eficientei activitatilor specifice zonei prin imbunatatirea aprovizionarii cu
input-uri si o mai buna valorificare a produselor rezultate. Deasemenea amenajare a bazei
sportive figurează în priorităţile propuse prin Planul de Urbanism General şi Planurile de
Amenajarea Teritoriului.
Executia lucrarilor, urmărirea în timp a obiectivului de investiţii precum şi cheltuielile
de întreţinere şi/sau reparaţii pentru amenajare, vor fi suportate din bugetul local al Comunei
Homocea pe toată durata de funcţionare a acestora .
Baza sportiva mentionata mai sus este compusa dintr-un singur teren de minifobal si
mult teren nefunctional si are o suprafata totala de 2956,00mp, se regăseste în Inventarul
bunurilor care aparţin domeniului public al Comunei Homocea, aprobat prin Hotărâre de
Consiliului Local.
Proiectele de perspectivă ale localităţii prevăd în special reabilitarea infrastructurii
(apă, canalizare, drumuri), sprijinirea activităţilor agricole, economice, comerciale şi
turistice, ameliorarea condiţiilor igienico – sanitare ale locuitorilor, ameliorarea calităţii
mediului şi diminuarea surselor de poluare, Consiliul Local având ca obiectiv asigurare unui
nivel ridicat de urbanism al întregii localităţi.
Starea de viabilitate existentă a bazei sportive este necorespunzătoare desfășurării
activitatii în condiții normale de siguranță și confort, cu defecțiuni ale suprafeței de rulare și
ale complexului rutier evidențiate pe suprafețe extinse, cu o structură neconformă cu
necesitățile și perspective de dezvoltare economică, socială și chiar turistică a comunei,
precum și cerințelor actuale ale utilizatorilor.
10
Faza:

58/2019
Baza sportiva se prezintă în marea majoritate din beton, iar pe alocuri prezinta
suprafețe inierbate, în special pe marginea terenului. Lățimea terenului este variabilă, între
21,00 si 34,00 m, cu marginile neuniforme în plan. Planeitatea suprafeței este
necorespunzătoare, ca urmare a degradarilor din timp si a lipsei unei intretineri
corespunzatoare, iar in profil pantele sunt neconforme și nu asigură evacuarea
corespunzatoare a apelor către partile laterale.
În prezent baza sportiva existenta nu prezintă siguranţă în exploatare datorită lipsei
totale a lucrărilor de întreţinere, suprafata de joc este „rea” existând numeroase defecte cum
ar fi gropi, făgaşe, şanţuri provocate de scurgerea apelor pluviale pe suprafaţa părţii
carosabile; scurgerea apelor pluviale nu este asigurată in mod corespunzător.
Prin amenajarea bazei sportive se va asigura o siguranţă în exploatare, favorizând
totodată dezvoltarea şi creşterea competitivităţii sectorului de activitate al zonei.
Limitele fizice ale suprafetei deservite de catre baza sportiva din proiect se
regasesc in planul de incadrare in zona din cadrul studiului de fezabilitate.
Suprafata terenului in care se doreste amenajarea bazei sportive este de
2.956,00mp.
Prin amenajarea bazei sportive sunt influenţate favorabil condiţiile de desfăşurare
activitailor sportive, conditii ce au un impact pozitiv asupra locuitorilor comunei.
2.4. Analiza cererii de bunuri si servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu si

lung privind evolutia cererii, in scopul justificarii necesitatii obiectivului de investitii
Accesul la o baza sprotiva moderna este identificat ca o prioritate pentru dezvoltarea
durabilă a comunei. În cadrul obiectivului Guvernului României, privind asigurarea
dezvoltării durabile a zonelor care nu au baze sprotive aduse la standarde moderne, se are în
vedere reducerea continuă a numărului de locuitori care nu dispun de acestea.
În acest sens se impune elaborarea unei politici şi a unui plan de acţiune la nivel
naţional şi regional privind asigurarea accesului populaţiei, prin coordonarea şi cooperarea
eficientă între ministerele de resort implicate, consiliile judeţene, autorităţile locale şi a
participării active a tuturor factorilor implicaţi şi interesaţi.
Obiectivul cheie în strategia UE şi a Guvernului României îl reprezintă protecţia
mediului prin măsuri care să permită disocierea creşterii economice de impactul negativ
asupra mediului.
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice

Prin amenajarea bazei sortive se realizează o cale de iesire din cotidian care să
satisfacă nevoile actuale şi de perspectivă ale utilizatorilor, cu un impact benefic asupra
mediului.
Proiectul de investiţie „Amenajare baza sportiva in Sat Homocea, Comuna
Homocea, judetul Vrancea” este un proiect de investiţie de utilitate publică deoarece
asigură accesul nediscriminatoriu cu titlu gratuit şi deserveşte întreaga comunitate.
11
Faza:

58/2019
Obiective specifice
Creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneficiază de servicii
îmbunătăţite.
Amenajarea bazei sportive in comuna Homocea va determina creşterea gradului de
confort şi de sănătate al localnicilor, creşterea nivelului de trai al acestora, creşterea
atractivităţii comunei pentru investitori şi o protecţie mai bună a mediului, reducerea
fenomenului de depopulare a zonelor rurale prin reducerea decalajului urban – rural.
Obiective operaţionale
- Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural;
- Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală;
- Creşterea numărului de sate renovate;
3.SCENARII TEHNICO-ECONOMICE POSIBILE PENTRU REALIZAREA

OBIECTIVULUI DE INVESTITII.
In cadrul studiului de fezabilitate s-a propus spre analiza doua scenarii tehnico-
economice ce se vor desfasura pe intravilanul comunei Homocea.
Analizarea scenariilor tehnico-economice posibile a dus la concluzia necesităţii
realizării unui complex sportiv la standarde moderne care să satisfacă nevoile actuale şi de
perspectivă ale utilizatorilor.
Pentru atingerea obiectivelor proiectului se propun urmatoarele scenarii pentru baza
sportiva multifuncţionala:
1. teren de sport cu gazon natural din iarba pentru toate terenurile tratate in
prezentul proiect (minifotbal, volei, tenis de camp) - este costisitor de intretinut, trebuie sa
existe un sistem de irigare si intretinere a gazonului. Acest sistem nu mai este agreat ca
soluţie.
2. teren de sport cu suprafaţa finita din asfalt pentru toate terenurile tratate in
prezentul proiect (minifotbal, volei, tenis de camp) - asfaltul se deteriorează destul de repede,
nu oferă o suprafaţa care sa amortizeze mişcarea pe teren
3. teren de minifotbal cu gazon artificial - soluţie moderna si relativ economica,
durata de viata a gazonului artificial 15 ani, teren de cauciuc EPDM colorat pentru terenul de
volei si teren de tenis de camp de zgura.
Proiectantul propune varianta cu gazon artificial deoarece prezintă avantajele unui
cost acceptabil atat la construire cat si ca intretinere. Societatile care monteaza un astfel de
gazon oferă o garanţie de 5 ani, iar durata de viata a gazonului este de 15 ani. Gazonul este
elastic prin compoziţia sa si conferă o siguranţa in practicarea sporturilor: minifotbal, volei,
tenis de camp.
12
Faza:

58/2019
SCENARIUL I
3.1.Particularitati ale amplasamentului (Scenariul I):

a) descrierea amplasamentului
Terenul pentru amenajarea bazei sportive aparţine proprietăţii publice a Comunei
Homocea şi se află situata în intravilanul Comunei Homocea , judeţul Vrancea conform HCL
nr.7/29.03.2013.
Pentru scenariul I proiectarea lucrărilor se va face pe actualul amplasament al bazei,
neexistând variante alternative.
b) relatii cu zone invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces posibile;

Comuna Homocea este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Adjudul de
Bârlad. La Lespezi, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ252 care o leagă
spre sud de Ploscuțeni și mai departe în județul Galați de Buciumeni, Nicorești și Cosmești
(unde se termină în DN24), și spre nord în județul Bacău de Huruiești, Găiceana, Pâncești,
Parincea, Ungureni și Buhoci (unde se termină în DN2F). Tot din DN11A și tot la Lespezi se
ramifică și șoseaua județeană DJ119A care duce spre nord-vest în județul Bacău la Sascut
(unde se intersectează cu DN2) și mai departe la Urechești (unde se termină în DN11A)
c) orientari propuse fata de punctele cardinale si fata de punctele de interes
naturale sau construite;
Comuna Homocea este situate in nord – estul Judetului Vrancea
Comuna Homocea este delimitata conventional de teritoriile administrative ale
localitatilor cu statut similar, dupa cum urmeaza:
-In partea de est: Comuna Tanasoaia;
-In partea de vest: Municipiul Adjud;
-In partea de sud: comuna Ploscuteni;
-In partea de nord – est: comuna Radacinesti.
d) surse de poluare existente in zona;

Principala sursa de poluare o constitutie faptul ca cea mai mare parte a drumurilor din
comuna Homocea sunt din pamant, prezentand urme de degradare foarte mari, acestea
marind distantele de franare si avand un impact daunator asupra mediului.
e) date climatice si particularitati de relief

Comuna HOMOCEA este amplasata din punct de vedere geografic in partea de nord-
est a judetului Vrancea.
In cadrul acestui proiect se trateaza imbunatatirea infrastructurii aflate pe teritoriul
administrativ al comunei HOMOCEA si care asigura legatura in interiorul comunei, cat si
legatura la reteaua de drumuri judetene si nationale care strabat judetul Vrancea, prin
elaborarea solutiei de executie de drumuri de interes local in interiorul comunei.
Adancimea de inghet maxima in zona amplasamentului, conform STAS 6054/77, este intre
0,80-0,90 m de la cota terenului natural.
13
Faza:

58/2019
Seismic, conform Reglementarii

tehnice ’Cod de proiectare seismica –
Partea I – Prevederi de proiectare pentru
cladiri’, indicativ P 100/2013, aprobat de
MDRAP, valorile de varf ale acceleratiei
terenului pentru proiectare in perimetrul
studiat ag = 0,40g, pentru cutremure
avand intervalul mediu de recurenta IMR
= 100 ani, in timp ce perioada de control
(colt) a spectrului de raspuns Tc = 1 sec.
Amplasamentul este situat
conform STAS 1709-1/1990, in zona
climatica I cu temperatura maxima
absoluta +42,3°C, iar temperatura
minima absoluta -33,7 °C.
Comuna Homocea este asezata in partea nord-estica a Subcarpatilor de Curbura la o

altitudine de 238m si are o populatie de 6625 de locuitori.
Judeţul Vrancea este dispus în trepte dinspre vest spre est , cuprinde Munții
Vrancei ( cu depresiunile intramontane Greșu și Lepșa ), Dealurile Subcarpatice și Câmpia
Siretului Inferior, mărginită la nord-est de Podișul Moldovei (Colinele Tutovei) și la sud–est
de Câmpia Râmnicului. Munții Vrancei sunt munți de încrețire , alcătuiți din culmi ce provin
din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m (Goru - 1785 , Lăcăuți – 1777 , Giurgiu
– 1720 , Pietrosu – 1672 , Zboina Frumoasă – 1657). Dealurile Subcarpatice, depresiunile
colinare și dealurile de podiș, cuprind dealurile înalte vestice (două șiruri între Valea Putnei
și Valea Șușitei) depresiuni intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Șușiței, Putnei
și Milcovului, precum și la cumpăna apelor între bazinul Milcovului și Râmnei), dealurile
înalte Măgura Odobeștilor – 966 m), glacisul subcarpatic, care face legătura între
Dealurile Subcarpatice. Câmpia Siretului Inferior și Câmpia Râmnicului, se înclină spre est
până la altitudinea de 20 m , la confluența Râmnicului Sărat cu Siretul . Câmpia Siretului
reprezintă treapta cea mai de jos de pe teritoriul județului și se intinde între glacisul
subcarpatic și râul Siret, cu suprafața înclinată de la vest la est și altitudinea cuprinsă între 20
m și 125 m . Câmpia înaltă situată între glacis și o linie ce trece pe
la Mărășești, Vânători, Milcovul, Tătăranu, Râmniceni și la est de Ciorăsti, are o altitudine
de 70 m în nord și 35 m în sud. Ea are aspectul unei suprafețe netede, ușor învălurită datorită
prezenței unor conuri aluvionare între care câmpia formează depresiuni locale, cu exces de
umiditate (bolta Voetin, Lacul Negru, aria de la est de Căiata) datorate adâncimii reduse la
care se află stratul de apă. La nord de Valea Șușiței, aspectul câmpiei reprezintă forma unei
prisme în trepte ce coboară catre Lunca Siretului, iar în apropierea Adjudului, la terasele
14
Faza:

58/2019
Siretului se adaugă cele ale Trotușului. Campia joasă se întinde pe

linia Mărășești, Vînători, Tătăranu, Râmniceni și de la est de Ciorăști până la albia Siretului,
altitudinea ei fiind de 35–50 m în partea de nord și de 20–30 m în cea de sud. Este
caracterizată printr-o suprafață relativ netedă, înclinată în aceeași direcție de scurgere a
Siretului și este traversată de numeroase albii, meandre și depresiuni cu exces de umiditate,
separate între ele prin grinduri teșite.
Geomorfologic, zona studiata este situata in Subcarpatii Moldovei, pe colinele vestice
ale Podisului Central Moldovenesc, în sudul depresiunii Cracău-Bistriţa, intr-o zona cu
pante domoale si retea hidrografica redusa.
Relieful este rezultanta unor depuneri eoliene de pamanturi cu caracter loessoid, care
au nivelat sau estompat neregularitatile partii superioare a rocilor argilo-marnoase
Din punct de vedere geologic, zona județului Vrancea aparține platformei Moesice,
alcătuită din două etaje structurale: unul inferior ce corespunde fundamentului cristalin și
unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare.
Șisturile cristaline, împreună cu o parte din învelișul lor sedimentar sunt străpunse de
roci eruptive în cea mai mare parte acide (porfire) și de roci bazice. Fundamentul de șisturi
cristaline este de vârstă mai veche decât Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura
sedimentară din Platforma Moesica incepe cu Silurianul și se termină cu Cuaternarul.
Prin lacune cu caracter regional, sedimentele s-au separat în mai multe cicluri de
sedimente după erele geologice în care s-au depus de la Ordovician - Carbonifer până la
Cuaternar. Partea bazală a Cuaternarului este reprezentată de pietrișuri, nisipuri și lentile
argiloase, rezultat al depunerii materialului transportat de vastele conuri de dejecție din zona
carpatică de curbură. Peste acestea este suprapus relieful caracteristic depozitelor fostelor
albii respectiv pietrișuri și nisipuri cu grosimi cuprinse între 3 si 7 m în zona de câmpie.
După migrarea albiilor, aceste sedimente au fost acoperite de depozite loessoide de natură
deluvială-proluvială cu grosimi cuprinse între 2 și 8 m.
Relieful terenului este strabatut de vai adanci la partea de vest, adancime care se
micsoreaza foarte mult catre partea estica. Principalele vai care colecteaza apele de
precipitatii sunt: paraul Dalgov si paraul Carcei. Cotele absolute ale terenului au valori de
100-400 m. Din punct de vedere geologic in perimetrul comunei apar formatiuni
cuaternare (Pleistocen inferior, Pleistocen mediu si Holocen). Formatiunile Pleitocenului
Inferior apar la limita vestica a perimetrului la baza vailor adanci si sunt compuse din
pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri(stratele de Candesti). Formatiunile Pleistocen mediu sunt
formate din argile si prafuri nisipoase argiloase loessoide sensibile la umezire grupa A.
Formatiunile Holocene, sunt formate din prafuri nisipoase, nisipuri si pietrisuri, si apar in
zonele de terasa si de lunca a paraului Dalgov.
Adancimea de inghet maxima in zona amplasamentului, conform STAS 6054/77, este
intre 0,80-0,90 m de la cota terenului natural.
f) existenta unor ( retele edilitare, monumente istorice , terenuri, etc)
Pe traseul propus la scenariul I din localitatea Homocea s-au identificat retetele
edilitare existene precum:
15
Faza:

58/2019
- retea de distributie apa potabila

- reteade cabluri de distributie de joasa tensiune si de medie tensiune
- retea de telecomunicatii
- retea de canalizare
Se va acorda o deosebită atenţie modului de execuţie al săpăturilor pentru montarea
stalpilor de iluminat si a stalpilor pentru montarea fileului. În zona reţelelor subterane se va
săpa manual cu foarte mare atenţie şi cu asistenţa tehnică a deţinătorilor reţelelor subterane.
Trei obiective din comuna Homocea sunt incluse în lista monumentelor istorice din
județul Vrancea ca monumente de interes local. Între ele se numără un sit arheologic, aflat pe
dealul Bisericii de la Lespezi și care cuprinde urmele unei așezări din eneolitic (cultura
Cucuteni faza A) și ale uneia din Evul Mediu Timpuriu (secolele al VIII-lea–al IX-lea.
Celelalte două monumente sunt biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Lespezi, ridicată în
1809 și clasificată drept monument de arhitectură; și monumentul eroilor din Primul Război
Mondial, construit în 1932 și clasificat ca monument memorial sau funerar.
g) caracteristici geofiziceale terenului din amplasament
Studiul geotehnic este anexat la prezentul Studiu de fezabilitate – prezentul studiu a
stat la baza ambelor scenarii tehnico-economice propuse spre analiza.
i. Date privind zonarea seismica;

Seismic, conform Reglementarii tehnice ’Cod de proiectare seismica – Partea I –
Prevederi de proiectare pentru cladiri’, indicativ P 100-1/2006, aprobat de MTCT, valorile
de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare in perimetrul studiat ag = 0,32g, pentru
cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, in timp ce perioada de control
ii. Date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea
convetionala si nivelul maxim al apelor freatice;
micsoreaza foarte mult catre partea estica. Suprafata comunei este brazdata de numeroase vai
si ravene adanci situate in mod deosebit in partea vestica. Satul Homocea este traversat de
valea Caselor, in zona centrala de la NV la SE. Datorita vitezei mari a apelor torentiale, albia
Paraului a fost indiguita in canal betonat deschis.
La SE perimetrul comunei este traversat de catre paraul Carecna.
Adancimea mare a vailor si ravenelor s-a produs datorita pantelor mari a versantilor, a
eroziunii si a apelor de precipitatii.
In perioadele secetoase vaile si raurile sunt lipsite de apa.
iii. Date geologice generale;
16
Faza:

58/2019
au nivelat sau estompat neregularitatile partii superioare a rocilor argilo-marnoase.
unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare. Șisturile cristaline, împreună cu o
parte din învelișul lor sedimentar sunt străpunse de roci eruptive în cea mai mare parte acide
(porfire) și de roci bazice. Fundamentul de șisturi cristaline este de vârstă mai veche
decât Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura sedimentară din Platforma Moesica
incepe cu Silurianul și se termină cu Cuaternarul.
iv. Date geologice obtinute din planuri cu amplasamentul forajelor, fise
complexe cu rezultatele detereminarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul
geotehnic cu recomandarile pentru fundare si consolidari, harti de zonare geotehnica,
arhive acceseibiledupa caz;
Coloana litologica identificata prin lucrarile geotehnice se prezinta astfel:
v. Incadrarea in zone de risc (cutremur, alunecari de teren, inundatii) in

conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare;\
Eroziunea este favorizata de coeziunea slaba a formatiunilor sedimentare prafoase
nisipoase sau a celor necoezive-pietrisuri cu nisipuri.
Seismic, conform Reglementarii tehnice valorile de varf ale acceleratiei terenului
pentru proiectare in perimetrul studiat ag = 0,32g, pentru cutremure avand intervalul mediu
de recurenta IMR = 100 ani, in timp ce perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc
= 1 sec.
vi. Caracteristici din punct de vedere hidrologic tabilite in baza studiilor

existente, a documentarilor, cu indicarea surselor de informare enuntate bibliografic.
Terasamentele rutiere sunt la nivelul terenului. Pământul de fundare este praf nisipos
de tip P5.
CARACTERISTICI pentru dimensionare :
- tipul climateric I;
- regim hidrologice: 2b;
- pământul de fundare din argilă prăfoasa de tip P5.
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, functional-arhitectural si

tehnologic – Scenariul I :
Baza sprotiva aparţine proprietăţii publice a Comunei Homocea şi se află situata în
intravilanul Comunei Homocea , judeţul Vrancea conform HCL nr.7/29.03.2013.
Pentru realizarea prezentului Studiu de fezabilitate s-au luat în considerare Scenariul I
avand urmatoarea structura:
Prezentul proiect propune realizarea unei baze sportive alcatuita din:
17
Faza:

58/2019
• Teren de minifotbal cu dimensiuni normale 38,00m x 19,00m (40,00m x

21,00m cu zonele de siguranţa in conformitate cu normativul NP066-2002).
• Teren de volei cu dimensiuni normale 18,00m x 9,00m (24,00m x 19,00m cu
zonele de siguranţa in conformitate cu normativul NP066-2002)
• 2 terenuri de tenis de camp cu dimensiuni normale 23,77m x 10,97m (34,00m x
17,00m cu zonele de siguranţa in conformitate cu normativul NP066-2002).
Aceste terenuri vor fi marcate diferenţiat conforme cu destinatia fiecarui teren si vor fi
asigurate dotări specifice fiecăruia in parte.
Baza sportiva amenajata va fi amplasata in satul Homocea pe terenul vechii baze
sportive a scolii din acelasi sat.
Din punct de vedere al regimului juridic, terenul pe care se execută lucrarea este inclus
în proprietatea publică.
Suprafaţa bazei sportive pe care se vor amenaja terenurile este de 2.956,00mp, si
apartine inventarului domeniului public al comunei Homocea aprobat cu HCL
nr.7/29.03.2013.
Situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din
intravilan/extravilan:
Nr. Obiective de investii Suprafata Din care: Proprietar

Crt. ocupata Intravilan Extravilan
1 Teren de minifotbal 722,00mp 722,00mp Comuna Homocea
2 Spatiu de siguranta 118,00mp 118,00mp Comuna Homocea
3 Teren de volei 162,00mp 162,00mp Comuna Homocea
5 Terenuri de tenis de camp (2 521,52mp 521,52mp Comuna Homocea
bucati)
7 Spatiu verde 679,20mp 679,20mp Comuna Homocea
Baza sportiva propusa a se realiza in comuna Homocea, jud. Vrancea va fi format din:
A. Teren de minifotbal;
B. Teren de volei;
C. Terenuri de tenis de camp – 2 buc;
D. Gard perimetral (imprejmuire);
E. Instalatie pentru iluminat nocturn.
A. TERENUL DE MINIFOTBAL
Dimensiunile terenului de minifotbal vor fi conforme cu prevederile normativului
NP066-2002.
Suprafaţa de joc efectiva va avea 38,00m x 19,00m in interiorul liniilor de marcaj cu
spatiu de siguranta de 1,00m in fiecare directie pe lateral si in spatele liniilor de fund ceea ce
duce la o suprafaţa terenului cu tot cu spatiile minime de siguranţa de 40,00m x 21,00m;
18
Faza:

58/2019
Terenul va fi realizat cu gazon sintetic special destinat jocului de fotbal, de inalta

performanta.
Suprafaţa de joc acoperita cu gazon artificial de 50 mm, fibrilat, culoare verde, 8198
fire/mp, cu linii de demarcaţie de culoare alba de 8 cm latime, umplut cu granule de nisip
cuartos si granule de cauciuc negre, va fi executata conform prevederilor in vigoare. Acesta
se compune din:
- strat suport din beton armat cu plasa de sarma, 10 cm grosime, cu o panta de
inclinatie de max 1%;
Protecţia suprafeţei de joc se va face la l,0m perimetral si 1,00 m in spatele porţilor.
Terenl va avea marcajele si dotările in conformitate cu NP 066-2002 si directivele
federaţiilor de specialitate.
Pentru practicarea minifotbalului se vor monta 2 porţi de handbal, dimensiuni 3 m x 2
m cu plasa inclusa.
B. TERENUL DE VOLEI
Dimensiunile terenului de volei vor fi conforme cu prevederile normativului NP066-
2002.
Suprafaţa de joc efectiva va avea 18,00m x 9,00m in interiorul liniilor de marcaj cu
spatiu de siguranta de 3,00m in fiecare directie pe lateral si in spatele liniilor de fund ceea ce
duce la o suprafaţa terenului cu tot cu spatiile minime de siguranţa de 24,00m x 15,00m;
Terenul va fi realizat cu o suprafata speciala compusa din doua straturi de cauciuc: un
strat inferior de cauciuc SBR in role, lipit pe stratul suport din beton si un strat superior de
cauciuc EPDM colorat, lipit pe stratul interior de cauciuc. Sportul ce va putea fi practicat pe
acest teren va fi in special voleiul, dar va putea gazdui sporturi precum tenis de picior,
badminton, etc.
Terenul va avea marcajele si dotările in conformitate cu NP 066-2002 si directivele
Ca dotari sportive terenul de volei va fi dotat cu un fileu asezat pe doi stalpi la
inaltimea de 2,43m
C. TERENURI DE TENIS DE CAMP

Dimensiunile terenurilor de tenis de camp vor fi conforme cu prevederile normativului
NP066-2002.
Suprafaţa de joc efectiva va avea 23,77,00m x 10,97m in interiorul liniilor de marcaj
cu spatiu de siguranta de 3,50m in fiecare directie pe lateral si 5,11m in spatele liniilor de
fund ceea ce duce la o suprafaţa terenului cu tot cu spatiile minime de siguranţa de 34,00m x
17,00m;
Terenul va fi realizat cu o suprafata din zgura speciala compusa asezata pe stratul din
beton. Sportul ce va putea fi practicat pe acest teren va fi in special tenisul de camp cu
posibilitatea de a gazdui si alte sporturi cum ar fi: fotbal tenis, handbal, etc.
19
Faza:

58/2019
Terenul va avea marcajele si dotările in conformitate cu NP 066-2002 si directivele

Ca dotari sportive terenul de volei va fi dotat cu un fileu asezat pe doi stalpi la
inaltimea de 1,07m in laterale si inaltimea fileului la mijlocul terenului va fi de 0,91m cu
stalpii asezati la 0,91m la exteriorul terenului de tenis.
D. GARD PERIMETRAL (IMPREJMUIRE)

Împrejmuirea terenului se executa noua, cu stâlpi de 7 m, pe care se monteaza plasa
din sarma zincata pe o inaltime de 4 m. De la 4 m la 7 m si deasupra terenului se va monta
textile de protectie fir PP de 1,3 mm. Lungimea totala a gardului va fi de 296,00m prevazut
cu doua 3 porti duble de acces de 1,80m x 2,20m fiecare.
✓ protectie inalta in dreptul porţilor
✓ 2 porti de acces in teren una in dreptul terenului de minifotbal si una in dreptul
terenurilor de tenis;
✓ terenul de minifotbal si cel de volei vor fi separate de terenurile de tenis printr-
un gard cu aceleasi dimensiuni prevazut deasemenea cu o poarta de acces spre
terenurile de tenis de camp.
E. INSTALATIE DE ILUMINAT NORCTURNA

Solutia tehnica pentru instalatia de iluminat nocturn consta in amplasarea pe ecteriorul
laturilor lungi ale terenurilor de sport a cate 3 stalpi octogonolai tronconici de 8,00m so care
vor asigura suportul pentru cate 2 proiectoare cu halogen de 400W. Fiecare stalp va fi fixat
cu ajutorul a 4 buloane turnate in fundatiile de beton si va fi prevazut cu un suport pentru 2
proiectoare. Pentru desfasurarea activitatilor sportive in nocturna se vor instala 48
proiectoare cu halogen a 400W fiecare, inclusiv cablajul, tabloul de comanda si tabloul de
siguranţa. Traseele de cablu vor fi ingropate si se vor aduna in tabloul de distributie electrica,
care la randul sau va fi conectat prin intermediul unui cablu electric ingropat in instalatia de
alimentare electrica.
Alimentarea cu energie electrica se va face prin racordarea la reteua existenta.
In aceste condiţii costurile pentru utilitati nu vor fi foarte mari, deoarece se face o
simpla racordare.
3.3 Costurile estimative ale investitiei – Scenariul I:
Consturile estimative ale investitii au fost fundamentate din baza de date a
proiectantului si a ofertelor tehnice intocmite de catre furnizori pe baza ofertelor de materiale
obtinute de la producatori.
20
Faza:

58/2019
SCENARIUL I
Amenajare baza sportiva
Teren minifotbal - 1buc
Teren volei – 1 buc
Teren de tenis de camp – 2 buc
Imprejmuire
Instalatie de iluminat nocturm
Valoarea TVA Valoare
(fara TVA) (cu TVA)
lei lei lei
TOTAL GENERAL 587,098.12 110,510.25 697,608.37
Din care C + M 496,838.40 94,399.30 591,237.70
3.4 Studii de specialitate Scenariul I si Scenariul II

✓ Studiul topografic este anexat prezentului Studiu de fezabilitate.
✓ Studiul geotehnic este anexat prezentului studiu de fezabilitate.
Studiile de specialitate intocmite pentru investitia de baza au fost comune pentru
ambele scenarii propuse spre analiza.
3.5. Durata de realizare a investiţiei şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei

– Scenariul I
Eşalonarea cuprinde etapele principale de realizare a obiectivului de investitie si
anume:
Durata de eşalonare a obiectivului de investiţie a fost propusă la 9 luni calendaristice,
din care 6 luni pentru executie.
Grafic de realizare a investitiei (lei ) fara TVA
GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI
Luna im plem entare 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Eligibil

Studii teren
Obt. avize acorduri
S. F.
PT, DE, Verf. Tehnica
Achiz. Lucrari si servicii
Asist. tehn. proiectant
Asist.diriginti santier
Organizare de santier
Lucrari Ctii. si instalatii
Taxe si cote legale
Diverse si neprevazute
Total
TVA
TOTAL INVESTITIE
21
Faza:

58/2019
Proiectant,
Str. Aurora, nr. 6D, Focsani, Jud. Vrancea
Nr. ORC. J39/166/2016, CUI RO35747042
DEVIZ GENERAL
Amenajare baza sportiva in Sat Homocea,

TVA 19%
Valoare Valoare cu
Nr. TVA
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli (fara TVA) TVA
Crt.
lei lei lei
1 2 3 4 5
CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Obtinerea terenului 0.00 0 0
1.2 Amenajarea terenului 0.00 0 0
1.3 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea terenului la starea initiala 0.00 0 0
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor 0.00 0 0
Total capitol 1 0.00 0 0
CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii
Total capitol 2 0.00 0.00 0.00
CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1 Studii 3,500.00 665.00 4,165.00
3.1.1. Studii de teren 3,500.00 665.00 4,165.00
3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 0.00 0.00 0.00
3.1.3. Alte studii specifice 0.00 0.00 0.00
Documentatii - suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize , acorduri si
3.2
autorizatii 3,500.00 665.00 4,165.00
3.3 Expertizare tehnica 2,500.00 475.00 2,975.00
3.4 Certificarea performantei energetice si auditul energetic al cladirilor 0.00 0.00 0.00
3.5 Proiectare 40,500.00 7,695.00 48,195.00
3.5.1. Tema de proiectare 0.00 0.00 0.00
3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0.00 0.00 0.00
3.5.3. Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrarilor de
interventii si deviz general 14,000.00 2,660.00 16,660.00
3.5.4. Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii
avizelor/acordurilor/autorizatiilor 2,000.00 380.00 2,380.00
3.5.5. Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detalilor de
executie 3,500.00 665.00 4,165.00
3.5.6. Proiect tehnic si detalii de executie 21,000.00 3,990.00 24,990.00
3.6 Organizarea procedurilor de achizitie 0.00 0.00 0.00
3.7 Consultanta 0.00 0.00 0.00
3.7.1. Managementul de proiect pentru obiectivul de investitii 0.00 0.00 0.00
3.7.2. Auditul financiar 0.00 0.00 0.00
3.8 Asistenta tehnica 8,452.58 1,605.99 10,058.57
3.8.1. Asistenta tehnica din partea proiectantului 1,000.00 190.00 1,190.00
3.8.1.1. pe perioada de executie a lucrarilor 500.00 95.00 595.00
3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse in programul
de control al lucrarilor de executie, avizat da catre Inspectoratul de Stat
in Constructii 500.00 95.00 595.00
3.8.2. Dirigentie de santier 7,452.58 1,415.99 8,868.57
Total capitol 3 58,452.58 11,105.99 69,558.57
22
Faza:

58/2019
CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1 Constructii si instalatii 496,838.40 94,399.30 591,237.70
4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale 0.00 0.00 0.00
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj 0.00 0.00 0.00
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj si
4.4
echipamente de transport 0.00 0.00 0.00
4.5 Dotari 0.00 0.00 0.00
4.6 Active necorporale 0.00 0.00
Total capitol 4 496,838.40 94,399.30 591,237.70
CAPITOLUL 5 Alte
cheltuieli
5.1 Organizare de santier 0.00 0.00 0.00
5.1.1. Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier 0.00 0.00 0.00
5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii de santier 0.00
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 5,465.22 0.00 5,465.22
5.2.1. Comisioanele si dobanzile aferente creditului bancii finantatoare 0.00
5.2.2. Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrarilor de
constructii 2,484.19 0.00 2,484.19
5.2.3. Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea
teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrarilor de constructii 496.84 0.00 496.84
5.2.4. Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor - CSC 2,484.19 0.00 2,484.19
5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizatia de
construire/desfiintare 0.00
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 24,841.92 4,719.96 29,561.89
5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 1,500.00 285.00 1,785.00
Total capitol 5 31,807.14 5,004.96 36,812.11
CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0.00 0.00 0.00
6.2 Probe tehnologice si teste 0.00 0.00 0.00
TOTAL GENERAL 587,098.12 110,510.25 697,608.37
din care:
C + M (1.2 + 1.3 + 1.4 + 2 + 4.1 + 4.2 + 5.1.1) 496,838.40 94,399.30 591,237.70
Data: Intocmit,
15.04.2019 Administrator
ing. Ion Iulian
Beneficiar/Investitor
Comuna Homocea
1) Devizul general este partea componenta a Dali/Studiu de Fezabilitate

2) In preturi la data de 15.04.2019, 1 euro = 4.7619
23
Faza:

58/2019
Proiectant,
Nr. ORC. J39/166/2016, CUI RO35747042
DEVIZUL
obiectului - studii de teren
- continut - cadru -
TVA 19%
Valoare
Valoare cu
Nr. (fara TVA
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli TVA
Crt. TVA)
lei lei lei
1 2 3 4 5
3.1 Studii
3.1.1. Studii de teren 3,500.00 665.00 4,165.00
Studiu geotehnic 2,000.00 380.00 2,380.00
Studiu topografic 1,500.00 285.00 1,785.00
Studiu hidrologic 0.00 0.00 0.00
Studiu hidrogeologic 0.00 0.00 0.00
Studiu privind posibilitatea utilizarii sistemelor alternative de eficienta
ridicata 0.00 0.00 0.00
Total 3,500.00 665.00 4,165.00
Data: Intocmit,
ing. Ion Iulian
Comuna Homocea
24
Faza:

58/2019
Proiectant,
Nr. ORC. J39/166/2016, CUI RO35747042
DEVIZUL
obiectului - Lucrari de constrcutii
TVA 19%
Valoare Valoare cu
Nr. TVA
Crt.
lei lei lei
1 2 3 4 5
Cap. 4 - Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1 Constructii si instalatii 496,838.40 94,399.30 591,237.70
4.1.1 Teren sintetic de minifotbal 255,181.88 48484.556 303666.43
4.1.2 Teren de volei 57,256.88 10878.806 68135.681
4.1.3 Terenuri de tenis de camp suprafata zgura 2 buc 184399.65 35035.934 219435.59
TOTAL I - Subcap. 4.1 496,838.40 94,399.30 591,237.70
4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale 0 0
TOTAL II - Subcap. 4.2 0 0 0
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj 0 0
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj
4.4
si echipamente de transport 0 0
4.5 Dotari 0 0
4.6 Active necorporale 0 0
TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6 0 0 0
Total deviz pe obiect (Total I + Total II + Total III) 496,838.40 94,399.30 591,237.70
Data: Intocmit,
ing. Ion Iulian
Comuna Homocea
25
Faza:

58/2019
ESALONAREA COSTURILOR COROBORATE CU GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI
Luna im plem entare 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Eligibil

Studii teren 3,500.00 3,500.00
Cheltuieli obt avize 3,500.00 3,500.00
S. F. 14,000.00 14,000.00
Doc obtinere avize 2,000.00 2,000.00
Expertiza tehnica 2,500.00 2,500.00
PT, DE, Verf. Tehnica 24,500.00 24,500.00
Achiz. Lucrari si servicii 0.00 0.00
Asist. tehn. proiectant 1,000.00 1,000.00
Asist.diriginti santier 7,452.58 7,452.58
Organizare de santier 0.00 0.00 0.00
Lucrari Ctii. si instalatii 496,838.40 496,838.40
Taxe si cote legale 5,465.22 5,465.22
Diverse si neprevazute 24,841.92 24,841.92
Cheltuieli ptr inf si publi 1,500.00 1,500.00
Total 587,098.12 587,098.12
TVA 110,510.25
TOTAL INVESTITIE 697,608.37
4.ANALIZA FIECARUI/FIECAREI SCENARIU/OPTIUNI TEHNICO –

ECONOMIC(E) PROPUS(E) – SCENARIUL I
4.1.Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi

prezentarea scenariului de referinţă
Investiţia selectată ca prioritară de catre Comuna Homocea judeţul Vrancea este
reprezentata de :

JUDETUL VRANCEA
Beneficiar: COMUNA HOMOCEA
Sursa de finantare: Fondurile necesare realizării investiţiei se doresc a fi obţinute de

la Bugetul Local, Bugetul de Stat, alte fonduri.
a) Definirea obiectivelor
Obiectivul general socio–economic al proiectului:
Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei din Comuna Homocea, premisă
pentru realizarea unei dezvoltări durabile a comunităţii prin crearea unor conditii propice
petrecerii timpului liber, relaxarii.
Obiectivele specifice socio-economic ale proiectului:
- stoparea fenomenului de depopulare din mediul rural prin reducerea decalajelor rural-
urban;
26
Faza:

58/2019
- Imbunatatirea gradului de atractivitate a comunei Homocea si cresterea

competitivitatii lui ca locatie pentru afaceri.
Obiectivul operaţional al investiţiei
Construirea intr-o perioada de 9 luni a unui spatiu de relaxare si petrecere a timpului

liber in Comuna Homocea, jud. Vrancea in vederea indeplinirii obiectivelor generale si
specifice.
Perioada de referinta
În conformitate cu recomandările Comisiei Europene pentru investiţii socio-
culturale, analiza cost – beneficiu a fost efectuată din punctul de vedere al proprietarului
investiţiei şi a fost realizată pentru o perioadă de operare de 20 de ani.
4.2.Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali,
inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiţia
E cunoscut faptul că mediul înconjurător şi societatea umană suportă adesea actiunea
unor fenomene extreme periculoase cu origine diferită, naturală sau antropică, ce pot
produce dereglări distructive şi brutale în anumite sisteme sau situatii prestabilite. Aceste
evenimente (cutremure, alunecări de teren, furtuni, inundatii, secete, incendii, accidente
tehnologice, situatii conflictuale etc.) se produc de regulă pe neaşteptate şi pot provoca
numeroase victime în rândul oamenilor şi animalelor, un volum mare de pagube materiale,
dezechilibre ecologice şi chiar grave tulburări ale stării psihice şi morale a populatiei ce intră
sub incidenta fenomenului respectiv.
Zona geografică în care se găseşte amplasată tara noastră este caracterizată, în ultimii
ani, de un proces de modificări ale unor caracteristici geo-climatice, ceea ce a condus la
manifestarea unor factori de risc care au evoluat spre dezastre. S-a constatat că, în ultimii
ani, aceste fenomene si-au schimbat structura probabilistică şi intensitatea în raport cu
acelaşi tip de fenomene înregistrate cu un deceniu în urmă. Efectele dăunătoare pe care
aceste fenomene le au asupra populatiei, mediului înconjurător şi bunurilor materiale fac
necesară cunoaşterea acestor fenomene şi a modului în care putem preveni, sau ne putem
apăra în caz de urgentă. Nu există nici o ratiune pentru a crede că frecventa şi mărimea
dezastrelor naturale (endogene) este pe cale să scadă în viitorul apropiat, toate zonele virtual-
locuite sau nu, sunt zone de risc. Din analiza bazei de date, se poate trage concluzia că
magnitudinea şi frecventa dezastrelor naturale va creşte pe fondul schimbării climatice
globale.
Fenomenele care fac să crească vulnerabilitatea societătii fată de dezastrele naturale
sunt: creşterea populatiei, urbanizarea excesivă, degradarea mediului, lipsa de structuri
27
Faza:

58/2019
locale specializate în managementul dezastrelor, sărăcia, economii instabile şi dezvoltate

haotic.
In situatia celor afirmate mai sus investitia analizata este vulnerabila in fata factorilor
de risc antropici si naturali, acesta fiind cauza aparitiei in timp a interventiilor de urgenta pe
lucrari calamitate.

Investitia analizata nu presupune cheltuieli de relocare/ protejare, iar utilitatile
necesare aferente organizarii de santier sunt efectiv cheltuiala executantului si vor fi prinse
in oferta acestuia.
Alte utilitati necesare functionarii investitiei –energie electrica.
Utilitatile necesarii organizarii santierului si functionarii obiectivului vor fi puse la
dispozitie de catre Comuna Homocea.

Impactul social şi cultural
Crearea de locuri de relaxare si petrecere a timpului liber, constituie elemente de bază
pentru comunitatea rurală. Acestea sunt necesare pentru a asigura condiții de sănătate fizica
si emotionala a populatiei, și în general, condiții optime de trai. Proiectul va avea un impact
favorabil asupra afacerilor la nivel local si asupra populației din comuna Homocea, prin
creșterea veniturilor si a gradului de ocupare a forței de munca, datorita creșterii atractivității
zonei pentru noi investiții industriale si agro-industriale;
Chiar daca investitia nu genereaza venituri directe se vor adăuga venituri suplimentare
din exploatarea noilor facilitați, precum si venituri generate indirect din servicii de
întreținere, furnizori de diferite bunuri si servicii, ceea ce conduce la dezvoltarea turismului
rural ce va contribui la valorificarea patrimoniului cultural al localitatii.
Egaliatatea de sanse
Conform art. 16 din Regulamentul Consiliului Europei nr. 1083/11.07.2006 privind
prevederile generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social
European şi Fondul de Coeziune, „Statele membre şi Comisia asigură promovarea egalităţii
între bărbaţi şi femei şi integrarea principiului de egalitate de şanse în domeniul respective în
fiecare dintre diferitele etape ale aplicării fondurilor. Statele membre şi Comisia iau măsurile
adecvate pentru prevenirea oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie
sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. În special, accesibilitatea persoanelor
cu handicap este unul dintre criteriile care trebuie respectate la definirea operaţiunilor
28
Faza:

58/2019
cofinanţate din fonduri şi de care trebuie să se ţină seama în fiecare dintre diferitele etape ale
aplicării”. Promovarea egalităţii de şanse va contribui la coeziunea socială, atât la nivelul
regiunilor de dezvoltare, cât şi la nivel naţional. Dezvoltarea unei culturi a oportunităţilor
egale presupune implicarea directă a tuturor actorilor sociali din sectorul public şi privat,
inclusiv societatea civilă. Protecţia socială şi incluziunea socială pot fi promovate prin
acţiuni de combatere a discriminării, promovarea egalităţii de şanse şi integrarea în societate
a grupurilor vulnerabile care se confruntă cu riscul de marginalizare socială.
Egalitatea între femei şi bărbaţi este un drept fundamental, o valoare comună a UE, şi
o condiţie necesară pentru realizarea obiectivelor UE de creştere economică, ocuparea forţei
de muncă şi a coeziunii sociale. Cu toate că inegalităţile încă există, în prezent UE a făcut
progrese semnificative în ultimele decenii în realizarea egalităţii între femei şi bărbaţi.
Aceasta este – în principal – datorită legislaţiei de tratament egal, integrarea dimensiunii
egalităţii de gen şi măsurile specifice pentru avansarea femeilor; Aceste aspecte vizează
accesul la ocuparea forţei de muncă, egalitatea salarială, protecţia maternităţii, concediul
parental, de asigurări sociale şi profesionale, securitatea socială, sarcina probei în cazurile de
discriminare şi de auto-ocupare a forţei de muncă.
În plus faţă de dispoziţiile legale referitoare la egalitatea de tratament dintre bărbaţi şi
femei, legislaţia UE anti-discriminare a fost înlocuita de asigurarea unui nivel minim de
protecţie şi un tratament egal pentru toată lumea de viaţă şi de muncă în Europa. Aceste
legi sunt proiectate pentru a asigura un tratament egal, indiferent de: rasă sau origine etnică,
religie si credinţă, dizabilităţi, orientare sexual, vârstă .
Ca si cetăţeni cu drepturi depline, persoanele cu handicap au drepturi egale şi au
dreptul la demnitate, egalitate de tratament, de viaţă independenta şi de participarea deplină
în societate. Activarea persoanelor cu handicap de a beneficia de aceste drepturi este
principalul scop al UE de strategie pe termen lung pentru includerea lor activă. Până în 2020,
Comisia Europeană doreşte să vadă îmbunătăţiri în perspectivele de ocupare a forţei de
muncă, accesibilitatea şi de viaţă independentă. Persoane cu handicap sunt implicate în
proces, pe baza principiului european: "Nimic despre persoane cu handicap fără persoane cu
handicap".
UE promovează incluziunea activă şi participarea deplină a persoanelor cu handicap în
societate, în acord cu abordarea europeana a drepturilor omului referitoare la problemele de
handicap. Drepturile persoanelor cu handicap este o problemă şi nu o problemă de discreţie.
În calitate de solicitant am respectat prevederile legislaţiei în vigoare cu privire la
egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în domeniul muncii, egalitate de
şanse şi nediscriminare şi am luat în considerare în implementarea proiectului toate
politicile şi practicile prin care să nu se realizeze nici o deosebire, excludere, restricţie sau
preferinţă, indiferent de: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială,
convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare
29
Faza:

58/2019
HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop
sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de
egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute
de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii
publice.
Prin identificarea grupului tinta proiectul promoveaza principiul nediscriminarii,
investitia fiind destinata tuturor locuitorilor comunei Homocea, indifrent de etnie, religie,
sex. Accesul la serviciile de canalizare a apeor uzate menajere va fi garantat oricarui locuitor
din comuna ce se regaseste in grupul tinta de beneficiari directi ai proiectului.
b)estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de
realizare, în faza de operare;
In faza de operare nu s-a prevazut crearea nici unui loc de munca.
c)impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii
şi a siturilor protejate, după caz;
Lucrarile de executie se vor realiza cu respectarea legislatiei in vigoare cu privire la
protectia mediului.
d)impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în
care acesta se integrează, după caz.
Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă nu este
una dintre opţiunile posibile, ci singura perspectivă raţională a devenirii naţionale, având ca
rezultat statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin confluenţa factorilor economici,
sociali şi de mediu.(Strategia nationala de dezvoltare durabila)
Conceptul de dezvoltare durabilă urmăreşte satisfacerea nevoile prezentului, fără a
compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi"(Comisia
Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare).
Acest concept desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-
economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între
aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural şi încearcă să găsească un
cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de
tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu înconjurător, economic sau social.
Deşi iniţial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică determinată
de intensa exploatare industriala a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi cauta în
primul rând prezervarea calităţii mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins asupra
calităţii vieţii în complexitatea sa, şi sub aspect economic şi social.
Protejarea mediului natural
30
Faza:

58/2019
Activitatea desfasurata pentru construirea obictivului si respectiv la functionarea

obiectivului nu constituie sursa de radiatie electromagnetica si ionizanta.
In perioada de constructie principalele surse de zgomot sunt costituite din
echipamentele utilizate la transportul agregatelor si cele utilizate la efectuarea sapaturilor
pentru santuri. Utilajele folosite pentru totalitatea operatiilor efectuate pe amplasament si
puterea acustica asociate: • Betoniere: Lw ≈ 105 dB(A); • Excavatoare:, Lw ≈ 115 dB(A); •
Autocamioane: Lw ≈ 107 dB(A) • Macara mobila: Lw ≈ 110 dB(A). Nivelul de zgomot
variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru,
suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală,
prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.
Activităţile specifice Organizării de şantier se încadrează în locuri de muncă în spaţiu
deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Protecţie a Muncii, care
prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi
psihosenzorială normală a atenţiei – 90 dB (A) – nivel acustic echivalent continuu pe
săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) – în cazul
zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale). În zona protejată cu
funcţiune de locuire, situată la > 400 m distanţă faţă de sursele de zgomot ce aparţin
Organizării de şantier, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depăşi pe
perioada zilei pe perioade scurte de timp 80 dB(A). Organizarea de şantier prin dotările
tehnice, administrative şi sociale de care dispune şi prin tehnologiile utilizate nu constituie o
sursă de radiaţii pentru mediu.
La functionarea obiectivului sursele de zgomot apartinand sunt reprezentate de
utilajele prevazute pentru pomparea apei si suflantele prevazute la treapta biologica aeroba.
Sursele de zgomot pe perioada de functionare a obiectivului analizat: nu exista.
Deseurile rezultate in perioada de functionare a obiectivului sunt:
• Deseuri tehnologice
• Deseuri menajere;
• Deseuri metalice, piese uzate;
• Ambalaje din PVC de la transportul materialelor de constructii
• Deseurile masinilor: uleiuri si grasimi,
• Cabluri, cauciuc.
Depozitarea deseurilor se face in conditii corespunzatoare. Deseurile rezultate sunt
colectate in sistem separativ fiind eliminate/valorificate unitatilor ce prelucreaza aceste tipuri
de produse.
Prin realizarea investitiei nu vor rezulta si nici nu se vor folosi substante toxice si
periculoase.
31
Faza:

58/2019
4.5.Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de

investiţii
Tinand cont de situatia actuala a zonelor pentru recreerea populatiei, de principiile
egalitatii de sanse, investitia este pentru a acoperi intraga comuna pentru ca toti locuitorii sa
beneficieze de tratament egal. Dimensionarea s-a efectuat in urma analizei la nivel de
comuna, pentru a acoperi un numar cat mai mare de gospodarii intrucat sursa de finantare
este limitata, investitia efectuanduse din surse proprii ale Bugetului Local.
4.6.Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară:

fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea
financiară
A)Profitabilitatea financiară a investiţiei în proiect determinată cu indicatorii VAN
(valoarea actualizata neta) şi RIR (rata internă de rentabilitate).
Analiza financiară a fost efectuată din punctul de vedere al proprietarului investiţiei,
Comuna Homocea, şi a fost realizată pentru o perioadă de operare de 20 de ani, în
conformitate cu recomandările Comisiei Leipene pentru investiţii în infrastructura de
transport. Rata de actualizare utilizată în cadrul analizei financiare este de 8%. Metoda
utilizată în dezvoltarea Analizei financiare este cea a ,,fluxului net de numerar actualizat’’. În
această metodă fluxurile non-monetare cum ar fi amortizarea şi provizioanele nu sunt luate
în considerare.
În realizarea Analizei Cost – Beneficiu financiară a fost utilizată metoda
incrementală, metodă bazată pe utilizarea rezultatelor din scăderea celor două variante,
respectiv: ,,Varianta investiţie maximă’’ - ,, Varianta 0’’.
Au fost luate în considerare totalul cheltuielilor din devizul general al investiţiei în
mii lei precum şi repartizarea costurilor investiţiei pe perioada de implementare a proiectului
– 9 luni în conformitate cu graficul prezentat în capitolele anterioare.
În conformitate cu devizul general al proiectului, costul total al investiţiei se ridică la
valoarea de 697.608,37 lei, sumă care include TVA.
Eşalonarea costurilor de investiţie pe durata de implementare prevăzută de 9 luni
este:
Anul I - 697.608,37 Lei(inclusiv TVA)
Valoarea reziduală a proiectului în ultimul an de analiză este de 0 % din costul de
investiţie considerat în Analiza Cost – Beneficiu (în conformitate cu proiectele similare
implementate în infrastructura aferentă comunităţilor rurale).
La elaborarea analizelor financiare s-a adoptat un scenariu privind evoluţia viitoare a
ratei inflaţiei de-a lungul perioadei de analiză; rate anuale de creştere, precum şi indicii de
32
Faza:

58/2019
creştere cu baza fixă anul I de analiză ( asimilat cu primul an de implementare a proiectului)

sunt prezentate în continuare:
Ratele de discount (actualizare) folosite in estimarea rentabilitatii Proiectului au fost
de 8% (LEI) pentru analiza financiara.
O investitie este rentabila, din punct de vedere financiar, respectiv economic,
daca prezinta o rata interna de rentabilitate superioara ratei de actualizare adoptate;
echivalent, daca valoarea neta prezenta este pozitiva.
Investitia nu genereaza venituri financiare directe; nu este prevazuta
introducerea unui sistem de taxare a utilizatorilor.
Costurile investitiei si sursele de finantare sunt prezentate in anexa in tabelele
1.1 si 1.2.
Evolutia prezumata a tarifelor
Nu se prevede introducerea unei taxe. Proiectul nu generează venituri direct , fără
cash-flow financiar palpabil.
Evolutia prezumata a costurilor de operare
Costurile de operare se refera la costul utilitatilor (energie electrica).
Costurile de intretinere previzionate aferente intretinerii si igienizarii spatiilor,
conform specificatiilor proiectantului, se refera la lucrari de genul: intretinere zgura
intretinerea spatiilor terenurilor de sport, vopsitorii si alte lucrari necesare pastrarii spatiului
in bune conditii , ce se vor efectua anual si periodic.
Costurile administrative s-au calculat adoptand ipoteza ca reprezinta 10% din
costurile cu intretinerea.
Au fost efectuate urmatoarele calcule previzionate:
- Intretinerea curenta:
S-a calculat ca reprezentand 0,5% din C+M - 2,956,2 si se va efectua anual.
- Intretinerea periodica
- se va efectua o data la 5 ani si are o valoare de 5% din C+M valoarea
rezultata este egala cu 29.562 lei
- Energia electrica
S-a calculat consumul pentru stalpii de electricitate x 100 kw/zi, pe o perioada
de 180 zile = 18000kw/an x 0,5 lei/kw – 9.000 lei/an
Toate aceste costuri sunt indexate cu rata inflatiei, conform scenariului considerat,
pentru intreaga perioada de analiza. Costurile de operare si intretinere sunt prezentate in
anexa tabelul 1.3.
Inainte de a efectua analiza financiara, trebuie mai intai sa prezentam fundamentarea
acestei analize, tinand cont de urmatoarele elemente :
33
Faza:

58/2019
modelul financiar : aceasta informatie este necesara pentru a intelege modul de

formare a veniturilor si cheltuielilor, precum si a detaliilor ‘tehnice’ ale analizei financiare
proiectiile financiare: proiectii ce prezinta costurile investitionale si operationale
aferente proiectului
sustenabilitatea proiectului : ce indica pereformantele financiare ale proiectului
(VAN – valoarea neta actualizata, RIR – rata interna de rentabilitate, BCR – raportul
beneficiu/cost)
Modelul financiar
Scopul analizei financiare este acela de a identifica si cuantifica cheltuielile necesare
pentru implementarea proiectului, dar si a cheltuielilor si veniturilor generate de proiect in
faza operationala. Modelul teoretic aplicat este modelul Cash Flow Actualizat (DCF), care
cuantifica diferenta dintre veniturile si cheltuielile generate de proiect pe durata sa de
functionare, ajustand aceasta diferenta cu un factor de actualizare, operatiune necesara
pentru a ‘aduce’ o valoare viitoare in prezent, la un numitor comun.
Valoarea actualizata neta (VNAF)
Valoare neta actualizata indica valoarea actuala – la momentul zero – a implementarii
unui proiect ce va genera in viitor diverse fluxuri de venituri si cheltuieli.
VNA = ΣCFt/(1+k)t) + VRn/(1+k)t – I0
unde :
CFt = cash flow-ul generat de proiect in anul ‘t’ – diferenta dintre veniturile si
cheltuielile aferente
VRn = valoarea reziduala a investitiei in ultimul an al analizei (0% din valoarea
investitiei)
I0 = investitia necesara pentru implementarea proiectului
Cu alte cuvinte, un indicator VNA pozitiv indica faptul ca veniturile viitoare vor
excede cheltuielile, toate aceste diferente anuale ‘aduse’ in prezent – cu ajutorul ratei de
actualizare – si insumate reprezentand exact valoarea pe care o furnizeaza indicatorul.
Rata interna de rentabilitate (RIR)
RIR reprezinta rata de actualizare la care VNA este egala cu zero. Altfel spus, aceasta
rata interna de rentabilitate minima acceptata pentru proiect, o rata mai mica indicand faptul
ca veniturile nu vor acoperi cheltuielile. Cu toate acestea. Valoare RIR negativa poate fi
acceptata pentru anumite proiecte in cadrul programelor de finantare – datorita faptului ca
acest tip de investitii reprezinta o necesitate stringenta, fara a avea insa capacitatea de a
genera venituri (sau genereaza venituri foarte mici) : terenuri de sport si baze sportive, statii
de epurare, retele de canalizare, retele de alimentare cu apa, etc. Acceptarea unei RIR
34
Faza:

58/2019
financiare negativa este totusi conditionata de existenta unei RIR economice pozitiva –
acelasi concept, dar de data aceasta aplicat asupra beneficiilor si costurilor socio-economice.
Raportul Beneficiu/Cost (BCR)
Raportul beneficiu-cost este un indicator complementar al VNA, comparand
valoarea actuala a beneficiilor viitoare cu cea a costurilor viitoare, inclusiv valoarea
investitiei :
BCR = VP(I)0 / VP(O)0
unde :
VP(I)0 = valoarea actualizata a intrarilor de fluxuri financiare genarate de proiect in
perioada analizata (inclusiv valoarea reziduala)
VP(O)0 = valoarea actualizata a iesirilor de fluxuri financiare genarate de proiect in
perioada analizata (inclusiv costurilor investitionale)
Rata de discount (actualizare) folosite in estimarea rentabilitatii Proiectului au fost de
8%, pentru analiza financiara.
Proiectiile financiare
Acest subcapitol vizeaza principalele cheltuieli implicate in implementarea
proiectului propus : costurile de investitie si costurile de operare si intretinere. Costurile
investitionale au fost estimate pe baza solutiei tehnice identificate si a evaluarilor prezentate
in capitolul alocat devizului general al investitiei.
Costurile de operare sunt costuri aditionale generate de utilizarea investitiei, dupa
terminarea constructiei proiectului. In cazul prezentat aceste costuri de operare constau in:
intretinerea bazei sportive, utilitati, alte costuri de operare ale proiectului (ex.:
administrative)
Pentru investitia analizata costurile anuale sunt estimate, conform normelor tehnice,
la aprox.12.256 lei in al doilea an de analiza; aceasta valoarea va fi actualizata cu rata
inflatiei din anul respectiv (sursa: normele tehnice aprobate de instituţiile abilitate din
România). Aceasta valoare este conforma cu soluţia tehnica prezentata in proiect.
Costurile cu forta de munca refera costurile salariale corespunzatoare
salariatilor angajati permanent, in cazul de fata 0.
costurile cu intretinerea ; toate costurile anuale, determinate pentru primul an de analiza, au
fost indexate cu rata inflatiei, conform scenariului adoptat de evolutie a acestui indicator
macro-economic.
35
Faza:

58/2019
pentru intreaga perioada de analiza.
Ca urmare a realizarii analizei financiare, rata interna de rentabilitate a
investitiei, RIRF/C se situeza mult sub pragul de rentabilitate de 8%(-1642671,01%)
iar VNAF/C are o valoare negativa egala cu -638217,64 lei.
Acest lucru arata ca rentabilitatea financiara a capitalului investit este negativa;
analiza financiara demonstreaza necesitatea acordarii unei finantari nationale (asumat a fi, in
detalierea surselor de finantare), care sa sustina obtinerea unui cash-flow pozitiv al
proiectului si, implicit, indicatori de rentabilitate pozitivi.
Rentabilitatea financiara a investitiei si a capitalului este prezentata in anexa, tabelele
1.5. si 1.6.
B) Durabilitatea financiară
Durabilitatea financiara a proiectului se evaluaeaza prin verificarea fluxului de
numerar cumulat.
Durabilitatea financiara este data de proportia de grant acordata precum si veniturile
financiare generate de implementarea Proiectului.
Avand in vedere ca nu se prevede introducerea unei taxe nu vor exista venituri
financiare directe din aplicarea unor tarife unitare .
Ultima linie, fluxul cumulat de numerar, nu este negativa si arata faptul ca
proiectul este durabil din punct de vedere financiar.
Sustenabilitatea proiectului este prezentata in tabelul 1.4.
4.7.Analiza economică3), inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă

economică: valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-
beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate
Avand in vedere amplitudinea impactului socio-economic al proiectelor
finantate, rezultatele analizei financiare sunt semnificative doar in masura in care ele sunt
completate de cele ale analizei cost eficacitate.
Metodologie
Principalul obiectiv al analizei cost eficacitate este de a ajuta la definirea si la
selectarea (ierarhizarea) proiectelor care pot avea implicatii pozitive asupra economiei, la
nivel macro. Analiza economica se dovedeste a fi mai utila atunci cand este desfasurata intr-
o faza initiala a analizei de proiect, pentru a depista din timp aspectele negative ale
proiectului de investitie. Daca analiza economica este desfasurata la sfarsitul ciclului de
proiectare atunci nu poate sa ofere informatii decat in ceea ce priveste decizia de a investi
sau nu.
36
Faza:

58/2019
Atunci cand se propune doar determinarea unor indicatori globali ai investitiei, cum
sunt Valoarea Neta Prezenta (VNAE) sau Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE),
analiza economica genereaza rezultate globale, fara a detalia influenta fiecarui factor
investitional si care tine de caracteristicile interne ale Proiectului.
Principiul de baza al analizei economice este comparatia costurilor generate in cele
doua cazuri:
• FARA PROIECT
• CU PROIECT
Diferenta valorilor de cost pentru cele doua cazuri ofera valoarea beneficiilor
proiectului, care induc rentabilitatea economica a sa.
Conform legii proiectele care nu sunt de investitii publice majora (cu o valoare mai
mare de 50 mil. Euro) nu necesitata analiza economica.
Proiectul ce se propune spre finantare are numeroase beneficii socio economice parte
dintre ele cuantificabile monetar dar si necuantificabile de importanta sociala majora.
Beneficii si Costuri economice.
Analiza Economica evalueaza fezabilitatea economica a proiectului, pe baza
economiilor la costurile de exploatare, dar si cele sociale.
Impactul social dorit a se obtine prin implementarea proiectului este imbunatatirea accesului
la resursele si serviciile comunitatii. Indicatorul folosit pentru estimarea abilitatii proiectului
de a realiza aceste obiective este asigurarea distributiei uniforme in comunitate a efectelor
pozitive generate de proiect.
Indicatorii care arata daca aceste obiective sunt atinse sunt:
• cresterea calitatii procesului educatational-cultural;
• inlaturarea cauzelor care impiedica educarea oamenilor din mediul rural;
• variatii in stilul de viata al comunitatii;
• orice efect in cultura indigena
Alte beneficii socio-economice non-monetare:

Proiectul urmareste atingerea urmatoarelor obiective :
-crearea unor conditii de viata minime, reducerea poluarii mediului;
-stimularea participarii tuturor locuitorilor la activitati ce le dezvolta personalitatea ;
-sporirea interesului pentru cultura ;
- dezvoltarea turismului in zona rurala
4.8 Analiza de senzitivitate
Analiza de senzitivitate consta in determinarea intervalului de evolutie a indicatorilor

de profitabilitate, considerati pentru diferite scenarii de evolutie ai factorilor cheie, in scopul
testarii soliditatii rentabilitatii proiectului si pentru a-i ierarhiza din punctul de vedere al
gradului de risc.
37
Faza:

58/2019
Scopul analizei de senzitivitate este de a determina variabilele sau parametrii critici ai

modelului, ale caror variatii, in sens pozitiv sau in sens negativ, comparativ cu valorile
folosite pentru cazul optimal, conduc la cele mai semnificative variatii asupra principalilor
indicatori ai rentabilitatii, respectiv RIR si VNA; cu alte cuvinte influenteaza in cea mai
mare masura acesti indicatori.
Criteriul de distingere a acestor variabile cheie variaza conform specificului
proiectului analizat si trebuie determinat cu mare acuratete.
Este recomandabila adoptarea acelor indicatori a caror variatie absoluta de 1% duce la
o variatie a RIR de cel putin 1% sau a VNA de cel putin 5%.
Proiectul propus spre finantare nu are o Rata interna de rentabilitate financiara
pozitiva datorita faptului ca este un proiect care nu genereaza venituri financiare sau
veniturile sunt nesemnificative ca valoare, iar benificiile de ordin economico-social mare
parte dintre ele sunt greu cuantificabile, astfel oricat am scadea cheltuielile de operare si de
investitie intr-un scenariu optimist sau le-am creste intr-un scenariu pesimist priectul
neinregistrand venituri rata interna de rentabilitate si valoarea actualizata neta ar fi negative.
4.9. Analiza de risc
Proiectul este adaptat normelor tehnologice si masurilor recomandate de Uniunea
Europeana si legislatia nationala.
In vederea prevenirii riscurilor s-au efectuat o serie de studii geologice, geofizice,
hidrologice, hidrogeologice, studii referitoare la clima zonala, adâncimea de inghet si
seismologice.
Au fost analizate si estimate riscurile de natura financiara, de administrare si
management generate de Proiect; se considera ca acestea sunt reduse ca pondere. Comuna
Homocea, prezinta o capacitate de management si de implementare a proiectului
corespunzatoare cu cerintele prevazute.
Riscurile de natura financiara si politice, dar si cele referitoare la forta majora au fost
evaluate in cadrul estimarii costurilor investitionale, in interiorul Devizului General
estimativ; pentru acestea s-a prevazut o valoare procentuala de min. 5% din costul direct de
investitie. In acest mod sunt asigurate conditiile normale de desfasurare a urmatoarelor faze
de proiectare si, mai ales, de executie.
Analiza de senzitivitate analizeaza influenta factorilor de risc, identificati cu
posibilitatea de nerealizare a factorilor pozitivi care conduc la aparitia rentabilitatii
financiare si economice a proiectului.
Riscurile asociate Proiectului se pot clasifica astfel:

Tehnice:
• Proasta executie a lucrarii
• Lipsa unei supervizari bune a desfasurarii lucrarii
Financiare:
38
Faza:

58/2019
• Intarzierea platilor
Legale:
• Nerespectarea procedurilor legale de contractare a firmei pentru executia lucrarii
Institutionale:
• Lipsa colaborarii institutionale
• Lipsa capacitatii unei bune gestionari a resurselor umane si materiale
Riscurile legate de realizarea proiectului care pot aparea pot fi de natura interna si
externa.
• Interna – pot fi elemente tehnice legate de indeplinirea realista a obiectivelor si care se
pot minimiza printr-o proiectare si planificare riguroasa a activitatilor
• Externa – nu depind de beneficiar, dar pot fi contracarate printr-un sistem adecvat de
management al riscului
Acesta se bazeaza pe cele trei sisteme cheie (consacrate) ale managementului de
proiect.
Sistemul de monitorizare
Esenta acestuia consta in compararea permanenta a situatiei de fapt cu planul acestuia:

evolutie fizica, cheltuieli financiare, calitate (obiectivele proiectului sunt congruente cu
activele create).
O abatere indicata de sistemul de monitorizare (evolutie programata/ stare de fapt)
remediere.
Sistemul de control
Acesta va trebui sa intre in actiune repede si eficient cand sistemul de monitorizare
indica abateri.
Membrii echipei de proiect au urmatoarele atributii principale:
• a lua decizii despre masurile corective necesare (de la caz la caz)
• autorizarea masurilor propuse
• implementarea schimbarilor propuse
• adaptarea planului de referinta care sa permita ca sistemul de monitorizare sa ramana
eficient
Sistemul informational
Va sustine sistemele de control si monitorizare, punand la dispozitia echipei de proiect
(in timp util) informatiile pe baza carora ea va actiona.
39
Faza:

58/2019
Pentru monitorizarea proiectului (primul sistem cheie al managementului de proiect)

informatiile strict necesare sunt urmatoarele:
• masurarea evolutiei fizice
• masurarea evolutiei financiare
• controlul calitatii
• alte informatii specifice care prezinta interes deosebit
40
Faza:

58/2019
Estimarea costurilor de intretinere

in lei/an
ANI
Nr. COMPONENT 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 Intretinere curenta 0 2956 3045 3136 3199 3263 3328 3395 3463 3532 3603 3675 3748 3823 3900 3978 4057 4138 4221 4305 4391
2 Intretinere periodica 29562 32518 35770 39347
COSTURI-TOTAL ANUAL 0 2956 3045 3136 3199 32825 3328 3395 3463 3532 36121 3675 3748 3823 3900 39748 4057 4138 4221 4305 43739
Estimarea costurilor de operare

in lei/an
ANI
Nr. COMPONENT 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 Forta de munca 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Intretinere 0 2956 3045 3136 3199 32825 3328 3395 3463 3532 36121 3675 3748 3823 3900 39748 4057 4138 4221 4305 43739
Subtotal - COSTURI
3 DIR. 0 2956 3045 3136 3199 32825 3328 3395 3463 3532 36121 3675 3748 3823 3900 39748 4057 4138 4221 4305 43739
4 Costuri admistrative 0 296 304 314 320 3282 333 339 346 353 3612 367 375 382 390 3975 406 414 422 431 4374
COSTURI -TOTAL ANUAL 0 3252 3349 3450 3519 36107 3661 3734 3809 3885 39733 4042 4123 4205 4289 43722 4463 4552 4643 4736 48112
Estimarea costurilor de operare si intretinere pe elemente

in lei/an
ANI
Nr. COMPONENT 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 Combustibil solid 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Forta de munca 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Apa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 Energie electrica 0 9000 9180 9364 9551 9001 9181 9365 9552 9002 9182 9366 9553 9003 9183 9367 9554 9004 9184 9368 9555
5 Alte cheltuieli 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6 Intretinere 0 2956 3045 3136 3199 32825 3328 3395 3463 3532 36121 3675 3748 3823 3900 39748 4057 4138 4221 4305 43739
7 Costuri administrative 0 296 304 314 320 3282 333 339 346 353 3612 367 375 382 390 3975 406 414 422 431 4374
ESTIMARI VENITURI
lei/an
ANI
Nr. Element 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 Venituri din vanzari 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Input financiar 0,00 12251,82 12529,37 12813,46 13069,72 45108,43 12842,03 13098,88 13360,85 12887,10 48914,86 13407,74 13675,89 13208,36 13472,52 53088,99 14016,81 13556,01 13827,13 14103,67 57667,47
VENITURI - TOTAL ANUAL 0,00 12251,82 12529,37 12813,46 13069,72 45108,43 12842,03 13098,88 13360,85 12887,10 48914,86 13407,74 13675,89 13208,36 13472,52 53088,99 14016,81 13556,01 13827,13 14103,67 57667,47
41
Faza:

58/2019
Tab.1.1. Total costuri de investitie - LEI
ANI
ELEMENTE 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Terenuri
Cladiri / drumuri 591237,70 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Echipament nou
Echipament uzat(second hand)
Reparatii capitale
Proiectare si asistenta tehnica 69558,57 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte cheltuieli de investitie 36812,11 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL ACTIVE TANGIBILE 697608,38 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Licente
Patente
Alte cheltuieli pre-operationale
TOTAL CHELTUIELI PRE-OPERATIONALE 0,00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
COSTURI DE INVESTITIE(A) 697608,38 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Numerar
Clienti
Stocuri
Datorii curente
Fond de rulment necesar pt primul ciclu 0,00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
VARIATIA FONDULUI DE RULMENT(B) 0,00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Inlocuiri echip. cu durata scurta de viata
Valoare reziduala 0
ALTE ELEMENTE DE INVESTITIE(C) 0,00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL COSTURI DE INVESTITIE 697608,38 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
42
Faza:

58/2019
Tab.1.2 Venituri si costuri de operare si intretinere - LEI

ANI
ELEMENTE 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Forta de munca 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Apa 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Energie electrica 0,00 9000,00 9180,00 9363,60 9550,87 9001,00 9181,02 9364,64 9551,93 9002,00 9182,04 9365,68 9552,99 9003,00 9183,06 9366,72 9554,06 9004,00 9184,08 9367,76 9555,12
Alte cheltuieli 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Intretinere 0,00 2956,20 3044,89 3136,23 3198,96 32824,94 3328,20 3394,76 3462,65 3531,91 36120,75 3674,60 3748,09 3823,05 3899,51 39747,52 4057,05 4138,19 4220,96 4305,38 43738,50
Costuri pentru servicii-subcontr. 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Costuri aministrative 0,00 295,62 304,49 313,62 319,90 3282,49 332,82 339,48 346,27 353,19 3612,07 367,46 374,81 382,31 389,95 3974,75 405,71 413,82 422,10 430,54 4373,85
Cheltuieli de vanzare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL COSTURI DE OPERARE 0,00 3251,82 12529,37 12813,46 13069,72 45108,43 12842,03 13098,88 13360,85 12887,10 48914,86 13407,74 13675,89 13208,36 13472,52 53088,99 14016,81 13556,01 13827,13 14103,67 57667,47
Venituri din vanzari 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Venituri din taxe 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Alte venituri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL VENITURI 0,00 0,00 0,00 0,00 1,00 0,00 2,00 0,00 3,00 0,00 4,00 0,00 5,00 0,00 6,00 0,00 7,00 0,00 8,00 0,00 9,00
VENIT NET DIN OPERARE 0,00 -3251,82 -12529,37 -12813,46 -13068,72 -45108,43 -12840,03 -13098,88 -13357,85 -12887,10 -48910,86 -13407,74 -13670,89 -13208,36 -13466,52 -53088,99 -14009,81 -13556,01 -13819,13 -14103,67 -57658,47
43
Faza:

58/2019
TAB.1.3.SURSE DE FINANTARE - LEI
ANI
ELEMENTE 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
CAPITAL PRIVAT
Contributie nivel local 697608,37 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Contributie nivel regional
Contributie nivel national 0,00 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL CONTRIBUTIE PUBLICA NATIONALA 697608,37 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Grant din partea E.U.pentru investitie 0,00 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Obligatiuni si alte resurse financiare
Imprumuturi BEI/BERD
Alte imprumuturi
TOTAL RESURSE FINANCIARE 697608,37 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
44
Faza:

58/2019
TAB.1.4 DURABILITATEA FINANCIARA - LEI
ANI
ELEMENTE 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Total resurse f inanciare 697.608,38 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Input f inanciar 0,00 3.251,82 12.529,37 12.813,46 13.069,72 45.108,43 12.842,03 13.098,88 13.360,85 12.887,10 48.914,86 13.407,74 13.675,89 13.208,36 13.472,52 53.088,99 14.016,81 13.556,01 13.827,13 14.103,67 57.667,47
TOTAL INTRARI DE NUMERAR 697.608,38 3.251,82 12.529,37 12.813,46 13.069,72 45.108,43 12.842,03 13.098,88 13.360,85 12.887,10 48.914,86 13.407,74 13.675,89 13.208,36 13.472,52 53.088,99 14.016,81 13.556,01 13.827,13 14.103,67 57.667,47
TOTAL COSTURI DE OPERARE 0,00 3.251,82 12.529,37 12.813,46 13.069,72 45.108,43 12.842,03 13.098,88 13.360,85 12.887,10 48.914,86 13.407,74 13.675,89 13.208,36 13.472,52 53.088,99 14.016,81 13.556,01 13.827,13 14.103,67 57.667,47
TOTAL COSTURI DE INVESTITIE 697.608,38 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Dobanzi 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Plati compensatorii/plati f ond pensii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Rambursarea imprumutului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Taxe 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL IESIRI DE NUMERAR 697.608,38 3.251,82 12.529,37 12.813,46 13.069,72 45.108,43 12.842,03 13.098,88 13.360,85 12.887,10 48.914,86 13.407,74 13.675,89 13.208,36 13.472,52 53.088,99 14.016,81 13.556,01 13.827,13 14.103,67 57.667,47
TOTAL FLUX DE NUMERAR 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
FLUX DE NUMERAR CUMULAT 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
45
Faza:

58/2019
TAB. 1.5. CALCULUL RATEI INTERNE DE RENTABILITATE FINANCIARA A INVESTITIEI(FRR/C)- IN LEI
ANI
ELEMENTE 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Input financiar 0,00 12251,82 12529,37 12813,46 13069,72 45108,43 12842,03 13098,88 13360,85 12887,10 48914,86 13407,74 13675,89 13208,36 13472,52 53088,99 14016,81 13556,01 13827,13 14103,67 57667,47
TOTAL VENITURI 0,00 12251,82 12529,37 12813,46 13069,72 45108,43 12842,03 13098,88 13360,85 12887,10 48914,86 13407,74 13675,89 13208,36 13472,52 53088,99 14016,81 13556,01 13827,13 14103,67 57667,47
Total costuri de operarare 0,00 3251,82 12529,37 12813,46 13069,72 45108,43 12842,03 13098,88 13360,85 12887,10 48914,86 13407,74 13675,89 13208,36 13472,52 53088,99 14016,81 13556,01 13827,13 14103,67 57667,47
Plati compensatorii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Total costuri de investitie 697608,38 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL CHELTUIELI 697608,38 3251,82 12529,37 12813,46 13069,72 45108,43 12842,03 13098,88 13360,85 12887,10 48914,86 13407,74 13675,89 13208,36 13472,52 53088,99 14016,81 13556,01 13827,13 14103,67 57667,47
Flux de num erar net -697608,38 9000,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Rata interna de
rentabilitate financiara
a investitiei(FRR/C) -1642671,0%
Venitul net actualizat
financiar al
investitiei(FNPV/C) -638217,64
Raportul
Beneficiu/Cost al
investitiei(B/C) 0,22
Rata de actualizare pentru NPV = 8%
46
Faza:

58/2019
TAB. 1.6. CALCULUL RATEI INTERNE DE RENTABILITATE FINANCIARA A CAPITALULUI INVESTIT(FRR/K)- IN LEI
ANI
ELEMENTE 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Vanzari 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Valoare reziduala 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Input financiar 0,00 12251,82 12529,37 12813,46 13069,72 45108,43 12842,03 13098,88 13360,85 12887,10 48914,86 13407,74 13675,89 13208,36 13472,52 53088,99 14016,81 13556,01 13827,13 14103,67 57667,47
TOTAL VENITURI 0,00 12251,82 12529,37 12813,46 13069,72 45108,43 12842,03 13098,88 13360,85 12887,10 48914,86 13407,74 13675,89 13208,36 13472,52 53088,99 14016,81 13556,01 13827,13 14103,67 57667,47
Total costuri de operare 0,00 3251,82 12529,37 12813,46 13069,72 45108,43 12842,03 13098,88 13360,85 12887,10 48914,86 13407,74 13675,89 13208,36 13472,52 53088,99 14016,81 13556,01 13827,13 14103,67 57667,47
Dobanda 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Contributia nationala totala 697608,37 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Fluxul de num erar net -697608,37 9000,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Rata interna de
a capitalului(FRR/K) -1642671,01%
Valoarea neta
actualizata financiara a
capitalului(FNPV/K) -638217,63
Raportul
Beneficiu/Cost al
capitalului(B/C) 0,22
47
Faza:

58/2019
SCENARIUL II
3.1.Particularitati ale amplasamentului (Scenariul II):
a) descrierea amplasamentului
Terenul pentru amenajarea bazei sportive aparţine proprietăţii publice a Comunei
Homocea şi se află situata în intravilanul Comunei Homocea , judeţul Vrancea conform
HCL nr.7/29.03.2013.
Pentru scenariul I proiectarea lucrărilor se va face pe actualul amplasament al bazei,
neexistând variante alternative.
b) relatii cu zone invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces posibile;
Comuna Homocea este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Adjudul de
Bârlad. La Lespezi, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ252 care o leagă
spre sud de Ploscuțeni și mai departe în județul Galați de Buciumeni, Nicorești și Cosmești
(unde se termină în DN24), și spre nord în județul Bacău de Huruiești, Găiceana, Pâncești,
Parincea, Ungureni și Buhoci (unde se termină în DN2F). Tot din DN11A și tot la Lespezi se
ramifică și șoseaua județeană DJ119A care duce spre nord-vest în județul Bacău la Sascut
(unde se intersectează cu DN2) și mai departe la Urechești (unde se termină în DN11A)
c) orientari propuse fata de punctele cardinale si fata de punctele de interes
naturale sau construite;
Comuna Homocea este situate in nord – estul Judetului Vrancea
Comuna Homocea este delimitata conventional de teritoriile administrative ale
localitatilor cu statut similar, dupa cum urmeaza:
-In partea de est: Comuna Tanasoaia;
-In partea de vest: Municipiul Adjud;
-In partea de sud: comuna Ploscuteni;
-In partea de nord – est: comuna Radacinesti.
d) surse de poluare existente in zona;

Principala sursa de poluare o constitutie faptul ca cea mai mare parte a drumurilor din
comuna Homocea sunt din pamant, prezentand urme de degradare foarte mari, acestea
marind distantele de franare si avand un impact daunator asupra mediului.
e) date climatice si particularitati de relief
Comuna HOMOCEA este amplasata din punct de vedere geografic in partea de nord-
est a judetului Vrancea.
In cadrul acestui proiect se trateaza imbunatatirea infrastructurii aflate pe teritoriul
administrativ al comunei HOMOCEA si care asigura legatura in interiorul comunei, cat si
legatura la reteaua de drumuri judetene si nationale care strabat judetul Vrancea, prin
elaborarea solutiei de executie de drumuri de interes local in interiorul comunei.
48
Faza:

58/2019
Adancimea de inghet maxima in zona amplasamentului, conform STAS 6054/77, este intre
0,80-0,90 m de la cota terenului natural.
Seismic, conform Reglementarii

tehnice ’Cod de proiectare seismica –
Partea I – Prevederi de proiectare pentru
cladiri’, indicativ P 100/2013, aprobat de
MDRAP, valorile de varf ale acceleratiei
terenului pentru proiectare in perimetrul
studiat ag = 0,40g, pentru cutremure
avand intervalul mediu de recurenta IMR
= 100 ani, in timp ce perioada de control
Amplasamentul este situat
conform STAS 1709-1/1990, in zona
climatica I cu temperatura maxima
absoluta +42,3°C, iar temperatura
minima absoluta -33,7 °C.
Comuna Homocea este asezata in partea nord-estica a Subcarpatilor de Curbura la o

altitudine de 238m si are o populatie de 6625 de locuitori.
Judeţul Vrancea este dispus în trepte dinspre vest spre est , cuprinde Munții
Vrancei ( cu depresiunile intramontane Greșu și Lepșa ), Dealurile Subcarpatice și Câmpia
Siretului Inferior, mărginită la nord-est de Podișul Moldovei (Colinele Tutovei) și la sud–est
de Câmpia Râmnicului. Munții Vrancei sunt munți de încrețire , alcătuiți din culmi ce provin
din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m (Goru - 1785 , Lăcăuți – 1777 , Giurgiu
– 1720 , Pietrosu – 1672 , Zboina Frumoasă – 1657). Dealurile Subcarpatice, depresiunile
colinare și dealurile de podiș, cuprind dealurile înalte vestice (două șiruri între Valea Putnei
și Valea Șușitei) depresiuni intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Șușiței, Putnei
și Milcovului, precum și la cumpăna apelor între bazinul Milcovului și Râmnei), dealurile
înalte Măgura Odobeștilor – 966 m), glacisul subcarpatic, care face legătura între
Dealurile Subcarpatice. Câmpia Siretului Inferior și Câmpia Râmnicului, se înclină spre est
până la altitudinea de 20 m , la confluența Râmnicului Sărat cu Siretul . Câmpia Siretului
reprezintă treapta cea mai de jos de pe teritoriul județului și se intinde între glacisul
subcarpatic și râul Siret, cu suprafața înclinată de la vest la est și altitudinea cuprinsă între 20
m și 125 m . Câmpia înaltă situată între glacis și o linie ce trece pe
la Mărășești, Vânători, Milcovul, Tătăranu, Râmniceni și la est de Ciorăsti, are o altitudine
de 70 m în nord și 35 m în sud. Ea are aspectul unei suprafețe netede, ușor învălurită datorită
49
Faza:

58/2019
prezenței unor conuri aluvionare între care câmpia formează depresiuni locale, cu exces de
umiditate (bolta Voetin, Lacul Negru, aria de la est de Căiata) datorate adâncimii reduse la
care se află stratul de apă. La nord de Valea Șușiței, aspectul câmpiei reprezintă forma unei
prisme în trepte ce coboară catre Lunca Siretului, iar în apropierea Adjudului, la terasele
Siretului se adaugă cele ale Trotușului. Campia joasă se întinde pe
linia Mărășești, Vînători, Tătăranu, Râmniceni și de la est de Ciorăști până la albia Siretului,
altitudinea ei fiind de 35–50 m în partea de nord și de 20–30 m în cea de sud. Este
caracterizată printr-o suprafață relativ netedă, înclinată în aceeași direcție de scurgere a
Siretului și este traversată de numeroase albii, meandre și depresiuni cu exces de umiditate,
separate între ele prin grinduri teșite.
Geomorfologic, zona studiata este situata in Subcarpatii Moldovei, pe colinele vestice
ale Podisului Central Moldovenesc, în sudul depresiunii Cracău-Bistriţa, intr-o zona cu
pante domoale si retea hidrografica redusa.
au nivelat sau estompat neregularitatile partii superioare a rocilor argilo-marnoase
unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare.
Șisturile cristaline, împreună cu o parte din învelișul lor sedimentar sunt străpunse de
roci eruptive în cea mai mare parte acide (porfire) și de roci bazice. Fundamentul de șisturi
cristaline este de vârstă mai veche decât Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura
sedimentară din Platforma Moesica incepe cu Silurianul și se termină cu Cuaternarul.
Prin lacune cu caracter regional, sedimentele s-au separat în mai multe cicluri de
sedimente după erele geologice în care s-au depus de la Ordovician - Carbonifer până la
Cuaternar. Partea bazală a Cuaternarului este reprezentată de pietrișuri, nisipuri și lentile
argiloase, rezultat al depunerii materialului transportat de vastele conuri de dejecție din zona
carpatică de curbură. Peste acestea este suprapus relieful caracteristic depozitelor fostelor
albii respectiv pietrișuri și nisipuri cu grosimi cuprinse între 3 si 7 m în zona de câmpie.
După migrarea albiilor, aceste sedimente au fost acoperite de depozite loessoide de natură
deluvială-proluvială cu grosimi cuprinse între 2 și 8 m.
micsoreaza foarte mult catre partea estica. Principalele vai care colecteaza apele de
precipitatii sunt: paraul Dalgov si paraul Carcei. Cotele absolute ale terenului au valori de
100-400 m. Din punct de vedere geologic in perimetrul comunei apar formatiuni
cuaternare (Pleistocen inferior, Pleistocen mediu si Holocen). Formatiunile Pleitocenului
Inferior apar la limita vestica a perimetrului la baza vailor adanci si sunt compuse din
pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri(stratele de Candesti). Formatiunile Pleistocen mediu sunt
formate din argile si prafuri nisipoase argiloase loessoide sensibile la umezire grupa A.
50
Faza:

58/2019
Formatiunile Holocene, sunt formate din prafuri nisipoase, nisipuri si pietrisuri, si apar in
zonele de terasa si de lunca a paraului Dalgov.
f) existenta unor ( retele edilitare, monumente istorice , terenuri, etc)
Pe traseul propus la scenariul I din localitatea Homocea s-au identificat retetele
edilitare existene precum:
- retea de distributie apa potabila
- reteade cabluri de distributie de joasa tensiune si de medie tensiune
- retea de telecomunicatii
- retea de canalizare
Se va acorda o deosebită atenţie modului de execuţie al săpăturilor pentru montarea
stalpilor de iluminat si a stalpilor pentru montarea fileului. În zona reţelelor subterane se va
săpa manual cu foarte mare atenţie şi cu asistenţa tehnică a deţinătorilor reţelelor subterane.
Trei obiective din comuna Homocea sunt incluse în lista monumentelor istorice din
județul Vrancea ca monumente de interes local. Între ele se numără un sit arheologic, aflat
pe dealul Bisericii de la Lespezi și care cuprinde urmele unei așezări din eneolitic (cultura
Cucuteni faza A) și ale uneia din Evul Mediu Timpuriu (secolele al VIII-lea–al IX-lea.
Celelalte două monumente sunt biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Lespezi, ridicată în
1809 și clasificată drept monument de arhitectură; și monumentul eroilor din Primul Război
Mondial, construit în 1932 și clasificat ca monument memorial sau funerar.
g) caracteristici geofiziceale terenului din amplasament

Studiul geotehnic este anexat la prezentul Studiu de fezabilitate – prezentul studiu a
stat la baza ambelor scenarii tehnico-economice propuse spre analiza.
vii. Date privind zonarea seismica;

Seismic, conform Reglementarii tehnice ’Cod de proiectare seismica – Partea I –
Prevederi de proiectare pentru cladiri’, indicativ P 100-1/2006, aprobat de MTCT, valorile
de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare in perimetrul studiat ag = 0,32g, pentru
cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, in timp ce perioada de
control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 1 sec.
viii. Date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea
convetionala si nivelul maxim al apelor freatice;
micsoreaza foarte mult catre partea estica. Suprafata comunei este brazdata de numeroase
vai si ravene adanci situate in mod deosebit in partea vestica. Satul Homocea este traversat
51
Faza:

58/2019
de valea Caselor, in zona centrala de la NV la SE. Datorita vitezei mari a apelor torentiale,
albia Paraului a fost indiguita in canal betonat deschis.
La SE perimetrul comunei este traversat de catre paraul Carecna.
Adancimea mare a vailor si ravenelor s-a produs datorita pantelor mari a versantilor, a
eroziunii si a apelor de precipitatii.
In perioadele secetoase vaile si raurile sunt lipsite de apa.
ix. Date geologice generale;
au nivelat sau estompat neregularitatile partii superioare a rocilor argilo-marnoase.
unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare. Șisturile cristaline, împreună cu o
parte din învelișul lor sedimentar sunt străpunse de roci eruptive în cea mai mare parte acide
(porfire) și de roci bazice. Fundamentul de șisturi cristaline este de vârstă mai veche
decât Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura sedimentară din Platforma Moesica
incepe cu Silurianul și se termină cu Cuaternarul.
x. Date geologice obtinute din planuri cu amplasamentul forajelor, fise
complexe cu rezultatele detereminarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul
geotehnic cu recomandarile pentru fundare si consolidari, harti de zonare geotehnica,
arhive acceseibiledupa caz;
Coloana litologica identificata prin lucrarile geotehnice se prezinta astfel:
xi. Incadrarea in zone de risc (cutremur, alunecari de teren, inundatii) in

conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare;\
Eroziunea este favorizata de coeziunea slaba a formatiunilor sedimentare prafoase
nisipoase sau a celor necoezive-pietrisuri cu nisipuri.
Seismic, conform Reglementarii tehnice valorile de varf ale acceleratiei terenului
pentru proiectare in perimetrul studiat ag = 0,32g, pentru cutremure avand intervalul mediu
de recurenta IMR = 100 ani, in timp ce perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc
= 1 sec.
xii. Caracteristici din punct de vedere hidrologic tabilite in baza studiilor

existente, a documentarilor, cu indicarea surselor de informare enuntate bibliografic.
52
Faza:

58/2019
Terasamentele rutiere sunt la nivelul terenului. Pământul de fundare este praf nisipos
de tip P5.
CARACTERISTICI pentru dimensionare :
- tipul climateric I;
- regim hidrologice: 2b;
- pământul de fundare din argilă prăfoasa de tip P5.
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, functional-arhitectural si
tehnologic – Scenariul II :
1. teren de sport cu gazon natural din iarba pentru toate terenurile tratate in
prezentul proiect (minifotbal, volei, tenis de camp) - este costisitor de intretinut, trebuie sa
existe un sistem de irigare si intretinere a gazonului. Acest sistem nu mai este agreat ca
soluţie.
2. teren de sport cu suprafaţa finita din asfalt pentru toate terenurile tratate in
prezentul proiect (minifotbal, volei, tenis de camp) - asfaltul se deteriorează destul de
repede, nu oferă o suprafaţa care sa amortizeze mişcarea pe teren.
SCENARIUL II
Amenajare baza sportiva
Teren minifotbal - 1buc
Teren volei – 1 buc
Teren de tenis de camp – 2 buc
Imprejmuire
Instalatie de iluminat nocturm
Valoarea TVA Valoare
(fara TVA) (cu TVA)
lei lei lei
TOTAL GENERAL 990,165.88 186,310.21 1,176,476.09
Din care C + M 871,436.69 165,572.97 1,037,009.66
3.4 Studii de specialitate Scenariul I si Scenariul II

✓ Studiul topografic este anexat prezentului Studiu de fezabilitate.
✓ Studiul geotehnic este anexat prezentului studiu de fezabilitate.
Studiile de specialitate intocmite pentru investitia de baza au fost comune pentru
ambele scenarii propuse spre analiza.
3.5. Durata de realizare a investiţiei şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei
– Scenariul II
Eşalonarea cuprinde etapele principale de realizare a obiectivului de investitie si
anume:
53
Faza:

58/2019
Durata de eşalonare a obiectivului de investiţie a fost propusă la 15 luni calendaristice,

din care 12 luni pentru executie.
Grafic de realizare a investitiei (lei ) fara TVA
GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI
Luna im plem entare 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Eligibil

Studii teren
Tema de proiectare
S. F.
Expertiza tehnica
PT, DE, Verf. Tehnica
Achiz. Lucrari si servicii
Asist. tehn. proiectant
Asist.diriginti santier
Organizare de santier
Lucrari Ctii. si instalatii
Taxe si cote legale
Diverse si neprevazute
Cheltuieli ptr inf si publi
Total
TVA
TOTAL INVESTITIE
54
Faza:

58/2019
Proiectant,
Nr. ORC. J39/166/2016, CUI RO35747042
DEVIZ GENERAL
Amenajare baza sportiva in Sat Homocea,

SCENARIUL II
TVA 19%
Valoare Valoare cu
Nr. TVA
Crt.
lei lei lei
1 2 3 4 5
CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Obtinerea terenului 0.00 0 0
1.2 Amenajarea terenului 0.00 0 0
1.3 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea terenului la starea initiala 0.00 0 0
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor 0.00 0 0
Total capitol 1 0.00 0 0
CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii
CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1 Studii 3,500.00 665.00 4,165.00
3.1.1. Studii de teren 3,500.00 665.00 4,165.00
3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 0.00 0.00 0.00
3.1.3. Alte studii specifice 0.00 0.00 0.00
Documentatii - suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize , acorduri si
3.2
autorizatii 3,500.00 665.00 4,165.00
3.3 Expertizare tehnica 2,500.00 475.00 2,975.00
3.4 Certificarea performantei energetice si auditul energetic al cladirilor 0.00 0.00 0.00
3.5 Proiectare 40,500.00 7,695.00 48,195.00
3.5.1. Tema de proiectare 0.00 0.00 0.00
3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0.00 0.00 0.00
3.5.3. Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrarilor de
interventii si deviz general 14,000.00 2,660.00 16,660.00
3.5.4. Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii
avizelor/acordurilor/autorizatiilor 2,000.00 380.00 2,380.00
3.5.5. Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detalilor de
executie 3,500.00 665.00 4,165.00
3.5.6. Proiect tehnic si detalii de executie 21,000.00 3,990.00 24,990.00
3.6 Organizarea procedurilor de achizitie 0.00 0.00 0.00
3.7 Consultanta 0.00 0.00 0.00
3.7.1. Managementul de proiect pentru obiectivul de investitii 0.00 0.00 0.00
3.7.2. Auditul financiar 0.00 0.00 0.00
3.8 Asistenta tehnica 14,071.55 2,673.59 16,745.14
3.8.1. Asistenta tehnica din partea proiectantului 1,000.00 190.00 1,190.00
3.8.1.1. pe perioada de executie a lucrarilor 500.00 95.00 595.00
3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse in programul
de control al lucrarilor de executie, avizat da catre Inspectoratul de Stat
in Constructii 500.00 95.00 595.00
3.8.2. Dirigentie de santier 13,071.55 2,483.59 15,555.14
Total capitol 3 64,071.55 12,173.59 76,245.14
55
Faza:

58/2019
CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1 Constructii si instalatii 871,436.69 165,572.97 1,037,009.66
4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale 0.00 0.00 0.00
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj 0.00 0.00 0.00
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj si
4.4
echipamente de transport 0.00 0.00 0.00
4.5 Dotari 0.00 0.00 0.00
4.6 Active necorporale 0.00 0.00
Total capitol 4 871,436.69 165,572.97 1,037,009.66
CAPITOLUL 5 Alte
cheltuieli
5.1 Organizare de santier 0.00 0.00 0.00
5.1.1. Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier 0.00 0.00 0.00
5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii de santier 0.00
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 9,585.80 0.00 9,585.80
5.2.1. Comisioanele si dobanzile aferente creditului bancii finantatoare 0.00
5.2.2. Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrarilor de
constructii 4,357.18 0.00 4,357.18
5.2.3. Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea
teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrarilor de constructii 871.44 0.00 871.44
5.2.4. Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor - CSC 4,357.18 0.00 4,357.18
5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizatia de
construire/desfiintare 0.00
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 43,571.83 8,278.65 51,850.48
5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 1,500.00 285.00 1,785.00
Total capitol 5 54,657.64 8,563.65 63,221.29
CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0.00 0.00 0.00
6.2 Probe tehnologice si teste 0.00 0.00 0.00
TOTAL GENERAL 990,165.88 186,310.21 1,176,476.09
din care:
C + M (1.2 + 1.3 + 1.4 + 2 + 4.1 + 4.2 + 5.1.1) 871,436.69 165,572.97 1,037,009.66
Data: Intocmit,
ing. Ion Iulian
Comuna Homocea
1) Devizul general este partea componenta a Dali/Studiu de Fezabilitate

56
Faza:

58/2019
Proiectant,
Nr. ORC. J39/166/2016, CUI RO35747042
DEVIZUL
obiectului - studii de teren
- continut - cadru -
TVA 19%
Valoare
Valoare cu
Nr. (fara TVA
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli TVA
Crt. TVA)
lei lei lei
1 2 3 4 5
3.1 Studii
3.1.1. Studii de teren 3,500.00 665.00 4,165.00
Studiu geotehnic 2,000.00 380.00 2,380.00
Studiu topografic 1,500.00 285.00 1,785.00
Studiu hidrologic 0.00 0.00 0.00
Studiu hidrogeologic 0.00 0.00 0.00
Studiu privind posibilitatea utilizarii sistemelor alternative de eficienta
ridicata 0.00 0.00 0.00
Total 3,500.00 665.00 4,165.00
Data: Intocmit,
ing. Ion Iulian
Comuna Homocea
57
Faza:

58/2019
Proiectant,
Nr. ORC. J39/166/2016, CUI RO35747042
DEVIZUL
obiectului - Lucrari de constrcutii
TVA 19%
Valoare Valoare cu
Nr. TVA
Crt.
lei lei lei
1 2 3 4 5
Cap. 4 - Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1 Constructii si instalatii 871,436.69 165,572.97 1,037,009.66
4.1.1 Teren de minifotbal 466,095.34 88,558.11 554,653.45
4.1.2 Teren de volei 107,329.12 20,392.53 127,721.65
4.1.3 Terenuri de tenis de camp 2 buc 298,012.23 56,622.32 354,634.55
TOTAL I - Subcap. 4.1 871,436.69 165,572.97 1,037,009.66
4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale 0 0
TOTAL II - Subcap. 4.2 0 0 0
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj 0 0
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj
4.4
si echipamente de transport 0 0
4.5 Dotari 0 0
4.6 Active necorporale 0 0
TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6 0 0 0
Total deviz pe obiect (Total I + Total II + Total III) 871,436.69 165,572.97 1,037,009.66
Data: Intocmit,
ing. Ion Iulian
Comuna Homocea
58
Faza:

58/2019
ESALONAREA COSTURILOR COROBORATE CU GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI
Luna im plem entare 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Eligibil

Studii teren 3,500.00 3,500.00
Cheltuieli obt avize 3,500.00 3,500.00
S. F. 14,000.00 14,000.00
Doc obt avize 2,000.00 2,000.00
Expertiza tehnica 2,500.00 2,500.00
PT, DE, Verf. Tehnica 24,500.00 24,500.00
Achiz. Lucrari si servicii 0.00 0.00
Asist. tehn. proiectant 1,000.00 1,000.00
Asist.diriginti santier 13,071.55 13,071.55
Organizare de santier 0.00 0.00 0.00
Lucrari Ctii. si instalatii 871,436.69 871,436.69
Taxe si cote legale 9,585.80 9,585.80
Diverse si neprevazute 43,571.83 43,571.83
Cheltuieli ptr inf si publi 1,500.00 1,500.00
Total 990,165.88 990,165.88
TVA 186,310.21
TOTAL INVESTITIE 1,176,476.09
4.ANALIZA FIECARUI/FIECAREI SCENARIU/OPTIUNI TEHNICO –

ECONOMIC(E) PROPUS(E) - Scenariul II
4.1.Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi
prezentarea scenariului de referinţă
Investiţia selectată ca prioritară de catre Comuna Homocea judeţul Vrancea este
reprezentata de :

JUDETUL VRANCEA
Beneficiar: COMUNA HOMOCEA
Sursa de finantare: Fondurile necesare realizării investiţiei se doresc a fi obţinute de

la Bugetul Local, Bugetul de Stat, alte fonduri.
b) Definirea obiectivelor
Obiectivul general socio–economic al proiectului:
Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei din Comuna Homocea, premisă
pentru realizarea unei dezvoltări durabile a comunităţii prin crearea unor conditii propice
petrecerii timpului liber, relaxarii.
Obiectivele specifice socio-economic ale proiectului:

- stoparea fenomenului de depopulare din mediul rural prin reducerea decalajelor rural-
urban;
- Imbunatatirea gradului de atractivitate a comunei Homocea si cresterea
competitivitatii lui ca locatie pentru afaceri.
59
Faza:

58/2019
Obiectivul operaţional al investiţiei

Construirea intr-o perioada de 15 luni a unui spatiu de relaxare si petrecere a timpului
liber in Comuna Homocea, jud. Vrancea in vederea indeplinirii obiectivelor generale si
specific.e
Perioada de referinta
În conformitate cu recomandările Comisiei Europene pentru investiţii socio-
culturalet, analiza cost – beneficiu a fost efectuată din punctul de vedere al proprietarului
investiţiei şi a fost realizată pentru o perioadă de operare de 20 de ani.
4.2.Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali,
inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiţia
E cunoscut faptul că mediul înconjurător şi societatea umană suportă adesea actiunea
unor fenomene extreme periculoase cu origine diferită, naturală sau antropică, ce pot
produce dereglări distructive şi brutale în anumite sisteme sau situatii prestabilite. Aceste
evenimente (cutremure, alunecări de teren, furtuni, inundatii, secete, incendii, accidente
tehnologice, situatii conflictuale etc.) se produc de regulă pe neaşteptate şi pot provoca
numeroase victime în rândul oamenilor şi animalelor, un volum mare de pagube materiale,
dezechilibre ecologice şi chiar grave tulburări ale stării psihice şi morale a populatiei ce intră
sub incidenta fenomenului respectiv.
Zona geografică în care se găseşte amplasată tara noastră este caracterizată, în ultimii
ani, de un proces de modificări ale unor caracteristici geo-climatice, ceea ce a condus la
manifestarea unor factori de risc care au evoluat spre dezastre. S-a constatat că, în ultimii
ani, aceste fenomene si-au schimbat structura probabilistică şi intensitatea în raport cu
acelaşi tip de fenomene înregistrate cu un deceniu în urmă. Efectele dăunătoare pe care
aceste fenomene le au asupra populatiei, mediului înconjurător şi bunurilor materiale fac
necesară cunoaşterea acestor fenomene şi a modului în care putem preveni, sau ne putem
apăra în caz de urgentă. Nu există nici o ratiune pentru a crede că frecventa şi mărimea
dezastrelor naturale (endogene) este pe cale să scadă în viitorul apropiat, toate zonele virtual-
locuite sau nu, sunt zone de risc. Din analiza bazei de date, se poate trage concluzia că
magnitudinea şi frecventa dezastrelor naturale va creşte pe fondul schimbării climatice
globale.
Fenomenele care fac să crească vulnerabilitatea societătii fată de dezastrele naturale
sunt: creşterea populatiei, urbanizarea excesivă, degradarea mediului, lipsa de structuri
locale specializate în managementul dezastrelor, sărăcia, economii instabile şi dezvoltate
haotic.
60
Faza:

58/2019
In situatia celor afirmate mai sus investitia analizata este vulnerabila in fata factorilor
de risc antropici si naturali, acesta fiind cauza aparitiei in timp a interventiilor de urgenta pe
lucrari calamitate.

Investitia analizata nu presupune cheltuieli de relocare/ protejare, iar utilitatile
necesare aferente organizarii de santier sunt efectiv cheltuiala executantului si vor fi prinse
in oferta acestuia.
Alte utilitati necesare functionarii investitiei –energie electrica.
Utilitatile necesarii organizarii santierului si functionarii obiectivului vor fi puse la
dispozitie de catre Comuna Homocea.

Impactul social şi cultural
Crearea de locuri de relaxare si petrecere a timpului liber, constituie elemente de bază
pentru comunitatea rurală. Acestea sunt necesare pentru a asigura condiții de sănătate fizica
si emotionala a populatiei, și în general, condiții optime de trai. Proiectul va avea un impact
favorabil asupra afacerilor la nivel local si asupra populației din comuna Homocea, prin
creșterea veniturilor si a gradului de ocupare a forței de munca, datorita creșterii atractivității
zonei pentru noi investiții industriale si agro-industriale;
Chiar daca investitia nu genereaza venituri directe se vor adăuga venituri suplimentare
din exploatarea noilor facilitați, precum si venituri generate indirect din servicii de
întreținere, furnizori de diferite bunuri si servicii, ceea ce conduce la dezvoltarea turismului
rural ce va contribui la valorificarea patrimoniului cultural al localitatii.
Egaliatatea de sanse
Conform art. 16 din Regulamentul Consiliului Europei nr. 1083/11.07.2006 privind
prevederile generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social
European şi Fondul de Coeziune, „Statele membre şi Comisia asigură promovarea egalităţii
între bărbaţi şi femei şi integrarea principiului de egalitate de şanse în domeniul respective în
fiecare dintre diferitele etape ale aplicării fondurilor. Statele membre şi Comisia iau măsurile
adecvate pentru prevenirea oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie
sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. În special, accesibilitatea persoanelor
cu handicap este unul dintre criteriile care trebuie respectate la definirea operaţiunilor
cofinanţate din fonduri şi de care trebuie să se ţină seama în fiecare dintre diferitele etape ale
61
Faza:

58/2019
aplicării”. Promovarea egalităţii de şanse va contribui la coeziunea socială, atât la nivelul

regiunilor de dezvoltare, cât şi la nivel naţional. Dezvoltarea unei culturi a oportunităţilor
egale presupune implicarea directă a tuturor actorilor sociali din sectorul public şi privat,
inclusiv societatea civilă. Protecţia socială şi incluziunea socială pot fi promovate prin
acţiuni de combatere a discriminării, promovarea egalităţii de şanse şi integrarea în societate
a grupurilor vulnerabile care se confruntă cu riscul de marginalizare socială.
Egalitatea între femei şi bărbaţi este un drept fundamental, o valoare comună a UE,
şi o condiţie necesară pentru realizarea obiectivelor UE de creştere economică, ocuparea
forţei de muncă şi a coeziunii sociale. Cu toate că inegalităţile încă există, în prezent UE a
făcut progrese semnificative în ultimele decenii în realizarea egalităţii între femei şi bărbaţi.
Aceasta este – în principal – datorită legislaţiei de tratament egal, integrarea dimensiunii
egalităţii de gen şi măsurile specifice pentru avansarea femeilor; Aceste aspecte vizează
accesul la ocuparea forţei de muncă, egalitatea salarială, protecţia maternităţii, concediul
parental, de asigurări sociale şi profesionale, securitatea socială, sarcina probei în cazurile de
discriminare şi de auto-ocupare a forţei de muncă.
În plus faţă de dispoziţiile legale referitoare la egalitatea de tratament dintre bărbaţi şi
femei, legislaţia UE anti-discriminare a fost înlocuita de asigurarea unui nivel minim de
protecţie şi un tratament egal pentru toată lumea de viaţă şi de muncă în Europa. Aceste
legi sunt proiectate pentru a asigura un tratament egal, indiferent de: rasă sau origine etnică,
religie si credinţă, dizabilităţi, orientare sexual, vârstă .
Ca si cetăţeni cu drepturi depline, persoanele cu handicap au drepturi egale şi au
dreptul la demnitate, egalitate de tratament, de viaţă independenta şi de participarea deplină
în societate. Activarea persoanelor cu handicap de a beneficia de aceste drepturi este
principalul scop al UE de strategie pe termen lung pentru includerea lor activă. Până în 2020,
Comisia Europeană doreşte să vadă îmbunătăţiri în perspectivele de ocupare a forţei de
muncă, accesibilitatea şi de viaţă independentă. Persoane cu handicap sunt implicate în
proces, pe baza principiului european: "Nimic despre persoane cu handicap fără persoane cu
handicap".
UE promovează incluziunea activă şi participarea deplină a persoanelor cu handicap în
societate, în acord cu abordarea europeana a drepturilor omului referitoare la problemele de
handicap. Drepturile persoanelor cu handicap este o problemă şi nu o problemă de discreţie.
În calitate de solicitant am respectat prevederile legislaţiei în vigoare cu privire la
egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în domeniul muncii, egalitate de
şanse şi nediscriminare şi am luat în considerare în implementarea proiectului toate
politicile şi practicile prin care să nu se realizeze nici o deosebire, excludere, restricţie sau
preferinţă, indiferent de: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială,
convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare
62
Faza:

58/2019
HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop
sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de
egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute
de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii
publice.
Prin identificarea grupului tinta proiectul promoveaza principiul nediscriminarii,
investitia fiind destinata tuturor locuitorilor comunei Homocea, indifrent de etnie, religie,
sex. Accesul la serviciile de canalizare a apeor uzate menajere va fi garantat oricarui locuitor
din comuna ce se regaseste in grupul tinta de beneficiari directi ai proiectului.
b)estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de
realizare, în faza de operare;
In faza de operare nu s-a prevazut crearea nici unui loc de munca.
c)impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii
şi a siturilor protejate, după caz;
Lucrarile de executie se vor realiza cu respectarea legislatiei in vigoare cu privire la
protectia mediului.
d)impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în
care acesta se integrează, după caz.
Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă nu este
una dintre opţiunile posibile, ci singura perspectivă raţională a devenirii naţionale, având ca
rezultat statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin confluenţa factorilor economici,
sociali şi de mediu.(Strategia nationala de dezvoltare durabila)
Conceptul de dezvoltare durabilă urmăreşte satisfacerea nevoile prezentului, fără a
compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi"(Comisia
Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare).
Acest concept desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-
economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între
aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural şi încearcă să găsească un
cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de
tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu înconjurător, economic sau social.
Deşi iniţial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică determinată
de intensa exploatare industriala a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi cauta în
primul rând prezervarea calităţii mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins
asupra calităţii vieţii în complexitatea sa, şi sub aspect economic şi social.
63
Faza:

58/2019
Protejarea mediului natural

Activitatea desfasurata pentru construirea obictivului si respectiv la functionarea
obiectivului nu constituie sursa de radiatie electromagnetica si ionizanta.
In perioada de constructie principalele surse de zgomot sunt costituite din
echipamentele utilizate la transportul agregatelor si cele utilizate la efectuarea sapaturilor
pentru santuri. Utilajele folosite pentru totalitatea operatiilor efectuate pe amplasament si
puterea acustica asociate: • Betoniere: Lw ≈ 105 dB(A); • Excavatoare:, Lw ≈ 115 dB(A); •
Autocamioane: Lw ≈ 107 dB(A) • Macara mobila: Lw ≈ 110 dB(A). Nivelul de zgomot
variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru,
suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală,
prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.
Activităţile specifice Organizării de şantier se încadrează în locuri de muncă în spaţiu
deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Protecţie a Muncii, care
prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi
psihosenzorială normală a atenţiei – 90 dB (A) – nivel acustic echivalent continuu pe
săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) – în cazul
zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale). În zona protejată cu
funcţiune de locuire, situată la > 400 m distanţă faţă de sursele de zgomot ce aparţin
Organizării de şantier, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depăşi pe
perioada zilei pe perioade scurte de timp 80 dB(A). Organizarea de şantier prin dotările
tehnice, administrative şi sociale de care dispune şi prin tehnologiile utilizate nu constituie o
sursă de radiaţii pentru mediu.
La functionarea obiectivului sursele de zgomot apartinand sunt reprezentate de
utilajele prevazute pentru pomparea apei si suflantele prevazute la treapta biologica aeroba.
Sursele de zgomot pe perioada de functionare a obiectivului analizat: nu exista.
Deseurile rezultate in perioada de functionare a obiectivului sunt:
• Deseuri tehnologice
• Deseuri menajere;
• Deseuri metalice, piese uzate;
• Ambalaje din PVC de la transportul materialelor de constructii
• Deseurile masinilor: uleiuri si grasimi,
• Cabluri, cauciuc.
64
Faza:

58/2019
Depozitarea deseurilor se face in conditii corespunzatoare. Deseurile rezultate sunt

colectate in sistem separativ fiind eliminate/valorificate unitatilor ce prelucreaza aceste tipuri
de produse.
Prin realizarea investitiei nu vor rezulta si nici nu se vor folosi substante toxice si
periculoase.
4.5.Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de

investiţii
Tinand cont de situatia actuala a zonelor pentru recreerea populatiei, de principiile
egalitatii de sanse, investitia este pentru a acoperi intraga comuna pentru ca toti locuitorii sa
beneficieze de tratament egal. Dimensionarea s-a efectuat in urma analizei la nivel de
comuna, pentru a acoperi un numar cat mai mare de gospodarii intrucat sursa de finantare
este limitata, investitia efectuanduse din surse proprii ale Bugetului Local.
4.6.Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară:

fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea
financiară
A)Profitabilitatea financiară a investiţiei în proiect determinată cu indicatorii VAN
(valoarea actualizata neta) şi RIR (rata internă de rentabilitate).
Analiza financiară a fost efectuată din punctul de vedere al proprietarului investiţiei,
Comuna Homocea, şi a fost realizată pentru o perioadă de operare de 20 de ani, în
conformitate cu recomandările Comisiei Leipene pentru investiţii în infrastructura de
transport. Rata de actualizare utilizată în cadrul analizei financiare este de 8%. Metoda
utilizată în dezvoltarea Analizei financiare este cea a ,,fluxului net de numerar actualizat’’.
În această metodă fluxurile non-monetare cum ar fi amortizarea şi provizioanele nu sunt
luate în considerare.
În realizarea Analizei Cost – Beneficiu financiară a fost utilizată metoda
incrementală, metodă bazată pe utilizarea rezultatelor din scăderea celor două variante,
respectiv: ,,Varianta investiţie maximă’’ - ,, Varianta 0’’.
Au fost luate în considerare totalul cheltuielilor din devizul general al investiţiei în
mii lei precum şi repartizarea costurilor investiţiei pe perioada de implementare a proiectului
– 15 luni în conformitate cu graficul prezentat în capitolele anterioare.
În conformitate cu devizul general al proiectului, costul total al investiţiei se ridică la
valoarea de 1.176.476,09 lei, sumă care include TVA.
Eşalonarea costurilor de investiţie pe durata de implementare prevăzută de 15 luni
este:
65
Faza:

58/2019
Anul I - 76.245,14 Lei(inclusiv TVA)

Anul II – 1.100.230,95 Lei(inclusiv TVA)
Valoarea reziduală a proiectului în ultimul an de analiză este de 0 % din costul de
investiţie considerat în Analiza Cost – Beneficiu (în conformitate cu proiectele similare
implementate în infrastructura aferentă comunităţilor rurale).
La elaborarea analizelor financiare s-a adoptat un scenariu privind evoluţia viitoare a
ratei inflaţiei de-a lungul perioadei de analiză; rate anuale de creştere, precum şi indicii de
creştere cu baza fixă anul I de analiză ( asimilat cu primul an de implementare a proiectului)
sunt prezentate în continuare:
Ratele de discount (actualizare) folosite in estimarea rentabilitatii Proiectului au fost
de 8% (LEI) pentru analiza financiara.
Investitia nu genereaza venituri financiare directe; nu este prevazuta
introducerea unui sistem de taxare a utilizatorilor.
Costurile investitiei si sursele de finantare sunt prezentate in anexa in tabelele
1.1 si 1.2.
Evolutia prezumata a tarifelor
Nu se prevede introducerea unei taxe. Proiectul nu generează venituri direct , fără
cash-flow financiar palpabil.
Evolutia prezumata a costurilor de operare
Costurile de operare se refera la costul utilitatilor (energie electrica).
Costurile de intretinere previzionate aferente intretinerii si igienizarii spatiilor,
conform specificatiilor proiectantului, se refera la lucrari de genul: intretinere zgura
intretinerea spatiilor terenurilor de sport, vopsitorii si alte lucrari necesare pastrarii spatiului
in bune conditii , ce se vor efectua anual si periodic.
costurile cu intretinerea.
Au fost efectuate urmatoarele calcule previzionate:
- Intretinerea curenta:
-s-a calculat ca reprezentand 0,5% din C+M - 5.185,05 si se va efectua anual.
- Intretinerea periodica
66
Faza:

58/2019
- se va efectua o data la 5 ani si are o valoare de 5% din C+M valoarea rezultata este
egala cu 51.850,5 lei
- Energia electrica
S-a calculat consumul pentru stalpii de electricitate x 100 kw/zi, pe o perioada
de 180 zile = 18000kw/an x 0,5 lei/kw – 9.000 lei/an
pentru intreaga perioada de analiza. Costurile de operare si intretinere sunt prezentate in
anexa tabelul 1.3.
Inainte de a efectua analiza financiara, trebuie mai intai sa prezentam fundamentarea
acestei analize, tinand cont de urmatoarele elemente :
modelul financiar : aceasta informatie este necesara pentru a intelege modul de
formare a veniturilor si cheltuielilor, precum si a detaliilor ‘tehnice’ ale analizei financiare
proiectiile financiare: proiectii ce prezinta costurile investitionale si operationale
aferente proiectului
Sustenabilitatea proiectului : ce indica pereformantele financiare ale proiectului
(VAN – valoarea neta actualizata, RIR – rata interna de rentabilitate, BCR – raportul
beneficiu/cost)
Modelul financiar
Scopul analizei financiare este acela de a identifica si cuantifica cheltuielile necesare
pentru implementarea proiectului, dar si a cheltuielilor si veniturilor generate de proiect in
faza operationala. Modelul teoretic aplicat este modelul Cash Flow Actualizat (DCF), care
cuantifica diferenta dintre veniturile si cheltuielile generate de proiect pe durata sa de
functionare, ajustand aceasta diferenta cu un factor de actualizare, operatiune necesara
pentru a ‘aduce’ o valoare viitoare in prezent, la un numitor comun.
Valoarea actualizata neta (VNAF)
Valoare neta actualizata indica valoarea actuala – la momentul zero – a
implementarii unui proiect ce va genera in viitor diverse fluxuri de venituri si cheltuieli.
VNA = ΣCFt/(1+k)t) + VRn/(1+k)t – I0
unde :
CFt = cash flow-ul generat de proiect in anul ‘t’ – diferenta dintre veniturile si
cheltuielile aferente
VRn = valoarea reziduala a investitiei in ultimul an al analizei (0% din valoarea
investitiei)
I0 = investitia necesara pentru implementarea proiectului
67
Faza:

58/2019
Cu alte cuvinte, un indicator VNA pozitiv indica faptul ca veniturile viitoare vor
excede cheltuielile, toate aceste diferente anuale ‘aduse’ in prezent – cu ajutorul ratei de
actualizare – si insumate reprezentand exact valoarea pe care o furnizeaza indicatorul.
Rata interna de rentabilitate (RIR)
RIR reprezinta rata de actualizare la care VNA este egala cu zero. Altfel spus,
aceasta rata interna de rentabilitate minima acceptata pentru proiect, o rata mai mica
indicand faptul ca veniturile nu vor acoperi cheltuielile. Cu toate acestea. Valoare RIR
negativa poate fi acceptata pentru anumite proiecte in cadrul programelor de finantare –
datorita faptului ca acest tip de investitii reprezinta o necesitate stringenta, fara a avea insa
capacitatea de a genera venituri (sau genereaza venituri foarte mici) : terenuri de sport si
baze sportive, statii de epurare, retele de canalizare, retele de alimentare cu apa, etc.
Acceptarea unei RIR financiare negativa este totusi conditionata de existenta unei RIR
economice pozitiva – acelasi concept, dar de data aceasta aplicat asupra beneficiilor si
costurilor socio-economice.
Raportul Beneficiu/Cost (BCR)
Raportul beneficiu-cost este un indicator complementar al VNA, comparand
valoarea actuala a beneficiilor viitoare cu cea a costurilor viitoare, inclusiv valoarea
investitiei :
BCR = VP(I)0 / VP(O)0
unde :
VP(I)0 = valoarea actualizata a intrarilor de fluxuri financiare genarate de proiect in
perioada analizata (inclusiv valoarea reziduala)
VP(O)0 = valoarea actualizata a iesirilor de fluxuri financiare genarate de proiect in
perioada analizata (inclusiv costurilor investitionale)
Rata de discount (actualizare) folosite in estimarea rentabilitatii Proiectului au fost de
8%, pentru analiza financiara.
Proiectiile financiare
Acest subcapitol vizeaza principalele cheltuieli implicate in implementarea
proiectului propus : costurile de investitie si costurile de operare si intretinere. Costurile
investitionale au fost estimate pe baza solutiei tehnice identificate si a evaluarilor prezentate
in capitolul alocat devizului general al investitiei.
68
Faza:

58/2019
Costurile de operare sunt costuri aditionale generate de utilizarea investitiei, dupa

terminarea constructiei proiectului. In cazul prezentat aceste costuri de operare constau in:
intretinerea bazei sportive, utilitati, alte costuri de operare ale proiectului (ex.:
administrative)
Pentru investitia analizata costurile anuale sunt estimate, conform normelor tehnice,
la aprox.14.704 lei in al treilea an de analiza; aceasta valoarea va fi actualizata cu rata
inflatiei din anul respectiv (sursa: normele tehnice aprobate de instituţiile abilitate din
România). Aceasta valoare este conforma cu soluţia tehnica prezentata in proiect.
Costurile cu forta de munca refera costurile salariale corespunzatoare
salariatilor angajati permanent, in cazul de fata 0.
costurile cu intretinerea ; toate costurile anuale, determinate pentru primul an de analiza, au
fost indexate cu rata inflatiei, conform scenariului adoptat de evolutie a acestui indicator
macro-economic.
pentru intreaga perioada de analiza.
Ca urmare a realizarii analizei financiare, rata interna de rentabilitate a
investitiei, RIRF/C se situeza mult sub pragul de rentabilitate de 8%(-3226332,15%)
iar VNAF/C are o valoare negativa egala cu -1081613,66 lei.
Acest lucru arata ca rentabilitatea financiara a capitalului investit este negativa;
analiza financiara demonstreaza necesitatea acordarii unei finantari nationale (asumat a fi, in
detalierea surselor de finantare), care sa sustina obtinerea unui cash-flow pozitiv al
proiectului si, implicit, indicatori de rentabilitate pozitivi.
Rentabilitatea financiara a investitiei si a capitalului este prezentata in anexa, tabelele
1.5. si 1.6.
B) Durabilitatea financiară
Durabilitatea financiara a proiectului se evaluaeaza prin verificarea fluxului de
numerar cumulat.
Durabilitatea financiara este data de proportia de grant acordata precum si veniturile
financiare generate de implementarea Proiectului.
Avand in vedere ca nu se prevede introducerea unei taxe nu vor exista venituri
financiare directe din aplicarea unor tarife unitare.
69
Faza:

58/2019
Ultima linie, fluxul cumulat de numerar, nu este negativa si arata faptul ca

proiectul este durabil din punct de vedere financiar.
Sustenabilitatea proiectului este prezentata in tabelul 1.4.
4.7.Analiza economică3), inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă

economică: valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-
beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate
Avand in vedere amplitudinea impactului socio-economic al proiectelor
finantate, rezultatele analizei financiare sunt semnificative doar in masura in care ele sunt
completate de cele ale analizei cost eficacitate.
Metodologie
Principalul obiectiv al analizei cost eficacitate este de a ajuta la definirea si la
selectarea (ierarhizarea) proiectelor care pot avea implicatii pozitive asupra economiei, la
nivel macro. Analiza economica se dovedeste a fi mai utila atunci cand este desfasurata intr-
o faza initiala a analizei de proiect, pentru a depista din timp aspectele negative ale
proiectului de investitie. Daca analiza economica este desfasurata la sfarsitul ciclului de
proiectare atunci nu poate sa ofere informatii decat in ceea ce priveste decizia de a investi
sau nu.
Atunci cand se propune doar determinarea unor indicatori globali ai investitiei, cum
sunt Valoarea Neta Prezenta (VNAE) sau Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE),
analiza economica genereaza rezultate globale, fara a detalia influenta fiecarui factor
investitional si care tine de caracteristicile interne ale Proiectului.
Principiul de baza al analizei economice este comparatia costurilor generate in cele
doua cazuri:
• FARA PROIECT
• CU PROIECT
Diferenta valorilor de cost pentru cele doua cazuri ofera valoarea beneficiilor
proiectului, care induc rentabilitatea economica a sa.
Conform legii proiectele care nu sunt de investitii publice majora (cu o valoare mai
mare de 50 mil. Euro) nu necesitata analiza economica.
Proiectul ce se propune spre finantare are numeroase beneficii socio economice parte
dintre ele cuantificabile monetar dar si necuantificabile de importanta sociala majora.
Beneficii si Costuri economice.
Analiza Economica evalueaza fezabilitatea economica a proiectului, pe baza
economiilor la costurile de exploatare, dar si cele sociale.
Impactul social dorit a se obtine prin implementarea proiectului este imbunatatirea accesului
la resursele si serviciile comunitatii. Indicatorul folosit pentru estimarea abilitatii proiectului
de a realiza aceste obiective este asigurarea distributiei uniforme in comunitate a efectelor
pozitive generate de proiect.
70
Faza:

58/2019
Indicatorii care arata daca aceste obiective sunt atinse sunt:

• cresterea calitatii procesului educatational-cultural;
• inlaturarea cauzelor care impiedica educarea oamenilor din mediul rural;
• variatii in stilul de viata al comunitatii;
• orice efect in cultura indigena
Alte beneficii socio-economice non-monetare:

Proiectul urmareste atingerea urmatoarelor obiective :
-crearea unor conditii de viata minime, reducerea poluarii mediului;
-stimularea participarii tuturor locuitorilor la activitati ce le dezvolta personalitatea ;
-sporirea interesului pentru cultura ;
- dezvoltarea turismului in zona rurala
4.8 Analiza de senzitivitate
Analiza de senzitivitate consta in determinarea intervalului de evolutie a indicatorilor

de profitabilitate, considerati pentru diferite scenarii de evolutie ai factorilor cheie, in scopul
testarii soliditatii rentabilitatii proiectului si pentru a-i ierarhiza din punctul de vedere al
gradului de risc.
Scopul analizei de senzitivitate este de a determina variabilele sau parametrii critici ai
modelului, ale caror variatii, in sens pozitiv sau in sens negativ, comparativ cu valorile
folosite pentru cazul optimal, conduc la cele mai semnificative variatii asupra principalilor
indicatori ai rentabilitatii, respectiv RIR si VNA; cu alte cuvinte influenteaza in cea mai
mare masura acesti indicatori.
Criteriul de distingere a acestor variabile cheie variaza conform specificului
proiectului analizat si trebuie determinat cu mare acuratete.
Este recomandabila adoptarea acelor indicatori a caror variatie absoluta de 1% duce la
o variatie a RIR de cel putin 1% sau a VNA de cel putin 5%.
Proiectul propus spre finantare nu are o Rata interna de rentabilitate financiara
pozitiva datorita faptului ca este un proiect care nu genereaza venituri financiare sau
veniturile sunt nesemnificative ca valoare, iar benificiile de ordin economico-social mare
parte dintre ele sunt greu cuantificabile, astfel oricat am scadea cheltuielile de operare si de
investitie intr-un scenariu optimist sau le-am creste intr-un scenariu pesimist priectul
neinregistrand venituri rata interna de rentabilitate si valoarea actualizata neta ar fi negative.
4.9. Analiza de risc

Proiectul este adaptat normelor tehnologice si masurilor recomandate de Uniunea
Europeana si legislatia nationala.
71
Faza:

58/2019
In vederea prevenirii riscurilor s-au efectuat o serie de studii geologice, geofizice,

hidrologice, hidrogeologice, studii referitoare la clima zonala, adâncimea de inghet si
seismologice.
Au fost analizate si estimate riscurile de natura financiara, de administrare si
management generate de Proiect; se considera ca acestea sunt reduse ca pondere. Comuna
Homocea, prezinta o capacitate de management si de implementare a proiectului
corespunzatoare cu cerintele prevazute.
Riscurile de natura financiara si politice, dar si cele referitoare la forta majora au fost
evaluate in cadrul estimarii costurilor investitionale, in interiorul Devizului General
estimativ; pentru acestea s-a prevazut o valoare procentuala de min. 5% din costul direct de
investitie. In acest mod sunt asigurate conditiile normale de desfasurare a urmatoarelor faze
de proiectare si, mai ales, de executie.
Analiza de senzitivitate analizeaza influenta factorilor de risc, identificati cu
posibilitatea de nerealizare a factorilor pozitivi care conduc la aparitia rentabilitatii
financiare si economice a proiectului.
Riscurile asociate Proiectului se pot clasifica astfel:

Tehnice:
• Proasta executie a lucrarii
• Lipsa unei supervizari bune a desfasurarii lucrarii
Financiare:
• Intarzierea platilor
Legale:
• Nerespectarea procedurilor legale de contractare a firmei pentru executia lucrarii
Institutionale:
• Lipsa colaborarii institutionale
• Lipsa capacitatii unei bune gestionari a resurselor umane si materiale
Riscurile legate de realizarea proiectului care pot aparea pot fi de natura interna si
externa.
• Interna – pot fi elemente tehnice legate de indeplinirea realista a obiectivelor si care se
pot minimiza printr-o proiectare si planificare riguroasa a activitatilor
• Externa – nu depind de beneficiar, dar pot fi contracarate printr-un sistem adecvat de
management al riscului
Acesta se bazeaza pe cele trei sisteme cheie (consacrate) ale managementului de
proiect.
72
Faza:

58/2019
Sistemul de monitorizare
Esenta acestuia consta in compararea permanenta a situatiei de fapt cu planul acestuia:

evolutie fizica, cheltuieli financiare, calitate (obiectivele proiectului sunt congruente cu
activele create).
O abatere indicata de sistemul de monitorizare (evolutie programata/ stare de fapt)
remediere.
Sistemul de control
Acesta va trebui sa intre in actiune repede si eficient cand sistemul de monitorizare
indica abateri.
Membrii echipei de proiect au urmatoarele atributii principale:
• a lua decizii despre masurile corective necesare (de la caz la caz)
• autorizarea masurilor propuse
• implementarea schimbarilor propuse
• adaptarea planului de referinta care sa permita ca sistemul de monitorizare sa ramana
eficient
Sistemul informational
Va sustine sistemele de control si monitorizare, punand la dispozitia echipei de proiect
(in timp util) informatiile pe baza carora ea va actiona.
Pentru monitorizarea proiectului (primul sistem cheie al managementului de proiect)
informatiile strict necesare sunt urmatoarele:
• masurarea evolutiei fizice
• masurarea evolutiei financiare
• controlul calitatii
• alte informatii specifice care prezinta interes deosebit
73
Faza:

58/2019
Estimarea costurilor de intretinere

in lei/an
ANI
Nr. COMPONENT 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 Intretinere curenta 0 5185 5341 5501 5611 5723 5838 5954 6073 6195 6319 6445 6574 6705 6840 6976 7116 7258 7403 7551 7702
2 Intretinere periodica 51851 57036 62739 69013
COSTURI-TOTAL ANUAL 0 5185 5341 5501 5611 57574 5838 5954 6073 6195 63354 6445 6574 6705 6840 69715 7116 7258 7403 7551 76715
Estimarea costurilor de operare

in lei/an
ANI
Nr. COMPONENT 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 Forta de munca 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Intretinere 0 5185 5341 5501 5611 57574 5838 5954 6073 6195 63354 6445 6574 6705 6840 69715 7116 7258 7403 7551 76715
Subtotal - COSTURI
3 DIR. 0 5185 5341 5501 5611 57574 5838 5954 6073 6195 63354 6445 6574 6705 6840 69715 7116 7258 7403 7551 76715
4 Costuri admistrative 0 519 534 550 561 5757 584 595 607 619 6335 645 657 671 684 6972 712 726 740 755 7672
Estimarea costurilor de operare si intretinere pe elemente

in lei/an
ANI
Nr. COMPONENT 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 Combustibil solid 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Forta de munca 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Apa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 Energie electrica 0 9000 9180 9364 9551 9001 9181 9365 9552 9002 9182 9366 9553 9003 9183 9367 9554 9004 9184 9368 9555
5 Alte cheltuieli 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6 Intretinere 0 5185 5341 5501 5611 57574 5838 5954 6073 6195 63354 6445 6574 6705 6840 69715 7116 7258 7403 7551 76715
7 Costuri administrative 0 519 534 550 561 5757 584 595 607 619 6335 645 657 671 684 6972 712 726 740 755 7672
ESTIMARI VENITURI
lei/an
ANI
Nr. Element 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 Venituri din vanzari 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Input financiar 0,00 14703,56 15054,66 15414,50 15722,79 72331,91 15602,29 15914,33 16232,62 15816,30 78871,73 16455,28 16784,38 16379,02 16706,60 86053,74 17381,54 16988,04 17327,80 17674,35 93942,16
VENITURI - TOTAL ANUAL 0,00 14703,56 15054,66 15414,50 15722,79 72331,91 15602,29 15914,33 16232,62 15816,30 78871,73 16455,28 16784,38 16379,02 16706,60 86053,74 17381,54 16988,04 17327,80 17674,35 93942,16
74
Faza:

58/2019
Tab.1.1. Total costuri de investitie - LEI
ANI
ELEMENTE 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Terenuri
Cladiri / drumuri 1037009,66 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Echipament nou
Echipament uzat(second hand)
Reparatii capitale
Proiectare si asistenta tehnica 76245,14 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte cheltuieli de investitie 63221,29 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL ACTIVE TANGIBILE 1176476,09 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Licente
Patente
Alte cheltuieli pre-operationale
TOTAL CHELTUIELI PRE-OPERATIONALE 0,00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
COSTURI DE INVESTITIE(A) 1176476,09 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Numerar
Clienti
Stocuri
Datorii curente
Fond de rulment necesar pt primul ciclu 0,00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
VARIATIA FONDULUI DE RULMENT(B) 0,00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Inlocuiri echip. cu durata scurta de viata
Valoare reziduala 0
ALTE ELEMENTE DE INVESTITIE(C) 0,00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL COSTURI DE INVESTITIE 1176476,09 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
75
Faza:

58/2019
Tab.1.2 Venituri si costuri de operare si intretinere - LEI

ANI
ELEMENTE 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Forta de munca 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Apa 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Energie electrica 0,00 9000,00 9180,00 9363,60 9550,87 9001,00 9181,02 9364,64 9551,93 9002,00 9182,04 9365,68 9552,99 9003,00 9183,06 9366,72 9554,06 9004,00 9184,08 9367,76 9555,12
Alte cheltuieli 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Intretinere 0,00 5185,05 5340,60 5500,82 5610,84 57573,55 5837,51 5954,26 6073,35 6194,82 63354,26 6445,09 6573,99 6705,47 6839,58 69715,47 7115,90 7258,21 7403,38 7551,45 76715,49
Costuri pentru servicii-subcontr. 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Costuri aministrative 0,00 518,51 534,06 550,08 561,08 5757,36 583,75 595,43 607,33 619,48 6335,43 644,51 657,40 670,55 683,96 6971,55 711,59 725,82 740,34 755,14 7671,55
Cheltuieli de vanzare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL COSTURI DE OPERARE 0,00 5703,56 15054,66 15414,50 15722,79 72331,91 15602,29 15914,33 16232,62 15816,30 78871,73 16455,28 16784,38 16379,02 16706,60 86053,74 17381,54 16988,04 17327,80 17674,35 93942,16
Venituri din vanzari 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Alte venituri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL VENITURI 0,00 0,00 0,00 0,00 1,00 0,00 2,00 0,00 3,00 0,00 4,00 0,00 5,00 0,00 6,00 0,00 7,00 0,00 8,00 0,00 9,00
VENIT NET DIN OPERARE 0,00 -5703,56 -15054,66 -15414,50 -15721,79 -72331,91 -15600,29 -15914,33 -16229,62 -15816,30 -78867,73 -16455,28 -16779,38 -16379,02 -16700,60 -86053,74 -17374,54 -16988,04 -17319,80 -17674,35 -93933,16
76
Faza:

58/2019
TAB.1.3.SURSE DE FINANTARE - LEI
ANI
ELEMENTE 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
CAPITAL PRIVAT
Contributie nivel local 1176476,09 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Contributie nivel regional
Contributie nivel national 0,00 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL CONTRIBUTIE PUBLICA NATIONALA 1176476,09 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Grant din partea E.U.pentru investitie 0,00 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Obligatiuni si alte resurse financiare
Imprumuturi BEI/BERD
Alte imprumuturi
TOTAL RESURSE FINANCIARE 1176476,09 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
77
Faza:

58/2019
TAB.1.4 DURABILITATEA FINANCIARA - LEI
ANI
ELEMENTE 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Total resurse f inanciare 1.176.476,09 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Input f inanciar 0,00 5.703,56 15.054,66 15.414,50 15.722,79 72.331,91 15.602,29 15.914,33 16.232,62 15.816,30 78.871,73 16.455,28 16.784,38 16.379,02 16.706,60 86.053,74 17.381,54 16.988,04 17.327,80 17.674,35 93.942,16
TOTAL INTRARI DE NUMERAR 1.176.476,09 5.703,56 15.054,66 15.414,50 15.722,79 72.331,91 15.602,29 15.914,33 16.232,62 15.816,30 78.871,73 16.455,28 16.784,38 16.379,02 16.706,60 86.053,74 17.381,54 16.988,04 17.327,80 17.674,35 93.942,16
TOTAL COSTURI DE OPERARE 0,00 5.703,56 15.054,66 15.414,50 15.722,79 72.331,91 15.602,29 15.914,33 16.232,62 15.816,30 78.871,73 16.455,28 16.784,38 16.379,02 16.706,60 86.053,74 17.381,54 16.988,04 17.327,80 17.674,35 93.942,16
TOTAL COSTURI DE INVESTITIE 1.176.476,09 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Dobanzi 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Plati compensatorii/plati f ond pensii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Taxe 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL IESIRI DE NUMERAR 1.176.476,09 5.703,56 15.054,66 15.414,50 15.722,79 72.331,91 15.602,29 15.914,33 16.232,62 15.816,30 78.871,73 16.455,28 16.784,38 16.379,02 16.706,60 86.053,74 17.381,54 16.988,04 17.327,80 17.674,35 93.942,16
TOTAL FLUX DE NUMERAR 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
FLUX DE NUMERAR CUMULAT 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
78
Faza:

58/2019
TAB. 1.5. CALCULUL RATEI INTERNE DE RENTABILITATE FINANCIARA A INVESTITIEI(FRR/C)- IN LEI
ANI
ELEMENTE 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Input financiar 0,00 14703,56 15054,66 15414,50 15722,79 72331,91 15602,29 15914,33 16232,62 15816,30 78871,73 16455,28 16784,38 16379,02 16706,60 86053,74 17381,54 16988,04 17327,80 17674,35 93942,16
TOTAL VENITURI 0,00 14703,56 15054,66 15414,50 15722,79 72331,91 15602,29 15914,33 16232,62 15816,30 78871,73 16455,28 16784,38 16379,02 16706,60 86053,74 17381,54 16988,04 17327,80 17674,35 93942,16
Total costuri de operarare 0,00 5703,56 15054,66 15414,50 15722,79 72331,91 15602,29 15914,33 16232,62 15816,30 78871,73 16455,28 16784,38 16379,02 16706,60 86053,74 17381,54 16988,04 17327,80 17674,35 93942,16
Total costuri de investitie 1176476,09 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Flux de num erar net -1176476,09 9000,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Rata interna de
a investitiei(FRR/C) -3226332,1%
Venitul net actualizat
financiar al
investitiei(FNPV/C) -1081613,66
Raportul
Beneficiu/Cost al
investitiei(B/C) 0,18
79
Faza:

58/2019
TAB. 1.6. CALCULUL RATEI INTERNE DE RENTABILITATE FINANCIARA A CAPITALULUI INVESTIT(FRR/K)- IN LEI
ANI
ELEMENTE 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Vanzari 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Valoare reziduala 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Input financiar 0,00 14703,56 15054,66 15414,50 15722,79 72331,91 15602,29 15914,33 16232,62 15816,30 78871,73 16455,28 16784,38 16379,02 16706,60 86053,74 17381,54 16988,04 17327,80 17674,35 93942,16
TOTAL VENITURI 0,00 14703,56 15054,66 15414,50 15722,79 72331,91 15602,29 15914,33 16232,62 15816,30 78871,73 16455,28 16784,38 16379,02 16706,60 86053,74 17381,54 16988,04 17327,80 17674,35 93942,16
Total costuri de operare 0,00 5703,56 15054,66 15414,50 15722,79 72331,91 15602,29 15914,33 16232,62 15816,30 78871,73 16455,28 16784,38 16379,02 16706,60 86053,74 17381,54 16988,04 17327,80 17674,35 93942,16
Dobanda 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Contributia nationala totala 1176476,09 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Fluxul de num erar net -1176476,09 9000,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Rata interna de
a capitalului(FRR/K) -3226332,15%
Valoarea neta
actualizata financiara a
capitalului(FNPV/K) -1081613,66
Raportul
Beneficiu/Cost al
capitalului(B/C) 0,18
80
Faza:

58/2019
5.SCENARIUL/OPTIUNEA TEHNICO-ECONOMIC(Ă) OPTIMA(Ă),

RECOMANDATA(Ă)
5.1 Comparatia scenariilor/optiunilor propuse, din punct de vedere tehnic,

economic, financiar al sustenabilitatii si riscurilor.
Din punct de vedere al scenariilor posibile pentru realizarea obiectivului menţionat

mai sus considerăm că singura variantă este păstrarea amplasamentului existent al bazei
sportive neexistând alte trasee alternative.
Faţă de cele prezentate mai sus considerăm că soluţia optimă de amenajare a bazei
sportive ce face obiectul prezentului studiu de fezabilitate este Scenariul 1, care asigură o
siguranţă corespunzătoare în exploatare, fiind o soluţie care va satisface necesităţile
sectorului agricol din zonă.
Luând în considerare necesităţile traficului din zonă, traseul existent, proprietăţile
deservite, reglementările tehnice în vigoare, condiţiile de mediu-traseu, traficul actual şi de
perspectivă, costurile investiţiei, costurile de întreţinere, posibilităţile financiare ale Comunei
Homocea scenariul recomandat este Scenariul I.
SCENARIUL I SCENARIUL II
Valoarea TVA Valoare Valoarea TVA Valoare
(fara TVA) (cu TVA) (fara TVA) (cu TVA)
Mii lei lei lei lei lei lei
TOTAL
GENERAL 587,098.12 110,510.25 697,608.37 990,165.88 186,310.21 1,176,476.09
Din care C +
496,838.40 94,399.30 591,237.70 871,436.69 165,572.97 1,037,009.66
M
Din punct de vedere economic se propune scenariul I, deoarece prezinta cel mai bun
raport pret - calitate – cheltuieli de exploatare. Costurile de executie ale acestei variante
intruneste conditia optima pret-calitate, costuri de intretinere mici in faza de operare, datorita
faptului ca intrega structura rutiera presupune costuri mai mici dar si grosimea straturilor
mai mica.
5.2.Selectarea si justificarea scenariului/optiunii optim(e) recomandat(e)
Obiectivul principal al proiectului este realizarea unei baze sportive moderne care să
satisfacă cerinţele actuale şi de perspectivă ale activităţilor locale, priorităţile care au stat la
baza scenariului propus prin prezentul studiu de fezabilitate.
81
Faza:

58/2019
Scenariul propus de către proiectant este scenariului I deoarece prezinta cel mai bun
raport pret-calitate - cheltuieli de exploatare.
Scenariul I, recomandat, de către elaborator se justifica prin următoarele considerente:
• Conform acestui scenariu, Comuna Homocea va aproba investiţia „Amenajare
baza sportiva in Sat Homocea, Comuna Homocea, Judetul Vrancea" si astfel, comunitatea va
beneficia de cadru optim pentru desfaşurarea activităţilor locale şi de posibilitatea creşterii
nivelului de competitivitate din sectorul respectiv. Acest scenariu va asigura si indeplinirea
prevederilor Art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 87/2001, cu modificările şi completările
ulterioare aduse prin Legea nr. 139/2002, Ordonanţa Guvernului nr. 35/2003 şi Ordonanţa
Guvernului nr. 34/2004, conform căruia „Autorităţile administraţiei publice locale sunt
obligate să asigure îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin stimularea
mecanismelor economiei de piaţă şi a unei infrastructuri edilitare moderne".
• Este alternativa cea mai corectă din punct de vedere economic şi financiar
pentru comunitatea locală, în condiţiile în care investiţia va fi finanţată prin bani de la
bugetul local.
• Respectă toate prevederile legale în vigoare cu privire la protecţia mediului.
• Respectă toate prevederile legale în vigoare
Menţionăm că pe traseul studiat stratul existent se prezinta din balast, pentru calculul
la dimensionarea sistemului rutier nou se vor lua in consierare straturile noi si zestre
existenta. Totodată pe traseul studiat nu există alunecări de teren, traseele propuse prin
prezentul studiu de fezabilitate fiind cele optime pentru realizarea unei căi de comunicaţie cu
acces la toate obiectivele de interes local şi general existente în zonă.
Prin aceasta solutie se respecta si componenta de mediu:
- reducerea poluarii si a deteriorarii strazilor limitrofe;
- respectarea mediului, reducerea sau eliminarea aprovizionarii cu material de la
balastiere;
- refolosirea totala a materialelor;
- folosirea zestrei existente pentru modernizarea strazilor.
5.3.Descrierea si justificarea scenariului/optiunii optime recomdante.

a)obtinerea si amenajarea terenului.
Actualul amplsament va fi pus la dispozitie de catre Primaria Comunei Homocea.
Păstrarea actualului amplasament al bazei sportive nu duce la costuri suplimentare
legate de expropieri de terenuri, mutări de reţele, lucrări de amenajare a terenului, lucrări
care la ora actuală dacă ar trebui făcute ar consuma sume importante de bani.
b)asigurarea utilitatilor necesare functionarii obiectivului

Solutia propusa din cadrul investitiei nu mai necesita asigurarea cu utilitati
suplimentare in vederea functionarii obiectivului.
82
Faza:

58/2019
c) solutia tehnica, cuprinzand descrierea, din punct de vedere tehnologic,

constructiv, tehnic, functional-arhitectural si economic, a principalelor lucrari pentru
investitia de baza, corelata cu nivelul calitativ, tehnic si de performanta ce rezulta din
indicatorii tehnico economici propusi
La stabilirea schemei de amenajare şi a soluţiilor constructive şi tehnologice au fost
considerate următoarele priorităţi:
-sănătatea locuitorilor;
-protecţia mediului, respectiv înlăturarea poluării stratului freatic;
-creşterea nivelului de trai al locuitorilor;
-creşterea atractivităţii comunei Homocea pentru investitorii economici;
-realizarea unui raport optim între valoarea investiţiei şi atingerea obiectivelor;
5.4.Principalii indicatori tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii:

a)indicatori maximali, respectiv valoarea totala a obiectului de investitii, exprimata
in lei, cu TVA si respectiv fara TVA, din care constructii-montaj (C+M), in conformitate
cu devizul
1.Valoarea totală (INV) cu TVA 697,608.37lei
din care construcţii-montaj (C+M) 591,237.70lei
Valoarea totală (INV) fara TVA 587,098.12lei
2.Eşalonarea investiţiei anul I 697,608.37lei
c)indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliti in

functie de specificul si tinta fiecarui obiectiv de investitii;
Prin investitia “Amenajare Baza Sportiva in Sat Homocea, Comuna Homocea,
Judetul Vrancea” se propune deservirea locuitorilor din zona strazii.
➢ sănătatea locuitorilor din această localitate va fi afectată pozitiv în mod
semnificativ;
➢ nivelul de trai al locuitorilor va creşte;
➢ atractivitatea comunei pentru investitori va creşte;
d)durata estimata de executie a obiectivului de investitii, exprimata in luni.

Durata de executie a obiectivului de investitie va fi de 9 luni calendaristice.
5.5.Prezentarea modului in care se asigura conformarea cu reglementarile specifice
functiunii preconizate din punctul de vedere al asigurarii tuturor cerintelor fundamentale
aplicabile.
83
Faza:

58/2019
1. Popa P. & Nicolae Vlad „Tehnologia lucrarilor de constructii” Cluj -

1985
2. Constantin Ionescu „Dinamica si stabilitatea constructiilor”
3. STAS 863-85 „Elemente geometrice ale traseelor – Prescriptii de
proiectare”
4. STAS 9470-73 „Ploi maxime – intensitati, durate, frecvente”
5. Normativ NP066 – 2002 „ Normativ privind proiectarea terenurilor sportive si
a stadioanelor (unitatea functionala de baza) din punct de vedere a cerintelor legii 10/1995.
6.URBANISM, ACORDURI SI AVIZE CONFORME

6.1.Certificatul de urbanism emis in vederea obtinerii autorizatiei de construire
Certificatul de urbanism este anexat prezentului studiu de fezabilitate cu nr.
6.2. Extras de carte funciara, cu exceptia cazurilor speciale, expres prevazute de

lege
Sunt anexate prezentului studiu de fezabilitate
6.3. Actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, masuri

de diminuare a impactului, masuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor
acordului de mediu in documentatia tehnico-economica.
Acordul de mediu va fi eliberat de catre Agentia pentru Protectia Mediului Vrancea
si va fi anexat prezentului studiu de fezabilitate.
Scopul unei analize a stării mediului şi a evaluării impactului asupra stării iniţiale a
mediului, este acela de a servi la luarea deciziilor.
Prin evaluarea impactului asupra mediului (EIM) a proiectului pentru investiţia
Amenajare baza sprotiva in Sat Homocea, Comuna Homocea, JUDETUL VRANCEA, se
oferă posibilitatea de a se lua în considerare aspectele de mediu, înainte de a fi luată
decizia finală privind componentele proiectului.
Pentru a prevedea care va fi impactul trebuie să se cunoască asupra căror factori de
mediu se va acţiona sau care sunt factorii de mediu care vor fi afectaţi, atât pe perioada de
execuţie, cât şi pe perioada de funcţionare a obiectivului propus a fi realizat.
Analiza stării iniţiale a mediului şi evaluarea impactului asupra mediului se
realizeaza în conformitate cu prevederile Directivei nr.97/11/EEC din 3 martie 1997 ce
amendează Directiva nr.85/337/EEC precum şi cu prevederile legislaţiei româneşti.
Pe timpul executiei, impactul asupra componentilor mediului se manifesta prin:
- Scoaterea temporara din circuitul economic a unor zone cu terenuri necesare
santierului de constructii, etc;
- Circulatia intensa a echipamentului de constructii in zonele de lucru pentru
transportul materialelor si a prefabricatelor, executia terasamentelor, turnarea betonului,
84
Faza:

58/2019
asternerea asfaltului etc

- Functionarea statiilor de beton, bazele echipamentului, diferite ateliere de
mentinere si de reparatii, depozite pentru materiale si combustibili, tabere de santier, etc;
- Exploatarea pamântului din gropile de imprumut si a carierelor de agregate;
- Cresterea poluarii fonice, continutul de particule in suspensie (praf) si noxe,
erodarea si degradarea terenului, in general in zonele unde functioneaza santierele de
constuctii;
Impactul lucrarilor de reabilitare pe perioada de executie depinde in principal de
marimea lucrarilor de constructii si de modul in care acestea sunt conduse.
In timpul perioadei de functionare poluarea mediului datorata circulatiei pe drum se
reduce fata de situatia actuala.
Trebuie mentionat faptul ca, in general, lucrarile de constructii schimba favorabil
impactul asupra mediului.
Riscul accidentelor si a poluarii accidentale se reduce, datorita echipamentelor
performante si a sistemelor de protectie si avertizare
În principiu, studiul privind evaluarea impactului asupra mediului trateaza
următoarele aspecte:
- soluţii de integrare cât mai firească în planurile de dezvoltare locale, regionale şi
naţionale, colaborând în acest sens cu Consiliul Judeţean Vrancea, Primăriile locale,
Agenţia de Dezvoltare Regională, Inspectoratul de Protecţia Mediului Vrancea şi Direcţia
Apelor Siret;
- propunerea de soluţii pentru ca impactul economic şi cel social, inclusiv cel
asupra stării de sănătate a factorului uman să fie pozitiv;
- definirea stării iniţiale a mediului prin analize pe teren, prelevări de probe şi
efectuarea cercetărilor de laborator privind aerul, solul, apa, ecosistemele (flora, fauna),
terenurile agricole etc.;
- analiza legislaţiei specifice privind declararea monumentelor naturii şi siturilor
arheologice, identificarea acestora pe teren; propuneri şi soluţii pentru prezervarea acestor
zone;
- evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, climei, utilizării agricole a
terenurilor, precum şi din punct de vedere al inconvenientelor pe perioada construcţiei, al
stresului conducătorilor auto, al încadrării în peisaj;
- evaluarea impactelor cauzate de vibraţii, zgomote în timpul nopţii;
- măsuri pentru refacerea şi conservarea ecosistemului local, precum şi alte măsuri
compensatorii;
- propuneri şi soluţii pentru prevenirea eroziunii solului şi sedimentării, în scopul
eliminării colmatării sistemelor de drenaj şi asigurării stabilităţii solului sub efectul
curenţilor generaţi de scurgerea apelor de suprafaţă;
85
Faza:

58/2019
- măsuri pentru prevenirea accidentelor care determină poluarea apelor, aerului,

solului şi subsolului, atât în timpul execuţiei, cât şi exploatării;
- adoptarea de soluţii pentru ca lucrările să se încadreze armonios în peisaj,
reducând la minim sau chiar eliminând impactul vizual negativ, ţinând seama de topografia
locului, traficul, existenţa vegetaţiei etc.;
- prevederea de soluţii pentru evitarea poluării surselor de alimentare cu apă, a
sistemelor de drenaj şi de canalizare;
- stabilirea de măsuri pentru diminuarea poluării aerului pe durata activităţilor de
construcţie cât şi ulterior, în exploatare, pe grupe de zone
- prevederea de măsuri în cadrul organizărilor de şantier pentru ca efectele
poluante să fie cât mai reduse iar în final, după dezafectare să fie refăcută situaţia iniţială a
cadrului natural;
- elaborarea de soluţii pentru refacerea ecologică a zonelor afectate de deschiderea
gropilor de împrumut, precum şi a amplasamentului organizării de şantier;
- prevederea de puncte sanitare mobile şi un sistem de comunicare adecvat prin
care să fie asigurată o asistenţă sanitară eficientă pentru personalul constructorului;
- evaluarea riscurilor ecologice ce apar prin amenajările propuse;
- identificarea implicării rezidenţilor locali în realizarea proiectului;
- identificarea factorilor de mediu necesar a fi monitorizaţi privind evoluţia calităţii
acestora şi elaborarea unui plan de monitoring care să fie pus în aplicare imediat după
terminarea execuţiei lucrărilor.
Evaluarea impactului cuprinde :
a) descrierea stării iniţiale a mediului
b) datele necesare identificării şi evaluării efectelor principale probabile ale
obiectivului proiectat asupra mediului înconjurător
c) descrierea efectelor semnificative probabile, directe şi indirecte ale proiectului
asupra mediului, atât în faza de execuţie şi în cea de exploatare a lucrărilor, pentru
diferitele variante propuse
d) acolo unde sunt identificate efecte adverse semnificative, se vor descrie măsurile
luate în considerare pentru evitarea, reducerea sau remedierea acestor efecte, incluzând
costurile aferente acestor măsuri
e) propunerea variantei optime din punct de vedere al protecţiei mediului
f) planul de monitoring a calităţii factorilor de mediu posibil a fi afectaţi
O atenţie deosebită va fi acordată stabilirii condiţiilor existente de mediu şi limitelor
zonei de analiză. Pentru evaluarea impactului s-a identificat starea factorilor de mediu din
amplasament şi din zona învecinată, înainte de realizarea proiectului pentru a exista
termeni de comparaţie pentru situaţia care va rezulta în urma realizării proiectului. În acest
scop se vor urmări următoarele aspecte ale stării iniţiale a mediului:
86
Faza:

58/2019
1. Topografia, geologia şi geomorfologia

2. Apele de suprafaţă şi subterane
3. Meteorologia şi microclimatul pe anotimpuri
4. Principalele sisteme ecologice
5. Flora şi fauna caracteristică terestră şi acvatică
6. Speciile ameninţate
7. Istoricul evenimentelor ecologice şi naturale; de exemplu înflorirea algelor, nori
de praf, incendii, furtuni, inundaţii şi secetă, eroziunea solului
8. Utilizarea prezentă şi tendinţele de utilizare a terenurilor, de exemplu agricultura,
horticultura, silvicultura şi exploatările forestiere precum şi activităţile recreative
9. Particularităţile estetice
10.Infrastructura, de exemplu comunicaţiile şi transporturile
11.Obiective industriale, comerciale şi rezidenţiale
12.Evidenţa şi caracteristicile poluării aerului, apelor, solului şi a poluării fonice
13.Caracteristici sociale, arheologice, istorice, culturale şi religioase ale zonei
14.Orice caracteristică legată de sănătatea publică în zona afectată
15.Orice pericole sau riscuri asociate cu zona în studiu
16.Orice programe sau instrumente aplicabile de conservare a mediului
Prevederea impactului include analiza cauzelor majore ale modificărilor
mediului existent şi determinarea efectelor probabile. Principalele etape ale prevederii
impactului (pozitiv sau negativ) vor fi următoarele:
a) identificarea activităţilor ce se desfăşoară în cadrul realizării proiectului şi care
pot genera impact
b) identificarea resurselor şi a receptorilor care pot fi afectaţi de către aceste impacte
c) stabilirea înlănţuirii evenimentelor sau a legăturilor dintre cauză şi efect
d) prevederea naturii probabile, a extinderii şi a dimensiunii oricăror modificări sau
efecte care se anticipează
e) evaluarea consecinţelor oricărui impact identificat
f) stabilirea consecinţelor potenţiale (pozitive sau negative), care pot fi socotite ca
semnificative
Procesul de evaluare a impactului asupra mediului implică de obicei luarea în
considerare a semnificaţiei unui impact după un număr de criterii cum sunt:
▪ extinderea şi dimensiunea
▪ efectul pe termen scurt sau termen lung
▪ reversibilitatea sau ireversibilitatea
▪ performanţa în raport cu standardele de calitate a mediului
▪ sensibilitatea receptorului
▪ compatibilitatea cu politicile de mediu
87
Faza:

58/2019
O atenţie deosebită va fi acordată evaluării impactelor pentru diferite grupuri

ce pot fi afectate, precum copii, oameni la locul de muncă, spitale, pietoni, biciclişti, ca şi
asupra spaţiilor comerciale, zonelor de agrement sau care prezintă interes din punct de
vedere turistic, precum şi a zonelor care prezintă interes din punct de vedere al conservării
biodiversităţii.
Evaluarea impactului asupra mediului va cuprinde o serie de procedee
specifice fiecărei componente menţionate anterior şi va fi realizată atât pentru faza de
execuţie cât şi pentru cea de exploatare.
-Evaluarea impactului asupra calităţii aerului
Pentru evaluarea calităţii aerului vor fi luate în considerare informaţiile din faza de
elaborare a studiului de fezabilitate şi de alegere solutiei tehnologice. Evaluarea şi
proiectarea constituie părţi ale unui proces iterativ. Pentru evaluarea impactului asupra
calităţii aerului, va fi aplicată următoarea metodologie:
-Se vor identifica pe o hartă la sc. 1:25.000 sau 1:10.000 toate proprietăţile unde se
presupune o modificare a calităţii aerului. Se vor lua în considerare numai
proprietăţile/zonele rezidenţiale situate la o distanţă de până la 200 m de la traseul
respectiv.
Pentru perioada de execuţie, se vor calcula emisiile specifice activităţilor din
zona gropilor de împrumut, a organizării de şantier, traficului pe strazile de acces şi se va
evalua impactul acestora asupra factorilor de mediu, aşezărilor umane, factorului uman.
Valorile obţinute vor fi comparate cu valorile concentraţiilor maxime admise (CMA)
prevăzute de:
- Standardul naţional pentru calitatea aerului (STAS 12574-87)
- Standardele de calitatea aerului din UE
- Valorile-ghid pentru calitatea aerului recomandate de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii
- Valorile-ghid recomandate de Uniunea Internaţională a Organizaţiilor de
Cercetare a Pădurilor (IURFO) pentru protecţia vegetaţiei.
-Evaluarea impactului asupra calităţii apelor
În studiu se analizeaza evacuările de ape uzate produse în urma scurgerilor
provenite din:
- organizarea de şantier
- gropile de împrumut
- apele pluviale.
Deşi, în general sunt prezenţi aceiaşi poluanţi specifici, concentraţia
înregistrată de aceştia în apele evacuate poate varia între diferitele amplasamente şi
depinde şi de precipitaţiile specifice în cadrul fiecărui amplasament, elemente care vor fi
prezentate în studiu. Pentru evaluarea gradului de poluare se va ţine seama de calitatea
apelor din amonte de evacuare, posibilităţile de diluţie şi viteza de amestec a apelor
88
Faza:

58/2019
evacuate cu apele din emisar. De asemenea, vor fi analizate sursele potenţiale de

contaminare a scurgerilor care sunt diverse şi pot fi generate de lucrările de construcţie, de
trafic, de întreţinere, de scurgeri accidentale cauzate de accidente de circulaţie, precum şi
de depunerile din atmosferă.
Se va avea în vedere faptul că substanţele poluante, considerate a avea cel mai
mare impact probabil asupra emisarilor sunt: substanţele solide în suspensie,
hidrocarburile, metalele, pesticidele şi ierbicidele, agenţii utilizaţi pentru dezgheţare,
îngrăşămintele, substanţele rezultate din deversări accidentale precum şi de la alte surse
cum ar fi depunerile din atmosferă.
În evaluarea impactului asupra calităţii apelor se va analiza cu atenţie
următoarele:
- caracteristicile acestor resurse supuse riscului (debit sezonier şi anual etc.),
regimul precipitaţiilor, posibilităţile de stocare etc.;
- utilizarea în prezent a resurselor de apă: în scopuri menajere, comerciale,
industriale, agricole sau recreative;
- existenţa evacuărilor de apă şi a deversărilor, care ar putea fi determinante pentru
calitatea apelor, măsuri de remediere deja adoptate sau proiectate;
- efecte asupra peştilor, a vieţii sălbatice;
- efecte posibile ale proiectului asupra debitului apelor, a adâncimii şi lăţimii
albiilor, a eroziunii malurilor, a ratei de sedimentare (în amonte şi în aval) şi asupra
turbulenţei;
- istoricul poluării sau utilizării necorespunzătoare a resurselor de apă care au
afectat sănătatea oamenilor sau au fost vătămătoare pentru animale, viaţa acvatică, păsări
sau peşti.
De asemenea se va analiza modul în care organizarea de şantier va influenţa
calitatea apelor din zonă, iar execuţia lucrărilor va influenţa asupra liberei scurgeri a apelor
pentru a se evita producerea de inundaţii în zona de lucru.
La analiza impactului se va ţine cont de prevederile NTPA 001/2002 din HG
188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a
apelor uzate, precum şi de Ordinul MAPM nr.1146/2002 pentru aprobarea Normativului
privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă.
- Evaluarea impactului asupra florei şi faunei
În cadrul Studiului va fi întocmită o evaluare din punct de vedere ecologic ce va
include următoarele:
- consultarea şi colectarea datelor relevante din punct de vedere ecologic, care
există în prezent în legătură cu amplasamentul afectat şi cu zonele învecinate;
- analiza legislaţiei privind regimul ariilor naturale protejate;
89
Faza:

58/2019
- vizitarea amplasamentului şi elaborarea unui tip relevant de hartă “Hartă privind

habitatele, faza 1” care să identifice orice arie care prezintă importanţă pentru comunităţile
de floră şi faună;
- analiza amplasamentului din punct de vedere al HG 230/2003 privind delimitarea
rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea
administraţiilor acestora.
În vederea identificării problemelor de interes local, va fi consultat publicul,
cu această ocazie putându-se scoate în evidenţă şi alte elemente faţă de cele determinate
iniţial. Vor fi identificate zonele de conservare a naturii recunoscute (cu sau fără
statut), care se găsesc în interiorul sau în vecinătatea zonelor afectate direct sau indirect,
ocazie cu care se vor sublinia principalele motive pentru care acestea sunt protejate.
Pentru culegerea informaţiilor necesare, se va cerceta o bandă de min. 2 km în
jurul amplasamentului ales.
In principal, informaţiile privind fauna şi flora terestră trebuie să se refere la:
• Principalele formaţiuni vegetale. Este ştiut faptul că unităţile morfogeologice
regrupează tipuri de formaţiuni vegetale specifice. Vor fi identificate principalele etaje
forestiere, descriindu-se speciile componente, precum şi principalele formaţiuni floristice
şi de pajişte din zona studiată.
• Principalele specii de faună (mamifere, păsări, reptile, insecte) specifice zonei,
inclusiv malurilor cursului de apă sau lacurilor de acumulare. Se va face o inventariere a
locurilor în care trăiesc, a efectivelor şi rarităţii lor, precum şi a zonelor de locuire aflate în
pericol. Se vor identifica direcţiile principale de migrare, locurile de odihnă şi de hrănire.
Datele privind ecosistemul acvatic trebuie să se refere la vegetaţia acvatică şi
semiacvatică şi la fauna acvatică.
• Vegetaţia acvatică şi semiacvatică, cuprinde algele, fitoplanctonul, ierburile
acvatice microscopice.
Se va preciza sectorul de râu sau de lac în care s-a făcut investigaţia, tipul
substratului, speciile dominante, adâncimea, cantitatea de biomasă, acoperirea spaţială.
• Fauna acvatică, cuprinde zooplanctonul, nevertebratele bentice, fauna
piscicolă şi mamiferele.
Speciile rare şi endemice, vor fi identificate pe baza listei oficiale existente. Se va
indica gradul de raritate în zonă, la nivel naţional sau regional. În cazul faunei, se vor
indica şi locurile potenţiale de locuire.
Zonele sensibile vor fi cartografiate pe baza listei de specii rare şi endemice sau
periclitate.
Pentru evaluarea florei şi faunei şi a impactului lucrărilor asupra acestora, vor
fi utilizate o serie de criterii, precum:
- naturaleţea, diversitatea şi raritatea speciilor şi habitatelor, inclusiv arealul
habitatului
90
Faza:

58/2019
- ameninţarea antropologică datorită activităţii umane

- valoarea recreativă, educaţională şi ştiinţifică
- istoricul, reprezentativitatea, tipicitatea, unicitatea, disponibilitatea
- fragilitatea ecologică
- poziţia ocupată în unitatea ecologică/geografică
- valoarea potenţială
- capacitatea de reproducere
- potenţialul de sălbăticie al zonei
În ceea ce priveşte fauna, se vor indica efectele perturbaţiilor permanente ocazionate
biotopului de:
- întreruperea căilor de migraţie;
- distrugerea zonelor de cuibărit;
- distrugerea zonelor de procurare a hranei;
- disconfort cauzat de zgomotul şi vibraţiile produse de instalaţiile aferente
realizării investitiei.
Pe baza datelor obţinute şi ca urmare a rezultatelor evaluării impactului, se vor
propune variante ocolitoare ale strazilor tehnologice pentru a reduce influenţa zgomotelor
şi vibraţiilor asupra faunei. De exemplu, speciile de faună cu talie mică, în special cele
dintr-o rezervaţie naturală, pot fi afectate de vibraţiile şi zgomotele produse de circulaţia
basculantelor în perioada de construcţie.
- Evaluarea impactului referitor la condiţiile geologice, hidrogeologice, soluri şi
contaminarea acestora
Impactul asupra solurilor
Orice proiect care implică afectarea substanţială a terenurilor trebuie să
includă în etapele sale de planificare un studiu al zonelor destinate dislocării în care să se
descrie natura şi valoarea lor din punct de vedere al mediului. De la această informaţie se
poate dezvolta, reflectându-se amploarea şi tipul anticipat de afectare şi degradare, un plan
de refacere a terenului după ce s-a extras piatra sau nisipul şi pietrişul. Aceasta nu
înseamnă că refacerea trebuie să re-creeze mediul original. Este puţin probabil ca acest
lucru să fie posibil. În schimb, planificarea ar trebui să se axeze pe utilizarea topografiei
complete şi a altor caracteristici ale excavaţiilor pentru obţinerea celor mai bune rezultate.
Astfel, refacerea poate implica schimbarea zonei în ceva destul de diferit de starea sa
originală dar, totuşi, mult îmbunătăţit faţă de aceasta, dacă înainte fusese pur şi simplu
abandonată. O bună organizare de şantier şi ocuparea unor suprafeţe cât mai reduse pot
contribui de asemenea la protecţia solului
O atenţie deosebită va fi acordată aspectelor privind eroziunea solului,
fenomenelor de alunecare înregistrate în zonă, pentru a se putea propune măsuri
adecvate de preîntâmpinare/stopare a acestor fenomene. Este necesar să se realizeze un
inventar al tuturor surselor de poluare a solului din zona respectivă.
91
Faza:

58/2019
Pierderea totală şi degradarea solurilor agricole are un impact evident, dar

acolo unde solul fertil este excavat şi depozitat în vederea reutilizării, nivelul daunelor şi
gradul de deteriorare a calităţii solurilor va depinde de tipul de echipamente utilizate în
procesul de excavare, transport şi manipulare, de condiţiile meteorologice precum şi de
modul de depozitare.
Crearea de cariere şi gropi de împrumut necesită îndepărtarea pământului vegetal şi a
altor straturi de suprafaţă, făcând terenul inaccesibil agriculturii, locuirii, recreerii,
păşunatului, etc., şi expunând solurile şi rocile de sub ele la acţiunea soarelui, climei,
vântului, etc.
Planurile de stabilire a surselor de nisip, pietriş sau rocă trebuie, bineînţeles, să se
îndrepte spre amplasamentele unde există resursele dorite. Totuşi, trebuie avută în vedere
valoarea terenurilor marcate pentru a fi distruse, în special atunci când sunt disponibile
soluţii alternative pentru procurarea materialelor de construcţii.
Funcţiunile pierdute ale terenurilor includ utilizarea acestora ca terenuri cultivabile
sau de păşunat, pierderea zonelor rezidenţiale existente sau potenţiale, pierderea cherestelei
– dacă este acoperit cu copaci, sau a capacităţilor de paravânt şi pierderea capacităţilor de
prevenire a eroziunii, care duce la o mai mare probabilitate de apariţie a surpărilor, a
prafului purtat de vânt şi a alunecărilor de teren.
Evaluarea impactului asupra peisajului
Principalele etape care trebuie luate în considerare la evaluarea impactului
asupra peisajului sunt următoarele:
a) colectarea datelor se efectuează în special în teren, dar şi din studii teoretice
existente la consultant şi la alte organisme corespunzătoare
b) descrierea peisajului de referinţă existent
c) clasificarea peisajului
d) identificarea impactelor potenţiale, pozitive şi negative ale proiectului asupra
peisajului
e) evaluarea semnificaţiei impactelor identificate
Pentru descrierea corectă a peisajului se vor obţine informaţii suficiente pentru:
• identificarea elementelor cheie ale peisajului;
• evaluarea importanţei elementelor cheie ale peisajului;
• identificarea unui posibil impact semnificativ.
Vor fi colectate date privitoare la elementele peisajului, incluzând componentele
fizice, biologice, istorice şi culturale care contribuie la caracterul şi la valoarea acestuia.
Datele vor fi colectate ţinând cont de orice valoare care prezintă un interes special la nivel
internaţional, naţional, regional sau local, datorită calităţilor specifice sau istorice, sau a
elementelor culturale, plasată în peisaj, fie că aceasta este desemnată oficial, cum ar fi
cazul rezervaţiilor naturii la nivel global, fie că există o recunoaştere generală a interesului
unei zonei.
92
Faza:

58/2019
Evaluarea peisajului include încadrarea cât mai potrivită a acestuia, în funcţie de

importanţa sau valoarea componentelor şi de caracteristicile sale, grupate în general în
unităţi omogene din punct de vedere al naturii şi al valorii.
Referitor la caracteristicile peisagistice generale, se analizează originalitatea
rezultată din aspectul dat de geologie, precum şi tipul de contraste şi discontinuităţi
ale peisajului. Se urmăreşte:
▪ contrastul de forme şi culori între zonele împădurite şi zonele aride;
▪ contrastul la nivelul scării vizuale între panoramele deschise şi unităţile
peisagistice specifice unei zone;
▪ contrastul provenit din intervenţia omului;
▪ discontinuităţi geografice.
Elemente ale peisajului ce vor fi luate în calcul sunt printre altele: gospodăriile,
construcţii autohtone, biserici, garduri, maluri, păduri, plantaţii, lucii de apă, drumuri
existente, poteci etc.
Analiza datelor va implica o judecare subiectivă a valorii şi semnificaţiei
elementelor peisajului, şi vor lua în considerare atât elementele pozitive cât şi cele negative
ale peisajului, furnizând informaţii concrete.
Refacerea vegetaţiei şi dispariţia majorităţii urmelor care amintesc de şantier durează
o perioadă mai îndelungată. Se va evalua impactul asupra unor zone de interes special (
ştiinţific, turistic, arheologic, etc.).
In cazul obiectivelor de interes turistic se vor evalua eventualele efecte induse de
amenajare asupra funcţionării acestor obiective din punct de vedere al modificării
ambianţei naturale.
Componentele istorice şi culturale pot avea o valoarea şi o importanţă
deosebită datorită conexiunii lor cu fapte istorice şi culturale importante cum ar fi locul
unde s-au desfăşurat evenimente istorice importante, etc. Se va analiza dacă realizarea
lucrărilor propuse în proiect afectează relaţiile culturale şi istorice, de exemplu dacă va fi
afectat un parc de interes istoric, o zonă protejată etc.
De asemenea se va evalua modul de integrare a lucrării în peisaj şi de păstrare
a caracterului local şi spiritului tradiţional şi se vor propune măsuri pentru evitarea/
reducerea impactului vizual al proiectului în peisajul zonei.
Evaluarea impactului provocat de zgomot
În evaluarea impactului vor fi identificate sursele de zgomot şi nivelele
anticipate de zgomot exprimate în decibeli. Nivelul de zgomot va fi corelat cu distanţa,
punând accentul pe nivelul de zgomot înregistrat dincolo de limitele amplasamentului
ţinând seama de variaţia condiţiilor meteorologice.
Va fi descris nivelul de zgomot, incidenţa şi caracteristicile sale,
particularităţile înregistrate în decursul zilei şi a orelor de întuneric. Pentru evaluarea
nivelului de zgomot se va utiliza indicele L 10 dB(A), care corespunde la media aritmetică
93
Faza:

58/2019
a nivelului de zgomot ce este depăşit pentru 10% din timp, pentru o perioadă de timpp
dată, de regulă 18 ore.Se va analiza acceptabilitatea zgomotului ţinând seama de natura
zonei înconjurătoare cum ar fi agricultura, spaţii libere, spaţii comerciale, industriale sau
rezidenţiale.
Pentru stabilirea măsurilor de protecţie împotriva zgomotelor şi vibraţiilor se au în
vedere următoarele aspecte.
• Identificarea zonelor sensibile la zgomot şi vibraţii, cauza sensibilităţii;
• Identificarea principalelor surse de zgomot locale;
• Verificarea existenţei unor reglementări locale în ceea ce priveşte nivelul de
zgomot şi vibraţiile, atât în cursul zilei, cât şi în cursul nopţii.
La alegerea soluţiilor de protecţie împotriva zgomotelor se va ţine cont de de
factorul de mediu ce trebuie protejat, încadrarea în peisaj a măsurii propuse, efectele
obţinute.
Evaluarea impactului social
Impactul social va fi analizat din punct de vedere al consecinţelor fizice şi
psihice produse de eventuale exproprierii, al efectului asupra modificărilor valorii
proprietăţilor învecinate, al potenţialelor pierderi de patrimoniu natural cu valoare pentru
populaţie, al efectului surplusului de maşini. Pierderea fiecărui tip de teren poate provoca
un impact considerabil asupra mediului. Amploarea şi intensitatea acestor impacturi
depinde de valoarea unică a fiecărui tip de zonă şi de măsura în care alte amplasamente le
pot înlocui în mod corespunzător. Mutarea involuntară a populaţiei trebuie văzută ca un
impact asupra mediului. Deşi se încearcă să se dea o anumită valoare pierderilor avute în
utilizarea terenurilor şi întreruperilor asociate mutărilor este important să se realizeze că
aceasta nu poate avea decât succese minore datorită ataşamentului emoţional de aceste
terenuri şi împrejurimi.
Trebuie să se examineze cu atenţie toate nevoile comunităţii în noul amplasament în
care este mutată. Alimentarea cu apă, canalizarea, electricitatea, strazile, combustibilul,
serviciile sociale şi şcolile sunt exemple tipice pentru cele mai importante necesităţi ale
comunităţii. Mutarea involuntară trebuie să includă analizarea cu atenţie a cererii de locuri
de muncă.
De asemenea, se va analiza efectul proiectului în privinţa creării de noi locuri
de muncă, atât în perioada de execuţie cât şi ulterior în exploatare – întreţinere.
Evaluarea impactului asupra sănătăţii
Pe baza datelor statistice se va prezenta evoluţia demografică a zonei şi perspectivele
pentru următorii ani. Cunoaşterea densităţii populaţiei totale (loc/km2) permite evaluarea
ulterioară a efectelor sociale şi economice produse de lucrarea propusă. Este indicat ca
structura populaţiei să fie prezentată pe clase de vârstă şi sex. De la autorităţile abilitate se
vor obţine informaţii privind starea de sănătate a populaţiei, mai ales în ceea ce priveşte
bolile profesionale şi cele cauzate de poluare.
94
Faza:

58/2019
Proiectul va fi analizat şi prezentat şi din punct de vedere al riscurilor ce le prezintă

pentru sănătatea comunităţilor aflate atât în imediata apropiere cât şi la distanţă de drum,
pe timp scurt sau o perioadă mai lungă, fie direct sau indirect. Acest aspect este corelat cu
emisiile ce influenţează calitatea aerului sau a apei în detrimentul sănătăţii umane, atât în
mod direct cât şi indirect, prin lanţul alimentar. De asemenea, se va evalua impactul asupra
sănătăţii din cauza scurgerilor eventualei contaminări a terenurilor, a degajărilor de praf
etc., a zgomotelor şi vibraţiilor rezultate din circulaţia vehiculelor.
Evaluarea economică a măsurilor de protecţie a mediului
Cu toate că este greu să cuantifici valoarea unui “mediu sănătos”, creşterea
interesului oamenilor în legătură cu impactul asupra mediului şi potenţiala creştere a
riscurilor asupra sănătăţii umane, calităţii hranei a dus la creşterea controlului asupra
mediului. Odată cu creşterea cererii publice pentru elaborarea de regulamente în vederea
reducerii impactului asupra mediului şi riscurilor asupra sănătăţii, este indicată găsirea de
metode competitive din punct de vedere a costurilor, dar îndeplinind toate cerinţele
referitoare la protecţia mediului.
Protectia muncii
Se vor respecta cu stricteţe normele de protecţia muncii în conformitate cu Legea nr.
50/1996, cap. A, B, C .
De asemenea viitorul executant al lucrărilor de construcţii va fi obligat să respecte
normele specifice de prim ajutor în conformitate cu Ord. 17/84 al Ministerului
Transporturilor.
Totodată, având în vedere că lucrările de construcţii se efectuează pe teritoriul
localităţii HOMOCEA, pentru a nu fi perturbată circulaţia şi activităţile locuitorilor din cele
două sate, la terminarea zilei de lucru, utilajele, mijloacele de transport şi materialele vor fi
îndrumate către locul destinat organizării de şantier, sau spre locuri special amenajate.
La fiecare punct de lucru vor exista dotări medicale corespunzătoare, specifice
punctelor de prim ajutor, care, în eventualitatea accidentelor de muncă să fie asistate de
cabinetele medicale din sate sau comună.
6.4.Avize conforme privind asigurarea utilitatilor.

Nu este cazul
6.5.Studiu topografic, vizat de catre Oficiul de Cadastru si Publicitate imobiliare.

- este anexat prezentului studiu de fezabilitate
6.6.Avize, acorduri si studii specifice, dupa caz, in functie de specificul obiectivului

de investitii si care pot conditiona solutiile tehnice
- Se anexeaza la prezeuntul studiu de fezabilitate autorizatia de gospodarire a apelor
- Se aneaxa la prezentul studiu de fezabilitate acordul de mediu
95
Faza:

58/2019
- Se aneaxa la prezentul studiu de fezabilitate aviz de conformitate emis de catre

operatorul regional
7. IMPLEMENTARE INVESTITIEI
7.1. Informartii despre entitatea responsabila cu implemtarea investitiei
Entitatea responsabila cu implementare investitiei va fi comuna Homocea, judetul
Vrancea.
7.2. Strategia de implementare, cuprinzand: durata de implementare a

obiectivului de investitii( luni calendarisitice), durata de executie, graficul de
implementare a investitiei , esalonarea investitiei pe ani, resurse necesare.
• durata de implementare a obiectivului de investitii va fi de 9 luni calendaristice
• durata de executie va fi de 6 luni
• graficul de implementare a investitiei
esalonarea investitiei pe ani

Lei Lei Lei
Esalonare
Fara TVA TVA cu TVA
Anul I 587,098.12 110,510.25 697,608.37
7.3. Strategia de exploatare/operare si intretinere: etape, metode si resurse necesare
La baza sportiva studiata in prezentul studiu de fezabilitate s-au prevăzut:

1. lucrări de întreţinere curentă;
2. lucrări de întreţinere periodică;
1.Lucrările de întreţinere curentă se execută pentru scurgerea apelor sau eliminarea
unor degradări punctuale de mică amploarea, precum şi pentru menţinerea esteticii:
a) întreţinerea platformelor prin:
• Întreținerea platformelor prin, înlăturarea denivelărilor locale.
• Repararea degradărilor din inghet – dezghet ( burdușiri izolate) pentru
îmbunătățirea condițiilor.
b) întreţinerea mijloacelor pentru siguranţa:
Efectuarea operaţiilor de înlăturare a zăpezii de pe căile circulabile.
2. Lucrările de întreţinere periodică se referă la cele care se execută periodic şi sunt
planificate în scopul compensării parţiale a uzurii produse. Se execută periodic în vederea
înlăturării totale a efectelor uzurii produse, pentru readucerea caracteristicilor tehnice la
starea tehnică iniţială prin înlocuirea, refacerea sau repararea sectoarelor sau a părţilor care
au suferit degradări.
96
Faza:

58/2019
7.4. Recomandari privind asigurarea capacitatii manageriale si institutionale

Comuna Homocea v-a lua toate masurile necesare asigurarii capacitatii manageriale si
institutionale
8.CONCLUZII SI RECOMANDARI
Verificarea tehnica si de calitate a proiectelor

Proiectul tehnic cât şi detaliile de execuţie sunt supuse verificării tehnice de
către specialişti atestaţi MLPTL, conform prevederilor Regulamentului de verificare şi
expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor de construcţii, aprobat prin
H.G.R. nr. 925/1995,si Ordonanţa 777/2003 modificata cu Ordonanţa 575/2006, prin care se
constată respectarea cerinţelor impuse de reglementările legale în vigoare şi în baza Legii nr.
10/1995 privind calitatea lucrărilor în construcţii.
Cerinţele (exigenţele) necesare a fi supuse verificării, sunt:
Ie - Instalatii electrice aferente constructiilor, care cuprind:
instalatii electrice interioare/exterioare, inclusiv pentru curenti slabi,
instalatii de protectie la descarcari atmosferice,
instalatii de automatizare si semnalizare,
instalatii de detectare, semnalizare si alarmare incendii,
instalatii de telecomunicatii si de transmitere a informatiilor,
instalații alimentare cu energie electrica pentru autoturisme;
- siguranţa în exploatare (B2)
- sănătatea oamenilor şi protecţia mediului (D).
Investitia propusa este necesara conformarii directivelor europene privind legislatia
mediului.
Prioritatea privind protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului prevede îmbunătăţirea
standardelor de viaţă pe baza asigurării serviciilor de utilităţi publice.
Acestea constau în:
- gestionarea apei şi deşeurilor;
- îmbunătăţirea sistemelor sectoriale şi regionale ale managementului de mediu;
- conservarea biodiversităţii;
- reconstrucţia ecologică;
- prevenirea riscurilor şi intervenţia în cazul unor calamităţi naturale.
Proiectul de investiţii vizat este relevant tuturor nevoilor şi constrângerilor identificate
în Romania.
Prin realizarea acestui proiect Comuna Homocea v-a intruni conditiile necesare
respectari legislatiei in vigoare cu privinta la protejarea factorilor de mediu.
97
Faza:

58/2019
B. PIESE DESENATE
- 1.Plan de amplasare în teritoriu (1:100000)..................................................D.0.0

- 2.Plan de amplasare in zona (1: 10000).........................................................D.0.1
- 3. Plan de situaţie............................................................................................D1.0
- 4. Detalii.........................................................................................................D2.0
Întocmit,
Ing. Ion Iulian
98

Studiu de Fezabilitate Baza Sportiva Homocea

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Fezabilitate Baza Sportiva Homocea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. Iany ProCons S.R.L.

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

AMENAJARE BAZA SPORTIVA IN SAT HOMOCEA, COMUNA HOMOCEA,

Beneficiar: COMUNA HOMOCEA, JUDEŢUL VRANCEA

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

1. Informatii generale privind obiectivul de investitii

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

(v)încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate cu

3.2.Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic:

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

6.4.Avize conforme privind asigurarea utilităţilor

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

S.C. Iany ProCons S.R.L. ___________________

Ing. ION IULIAN ____________________

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii:

AMENAJARE BAZA SPORTIVA IN SAT HOMOCEA, COMUNA HOMOCEA,

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

COMUNA HOMOCEA, JUDETUL VRANCEA

1.3. Ordonator de credite secundar

COMUNA HOMOCEA, JUDETUL VRANCEA

1.4. Beneficiarul investiţiei:

2. SITUATIA EXISTENTA SI NECESITATEA REALIZARII OBIECTIVULUI /

2.1 Situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii obiectivului de

Nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate.

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

Prin introducerea activitatilor sportive in viata oamenilor, se urmăreşte ieşirea din

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

Proiectul demarat de comuna Homocea consta in construirea unei baze sportive

Necesitatea şi oportunitatea investiţiei

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

b)Strategia cu privire la accelerarea reformei în administraţia publică – care

c)Strategia de dezvoltare a regiunii Sud – Est

2.3. Analiza situatiei existente si identificarea deficientelor

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

2.4. Analiza cererii de bunuri si servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu si

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

3.SCENARII TEHNICO-ECONOMICE POSIBILE PENTRU REALIZAREA

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

3.1.Particularitati ale amplasamentului (Scenariul I):

b) relatii cu zone invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces posibile;

d) surse de poluare existente in zona;

e) date climatice si particularitati de relief

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

Seismic, conform Reglementarii

Comuna Homocea este asezata in partea nord-estica a Subcarpatilor de Curbura la o

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

Siretului se adaugă cele ale Trotușului. Campia joasă se întinde pe

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

- retea de distributie apa potabila

i. Date privind zonarea seismica;

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

v. Incadrarea in zone de risc (cutremur, alunecari de teren, inundatii) in

vi. Caracteristici din punct de vedere hidrologic tabilite in baza studiilor

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, functional-arhitectural si

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

• Teren de minifotbal cu dimensiuni normale 38,00m x 19,00m (40,00m x

Nr. Obiective de investii Suprafata Din care: Proprietar

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.

Terenul va fi realizat cu gazon sintetic special destinat jocului de fotbal, de inalta

C. TERENURI DE TENIS DE CAMP

Beneficiar: Comuna Homocea Proiect nr.