„Arta bizantină este cea mai curată formă de artă religioasă pe care a cunoscut-o creştinismul”
The Meaning of Art, New York, 1951, p. 117.
Arta bizantină s-a dezvoltat pe teritoriile Imperiului
Bizantin începând cu anul 476 până în anul 1453. Arta
bizantină s-a dezvoltat din arta Imperiului Roman, care la
rândul ei, a fost influențată de arta Greciei Antice. O
estetică complet nouă va marca arta bizantină. Noua
estetică avea ca principală însușire "abstractizarea". Dacă
arta clasică era marcată de încercări de a creea reprezentări
ce imitau realitatea cât mai veridic, arta bizantină pare a
abandona aceste încercări în favoarea unei abordări mai
simbolice.
Periodizare:
- perioada timpurie (secolele I-V) sau perioada Bisericii
Primare, corespunzându-i arta paleocreştină.
- epoca lui Iustinian (secolul al VI-lea)
- iconoclasmul (secolele VIII-IX)
- renașterea macedoneană (Vasile I 867-886 – Roman III
Argyros 1028-1034 – Mihail IV 1034-1041 – Constantin
IX Monomonahul 1042-1055)
- dinastia comnenă (Alexios I şi Irina Ducas 1081-1118, Hristos Pantocrator, Una dinre cele mai celebre
- Andronic I 1183-1185) icoane din Hagia Sophia- mozaic datat în sec. al XII-
lea.
- Renașterea paleologă (secolul al XIV-lea) - arta bizantină
matură (sec. XIV-XV), până după căderea
Constantinopolului (1453).
Arta bizantină - arta paleocreştină (secolele I-V)
1. Perioada timpurie (secolele I-V) - arta paleocreştină.
Două evenimente majore au marcat această perioadă:
-edictul de la Milano, promulgat de Constantin cel Mare și Licinius în
313 care a permis creștinismului să devină o religie publică și implicit
artei creștine să evolueze.
-inaugurarea Constantinopolului(330), care avea să devină nu numai
capitala, ci și centrul artistic al Imperiului Roman de Răsărit.
Constantin cel Mare inițiază un program complex privind dezvoltarea
capitalei ce-i poartă numele. Apar noi spații publice cu grupuri
statuare, se construiește forumul lui Constantin. Acesta avea în
centru Columna lui Constantin, deasupra având statuia împăratului
reprezentat precum zeul Apollo, apar noi biserici, se construiește
catedrala Hagia Sophia și se începe construirea Bisericii Sfinților
Apostoli.
Să menționăm și Hipodromul, amenajat tot în această perioadă,
un adevărat focar sportiv și cultural al marelui oraș. Putea găzdui
peste 100.000 de spectatori. Biserica din Dura Europos – reconstrucție întreprinsă de
Universitatea Yale la începutul anilor 1930. In prezent la
Arta paleocreștină Dura Europos mai pot fi observata doar fundația acesteia.
Arhitectura
În primele secole creștine, datorită faptului că religia creștină nu era
recunoscută oficial, cultul acesteia se oficia în case particulare,
catacombe, și ulterior după Edictul de la Milan în biserici.
1. Casele particulare
Primele locuri în care se desfășurau ritualurile noului cult creștin erau
casele particulare, care aveau încăperi specializate în acest scop.
Amintim aici casele de la Dura Europos, pe malul Eufratului
(începutul secolului al III-lea). Acestea aveau un plan dreptunghiular,
curte interioară, o sală în care se afla vasul pentru botez (baptisteriu)
și un spațiu ce servea în scop liturgic. Peretii bisericii de la Dura
Europos au fost pictati intre 232 si 256 numarandu-se printre primele
exemple ale artei crestine care au supravietuit pana in prezent. Pe
peretele pe care se afla scena vindecarii paraliticului, se gaseste cea
mai veche reprezentare a lui Hristos descoperita pana acum.
Arta bizantină - arta paleocreştină (secolele I-V)
2. Catacombele - Catacombele erau cimitire săpate în stâncă, la marginea orașelor. Cele mai multe s-au
descoperit în zonele: Roma, Napoli, Sicilia. Acestea cuprind galerii strâmte și înalte, camere cu firide în care
erau așezate trupurile celor decedați și camere transformate în sanctuare (cu altare și decorate cu picturi
religioase).
Maiestas Domini, sec. IV, Catacomba Bunul Păstor, sec. III, Catacomba Priscille, Roma.
Pietro Marcellino
Arta bizantină - arta paleocreştină (secolele I-V)
Coborârea la Iad și Spălarea picioarelor -mozaic de sub arcada peretelui de nord a pronaosului
catoliconului de la Hosios Lukas
Arta bizantină - renașterea macedoneană
O alta formă de arta care s-a dezvoltat în perioada macedoniană este sculptura iconica și producerea unor tripticuri sculptate in
fildes si în bronz aurit de o frumusete extraordinara. Cel mai cunoscut triptic din aceasta perioadă este fără indoiala tripticul
Harbaville, aflat astazi in Muzeul Louvre. Tripticul ii infatiseaza pe Iisus, Maica Domnului si Sf. Ioan Botezatorul. Partea posterioara a
tripticului ii reprezinta pe multi dintre Apostolii si Sfintii bisericii ortodoxe contemporane dinastiei.
O alta comoara culturala si artistica rămasă din aceasta perioada este o placa de fildeș aurit care făcea parte din același triptic, sub
numele Romanos si Eudoxia.
Arta bizantină - dinastia comnenă (1081-1180)
În aceasta perioada a avut loc maturizarea culturii bizantine. S-au înregistrat, de
la Caucaz până în Peninsula Balcanică, vii interferente cultural și o remarcabilă
circulație de valori estetice, care au creat arta ambiantei bizantine.
Datorita populațiilor eterogene și tradițiilor acestora, aflate în Imperiul Bizantin,
s-au constatat influențe reciproce.
Perioada coincide cu misiunile pentru creștinarea slavilor, finalizate cu
creștinarea sârbilor și bulgarilor și a rușilor. Populația slavă a fost un puternic
mediator care a transferat de la o zonă geografică la alta categorii varietate de
forme și concepții artistice. În afara lor, călugări din Asia Mică, din Mesopotamia,
Armenia de sud și Capadocia au călătorit spre Apus și au purtat cu ei semnele
culturii bizantine.
Arhitectura
În arhitectura civilă, este consemnata faima palatelor imperiale și luxul capitalei
bizantine. Construirea complexului rezidențial continuă tradiția “Casei lui
Iustinian”. Una dintre reședințe, transformată în palat, a fost Palatul Blachernelor
din Constantinopol.
Arhitectura religioasă
În zona ambianței bizantine, adică Constantinopol, Peninsula Balcanică
(Macedonia, Tracia, Serbia, Bulgaria, Grecia), Italia, Armenia, Asia Mica:
1. biserica-hală, cu înălțimea egală a navelor (biserica Sfânta Sofia din Ohrida,
Macedonia)
2. biserica-sală, cu nava dreptunghiulara sau pătrată, răspândită în Bulgaria
3. planul în cruce greacă, în Grecia, Macedonia (“tip macedonean”), prezent si la
Veneția (basilica San Marco)
Arhanghelul Gavriil, detaliu din scena
4. Planul catolicon-athonit răspândit in Grecia
5. Tipul central cu cupola în Peninsula Balcanica, Grecia, Armenia, arhipelagul Egeic
Buneivestiri, Biserica Sfantul Nicolae
Dimensiunile sunt în general mici, diametrul cupolei nedepășind 10 m. Kasnitzis - Kastoria
Monumente tot mai multe se datorează ctitorilor nobili. Populația satelor din
Balcani a fost interesată să construiască biserici. Rezulta monumente pretențioase,
dar si modeste, la sat.
Arta bizantină - dinastia comnenă (1081-1180)
Pictura monumentală - datorită populațiilor eterogene și a tradițiilor
proprii ale acestora, aflate în cadrul Imperiul Bizantin, s-a constatat o
extraordinară circulație a formelor plastice. Se definitivează programul
iconografic al bisericilor, astfel principalele zone acoperite de pictură erau:
cupola centrală, în care prezentată „biserica cerească”, în calotă fiind Hristos
Pantocrator (Atotputernic.). Pandantivele erau rezervate prezentării Celor
patru evangheliști .
Altarul avea pe boltă pictată scena Maicii Domnului cu pruncul în brațe
înconjurată de îngeri. Distribuția iconografică a scenelor a fost precizată
treptat. Se afirmă pe deplin un stil solemn, elevat, chemat să exprime
momentele cele mai profunde ale religiozităţii greceşti. Element
precumpănitor ai picturii devine linia delicată, abstractă, stilizată; se
răspândește pe larg fondul de aur, care scoate imaginea în afara timpului şi a
spaţiului, bogatele planuri secundare arhitectonice de altă dată se simplifică
şi se schematizează tot mai mult.
Stilul bizantin clasic, produs de arta metropolitană, a ajuns la maxima sa
înflorire pe teritoriul Constantinopolului. De la jumătatea secolului al Xl-lea
Constantinopolul îndeplineşte o funcţie cu totul excepţională,
transformându-se într-un centru artistic de care depind aproape toate şcolile
provinciale şi naţionale.
Codicele metropolitane - miniaturile
Evoluția artei comnene se poate urmări mai ușor în cele mai importante
codice metropolitane. De la sfârșitul secolului al Xl-lea miniatura începe să Alexios I Comnenul înaintea lui
aibă o funcţie extraordinar de importantă întrucât expansiunea artei Hristos, sec. XII. Dintr-un codice
metropolitane era strâns legată de pătrunderea manuscriselor, care ajungeau cu Arsenalul Dogmatic al lui
cu uşurinţă pînă in cele mai îndepărtate regiuni ale vastului imperiu. Euthymios Zigabenos. Roma
Biblioteca Vaticana. Paris,
Bibliotheque Nationale.
Arta bizantină - dinastia comnenă (1081-1180)