Periodizarea artei bizantine

1. începuturile artei bizantine sec.IV și V;

2. epoca lui Justinian sec.VI-lea ‘secolul de aur’;
3. perioada iconoclastă sec. VII-IX;
4. dinastiile macedonenilor și comenilor sec.IX-XII;
5. renașterea paleologă sec.XIII-XV, cu mutarea centrului de
greutate de la Constantinopol la Athos.
Harta imperiului Bizantin
 Caracteristici generale
 corelația cu creștinismul: cultura și arta bizantină au constituit instrumentul
de propagandă a religiei creștine, dar și a puterii imperiale, a autorității
bazileului. Arta avea rolul de a impresiona, de a înălța sufletul către
divinitate.

 dualism: exista o artă oficială închinata bazileului și elaborată la curtea de la

Constantinopole și mai exista o componentă populară, specifică mediilor
formate din călugări și oameni simpli, care era promovată de mănăstiri și de
școli locale. Între cele două direcții existau influențe reciproce.

 tradiționalism: păstrarea regulilor și canoanelor care determină stabilitatea

artei și lipsa ei de libertate creativă și fantezie. Cu rare excepții, artiștii
bizantini sunt anonimi, conservatori, păstrători ai regulilor odata stabilite.
Orice inovație adoptată devine regulă, ceea ce explică evoluția înceată și
fără salturi a întregii arte.

 lipsa de omogenitate și unitate: dincolo de un numitor comun, cum ar fi

iconografia și mijloacele de exprimare în pictură, există în plan local trăsături
de individualizare, specifice diferitelor școli și centre existente pe teritoriul
imperiului.
Începuturile artei bizantine sec.IV și V
Arhitectura civilă
 Domus, casa demnitarilor
și negustorilor, se
caracterizeazăa prin
vastitate curților
interioare și a grădinilor, a
fastului și eleganței.
 Insula, casa în care locuiau
chriașii, era compusă din
numeroase apartamente
și dispuse în etaje
secunde, cu scări și
planșeie din lemn.
Arhitectura religioasă
Dominantă în arhitectura relijioasă va fi folosirea
arcului, bolții și cupolei (din tradițiile Asiei Mici).
Printre primele biserici cu plan bazilical, construite
la Roma, au fost: basilica Santa Maria Maggiore și
basilica San Paolo fuori le muri.
Pentru planul bazilical, elementele definitorii sunt:
nava centrală, mai largă și mai înaltă decât celelalte
spații, la nivelul superior fiind înzestrată cu ferestre,
doua sau mai multe nave laterale și o absidă la
rasarit, la capatul opus intrarii principale. Încăperi
secundare incluse la intrare sunt: pronaosul sau
nartexul, spațiu care apare uneori dublat cu un
exonartex și cu un esonartex. Acestea sunt
precedate de o curte înconjurata de coloane, numită
atrium.
.
Basilica Santa Maria Maggiore
Basilica San
Paolo fuori le
muri
 În afara tipului bazilical, au fost elaborate încă două tipuri
de plan: planul în cruce latină, crucea cu brațe
inegale (Mausoleul Imparatesei Galla Placidia de la
Ravenna), avand characteristic spațial transversal, numit
transept, iar în prima jumatate a secolului al V-lea, planul
central.
Pentru planul central: Mausoleul Santa Constanza din
Roma, biserica Sfantul Gheorghe din Salonic, biserica
Santo Stefano rotondo din Roma, iar la Ravenna,
Baptiseriul Neonian, cu plan octagonal.
Sistemul de acoperire al unui edificiu înaltat pe plan
bazilical este sarpanta aparentă, iar la cel pe plan central
este cupola.
 Planul în cruce latină

Mausoleul Galla Placidia - Ravenna

 Planul central
Mausoleul Santa Constanza Biserica Santo Stefano rotondo
din Roma,
 Sculptura ornamentală
 Capitelurile coloanelor
sau sacrofagele sunt
decorate cu relief plat,
bidimensional, purtînd
simbolica iconografiei
paleocreștine: arborele
vieții, vița de vie, mielul
mistic.
Pictura
 Pictura continuă tehnica
frescei. Plasate pe pereții
catacombelor romane,
frescele au tematică
determinată de cultul
morților.
 Mozaicul
 Mozaicul din perioada timpurie a artei bizantine a cunoscut o
evoluție strălucită în Italia. Pentru scolul al IV-lea mozaicurile
Mausoleului Santa Constanza din Roma sunt remarcabile ca
frumusețe și grație, demonstrînd continuitatea tradiției
grecești. Splendoarea cobalturilor și albastrurilor turqoise ale
mozaicurilor aflate pe bolțile Mausoleului Galla Placidia,
prețiozitatea scînteilor astrale ale imaginilor de deasupra
intrării, transparențele și smalțurile aurii albastre și verzi, oferă
unul dintre exemplele cu totul remarcabile ale capodoperelor
artei mozaicului bizantin.
 În repertoriu decorativ persistă elemente ca: Bunul Păstor,
Porumbeii și fîntîna-izvorul vieții veșnice și ghirlanda cu fructe
mediteranieene. Erau folosite culorile calde pentru zonele
luminate și respectiv culorile reci pentru zonele de umbră.
Materialele preferate folosite pentru tehnica mozaicului erau
roca dură și sticla precum și pelicula de aur și argint.
mozaic de la Santa mozaicul de la Mausoleul
Pudenziana Galla Placidia
2. Epoca lui Justinian sec.VI-lea

Arhitectura civilă Arhitectura militară

 Se remarcă prin apariția  Condițiile favorizate de

unor palate grandioase în
Asia Mică, în zona
provinciilor.
război au impus întărirea
fortificațiilor capitalei,
dublarea zidurilor de
incintă și a tunurilor de
pază.
 Arhitectura religioasă
 Numeroase clădiri cu caracter religios sunt ridicate în zona răsariteană a Imperiului.
Problemele dificile pe care le-au înfruntat inginerii și arhitecții au fost impuse de necesitatea
primirii credincioșilor, în numar tot mai mare, în incinta clădirilor.

 Planul central va fi cel preferat. Soluțiile bolților și cupolelor vor fi studiate și preferate. În afara
sistemului de acoperire, cu ajutorul cupolei asezate pe zidurile cilindrice, în forma de tambur,
cum este Mausoleul lui Teodoric din Ravenna, a început sa fie folosită cupola pe pandantivi
pentru ca sa devină, cu timpul, soluția preferată in arhitectura bizantină.

 Sistemul de acoperire a cladirilor cu caracter sacru va generaliza în acest secol cupola pe

pandantivi și cupola cu trompe.

 Planurile prezinta cateva tipuri: planul bazilical (Sant’ Apollinare Nuovo si Sant’ Apollinare in
Classe din Ravenna); planul in cruce greaca (cu toate bratele egale – present la biserica Sfintii
Apostoli din Constantinopol); tipul central, biserica San Vitale din Ravenna, cu inscrierea cupolei
in plan octagonal, alteori cladiri de tip central sunt correlate cu planul patrulob, polilob, treflat si
patruconc.
Interiorul bisericii Sfînta Biserica Sfânta
Sofia Sofia
 mozaicul
 Numeroase scene plasate pe cupolă, bolți și arce, ca și pe
pereții încăperilor oferă un spectacol estetic de o
strălucire cu totul neubișnuită. Strălucirea aurului ca și
somptozitatea roșurilor și transparența tonurilor de
verde, fabuloasa fantezie a formelor și compoziției
îmbogățesc și deversifică stilizarea fronală impusă de
canoane. Cele două mari compoziții, Împăratul Justinian
cu suita și Împărătesa Teodora, încunjurată de domnele și
demnitari icurții imperiale sunt printre cele mai frumose
și complexe ansambluri de mozaic din întreaga arta
bizantină.
Împărăteasa Sfânta Teodora, soţia lui Iustinian cel
Mare; Mozaic, secolul al VI-lea, Catedrala San Vitale, Împăratul Justian cu suita.Mozaicuri de la
Ravenna, Italia
Bazilica San Vitale din Ravenna
 Țăsături de mătase
 În anul 552 călgării misionari, plecați în China, au adus în
Bizanț, gogoși de mătase. Apărute în urma întemeierii
industriei de mătase bizantine, țesăturile cu fir de mătase
au devenit monopolul curții imperiale, Mistria fiind în sec.
XII-XV unul dintre centrele bizantine vestite in
prelucrarea mătăsei.
Arta bizantină în secolele VII-IX perioada
iconoclastă
 Arhetectura religioasă: prezintă cîteva tipuri
caracteristice de clădiri:
 1. biserica tăvănită (biserica Sfînta Sofia)
2. Bazilici boltite și înzestrate cu cupole

Biserica Sfanta Irina - Constantinopol

3.Biserica în cruce grecă cu brațe egale

biserica Sfînta Sofia din Salonic

 Pictura murală. Mozaicul

 În frescă, mișcarea iconoclastă a favorizat reluarea

motivelor decorative din arta paleocreștină, cu evitarea
elementului figurativ uman: copaci, păsări, animale, vrejuri
de viță de vie.
 în mozaic în sec VII-lea apare noua temă iconografică, cea
a lui Isus Pantrocator. În scurtă perioadă icondlusă sunt
îmbogățite imaginile iconografiei anterioare cu viziuni de
Apocalips și cu temele: Schimbarea la față și Ciclul
Patimilor.
4.Dinastia Macedonenilor și Comenilor
sec. IX-XII(arta ambianței bizantiniene)
 În această perioadă a avut loc maturizarea culturii
bizantine. În această perioadă s-au înregistrat, de la
Caucaz pînă în Penisula Balcanică,vii intrferențe culturale
și o remarcabilă circulație de valori esteticee și valori ale
idiologiei bizantine, care au creat așa-numita artă a
ambianției bizantine. Datorită populațiilor eterogene și
tradiiților proprii ale acestora, aflate în cadrul Imperiului
Bizantin s-au constatat influențe reciproce.
 Arhitectura
 Clădirile acestor secole se
caracterizează prin marea
varietate a tipurilor de
plan și a sistemelor de
acoperire. În arhitectura
civilă faima palatelor
imperiale ajunge pînă în
apusul Europei. Una din
reședințele, transformate
în palat a fost palatul
Blachernelor din
Constantinopol care
devine și el celebru.
 Arhitectura religioasă
Bisericile din această epocă  1. biserica –hală( cu înălțimea egală a
au în general, dimensiuni mici, navelor)
diametrul cupolei nedepășind 10 Biserica Sf Sofia
metri.
Tipurile caracteristice de
construcți eclezastice sunt:
 biserica-hală,
 biserica-sală,
 planul în cruce greacă întîlnit în
Grecia și Macedonia,
 tipul central cu cupolă este întîlnit
în Peninsula Balcanică, Grecia și
Armenia.
 Planul în cruce bazilica San Marco
 MOZAICUL
A atins apogeul în
această epocă. În sec XI-
lea, Școala
constantinoplolitană și-a
impus autoritatea artistică,
alături de ea aflîndu-se
Școala greacă, de la care s-
a păstrat cel mai
însermnat complex de
mozaicuri la Dafin.
Arta bizantină în secolele XIII-XV
 Arhitectura religioasă
Nu a înregistrat elaborarea unui nou tip de plan, de structuâ su sistem de acoperire, ci
doar o reducere a variantelor cunoscute.
Bazilica este frecventă în provinciile grecesti. În zonele periferice ale imperiului sunt
prezente tipul sală și planul central, cu cupolă sau boltit semicilindric. Planul in cruce
greacă e raspandit în Grecia și Macedonia, iar planul triconic în Macedonia și Bulgaria.
În cadrul elevației, etajarea succesiva a spatiilor ordoneaza registrele arcadei, tribunei si
ferestrelor. Sistemul de acoperire foloseste cele trei forme traditionale:
1. Sarpanta de lemn
2. Bolțile semicilindrice de cărămidă cruda sau arsă
3. Cupolă pe pandantivi sau pe trompe de unghi de piatră
Plastica fațadelor. Construcțiile mari se caracterizeaz prin masivitate. Contraforții
flanchează puternic zidurile la exterior, preluand împingerile sistemului de acoperire.
Cladirile de dimensiuni mici au grație și eleganță, datorită proporțiilor turlelor. Un
aspect particular este folosirea alternanței pietrei cu caramidă, sistem generalizat, și
prezența arcadelor oarbe.
 Mozaicul folosit la împodobirea pereților și icoanelor, evoluează de la viziunea
monumentală la viziunea discretă.
 Concluzii
 Arta bizantină este o formă de artă stilizată, remarcabilă
prin naturalismul ei și prin ceea ce era obișnuit, comun, în
favoarea a ceea ce era extraordinar; scoate în evidență
calitățile spirituale. În arhitectură pereții exteriori erau
așa clădiți încît să pară asemeni unor draperii fine
acoperite de o cupolă ca simbol a perfecțiunii în timp.