Simbolismul in arta europeana

Angel: Prelude, 1908.

Mikalojus Konstantinas
• Simbolismul este o mişcare
artistic şi literar de la sfârşitul
secolului al XIX – lea, care se
opunea parnasianismului şi
naturalismului.
• Potrivit simbolismului,
valoarea fiecrui obiect şi
fenomen din lumea
înconjurtoare poate fi
exprimat şi descifrat cu
ajutorul simbolurilor.
• Simbolismul (din greaca
Symbolon -. Un simbol, un
semn) – a apărut în Franța
în anii 1870 - '80. la sfârșitul
sec XIX-XX, în ​Franța ,
Belgia, Germania, Norvegia
(și un număr mare de alte
țări europene).
 Simbolismul in pictura
• Pictorii simbolisti au folosit simboluri din
mitologie si vise imaginare pentru un limbaj
vizual al sufletului. Simbolismul a fost mai mult
un trend ideologic international decat un curent
artistic. Simbolistii credeau ca prin arta ar trebui
sa se inteleaga mai multe adevaruri absolute
care pot fi accesate doar in mod indirect. Astfel,
ei au pictat scene din natura, activitatea
oamenilor si toate celelalte fenomene reale din
lume intr-o maniera metaforica si sugestiva. Ei
au furnizat imagini particulare sau obiecte de
atractie ezoterica
• Simbolismul în artă se caracterizează
printr-o concentrare misterioasa (și
chiar divină), forțele care se
manifestă prin experiențe emoționale,
sau manifestări frapante ale
divinitatilor în natură.

• simbolismul - transmite cel mai

clarsimbolismul estetic, și esența lui,
pentru că este o imagine care arată
ideea de simbol, simbolul "în mod
clar" nu obligă privitorul la întrebarea
exacta a ceea ce este un element
esențial al compoziției și în cazul în
care, spun ei, este ascuns adevăratul
mesaj al autorului. În acest sens,
simbolismul în arta are într-adevăr
cele mai "letale" forte.
 Pictori simbolisti
• Gustave Moreau (6 aprilie 1826,
Paris – 18 aprilie 1898, Paris) a
fost un pictor, gravor şi desenator
francez, unul din cei mai
importanţi reprezentanţi ai
simbolismului în pictură. Tematica
vastei sale opere şi-o alegea din
lecturile clasice. Tehnica sa se
caracteriza printr-o factură suavă,
care reda în mod magistral lumea
onirică şi plină de simboluri.
Împreună cu Odilon Redon,
Edward Burne-Jones şi Arnold
Böcklin are aceeaşi năzuinţă: să
ajungă, cu ajutorul picturii, la ceea
ce este invizibil, la sfera
subconştientului, la vise.

Gustave Moreau – The Apparition

 Gustave Moreau – Abduction of the Young Venetian
Gustave Moreau – The Victorious Sphinx Womanby Cypriot Pirates
Gustave Moreau – Athenians being Delivered to the Minotaur in the Cretan Laby
• Alti pictori simbolisti:
- Gustav Klimt,
• Mikalojus Konstantinas
Čiurlionis, Odilon Redon,
• Henri Fantin-Latour
• , Edvard Munch,
• Félicien Rops,
• Jan Toorop,
• Mikhail Vrubel,
• Nicholas Roerich,
• Victor Borisov-Musatov,
Martiros Saryan,
• Mikhail Nesterov,
• Leon Bakst,
• Elena Gorokhova,
• Frida Kahlo,
• Elihu Vedder,
• Remedios Varo,
• Morris Graves
Edvard Munch: The Scream
  Copil bolnav” (1885 – 86, repetat deseori mai târziu),
în care exprimă, simplu şi cu gravitate, o amintire
dureroasă din copilărie.
 Simbolismul in Romania
• In ceea ce
priveste
simbolismul
romanesc, acesta
se contureaza la
sfarsitul secolului
trecut si este un
produs al orasului.
Reprezentanti :
Artachino
Constantin,
Bednarik Ignat
 Bednarik Ignat
• A fost un pictor, desenator și artist decorator român recunoscut mai ales pentru
acuarelele sale. A studiat la Școala Națională de Artă din București între 1898- 1900 ;
Absolvă Academia de Arte din Paris în 1906. Opera sa artistică include lucrări de
pictură, acuarelă, desen și ilustrație de carte. Împreună cu soția sa, Elena Alexandra
Barabaș Bednarik, a participat la seratele Cenaclului Idealist. A fost, printre altele,
membru fondator al Sindicatului Artelor Frumoase din România, adept al curentului
Art Nouveau și ilustrator al cărților Reginei Maria a României.
• Lucrările sale din perioada de maturitate au adus influența simbolismului european în
România, așa cum Alexandru Macedonski a explorat idei similare în poezie. Dorința
de evadare în spiritul favorit al simbolistilor, arăta o varietate de căi în arta sa.
Sentimentul evaziunii, specific simboliștilor, îl reîntâlnim și in creația acuarelistului,
sub diferite fațete. Proiecția realitâții pe plan simbolic, în lumea miturilor, mai fusese
abordată. Dar pe langă personajele acestea care populeaza o altă lume, Faunul si
nimfa (1915), asistam la o independenta a celor două planuri în Când zeii umblau pe
pământ (1915) și chiar la o demitizare a lumii ce ficțiune -Sfârșitul legendei (1915).
Tot evaziunea, cu nostalgia absolutului și refacerea realității pe plan ideal, o regăsim
în (Drumul Spre glorie, 1915), în (Spiritul triumfă, 1916), “Excelsior”, și Căile
vieții,1922) sau ma tarziu, când pictorul revine la simbolism, în «A Eterum Vale! ».
Evaziunea în lumea legendelor și a vechilor balade (de exemplu : Meșterul Manole),
este un omagiu adus creației populare.
viata
 Motivele principale ale
simbolismului în artă
• - așa-numitele teme eterne: moartea, iubirea și
suferința.
• Salon de banalitate deliberată aici coexistă în
mod paradoxal, cu imaginatia subtila - ca
manierismul, rafinamentul, durerea si fragilul (G.
Moreau în Franța), convingător, credibil, așa
cum a fost tangibil (A. Bocklin în Elveția, Tom în
Germania), de o curiositate vaga și
înspăimântătoare de ilogica (O. Redon în
Franța.)
Simbolismul in Arhitectura
Soborul Familiei Sagrada

Гауди
 ЭЛЬ КАПРИЧЧО
• detalii ale fațadei
• Vicens Casa a fost
denumit unul dintre
puținele lucrări
revoluționare ale
modernismului
estetici. El confera
spațiu pentru un
talmeș-balmeș
amețitor de forme
geometrice.
• Exteriorul fatadei -
Casa Vicens – are
o culoare vie
orientalism. Zidurile
sale caramida cu
ghirlande ceramice
tese de gălbenele,
care Gaudi a văzut
pe acest zid.