Expresionismul

Denumirea miscarii artistice studiate porneste de la caracterizarea unor tablouri ca fiind "expresionisme" de un pictorul francez Julien Auguste Herve. Termenul i-a mai fost atribuit lui Louis Vauxelles, cronicarul de arta plastica de la celebrul ziar Le Figaro, care a definit picturile lui Matisse drept "expresioniste". Arta plastica expresionista pastreaza temele traditionale pe care le expune intr-o formula noua, prin excesul de culoare, cromatica stridenta, contrastanta, linii frante si curbe. Aceasta estetica se rasfrange si asupra literaturii, care cultiva cu precadere trairii corvarsitoare, deci stridente, aspiratia eului spre absolut. Ca precursor al curentului expresionism modern este considerat Van Gogh, asa cum Cezanne este considerat precursor al cubismului, iar Gauguin al simbolismului toate aceste curente fiind reacii la impresionism. Spre deosebire de celelalte micri de avangarda a cror patrie a fost Frana i Italia, expresionismul bntuie mai ales tarile nordice, n lumea slava i germanica, patria lui, unde s-a produs ecloziunea i explozia, fiind Germania. Cu o meniune nsa, i anume contribuita norvegianului Munch cu renumitul sau ipat, expresionismul fiind n general considerat un ipt, un strigat. Pentru ca, asa cum declara Kandinsky, prin mijlocirea unui colt din natura, arta dezvluie de fapt lumea spirituala a artistului, acesta recrend lumea din imagini zmislite n sufletul sau.

Tipatul Edvard Munch, 1893 Galeria Nationala, Oslo sursa: wikipedia

Ca reprezentare a tririlor sufleteti ale artistului i deci nu a obiectului, arta aprea astfel, pentru expresioniti, ca dare, nu ca redare, cum spunea Herwarth Walden. ntruct arta germana nc din vremea supremaiei goticului i a Renaterii, prin artiti ca Grunewald, i demonstreaz nclinaia spre potenarea expresiei prin distorsionri ale formei, era firesc ca, urmnd tradiia, artitii germani sa promoveze naintea altora expresionismul. Pai hotrtori n acest sens au fcut gruparea Die Brucke (Podul) n anii 1905-1913 i gruparea Der Blaue Reiter (Clreul albastru) in anii 1911-1914, in care, n afara de germanii Marc si Macke, au participat ca fondatori i rusii Kandinsky, Jawlensky si Mariana Veriovkin.

In cenusiu Vasili Kandinsky, 1919 Muzeul National de Arta Moderna, Paris sursa: wikipedia

Din punctul de vedere al strilor de spirit subiective exprimate de artiti, n expresionism au fost doua direcii: una mistica, decepionist i alta presupunnd militantism social n numele unui crez. Aceasta din urma, cea mai bogata n personaliti, a avut un rol important n luptele sociale, in lupta contra rzboiului i n afirmarea curentului n Europa i pe alte continente. Dintr-o lista nici pe departe completa fac parte, ca adepi ai expresionismului, germanii Kirchner, Schmidt-Rottluff, Pechstein, Macke, Marc, Heckel, Grosz, Beckmann, Barlach, Dix, Nolde, francezii Rouault si Gromaire, austriacul Kokoschka, belgianul Ensor, lituanianul Soutine, mexicanii Siqueiros, Orozco, Rivera. Cat privete arta romaneasc, aici nu s-a putut constata un impact prea puternic al expresionismului: un Mattis Teutsch, un Hans Eder, un Lascar Vorel, un Tuculescu i unele realizri mai vizibile in grafica. O distincie mai trebuie fcuta intre expresionismul din pictura, n care rolul principal l joaca linia, i expresionismul bazat n special pe culoare, acesta din urma fiind caracteristic pentru germanici. Exista i un expresionism abstract, cunoscut i sub numele de pictura gestuala sau de Action Painting, promovat in ultimele decenii n coala din New York, ca o replica la abstracionismul European derivate din cubism, futurism, orfism, reionism etc.

Privirile umbrei sursa: wikipedia

Ion Tuculescu

Privirile umbrei Ion Tuculescu sursa: wikipedia

Fereastra Hans Eder

Expresionismul devine incepand cu 1933,inta atacurilor naziste. n anul1937se organizeazexpoziia "Arta degenerat": expresionitii sunt prezentai aici ca dumani ai regimului i raseigermane. Operele lor sunt confiscate i excluse din muzee. Din fericire, n ciuda distrugerilor i arzboiului, s-a reuit recuperarea multor tablouri, chiar dac unele au fost deteriorate. Ele au fostredate patrimoniului universal i iubitorilor de art, ca o dovad c violena nu poate nvingeniciodat frumosul.n afaraGermaniei, cei mai cunoscui pictori expresioniti sunt norvegianulEdvard Munch, cucelebrul su tablou iptul , elveianul Cuno Amiet, olandezii Lambertus Zijli Kees van Dongen,finlandezul Akseli Gallen-Kallela precum i cehul Bohumil Kubista.

Elemente definitorii ale expresionismului: permanenta nevoie de absolut, aspiratia spre ideal anularea vechilor dogme ale realismului care nu fac nimic altceva decat sa surprinda realitatile factice, logice ale vietii, in favoarea cautarii unei realitati spirituale cautarea originalului, a increatului, a ineditului reintoarcerea la primordial, la origini, la universul mitic tragismul existential surprins si depasit odata ce fiinta reuseste sa atinga absolutul, prin spiritualizarea trairilor, acestea devenind cosmice, metafizice teme si motive predilecte: tristetea si nelinistea metafizica, disperarea, absenta, neantul, moartea, dezagregarea eului, natura halucinanta categorii estetice cultivate: fantasticul, macabrul, grotescul, miticul, magicul imagini poetice sunt vii, stranii, contrastante asemenea picturilor expresioniste limbajul este uneori violent, socant Bibliografie: Mica encinclopedie de arta universala, Vasile Florea si Gheorghe Szekely, Editura Litera International, 2005 www.wikipedeia.ro http://www.ecursuri.ro/cursuri-online/expresionismul-aspiratia-eului-spre-absolut.html http://www.scribd.com/doc/74505124/41/Expresionismul-in-artele-plastice