Werner Hofmann

fundam.ente].e
artei
mod.erne
O INTRODUCERE
IN FORMELE EI SIMBOLICE
(Partea ll)

vol. ll

Traducere de

BUcUR srAruescu

Gtund'lagert der Mod'etnm Iit't"t

@ 1966 by Atfred Kfiinerverlag insl'rrllil rrl'

Toate (lr|trl rrr il(l EDITURA MERIDIANE

trtlt
asupla prezentci editii ln ligll,l1 1.trt BUCURESTI, 1977
slnt rezervate Editurll I\lr I l'l' rrr(:
 SECOLUL 20

OBSERVATIE PRELIMINARA

,,Arta nu este falsificarea experien,tei, ci extin-

<lerca acesteia." Aceasti afirmalie a lui Fiedler
csl,c valabil[ pentru orice fel de art5. qi ln special
pent,nr cea a secolului 20, care produsd de
-
puternice revendicS.ri personale
- transpune extin-
derea experienlei in actui de crea.tie, adicd nu se
raporbeazS. la experien!a realitdlii preexistente.
Deoarece, pe de o parte, realitatea empiricd pierde
autoritatea ei, iar - pe de altd parte - fru-
mosul ideal pierde forla sa de atrac!,ie, agadar
atit reletele naturaliste, cit qi cele idealiste, nu
rnai ofriri garantie, activitatei artisticfl - ajunsd
la conqtiinla independenlei ei qi verificind aceastS.
independenld
- stabileqte un teren aproape ine-
puizabil de'evenimente formale, din care fiecare
poate afirma despre sine cd este o noud ,,extin-
derett a ,,experienlei noaslre".
Dac[ aceast5. carte ar voi sd !in[ seama de un
Pe coperta I: astfel de subiecbivism proliferat in mod extrem,
JOAN MIR(.) ea s-ar epuiza in descrierea unui num5.r infinit
Compoziti.e, l95il de varietflli asupra unei teme ;i anume tema
ulei pe plnz5 (1,95x3,?8) extinderii experienlei. Caracterului acestei cdr,ti
Salomon R,. Guggenheim . Museum, New York ii corespunde insd tot aqa de pulin o astfel de
prolixitate lexicali ca qi faptul de a insira pur
Pe coperta I V:
qi simphr numai marile personalit[li qi .miqcd-
Werner Ilofmann (fotognr tie )
iile suslinu-te de ele. Noi trebuie s[ aplicdm o
altfel de limitare: fapta deschizdtoare rle dnr-
muri,. care desemneazS. noi orizonturi, ni se pare
mai importantd decit pictorul genial, ale cdrui
opere le pizmuiesc reciproc colectionarii si muzeele
din. lumea inlreagd..Marcel Duchamp ni se pare
mai bogat in con_s-ecin[,e decit Braque, iar pozitia
extrem[ a unui X{ondrian, mai imporbantd de;it
,,la bonne peinture" a unui Matisse. Bineinteles,
acest punct de vedere nu are nimic de-a face cu
aprecierile f orrna.l-estetice.
Concentrarea materialului istoric esLe posibild,
deoarece cercet,area cimpului istoric piemerg[-
tor secolului nostru a prezent,at deja "
liniile esen-
!,iale ale evolutiei. Aienr asatlar o privire cle
ansamblu asupra cimprrlui de tensi rrne radica-
lizat si amplificat de prezentul nosbru, privire
care ne scuteste de obligatia de a justifica mereu
ceea ce este principal.
ln felul acesta, secolul 20 va fi prezentat in
capitolele urm5.toare, .nu in toatd amploarea lui,
cr oar.ecum circurnscris intentionat, potrivit for-
lelor sale 4" qog cele mai profunde din punctul
de vedere formal si al conlinutului de idei. Selec-
!:" L9 concentrea/d, in primuL rl"A, n*"pra strd-
da.niilor care prefer[ pc ,,a fuce" rler.iimpulsul
originar al activitdl,ii artislice - lrri ,,a imita,,.
-
AceastS...cunoastere retrospectivri se desdvirqegte
in poziliile extrerne ale lLri Kandinsky qi Mdn-
drian. 1n dezbatereu prolrlernolor, si l" poziliii,rr,
inalLe. ale imiLatiei. airorrlclri initi'ul, acegti' doi
prct-orr se int.emeiaz[ abit pe intervalirl de tinrp
- deja analizat care incepe cu secolul LG,
pjn5. in secolul 19 -tirzirr, cit qi pe cuceririle expre-
sionigtilor si cubiqtilor. Judeca-ta cii tr, face trece
inaintea lui a copia este, pe lingri aceasta, ilus-
tratd de aparilia operelor de arti ci.rora cubistii
le-au dat imboldurl esenfiale. De aici de aie-
menea la inceputul celui de al cloilca deceniu-
- in i'ia1i, s[ fie copleqitfl de haosul acesteia, mai
rezultd tendin',ba, deja prezerrtatS, spre aspectul
Suspendarea planului ideal al picturii pe
-plastic._
lemn gi inaintarea in cea de-a treia dirnensiune,
acestea sint noile posibilitd,ti in ceea ce privepte
caracterul ideal al operei de artd; cele cinci
decenii incepind de la 1914 vor acoperi
intreaga- lor amploare de varietlti. -
Cea de-a doua fazii istoricd coincide, aproxi-
mativ, cu inceputul primului rdzboi mondial;
ea cuprinde cam 25 de ani. in aceast{ perioadd
iqi dezvolt[ maturitatea lor marii pionieri ai
stilului artistic: Picasso, NIatisse, Kandinsky,
I3raque, L6ger, Iiokoschka. Privind la aceste
personalitd!i, presupuneni cd ideilc traclitionale
despre sculptur5 ciqLig'i din nou suprenratie,
sprijinite pe acordurile fornale ale pii trrtii pe
lcrnn. Totusi, inapoia puternicei infloriri a unei
,,honrce peinture", care profitd cu rn[sur5. de cuce-
ririle cuhiqtilor gi expresionistilor, au loc procese
intr-adevir radicale.
Ilsl,e vorba aici cle fenornene secunclare obis-
nrril,e oric:irei arl,e sirnbolice, cu oare ne-a farni-
lirrrizat dcjn Evul Medirr. ,,LimiLa estetic["intre
irll,ri si nonlu't,i rlcvinc nesigrrri, opera de arld
rrtgirrrlrr-si cxisl,crrl,lr ci specialir pltrunde pe
rlorrii ciii in slcra extraartisticS.- Exagerat for-
rrrrrlirl,, oa se apropie, pe de o parte, de rrn ohiect
rl0 eorrsurrr, po rlc altir pirr,Le, de l'el is. in r.rrrsrrl
rrcestei a doua faze expansive a reificiirii operei
rlc arl,[ ne izbim din nou de tenslunea dintre
rigorismul formal si lipsa de formd. Cu aceastii
ocazie se pun in miscare doud str5.r,echi modele.
llnrrl se referd la fortele exl,raestetice ale viet,ii,
irrsl,inctul si inconstien[rrl ; el vrea sit rup[ izo-
larea operei de artd si s-o fac[ si se contopeascd
in realizarea directd a viel,ii. intilnirn aceste
t,entlinte in reevaluarea tutuior valorilor procla-
nrat[ de Dadai;ti si Suprareal,i;1i,.
Celdlall model vrea, ce-i drept, de asemenea
sI suprime autonomia esl,elicii, sd lichideze ,arba
pentru art,d" I totuqi el I,inteqte in directie opus5.
Ac,tiunea de nrodelare nu trehuie si se diiolve
curind trebuie ca viata sf, fie supusS. in intre-
gime controlului prin actiuni de mbdelare. Artis-
tul trebuie sd devind creator de forme al clror
spa!,iu de acbiune este intreaga realitate. Se tinde
sd se rinduiascd lumea civilizatiei tehnice cu

mijloacele produse de ea insiqi, s-o clarifice qi
s-o disciplineze. Aceste tendinl;e incearci sd
arunce o punte peste prdpastia provocat[ de
arta imitdiii, intre opera de artd gi obiectul de
consum, intre picturi qi arhitectura ,,uti15.". Ele
se manifest[ in constructivismul rusesc' in grupul
olandez De Stijl gi in cele din urm5, in ,,Bau-
haus-ul" din Weimar.
Cercetarea trebuie sd ilustreze rolul comple-
mentar al acestor dou[ curente, sd ne aduc5" in
fala ochilor vastele lor ambilii - in parte uto-
piie f5rd si diminueze radilalitatea-lor, sd ne
-
facd, de asemenea, sd in.telegem corela,tia istorici
cu severitatea idealistl a formei si ,,forma lip-
sei de form5.".
De aici - din anul 1945 - rezultd o situalie
a cdrei extremi libertate de a alege, impreund
cu propagarea cantitativi imensd. qi folosirea
acliunilor de pionierat ale curentului modern
este evidentfl la o comparatie cu manierismul
istoric. Mai recent, forma gi con!,inutul sint po-
larizate. Ambele puncte extreme ale marii ab-
stractizS.ri, fixate de Kandinsky qi Mondrian, sint
tot mereu parafrazate qi nu lipseqte chiar marele
realism. Mai clar decit in cele doud decenii inter-
belice, apar acum pere,ti despdrlitori intre pictur[
qi sculpturi. Accentul creator pare si se depla-
seze din cea de-a doua in cea de-a treia dimen-
siune. fara nimdnui dintre picturfl si sculpturd
este exploratd cu rivn5, structura tridimensio-
aceasta ar putea s[ se reliefeze noul
nald
- in o dezvoltare conside-
acestei epoci
- primeste
rabild a spa.tiului s[u formal, respectiv a spaliului
semnifica!,iei sale.
EXPRESIONISMUL SENZUALIST
DESPRE ANTECEDFNTE
(CARTCATURA $t F|ZTONOM|A)
ln virtutea principiului sdu despre ,,Modelarea
vizibilului", Fiedler credea c5. a anulat, o datd
pttnl,nr l,otdeauna, tensiunea intre intrarea rea-
lisl,ii si suprainirltarea idealistd a realitdlii. Ceea
cc vedea el era un limbaj consolidat al formelor,
ncsupus^ nici unei migciri interioare sau exte-
rioare. In preferinla
cccil ce este clar, necesar - unitdgicustabil,
aceasta pentru
se- exprima
ncindoielnic si o ascensiune fa.t5 de modelarea
prcalallilli, schi!at.{, care nu este neasemilnS.toare
rrrr jrrrlccrrt,a artisticii exclusivS. a clasicilor.
lL:irlil,irl,crr arl,isticl a secolului 20 nu se poate
plirsir in irceastir zon[ lngustd a formei limpezite.
(leea oc csl,e spontan forrnulele gata de folosit,
irle expcrienlei ce nu -prezint5. incredere, nu slnt
hrate in consideratie recurge la mijloace tre-
ciitoare, Ia schitarea -rapidd qi trebuie avut in
vetlere c[ aceste forrne sint lipsite de precizie
sintacticd qi de lizibilitate univocd; mai curind se
pretinde de la ceea ce este spontan si fie reflectat,
cit mai precis posibil, in nemijlocirea sa instinc-
tivd. Aqadar firele neglijdrii naturaliste a formei
qi ale disciplindrii iae"atlste a formei trec qi prin
secolul nostru, cu toate ch la prima vedere
-ugor.
- ele nu pot fi recunoscute Aceastf, afir-
 na.tie va fi in{,eleas[ numai dac[ conceptul de
,,rraturalism" este luat in sens mai larg qi dac{
in el nu este subsumat doar iluzionismul obiectiv.
Aici trebrrie pornit cle la o caracteristic[ central[
a naturalismului, adic5. de la cerinba de nemij-
locire qi corespondenta acesbeia, neglijarea for-
mei. De aici pot rezulLa solubii contrare. Ia naq-
tere un rezultat cu aspect extrem. dacd din negli-
jarea formei se ajunge la renuntarca la formd si
se eliminii cornplel, actul modehirii. Avem atunci
de-a facc cu ,,fapLa fird art[". :\ceasta esbe ilus-
tratd de ,,ready mo,tles" ale lui Ducharnp si de
,,objets trou,ets" ale srrprarealistilor (il. {3). Cea-
lalt[ stare extrenr5. isi are originea in exagerarea
factorului spontaneit[t,ii grrrfice, care-qi are ince-
putul in ,,sprczzaturu," si poate, in cele din urrrr5,
s5. ducd la renun!,area la orice continut, adic[
sI se transforme in inutilitate (nonfigurativ).
Despre afinitatea gestului relaxal, cu lumea for-
rnelor naturale vizibile a fost deja vorba de mai
rnull,c ori, ca si clespre rnodelrrl natural si nemij-
locil;, pentru a rnai trcbui sri iie ilustrat. $i arn
vtizut clrm in secolul t9 s-a incercat identificarea
lurnii ,,nIscute" natural, a peisajului, cu ,,coz-
fused modes" ale execubdrii si cr,rm aceasta, in
ultima consecintd, a dus h ..psihogramele" si la
,,alegor,iile" cosrnir:e ale lui liandinslcy. In cursul
acestrri proces, ,,abbozzare" rlevine o dabi meta-
for[ a conlinutului obiectiv desenat al percep!,iei
(la impresionigt,i), altddatii alegorie a for{,elor si
proceselor nat,urale. Paralel cu aceasta, reflec!,ia
se ocupd cu posibiliilitile autocornuniclrii nereflec-
tate. De ilici se dezvolti. convingerea c[ pictura
nll are de ilustrat Jrrimar o realizare nepreten-
tioasd a formei, ci infiliq[ri elementare ale sim-
lirii qi irrstinr-rlului. As[fel actul picburii este adus
inLr-o relat,ie de analogie cu domeniile naturalului
qi viului qi opus calculului formei superioare.
Tocmai nevoile dupir o acliune picturall
instinctivd sint acelea care scriu primul capitol
al istoriei noului secol. Ele se manifestS. aproape
cu totul concomi|ent in cercurile arbistice pari-
ziene ale ,,fovilor" qi in grupul ,,Die Briicke" din
Dresda. Ca adeseori in istoria arte)or, etichetirile
"" coresDUnLl realitr'l tii. Lu cea de-a XXII-a
exooziLie'a grupdrii berlineze,,Secession" ({911)'
int'r-o 'sald Ingustti, au fost expuse opere de
Marquet, Puv,-Vlaminck, l\{anguin, Van Dongen,
Derain, p;.ui.o ;i al[,ii, sub nun,ele de expresio-
nisti. Cuvintul .,expresionism" - izvoriL din cc-
ririte antitetice - s-a incet5lenit pentm cd, cu
un mare efect, el pare sd fac[ vizibil contrastul
fati de impresioni-sm. Cu ajutorul lui s-a ajuns
la' simplificlri Ei - ca o consecinld .a- acestora
cire au dat adesea prilej la discu!'ii
- la confuzii, Tocmai uzul limbii germane - in care
aprinse.
cuvintul are o valoare mai ridicat[ de circula!'ie,
decit in cea francezd - implicd ceva in genul
unei orgolioase indep[*ltl 1" .lumea simlurilor
ou care irnpresioniqtii intrelinearl ut dialog
-intim
- in favbarea ,,iublimdrii subiectului",
fir-
crrl,li fitrii nici o reticenti' aqadar retragcrea anti-
rrrirl,orilrlisl,ii irr tritireir ilrterioard, cifrul imate-
lirrl, iltvocu[,iu rrrisbicir sau metafizicd.
Sinrplu spus, cxistii o a doua undl a expresio-
rrisrrruliri- produsS. oarecum de Kandinsky qi
Murc la iare aceste tendinle se intilnesc lntru-
cltva,- totugi aceasta trebuie precis separat[ de
prima, ;i nu trebuie tratat[ in ac.est capitol.
Aceasta inseamnd cd ne incurc[m in interpret[ri
cronate qi exagerate, dac[ slbsumdm acestui
concept atit pe pictorii de la ,,Der Blaue Reiter"
cib ryi pe cei aparf,inind ,,Fovismului" sau pe cei
dc la ,,Die Briicke", f5r5. sd sub]iniem pasiunea
senzuaiistd pentru realitate a primului expresio-
nism, ca fiind caracterul distinctiv al acestuia.
,,Enpression", adicd expresie, este un co-ncept
care s6 intilneqte deja frecvent in disculia despre
teoria artei a secolelor trecute, dar nu cu exa-
cerbare spre ism (adic5. spre teoria abstractd),
Daci in,te-legem corect sfera acestui cotcept, el
'ca -desemnare
serveqte a puterii intensificate de
crealie, care reule;te sX exprime concentrat ceva
deosbbit de semnificant, oarecum intregul con-
tinut semantic al operei' Pentru a inlelege expre-
sionismul secolului' 20 in pretenliile gi procla-
 ma!,iile sale, . este nevoie si deslusirn pe scurt
culisele sale istorice
Ileoarece teoria artei produsd de Rena;tere se
intenreiazii pe leprezentriri obiectiye? ea tinde si
rc('rrltoirsUii dr.ept ,,erpre.ssion" nrrrnai acele su-
Liieute care conl in un precis ;i inalt con[,inut
spirilual. Exteriorizare,n urrb fornia limbajului' este
apreciatii abil atunoi oil ,,expresie,,, -tlacI eil
intrtl in serviciul explic[rii ideale sau al afirma-
liilor abstracte, _ all,rninteri se condatrind aspectul
formal care strlbabe ca o strllrrcire srirlcicioasl,
$mpln_ _indeminare a pensulei (ca de exernplu
Reynolds). CorespunzS.tor dispc.izi!iei anlropornor-
fice a acestei teorii a artei -- ,,Suprerna iirten!,ie
a artei este si:r itrale forme omencsLi aga de mult
se-nzuale qi apa dc flurnoase cit, esl,e posibil,,
(Goethe) teoria expresiei poscdi, pine in
secolul 19, obiecl,ul ei propriu in chipul ome-
nesc, in timp ce lumea orgalicd Ei - obiectele
inaninrale (deci peisajul si natura moartd) sint
excluse de ea. Ceea ce va niizui mai iirziu
expresionisniul sc girse;l,e deja cxprimat de
Leonardo, cind se spune c5. acea figrir;i brebuic
apreciatii rnai rnulb, car.e .,exprirrra cel mai
bine prin gesturi prasiune,a fiinlei ei", in timp ce
acea care ,,nu exprirn[ 1ir,in (reva gesburi pasiunea
sufletului " esLe dezaprt-rltat[. Asadar, inci Leo-
nartlo considera nu nurnai fizionoliia ci intrcgul
corp ca purlJ.tor.al explesici. Tolusi si celdlrLii
prinoipiu trl expresionisrrlrlui esle r-leja r-ccunoscub
cle el: ln figrlrile sale, pictrirul expriili nu rruruai
interiorul acestora ci 9i pe sine fnsusi (vez cap.
Ftrntezia creatoirre si auboexprirnarea).
I)acii Leonardo riilica incI une]e bariere in
caleil autoexprinririi, aceasta I'a fi mai tirziu
legitirntit[ in manifestdri 1,ot mai evidente.Aceastii
tentlintii a. atins lpogeul ei in secolul 20. Capa-
cibatea rrrtistului de a liirnuri inl,eriorul in exte-
rior (interioritalea prin elterioritale) este pro-
clamat[ inc[ in secolul tQ, dar de asemenea
vehement oontestatd. In lagirul - irafionalis-
-tilor se recunoustc privirii artistice profetice ,,ca-
prrcitatea de a clescul.leri natura internd a lucru- n
rilor", de a recunoaste sufletul in trup. Lavaber
es.be marele vestitor al acestui intuitionism fizio-
nomic, care cld judecililor sale valoarea certi-
tudinilor tle nezdruncinat. Carn in felul acesl,a:
,,Orice t[ieturd. asprti, frunte inl,insi,r, orice per-
pendiculard face o fa(,i nepoetici. Liniile ilrepte
apar!,in ra!,iunii, rdcclii, duribir!ii". Aceastii con-
cep,lie nu numai ci impuLerniceqtc arl,istul sit
descopere tr,[s5.turi asclulse ale fir.ii ;i caracte-
rului; ea ii pune la inderninri si anurnitc indicatii
formale, a c[ror folosire il autorizeazri sti ]iimu-
leascd psihicul, irnaterialul. Din nou si inc[ rnai
energic ne intirnpini convingerea -- forrnulalir
deja de Leonartlo pe car.e se va sprijini rrrai
-
Lirzir-r explesionisrnul: c[ ]iniile si culorile prtsedti
cont,inuturi de expresie foarte preoise, clar lizi-
l,ile si capabile de a fi materializate de cel care
lc olrser.r'ii. In ar;clusi tirnp, cu accasta s-a fricrrt,
un l)irsi plin dc conseointe dincolo de ,,expresia',
I'iziorrorrrici, lln l)irs in care se artrt5., de ascmenea,
rlr,.jir o r:irlltrl,trli$t,icI a exprcsionisrnului ntodcrn:
:rctslrr rrrr rrlii ost,c oricrrtirL antropocentr,ir., lren-
lrrr rrl olicrt f0rrornerr este pntetr[,ial purtIt,oi de
rrxprosir), cl respinge deosebirea int,re natur,a vie
si niitura rnoar,ti si in intreaga iurne vizibill
irr rrrirsura in ci,Lrc este ouprinsir de triirea subierc- -
t,ivl a artisinlui - sesizeazri sernnifica{,ii. Pei-
srrjrrl si naburu rrroartl pot deci sti rnirturiseascti
l,oL aqa eseniialul ca qi o figurri urnand. Ne amin-
lirrr: Vtin..Gogh voia ,.si ex1'r.iru(r r,eva clin Jrro-
r,osrrl.viclii atil, irr corpurile dc fenrei albe, zvell,e,
cih gi in trceste rldicini ncgre, notluroase, ou
t-'xcrescen{ele lor". $i Gauguin era de pirrele cii
erpresia proprie lui Rafael se cxl,inde at,iL asupra
portrebelor, cit qi asupra peisajelor. Extinderea
,,sfer'ei expr,esiei" dincolo de rlorncrrirrl fiziono-
miculrri est;e avntii in vedere si in teoria lu_i Lava-
ter, in misura in care ea sc sprijin[ 1tc sirnboluri
lipsite de obiect, absbracl,e ;i le atribuie acesLora.
o anumitfl expresie. Prin urmare, cliagonala care
se inalL,{ din pozilia stingti de ios simbolizeazi
,,libertatea si justelea", o linie ondulaLii,,rela-
13 xarea" g.a.rn.tl. Dup.i Lar.rrter, cur liniile se pe-
trece .acelaqi lucru oa gi cu oarnenii. Pentru ce
numai cu oamenii, pentru ce nu cu orice cleatie
care dispune de astfel de linii ? Aceastd intrebare
l-a urmdrit pe LichLenberg, criticul lui Lavater,
ce in felul acesta a expus ridicolului ,,ventriloc-
venla transcendentali" a fiziognornicii lui. Dacd
liniile abstracte posedd un anumit conlinut,
acesta se manifestti independent gi fa![ de ,,echi-
parea(( concreti. Pentru aceasta Lichtenherg se
amuzd si ,,intrezircascS" aspectul comporta-
mental al cosibelor qi cozilor de animal: una
intruchipeazl deci ,,energia care lucreaz[ slab",
despre alta se spune: ,,neinleles sau monstruos
sau scinteie cereascd, gerrnene cat,c ri-rsare, ciil-
cat in picioare de cil[tor".
-*
fl
$
t_
:i.\:':L::t:a
7.
Lichtcnbcrg, ca qi I{ogarl,}r care deja ina-
inte de - ,,fronti nnlla
el amintise de latinescul
fides" * aparline antiexpresioniqtilor secolului 18,
cei care cumpS.nesc cu grij5. Aceasta inseamnii
cd ambii pictori nu contestd, ce-i drept, capaci-
taiea de ,,expresie" a artistului, dar poate c[ o
folosesc resLrictiv, incit ,,vederea interioarl" a
martorului ocular nu este in stare sd sondeze
complet zona existcnliali a subiectului ei qi s-o
prevadd cu echivalenle formale qi cd simbolul
formal nll are numai una, ci nai multe semni-
fica!,ii. Acestea sint resLringeri care trebuie si
fie amintite qi ln rnomentul considerdrii ,expre-
sionismului" in arta secolului 20. Existd trdsl-
tuli de caracter, sus{ine Hogarth, a cirror expli-
care se afl{ dincolo de puterea artistului qi aceasta
trebrrie si fie avul,i nrcrerr in vedcre.
N{ini in minir cu limpezirea exist,entei, spre
carc exlrresionistul se crede chernat, el vrea s[-qi
fac[ obiectul siiu esenlial din puncl de vedere
al formei. -,\ceasla cr.rpr.incle necesiLatetr omiterii.
Pe cine-1 intereseaz[.,exprcsia", aceluia ii este
interzis de Reynolds ,,lo rtln irLto particu,larities"
Noi in{elegern acum ctt crearea cle esenlial a expre-
sioniqtilor se poate redu*r, ln principiir, la ten-
dinla idealist[ de suprain.iltare a realitirlii, dupir
adincirea unicului iri generul. llst,e e,rpresionis-
mul un urmas al idealismului ? Acestei inl,reblri
i se poale rS.sptrnde afirrntrtiv nurnai par!ial qi
anlrme numai atunci cind se are in vedere doar
run anumit aspecl al ar,tei rnotlerne a cxpresiei:
iidicir renunlarea ei conqtient[ la arnijnunt,ul des-
scris obiectiv gi ia goana ei dupri sernnificii[,ii.
Nu rnai pu{,in importante pentru geneirlogitr
cxpresionismrrlui sinl, totuqi qi alte aspecte, citrora
cl le datorerste influcn!,a sa qocantii usupra pultli-
crrlui. lil rezullS. din riizvritirclr atit ilrpoh,iva
scvcril,[tii formei idealismului plinti de constrin-
rprr', irroorsetat[ dc reguli, ca si impoLriva pc-
rlrrrrlci sciiri ir lalorilor iiin puncb de vr:tlere al
lorriirrrrt,rrlrri. irr privinliL aceasta, r'oinla artis-
l,ir,ii irrrll'csiorrist,ii se arat[ angainl,S. fatti de douii
spirl,ii ist,rilico (lpuse idealismului. Pe de o parte,
ca igi i.rte substratul in aspiratia naturalisb{ de
a-ryi insusi, cu absolutI veracibate, orice obiect
- fie ,,m5ret,", fie ,,urnil" - pc tlc altii par.te,
geneza ei formali se aflti in nevoitr de ctrracl,e-
lizare a caricaturii, care se folclseste cle defor-
rnarea anbiidealisLI qi zeflcmisesl,e deschis Iru-
mosul itleal. Aceste circurnstanl,e meritd o scurLii
explica!,ie.
Caricatura este o varietate lezant5., agresivo-
satirici a cercetdrii si descoperirii retrlit,iii,ii. Este
14 l5 semnificativ c5" in secolul 19, dcodat[, acei pic-
tori la care era vorba de intensificarea ,,conti-
nutului expresiei" au ajuns s[ fie bdnuili de
deformdri caricaturale. Ne amintirn de teama
exprimatX de Van Gogh ci publicul va lua tablo-
urile sale drept caricaturi. Paralel cu aceasti.
disprelui[oare judecatd a publicului conserva-
tor, se constatl concomitent lncercarea de a
reevalua caricatura expresiv. ln timp ce Van
Gogh admira caricaturile lui lllaumier, I-Iofrnanns-
tahl scria in 1893, intr-o criticS. asupra ,,Isto-
riei picturii" de Muther: in aceastS. carbe se g[-
seqte ,,portretul viu, al5turi de caricatrlra vie...
<rParodia sdrutuluil de Oberliinder troneazS. tot
aqa de sus ca Medeea lui lleuerbach... Gavarni
se plaseazd mai sus decit Cornelius...". Hofmanns-
tahl inlelege ln ce constI imporbanla stimula-
torie a caricaturii: ,,in timp ce (marea l picturir
a primei jum[t5!i a secolului se instrdineazi tot
mai mult de viat,a vie, si reprezintS. in coloritul
vechilor maestri - dupi anecclote istorice
- p[-
puqi lipsite de viatd, in grupe frumos alciituite,
creionul desenatorului si caricaturistului igi insu-
;eqte f[r[ strS.lucire viata rea]ii, mentine gestu-
rile si grimasele ei, cxpresir ei clrracterislici in
bucurie si durerc si7 in cele clin rrrmir, atrage
viata modernS. in cercul artei".
Observaliile lui Hofrnannstahl se refer[ nu
numai la aspectul de conlinut cu care carical,ura
si expresionismul se vdd confruntate ; ele cuprind
qi liccnIelc forrnale, obisnuite de caricatur5,
care imcdiat dupir €rceea vor fi revendicate de
,,art,a exprcsiei". In articolul siiu dcsple Franz
Stuck (1894) el d[ caricattirii rangul unei gcoli
pregdtitoare) care inva.td pe artist caracterizarea
,,suprainsistentd": ea aratd cum poate fi folosit
viul ca ornarnental gi ornarnentalul ca viu. In
felul acesba artistul inva!,ii s{ perceapd ,,forma
nud5.", ,,aspectul formal plrr": ,,Prin faptul c[
artistul dezbracS. astfel formele de sensul lor
banai, el se aflS din nou in propriul sdu aer vital,
un modelator de rnituri in mijlocul realit[lii
haotice, inexprimabile, inspflimintdtoare, scinte-
ietoare". Intr-o siLuafie care priveste departe,
poetul recunoaste exl,rerrrele posibilil,S!,i ale expre-
sionismului care se ridicd, deoarece el ii atribuie
artistului capacitatea ,,dc a privi lucrurile ca
form5. in sine, fdri a prejudicia semnificatia
lor conventionalii".
Dacd se face abstracl,ie c5. desenatorul cari-
caturist vrea sir descop'ere interiorul pentru a
ridiculiza, in timp ce de reguli
tul nu vrea s5. sbie nirnic - - expresionis-
de aceastS. tendint[,
arnbii au comun mijlocul artistic al exagerdrii
deforrnate. Ce-i drept, intr-un punct esenlial,
caricatnristul se arat[ rnodest: eI nu se strddu-
ieryie ca expresionisbul sii investcasci triire psihic[
in obiectul sdu. Artistul expresionist se simte
lrrt,olizat subiectiv s,l acorde pur gi simplu fie-
cirrri obiect pi:etenl,ia la caracter formal, in m5.su-
rir ln care ei da.toreazti acestiria o ,,triiret'. Deoa-
lrrcc arroasl,A provoacii actul crea!,iei, practic este
rrsl,ftrl lcgiLirrrabir orice aut,ocomunicare, ln mo-
rrrcnl,ul lrr care Lrtiirea esbe lntemeiatd int,r-un
l'tl rrcrrri.i krci{,, spoilhan. $i pentru aceasta se
g;iscsc -rlcil premisele inLuit,ionisrnului fiziogno-
rrric.,, Inorode-Le totdeauna, cel mai mult, in
lrrirnt t,a senzalie fugard !", sfiituieqte l,avater
l)o ,,rliscipolul fiziognomisl,". Si ^Liclitenberg tl
I'ircc po Lavater sri conchidd: ,, Insufletirea nu
pol{,c sprrne neadcvXruri. OLnul indiferent ins[
rrc irrsrrli, la drept vorbind, numai pentru cd
lrirrcrrlrr, plrninbul si cel care se ingali ar li sino-
rrirrrc; irr sclrimb ornul cald este poscdat de Dum-
n{rzolr, osl,c rncrsul planificat al totalitdl,ii, f 5rI
vuinhi liberir si deci mecanism de ac!,iune al
scopului iumii". Acestea sint exact bitlurile con-
stituitive din care pictura expresionistd de ta-
bloriri iqi va dobindi incontestabilitatea si vala-
bilitatea procedeului stiu. FS.ptura lui Durnnezeu,
anuntS. Lichtenberg ironizind, poate proroci nu-
mai cind fierbe. Cu aceasta este caracterizatd
teoria creatiei expresionismului modern. in afard
de aceasta, ne amintim cd si Gauguin flcuse din
artist executantul voin!,ei lui Dumnezeu si Scho-
penhauer le recunoasl,e creatorilor aceastir con-
cordantd cu,,scopul universului".
 Prevakirca ;trrtolratit a sponl,aneit,ri(,ii inslinc-
t,ului gi obsesiei il face pe expresionist s[ r'inir
in confiict cu indica.tiile formale precise ale idea-
listilor; ea ii pune Ja dispozitie nu numai prucre-
deul rapid de pre.<curture al caricaturii, ci -
irnediat ce el priveqtc la lntreaga lume vizibii5
- rnijlocrrl irnportant tle exprirnare, pe crlre
nal,uralisnr rrl l-il dezvoltal. Expresionisl,rrl con-
l:lazice ideaiistui nrr nurniii prin faptul r:ti el nu
se iutcrese;rz[ de frrrmosul ideal, prin faptul cir
preferi acesl,uia uril,ul si caracteristicuJ, nnmai
clac[ in feiul acresta i se anunt,[ r'ita]itatea, ci ,i
pentru cii^ e1 se linii|eazit la inrleprrtul iictului
crealiei. lndrrrnrarea idealisti de u desivirqi
lirnbajul formal este desconsideratI r.le el, cIr:,i
acest proces lenl,, t,repLat ar sldbi ,,lrIirea" sa,
ar falsifica spontaneitatea sa, ar lipsi obsesitr sa
de for!,a ei de soc. Spus mai exact Ei exprirnat
intr-o formul[: expresionistul intensilicI fspre-
zz&tu,ra" Ia ,,furore clel,l'arte", mergind chiar at,it
de cleparbe, incit liberlnd ,,f tlrore" cle intcn.tiile
estebice ascunse? o declari pur[ realizare a vielii.
Este vorba aqadar de doud hrcmri deosebite,
este vorba de explicarcn, rcspectiv de expJici-
tarea nu numai a lun,ii reale, ci chiar de lurnea
serrtjrnentelor picbonrlui. Aici se asctrnde un
conlliot: intr-unul si acelasi act dc crealie, artis-
t,ul trebuie s[ accentueze insistent anumit,e con-
l,inuturi si, in acelasi t,imp, s,{ concretizezc ilnpre-
sionarea sa psihicd din erceste r:ontinuturi. Lu
aceasl,a se adaugS, in cele din urmir, un al treilea
imptrls important. ;\cesta provine de ltr agitalia
psihicd care pune st,ipinire pe pictor in timpul
actului cle creatie. ,\ceastii acaparare de cltre
actiunea forrnelor qi de rnijloacelc lor este in
legiitur[ t-.u ideea, rrent,ional,[ mtri inainte, c[
arta lr fi in prirnul rind o facere o producere
de realit,ate. Firir indoial[, acesb - impuls este
hottiritor ptirtaq la in[sprirea ;i precipitarea
I in cele dirr urmi, el poate insX duce
scriiturii
atil de tleparte, inoit pictorul distruge lirnitele
care i-au fosb trasate de schjtarea seismograficd.
l)acir nr: gindirrr cil expresiorris[u] se lasi la dis-
cre!,ia spontancit,iitii, activitntea sa $e poate
schita canr in felul urmltor: in prima fazi el
caut5. elernentul caracteristio al unei figur"i:
lccur€le ia linii drrre si ascutibe Ei face inbrbaga
I'igurti. cu _ nruchii si ascu!,iti. Ilrin intuitie si
rcilcclie el ajunge la cuncluzia: ,,Liniile drepte
sint ale ralirrnii, ale indifrlrentci, ale aspr.inrii".
lrr posesia rrnui sirnbol linia tlreapl,ir
- - ol este
rrrrrr rn in stare sii introducS esenl.a ralionalrrlrri
irrl,r-un subsl,ral plast,ic: este sLrficicnt 'cii cl se
I'olosest,e de linii dlepte, clure, firrf, a lc idenl,i-
Iilrr cu rin obiect precis sau cu o f izionern'rie.
,\r'castii qtiin!.{ tutelcazi insii dorinla sa de spon-
I rrrrcil,ate, il tenteazii sii aoi,ioneze prerncditat si
rlc rrrrcca cl trebuie sti se eliberezc din non rlc ea
si irr cclc din urmii si'i alunge tot ce este legab
rlt r,rlrrcsie; sti spargri sc,lremele fo (iilrc el insusi
r.rr lr',r insrriit. Pe aceastri cale, el aj unge irr situa-
t i;r lu i K irrrrlinsky: nl transpunc spnntaneit,at,ea
rr :r, lrrl ,'r.r,rlioi. isi rl;r silinlrr si n-o inrarrc rrici
r'u il;r1,,1,. r.r,irll nir.i rrr anunrite conlinuLuri psi-
lrrrr,. ,,\ccirsl,ri este o fazi a expresionisniului in
l;11'1' 1'l nrr ruijloccslc njci o posibilitate de expre-
.ril oliirrtl,ivti, nici o aiirrriat,ie psi[ir:ii . Est,e faza
pr,('iu.{) o inlilnirrr irr irnprovizal.iile drarnatice
:rlr, lrri l(rrrrrlirrsky.
,,lovil" PARtztLt{t
l'l xprtsiorrisnrril scnzrralisl, isi are origirrrla in
,',,lrrlrirlrrroa I'actr,rrilrr, a rrijror irncorale jsl,ot'icri
lolrrni ir losl expusi. irr pr.incif irr lrehuie reti-
rrrrl, cli lovii si pictorii de. la.,'Djc Ilriicke" se
rli rrriosc, l-ird rezerve, cxperientei sirn!rrrilor,
lol,rrsi nu .,.or nici sri inregislrcze diversil,atca ei
rrrat,eria.li ca realiqtii, nici s-o iLscr.rncld intr-rrrr
voal. luurinos, protector, cil jmpresionisLii. Ei
lesping chiar si rnijlocui de caraCterizare, al sti-
lizirrii, rleoarece rezrrltatrrl sIrr pare sii prist,r.eze
Pl'ea pulin, penl,ru ei, din l,ri--rireo originarl, din
l8 dinamica ornotiei.
 Braque a definit odati fovisrnul ca o pictur[
fizicd, care a corespuns entuziasmului celor doud-
zeci gi trei de ani ai sdi. Cu aceasta el a expri-
mat obiectivul dorit de cei mai mul.ti fovi. Impre-
sionat de for!,a si abunden,t,a lumii organice, el
qi pictorii prieteni cu el au voit sd exprime aceasta
tntr-o tehnicd, care sd. se prezinte cu prospetime
senzorialS. si lipsd de grij5" Impulsul antiforma-
list esbe evident: sint respinse regula, metoda qi
sistematica ralionald. Aceasta este lncrederea
ln sine pe care o cunoaqtem de la glorificarea
faptei, propus[ de perioada ,,Sturm und Drang."
Confirmarea fdr5. rezerve a realitXlii gi impul-
sul de a deveni una cu ea, in actul crealiei, sint
motive ale activit[!,ii picturale. Din opera ,,pd-
rinlilor" (cei patru ,,patres") vin in sprijinul ei
cele mai felurite impulsuri. Ele vor fi prelucrate
remarcabil de nesistematic si continuate.
ln 1901 s-a putut vetlea li Paris o mare expo-
zi\ie a operelor lui Van Gogh. Doi ani mai tirziu,
cind a murit Gauguin, opera sa a fost prezentatd
in noul salan de toamn[ (Salon d'automne); la
fundarea acestuia a cooperal, Ilenri Matisse. In
anul 1905, acest salon a suportat pdtrunderea
furtunoasd a unui grup cle artirsti tineri, a c5.ror
atitudine a avut un efecb nelinistitor. f)espre o
sculpturi - de Albert Marque, un bust de fe-
meie care amintea de Quattrocento - criticul
Louis Vauxcelles, imbolclit de trdirea contrastanb[,
scria despre ,,Donatello in mijlocul sSlbaticilor
(les Fau,ves)". Spunind aceasta, el se ginclea la
FIenri Matisse (L869-1"954), Georges Rouault
(1871-1958), Maurice Vlaminck (1876-1958)
qi Andr6 Derain (1880-1954) (il. 18 vol. I). tln an
dupi aceea au intrat in cusca ,,animalelor sdl-
batice" si Georges Braque (tBB2-1963) si Raoul
Dufy (1877-1953).
Ca in multe din glumele rluticioase, care mai
tirziu devin nume sub care este cunoscutl o
intreag[ grupare, si in aceast[ fantezie se ascunde
un simbure de adevdr potrivit, sil,ua{,iei. Aceqti
pictori sint considerati ca personificiri ale hao-
21
ticului, care nu vrea s5. se lase legat de cdtupele 2ol
nici unei teorii. Ei erau constienti de libertatea
pe care predecesorii lor o ciqiigas6rd in transfor-
marea artisticd a realitdlii, totuqi, in acelaqi
timp, erau hotdri!,i sd foloseascd aceast5. libertate
naiv si spontan, avind o incredere nelimitatd
in instinctul lor pictural. La prima impresie,
caracterul primitiv sonor, respectiv cerinf,a dupd
irceasta, a avut aspectul cd ar fi vrut s5. ducS
la asocialia largd de culori, schilatd, a impresio-
ni;tilor. AceastS. convingere era lnbdrit[ de cele
rloud cdlduze ale grupului: Van Gogh si Gau-
guin, prin scriitura grosolan[ a penelului, cu
ciiile ei liniare de forle si concentrarea odihni-
l,orrrc in sine, pe suprafc!e mari, a culorii. C6zan-
rrc, a clrui succesiune s-a sustras pornirii spon-
l,rrnc, a fost admis mai curindqovhielnic: el opunea
lrrur rrnrltc preten!,ii de gindire ac,tiunii instinc-
l,rvc.
Vrrrr (loglr si Ciarrguin indicau anvergura posi-
lrilil,rililor. lrcrrl,r.rr lr ciiror stfipinire se angajau
l',rvii: pc rlrr o 1lr1,l,c, rniniica plin[ de avint, aproape
lr,l;rrsirrrlri, ilr crrre pirea sJ, ,,se holbeze" insdpi
virrl,:r, rrriir (ilun o eiprima Vlarninck, pe de altd
p:rrl,o, [,orrrrr.ilc de culoare pline, saturate, in care
irrrrrcir ctnpiric[ se l,ransformd in ritmuri cu doul
rlirrrensiuni. Dealtfel Gauguin, cind se nlrmea
pc sine un barbar, indica deja sursele din care
irccst, vitalism al culorii si formei trebuia sd-si
l)r'ocrrc importanbe imboiduri gi confirmdri. tit
ir I'osb prirnul cdruia arta popoarelor primitive
i ir uritat calea spre concentrare si barba.rizare.
(lcea ce el a incercat sd in,teleag[ (citegte asimi-
Icze) la fala locului, au descoperit fovii si pictorii
rlin gruparea,,Die Briicke" la negustorii de curio-
zitii{,i ;i in muzeele el,nologice. Limbajul ele-
rnentar grosolan, anticlasic si antiacademic al
statuetelor gi miqtilor a fascinat o generatie de
artigti, care nu mai voia s[ identifice frurnosul
cu scrupulozitatea forrnalS. qi degajarea, ci cu
totala plenitudine a vielii. Matisse a exprimat
acest lucru astfel: ,,Fovismul a zdruncinat tirania
divizionismului. El n-a acceptat sd trdiasc5
lntr-un menaj prea aqezat, intr-un menaj al
mdtu,silor din provincie. Asadar se evadeazS. in
silbiticie, pcntru a se crea rnijloace mai simple,
cale nu afineirzii spiritul. Atunci s-a recurs la
Gauglrin si Varr Gogh. ,,\irti sint ideile originare:
,,constnrirea de srrprafele colorlbe, cdutarea celui
urai putouric efect al culorii, rnotivul estc indi-
al grtrplrii ,,Die Briicke",
ferent,". Noide
din 1906 pinl-n - membrtt decrlarir si rnai c]rrr
1907
pentru legalil,atea proprie- se a acliuirii inslincbului :
,,Doresc foarte rnult ca opera rlrea si creascii din
rnaterial. Nu existd reguli estet,ice stabile. ,,\rt,is-
tul creeazI opera, urmind instinctul sdu. ]ll insusi
rlrnine surprins lnaintea ei qi al1,ii irnpreunii cLr el".
A picta devinc acum, in sensul ccl nrai precis,
fapb[-ac-tiune, o realizare al ci.r'ei ctiracter de
eveniment reftrzi sri fie itlentificat cu lucrurile
premeditate.
I{ot[rirea pentru o rnateriaiizare cxpres[, dusl
pin[ la refuz, rnarcheaz{ si actul piclurii, rrn
numai rezultatul sdu. Liniile si culoriic sint dernon-
strate nu nurnai ca energii fizice, ci si ca feno-
mene nat,uralc. Vopseaua este aplicat,[ gros Ei
neamesbecat[, estomparea pigrrientrilui' evitat[
in maro m5.surd. ForLa hrminoas[ rrioderatti,
afiqald a acestor cimpuri coloratc influenteaztt,
de exeinplu, rezervat si discret, metoda poanl,i-
list5, in nl5.sura in care este dus[ rnai departe,
tleforrnatI brutal si dramabizat[. Adesea trii-
siitura penelului este aqa de surnari, incil, lasri
neatinse p[r!i considerabile ale pinzei: fondul
alb rrrrireste intensit,atea coloratiL. Citeodatri linii
incordate string laolaltir suprafet,ele colorate, atle-
sea insl ele se desf{soari larg ;i aproxirnativ,
astfel cI nu rezult[ totcleauna o tlelimitare sis-
tematicti: cle servesc rnai curincl accenLuirii
rnarcate, decib izolirii cloazonate. O altii tris[-
turii de caractor? rczultat[ din accst fci surnar
de modelare, este urrnirtoarea: forrna generalir
acoperl detaliul, toLalitat,ea inf[!iqnrii tabloului
este mai irnportanti decit celula profilatd indi-
vidual, ,,cici for!a afirrna!,iei rezrrlt,I clin supra-
fata colorat{ in totalit,at,ea ei" (I{atisse). Acestei
iorme generale ii sint subordonate qi relaliile de
perspectivd ale spaliului pi cele anatomice ale
corpului omenesc; de aici rezultii - dac[ ritmul
tabloului o cere - dcformarea ei, adic[ aplati-
zarea sau exagerarea relarliei spaliale, respectiv
deformarea decorativfl sau expresivd a dimen-
siunilor membrelor.
Se poate vorbi de concentra!,ie, de incS"rcdturi
rlramatice explozive, in care se pdstreazi trdirea
cromaticS. a lumii percepute. Aceastd concentrare
nu este rezultatul rezumS.rii cintdrite, progresive;
oa izvoriqte mai curind dintr-un act primar'
ir;adar din convingerea care poate fi intilnitd din
plin, imediat, cu prirna trdsitur[ de penel. Bine-
irrleles interprel,area actului crealiei nu_este uni-
Ioirn[. Aceasta o dovedesc exprim[rile f5cute
rlc Matissc ;i Vlaminck. ,,Un albastru frumos,
lur rolu frumos, un galben frumos - materie
{riu'() riiscoleqle fondul senzorial al oamenilor',
'punctul
rrr:csl,ir esl,e de plecare al fovismului:
rrirrrplrr, cnrajul de a reg[si purit,atea mijloacelor
rlt r:rrrsLructie ...", spune Matisse. ,,Ne-atn incre-
rlirrl,rrl, crrlorii, cu erjutorul ei noi putem exprima
,'rrrrilia noastrir neamestecat si fdrft reutilizarea
,,,iiiorrcelor tle constnrctie." fotursi, la aceasta,
Nlril,issc forrrrrtlcnzir nvtlrl,isnientul:,,Un torent de
r:rrlori csl,c rtcptrl,itrcios. Ctrloarea obline abia
;rl,urrri rlr'plirrir ci oxpltrsic cind csle bine orga-
rriz;rl,ri si lolcsprtrtrlo irIt,cnsil,S.tii emo,t,iei artis-
t,rrlrri". l'r'irrrrr rlitt rrcltr tlou[ condilii pretinde o
irrIr'irr;rrc ot';lrrttiz.rrl,ii I impulsurilor. Cea de-a
rlorrr ixlrrril,c ttn ot'it,eriu, asupra cdruia este greu
sri lrolirriirsli obiectiv: adic5. inbensitatea trdirii.
Nliruricc Vlaminck vrea s5. se sprijine numai pe
tcotrstS. a doua condilie, ca mai tirziu alli pic-
l,ori, care incearcd sd compenseze renunt,area
con;tientd la formi cu densitatea trdirii. Aceastd
intenlie - cu toate cd nu are_ acopjrire estetic5.
-tular6 o consecin!5. incontestabild' Dac[ instinc-
neinfrinat garanteazir veracitatea operei, orice
incercare de lncorsetare in forme inseamnS. un
pericol, .o atenuare a carecterului nemijlocit al
expresrer.
 Problema nu este nou5., ea existd de clnd spon-
taneitatea scriiturii se numirS. prinbre mijloacele
de expresie ale picturii europeire si de cind, la
folosirea ei, se adaugd.o ,,furore d,ell;arte,, . Aceasta
este dilema pe care orice intuitionist trebuie sd
si-o pund mai curind sau mai tirziu. in afirmatiile
lui.Matisse, Iorlelc ordonatoare pe care, dintre
toli fovii, acest pictor le pune -cei mai puternic
in miscare - ajung in conflict cu intensitatea
trdirii, cu acea ,,fu.rore", care vrea sd. se mani-
fesbe dincolo de domolirea estetico-formal[. Prin-
cipiul vital se ciocneste cu cel estetic.
Primului i s-a dedicat in cel mai catesoric mocl
Maurice Vlaminck. in timp ce Matiss6 iqi pro-
pune s5. tundd instinctul asemuindu-l cu un pom
c.{ruia i se taie ramurile, pentru ca el sd creiscd
cit nJai .frurnos, Vlaminck vrea sd picteze ,,cu
inimile si cu soldurile, s5. nu se sinchiseascd"de
stil, c[ci la originea artei este instinctul". Itrl spune:
,,Eu traduc instinct,ul - f[r[ metodd - intr-un
adevdr omenesc, nu intr-unul artistic". il sup[rti
ilpt_ut c[_ nu poate lovi qi rnai puternic cu peniula,
fiindci dorinla sa de a veclea o intensiiate cx-
tremd este legat[ de alhastru] si rosrLl pe care le
cumpdrrt dc la neguslorii de crrluri.
Matisse si Vlaminck niarcheazd polii extremi
ai. fovismului. Primul - asernenea lui Gaugr-rin
-v_rqa s[
limiteze, s[ organizeze actul picLdrii,
celdlalt doreste s5-l strige din adincul sdu.-Acestei
sibualii ii corespunde la Vlaminck incd mai
vizibil ca la Matisse -un act de creatie. extrem
de prescurtat Lemporar, - accelerat, cur"'se pre-
zintd._ inclinat spre diferentiere. Sint preferate
culorile primare: rosu, albastru si faben
aceasta producc acel luminos acord lromatic - rrrilrriir rlc sud -- xilogravura? pe care o reluase
care, proyenind din
,,ideal" mozaicurile bizan-
tine, si-a f[cut intrarea in pictura european[
prin marii venetieni ai secolului 16 in opo-
- culti-
zitie cu acordul ,,pImintesc" rosu-verde,
vat de pictorii flamanzi. Culorile propriu-zise ale
fovilor slnt rosul si galbenul: rretaforc senzo-
riale pentru cildurd, noroc si pasiune.
- F ovisrnul a clurat numt_ri putin ca migcare.
In 1907 Matisse si-a tlcschis propria sa scoali de
pictur5, la Paris: instint,tui o'.gu"irui a fost
oferit mai departe ca invitdturri.- Deja in tg08,
grxpilrea a deviat in curentul adrniraliei Iui
Cezanne, pe care-l provocase rnarea expoziq,ie a
.
pictorului, ce ayusese loc cu un iin inainie. iJnul
din .fovi, Georges llraque, a tlel,'enit
- impreunti
cu Picasso interneietor ll ,,cubisnlului,,.
-
GRUPAREA ,,DIE tsRUCKE" DIN DRESDA
ln 1905, clnd fovii intrau in Salonul de toamni,
L fopt . inlerneiabir, la Dresda, gruparea ,,Die
llriicke". Despre evolutia acestei asociatii ne
li rrrlrreqte cr:onica grupirlui artistilor, reclacbati
irr 49111 de Ernst Luchvig li.irctrner:
,,in anul 1902, pictorii l3levl si l(irchner s-au
lrrnoricuL la uresda. Prin fratele s5u, urr prieben al
lrri l(irchner, s-a aliturat l-treclcel. Ilecliel a adus
lrr sirro pe Schrnidt-Robtluff, pe care-l cunogLea
rlirr (lhemnilz. Se adunau in atblierul lui Kirchher,
pr111,1,q1 a lucra inipreunl. Airi exisla posibilibateri
rrri sc shtclieT,e
- in
lrrrzrr or,iciirci i.rrt,c
deplinri naturalc{c
piasbice. I)in desene pe
nllthli,
- aceasti
lr:rzri ir rozrrlLal, scnlirrrr'ntrrl c{)tnlllt de a se lua
rlrrr vir(,ii irrrboldrrri lrcnl,r,rr r:r,cuLic si act:st imhojd
;r;r lir, srrlrorrlorrirl, t liiirii. l'nLr,o carte ( O(ti pt o-
llrturunr ;r u rlcscnrrl, si scris fiecare din ei ideile
r,ir r,;r ;rrr rronrlrrllrl, irr lelul acesta car,acterul par-
l,ir:111;11.. ,\sl l'rrl rrrr lrtrrnat de la sine o grupare
{riu'{r ir plirrril, rrrrrrrelc < l)ie Briicke l. Unul itinrula
lrrr ct,li'i lrrll,. l(ilclner a adris cu sine _. din Ger-
irrsr.rflcliL de vechile gravuri dirl\iirnberg. Heckel
soulpta de asemenea figuri in lemn. Iilrchner a
irr$ogi,tit aceast[ tehnicd prin zugriivire qi a criu-
tat in piatrd si in cositor turnat ritmui formei
inchiser. Schrnidt-llottluff a ficut prima iitografie.
Pririra expozibie a grupului a avut loc in lo"caluri
proprii, in Dresda; ca n-a fosb apreciati. prin
farmecul ei peisagistic si cultura ei veche, Drescla
a avut o rnare putere d.e stimulare. De asernertea,
,,I)ie Briicke" a g[sib aici prirnele Pulcte de.spri-
iin din istoria attei in Cianach, BehtLm qi alti
maestri qermani ai Evului Mediu. Cu ocazia
unei'expo"zilii a lui Amiet, in l)resda, acesta a
fost coootat membru in <t Die Briicke >. Lui i-r
urmat, fi 1905, Nolle. Particularitatea sa fantas-
ticil a introdi.rs o notX nou[ in ,,Die Briicke" I
eI a imbogllit expozitiile noastre prin tehnica
interesanti a gravurilor sale in acvaforte. 9i a
cunoscut xilogiavura noastrd. La invita.tia sa,
Schmidt-Rottiuff a mers la el in Alsen' Mai tirziu,
Schmidt-Rottluff Ei Heckel au mers la Dangast.
Aerul aspru al Mdrii Nordrriui a dat na,sl,ere, in
spccial la-SlhmidL-RoLlluff, rtnrti inrpresionism mo-
numental. in timpul acesta, Kirchner conbinull
in Dresda compozigiile inchise; el a g[sit un pa-ra-
lelism cu proprin sa crealie in plastiua ncagri' d.irl
rnuzeul etnografic qi in sc,uiptrira stlilpilor totemici
,,din M[rile Sudului. ]iSzuinla de a se ehhera din
strictelea academicri l-a condus pe Pechstein spre
aDie Briickel. "Mai tirziu, ,,Cronicl" men!,ionea-
zd c[ Rol,t]uff lucra in l)nrmstatlt la r]esdvirsirea
ritmului sdu crornatic, Ileckel a atlus din ltalia
impulsurile artei etnrsct' gi, in 1910' MLreller s-a
al5lurat cornunitdlii: ln incheierc, Kinchnel' con-
stat5: ,,Neinfluerr!,a15 de curentele actuale
- futurism, cubism, etc. - gruparea lupta pentm
o culturil umanist[, care este t,erenul unei arl,e veri-
tabile. Acestor strdduinle datoreazi <tf)ie fJriicker
pozilia sa in viala artisbicd". Astfel este redat, in
formula cea mai succintfi, ceea ce conlinea deja
scurtul program al anului 1906, care cuprindea
numai doufl fraze: ,,Cu creclinta ln dezvoltarea
unei generatii de creatori, ca qi cle consumatori,
convocS.m pe toti tinerii, qi ca tineri care sustinem
viitorul vrem sI ob"linem iibertatea bralelor qi liber-
tatea vie{,ii fai;[ de for!,ele vechi, bine statcrnicite.
Oricine red[ nemijlocit gi nefalsificat ceea ce il
lmpinge spre creatie este de-al nostru".
Ca qi fovii, pictorii grupiirii ,,Die Briicke" nu
aveau nici o dorinld de publicare tcoreticd a inten-
liilor lor. Le era de asemenea strriinX si adincirnea
intelectualS. a rrctului de creatie. Cind Kirchner
spune desprc Otto Nlucller c[ ,,arrnonia senzorial5.
a viotii lui ou opera" 1-rr fiicut un rnernbnr indiscrr-
t,abii al rrupiLrii ariisbicc, indici in ft:lul &cesta
irlealul cil,r'c care tinclctu toli: acordul senzorial
r l viel,ii si aoti."'ilIlii ar[istice, un ae orcl ]ipsit
rle oricc prolilernri, nest,inghcrit dc rezcrl'c qi t,on-
vcntii, ot,it de oriqine cste{,icti, oit si sociitl-rrrorale.
Sc t,intio sii sc preglibcasci torcnul rinei crili,uri
rrrrniniis1,{r, rrrr rrrrci cult,uri rslcLicc; caratrt,crul pr.i-
rrril,iv estc prcfcrirl, r'iiIinirriicnt,rr]ui.
iil,ilLrl ,,0ronit,ii" lrri liinrlrrrcr tinde lintL.gds la
lorrlorrllrnlrr verjtali-r t'rr [olrrrclc t.alrlourilcir; el
vrrrrr sii inforrncze iapidirr si fl'irri perilrlrze despro
l':i;r{n, fii1if pltos si liirii poleipt a ulivi]itclc)r, clat
silrr,r'r', srirnplrr $i nronuniental. {,'ap{,r:lc rrornrrnicabe
nrr lrrriirr {,o1,usi n',rinui ",sr: fodajril ttxterior al
,,r lrrirrrrrrlirlor; slt pot, tlcdlri:g din cle ,,prin,lNglg
,lr'rr1'r,i.j irr" rlrrlrii car.e so or.icnt,elr:i grLrparea.
\r, r r.irrl, irr lr,iirrrrl rintl strr,qeie t:lin jsl,oril arlclor:
lll irri ;rrr or,igirrct.i cornplcl, 1n spiitiiIe de cult,uriL
lrl.r'lrrsi.rr srrrr,,prirnit,ir.e", in lrealii[e i)opoarc-
l,,r'lrlirrril,ive, in art,a cl,rusrilor, din a tr[r,ei expe-
lrr'rr l tr nrz,rtlti o i irraginc coi.r,rtrtlt,ii il iinl itthitiilii.
l,rr rrrt,rrsl,it se adlrlgti xilogri.rvtrrr.L gt,l,iltanii, nl
,;rrci iirnhlj fornrll arrst,cr, sever,? pitt,0 sii corcs-
lrrirrl.:i rnllri anunrc ucl, dc conql,iin{,ii nl[,ion11ii ,
lrrlr.i rlir cal'e grripare;r,,Die lJriicke" trveii tlrept,ul
r;r sl sirrrt,.1 chcrnatil impotriva cuhisIilor si futuris-
I il,,r' si lliirea sti i sc ttonforrneze. :\tit, de mult
r-i(, lilrc lil ,,clt'il,ct,errrI originai"'lrl sursolor, iriclit
lir,lrirrrr si [lran:ich sinL irriitinsi pinii in pcrspectiva
r',,rrrrntirtii u [lyuiui l,fedin. .,\desca cincl arl,ist,ii
vol si.-qi rleir seiinra de predecesorii sarr de inrpirl-
srrriltl Ior, se :rcordii rnai rnllltir al,enl,ie celrri indc-
lrirl,a{, clccil, t,relui ilprcipiab. Ziidtrrnic ciutdrn noi
r',rl'cririi,e in lrta trecrrbulrri imediat. Ilste l,recr-rt
{'r vetlcrea faptul cii in 1906 galeria Arnold
rlirr l)restla il prezcntat o expozit,ic cu opere tle
( irrrrguin, Vln Gogir si Seurat. Ile asemenea,
noi rlu alilrrr nimic din impresiile crr care Pecli-
sl,cin s-:r int,ors clin vrt,rnea sctlerii sale la Pai,is
(j {r07-r908).
 Aceastd discre!,ie este de inleles. Revolta tine-
rilor irnpotriva plrin{,ilor, irnpotliva,,vechilor for-
te bine stabilite" trebuie sii-qi dovedeascii dreptul
ei la viati prin aceea c[ prebinde s5. stea pe picioare
proprii. Dacd ast{zi avern un tablou cuprinziitor
asupra influen,telor cdrora a fost supus[ gruparea
,,Die Briicke", aceasta nu diminueaz[ cu nirnic
aportrll original I aceasta dovedeqte cd dorinta de a
descoperi temeiuri istorice a gisit izvoare in trecutul
imediat apropiirb (Van Gogh, Gauguin, Munch).
De ci{,iva ani s-a incetifenit obiceiul ca gruparea
din Dresda si cea din Paris si"l fie arnintite in acelaqi
context, de indat5 ce sc pune problema sI se
scoatd ln evident5 concorniLent,a supranationali
a tendin!,elor de innoire. L& o ex&Dinirre mai
aminunlit6, se constatd insi qi deosebiri care
nu sinb totugi lipsite de importan[,ir. Desigur gi
pictorii grupdrii ,,Die Briicke" isi scol, corespon-
den{,ele senzoriaiitdtii lor indrepLate spre lume din
triirea crornabici. Nlasa fluidi,L premorf{ a mate-
riei colorate este aplicat{ nai for!,at si rnai nein-
frinat, tentaf,ia unei conqtiinciozit,riti rnestesugti-
regti respins5. irr rna.i rnare mlsrir[. Dacir lovii
cuprind realital,ea, in5.spresc diversit,atea ei, impo-
dobesc banalul cu solenriibatea colorill,ir pi gcrmrrnii
cautfl tipicul, totuqi pe calea deformirii sLridente.
Oarecare nesigurantS. trebuie compensatri prin
expresivitate, cilci adesea dorin!a de expresie
este acoperitd de rezerve formale. DacI te incre-
din!ezi instinctului ,,f{ri idei binc conturate"
(Nolde), se rup curind z[gazurile, se instaleaz[
- cu putere
lnceputului.
ncobisnlribS.
Tradilia picturali
nelirnibatul, haosul
- mostenitd este arun-
catd peste bord si abrutizarea rnijlotrcelor de
expresie atinge accl punct extrem, ln ca.re
zeci de ani mai tirziu - patru-
se va ivi ,,Acbion pain-
- amuzant qi instrucl,ir.',
ting". In egald nJsurir
George Grosz vorbeqte ln amintirile sale despre
senzatia care a provocab-o Nolde po vremea aceea
in jurul lui {910 printre stridenlii academiei
- Dresda: ,,Nolde- nu mai picta cu pensula.
din
El spunea rnai tirziu, ci atunci cind 1l cuprinde
inspirafia, anrncii pensula, moaio vechile sale
cirpe dc plct,urii in vopsea q! -1 cLr €nluziasnl
- le qterge pe pinz5,
terioit miqcinclu-le incoace
tabloulile sale - vizute din observa-
si irilcolo. L)esi
i,orul inalt il
tradiq,iei tehnice - erilu amorfe gi
I'rimilive; rneqte;ugul era neglijat, exp-resia inter-
iu"r era totul gi dacl 1,e gindeai la llemlirandt
-
riiril Rafael - tntreaga operi se inchega intr-o
rrrizqirliturd mull,icolorir, bnrt,ali... Noi tinerii,
lilrsii,i rie experientii qi in iru'1,6. -. plictisili de
lrroriilc vechi -- er.lut cnLttziusrrta!,i. Aicr se put,ea
irr slirsib nrizgirli, hai - s[ pregirl,eqti atacuri crr
r,rilori complcment,lrlo, irnliot,riva tuturor regu-
lilor'--- jos cu bral,url tlc sprijiniL rrrina pentru
pi.l,ori si cu creionnele bine ilsotrlilc !'.. (leea ce
rrr,corrl,ueazii via{,a nlr se aseartiiitri rrtai curind
cu o cirpir rrrizgSlitii, plinit cu culori complenren-
I :r rc it''
l'1 ,
'Iilrrl irrl,isl,it-r al grupirii ,,I)ie ]Jriickc" est,e
rrr:ri i orrrplrrr rlccil, oel ntr fovilor. lll nu contine
r,, r, rr r i r;r'rr zolirr I i {,;r [,c ttroritat,icir ne]irnitatX
r
- care-
:,:r !'rr:;r.rrl(l {'}: l)r'{rijiii exLlen}il in crea{,ia lui Nolde
-
r'r r.r.:,lrlr,i irrrr r-i pc conLributia" mijlocului grafic
,lr. , r'r,;rt, ir.. irr spt,cirl predilec!,ia pentru xilogra-
\ rr'.r irr riilc cleja Gauguin si ncrvegianul Munch
,,irli,rrrslri irril|imi de limbaj brutale si ,,primiti-
, {,'' - rlrrducea la contrtrste globale, violente. Elc
.rr1111r11[,lrogiltui terci colorat Ci - transpuse pe
t;rlrlorrli in uiei - favorizoazti contrrrul ascu!,it ;i
lrliriii;irrclr arhaizanl,i. a figrrrii omeneqti" Con-
l,r'irrrrl,iiic nudurilor pictorilor din grupnrea
,,1)ir Iiliirkc" se manifestir in miqcdri angulare;
rr.r,;,rrl,:r lc cleosebegte de ritrnul plin, curgltor
, u i'iirc fovii tpi impodobesc inaginea lor despre
rr;r I irr',rlt:i,eit paradiziacd.
l,lr,nsl Ludwig Kirchncr rnerge cel mai departe
in irccast;li stilizare. Drurnul spre aceasta ii este
irrrlir,at de sculpturile popoarelor primitive qi,
rlt'siqui:, qi de sculpturile gobice. Ce-i drept, el
1','r'heilrir cnnturul fragil, conceput grafic, deja
in compozitiile de nuduri paradiziace, in a clror
,,rrndofue reu;eqLe sd se exprirne; totusi con!,inutu-
rilc adcovate pentru figurile angulare qi scindate
apar abia cind el se arireseazd oamenilor anonimi,
care constituie acel .,theatntm mundi," din marile
orase. Acurn ascuLimea sarcast,icii a figurilor sale
capdtI o justificare simholic5. Gesticulatia violen-
bd- pare se vjnit de 1;r nervi, nu de la sim{,uri,
'este
expresia prirneqte trisi tr-rri dureroase. Aici
concrei,izat omul dependenl, pi nelinistit, modificat
cle conventii, alienat tie o nepdsare instincbualii:
corpurile fac irnprcsitr unor coloane inghefate,
agresivi{,atea se transforrnd in ostilit,ate clistant[.
in feiul ilcesl,a Kirchner se intlep[ri,eazfi cel rnai
mult de giorificarea optimistir a existentei, asa
cum a fost oarecuni nirzuitti cle Schrnidt-Rottluff
si Mrieller (si lleci<el ajunge adesea la trds;lturi
contorsionate si con,ruIsii, ceea ce facc ca oarlenii
sdi sd aparH abituti Ei melancoiiri). Altfel decit
I(irchner a clnri nerrrozita.be int,electualii condu-
- Nolde, arnesteclncl viata si art,tr,
ce pernsula -
iqi insuqeqte dublul caracter enigmatic ai rtestlnutui
ornenesc si al actului de crea{ie. Scopul sirrt este
,,primordir,litatea absoltrt,i1",,,slr.rea irriginard" a
iurnii. Aceasta il conducc inaJroi spre ,,oiigini" si
spre ,,ilr:ta plin:ibivli", la o inl,erogilr,e sl,irrrit'rirrle
a universului, care incleplinesl,n rit,ualul subiettiv
al exorcisrnului hilnii, clnd viscrts si t[cut, cind
pilpiitor si caprir,ics. in naturile inoalbe 'si in
irrrensit, {,i1e gotr.ie de oilmeni ale peisa.jr.lor 1i ruari-
nelor sale el vrea s5 pdsl,reze ceva tl in suflul.creator
al lumii. Penl,r.r-r el orice aparilie este pJin[ de
rnislcl si tle ilarrloniar. si r.sle ,r$r.unsd sr'irzurialu-
lui. In tablln.ile sale religioase el incearcI s5.
exprirne o profesiune de crerliniil fanaticiL, bar-
baid. Centrul de greulate al r:r,eatiei sale este
consl-ituih de afirmitiile exemplarc ginolit" o dal{
despre creatura suferincli sa., t*tazi'atd, altd dat[
despre miirimea inexplor:abilI a c\reniil]entelor
natrrrii.
Oskar Kokoschka era in ;lcelagi timp, la
Viena
- un ,,sirlha|ic", un- ,,l,inlr {urios". Totuqi
dlept ,,fov" propriu-zis, in sensul frir.ncez, trebuie
sd fie caraclerizat compatriotul s5u Richard
Gerstl (1883-1908), morl ptemtrtur. Ceea ce in-
seamnS. c[ acest piclor a mentinut actul de creatie
liber atit de motive literare, cit gi de motive
psihologice. Oamenii sii nu sint tulburati sau
neliniqtili, ci ridical,i la o viLalilat,e miritd, de
ril,muri colorate. Pjctula sil are puncte crrlminante
cu care el intrece in energie chiar qi pe cea a unui
Vlaminck sau Schmidt-Rottluff.
Altfel se petrec lucrurile cu Kokoschka (ndscut
1886). El nu cautd l,ipicul ancinim, ci ca.zul fizi-
onomic izolat, deslinrrl parLicular. Portretele sale
rlin jurul anului t9t0 i-au stabilit o repui,atie
I irrrpurie. In ele, se smulge chipului ornenesc
rrrsca reprezenbativului. Trisdl;urile fe!,ei sint
lrlizdate, pielea coloratd este zgiriatl qi rtisucit{
cu cotrda pesulei sau cu ace fine. Aceste portrete
irrr [ost, apreciate de toli care erau de asemenea
rrclirrislit,i de pictor cil-o dezgolir:e psihic[ dure-
-
roirsii, in timp ge al(,ii il calificd drept provocrr[or
rii rrnarhist. In aceastS. fazir a operei sale qi
l(olroschka este considcrat printre cei tulbur:ati,
plrrl,rrr care lumea vizibild este infricos[toare in
,'r'l rnai pur sens al cuvintului.
Vrrrlem c[ in Europa Cenlrald este rnai gren
rlrrcit, in F'ranta s[ ]i se dea un numitor (jomun
noilor cerinle de expresie. Irovii au reactionat
l'rrl,ii de tradi{,ionalismul social si estetic cu nepd-
rrrrlcir optimistilor, in sensul cd, fdr[ sri fugd de
Iurrrca inconjurdtoare, au vitalizat-o, au lmpodo-
lrit-rr, cu forla vitali explozivd, ljpsitd de proble-
r,r,'. In Germania si Austria s-a reacl,ionat mai
rlil'rrrcntiat: o dat6' entuziasb si aprobator fa![
rlc lrrme, apoi din nou clr dispre!, amar fatl de
soci1l[,i1Ns si tot ce existti.
I)rrcI se concentreazd analiza expresionismu-
lrri senzualist la abrutizarea qi sponbaneizarea
rrri,iloacelor de expresie, apare tentalia de a in-
l,lr'preta aceast5. deschidere de drum ca ,,Jugend-
slil"-ul propriu-zis al pictruii moderne. Dupd
rurr se stie, de regul6, cu aceastS. expresie se
rlolinrjLeazd cu totul altceva: adic[ migcarea in-
lrrrrrationalS. suslinutd de burghezia liberal5, miq-
ciu'o care iqi propune s5. transforme estetic lumea
-
de la obiectele de larg consum, pin5. la arhitectu- 1,otul tn afar[ r-rbiectul, in momentul hotdritor.
r[ - s[ innobileze artistic monotonia zilnic[ qi 'l'oate trei
cirile- ,,Dada", ,,Bauhaus", Kandinsky -
s-o rafineze. Pentru aceasta se folosea scrupulozi- rlnc ideile expresioniste de baz[ in pozit,ii extreme
tatea fald de rneserie qi preliozitatea, asociate (adcsca intr-un fel conLr.adiotoriu), din care con-
cu un limliaj mai rafiriat- al'formei (vezi cap. r,cptul nenascenlist dcspre opera de artd este
William Moris - Art Nouveau). rlt:t rona.t.
Fovii qi pictorii de la t Die Briicke I au apdrut ,, Indemnul spre oxpresia cxagerat[ a senl,imen-
in joc tocmai inipobriva acestei uqor nuan,tate I,ului" (i\rlolf t{oelzel), pe c{re criticii expresio-
amalgam[ri de estetisrn si utopie socia]5.: selecliei rrisirrruiui il suspcctau, a rieclansat o serie de conl,ra-
de rnai tirziu, orient,i.ite spre happy few, ei i-au rrriscirri, ceca cc totrisi n-a lmpiedicat pe adep'lii stii
opus tob ce este grosolan, brubai si necioplit. sr'i-l proclaruc nrai rleprr,t,e crr toati tiilia.
Dispre{,ul lor avea ca linl,X pretioasele grirnase
stilistice ;i burgheziaT care tocmai incepea sd se
ocupe cu ,,Jugendstil"-ul, in speran,ta de a da prin
aceasta dovadri de reoepi,ivitate cultural5.'
Ce-i drept,,,deschiderea" expresicinistd, despre
care a fost vorba aici, a ltisat neatinsl * ln esenla
tradil,,ionald cle tablou, a recunoscut
ei
- ideeatabloului
primatul de qevalet, s-a relinut de la
inovalii speculative; aceasta o disbanleazd de
miqcdiile Cale au apdrut apoi, inbr-o succesiune
rapidd, intro 1907 si t9{0. Totusi aceasti miscare
a continuat sh aclioneze intr-un fel polifonic. Ea
a fost ddtdtoare de ton prin hotirrirea moral[ de
a scoate pictura de qeviilet din izolarea estetic.i
si de a lupta pentru ,,o cultur5. umanist'[, cilre con-
itituie terenul unei arte reale" (Kirc;hner). Abia
,,Bauhaus"-ul a inoeput, sistematic, in 1919, s51i
facX un plan obiectiv thn visul explesionistilor ,,de
a fi servitorii unei idei viitoare a ordinii viebii".
Cealaltd convingere a lui Kirchner: ,,Dar simbu-
rele ultim, simburele proprir.r-zis aI originii artei
este un rnister" - din care isi procul[ artistu]
gestul siu de dest[inuire - au scris-o pe drapeiele
lor abia dadaigtii si suplarealiqtii, lep[clind rlesigur
in mod consecvent - esteticul' ironizind pa-
-tosul expresiei qi punind ,,viiita" in locul ,,artei".
Eliberarea mijloacelor de exprirnare a fost conti-
nuat5. ln modul cel mai radical de Kandinsky:
coloribul siu imprrimut,[ intensiLatea luminoasd
a modeleului ,,fovilor" (pe cat'e i-a cunoscut in
1l906, cu ocazia unei sederi la Paris), dar las5. cu
CUBISMUL a proiectului: con!,inutul forrnal qi continutul
obiectual trebuie intensificate in aceeaqi m5.sur5.
Sc cerea de la tablouri mai multd 'compactitu-
rline formalS ;i realitate fapticd - libertate,
nu ca arbitrar, ci ca disciplin5. Raportuti la rela!,ii
istorice mai mari, se recunoa$te aici incercarea
lrretenfioas[ de a concilia idetrlismrr] cu naburalis-
rnrrl. Deoalece acest proiect de mari dimensiuni
nu este urmirib rnetor.lic, o clat[ apar in prim
plrtn tr[sS.turilc apropiatc de realitate, altd datil
r,cle riguroase din punct dc vedcre formal.
Cc face pictorul pentru oare se pune problema
rrrrt,onorniei stnrctul'ii forrnale, dar carc nu vrea
s-rr rrbtinl pe caler unui ,,abbozzare" expresiv ?
Kahnweiler a venit l,ll rrrr sc lasri sedus nici cle posibilit5!,ile excesive
in anul 1907, Danicl-Ilenry deschis o galerie d.e ;rlc pirslei colorate, nici de caracterul incilcit al
;i; T;-;;ia' la Faris 9i a lrrrnii fcnornenale; alegc la intirnplare citeva lait-
arbd in Rue Vignon' NIai tirziu, el-a descns sr-
rrrol,ive, sukr sl,raturi formale, in care
ii"ii"-o. care ; gisit-o atunci:,,Postirnpresio- - ce-i drept
rrrr esLe reprodusir diversitatea formelor vizibile
se apropic dc stirqiL'-"\celtia irnpin-
"i,;"r'i;"''l;; pini la cele nriti exbrcmc tr,lol,rrsi se g5seqte caracterizat[ surnar. in aceasti
.o*.rl picLura lunrinousii rr,r'rrlrrl,ic, Kahnweiler vorbegte de,,linii originare"
;;;;i"rc. 'si in Limp ce ci incd igi inchiprriau si ,,lirr'rrre originare". Cu aceasta el implicd capaci-
topiind nat'urn, rcprezen'l ind-o iluzio-
"n"i*t.,itelor se schimbase inti-una foarte depdr- l,:rl,rrir pictorului cubist de a vedea esenl,a. S-ar
;il;;;A tntmai lumea ext'e- ;rrrloir intr-adevrir vorhi de un expresionism struc-
i"l.l a. natur'5. - semnificincl
inLr-o orgie .de culori' lrrlrrl, care se str5.drlieqte si cxprime din lumea
;;,"t" -era
nir- imitind-o -
dar qi atibudine olricttl,elor ceea ce Locke -- pe care Kahnweiler
A;;;;;" ,lesigur libertate, sc lrazeazS. - numeste calit5lile ei primare. In
Opera fictural[ dc arll era pulverizati:i' ,,orrrparfttie cu exprcsionismul ins[, aceastd ,,expre-
"rnitt""e.
f)ar citiva pictoti qi-au atlLls aminte .de faptul sivil,ate" este lipsiti de orice excitatie fizic[ sau
it.n"iJ sri fic rin tot, rtn obiect unitar' des[-
psilricii: ea tinde itr afirmalii obiective cu privirc
",i "t r" -ine. f)in rindurile <' fovilor u. a ap[rut l;r obiecl.ele ei.
"ir'rii
iti;;;;' ritoq,tn.,-'.oi"poziIia
care
- clisciplinindu-si coloritul' (lrrbismul
Ii i"au-'ui -' n mea t, "-i n 1908' lr'prczcntarea
susline l(ahnweiler - ,,a adus in
- sa figurile lumii corporale cit mai
"lr^"i
;;f"i;b ;;i.',1i,, lisiaqrte, prin care a.flcut lcga-
' 'pe alte
t;;;';; pi.n*to; u.ot1t cii - rcaliza' ;r l)roape posibil de <r formele lor originare >".
(lrrnoastem deja aces{,e forme din ,,Analysis of
ai" fg0Z, i"i*1ii u*"*lttltoure'o parte, Au fost botezali
eii' Pe s[ reg[- lirauty" (1753) a lui Hogarth. Una din figurile
,;C;iliit.-Ce voia,t cle
parte' rrrr:stui tratat artit5 aproximativ o duzind de
*o*.e'unitatea operei tle art[, pe de altd'
Irr)rsoane, care danseazi,in,rcountry-dance". lntr-o
rl poote spune cit rnai mulb despre obiectele
:rIt,ii reprezentare, IIogarth incearch sd redea fiecare
reprezentate".
-Nu rl:rrrsator in tinuta sa caracteristic[. El folosegte
se poate clescrie mai simplu - un ploces Jrcrrl,ru aceasta linii schematice (il. tl vol.I) gi vrea
,on fti""t u"el al naqterii cubismului' Ultima si artrte cd ajung putine linii pentru a caracteriza
"a
frarir a lui l(ahnwciler aratfl intreaga anvergurS' r', rlivcrse]e ,,attitndes", de cele mrLi multe ori ridi-
cole. Rezultatul este o inqimire de hieroglife'
;d;;;.-- ce-i clrept - li s-a luat amploarea senzori-
all pentru redaiea detaliuhii, dar- care pentru
cigtigat in densitabe forrnal[ si coeziune'
"riu't-n.,
tr'iecare din' a"ceastl ,,siglil" exisl.i pentru sine;
ele nu nosccli ninric din ritmul comun al dlnsului,
dosorc'care celelaltc reprei:enLlri te lasu
jncr-t si
hinuiesli. Sc pouLc sprrnc ci llaosuI fortrrelor
'delinc si trtlri c.r'irlenl' in
disparrtc ;rlc realiLilii
pro'cedeul prcscurilililor abstracle' Irirri indoiall
intentia lui Hogarth era si provoaoe irnpresia
incoerenLei, c.lci acel ,,t:rttt'ntry-dance" i-a servib
ca pretext pentru a descopcri sltibiciunile qi stin-
na.iitn omenesti. inainte de L brage all'e concluzii,
ia menlionim o obsct'vrt(io a lui .l logurLll, -9a.r.e
osle inrnorLutrl i't pcnl ru prol-rlemu lizibiliLnlii ,.linii-
Ior uri nrare". lloqarLlr oslc dc pirere cl't:,,Ideclt
scncrald u rtnoi iclirrni sau a unci pozi!ii porrte
f,i redatir crt puiinr: Iriisaluri de crcion' l)oziIia
unui crucifical poate fi intlicrrl,i prin douii linii
lncrucisate". Toi aqa poate fi fdcut[ perceptibil[
riislignirea Sfintrilui Andrei, plintr-o cntce in formit
clo X'. Despre acest X esle irrcti o dat[ vorba la
..cc,ttntru-clatlce": acum ,,tIn lel de X" (a cincea
iio',*ri iin clreanba) scmnilicir o da.[ir un rlansator
c&ti., stingat'i, aliir clatti p9 Hcflri al VIII-lea,
care in comFozilia portrctLrlui lui Ilolbein se aflti in-
tr-o niqi. Abea.sia inseanlnl cti liniile originare sinb
echivoie'. cu oit se reduce mai mull, ceea ce este
snecial. unic la astfcl de scheni[' cu al'il' mai mulLe
*imni{icar,ii noL Ii viizrrle in ea. Si aceste seninifi-
oot'cuprin,.lc chiar rlomenii cu cont'inuturi
""i,ii
npir*.i in cazul X-urilor lui llogarth ele ajung
dl la sublirn pini la ritlicol. ;\cesL iapt al enigmal'i-
z[rii ne va preooupa din nou ltr analiza liniilor
originare cubisbe' Va trebui sI nc intrebiirn
dac,i scttemele cubisl,e sint reirlmcnte in sl'are sit
ne facir cunosoute calitirlilc primare ale obiecbelor,
adicl s[ ]e fac[ exPrinraLrile'
Dup,l cum se qtie, Ilogarth - in ciutarea unei
chei forrnale, care sI fie luali cn bazi' in intreaga
]iniei
- a l[uclat ritrnul
hrmc vizibili esLetice de
forma S qi s-a stritcluit sd dovedeasc[ c[ e un
embrion formal in multiplicitatea lumii corporale.
ln,,country-dance" intilnim,,li,nea serpentinata"
numai de douii ori, qi aceasta cu intcntie, deoarece
lrtistul a voit st"r arate rru farmectrl ci ridicolul
accst,ui procedeu. De aceea arbil,rara, disonanta
coexistenll de prescurtiri fragile; de aceea nici
lln ecou de la formir la^ lormir, nici o incercare
rlc a resLabili rLnitatea. In linp ce liniiie r-rliginart'
lrlc lui llogrll,h teztrrnil specilicrul oricXrei rlis-
cirli tlc rlans sitlc irt,ocu sirtt indepcndcnt,e, crrbjstul
prrnc ,,i.rnil,abca opclei r.le irrLli" deasupra diversi-
lit,ilor formelor exist,r:rrlrci. l)ifcrcnl,a nu existl
irr lucru, ci in intentiile trl,isl,rrlrri. lltrcr"i I{ogartli
rr-irr fi urrnS.rit tendintc satirir:e ptiai,e cti ar Ii
rtrrrsil, sti accirde gra!,ie qi elegan!,[ tul,uror pelechi-
lol rlr: rlans; rezultatul forrnal ar fi fost o insiruire
rlc linii in form5. de S, aqadar coeziunea formalli
ccrr rrriri restrinsd. Un asl,fel de aranjarnent ar fi
{ ()r'{rsl)uns pe deplin conceptului de bazl idealist
rrl ltoriei salc asttpra fortnelor, totusi ar fi ajtlns
irr rronLrast cu rcalisrnul hogalbhian, care ciiuta
trr crrricatur[ o supapI".
(lonflictul dintre r,rrnogeniLatea formalI si re'
,lrrrca obiectiv[ cu care treblrie sri se rifuiasc5,
lrict,orul cubist, nu esLe diferit. Penlru a irrtensi-
lirlr coeziunea plaslic[ int,erioar[, redur:e vocabu-
lrrrrrl s[u la linii drepte si curbe. De aici se naqLc
irrrpresia suprafelelor poligonale, respectiv a scri-
clii rotunde. Fat,[ de trceasti scheurabizare a
rrrijloacelor de cxpresie, carc
ril,rrl exuborarlt al fovilor
- in raptirb cu colo-
se prezinl,[ dc-a drep-
- a fost din nou Louis
lul inaccesibill gi ermeticii,
Virrrxcelles cirruirr i-a venil, in minte o vorb.{ de
spirit: ,,irr sept,enrbric t90B l-a intilnit pe Matisse,
crrrc in acest an fusese mernbru al juriului de
1,oamn5., si i-a povestit cH Brilque a trirnis la
Salonul de toamn5. tablouri < cu mici cuburi L
l)entru descriere el a desena', - pe bucal,a sa de
hitbie
- douir linii .iscenclente? care se intilneau sus
si, inl,re elc, cibeva cubltri" (Kahnweiler). Din a-
cerrsta criticul a f5.cut cuvinLul ,,cltbisrne".
37
 Si riminem la Braqrre; in persoana sa, rroi
a.tremo punte de la fovism sprc cubism. Nota.
bene; aceastl punte a fost ridlcatil pe un ildrm
.Tre-
nou, care incl nu fusese bo[czat ci] tln ism.
buia ca aceasti descdlecare s{ se in{.imple ob}iga-
toriu in seirne de formri culoic5 ? A fost ea de la
incepub orientat[ spre toxtura iiniilor origi nirre,
puternic intinse, care ne slnt, familiare, din-lt,ablo-
urile cubismului anaiit;ic ? Sau ceila oc aceasLii
orient-are pro\roaca nu era privirea in esent.a)
in calitatea prirnal[ a ]ur:rtrrilor,, ci o ]rol,{rire
artistic[ liberS !'
- Inainte ca Braque s[ recurgri ln ,.Micilc cubur.i,,,
el a pictat ln i907 un peisaj, in care se manifesla
deja ,. tendin!,a eviden!,iati de tr(ahnweilcr;
consoliclaiea cornpoziLiei, aducerea ia un anrimii
numitor conun a diversitS_1ii lumii corporale, r,es-
tringerea suveranitdtii culorii (il. 1). :\cest nunri-
tor estelinia curb[. Intregu] taliiou constir iiJ)roepe
exch-rsiv din variatii asupra acesLor elementare
litere formale: coroanele iuxuriante ale pornilor,
unduirile colinelor prim-planului, tr.urrchiurile co-
pacilor si contururile boll,ite ale riealurilor. Intre-
gul riLm cste dcns si toLusi rel;rxr,l" r'! provor.r.,i
imaginea de. i'orLi (inrit;i irr frirr, da ;rlrirrr,lr,nli,
maturitate qi rotlnicie. Toate cr;rpurilc sc ciivid
tn rotunjimi perfecte, slrr[, evitatej conturelc for-
mate din linii drepte sau unghiuri ascutite.
-.Braque picbc,azii, chiar in acelasi an, primetre
d11 peisajele- sale de la itrstaquc (il: 2): la dreapta
qi la sbinga, decoruri votrunlirrotse de arhori, care
tn_mijloc * Ias[ privirea si cadi liber pe viaduc- - rli'r'it sii-si ia libertalea clc lrlcrgere, libcrtnl-e despre
tul care se desfdgoarir paralel cu tahloul si pe
acoperisurile localitdlii. Straturile spatiale' sint,
restrins eqalolate, prescurb{rile din p6rspecbivtl
evitate. Astfel ia nastere stratificarea rcilie fatri,
care nu serveste la accentuarea unui spatiu aclinc
iluzonist, ci li aceea a caractcrului plai *i t"blo"-
lui. Tendinle spre aceasta se gisesc deja in peisajul
anterior,_din_anul 1907, totrr;i acolo lSraque utiii-
za un alt eieinent formal cornunT cel al liniei
curbe, in tirnp ce acum el renurli,ii ia formele
rotunde in favoarea celor anglrlai.e. SLructura
taliloului nu mai este produsi acum de ,,liniile
t-rriginare", ci de cele tectonice. Consta oare moti-
vul in faptril cd starea obiectivd a peisajului s-a
schimbiit ? Cornparatia aral,[ ci acest argument
nu este suficicnt pentnr explicalie. Desigur sur-
princle faptul cd in cel de-al doilea tablorr forrnele
arhilectonice angulare se afl5. in cenl,ru, iar rnoti-
vrrl fcirrral al rol,unjirnii in cLrrhele viaductr.r-
lrri nrr mai aparc cu -sponl,aneitate organicii,
ci in- disciplinir gcornetrici. Accasta ntr indicl
rrn fertomc'n rlc cvoltrlic, ci r:sle rczull,abul calcrrlclor
l,rrct,onice. N'lai irrrliorl,rrnL insi dccit aceasti p[-
Irrrrrdorc a const,ruct,ici tocl,onirrc in sccna rlrr{r11jj,
plovoctrtri intenliontrt cle ar,t,ist,, csl,e ceca ce se
intirrrplri cu structrrrile naturalc insesi. Si cle sini,
lcrrlorrizat,c. Creqtcrea pomilor esLe atrurn irnpusir
rrurrrri irr linie dreapti si rigid{ sau trur.crsul,ir tle
rrrrrr,lrii qi intrcnrperi; frunzele sint contLlrirl,e
:rlr.si'il angulur., ele rru se aseaminir cu blocLirile
r;lirrloirso clin primul plan. $i tlruuml ascenclent,
rlrrr.i rrnrritatea dreapt:i a tabloului, se desf[soarir
rrrl.r'r'r'rrpL cu rnrrcl'rii. In marginetr cle srrs a t,ahlou-
lrri, rrrrrhclo decoruri ale pomiior se apropie qi
loi'irrcazri un lcoireris cu ung;hi obtrrz, care para-
Irrrzcirzir acolrerisurile caselor oe se allir in mijloo.
lrrrpltrsia generali est,e cou dr: r'igitlizare si abnrti-
zirr(, a lirnbaiului fornrelor.
l\u s-a rnotl ificirt situatia aflat,ii a formelor
,'r,r'prrrilor, ci int,enLia cleatoare a artisl,uir-ri si,
( ir lrrrrlAr'o a acesl,eia, numitorr-rl forrual, pentru
, rrrc el se decirle. Braqrre n-a fiicut, nirnio illtcer.a
,'rrlo Ctano vo'r'bea in carLea sa ,,Line anrl Jl'orm"
( l1)00), cii,iva ani nrai inaint,c. Cranc nu se pronun-
I:r rlac[ ,,liniile originare" or.ale sau coiturorrse
lxlrrinr[ rniii bine proprietl!,ilc primare a]e calu-
lrri, sau respectiv ale corpului uman (fig. 5, vol I).
1rL alt pasaj al c[r[,ii sale gisirn urmltoarea refe-
lirrli :,,Cuburile qi sferele ne rlau elernentele de
lrrrzir, lipurile primare, din care iari nastere formele
,,orrrplexe diferibe, supuse permanent schimbirji...
.ulruri, sfere, elipse, conuri si piramide... se pre-
zirrt,i ucenicilor ca pietrc de inccrcare element,are
ale artei desenului, adic[ ale capacitrilii de a re-
prezenta corpuri cornpacle pe o suprafal,i plan[.
Deoarece aceste forme sint mai simple qi mai
regulate decib cele ale naturii, problerna desenu-
lui se explic[ prin condiliiie sale ce]e mai simple.
Patru ani dupd aceea, Ctizanne spunea lui llmilc
Bernard: ,,Toate fonrrele in natrrri se pob reducc
la sfere, corturi si cilindri. Trebuie inceput cu
nceste elemente ile liazi simpie, apoi se va putea
realiza t,ot ce doregti". Trei ani mai l,irzirr, accastiL
observalie a fost publical,ir qi tle atunci ea con-
stituie un argument penti'u legiltura cr-rbirstilor
cu vointa artistic[ a lui Ctiz.rnne.
La accasta trebuie spus rlrmtitoarele. C6zanne
gi Crane recorna.ndri sii se inceapri cu corpuri
geometrice simple, sd se treac[ de la forrna ele-
mentarti, la cea diferen!,iatir. La ei est,c vorba
de claribate obiectiv{ si de siluatie indtrbil,al:ilir
(la fel cum Leonardo recornantla s[ se folo-
seascS. suprafelele de pere[,i nurnai ca o prehin-
gire a formei qi sd se dezvoll,e pe ele ,,forrne llunc
qi desdvirqitc"). Cu toate cii ,si cubiqtii voiau sit
punti insistenL in el'iden,t,ri anrrmite pr:cprietill,i
ale lumii reale cum ar fi cet a rnaterialitillii
tridimensionale
- in prima lor ferzir sishernaticri,
cea a cubismului - analitic, ei l,intieau i,otusi si't
treacS. de la conlinrrt la forrni. Ei folosesc mij-
loacele geornetrice de exprirnare nu nunrai pcntru
explicarea lumii obicctelor, ci pontru punerea in
eviden!,I a ,,osaturii" lincare a Lal:loulrri. Ei jer:t-
fesc densilatea obiecLivii. cocziunii ordinei Lu-
bloului (il. 4).
Sfaturile lui Crane si C6zanne sc intilncsc crr
,,siglele" lui FIcigarl,h, otit it, striiclania cle a line
seama de diversitatca formelor, ca qi intr-o si-
tua!,ie care trebuie avut5. in vedere in orice re-
duclie formal[ a diversit{!,ii concrote. $i tocmai
pentru faptui cii toate corpurile geometrice simple
ti pun artistului la dispozi[,ie numai formele,
in care se pot reda continrituri vuririte (ca in
X-ul lui Hogarlh), sfaLul lor csi,e valabil numai
la inceputul acltului de crea!,ie, oarecum ca prirn
ajutor de orientare. Cubiqtii rcfuzii totugi dez-
voll,area ce protluoe diferenl,ierea qi
in fehll acesta
irp.uc5. p.e-undrum nou penbru a da de urmele
prirnorclialului. Sau rnai exact: in pri""ipi",
rrspira.tia lor cltre lucruri elcmentare nu este
cu nimjc deoseJritl cle cea a fovilor; ceea ce ii
rlcosebeste sinL :nijlo_ace,le. penl,ru fovi, situalia
rle .inceput pi primor.clialitatca erau idenlice cu o
srrriiLurS..
-spontLnd de pensull, pentru cubisti
primordialitatea are acetaqi conlinut .J"_
fodaj. schemtrtic de linii. ,Rozultatul este "" ",o .o"*_
Ir,ucl,ic ir [,ulrloului, car.e lre loc in motl arliitrar;
oir csle tot trs& de Iu1jn icgitinrat[ prin ,,liniilc
or.i1qinare.", ca.' qi,,orgiii,: crrlruaLice,.'nf, ft"ifo",
tlc for{.ele originale ale evenimenl,e}or, naturii.
l,lnrrnLarea nu lnseamnd cri i se atestii tabloului
rrrrlris[, capriciozitatea pur formalistii si cd i se
r onl,cslii orice. pletentie de sens. Ila' ne ajutd
rrrrrriri la delirriilaloa' aductitoare cle echilibru
rr ;rccsIrri continut senzorial. Tab]oul cubist nu
rr,,rlji rrici o inforrrrat,ie rnai cuprinztitoare tlespre
lr';rlit,irt,r: decil, ccl fovist, mai cirrind el atege Jlte
I lrirrl I rili. Tre]ruie sir ne intrebdrn pentru
ce
lilrrrlrre a abanclonat rcpede nurnitorirl cornun
l'.r'rrrirl,.rot,undtt, cu,care experirrientase in lg0i,
sr i-il prcferat pe ccl ,,ungiriular,,? ,Annlizele ta]
I'l,ului au ar5tal cii ambel-e pol fi folosite pentru
{'\'r)ci!.rea concenLriit,[ a inf[!,is{rii naturii, tob
:rsir crln.r corpul omenesc poate- fi construif din
,'rrlrrn.i sau t.[in ovalt'. ln -liecare oaz se scot in
, i i,lr,rri;i
-alte proirricbiti: u tlulu tiinamico_or-
,'.rnlr.c, alt[ tlath statico-lectonice. Un peisaj
,lirr ritnuri curbe dcvinc o paraboli pentni pro"_
I'l,,rrrele cle cre;tere, totuli dliti prer_lorriinii formele
,ll hluculi aglomoruttr, ele ilustleazi o irnbinare dc
r;l r.ucl,ru'i odihniloare, persistente. Constructia,)ro_
lrirrtlir" se exprimrl rnai mult pr.in for!,e aecit prin
, or,lrrrri fornrate, la cea angulard se petrece
in_
rcrs._Prin fuptul c[ Braque se indreapti spre
'rrir din r.rrnlit, cl rupe radical cu lirnbijul eia_
li(!r'irt, al fovilor. Cu aju{,orul intdririi si aglome_
ir1 r'ii el vrea sI rlent,init slarea clurabiii a lucru_
rilor, cleIa;at{ de vicisitudinile infritisdrii lor.
llotirtrea de a conserva lenottrencle pcrceprite
in stare de nabur[ moartil, il obligd s[ renunte
la formele care tisnesc? expansive ale metodei
ovale si-l concluce la incruciryttrea sisternal,itt[ cu
muchii ale elenrentelor tablouhri. Fenornenelc
lumii percepute si elementeie strprafe!,eitahloulrri
trebuie stabilizate si calrnal,e reciproc. !ine de
consecr.enta acestui pltlcetleu frlpt,ul ctlL in nalrtra
moart{ se giiseste in cele tlin urrn[ corespondenla
crr oontinlrtul univelsal al irnaginii sale tlespre
Iurne.
In cursul aceslei sist,emril,izd.ri a sl,5r'ilor t'ea-
litilii, se infSliqeazI, in primul rincl, tob mai
multe elernente asculite, ctr muctrii tt-iioase, deci
izolante; Iiniilc incovoiate pr:eiatr funclia seclrn-
dar5 de agltrfe, care trehtrie sti stringti liniile
drepte ind'trci;al,e, in art,ioulnt'iile lor (il 4).
Este evident cir lurtrea vizibild est,e gcorneLri-
zat5.. Prin excltrdele a cresr-rindI a selnnale]or
dinamice de modelare, ctr si inten!,ionat, ea va
face sd se evitlentieze propria ei stare geomctricS,
aocl ,,gdontalrul", clespre care -- in cartea fja
,,Grarnrnaire des arts du dessin" (1867) Charles
Illanc spuneil cti est,c 1lpott,r chaque- cllose su
maniirc d'ltre r(:alle et perlnanentec'. Acesta
esle de asemenea qi scopul reprezentir.t'ii cubis-
bilor: realitaLea esl,e pentru ci treva permanellt
si invarialril. Ceea ce rror ei es1,e ,,ptirirsirea diyer-
sitirlii lumii colpolalc, penlru lini;tea netulburat,.l
a operei de art[".
Noi ltim asl,iizi cir Charles Illlnc despre ale
ciirui retele liniare tr fost t'orba in- legirLurii cu
Setn'at
- a exprirnab, inoi irr tabloul rnen{,ionat,
indeurnul pe care nai tirziu C6zanne il adresa
tin[rului stiu prielen lJernard. De aioi detlrrcern
o indica!,ie irnporiant'[ cu privire la cornponenba
clasico-idealisbd a ctrbistnului, adicI despre le-
gltura sa istorjc[ cu str[daniile penh'u o inl,en-
si{icarc ra{,ionald a lorrnei. Cu acest, ,,t,la$icisIn"
sint de asemenea in legil,urti ttnn.ll,otu'ele ca-
racberistici: accenluarea reguJilor forntale de
dimensiune (in opozi!,ie cu irnprovizareir spon-
1,anir in lagiirtrl celor cale sint penlru ilspt'czza-
lrrra"); intelect,ualizarea acbului de crcatic (nsa-
,l:rr.,linrirruirr(,ir l)ilrl icipirii intuili0i) ; repi,imarlca
,'rrltn,ii il. flvonrea irrdicatiilor liniale de dirnen-
siune, cule _ garantetrzii rezistonia si precizia;
llnunfarea Iii irrgcnioasole ,,rrtiesl,rii aie pene]
Irrl'ri", o{}ea ce tluce asa rle depru,te, inclil in
rrrrsti ani _- l,r,rbiorrrile lr.ri liraqrre f i picasso,, -
rrrlosea, itbia dlrcii se pr.rt deoscbi" (ltalinrn'eiler).
OpLiunca pentru o conceptie idealisl,ir a lunrii
r;c allii la inceputrrl isLoriei evolutiei cr.rbismrrlrri.
l,lrL cste stirnitri de cerinla pcnLru rnai multd
lozisten{,i qi disciplina sl,r.rrcLurii int,erioare il
llbloului. de celin{a pcnt,nr clarilicarea anLierno-
i ionali_ si rationalizarea acl,ului do rrreal,ie. Cind,
irr tfi07, a avrrL lo,, ;" []aris expozi lia'corrrerno-
r';rl,ivii (i6zanne, ca a r.enit, tocrrriii la tirnp pcnl,ru
,r scryi ca inotrr.a jirre si con fjr,mare a accstei
srrhirrrhriri dc rlirecl,ie in picl,rn'r'i. Iriir .rccasta tre-
I'rrie. {{crnl,ir rlosigrir ohsi'rvaiia cir crrlrist,ii I-ar_r
inteles gresil pc Crizitnne rlat inLr-un fel fecund
- anLunc
1i plin rle conse,:rint,e
- cnloarerl r'l prin
fi fapl,rrl c,d
ci trn rlat la o lralLo in ,roniLruct,ia
irrhlourilor'lor si irr locrrl ei arr irrcr)nl,rriit conl,ri-
r'{irea .eevol'ii, rlcsprirl,iIourc; in Iazu crrIiisrrrulrri
,rriali{,il ircclisl,rr a rl rrs la clonzorulrolr dr: srrl)ra-
!'ci,e.
"."1,,r'rnl,e.
,,\1roi eri s-uu liisirt, sl,ri pinit,i tle
lrrclerinla prrrrtr,rl rnutrltii uscu{,il,e, pcnt,ru schc-
rrt;Lt,izarttil si it'tlifi'unt'a irrrir"' 69rpri1iile. Ilczrrl-
lat,rrl esl,c o piasLicil,ll,c enignrat,irr h,aqrrtcntatii,
rrbruptir ;i int,rerupLri si r,arc t,ot,rrsi se inl'riliqeazti
rlestul
.tle inl,crrsir,, purl,ru tr ltrce sii sc er.idcntieze
rrorezoh'a{,ul conllirrl, irrt,re cor}) si srrprilfntii,
l){) care (-li:zarrne 1,inr'leu sri-l concil ieze"
Accasl,ii l,endirr{,ti spre fortna despical,ii, cireia
ii este grou sri ia oontinitu in sldpinir,e inl reaga
suprafatii a i,ahlciului- ea este caracl,erisl,icl,
irr speciirl, penl,rr asa-zisil fazd arialilicd tre-
lrrria sti drrciL inapoi la Picasso. Br,aque -yenea
,lr: Ja peisaj, l)icasso dc la fieura onreneascir.
(liriar in cea rnai intllel,uoasii allrndentir a unei
r cr'leti foviste r]-in rraturi Ii:rcut[ de Braque
txistd loturii o dispozii,ie -pent,ru Lensionarea bi- -
,lirnensional[ 9i insLalarea clementelor tab]oului
in p[l,ratrrl rattrei, do care l]iousso s-a indepirt,at,"
Ae esta era obiqnuib sir prezinte oamenii srii
singuri sau in grupe, nemijlocit si firlti legdtuli,
inaintea unui spabiu gol. Cib de greu a fosb pentru
el si potriveascir iaolttlti zonele tabloului -
nlrincl a avei adincime - intinse lntr-o s[rtrc-
iur[ plari conlinuli si oniogen[,. -o--aratl renu-
rnitul- sdu tablou manifesl, din 1907, ,,Les I')e^
m,oiselles d'Avignon'" (il. 3)' lll se compor'l,ri
in tablou ca un ,,s5lbabec"; rtc,rbind exact, expre-
sivitatea tleformat5, brubirlir std mai aproitpe dcl
limbajul formal al expresionill,ilor (qi in ;'rceiaEi
timp ii dep[;e;te in radicillitate), deciL tie n'ro-
derirea si- cbordonarca cubisti. (lestirrile vio-
lente ale'personajelor pc,l' s;i vrea sti extindi
micul spaiiu al tabloului, ele sc nitpnsteso una
dupd alla jignind, ca iri clnd ar \-rcii sti se supra-
liciieze in-duritate ;i qoc. Gesl,iculalia sPasmo-
clic[, influenl;atri neindoielnic de scrripburile negre,
nu poabe totuqi ascunde c[ ei i s-uu di-rt in griji
stralurile spalinle tlintre corpuri. [Jeoalece in-
terestrl pritnar'al lui Picilsso se inclrcpta sple in-
tensibatea corpolalii, el face sd ia ntrgt,ore zono
de urnplere, care tutuqi nu vol' sii se.adapleze
.on"it geto* ritmului general spiisrtioti ic ai ta-
blouluil El se comporl,[ ascririlndior, rrrai Litzirr,
cu tectonica tabltjului eqalonabir in forrni tle
turn. care nu poate s[ cr.lprindii t'oLcleauna
ranrele rnarginale-si cle col! ale bablcului (il' 3)'
Problenra d.'e a ccli.ivaltr loate formelo l,ahloului,
asadar cle a illS.bura diferenla de ctttegoric inl,rc
forrnele ,,int,entiontrte" si intcrvaiclc care se afl5.
intre ele, aceastbd problem[ \'a prcocupa de trcum
inairrt,e cubismul analilic ;i va gXsi rezolvarea
ei abia in crealia lui Juan Gris (il. 5).
irr ale sale ,,Detniselles d'At'i'gnon" Picasso
a folosit un procedeu cu til c[rui ajutor cubiqtii
vor incerca, mai tirziu, s5. facd o legdturil inbre
formir pi coniinut' Frobabil este insi nrai corect
s5. nu i. ,rotbtott{ incd despre un ,'procedeLt"
si sir se aeorde dreptate lui i(altnweiler' care con-
iidat'o tublorrl ca notclminirt. -\r'cirsLli ltelcrrlri-
nare arluce e tr sine fapLul cii privitorul crede
cii percepe diferite grade ale apropierii de reali-
t,ate. LilterLatca dcr a alege subiectiv gradul cle
aceasba a fost, deja vorba
realibate
- dcspre
in capiloiul cicdicat rnanieristilor
- se infruntl
aciim lntr-una si aceeasi legirtur[ forrnal[. Sim-
plificind, s-ar putea spune c[ treptele de realitate
se intind de la ,,sirnpla copiere" pin5. la ,,stil".
lle exemplu natura rnoartl cu fructe a primului
plan. Datele percepliei sint redate aici cu, rela-
1,iv, rnai mare obiectivibabe, in acelasi timp sint cu-
prinse de forrne, pe care noi le interpietflm ca
abstracte qi tieparte de ohiecte. La fel este exe-
crrttri, spatiul din jurul figurilor omeneqti; diverse
rletalii c:ipet,elc, rlegetele
- in timp ce alte pdrti, lpar cll
- in general, nici precizic
stridenl{,
nrl se constitr.ric intr-o inchegare corporal[.
Se poate tliscuta asupra faptului claiti aceastii
polistratificare a fost realizat[ neintcntionat sttu
lr fost doritl de trrtist. Iiste in afara incloielii
(lA ea rle furnizeazir cheia ln!,elegerii practicii
cul:istc, ciire constii in schimbarea inegaki a gra-
rfirlui dc lealitate in{rrnl,rul unui talrlou. AceCstri
srirprinziitoare confruntare a elementelor absi,ract,e
si a celor apropiate do realitate este caracteristicir
pentnr cubismul analilic (aproximativ 1909-
19tt). ,,Incast,rirrile" c&tre apar aclesea iniuni,nr
(litere, tiieturi de ziare s.a.ni.d.) nu reprezint[
lilt,ccva decit, incercareir cle a conbina calitil,ile
prinrare ale ohiect,elor, crr cele secund arc. Notu
ltene: tu sc tinde la un corriprorlis cu cel al idea-
lisrnului trilclitional, care
- de exenrpln plrea
sI substit,uie aparil,iei scnzoriale a figurii-omene-
,sl,i un oanon de frumrrsei,e absolutii, geornetricti,
ci se las[ ambele sfere s[ stea inclependente al[-
[,rrri. Legarea provocatoare a conLiastelor cons-
t,r,inge privitorul s[ facl sinteza divcrselor stra-
t,rrri ale rculittitii, irt repr,ezentarea sa.
lnainte de a ne interesa de aceste problemc,
l,rcbLrie cercetat felul caracterisLic al vointei cu-
lriste de reatritate. Privitorul care se afli iir con-
Lact neniijiocit cu un tablou din faza analiticd se
va lisa cu greu convins de faptul c[ pictorul
;rcosluia s-tr stnirlnit sir fixeze percep!,iile. Pentru
.'.,.r/.
/ tr,,.. , I ,
-.,.t,/." r .i..,,r..'.1,,r,
caracterul enigmatic al arhitecturii tabloului poate
ii tacute r5.sp"unz5.toare puterea arbitrarS' q mij-
iou."to" artiitice, totuqi aceastS. erplica!'ie - nu
oriu t"ti"l.nt[. Motivrrl'- oricit de pat'adoxal ar
niirea aceasta - se aflfl toonrai in preten{ijle
ioai.ut"ur"pra realit[t,ii aie cubismului tirnpuriu'
Nl-, *" tindc la o revoltS' impobriva iluzionismu-
iui traclil,ional pentru a se intoarce spatele ltrniii
ratf., ,r.nu ilel,ilirea accsLeia' printr-o nrai
mare "1'rasr rnill pre''tsii cslrnclin tlo rellilatc' t)
,,birtadtt' I lui'Picasso srrn[ a.ga: ', in{'r-un tabiou
al t.,i tlafael nu este posibii s5- se stabileascX
disLanta tle la virfui nasr-rlui pinl la gur5' Vreau
*e pi"i", labioriri la care ace,st, lucru sd fie posi-
bil'i. Binelnleles, alirrnatia. lui Picasso nu tre-
huie jrratd od I'itrrorn, dar ut'icrtln ctt aratd ci pozi-
tiu tlc pllr'at't' a cuhislilt,r fali dc leulitrle crr
carnclcrlizir ti tlr' sLt'ridirnin tlc lr stabili nxu''l
relal,ii corporale. tluhismul nu vroa sit se atluc[ in
tablou un dclulirr prccis, inLinrplal or'. ci polistra-
tificarea spa{itrld a obiectului. In ultimii conse-
cinlri, aceast[ tentlintit - astl cum aral'5 analizn
..ct,l;ritrlui'' - t'enrrtrIu la motlc]ate;i sc lirr'itraza
ia inicrcalarou [apl elor neprelucralc' Tablottl se
aseamdn:i cu o dire r.ie seirni. Acest'a este ttnul
clin po1i.
La celllalt pol, tabloul se apropie de schilele
si nlunurile geometricc. Aceslea alr deternrinat'
miiioacele de'exprimare ale tal:rloului. Rezultatele
urutii stticlania de a adiiptlsti in tnblou dimerr-
siuni "i
corporale, reduce capacital,ea $e citire a
continutului. in loc s-o rnitreascd. La aceast'a
partir,ip5 si un alb plrn, c'arrria crrbislii i.s-au detli-
cat, in pt'es,tpottet"a cri informa{ia rcalitfl{,ii tre--
buie s[ dep[qeascl iluzionismul. Pictonrl renun![
la punutul'de vedere stabil pe.care i-l d[.perspec-
tivh centralS. El incearci cu tlin pcrspecLiva gcne-
ral5. a divelselor examinS-ri ale unui obiect sd
rcalizeze un tot, cl replezintI lirci'urile ,,dacl
aceasta este necesar pent,ru a ne fucc o idee clar[,
din rlai rnr-rlte pdr1,i, de sus, de jos"' El vrea
literalmente sI lacd o ,,cuprinz[toal'e" dare de
seami despre realitate. Binein!,eles aceste str[-
rlanii
- aaucdror
cubiptii
cornparare cu teor,ia relativit[-tii
respins-o energic sint supuse unbr
anumiLe limite, chiar dacd nu se ia in consideratie
c[ e]e nu se practicd cu o mebodicd stiintifidd.
{le^g-ere_a. poziliilor de privit trebuie' limitatd,
rltfel obiectul s-ar dizolva in nemdrginirea tutu-
ror punctelor de fugd posibile. Examinarea din
rnai multe perspective st[ in legdturd cu cuplarea
rliverselor straturi ale realitd!,ii, mentionat[ mai
lnainte: ea subliniazil ci\ artistul poate hotdri
irsupra realitd,tii percepute, la libera sa apreciere.
l)uterea arbitrard a metodei de creatie mdrcste
prdpastia {intre datele sirnburilor si ,,ciearea arfis-
t,icti a realitdtii", dernonstratfl de Fied]er.
Pentnr cubismul timpuriu, defjnitia realului
inseamnil preferarea realitdtii corporale inevita-
irile. Se eiimin[ tot ce este accidental, temporar:
obiectele nu prezint[ vicisitudinile provocate
tle iluminare sau de prescurtarea in peispectivd,
cle trebuie sd aibd caracterul obiectivdrii. In cen-
Lrul acestui repertorir-r al realit{tii stau structurile
palpabile. Este evitat tot ce este impalpabil
-
norii irnpresionistilor, reflectlrile luminii in apd.
l,llm€& se fixeaz5 ln tot ce este aspru, abrupt,
fragil. Coloritul tablourilor se ofilest,e si se tul-
llrrd treptat spr:e a ajunge la o tonalitaie p[min-
[,easci, intunecatd. Cubismul analitic ({909-tgtt)
l,cnsioneazi aceste forme de bazd intr-un esafo-
,luj liniar, fatetat, transparent. Corpul iichis
pini acum, este deschis; el se acomodeazd cu
spatiul ambiant, acesta se-prezintS. in formd inte-
rioard compartimentat[. ln fe]ul acesta, ia nap-
l,ere un dialog fluctuant intre zdvoare, toart6,
catarame, care impinge la o geometrie indepen-
rlentS. a tabloului. Caracteristic pentru ,,fagurii"
col,turoqi sau rotunzi, asezati unul intr-altul ;i
unul peste altul, esbe imprejurarea cd ei se deli-
rrriteazd numai par,tial: ei par si se infiltreze in
fundul tabloului, respectiv sd se inalle din el.
l)ivizarea suprafe,bei nu mai permite deosebirea
in[re ,,figur5." qi ,,fond", deqi nu trebuie trecut
cu vederea cd densitatea configuraliei scade la
rnargine si in colluri. Rezultatul este un ctqtig
 figurii, citsLig pl5- ,rat de cel silteLic. ln felrrl ac(]sta srrrvine un dubirr
in ceca ce priveste tlensilatea- cisLig: el cttnst,ii, po tle o pirr't,e, in clarificarea gi
lit piertlerea' capacitir trii dc citire ohiectivri' sinrplificitr.ea olrliirii forinale, pe tle lltir parte
",,
in fazn sa analiLics, t''ubisrnul ia - atit osci- 1a!d
o pozilie.
in irnbogiLtireiL r[irnensiunilor refer.itoarc la conli-
an^of,i..fl cit si fa{it tle ta'rilotr - nutul talloului.
f^"t1. L; l[rirrrrirett atrcstei silna{'ii echivocc, Definilia datd cle Gris picburii, ca un fel de
,"ta.. n,i grisert o snl r11 io t'lrrl'ii..tri'-i ,pcnlrrr r'ollli-
nrrb ni, i 1,r'nllrl fot'rnli, ir (,nli'il'uiI lr"lirt'itor s1'rt- ^,&rchitecture plate et colorie", incheie o evolu-
,,1 J,i,tr. ll'is. ilirlll'tlrlllil .tt Pi.trsso si 13rrrr1-ri.o
iii.,'l-ir..ut,,i {ic care se inl,inde tleyrarbe inapoi in istoria pic-
I rrr,ii europene qi al cirrci obicct este climinarea
.l incepirr,i tliirrr tl in lCl:i - sJ st'abi-
- iri,rrr cerirrleltr qeortttttrici [,abltlu- treptatii o valorilor plastice aLe tubLoulu,i. Fazele
i"ns"ri acortl
'.
iul *i ,,"t,, ale lrriirii errrpiricc' -'\cerrsi'e inseitlrinti ircestui pl.oces au fosb desclise plastic de Theodor
o,,i
rlin
ntijl,r"."ltl tltl cretrlic iritlcp''ntleutr: 1rtlliuitl
llel,zer. Cind
- in Renastero - a inccput sI se
n,,rr ,i,lrlsr' sir,t' I'r,,r,''.t tr,:'l'i' f'it'l-r "' rlitt r';rtlz;t lrroducir iluzia rotrrnjilrii corporale si adincimii
spaliale pe suprafala piana u tabloului, trcbuia
,n"a"nt,,, sr\-1i'piurdi atrl,ottoiililt' .''\ctrirsl'ri ,,scltirtr- sri sc p^uniL caprit obligativitdtii riredievale tle plani-
ir,,"." r.1., irt'o lrrrrc'iic Itr tlt,a s;i{'r-r, itt t'eiu tlin ulrlii'i' lrrlu. In acelasi tirrrp i s-a irnpluntat ordinii t,ablo-
riiiti,,,tt,ii. si s,rlciio,rntir rlc -1rct'ccplia prir''itonr- rrlui un conflicb latcnt, circi: . Plasl,ica este coor-
iui: el singLrr p,raie clec'irle dlroiL \rl'(lit siltl nrt sii rlonatS. norlnal tle corporal, pictura de suprafald.
iie,,rrli"ar* u,i,,u,,'it,i, st,t'itcLurii ljtrialri siiu lrlurrii l,lscntei corpului pare sti-i apartinii, de la naburir,
rt,,f,,i lcul. ,,Nul'urtLi' utiturLti c!t' r:lt'i[urt'i'" ,lelimitarea, miirginirea gi intuitivitatea formei,
iiuilrr (il.5) u'rrii i,rr.rlir'ii,a1.o *.cst(: itt't'tr' (lrtr-
"""ii,i
izolarea si fixarea in sine insusi. Fanteziei artis-
iinfn ,1,,i',i rrrur', 1t,':rzii ,',rrPttl ittsl rutrtt'rtI rrlrri rrrrtzi- I ice ii sint pusc baricrc. Din toate artclc, pictura
aol ,,t, si r, Irttrcii,' rl.' 'iivizlrt't' ir srrPt';rfllli' I'i'r'ti- cstc cea rrrai liberi. Forrnelc si culorile sint active
tru'a ,,r:t't'ticalit'; rlin crettt,r'u ('s[e o lttit'l'o it ttrtttr
,-.rnnt,,,gut l'rertlqlrlitt, a triirui iirt'rrt';i tle srts cst'tl 1rc suprirfii!d, forrncirzi o l,ext,ur[, a c{rei diversi-
Iruti*r,,i"t,i ttrl,iL.rr, nertt'tttititi trici rin .'^l'ttt cltr lritc rnerge pinir-n infinit; L,eca cc est,e poLrivit
- ,,rr csenla ei nu estc liniita, ci relalia legat{ foarte
;,i*,;i, in sclriniir sc pol'riveqLc .crr p,zil'irr virriat, intr-o rnie de feluri".
i".tiout.i a cliil,lr'ei. Palt ilrira se t'l'ir .itte llsfol' ) ;i in t i'-o
t r

ii,.ii,,i i"tq^tL (1icnl,irgulttl), pt'rrtt'u ntr cxist'i
1, 1 1;1'1'spottrlcrrl ii t','lillr, rlnt' l
"t
ltsi j rrst iIica { r}lrll)irl'1 l-
,".'i't.,r'.',, i"bl,,',1,'i. irr''rrl'isr"ril sitrt.ii'' l'oirlrll
este tlin rlotl tlsol' tltr tlcsr'ifrirL-si clriar acolo ttntltl
;rrr*o [r'i,s]rrreri[,,] s,lll sttt''tiltz'lllt'r .,triigtr'ut'
ai ,i',f,,' irrrpli,'rrL ittl t'-,' ir,'utiji't'.' .f"t'tttrrli f"r'IirLit'
Dest,iqura,'ea r,onlrtt'ttlui cste rlui lini;Lil'ri ',si urui
coni,irirrit tlcciL irr ftza rnlililit'i"i, t'ot'trrtjiinile sinL
clin nou adrttise, scalit cl'ttrttiiticir se lirrtpezr:;['e'
obosilot,ul cloazone rlir inlpoi, tlesfitt,el.eit in l-'rrtlil
i rrousI sau chiar nurnai ostentativ antitetic5".
tl'irnspal'ent'
cedeitzir ltnei st,rutlt,trt'i plane, tlisplrse
(lolo-
Reznltalul est'e o .,ar'lritccl'urir de suprafe{e
ratc" cttprinzintl l,olt1,e zrtncle t rrillorrllri ((ilis')
Crtea ce fazlr arlalititrri erJrunti in cift'u hiero-
glific, in forrnu tlnrri nrrtnifes[' crnrotic' csie cxilli-
[Jnul din cele mai rnar,i evenimcnte ale perioa-
,ltri olasice a llena;lerii
- cu care ea isi juslific[
csle fapLul de a fi armonizat
t it,lul de onoare
-
lrrnsiunea intre apropierea corporald, delimitatd
si tleplrt[rile spa!,iale inlinite pe suprafata plan[
rr t,abloului. Dac[ se trec in revistl urmdtoarele
srcole, se poate aproba constatarea lui Hetzer,
, r-r de la 1500 pin[ la aproxirnativ 1780 ,,Sculp-
I.rrra si pictura au renuntat la opozilia lor duqm[-
()1'11rrr11, poziq,ia dominanti pe care picbura o ob-
I ino asupra sculpturii, in aceast[ perioadi, pre-
gatcqte terenul noilor tendinle. Dac[ din pers-
1,r'rt,iva ultimei tlepl,e a iluzionisrnului, a impresio-
rr isrrrului, carilcterizr"rm aceast,a ca tlizolvarea for-
 mei, cu aceasta ne referin atit la renunlarea la
valorile formale plasl,ice, cit qi la cele inchise. Cu
cit forma inchisd este preferatd pentru corporali-
tatea plastic5, odihnind[ in sine, cu atit in cea
deschisd, autografd se ascunde o afinitate incon-
testabild, pe de o parte, pentru nemdrginirea
spaliului, pe de aiti parte pentru caracterul de
textur[ al tabloului. Acest caracter de texturd
subliniazi leg5tura cu suprafata a lumii obiective.
Cind Van Gogh scria intr-una din scrisorile
sale cd pictura promite s[ devind mai subti][
,,mai multl muzicd si mai pu,tin[ sculpturd",
el nu pronun!,a nici o profelie, ci diagnoza unei
evolulii, care incepea cu Goya, atingea primul
ei punct culminant in dematerializarea qi decor-
poralizarea texturilor impresioniste de pensuld
si, in sfirqit, este ginditd din nou in creatia celor
patnt patres. Deducern de aici cd lichidarea plas-
ticului poate lua diverse c{i. Seurat a folosit pentru
asta un sistem de puncte colorate, care a fost
creat pentru compararea clr mozaicul bizantin,
adici un fel de reprezentare ce tindea sd stabi-
leascfl legdtura pland intensiv[ a celulelor colo-
rate, f5.rd delimitare liniard. Ordinea lipsitd de
spaliu qi decorporalizat[ a tabloului nu trebuic
totugi s5. izvoreascd clin rnijloace antiliniare. Un
exemplu pentru aceasta este cloazoneul lui Gau-
guin, care se bizuie categoric pe linia ornamental5.
Este cunoscutd admiralia lui Gauguin pentru
Ingres: ea se manifest[ pentru aplatizarea radi-
cald a plasticitd{,ii corporale, la Ingres, in favoarea
suprafelei ideale a tabloului, prin respectareu
conturului linear frumos. ln acelasi timp, Van
Gogh demonstreaz[ cd felul antiplastic de-a gindi
nu trebuie si fie identic cu sublinierea bidimen-
sionalitd.tii: renun!,area sa la modelarea corporali
serveqte la transpunerea intregii realitd!,i intr-un
cimp de energii spaliale colorate. C6zanne s-a
ocupat cel mai mult de problema relaliei supra-
fetei. Ceea ce urmdrea el nu era nici rasterul punc-
tai al lui Seurat, nici imbinarea de celule incon-
jurat5 liniar a lui Gauguin. El voia s[ consolideze
suprafa{,a tabloului, totuqi fdrd s[ renun,te la ten-
sionlri .spat,iale ;i soliditate corporald. Tinzind sd
lasr: obiectul sii ia rrastere din' coloritul siu, el
ircorclii conturului o imporlanlI secundarl.'El
incearcd s[ intensifice r.olorat' zona marginald.
a, tabloului si-n acelasi tirnp s[ o armonizJze cu
cimpul colorat invecinit un nrdr cu placa me-
sei astfel incit sd nrr se- formeze linii ile demar-
-
ca_!ie,,,riduri" intre obiecte, ci o zon[ coloratd.
vibrantd, in care sc r,cpartizeazii arnbele domenii
;rle realitdtii. Acestc zone colorate nu serve sc
rrumal conbtrctului r,olpurilor solide, cle reprezintd
si acordul dintre o cr-easlii clc deal gi cer, intre
pod.. qi ap[. Acest
. .principiu structri.al asigur{
r,ontinuitatea ordinii suprafefei tabloului i ea
rlenatureaz[ oar.eolrm suci,esiunea spatiald a cor_
purilor_, fdri s-o nege corrrplet, qi 'ia acestor
,'orpuri exis[enLa lor incliisl in -sine.
Cu intensificarea caractemlui de texturd a
tabloului creqte uniforrnitatea miiloacelor de ex_
primare ale scrii{,urii. Ou,,l der"ri".- p?t."zd un
irrbore,.un nor, o bucat[ de stof[ sarj reflectarea
rrnui peisaj in ap[ scriitura pensulei nu recld materi-
lrlitatea acestor obiecte tleosebite, ea realizeazd
p.entru toate una qi aceea;i texturd pland. Acea-
st,a este valabil si lren[nr Serrrat
(in rnlsurd rnai niici si pentru Cauguin);i Van Gogh
,i, biie
in!elcs, qi penbru impresionilti. Aliii,i"il pic-
tura. tindea sir adapteze scriiiura obiectului res_
pectrv: in ,raport cu starea lucrurilor _ consis_
len[e, solrrbile, palpublle si nepalpabile _ t;;_
lrura trasatl si culoarea. in felul-acesta s_a core_
lut sublinirea' tensiunii figurii qi -f;d"f"i,
s,'ade propor[ional cu dimensiunea tabloului, cind "a"e
,,formcle" si ,,intervalele,, ]or sinb cleclarate echi-
valentc de cdtre artist. I{enry van de Velde
in 1897/1898,. in ,,Pan" _ cJ. ,,forma nega-
::tla
Lrv[ esle.
lot aqa de importanLit ca cea a obiecTu_
lui insugi". in'rezunrat: Schinrbarea tle directie
spre,,arhitectura suprafel,ei-.colorate,, incepe'ln
rnomentul in care corp6ralitatea materiajd a
lumii perceptibile, e u lradele ei deosebite d;
consisten,t{, lnceteazd de a mai fi scop al repre-
zentdrii.
 O ordine :r tabloului care nu mai vrea sH fie
obligati unei diferentieri materiale permile for-
melor lumii vizibile s[ intre in discutie una cu
alta. De aici urmeaz[ cti una qi aceeasi rrpr€scur-
tare" (sigld) poate fi folositi pentru diverse con-
!,inuturi. Forma devine polivalent[. ln felul ace-
sta rezultS. posibilititi noi, surprinzltoare pentm
sensul continutului. In natririle nroarte de Juan
Gris vedem cd una si aceeasi linie indicd un obiect,
ce poate servi exclusiv geometriei tabloului, cd
suprafele ca partitura pot ajuta alte obiecte sti-si
realizeze contuml (in acest caz coardele chitarei).
Aceasta este ceea ce rntri inainte a fost caracteri-
zal ca poetica t,abloului cubist. ,,Curbura chitarei
lncol[ceqte ]iniile ei moi in jurul naturii moarte
care a luat fiin.tl acolo. Fructiera acoperitd cu
zdpadd acompaniaz[ coaja frucl,ului care-i sea-
mdn[". Kahnwei]er scrie c[ insusi Gris a numit
acest fel de a picLa, poetic: ,,IJl impodobea tablo-
urile sale cu <r rime ))7 cum bine le numea, cu
metafore, trimilind pe privitorul uimit la ana-
logii, pe care acesta nu le-a obselvat niciodat[.
Nu se aseamdn[ deschiderea acestui ulcior cu o
par5. care se afl[ lingd el ? Portativul cu coardele
chitarei ? Paharul cu asul de picri ? llela!,iile inlin-
tuiesc lucrurile".
ln felul acesta, ordinea cubist,i a tabloului
obline un ciqtig, pentm con!,inuturile ei, din renun-
,larea la o posibilitate de interpretare univoc[,
ciqtig care nu poate fi evaluat, la justa lui valoare:
obiectele devin metamorfice, ele se influenl,eazti,
participd la anurnite desfdquriri trle forrnei, care
ajung de la calitir!,ile prirnare pin[ la cele secun-
dare qi invers
- dac{ nenumai
lui Locke, bineinlcles
putern folosi de termenii
ca metafore care
trebuie s[ indice dirnensiunea real5. a tahloului
cubist. Nici nu poate fi vorba c[ aici ]ucrurile sint
stabilite realmente din ,,liniile lor originare",
intocmai cum ,,desenele" liniare nu stau decit in
raport de analogie cu practica geometric5. Cubistul
reduce diversitatea datelor intuitive la pu-tine
familii de forme, in care el poate apoi sd introducd
un anumit procent rlc rcalitate: acestea sint
lucmri care,,comunicdttintre ele pe bazd de
inrudire. Ceea ce noi putem deduce nu este o
limpezire qtiinlificd ci poetici a lucrurilor.
Cubismului, care - in sens restrins for-
mat din Picasso, Braque - este
si Gris, i se poate adiuga
opera citorva artiqti, care aveau idei inrudite.
[]eea ce a fost deja insuqit de cubism, pe de o
parte sublimarea mijloacelor de expresie in semne
eliberate de obiect, pe de alt[ parte, recistigarea
unei relatii noi, nesentimentale si neromantice
cu lumea real5. Aceastd dubld miscare, care pacti-
zeazi cu modele idealiste si naturaliste, alimen-
teazd qi cercul din jurul 'lui Robert belaunay
(1885-1941) cu tensiunea dialecticd a voin,tei.
f)elaunay insusi se hotireryte pentru arhitecl,ura
coloratd purii, asemenea cehului Frank Kupka
(:1871-1957), care trdia in Paris, pe cind o altd
grupare
- cu Fernand
cel Duchamp
L6ger (1881-1955), Mar-
(1887-1968) qi Francis Picabia
(1878-1953) o realitate din meca-
- construieqte
nica aparatelor, a cdrei simplicitate searbiid5.,
banald se poate schimba brusc intr-rrna inspdi-
mintdtoare si nefantiliard.
_ Delaunay a incercat sii orchestreze suprafata
lucrurilor cu atotputernicia culorii gi de aici si
ci,stige reprezentarea ,,unei realib5li universale de
cel mai mare efect de adincime". Evocarea pu-
terii culorii - neglijatd de Braque gi Picasso -
cuprinde din nou frumusetea irnnicd a l,abloului.
Ea trebuie sd dea o ideea clarti despre vitalitatea
tabloului. Mai recent, sint actuale comparatiile
cu legitatea muzicii si se incearcS" prin aceasta
sti se dernonstreze cI in construclia tab]oului
exisLd logicd fprmald si consecvenli iogicd, astfel
c[ se vorbegtc de ,,fugd colorati". Poetul Apol-
linaire a dat numele de ,,orfism" acestei transfi-
gurdri coloraLe a lumii.
Prin 1912, drumul lui Delaunay d.{ in ,,pictura
puri", in acea ,,pareti. intdgrale", a eliberdrii des5-
virqite de obiect: ,,Atita vrenre clt arta nu se
elibereaz[ de obiect, ea rimine literaturd, des-
crierea se degracleazir prin folosirea de mijloace
de expresie nesatisfdc[toare qi se condamnd la
robia imitatiei".
Fernand l,6ger a mers pe un alt drum. Pe cind
Delaunay
- cdlduzit probabil de Apollinaire spre
mistica luminii a lui Plotin - ridica lumina la starea
de ,,independenld reprezentativS." qi in felul acesba
dinamiza structura tabloului, prietenul s[u Leger,
cu ajutorul severit5!,ii definiLorji a canoanelor
formale cubiste, incerca sd introducfl in tahlou
o obiectivitate purificat[ qi lapidard. El s-a ho-
tdrit pentru aparatele anonime ale civilizaliei
tehnice, pentru produsul de masd, pentru tS.cerea
aparatelor qi pentru membrele precise si com-
pacte ale maginii. Delaunay s-a entuziasmat de
frumuse!,ea produselor tehnice; totuqi cind picta
Turnul Eiffel, fdcea din acesta un fel de fragil[
scard cereasc5., care rdpea ochiul in zonele ima-
teriale ale luminii. L6ger, in schimb, nu se te-
mea de puterea de qoc corporald qi de duritatea
rea15. a arhitecturii folosite si a aparatului folosit.
Formele tubulare folosite de el au fdcut sd ia
naqtere cuvintul de spirit ,,tubism".
L6ger nu s-a insinuat in esenla ascuns[ a
lumii reale. Allii au trdjt cu nelinigte animozi-
tatea care ddinuie in starea dc stereotipie a
realitdli. Produsul tehnic, aceastd reiterare a
veqnicei uniformitdli, a lost recunoscut in inspdi-
mintS.toarea lui lips[ de leg{turd ca avind un
anumit loc qi disponibilitate. Pentru ca obiectul
obiqnuit s[ devind total nefamiliar, trebuie e]i-
berat din func[ia sa, instr5.inat de scopul s5.u.
Duchamp qi Pioabia au studiat aceastS. mono-
tonie qi sensul asclrns al lumii reale. Aceasta i-a
f[cut sd se indoiasci de posibilitdtile interpre-
tdrii estetice qi i-a adtrs in situa!,ia ca in loc s{
picteze tablouri, s[ declare lucrurile inqigi ca
obiecte de expus sau rle mediba!,ie. Lucrul nu
mai este acum transpus in semne forrnale de
comunicare, ci prezentat in realitatea lui tridi-
mensionald.
In felul acesta - in cadrul ,,orfisinului" - ate
loc din nou disocierea in continutrrl formal qi
cel obiectual, pe care - in acelasi tirnp - ,,cu-
lrismul sintetic" tindea s-o inrpiedice. O aripfl
s-a decis pentru exclusivitatea imnicd a ,,mijloa-
r:clor artistice", asadar pentru renunlarea la
obiect; cealaltd aripd a cedat tentatiei, care pro-
vine de la luniea realfl anonimS.; ea renunl,d la
plerogativa artisl,ului de ,,creare a realit[tii" si
i',,t,ur[e la demonstralie anbiesteticd. Lu*ei rea-
litd!,ilor trebuie sd triumfe asupra lumii irnagi-
rrate a artei.
Se poate spune asadar cii dialectica situaliei
:rltistice se manifestd mai acul; la periferirr cubis-
rrrtrlui, decit in nucleul lui, in crea!,ia lui Braquc,
l'icasso qi Gris. Aceasta nu schimbd ins5. cu
rrirnic situa!,ia cii Braque si Picasso au fost aceia
cirre alr ficut constienLi, pentr.u prima oard,
;rreastd. tensiune si au dus-o la anumite rezolvdri
l'ormale. Aceasta isi are expJica!,ia in concepbia
lripolard a cubismulrri, care pe de o parte era
rrngajab istor,iceqte fa!{ de idealisrn, pe dc alll
lrlrte fa!,[ de naturalism. Sintem tot, mereu in-
r,linali sd apreciem oarecum unilatei'al contribu[ia
-cubiptilor,
ist,oric{ a adic5. s[-i categorisirn La
l'rrcind par.te din ,,peinturc concephreille". Prin-
r:ipiile carteziene de gindire s-au strdduit sd ofere
rrliterii rationaliste, cu care aclevdrata situalie
- amestecul sferelor de realitate
nrrmai insuficient. Incomparabil mai - este descrisii
importantd
rlccit geometrizarea sbructurii tabloului, de care
dup[ ci,tiva ani Braque si Picasso s-au deso-
-
lirlarizat din nou, deoarece i-au intuib n[rginirea
li, ne apare astdzi o alti problemri, cu care slntern
r,onfruntali pentru prima oar5., in asa-zisul pa-
1ti,cr coll6 (colaj) cubisL. Posibilit[!,ile de obiec-
I rralizare oferite de acest procedeu stau Ia r[dd-
,,irta proceselor celor mai pline de consecinle ale
:rrt,ei secolului nostru.
DIMENSIUNILE SIMBOLICE
ALE OBIECTUALIZARII
Obiectualizarea are loc deja in cea de-a doua
dimensiune si anume in momentul in care artis-
tul recunoaqte o valoare proprie mijloacelor sale
de creatie, de pildir ,,o linie se elibereazd de sco-
pul de a indica un obiect qi funclioneaz[ ea insdqi
ca un lucru". Kandisky merge incd mai departe
si urmeaz5: ,,Linia este un lucm care are un
rost practic tot asa de necesar ca un scaun? o
fintind, un cubit, o cart,e ..." Dacd se asaz5. o
linie pe aceeasi treapb[ cu un lucru, trebuie si
se tecunoascd si unui lucru functiile unei linii.
Aceasta indicd 'posibilitatea de a ionsulta obiec-
tele de consum dup[ diversele lor straturi de
realitate, adic[ a ]e instrdina de scopul lor con-
ventional si a le folosi ca valori pur formale indun-
trul organismului artei. Compararea liniei cu un
scaun este valabild si in sens contrar: ,,Sca.unul,
patul, masa, nu sint finalitdti, ci structuri ale
senzatiilor plastice". Cind rusul Malevici scria
aceast5" fraz5, Duchamp instriinase deja roata
de bicicletd, scaunul de closet si uscdtorul pentru
sticle de mediul lor ambiant qi in felul acesta
- probabil fdrd si intentioneze - fdcuse din aceste
obiecte uzuale obisnuite declangatoare de ,,sen-
zalii plastice", care fpseserd indbuqite de asocia!,ia
utilitard initiald. In acelaqi timp ins[ el irsi insu-
qise lipsa de precizie a acestor aparate folositoare
qi fdcuse accesibile privitorului noi domenii de
semnificalie. Un obiect care-pi pierde rostul sdu
devine enigmatic si in consecinf,ti absurd. Aceas[a
este ambivalen,t,a lui ,,reaily-made" i pe o de palte
iqi bate joc de actul artistic de creatie elirninin-
du-l qi ironizeazS. ra1;ionalismul functional care
acord5. fiecdrui lucru valabilitate numai intr-un
anumit loc,pe de alt[ parte deschide ,,o nou[ lume
de fmmuse!,e" (Kahnrveiler desl.rre farmecul cu-
bist al obiecttilui), ale cdrei argumente sint usor
de recunoscut. Dacd estetica L'art-pour-l'art
a secolului {9 identificS. frumosul cu inutilul si
uritul cu utilul, tle aici urmeazd cii: ,,Locul cel
mai util dintr-o casd sint latrinele" (Gautier in
prefata la ,,Mademoiselle de Nlaupin", 1834). Un
scaun de closet sustras intrebuinl,irii sale ince-
teaz5. de a mai fi folositor: el are deci sansa de
a revela ,,o nou[ lume de frunrusede". Procesul
este pe deplin consecvent: dacd forma se trans-
formi in lucru, este inev;tabil cil, invers, sd i
se recunoasci si lucrului valoare formald. De mai
mult de cincizeci de ani, dadaiqtii, suprarealigtii
si constructivigtii
- impreun[
sint astflzi in viata au
cu trrmasii lor care
scos din acest fapt o
-
infinitate de posibliteti.
Cind Kandisky recunoqtea echivalenta marilor
realitd!,i si a marilor abstracl,inni, se sprijinea
probabil pe colajele cubiste. La aceasta s-ar putea
referi urnrdtoarele observa,tii ale sale: ,,Astfelbjun-
gem la situatia c5. lucrurile se servesc de pura
abstracliune, care 'siinso!,egte existenta lor mate-
riald tot asa ca si pura realitate. Cea mai mare
negare a realului (lumii obiective) si cea mai mare
lfjrinarg a sa primesc din nou semnul egalititii ...
Aici vedem c{, in principiu, nu are nici o impor-
t,antd dac[ artistul foloseqte o formd reald sau
rrbstract5, deoarece amhele forme sint egale in
sine. Alegerea trebuie ldsat[ artistului, caie
singur - el
trebuie sd qtie cel mai bine cu ce mijloace
-
lroate materializa cel mai clar continutul artei
irlc. Abstract spus: In principiu nu'existd nici o
problemd a formei. Estc o coincident[ faptul cd
Malevici si Kanclinsky vorbesc despre pat ;i scaltn
5/ riiul se ascunde aici o amintire a patuhri cu cal'e
Platon argumenteaz[ in cartea 10-a a ,,Republicii" ?
Dumnezeu este acolo caracterizat ca sculptorul
esential, care dd naqtere ,,patului" asa cunl existd
ln realitate, timtrrlaml ca ,,sculptorul lucrului",
ce confeclioneazi un anumit pat gi, in sfirsit,
pictorul ca ,,inritatorul" care ),cu totul dep[r-
tat de realitate" - copiaz[ -nurnai infS.tisarea
patului.
Aici n-a putut fi vorha nurnai de corela,tii
exterioare. Ilu emit teza ci toate curcntele ra-
dicale lle arl,ei lnoderne, dcsolie{arizindu-se cie
condi,tiiic realitilii aparente a iluzionisnului, tre-
buiau s[ desohidti dnirrrul obiectualiz{rii qi ci
in acesi, fapt se ascunde criLeriul central al artei
secolulrii nostru. Cripiat,olul devinc sculptor al
lucrului, indiferent claci operele sale se afld in
cea de-a doua sau cea cle-a treia dimensiune. Mai
muit: nu in rare oazuri, arnbitiile artiqi,ilor ajung
pinI dinculo rle Lreapt.a forrrririi lrrolurilor, ele
rivalizeazd
- irr ceeri ce privesle puterca profe-
tic5., care este activi in ci -' cr.r ,,sculptorul esen-
tei ".
' ln repelate rincluri, Platon i-a reprosat ,,imita-
totului", celni ,,c:ire erxecutir umbra", [ocrnai un
lucm cle care gi rrrtigtii secolului nostru - de
asemenea nemulturnili dc irn il,arei realitfltii
doresc s[-qi clibereze activitutea lor: adic[ ,,el nu
- obiectiv[ a materialului, prezentatl simplu. Pun-
inlelege nimic din ceea ce este leal, rri nurnai din
ceea ce ii apare fiec5.ruia". Astirzi se vrea, de
asemenea) sI se tr:ear-,i]. perslo sirnpla aparilie,
introducintlll-sc un cron{,inut nlai mare de reali-
tate ln r-'perrr de ar[i. ]\'!ai deparl,e, Platon criticd
faptul c[ irnitatorul - fdr[ si ;bie ce este bine
qi ce est,c, rdu -- imiLd numai ceea ce apare fru-
mos poporului 1i ne;tiutorilor"" Arti;rtii zilelor
noasl,re, oare nu l,in seamu t,ocmai de aceste norme,
par s[ vrea s[ ia in consideratie tocmai aceast5.
critiod a lui PlaLon.
De aceea, penl,ru Piiiton, imita!,ia nu este o
activitat,e serioasd, ci un joc. Asemdndtor stau
lucrurile cu insuficienta cu care argumenteazI
antiiluzionismul secolului nostru si a c[rei con-
secinld evident[ noi o constabS.m'a fi reificarea
operei dc art[. Artiqtii par[icipan!,i Ia aceastri
evolu!,ie pretind de la opera de arfid, pe de o
parte, mai multir sinceritate strbiectivd ,,si anga-
jament personal, pe de alt[ parte, un continut
de realitate mai intens, natural, in sensul accep-
tdrii fdrd reticen!e a elementelor materiale. In
felul acesta iau naqtere ambii poli: polul marii
abstractiuni si cel al marii realittiti. Si deoarece
ambele dispun de posibilittili rcale de afirmatie,
este posibil ca opozif,iile externe sri ajungd- la
acord intern. O dramaticii ,,Improvizatie" a lui
Kandinsky (il. B) se inLilneste cttun ,,rcarly-made"
de Duchamp, c5ci amhele pictiiri (superioare pro-
cedeului imita.tiei) realizeazd cerinta unei mai mari
proportii de iminenld: la Kanrlinsky, printr-o
,,abbozzo,re" extrem de solicitatd, la Duchamp,
prin renuntarea categoricd la ea. Pentru Kandinsky
aceasta insearnnS. autoreprezentarea radicali a
actului de crea!,ie (frlr{ ocol prin lumea percep.tiei),
pentru Ducharnp, renrlnlarea ltr forml in favoarea
demonstra!,iei neartistice a unui anumit con-ti-
nut. Dup[ cum se vede se accentueaz{ alter-
nativ practica artisticfl a anibelor elemente, a
cdror disociere a fost deja descrisi de Ruskin.
Aici ,,art5, fdr[ fapte", acolo ,,fapte f[rd artd";
aici scriitura dezlinluitd suhiectiv, acolo existenta
tea de leg[turd dintre aceqti doi poli este resta-
lrilitd de pluralismul semnifica{iei, adici de fap-
l,rrl echivalen!ei qi polivalen!ei lor. ,,Deoarece
irrnbele forme sint egale in interiorul lor"
cum asigurd Kandinsky - aqa
rS.mine la latitudinea
urtistului sd aleagd intre - poziliilc exlreme ale
celei mai mari abstractii si ale celui mai pregnant
realism, respectiv sd recrirgd la cele mai di"ferite
,,armonizdri", cuplaje si amestecuri. De aici - de
rnai bine de o jumitate de secol
- rezultS. intre-
gul spa,tiu de actiune al artei moderne.
A sosit timpul s[ situdm aceste reflectiuni in
rrigte corelatii'mai vaste. Pentru aceasta'trebuie
sii. ne reamintim conceplia despre lume, care
- dupi explicalia lui Gauguin a dat nastere
simbolismului. Lurnea fenomenald"- se compune din
mai multe straturi de semnificatie, care comunicd FUTURISMUL
intre ele. Orice exterior indic5-un interior. Cind
Grillparzer sustine c5. s-ar putea descoperi m[-
relia Didonei, Julietei sau Medeei intr-o biatd ser-
vitoare, el concretizeazd prin aceasta fraza gene-
ral5. a lui Schopenhauer: ,,Nici un individ sf nici
o actiune nu pbate fi fdrd insemndtal,e". C6ea ce
este valabil. pentru o biatfl servitoare poate fi
revendicat si de o etichetir de sticld sau,- de ase-
menea, uscdtorul de sticle al lui f)uchamp isi
trage din aceastd concepLie dinensiuniie - saie
sirlbolice. 'fot asa o linie
- chiar ladacd.
deduce din ea hiri o trirnitere
nu putem
un obiect -
este iitit un lucru cit si un purt5.tor poten,tial
de sernnificatie. Curenlele tratate pini acum si-u u nrinriL nrrnrele
_ Aceast5- pdtrundere in infinita corelalie sim- pe .cind.ele exisla'u. Brequc piula ',,mici euburi,,
bolicI a lumii percepliei autorizeazd. p'e artist mai inainte ca notiunea de ,cLrbism,, sd fi luat
sd-qi ageze sondele apropierii sale de realitate in nagtere;. nu se.pcate sustine daci acest concept
oricare din locurile convenabile pentru el. ln a intdrit pe; pictor in pianurile sale; totusi ie
felul acesta existenla uirei ,,realitd!i,,
-el nea,gisiabilitd presupune. In schimb, futurismul a fost boiezat
universal obligatorii, o datd pentru tot- inainte ca el sd fi existat. Proclamatia sa nu se
{"o$1.- Pregititd de evolutia artei europene din referd la realit,{1,i, ci acestea au fost nuse ulterior
Evul Mediu si cle manieriim, aceastd apreciere la dispozi{ia proclarrra!,iei; eicesta este'un fenomen
asupra realitdtii este realizatd in mod radical de in[untru] constituirii teoriilor abstracte (isrne-
cubism, intr-un fel uluitor pentru privitor. Stra- lor) ale secolului nosbru, a c{ror oercetare n-a
turile difer,ite, coexistente, de realitate, ale ta- fost inci fdcut5. Cuvintul ,,Futurismo,, a fost
bloului cubist si ale colajului creazi o compli- 1a rangul de lozincd, in lg08, de poetul
cat[ leg5.tur[ de semnificalii, car.€ provoacd^pe iltlt,*t
italian. Marinetti, .adicd a fost preferrrt noliunilor
spectatori s5. gindeasc[ din perspectiva creatb- de ,,din-amism" si ,,elecNricisrrri, c"r, iniiial fu-
rului de artd qi s[ ratifice actst mod de a pre- seserS. de asemenea mentionate. La 20 feilruarie
zenl,a realitirtea. 1909, ,,Figaro" din Paris'a publicat nrimul mani-
lcsL al futurisrnulrri, rcrlacfaL de MarineLti. Re-
feritor la istoria limbii, acesta esbe deci tob asa
de vechi ca si cubisrnul, dar el prirneqte o formulare
aden atd un capitol al piclirrii rnoder,ne
-
aproximativ in jurul lui tgi0ilgtt. - abia

_.
N{arinetti provenea din aripcr radicald a simbo-
lisnrului francez sau mai precis: filosofia sa despre
artd qi filosofia despre via!,d ambele nu se pot
separa -
se referd la acel anarhism universal, al
-
cdrui purtdtor de cuvint l-am cunoscut in per-
soana lui Laforgue. Cu preamdrirea manifesiati
pentru ,,|'anarchie m6me de lu uie" se imbin[ iro-
nizarea tuturor valorilor sacrosante existente, ale
culturii burgheze, ale esteLismului educativ pi a
institu!,iilor sale. Muzeele si bibliotecile, aceste
cimitire ale trecutului, trebuie arse, cdci in ele
istoria vrea s5. tuteleze prezentul. Mausoleele cul-
turii intruchipeaz{ pentru N{arinetti o conceptie
despre lume cuprins{ de rigiditate cadaveric6.
In felul acesta se pot stabili echivalen!,ele trecut:
moarbe, prezent:via"![. Acolo imobilism si ata-
qament pentru valori dep[qite si cli;ee, aici per-
manentd ingurubare in evenimente, expansiune
combativd. Dinarnica vielii este preamdrit[ in
special acolo unde se inte l,este pin5 la exces.
Marinetti sl5veste rdzboiul si violenla, anarhia
qi, de asemenea patriotismul, ei respinge mora-
lismul qi egalitatea in drepturi a femeii. Ceea
ce il entuziasmeazS. nu este asadar impS"carea
contrastelor, ci descdrcarea lor spontan5., dra-
matic[. Intr-un punct esential pat'osul s[u anti-
istoric ia o hotdrire care a dat, de asemenea, pic-
torilor futuriqti direclia agresivitd{,ii 1or. Marinetti
identificir pur qi simplu trecutul cu esteticul. In
a sa reevaluare a tuturor valorilor el merge aqa
de departe, incit impinge de pe piedestalul lor
cele mai sfinte lucruri: ,,Un automobil de curse
este mai frumos deciL Victoria d,in Sarnothrace".
Sculptura anticd, ca prototip depdqit al ideilor
statice despre lume - automobilul, ca simbol al
unei lumi tehnice, produs de oamenii prezeniului
qi totodatd ca purtdtor al unei noi dimensiuni de
frumuse,te. Cu aceastd. adorare a vitezei Marinetti
marcheazi viitorilor pictori futuriqti calea regal[
a imagina!,iei lor.
Vehemenla acestei critici a culburii - care se
dovedeqte bine familiarizatd cu Nietzsche tsi
Bergson
- trebuie in!,eleasd pe fundalul situaliei
italiene. Deoarece lareL nu poseda o tradilie mo-
dernd ca Franta, trebuia sd-qi concentreze dispre,tul
acumulat al sterilitdlii politice, sociale ;i artistice
si
- intr-un gest cuprinzdtor de anarhie pateticd -
sd-l indrepte asupra autostr[]ucirii esteticului pur.
Via,ta a fost aqezatd deasupra artei, relicvele cul-
turii anterioare sparte in munli de cioburi. Este
inutil sd spunem cd energiile desldnluite brusc
in acest fel trebuiau s5. oboseascE curind in actul
de sustinerea provocirii, aga c[ au acceptat exis-
tenta muzeelor si s-au conyertib ll pictarea de
tablouri.
Falanga futuriqtilor consta din cinci pictori: Gia-
como Balla (1871-1958), Carlo Carri (n. 1881-
1966), Umberto Boccioni (1882-1916), Gino Seve-
rini (1883*1966) 9i Luigi Russolo (1885-1947).
Ceea ce ndzuiau ei era o autocomunicare, pe cit posi-
bil liberri, nestingheritd de tutela estetic[. Artistul
profesionist, confirmat acadeniic, le pi-rrea srrspect.
La expozitia 1or, din anril 1911, ei au invitat si
,,laici", muncitori si copii gi, doi ani mrri tirziri,
unul din purtdtorii lor de cuvint Giovnnni
Papini
- cu aluzie precisi impotriva- tablei de
valori moralo-esbetice, a definit, cele cinci tipuri
de creatori: sdlbaticul, copilul, nebunul, crirninalul
qi geniul. Ace;ti outsideri inLrr-rchipeazd oarnenii
,,propriu-zisi", care se afii in afara oric[rui con-
ventionalism. Rddicinile istorico-spirituale ale
acestei tipologii a creatorilor se intincl-adinc inapoi,
in secoiul tB si ,j9. Sernnificatir. este c{ in jurul
anului 1911 a'ap[rut tleja conrparatia cu mistica
primitivd a ritrrriiol orfice; de lapb in provocarea
an[iartistici a futurigtilor se i].sum[ b anurnibd
relatic cu rituulul si cu insusirea misticd a lucru-
tilor. 'l'otuqi chiur si revolha impoLriva convcnlio-
nalismului are nevoje dn un milloc tle exprimare
corespunz[tor. $i aceasta nu merge firl o dez-
batere cu arta trecutuiui. Hotdritoare pentrr
formularea vocabularului futurist sint intlntiile
de reproducere.. in centrul lor se afld. miqcarea
ca principiu universal al vielii. Existd ..r,lir.,ta
cd ea poate fi iritilnitd peste toi, nu exist[ nimic
l
care sd fie fixat in sine, nu existir obiect izolat,
fgadar nici o ,,naturd. moartd". lntreaga lume
I fenomenologici este eveniment, nu stare. l,lu ne
orientdm pe baza a.mdnuntelor, ci asociind fiecare
62
obiect- percepu_t. cu fazeie sale anterioare gi cu
J ,, spaliul siu ambiant. Forme orgiastice preiari mis-
 pin[ Ia dinamica.organich ci irnbinare confuzi a echipamentului tehnic qi
oarea. care se inteleqte a priveliqtii naturale. Tabloul lui Turner poart{
-",, tit.*"i.d io hb*gottu omeneascd' in vi[eza subtitlul: ,,Ploaie, oapori Si vitezd," . $i aceasta
' I)eoarece futurismul nu vrea sa
trenului s.a.tn.d.
concentra- este o anticipalie a conlinuturilor reprezentate de
t."a izolat, el este impins s,pre
futuriqti, care adesea poartd titluri ca: ,,Materie"
".*""te
# .l il;;;;t; prindd' formele de aparitie
-uspe'ct
co-
(Boccioni),,,Masivitatea ce{ii" (Russolo), uPd-
un
il;tt"d';ff*lcJtiiii, c..-t m.lIimea maselor
aceasba,- ho-
trunderea caselor * lumind, * cer" (Russolo),
;;i;; "i .".i.ielii' maselor;
spectacolul unui local de dans' ,,Dansatoare : mare ! oazd.de flori", care dealbfel
marilor orage'
;itr;;l'"""i'ql"t'i*r. Totuqi migcar.ca fi in!e;
,vafizic5' ci
sint de asemenea bune exemple pentru pluralismul
o semnificaliei,,liniilor originare" abstracte. Turner
i"ute .i alrfef: ntt numai ca existent6
traseazS. deja aceasti direc!,ic; pe el nu-l intere-
#l*ittqd agitatfl crnotional, care-i inlesneq.Le seaz[ obiectul mi,scat, ci miscarea in sine; aceasta
"J"
i"ai"ia"firi inlei'egcttu lumii inconjurS'toare' ba nu mai este anexd, ea este substanbivatti, ridicat[
auto-
chia" ide"tificirea'cu ea. Acest indemn spre de la particular la universal.
il face pe futurist s[ alunece in apro-
"trrl"tut" Hogarth si Turner - semnale liniare violent
ili.';;;;;"Jei s,ili""tive de expresie a expresio- pronunlate qi ceald difuzd d,e ailoare, diagramfl
nistilor.
"'tr."*.tt." intenlii de reprezentare cer sclrematicS. qi ,,confused modes of erecution"
"hiero-
dina- sint tensiunile cu care vocabularul fu-
nlif; ,lit;;ice" (ill 0). Peniru a..concretiza
vietii
- acestea
turist trebuie sd pactizeze. La inceput el se spri-
ir;;; iJi;i;tic5,'liaoiics, a moderne, .futu-
s5. recurg5.'la un Inare qi polifonic
jinea pe tehnica scinteietoare a irnpresioniqtilor;
ri.iii it"n"ie
'..iiitiiii- ioiii of e"recutiort" ' Aceasla Lrebuie aici materialitatea se afl[ absorbitd deja de spalriul
li""t i" ".aetu in tloue feluri: Pe dq 9 parte lrebuie colorat atotcuprinzdtor, dizolvatd de lumind. Cam
satisfdcut[ teza conform clreia nici un obiect al in acela;i timp se revine la divizionismul italian,
r'rer.eptiei noastre ntr poatc fi jzolat; ea trebuie care se deosebeqte de poantilismul lui Seurat,
'a".i"ih inllnttiituu spa(ialo-Lemporall 3 atit din punct de vedere al formei cit si al conti-
""ot. cle ait[.parte, trebuie s[ nutului. 'ln ceea ce priveql,e conginutril, divizib-
;;;il; fe"o-e"elo".'Pe
ln care niqtii italieni inclind spre tematica simbolici,
r-r""**e anumite forme de semnalizare, puterea din care se regdsesc reflexe esentiale in futurism.
zbuciumul rtniversal sir coucentreze sa
de qoc. Din punct de vedere al formei deosebirea consti
in faptul c[ culorile pure (neamestecate) nu sint
Aleast{ tensiune poate fi concretizatd' de doui aqezate pe pinzd in puncte (adicfl forme elementare
u"l.pi. istorice. Forma conccntratd de sernna-
dance" al statice), ci in linii. care amintesc adesea de ima-
lizare ne este cunoscub[ din ,,coun-trll
in lui gdsim tleia staccato-ul ginea ierbii care piaptdnd un curs de apd intr-o
i"i-if ,,siglele"
"g".tii
s.*tu"ito, stingace
"qi rnnrginit-e qu
-l9rc dSeverini
anumiti direclie. Aici se ascund germenii de miq-
i";t*;;; fi tn ut o, t s fler gli {ele i n ami ce care care tind spre un ritm blind, lunecos, nein-
';i;'i;i;i;i ;";, i u":,, io
f ,barin" . Dintr-o coexisten![ simultan[ l,rerupt. Din aceste uqoare incoldciri apar curbe
;";;;;ii"t s-a ajuns la o cotrtopire copleqitd.de sirnultand a dominante. Recunoaqtem in ele energiile liniare,
;#r;;;.- I"r continuitatea spaliild,
dintr-un tablou
pe care
- cu pulin mai inainte - ,,Jugendstilul"
;;;;1.;. -igr*.., o c.,ttoaqietnRai'kvay" (L844\:
Ie-a preluat de la arabescurile de contur ale lui
;i^l; rotnut,,,Gieat Western
un tren care apare pe neaqtcp[ale
-din
^
fumegdrt Gauguin qi care
- prin linia in form5, e7e S, ,,Iine
of beauty" a lui Blake qi Hogarth - ajung inapoi
tle Luloare, cea{a ql apd qi care far-
""a"iion".
mecd ca o vizirrne. Nu exist'[ cottturttlr preclse?
lit ,,linea serpentinata" a manieriptilor,
 Toate acsste miiloace de exprimare accentueazd
dizolvarea si revdrsarea atit a evenimentelor, cit
si a curentuiui de conqtiinld, care se intinde prin
iinp si spatiu. in jurul anului IgLt. - cind' fu-
turigtii s-au fa.miliarizat cu sccna parizianH qi au
cunoscut cubisnrul - la acest ritm organic se
adaugit contribu{ia muchiilor dure si a unghiurilor
ascutite, mai tirziu gi colajul, insl cu o clard accen-
tuare a continutului. Din miscare lirici setrans-
fornrl acum intr-una dranraticd, nervoasd. Oa-
menii si olriectele isi modificri conturul, aruncd ln
jurul lor forme de ecou si se suprapun reciproc
intr-un contur care vibreaz{ felurit. Se proclamd
din nou sfirqitul perspect,ivei si al detaliului stereos-
copic: ,,A picta dupd rrn model expus este a.bsurd
qi o trivialitate spirituald. Trebuie sd exprimflm
invizibilul, care se miqcfl gi trdieqte dincolo de
obiectul liniqtit, pe care-l avem la dreapta, la
stinga si inapoia noastri si nu acest mic pdtrat
de via![, care este ingr.{dit rLrtificial ca pe scena
unui teatru" (Boccioni).
Firele care leag[ friturismul cu trecutul suscitd
rrrm5toarea comparalie. Miscarea italiand se afl5
fa{d de cubisrn, in special fa![ de reliefdrile pline
de slil ale acestuiu, oarecum ca ba.rocul fald de
clasicisrn. S-ar prrtea, de aserncnea, vorhi de un
confuzionism, ale cdnii virtejuri de rnigcare smulg
totul odat,ri cu ele. AceastS. compara!,ie nu este no-
uir. Cei la caro ea se referS. s-au ap:irat deja irnpo-
l,riva ei in manifestul tehnic al futuriqtilor, din tt
aprilie 1910, cdci pentru ei barocul era identic cu
virtuozitatea goali, neinsufle!,itI, (f uiurigtii au
acest puncb de vedere negatir', comun cu adversarii
lor, apdritorii severitdi,ii formelor clasice). Dacd
ins5. se dt-i cuvintultti o semnificatie pozitiv[
asa cum) concomitent cu futuristii, au tins Wijlf-
- rnusele staticS. Astdzi, patosul bar.oc al acest,ei
flin gi ltiegl - ne pare eronat si se stabileascd
trisdturi baroco-expansive in axele diagonale ale
spa!,iului qi corprrlui consLrucliei fr-rturisle a ta-
bloului. Chiar gi cornponentele vitaliste ale ba-
rocrrhri pot fi dovedite in fut,ttrisnt, asemSn[toare
cuprinzitoarei ,,fnrare", a cdrei deteriorare a
formei - ca cea a futuriqtilor - se afli in opozilie
cu ,,armonia" si ,,blrnul gust" al academisrnului j
pe scurt: cu forma inchis5, consolidatd liniar.
Deoarece fuiuriqtii pledeazI pentru limbajul
formal deschis si fdr{ limite si nu se tern nici
de aspectul lui haotic, ei nu pot intreprinde nimic
cu limbajul arhaizant si, stilizant al succesorilor
lui Gauguin. Tabloului ca uniformrzarc a supra-
fe!ei ei ii opun materializarea energicii a spaliulrri,
totuqi nu inteleg tridirnensionalitatea ca un clel,aliu
subordonat perspectivei centrale si situatiei, oi
ca o transpunere in spaliu a fortelor ,si structrrrilor
care actioneazfl in e1. Spatiul nu este pentru ei o
dimensiune pr existent5, ci ceva care se constru-
ieqte oarecum in tinrpul actului pictdrii, ca spat,iu
de acliune si de rezonanlS a purtdtonrh,ri imaginii.
Itezultatul este, in principiu, inrudit cu egalarea
cubistd a figurii gi fondului. Cu toate cd futuriptii
au admirat ,,eroismul(' cubiqtilor cu ocazia ex-
poziliei lor din Paris, 1912 ei- crit,icau tradi-
-
tionaUsmul acestora, continuarea imaginii statico-
jdilice dup5. natur{ a hii Poussin, rdminerea la
natura moarti si anumite trdsdiuri acadentice.
Tr-rtuoi aici nu se manifest5 nimic altceva decit
o reira,stere a divergen!,ei de opinii, care - in
secolul t7 qi 18
- a separat
Acestea sint numai
clasicismul de baroc.
ciLeva din cele mai impor-
tante relatii (retrospective qi transversale), care
trebuiau sd arate cd futurigtii au rupt-o, intr-ade-
vdr, cu moqtenirea brecutului in manifestelc lor, dar
nu in ceea ce priveqte mijloacele artistice. De la
distan.ta unei jumdtd!,i de secol nu se mai poate
ascunde acest contrast intre retorica programaticd
si pictura realizat5. Peni,ru aceasta suprinde, de
cxemplu, faptul c[ tocmai Victoria din Samothrace
a putut {i prezentat,d ca un ideal invechit de frtr-
figuri eleniste ne apare ca anticiparea expansiunii
spatiale futuriste.
Produsul anilor eroici ai futur.ismuh.ri i;i are
originea in ,,lipsa dc for,mi", aceast,a in opozitie
cu cubismul, al cdmi mijloc de exlircsie, tleformal,
rlc a,qemenea de futuripti, este dezhr5cat de se-
veritatea lui metodicfl. Lipsa de formd (in sensul
literal al acestei c[r!i) insearnnd strlrlania de a
se p[stra liber fa!['de orice tutelaj .formal, de
orice reguli qi conven.tii. Ca qi impresioniqtii, fu-
turigtii situeazS. trdirea naturald deasupra muze-
elor, ei pledeazd pentru caracterul primitiv, fdrl
ruine, pentru sinceritate si puritatea sufletului,
pentru originalitate qi impotriva imitdrii. Natura
ca idee ciliuzitoare neconditionatd, aceasta nu
este ceva nou. Pentru futurigti aceasta insearnnS.
un pas mai departe, dincolo de imaginea fenome-
nologicd, adic[ o lncercare utilizati judicios de
expresioniqti, de a imbina psihic experienta sim-
turilor. Dac[ impresioniqtii au neglijat materia-
litatea in favoarea imaginii vizuale, futurigtii vor
sd transforme total aceastd imagine vizual[ ln
for!,ele care activeazd in ea. Ce-i drept, cerin,ta
lor de conlinut se refer[ la obiectele vie.tii moderne,
totuqi citeodati ea se indreaptd qi spre domeniile
din afara concretului. Prin faptul cd futurigtii se
declard ,,stdpinii luminii" care atinge stelele, se
pot b[nui ambi!,iile cosmice ale activitdtii lor.
Din punct de vedere al istoriei spiritului, futu-
rismul se apropie de unele puncte de program care
au fost puse prima datd in corelalie de romantismul
vesteuropean, in mdsura in care el incearcd sd
compenseze dublu respingerea valorilor tradi-
lionale sanclionate de gust gi anume, prin recur-
gerea la primitivitate qi profesiunea de credin,td
pentru prezentul imediat. Acegti pictori voiau sd
fie contemporani qi in acelaqi timp sd se asigure
de sursele activitdlii creatoare, incd nesanclionate
estetic. Ei se simt ca primitivii unei noi sensibilit5fi.
(Aceastd formulare din manifestul din t9t0 este
imprumutatd de la Cezanne). Prin aceastd dubld
direclie de orientare se explicfl ceea ce s-ar putea
caracteriza ca elementul mitic al celor mai bune
opere ale lor. Ne gindim la lucrarea lui Boccioni
,romul care n7,erge" (il. 7), care amintegte de un
gigant mitic qi de apoteoza muncii - ,,Oragul
se trezeqte" - in care un cal de tracliune se
transform[ intr-un urias cal inaripat. 'lnapoia
schi![rii diversitdlii produc[toare de confuzii a
vie!,ii moderne este un santier
ceva elementar, - sccna - se vede
primitiv. Inten{,iile futuriqtilor
par sd fie realizate mai conving[tor in aceste opere,
decit in incerciirile - rivalizind cu fotografia
de a reda alternanta fazelor unei miscdri. -
Undele stirnite de futurism s-au intins repede
dincolo de hotarele ltaliei. in februarie 19t2, la
Paris, a avut loc o expozitie a grupdrii, care
imediat dupir accea a fosb prezentatd la Londra,
Berlin, Bruxelles, IIaga, Amsterdam si Munchen.
La Paris s-au putut dovedi influen,tele asupra
,,orficilor". Rezonanta a fost si mai puternicS. in
Germania, unde intre timp gruparea ,,Der
- -
Blaue Reiter" din Miinchen fdcuse legltura cu curen-
tele internationale. Lozincile antiestice trebuie
si fi intdrit si ideile dadaiqtilor. Futurismul apar-
{,ine indirect qi de geneza istoricd a ideilor altora,
,,reprimarea operei de artd", aparline dadaiqtilor.
Prin faptul c{ Marinctti sustinea frumuselea unui
obiect de consurn, cind situa automobilul mai
prcsus de Victoria din Samothrace, el se pronunta
chiar dacd numai aforis{,ic - pentru un scop -la
a cd.rui relizare aveau s5. se sLrdduiasc{ mai tirziu
constructivisbii qi,,Bauhaus"-ul innobilarea for-
mald. a aparatului utilitar. in afard de aceasta
-
curentele dadaist si constructivist, ale anilor dou5-
zeci
- futuriqtii igi leag[ interesele de toate do-
meniile vie!,ii. Expansionismul lor intelectual se
vede indemnat spre lulri de pozilie politice, pa-
triotice si morale. Bucuria manifestului isi gdseqte
formularea ei in declara!,iile de principiu despre
noile posibilitdti ale sculpturii (Boccioni), ale mu-
zicii, teatrului qi filmului. Manifestul lui Russolo,
manifestul ,,artei zgomo[ului" (tt martie 1913)
lntemeiazd aga-numitul ,,bruitism" si se sprijin{
pe principiul cd lumea sunetelor muzicale se poate
extinde asupra oricdrui fel de zgomot. Substanla
futuristd specifici a celor cinci pictori s-a epuizat
curlnd dupd izbucnirea r[zboiului, la care Boc- CEI TREI PRECURSORI
cioni, Russolo gi Nlarirrel,ti au luat prarte ca vo-
lunLari. Boccioni, talentul cel rriai pubernic qi
mai rrrultilateral al grtrpirii, qi-a gdsit moartea;
ceilalti s-ru retras inapoi in cadrul liniqtitului
tablou de situatic.

WASSILY KANDINSKY

Opera lui Kandinsky (1866-{944) aparline.is-

toriei artei qi istoriei teoriei artelor. Ca teoretician
al artei - care, determinat de disprelul ,,criticii"
obiqnuite, s-a strdduit sd intemeieze o nou5. ,,teorie
a artelor" - acest pictor ginditor a avut un cu-
vint hotdritor in mai multe pasaje ale acesteicdrli.
Aceasta trebuia s[ atragd aten!,ia asupra f,aptului
c5. scrierile lui Kandinsky reprezintd nu numai o
contribulie importantl pentru aqtointerpretare_a
subiectiv[ a aitistului modern, ci cd, mai mult
decit atit, ele sint indispensabile pentru analiza
spectrali a curentului modern qi situarea lui in
cadrul istoriei artei. Ca teoretician, Kandinsky
are dou5. drumuri; a prezentat marea abstrac-
liune si marele realism (inclusiv posibilitd!,ile de
iombinalie care existd intre amindoui) qi a sus-
!,inut echivalen,ta lor. Ca pictor, el s-a hotdrit
pentru marea abstrac!,iune, ins[ nu qi-a atribuit
aici un rol mesianic. Spre arta! abstractd - a
cdrei denumire derutantd el a voit s-o inlocuiascd
cu no!,iunea de ,,art5 real5." - a venit pe o cale
ocolitd, trecind printr-o carierd de savant, ca
jurist qi etnograf, prin experien{a lui Monet *
deja menlionatd (t89t) - prin stilizare qi roman-
tismul basmelor. Ultima etapd (1908-1910), ina-
inte de iesirea hotdritoare, a fost dedicat[ prelu-
crdrii senzorialit[!ii foviste a culorilor.
 Cind, irr 1910, a pictat ,,Prirna
amareld abs-
tractd.", Kandinsky se alla in cel de-al 44-lea an al
vie!ii. Faza creaioaro, cflre incepe cu aceasta, se
intinde pe aproximativ sase ani. A fost caracte-
rizatii ca ,,perioada geniului" qi in felul acesta s-a
ldsat sd se inteleagd asocierea ei cu ,,Sturm und
Drang'j, Intr-o privire retrospectiv[, publicatd in
4935,_ Kandinsky cll citeva cuvinte cleie pentnr
cercul tematic al primelor.sale tahlouri abstracte
restringere, avaritie, aspiratic, bogd!ie extrava- - . O privire rest,r'ospcr.!,ivri isl.ulir.J lorgit lrcrit,atla
ganbd, risip[, bubuitul tunebului, zurnzetul tin-
larilor - si spune: ,,Sint, in curincl, 25 de ani'de
cind m[ intrelin cu acesLe lucruri < abstracte l.
Deja inainte de r[zboi am iubit si folosit bubuitul
tunetultri si zurnzetul tin{,arilor. biapazonul a fost
ins[ < drama[ic >. Explozii, petece care se incaerd,
linii disperate, erup,tie, bubuit, impr{;tiere in
toate pdrlile - catastrofe. Toate elernentele
-
construcLia si insdqi arta tehnicd, pinfl la tr[sdbura
izolat[ de pensul[ - erau subordonate aceluiagi
scop ,,dramatic". Echilibrul pierdut, dar tro ta,i-
fragiu. Peste tot presimtirea invierii, pin[ la li-
nister ncpdsiiLoar.c." (il. B).
Cu ajutorul unei scriituri de pensuli. animate
se schileazi o imagine despre lume, care confirrnd
continuu oamcnii in roh,rl tragic conflictual, cu a
cdrui anulare, respectiv indbuqire, este ocupat in
acelaqi timp Montlrian, de unde rezultd opozitia
acestor doi pictori. Imaginea despre lume a iui
Kandinsky esle eroicd: ea evocd cataracte spu-
meginde, desldn!,uiri sllbatice si extaze cromatice
imnice. Rclicve de lucruri (c{lire!, turle, tunuri)
gi titlurile tablourilor (,,Potopul,",,,Luptit navald",
,,T o{i sfinlii" , ,,f nviereo" ) accentueazd gi cdllu-
zesc impresia privitomlui. Spaliul agitat al ta-
bloului pare a,desea sd semene cu un virtej as-
qirator, a cirui viltoare vrea s[ acopere privitorul.
Orice raport al distantrelor este anulat qf se ajunge
chiar la o consolidare a elementelor zbuciumate.
Aceasta aminteste de fluxul continuu al feno-
menelor primare, pe care Bergson l-a descris in
lucrarea sa ,,Introduction a la Mei;aphysique":
,, ... o succesiune de st5.ri, in care fiecare indicd
t3
ceea ce urmeazii si con{ine ceca ce precede.
In
realitare nici una'din eG-;";.;""ili i"*p;;
nici sfirsit, ci toate se continri{-uriaintr_alta,,.
Lucnre& Iui Bergson a apdrut in 1g0g in
limba
gel'mana._be poate presupunc ci cir a
fosl cunos_
cut{ de Kandinskv-;i cri'probabil i-a
alibiul intelectual pentnr clcschiclereaoierit chiar
sa in do_
nrcniul premorfelor.
rlc,.SLrrrrn und [)nin,]'. a lui li,.nJin*tl,',f*
o ser,ic
inLreaEir de notleie si-trrtilouri uil,^rzil,.iare,
a"uprc
or\re {l fost, de nrli rnulte ori volba in pasajete
anterioare. Accast,ii ret,rorela!ie ,,r- ir,rcan .rui n
falsilicare a caractr:rrrlui of pi;il,.ii
al'sirar le, ciici ca isi.r,t,vululi"r".-
rlolrir,,t,.,;i., jirstificar.,rr
Tle
tlln ]toztl.ta sigrrr,i.: a p,'r.inldei tlt,,rr1;ilice
(lrlsr(y. l)a.ci privelr,i inii.rntrrrl acestoru lui Kan_
{ie Ii}rnte sr ctilori, observi cii ele sint ltriesl,ecate
co'vulsii
cu nlilneroirse rcferir.i la obiecto. iiandinskv dd
o
intorsirturiL ratlicaIi cerirrlei _ cir?.i).i* ;o;;in'n;;.;
lrnrlrr, rrrai put..rrtiitir _ tle vitiilit,li,c nofrjlllir
(l{'zordonatar
el _si rle prirnitivitate. Fontru aceasta
rotose$t,e.,. ,leslgllr? nloreu de cr.rceririle
.seul. tre-
(1utrut I rAsAturt sa de prinsrrlii cnergicd,
ci-
teotlatii lnsii acl,ionirrll provizoliu, i;i are"originea
in domeniile scriiturii'.l.scl,is", 'r"rui-il, se in_
cadreazl deci inbr-o tradilic .*ru ,.rt"*iir formele
vizibile ale materi.riitii!,il .onrp..f",'""."_pl
echjlibrul in sine. Despre 1r.on\irrin'istorice"", si
notele fpe-cificc ale irr.cstui fet'tlc piuturl ,--'idf,ii
in capitolelc .precedrtLc. tr,irrrila.ii r-,i,,ieri"le ei
l,pune expansrunea ohiectuirri, arnestecatti cu in_
fiuenle colorate al ecoulrri, in care toiui'pare
o.- ApariLiite . inrlivirluat. u4to"un";ti
a
ll.._.t-.q"111,,1
rnr,onsLlint, sr virr.iultil, lipsite dtl rigitlitate
rri.l-
trrial{ si claritatc deplinrj, $upuse si:liirnllitrii corr-
{inrii. Ace.sle sirnptoirre tru fosl; expuse la tehnioa
irrLpesionismrlui. llecenb, treirtije sli fie arnintit
Ia aceasta cI, inclina],ii supiimentare penlm inl[-
l,urarea dernerca!,iei si fuzionare cronraticd merg
irrapoi pini la ,,abbozzare,' si la forma cxacerbatl
ir acesteia ,,fu.rore deLl, arte',.
 In cursul procesului
- sisedespre aceasta a fost
vorba materia coloratl deplaseazd tot mai repiica cd Kandinsky radicalizeazd o rleplasare
mult in - con,stiinla artistului qi devine un factor crrrenI ulrri, care se anuntii tleja irr
a
,,abbozzare,,.
colaborator la modelare, de la care el primeste adich trecercir de la ilrrziorism'ul ,lr",,;i, ;;;;l;
t;
anumibe influen!e. I)escoperirea culorii si a ,,aspec- un. fel a pirl,a cflre se r.jifuieste ."-f""o*urrnttl
.de
naturale ce se aflii irrl,rc si in'afara obiectelor.
tului paletei", ca surse de inspiralie, determind o
reglare a vizualitdJ,ii care ajungo tot mai mr.rlt in Inl,erestrl crescind peuLnr [,ot ce este trcciitor,
conflict cu posibilit[lrile mimetice si cu problemcle tytlir_ li nuri, inrpt:r,t_repf ibil, pei,ni
I]:1!11 . l.rcnLlu
ce se pun in picturd. Evolu,tia arrnonizatd diri nlnt.trtu,.*.,,19., rlirrrintrcuza lrosilLilititilc iln,entrr-
nou de impresionisrn pin5. la starea de plutire a I'rent ut)le(.lrr c; ovorirrea coloratu ri lrLnrosl,erei
con.tinuturilor formale qi obiectuale, tinde tot mai st poitIe reirliza nuu.rui rlaci se accept,ri nec,lari_
mult sd promovezc existenla tabloului ca reali- obiecIurle. Cu' l(anJin;kl,
tate de sine stS.titoare; astfel continubui oiricciual lt,il:l,,...lirrrrLrrr..ilor
Itlcnu'llo stau i,sLf,'1,. cl. bincinLeles, nrr yrca
sri
de comunicare al pinzei se reduce. Trebuie sd. frctlt rrn invent,ar til
.lrercepli*i in' sens,ri unei
subliniem incd o dat[ cd tocmai o aseuienea incer- ,rduntlri anriinrrnl,itc, r,i-isi piii""ll* irrrrrulsurile _
care de a da continutului perceptiv trn rnaximutrr zrrrirzr'tul I.i.ltiirr,ilor, si buLrritul'Lunei rrlrri _
de originaritate Ei de spontaneitate necanalizat[ a itlL(, rlultlcnl lli,lut,iilr.:,iirt..pfu,,eSr, (,irf() tlin
furnizat acestui proces de deobiectualizare un pin[ la cc\ra jnfiniL tle rrrit,, ,tih attelc pcnlruajung
i:are
argument esenlial: lozinca Iui Ruskin despre scr',.rirr[ 18 fuloseu concopLul rlo
,,Jul,lirrr.. si.
,,inocenta privirii" - translormatii de irnpresio- in sfir,;it, rlirr silrrrrtii lirrritrr sincslt,ti, ,1. ,ti,l'"_ir?i
niqti in practicd - pledeazir pentru lipsa de forrnii rn,.ct.r:l|l.(til de i1 so lrdrrr,e in crlrrr,,ordirniti
intentiile
qi pentru provizorutul scriiturii in nurnele leali- f,rrrr.le cu ccle tle .r_rrrrirrrrL i,,",,,luri"i'.r"1i"i;i,iri
t{!ii empirice qi tocrnai prin aceasta, dir in mina f.lul tle rl'rlelare elerrrurr Iar., ;;;il;;,,; nat,ural,
pictorului o metodd care deschide larg porLile cr.rrcspuntltr inLelcsrrlui pcnLr,ir
1,,;,;.._;;' naburale
deobiectualizdrii. Renuntarea perseverentti la orice ,,r.iollf.ze((,,,ltittit,ictt tn .\,t:.r rtta. Leltt nrrl,t',ii,,.
cunoaqtere anticipatd inseamn[ nu numtii res- nu \-l.ca si cil,eirscrii lrrirrea inii rrntrrrj
pingerea schemelor percepliei slabilite conven- _ ,lii,nrlirrsl(\
scttolrlrrlut. Pt,rr.cPliilrir olrit,cLir.e, cl r.efrrz,i si so
lional, ci si revocarea tuturor metodelor arbistice ocupe cu o lealil,at,e inr.!ti.sir,
llrcr,xjslenLii, trare se
de imitare, care pactizeazl cu aceste convenlii. odihncg[e in sine, si s-o ttubli,r;
Cine se hotdregte penl,ru aceastii acfiune de re- l'll rerrunLri lrr dir,'l,grrl ,,, n t,,,,i" i; ,',',r";,,,(, ;,;;;i picr[rii.
nunlare ar vrea s[ rupri toate punlile pentru a f"lil li. (.nr,(' consli ur,.lr,"ir' ,i;,';; ,,,,,i',l,,ntn rle in
culitilile mal,elialc. ,tio
identifica actul pictdrii crt nevinovilia copilului. .f ,, .-i,,t"r,il lui Iian_
Este semnificativ faplul cI qi Kandinsky iqi spri- -\'oinla
j.'.t]:,:t _-- l. rlr,rrmrrl ,,,.,,iit , r __ rr,i_
jin[ dorinla sa rie originaritate pe inocenla ince- ztttesLLr lrt r.lr,rrronslraIca intrrit,ivi ",,,,iri,trhri
rr lt,uroniilrir.
putului. El compar[ arlisbul cu copilul qi laudl El dri o riollir luoLi vu.r",,ilo.,.,iii_i'1,r,iui,,ii,,,
frrt:e rlirr eir un irrr;trr;irrcnl p*,,i1,,', atlicri
expresia neinstruiti, naivi, nepriceperea, care - ,,p,,og,i.,.n.
ca ln opera lui Rousseau Vamequl rnuril,rr t,r,r.elu l i i rrr t r.rrle, r:,rurl l;;;;',i;,,,,l,l.,eriLu
- se debaraseazS.
de cdtuqele academice. Si acesta este un ideal cu irrterioar,i"' ..pi"r,n,.i,l
rr
Leu
',le ;;;;;;;;;',,,1_Ji'''1,.i.uqLu
care ne-am deprins de rnultd vreme: inr[ddcinarea < sLirrrrrlareur h, ;, ;;;","d;r'X %o."ru.u
in tot ce este simpiu, elementar qi natural. l,rliljii, ci.dc la irrLreugu.naLrrrl, de lu manifcsLirile"l
Se poate obiecta acestor consideratii c5. ele er celo rrrur var.ra[e. rnanifesl,Iri
care sc actrmrrlcazi
vor sd atribuie abstrac{iei lui l(anclinsky intenlia I conclnc slrle operri. ,,S_irr reoourantla
:l^:1i acrrr.nularc sI fjc lrrut,ri ctr
de a reda irnpresiile naturale. La aceasta se poal,e accasrn in considerafie la
cercetarea asl-zisei arte i:listrtrcte, pi,n:trl,
a recu_
noaste ci aici este vorba de un f'el sumar de mo-
de conl;'inrrLuriltl ge-
.lelruc, care cst,e inberesab
irrAt. Veclern tle aici rriL noliunea de ,,rrbstrtrct"
Lste impropriu irnaginatl, pentnr a fi just'ificat
-ltt proclsrrl acurnulitrii.
vcrbal
^dtuto
in care piclorrrl sc lasit eondus de
st,iinta crrtpiricit, ei rllirine la rliscrel,irt rlicLal'ului
iesc6pe.irlior, ce se prezinlI in timpu.l acLtrltri
pict[rii. ,,Scopul rdmine in.inconqtient si condtrce
inirr*." Aceasta este untl din muitele maxime ale
liri Kandinsk,y referitoare la aceasti temir, de
care ne vom ocupa critic mai tirziu. Ceea ce se
ottta." pe pinzl s-ar sustrage aqadar calculului
irelimindr si inbervcnliei inten(iona[c a artis-
tului. O asenlenoa intcl'preLare ri'lir:ii opcra tle alLi
la rangui de revelat'ie ,si f,rcc tlin artisb un ,,ilu-
minat".
Sd ne interesS.m acrttn cle direclia tle orientare
in ceea ce priveqte modelul, adic[ sir-ne preo-cupdm
de nrobleina continutrrlui de realitate al unui
tablbu,, abstract".' Din l,otrlearrna picburir care
s-a folosit, tle ,,abbozzattt" si de ,,frtrorerilell'arte"
* l,t"tni cu licenla ncprevitzuirrlui. In -acelaqi
timo. cu trotdrirca tle a I rta t rrlorii cond uceren
ea ir. deschis o notr5. sursir de.trl'ractie
^utt.i*ita1ii,
si de experienle, a cbrei tcrnai,icJ proprie - a$rl
este usor de inleles - mai devierne satr mai
""m
ir*i",-it"[uie se rir]alizeze cu Lematica concretir
iiig"rlti"el a tal:loului. llaza finalI a acestui
ir.8""t este eqall cu eliminaretr con!'inutului in
i""o".un for'tfrei. Irnplicincl o pierdere' sar'r cel
nutin o diIuare, se vorhcste tlc pict,uri,,rrbsbritclii"
li le ncEliieazi cir bablotrl pierdc, r-'c-i drepL, ttn
anuo,it f6l de realit:rte, tlar cf;tigir in sclrimb o al[u'
.reprodus
o realitate
broor.." el nu mai are de
anarent[. poate Ii caracterizat, tlai corect, drept
cincret. eaica in caz cd' se face din puterea ar-
lrii.""e a tabloului abstract criteriu pentrtr de-
[.r^i"ntt" sa) el are un grad de rea]itatc procurS'
mai
or-
inalt decit tr'i6loul iluzionisl, care-;i
dirrun *u interioard de la datele perceptiei' Acum
se intelese pentru ce Kandinsky, dup[ pledoaria
ro pbnti'" echivalenla realului qi abstraotului'
ajunge sir propunii dcrruurirea de art5 reali
pcntru pictura abstractl si pentlu ce, mai tirziu
a subscris la definilia ,,artd concret{" emisd de
f)oesburg. Ceea ce prezintd arLa ,,real5." "ntt este
realitatea exterioarti - ciine, cheie, nud de femeie
ci realitaiea 'materiali' a rniiloacelor picturale,
-
a'unelleittt.
Antimaterialislul carc sc prevr-tleaz[ de ideea
predomindrii spirituhri prrtea fi de acord cu aceastS.
identificare, deoarece ela st{pinit de convingerea
cd in lucmrile materiale se manifestd cele spiri-
tuale. Reflec{iile sale pot cipita ulor o ratificare
ulterioar5. Prenrisa este ci ,,mijloacele artistice"
pot fi interpretate ambivalcnt: o linie poate fi
Iuat[ o dati ca lucru, alt^d datd poate indeplini
func{ria de mijloc picLural. In caljtat'ea ei de lucru,
linia este ceva practic-folositor', la fel ca un scaun,
o fintin5, un culit. Ira aceste ipoteze ajunge con-
vingerea coloratfl spinozisti ,,Lumen rd.sund. Ea
cste un oosmos al unit5!,ilor care acl,ioneazd spi-
ritual. Astfel natura moart5. esbe spirit viu".
Sunetul interior, fiinIa inLerioard, suf letul l,ainic, ...
Kandinskt' cretle cti sinrt,e to:rte aceslea in orice
,,lrrcru", in mucrrl de {igalit, ln nast,urele de pan-
t,alon si tlcci in linie si in pata de culoare. Aceasta
ilimputcrnicesbe si sustragS. mijloacelor artisLic,e
echiparea in forme concrcle, adicd s[ renunle la
ledarea de cr:rntinuturi. $i penbru c[ pe el il
intcrcseazri marea, vibrant,a coeziune a universului,
are nevoio de met,afore plastice pentru subslan!,a
carc 11[ naqtere lumii. Limbajul no!,ional al lui
Spinoza poate ajuta a,ici in iontinuare. lrnpm-
rnutr-rm din el deosebirea dintre natura care dd
na.qtere si natura ntiscut5. Natura care di nastere
(natu.ra naturo.ns ) cnprintle tot ,,ceea ce este in
sine si ia nastere prin sino sau exprim[ astfel de
ltribute ale substanlei, ale fiinlei vegnice qi in-
finite". Prin natura ndscutS. (natura naturata)
Spinoza inlelege ,p€ ilc€e& care decurge din nece-
sitai,ea naburii lui f)umnezeu sau dintr-unul din
iroelc abribute ale lui Dumnezeu, adic5. toate for-
rnele de existen!,d ale atributelor lui Dumnezeu,
irr caz c5. ele sirrt considerat,e ca lucruri care
existd in Dumnezen, iar frir5 Dumnezeu nri pot
nici exista nioi sd fic gindite".
ln sens figurat, Iianclinsky reaiizeazfl - in
jurul lui 1910 revenirea cle la natula natulata
-
la natu,ra n&tLtrens. Ifl vrea s[ se asigure de ori-
ginea cosmic.i si ele forlele care aclioneaz5. in ea.
,,SuncLul interior," este scos din- nenumdralele
amiinunLe ale inaterializdrii sale. Kandinskv li-
chefiazri si haotjzeaz[ limbajul s[u de semrre si
ngeazd in locul a ceea ce este calegoric, plasma
speciald care, l,inde spre. arliculare, care se produoe
ca proces inlinil, 1i polivalent de elervesc,en[,{. in
felul acesl,a cretic'ei cd se poate apropia cle, clerzi-
dcratul origilalitdlii
Intilnim din nou pluralismul sernnificatici, cle
data aceasta intr-o reliefare e,xi,rem de dinarnici
qi prernorf[. ,,F'iecare form[ este rnu]bilatcral[.
Se pot descoperi tot mercu la ea aite propriel[fi
fericite". Aceast,[ cr,rusliLbare a ]ui Kandinsky
trebuie precizatii in sensul cL toate lorrnele sint
nrultiltrl,eralc in aceeilsi rnrislirii. Cu cib sinl oom-
plexe folntale rnai gener.rie si mai ncdilercntiafe,
cu ii1,il, rnai nrulle lcluri tle crit,iie pot fi adiiposlite
ln eic (X-ul Iui llogarth). Recunoagtem acum ci
legltura tlinbre originaril,aLe si poliscmnifica!,ie,
fticrrtI intent,ionat de i(andinsky, nu este niruic
altceva declb consecint,a formalii exbrcrnii a in-
tcn!,iilor de rnodelarc oare preocupau deja pe Garrguin
qi pe Van Gogh. Dacii pictorului i se pune pro-
blema sd exprirne ,,procesul viel,ii" intr-o riidS.cinii
ca si intr-un corp omeneso (Van Gogh) si dacfl
in.lr-un corp al lui ilafael se observa acelaqi sen-
liment ca in ornamentalie sau in peisaj (Guuguin),
acesla inscarnnir, in primul rind, ci esen!,a
a devenit, o cur& posl,arior a pichorului. Se aratir
aioi ins{ ryi dorinla clo ii dczvoll,a un .lirrrbaj care
renunlli la. pt'ecizia oliieclivii, in schirnb retrqegte
s5" replezin|e mai clirect posibil - con[,i-
- cii, asadar
nul,rui crnot,ionale: cifr"uri ,,formcs rudi-
Inent&ires(( (Gauguin), care nu redau detaliile
obiective ale lurnii percepbibile, ci rezumS. in pa-
rabole ,,tonurile interioare". Aceasta aduce cu
sine o anumitd confuzie, ins5" numai in ceea ce
priveste inforrrrn t ia obiecl,ir,;i a l.ablorrlui qi ca
pret,..necesar {are trebuie pkitit pentru scopul
exprimflrii mu]tivalentei. Van Gogh spune ci el se
str{duie,ste si nu redea nici rin dcbaliu, ,,crici
astfcl se piertie tot ce-i reverie"" Si la intrebarea
,,Ce este asl,a, illbii sl,.ri varzir ?r', el rdspunde:
,,Md bucur5. faptul cir voi nu pubei,i deoseJri...,,
De aici rezull,i c[ clorinla de exprcsie ini,ensificat,L,
carc cauti corerlal.ia generalir a-lucrurilor, se strr-
bileste acolo rtlde mai iuainlc piotura ajrrrrsese
la reproducereu nuburii: la ),cottfuse(L ntod,es of
enecution",
Rcvenirea lui Kandilrsky de la natura nulurala
\a natura netrrrans nu insealrnd asadar nirnic
altceva decit inceroarea de a afla momentul iri
care dorinta _de expresje nu s-a mai stabilit pe
obiectele r.ealitiiii, n-a rnai fost suprapusd pe
conlinuturile obieoLtrale, momentul in care sirnetul
interior se aflii in liber.Latea si disponibilitatea
stdrii nr:dilinite. Dcsigur, clin aceastli regresiune
in oliginaritat,e, tabloLrl suferd o picrderc in infor-
lnalia obieotivir; nu nai cstc nici peisaj, nici
natur[ moartd, nici.porlret,. ]Ii esle in pr:imul
rind ,,ta-blou". Totuli el sncrifici cleplina univo-
ciLate obiecl,ivri in favoarea unei echivocit[ti a
continutului, care cintirreqlc rnai greu, cleoaiece
poarb[ iir sine ),aspectul fanbast", ceea ce este
plin de Laind, miraoulos, do basm. Pr.iyitonrl con-
tinui avenbutil ;rctului clc;rtor, de indat,i ce
accepl,ii plurir.lismul semnifica{,iei li
deja in d.ialog cu tnbloul jocul- de-a - cind est,e
glsirea
-
senrnilicaliei. Din trnghiul vizual al acestei ,,lati-
turlini" tablor-rile drarnalice ale h.ri Kandinskv
ofcri o surnedenie tlc irrin(,i rlc illelcgerc I elc se
intind dc la znrnzetul lin!,arului, pin[ ltr bubu-
itul tunetului.
Totuqi nu incape nit-.i o indoiulil cii notiunea
tle tablou al lui l(andinsky se ase;trn{nii ou oea
r-r iui i.'iedler, adici subiiniaz[ independenla cre-
erii arljstice a realitfl!ii, fald de conlinuturile per-
cepl;ici : ,, in orice operd :r u'r,entic[, noud, se
exprim[ ct lurue noui, care incJ. n-a mai fost,.
Aqadar orice oper[ noufl esie o descoperire *
alituri de lumile deja cunoscute esbe ^plezentatd
una noud, necunoscutS. pind atunci". Intr-un alt
pasaj spune inci gi mai pregnant, si mai pre-
ten!,ios: ,,Astfel arta abstract6 a;azd lingd lumea
< reald rl una nou5. care, in exterior, nu are nimic
de-a face cu tr realitatea r. In interior ea std sul-r
imperiul legilor generale ale <r lumii cosmice D.((
Ultima frazd atinge o problem[ important5,
pentm a c5.rei l[murire Kandinsky a luat pozilii
diferite gi contr:rdictorii. Este vorba aici de con-
flictul dintre via!,d ,si art5., de delimitarea impul-
sului de exprimare gi in!,elegere a artei. Este
opera de arl,5. un rezultat al dictatului forlelor
superioare, aspectul ei fiind impus de necesitdlile
interioare, sau ea nu este numai ,,del'enit5.", ci
rezuitatS. din consideral;ii critice si hotdriri for-
male ? Kandinskv n-a optat totdeauna clar.
Intr-un articol Afi tgtZ uu rp,rtr.r ,,Scopul mij-
loacelor artistice individuale este procesul sufle-
tesc nedefinibil qi totugi precis (vibralia)". lntr-un
proiect de conferinld, din 1914, citim: ,,Nu vreau
si pictez stdri sufleteqti". $i mai clarl este urmi.-
toarea respingere a cultului exhibilionist pentru
suflei, al impresioniqtilor: ,,Acest suflet nu este
un reflector elecLric, care poate fi pornit qi deco-
nectat in orice moment si care asculld de mina
in care existd vointa de a-l pune in funcliune
si aruncS. indiferent lumina sa pe orice obiect
doril,, intr-o m5.surd indicat6 lui din afar5.". La
aceasta se adaug5. desigur certitudinea cd forla
creatoare nu este supusS. capriciului: ,,Nu omul
conduce aceast5. for!,d, dimpotrivi aceastd for{,i
conduce pe om". De curind impulsurile care
conduc opera sint apadar cedate puterilor supe-
rioare. Artistul lucreazS. ,,ascultind vocea impe-
rioas5., care este vocea domnului, in faira cdruia
el trebuie sd se plece ;i al cdrui sol este".
Fald de o incredere aqa de mare in incurajarea
forlelbr superioare, critiiul ar trebui sd-;i delund
armele dac5. nu ar poseda argumente care sd dea
alt[ explicatie procesuiui creator. Aceste argu'
mente le-a furnizat insuqi Kandinsky. El spunea"
odatd ci a qtiut ,,cd va ob!,ine pictura absolut5".
Vorbeqte despre pericolele pe care-gi propune s5.
le evite: pericolul formei stilizate, oinamentale
si experimentale. Subliniazd strddania sa de a
scurta vointa de expresie prin lipsa de expresie.
Recunoaqte cd uneori il intereseazd sd facd culorile
neclare sau si frineze culorile incandescente cu
culori reci care nll spun nimic. X{entioneazd mij-
loacele voaldr,ii: ,,Existii mii de voaldri posibile.
Deja in t9{0 am voalat < cornpozitia dramaticti >
prin culori < drlgule >". Totusi el este de p5rere
c5. ,,Aceasta se petrece inconstierlt..."
Ne indoim de acest fapt, cdci toate observa-
liile dovedesc cii l(andinsky era absolut sigur in
stare sX intervinI consbienb in procesui de creatie,
s[ se apropie de inlelegerea artei ,si formei si,
cu ajutorr-rl lor sti conduci si s[ tTozeze conflictele
cosmice, empliile qi convulsiile sale. Arn indicat
la inceput - in partea unde se vorbeqte despre
spontaneitatea dirijat[
condusi in compozitiile - crim spontaneitatea este
drarlatice, cum ele au
luat naqtere in lungi deliberriri qi mult,e pregitiri,
din schematicc erpuneri (erposd.s ) de linii qi
culori. In sensul deosebirii clasice, in aceste
tablouri exist{ o neurijlocire congfient repre-
zentatd, provocatd, poate chiar constrinsd, o
spontaneitatc sentimental5, care se de drept
naivi. Partea de voin!5 artisticii conqtientd nu
este pus5. aici in evidentd pentnr a diminua
rolul cre ator al lui Kandinsky, ci pentru a-l
proclama. Trebuie s{ stabilim acegti factori con-
qtien[,i, cici din ei reiese cd ,,abstractia" nu ser-
veqte numai tonurile inl,erioare ale expunerii
directe; existir aici si o pornire spre disimulare
si tdinuire, care se serveste tocmai de instrumen-
tatia formalii conqtientd. Johannes Eichner a
pus primul in eviden!,d acest simptom. Asadar
s-ar putea explica abstractia si ca incercarea de
a face din lumea familiard o lume nefamiliar5,
tainicd, plind de presim!,iri qi enigmatic5, s[ o
,,voaleze" (si nu uitim c[ acest cuvint provine
-99
de la Kandinsky), s5. vorbeasc{ tlespre mistere cu

ajutorul misterului, aqa cum scria Kandinsky
intr-o prefa!ri, in 1910.
Aceastd tendinld * care apartine intentiilor de
creatie ale lui Kandinsky, asa clrm Eichner a
dovedib-o pe baza afirma!,iilor acestuia
- lirinu-
regte, de asemenoa) unde trebriie criut*tii legiitura
interioar{ inL,re ,,confu.sed rn,ode:s of' erectttiott"
si valoarea lui Kanclinsky. I{irndinsky nrr rrrai
foioseqtc formele confrize penLnr iluziir inrirr,esio-
nisbI, ci pentnr incifrare. Cu ait,c rruvinbc: el
intreprinde, cu liniile si peLele cle culoarc, ceca
ce Duchamp inten(,ioneazd cu cunoscutele sale
ready-mades; lc instrdineaz[. in doureniul rc.dr'irii
realit[lii aceste ,,confused ntod{:s" rlcvin dcja fnrni-
liare plivit,orului I cl putea sti le ririrorlcze la
datele perccp(,iei, s[ ]e descifreze le aceste:r din
ele (fig. 2, vol. I). Acum lns{ lor li se ia accrsl[
capacilate de a descifra prin cle realul, slnt
inrisprit,e, haotizittc, sustrase clin conl;ext,rrl obig-
nuit, ca de exemplu reprezentarea uniri peisaj,
si tlilu priviborului o enigrn{ dc rczolvat (fig.3
vol.I), irsi:L cum ,,usciitolul clc sticle" (il. 12) scos
din trzj dcvinc Lln ironic senln dc int,r.ebare.
Pentru ce, in scricrile sale apologrl,ice, Kan-
clinsky a supils dictal,ul iegilor cosrnioe conducerii
necondi{,ionate a inconsticnt,ului? [nclintrtii filo-
sofice ryi teosofir:e au putut, si'r-l cleterrnine nrurrLLi
parlial la aceasta. Eu cousicler cii cea mai hot[-
ritoare este rezonanl,a la pu.blic, arlirir ncincre-
rJerca pe care publicul o rrianifestl frl[ir dt: mij-
loecele abstracte tle comunir:art) qi iifinnal,ia,
nlereu exprimaLti, ci itici cste vrirlla tlc glumele
nesociabile ale unui qlirirtru. Pentnr a atenua
accste obiec!,ii artis{,Lri arc nevoie de pactrrl cu
o autolitute, care face din cl orgrinirl ei execr.rtiv.
Aqadar penbru a legitirua procede rLl siu el il
supune dictal,ulni l,egilot' natttrale. Crealiei lipsite
de teml ii este achizitionatri aqadar o noui qi
inarnovibilI persoani. care dir imputerniciri si
care garanteaz[ pentru necesil,al,ea si consecventa
ei. $i acest rnodel arbistul cr voin!d obiectivati
a naturii - l-arn -intilnit ricja adesea. El parc
modesb si totrrqi este, intr-ader.iir, arrtojustificareir
cea. mai arogantS. a activitdlii artistice. Desigur
in impertinentS. se amestecd dorinta naturald--de
j ustifi-care a liirertd,tii subiective, neLesitatea natu-
rald de patronaj spiritual. $tiind cd prin acest
argument a iibertdtii artistice de acliune ar pre-
dica in pustiu, KdLnctinsky qi-a asigurat acope-
rirea spatelui prin evenimente cosmice.
t ' Aici este vorba de problema unei duble apti-
tudini, de .conflictele de crealie ale unui bdr-bat
care era pictor ;i teore{,ician,'a cdrui inteligen![
ra,tionald vrea sd. se asigure de intuilie, " c"t"
trebuia s[-i dea oarcoum aprecierii teoretice curaj
pentru actiunea de a picta. Tocmai pentru cd
nu are imponderabilul l,rebuie s[ vorbeaicd mereu
despre el.
In 191.4 Kandinsky a pirlsit Miinchenul 6i s-a
inapoiat in Rusia. ln 19i8 el a participat li mi-
surile politico-artistice ale slatului sovietic si a
funclionat ca profesor la $coala superioard' tle
arte din Moscova. Trei ani mai tirziu, s-a mutat
din nou la Beriin. Din 1922 pinl in lg33 a activat
l-a ,,Bauhaus." Citeva.
luni dupd preluarea puterii
de cdtre na!,ional-socialiqti a ptecat la Paris, unde
a mnrit in t944. Opera de rnai tirziu a vietii sale
std sub semnul rationalizirrii crescinde o -sorri.tire
celor de configurar'e. Anii ain Uniune"
-ilton-
trebuie sd-i fi datinclinaliepentru aceasta: Kan-
dinsky u^rmeaz5. exemplul lui Malevici, in geome-
trizarea formelor plane (il. tb) ; imbogdlegtE acest
procedeu, dar in acelasi timp cu reZuitite felu-
rite, de naturi caleidoscopicd. Oarecum este soli-
citatd artei pentru a frina degene-
^ln,telegerea
rarea formei qi pentru a aqeza articulalii "clare
in locul aproximativului si neclaritdtii. Teoreti-
cianul Kandinsky a sesizat mai devreme decit
pictorul aceastS. schimbare: deja in lgt2 el pre-
zicea picturii o ,,orchestrare generald.,,. In j,926 el
a forrnulat-o in tratatul sdu ,,Punct gi linie pe
suprafatd'(, care a fost publicat la ,,Bauhaus.,,
Acum il intereseaz5. ,,lntemeierea unui vocabular
metodic" si ,,intocmirea unei gramatici care con-
line regulile constmcliei."Se pretinde exacLitate*
 0a in reproducerea rnisciirilor de drns (fig.2)
-
precizia esbe preferltt,i itluziei pline de avint.
Aceste principii sirrt in confornri:bale cu sbr[du-
in!,ele geornetrico-constructiviste ale anilor 20.
......
,--.,,
::"l
t";t".
: asa curn I{andinsky sublinirzir nereu
, a "_
"
-..
2. Wassily de duns, 1926
Desigur Kandinshv glic c{ insh'rrciinnile nrr
pot protluce opere ilc lrllii. Profesor'irl tlc la Rarr-
haus cunoaste limit,clc clicllrticisrnului. irrs.{,,lsa
ctrur toatc r:e!,ctelc din lume nri pol du:e singure
la ope'rd, totrsrr clc nrr poL inlocrri sinrtul trcccsar
pentrlr <r in{elegerea artei u. Ctr pu1 nu este un
rllecanisrn rdu((. llandinsky stlnrie si acrrm in
inl,elegerca cu nlrtura, totuqi cll argl_rnronte mai
indilerente, care se referii lLr pluniil cosmic de
construclic, !u lrr cal,astrolcle infllicrjra t,c : ),ASa
cum ar.h < Iucreuzli ) cu proprjilc ei ririjloacc,
tot arya- si natura (clenretnl,rrl pl,imar in nalurti
este tot punctul) qi astrizi sr: poube deja presu-
p.une cr1 sigurantli cir rirdilLcina lcgilor cornpozi-
liei csbe rceersi uLit in alti"i ctt, gi in naturd".
' Intelegerea
formei favorizeazri ,,ricla. structuri
angrenate georretric, limpezi ca si cristalul. A-
desea se inl5turri aglomerarea dc rnotive si i sc
refuz[ ochiului pitrirnderea in figura dominantd,
de bazri. Tablourile demonsbreiui o sigur,an!i
combinatorie proprit', cnre pare rece, mdsuratir
cr compasul qi distanlat[ de oameni. Dacil pre-
tioasa clir.ersitate a formelor se linistegte, reusesc
capodopere clasice, in caz contrar predomind c-r
trdsirturi ncatlemicri de pre!,iozitute ;i corrrpozi!,ie
abilii. l\u araleori accste sbrirdanii sc aflir aproepe
de lirnil.a stiliz[rii, pe ci]re liantlinsky, in per,ioada
stt de,,Sturrn untl l)rangtt, ir r{rcultoscrrt-o ca
unul din pericolele ce-l arrienintir.
PIET MONDRIAN
Alta f[ri fapte - afirmal,ia care se ascunde in
furmula lui Ruskin este ginditir din nou de
I(andinsky, aproxirlatiy o jurrrirtabc tle secol nrai
tirziu, si plasatd in opozibie Lru ,)narea rerlit,ate"
si ,,nltreR abstraclie". Totusi aceast[ opozifie
-
irfectea,
zi nurnai forrnele exterioare dtl opozilie.- Sirrrliolis-
rnul filosofic nu se declari,i satisfilcul, ou accstet.
Convins cie pluralisrnul semnificatiei lumii feno-
rnenale, cl constatfl coincitlenti,a oppositurunz, echi-
valenta intornti si indiferenfa nrarii abstrac!ii
si nrarii realitir!,i.
Examintrt precis, aceasta inseamn5. deprecierea
formci, respectiv a 0eLra ce csle,,pur qi vesnio
artistic", o cleprecicre care pare cu atit mai st,ranie,
cu cit fr-rsese inteles contrariul, hipcrtrofierea for-
nrei. O astfcl de (ionsecinti a p[rnt c[ rezultir
de la sine din elirninarel con!,inuLrrlui, asadar
din eliberarcrr activil,itii creatoulc dc col.risls4
realitir{ii. S-a intiniplat contrarirrl: Iiandinshy a
evil,at sir absolu t,izcze aspectul I'ormal al tal-rlouiui
$i' a prevcnib sir nu se facir o dir.initate din forrnti.
ln sine oricc forni este indifercriiit. Deoarece orice
artist poate hobdri asupra formei potrivite lui, ,,1n
principiu se poate sL nu existe nici o problemd a
forrnei", asa cum de la Kant nu poate exista
,,nici o regul.{ obiectivd a guslului, care sti hot[-
84 B5 rascl prin concepte ce este fmrnos". Nu forma
este criteriul hotdritor, ci necesitatea interioari,
care oarecum delirniteazii alegerea: ,,cea mai bund
formd intr-un caz, poate fi cel mai iea in alt caz;
totrri depinde aici de necesitatea interioar[, care,
ea singurS, po:ite face o formd justd.,,
Acest antiformalism se precipitti si mai radical
decit ln teorie, in tablourile contemporane. Face
impresia,.cd l(andinsky a identificlt forma, in
felul tradi!,ional, cu modelul de prezentare inchis,
realisb, . detaliat qi s-a striduil tocmai pentru
contrariul: .penl,ru .un-limlraj dcschis, labii, pro-
vizoriu qi disponihil. In felul acesta ,,modul'sdu
conf-uz de execufic" (confused nrcdes of enecwtion)
se afl[ in ccl mai pronuntat contrast cu strdduin-
!e^19.di.1
acela;i timp ale lui Piet Mondrian (1872-
1944(iL 9), inlelese de noi ca geometrizare qi for-
malizare, totusi aceasta numai dac[ rdminilm la
compa.ra.tia exterioarJ. qi-i certificdm rtrsului nspr ez-
za^tula" c_x_t_1em{. (arnplificat5 pind ta expr6siva
,,furore dell'arte"), iar olancleiului definiiivarea
geometricii. Aqatlar Mondrian ar fi vestitorul unei
noi..non phts ultra a severittitii formale qi legali-
t{!i1 ryi, c-a atare a c_ontrastului formalist ia ,,lTpsa
de form5"" a lui Kandinsky. Aceasti deose6ire
este nurnai in parte jusbd, cdci de indatd ce-l
ln|rebdrn pe Mondrian de intentiile sale, trebuie
si constatdm c5 si acest,ea intrlun anume sens-
tintesc la anularba formei.-Vdzut *url, i" el este
vorba aici de infringerea acelui ideal de formfl
limitat[ si inchisi de care Kandinskv incercase
sd scape prin sponteneital,ea scriiturii mijloace-
lor sale de exprimare. Curn poate fi inleleas[
concordanba acesbor doi pictori, care fixeazi
compozitia formali la antipozi ?
Pentru Mondrian, duaiisrnul vietii constd din
hucurie .gi- durere ,,,si acestea^se exprimd plastic
prin extindere ;i delimitare". In frumuselea adin-
cit{ ele se intilnesc in mod egal qi in felul acesta
este anulat caracterul speoial atit al bucuriei
cit qi al durerii qi ia nagtere linigtea. l-rumusetea
eliberatd de tragism, sub a cdmi dominare se
afla, ni se pare mai adlncd si ne face si inlelegem 86rI
I
,,sentimentul libert{!,ii, care apoi, bineinleles, este
de fapt bucurie..." Pentru Mondrian forma limi-
tat[ este identicd cu domeniile de exprimare a
durerii si tragicului: ,,Prin limitarea ei, forrna
impiedicr'i extinderea: t,ocmai acesta cste tragicul.
Daci'r n-ar rnai e.xish clelimitare, ar clispdrea cu
ea orice aspoct tragic, dar in ti:elasi tintp qi tot
ce, in ochii nogtri, este, in general, infd!,igarea
realit,[1ii" De aceca delimitarea nu poirtc fi complet
inilturatl in configurare, in schimb este bine sti
fic lnvins[ put,erea ei predominlntd. Delimitarea,
trcbuie interiorizerl,ii: forma t,rerbuie sii se realizeze
in suprafet,e si in linii clrepte."
Ceea ce S{ondr.ian intelege prin ext,indere si
deiiinitare este l,ot apa de pulin iclentic cu intenjii-
le de lirnitare ale lui Kandinsky, ca qi cu rnijloacele
de exprimare ale acestuia. El nu vrea si concr,etize-
ze conflitrte tragice, ci bucurii paradisiace. El vrea
sii inclice ,,nostalgici dup[ univer,sa]" dnrrnul spre
o ,,;1r1,:i courlilet noui"r". l)c acecl, pentm el exl,in-
derea inscarrrnS. ,,incer,carea dc l extintlc domniri
struct,urii estetice asupra inl,regii realil,ii[,i existerr-
tiale. Penl,ru el nrr este srrficient, ca frurnosrri sir
fic adf,postil, insular intr-o lume haolicir de fornre
qi s5-l st,ie lrrlrnirat rle,,cunoset'rtori". In locul
clomniei forrnei, care-i conferti unui obicct indi-
vidual demniLrtc si fmmusele si-l liuribcaz[ la
el insusi, el o asazd pe cec. a reilrtiilor, care inter-
caleazi fiecare detalirr parl,icuhr intr-un mare tot.
Irnrginea. sa clespr.e hirrie aspir[ h proporliona-
litate universalii: ,,Atita timp cit rriodelerjea se
foloscgte de o,,for:rn[" oarecare, este exclus sii
dezvoltc relalii purc. Din acesb rnol,itr uouir mode-
llre s-ir eliberat cle orice corist,ituire clc fr)rme,,.
frIondriirn vrctr s;i r\rallseze lil expresie obiectir'{
a realitltii, prin cr-iLarca formelor lirnitetoare.
l Astfel ia nastere, intr-o viziune abstractd., o
frumuse!,e a relatiilor si a proportionalitdlii, care
cuprinde fdr[ lacune toate obicctele create de
om, pe cele in'.ri,ile, ca qi pe cele utile. (Dealtfel
chiar idealistr-rl [,Iondrian a recunoscut,,reificarea,,
/
Bl provenitir de aici a operei tle artd, cind era de
pdrere c[ un tab]ou ar putea fi pipdit si in felul
acesta 1l punea in rclai,ie cu tridimensionalitatea
sculpturii qi arhitecl,urii),. Frumusetea proporlio-
naiit[tii universale duce ]a triumful-iumii prodirse
de oameni asupra lumii arbitrare a formeloi struc-
turilor naLurale. llelatia ei cu realitatea nu este
aqadar de imitare, ci una de articulare, de pro-
ducere: ea creeazii realit,ate si incearc5 sd elimine
cu ajutonrl acesteia realitatea preexistentd. ln
acest joc de corelatii universale, iealizarea artisti-
cd
- atita timp cit este inclispensabild este
asezat5 al5turi de arhitecturil si de obiectul - de
consum; n{ondrian pledeazd perl"o,,frumusefea
lucruiui simplrr, folositor".
- Irnpulsul arrtjestetic al acestui principiu este evi-
clent. Oriunde opereazir el avem d6-a face cu
izolarea muzeald si consecintele ei: inldturarea
frumosului din marea corela!,ie a vielii ui transfor-
marca lui inbr-un obiect nobil, care'nu oblig[
la nimic, liber de orice scop al delect[rii estetice.
Acum opozibia lui Mondiian se manifest6 nu
numai fa!5 cle intreaga traditie de pini acum a
picturii dc tabiouri, ci qi fa!5 de rornantismul
expr,esiv al lui l{andinsky. Lir el este vorba de
eiirninarea fantasticuiui si liricului, in consecinfd
gi de reprimarea orictirei ,,obbozzare", fdcule ie
mini. Frumuselii lirice el ii reproqeazi de a fi
rius ?)arla(' aldturi de viali gi de niediul incon-
jurdtor si de a fi abuzat de ea fdcind-o un instru-
ment al autoreflecbiLrii. Acuur inLelegem ce gindeqte
Mondrian cind criticl limitarea produsd de formd.
El vrea si introduci o configurare corespunzitoare
a realitifii, care sd se bazeze pe proporfionalitate,
qi de aceea propune s[ se inlocuiacd conceptul
cle ,,configurare nou[t' cu cel de ,,artd.tt reald.
El qtie cd se afl{ la inceputul acestei arte ,,complet
noi". Prin 1919, el scrie in lucrarea ,,Realitate
natural[;i abstract{" cd astizi existd ,,deja citeva
case care prezinti o anumitd. experimentare a
noii configuralii, totusi va trebui incd mult timp
pin[ cind ele se vor extinde la proportia unui
orag" Mediul nostru I'a fi inc5. muli[ vrerne lipsit
de realitatea abstracti. Si de asemenea? din acest
motiv, pictura abstracto-real5. rdmine deooam-
datd surogatul salvator. ,, ln acelasi timp eatrebuie
sd fie instrumentul care indicd directia tuturor
celorlalte realizdri:,,Noua configurare' realizeaz{
astflzi in picturi ceea ce noi vorn vedea mai tirziu
in jurul nostru ca sculptur[ si arhitectur5.".
Aceasti nou5. operd" tolald de arli nu violenteazS.
un domeniu ar.tistic prin altul, ci consiitriie coordo-
narea acesbora spre armonia universal5.: ,,Arta
aplicatfl qi pictura nu pot inlocui arhitecbura si
aceasta este valabil si invers. Arta aplictitl ,si
pictura pot nurnai completa arhitectura, o pot
adinci, iar arhitectura, la rindul ei, poal,e pe de
alti parte numai sd le sr-rslini, sd constituie un
suport pentru ele". Din urmS.torul pasaj vedem
cit de mult se poate indrepta ,,frumuselea rela-
tionald" a lui hlondrian impol,riva cultului obiec-
tului individual: ,,Nu de rnult e-xisl,au inc[ e]e-
mentele ce trebuiau repartizate in spaliu, care
in loc si fie simple mijloace, erau mai curind
lucruri de sine sbitdtoare, care tluceau o oxist,enlli
individual[, desprinsS. de Lobalitabe. Aceste ele-
mente abia dac[ stdl,eau intr-o relatie constitu-
tivd cu forma si culoarea camerei'(. $i sirnburele
inconoclast al acestei comportS.ri devine evident
cind se citeqte cd tablourile naturaliste lrebuiau
intoarse in viitor ,,cu pictura spre pereLe, pentru
a fi folosite ldoar ca elernente de divizare a
peretelui."
Teoria lui Mondrian este convinsi, in dublu
$ens, de provizoratul artei. Iniruntrul cirnpului
universal al relaliilor, opcra de artir este numai
o verigi care are de indeplinit o anumit[ functie,
dar in nioi un caz cea mai inalt[; ea este lrimite-
re la totalitatea la care participd. $i indunl,rul
procesului utopic care pluteste pe dinaintea ochi-
lor lui Mondrian ea este
- de asernenea - eterni-
o treaptd, cdreia ii este contestab carac[eru]
numai
t5!,ii. Recunoaqtem c5. acest fel de a gindi, luat
in sensul strict al cuvintului, aleargd spre un
punct de demarca!,ie. Prin faptul cd el aspird
in intlegirire si cu cea nr;ri rnale hoLrit'ire
- la
o oriline r-lo- via[,ri idcalX, scoato tlin cirorilat,ie
imaginea rlcspre opera tr.adilionalri tle artli gi
creatorul ei. Asil cunr art,ist,ul nrr cste un caz
genial special al speciei rlrnitne, tot asir opera de
arti nu esl,c o dimensirrne izolalir, dcoaroce totrrqi
tot ce exislii pe lrrnte, ,,dc lir cel rnui rrric obierib
pini la orag" (Max Rill), tlcbuic dezvoltat fitril
lacune. $i rrsa cum l'iedlcr a srrs[,inrrt deja cth
concept,rrl tlc fnrrnrrsei,e es{,e 1,ot uga de larg ca
qi de ingust pent,nr a putt-.tr detr:lrnina exisl,ent,a
operei de art{, Mrlntlrian, statuoazS. o sferii a
frurnosrrlui, care esLe urnplut,d. nunrai par.tial de
opcra de artl; ,,Vcrlent otrm fr,urnusc!,ca purd allare
dela sine nurnai in edificiile consbtrrite din
nccesitate gi utilit,ate, in complexele de locuin{,e,
in fablici, rnagazinr: ,q,a.rn.d. Imerliat insl ce se
ajunge la lux, incopem sir ne gindim la alt,ri gi fru-
muse!,en purir esbe distrusir".
Viziunile tlc viitor alc lui l,[ondrian flc din noi
nrartorii cxpansiunii exl,r'erne u idealisrnuiui fonnal,
care
- in cr:le din urmii - se schimbd in infrirr-
gerca itcestuiii. Cdc.i acest idealisn a fost tloar pinii
acum in egal.{ nrdsririr su}rrtrdonal, dar si opus
dialectic nal,rrlalisntului. Imerlial, insf, ce r.euqeqte
sii-,1i insurseascii intrcagit realitate perceputii si s-o
modelcze ,,dc la cel mtri mic obiect pinit la oras",
acest itlealism a invins complct adversanrl, capri-
ciul naturii. Itll inceteazi. a rnni fi idealism si
conciliind toate cont,rastele cle pinir acnm -
tlevine
-
,,reali$m" universal, rnotlelare conl,inrrir a rea]i-
tti(ii. Sd lncercrirn sd ne inraginiirn o astfei tle
stale finalii: intr.-o lurnc in care tot ce csle vizibil
este rnodelal,, adi<t{ int,r'odus int,r-un sisfem de
relaIii alrnouice, cliterirrl lealit,ri!ii iulll,ate, puri-
ficate (care pinl acrrrn era r,ezelvitt t.rperei idealiste
de art,ir) se transmiLe intregii lrrrui vizibile. ,\ceitstl
este acei.r stare pe care Carnrrs a formrrlal-o crr
o incorrrparabilir pleenantri: ,,/-rz brnu,ti set'a ('tcue,
non plu'; intaginie". Aslfel ar,tistul, tlevenit con-
structor si experimentator, ginde;te lumea cu cle-a-
m[nuntul si modelind-o t,u rle-amlnuntul o su-
pune unei cuirrinzirt,oare lela{'ii artnonice. $i prin
flptul c[-;i ilrprrne itcest ltrl neobisrtttil,, el se
supunc qi rlelinribdtii lui, Circi dac'i arta - aqa
cum vrna l\Iontlrian - csl'e ,,cr.ideirlierea logicii",
frrnclia ei ia.sfir;it irnctliab ce ea a indeplinit
aceasta. De aoeer], in viitor, realizarea expresiei
prre de rnorlelurc r,a itrlocrri opet'a de arL[, in
rcalizarea r',onr-',rel,ir a ltrurii inconjru'iitotrre.,,\rta
este atita tirnp illrtcrril;or oil viat':r e$t,c lipsit[
de fnrmrrseItr; ea vlr tlispale in misrtt'a in cat:e
via{a ciqtig[ in echili]rru."
Nota fundarnenLalir lr :rcesl,ul convingeri o con-
stituie o atlincti conqt,iintii rtiot'ulit a rnisiuuii,
oeltilurlinea salvilii atrL'iesl,clir.tc si itrtt,itrrttzetle,
convingerea c[ alba l,r'ebuie s[ invingir ptin ea
irrslqi, cI alitudinoa creatoare [,rebuic extinsS.
a$Lrpra t,utrrror domeniilor vir:ftii Ei cir ei i-a frrst
tlat, nu nurrai s[ recunoascir lunrctr sarr fi-o itleali-
zcze prin rerliiri plasti,'c, r'i ti-r' t'ore,'teze. Idealul
,.pelfet,{ irrnii", crrnt)sr-:ttt din posltrlat,ele fnrmuselii
irlerrlis[,o-t,lasit,o, sc croboirrii tlc pc pictlrst,alir] siLu
estr:tic si cupriude Lob tlorneninl rcrrlrtii{,ii. Orrrul
ti'cill,oi n'.t rrrai rnotleleilzii AClurI o lealil,irt,c aprr-
rcntI, ci insrili roiilital,ca.
Acrrrir clesprc pictorrrl llonrlljarr. l"oinr,rl ia sa
tle bazri o const,it,rrie st,rrdiul tcmeinic lt llijhs-
trcarlemic din Amstenllnr ({892 -- 1897). Pot'nind
de la nlrt,uralisltul atr;ltlcr[ir,, r:l incerirrri'i si ob-
linii enelgiir sl,rrttrhrlilol lrnnaltl crlr ir jt.t l'ot'rtl
stilizi"-rrji c,allrrli'to. in nec,bisrttrit,r;lc t,aJrlorrri cu
figuri lioirreqle o lcnsiune gi li'ansfigrrrarc rnislic:i.
tlagejrrl teozolic de idei, ou care X{onrlritrn s-a
t.lrt,rrpat toatri viafa, are o putcrnici influen!,ir
tocnrai in laza de incclrrrt a rrrorlioi salc. Mot,ivelc
lrcisagiste alo acesLor ani sill, citse, farttri, rnori
rle vinl, drrne qi ar"bc,r'i. Nlondrian le reia iarirqi
si iarirli, ar;a rlum llonet picta ,,cliile" sale si cate-
rlrala din llouen in diversele intensitriIi luminoa-
so.'Iot,rrsi l\londlian rru loloseste persevercrr!,a
rrrart,orilor oculari picturali, care ohservir vicisi-
t,rrdinile spectacolului naturii; in acelasi rnotiv,
el cantl rnereu oeca ce perse\:ereaz{. $i astfel
90 rlin forrnele lumii'exterioare se detapeazfl figura
 guprinsii in ele, t,extur;r ,,liniilor originale,,.
Mondrian vrea sd tlezv[luie fenomenele na{,urale,
sii transforrne in relal,ii climensionale general vala-
bile - &$a cun) se exprirna el mai tirziu ceea
ce in natur5. este capricios, grotesc, acciclental-
,si tragic. in felul acest,a el clevine conptient de
puterea arbitra.rl ]ioLdliloare ir tablor_rlui si anurne
ca organisrn plan, care cigbigi in intensilate in
rndsura in care picl,onil renun!,i la redarea iluzio_
njst,[ a spa,tiuh-ri si csle del,erminat ca o orinduire
de crotxdonate, cu iLjutonrl liniilor verticale si
orizoirlale ale ramei. In tablourile cr,r rlune si
biserici, de_ pe la 1909, se vede deja preferin!,a
pentru axele orizontale ,si verticaie ; -aceastl pre_
ferjniir con{,inti contrasiul elemenbar, atr ciimi
conlinut de expresie Mondrian ii raporteazi mai
tir.ziu la principiul masculin si fenrinin. Cu aceasba
a.tinggq din nou capibolui_conj,inutrrlui cle expre-
sie al liniilor abstracte. Dac[ Mondrian a iosl,
inspira.t de prolixa teorie asupra acestei teme sau
a mers pe propriul lui drum este greu dc sbabiiit.
ln decembrie tgit a venil, la ]laris $i a r5miis
acolo pind-n 1914. Acum ar,ta sa incepe si pibrundd
in istoria picturii moder"ne. Se poate cornpara
pozi!,ia lui Mondrian fald de cubism cu cea a lui
Scur;rt fa!6 de impresionisrn. Ne amintim cii ordinea
tabloului cubisrnului analitic consLa din imtrrina-
reit elemenl,elor apropiate de rcalilate cu cele
indepdr[ate de realitate, deci din ,,citate,, si ]inii
schernatice. Mondrian rluce mai departe oorrpo-
nentele idealisto-abstracbe ale cubisnnltri. perrtru
aceasta el se sprijind pe factorii de organizare
ai cubisrnului: reprimarea sernnd{,urii, desfiinlarea
factorilor subiectlvi qi a scntimentelor romantice
qi deschiderea ,,formei" lirnitate spre o contopire
atlt a spaliului clt qi a suprafelei figurii qi fondu-
lui. Aceasta inseamni cd ingr[direa ,,formei,, _-
din c,are Mondrian, mai tirziu, obline rela,tiile
are originea rn
;:];"ff ilil:#""',;T,'J:*X- $
Am vdzut in capitolele anterioare cd reprimarea
formei in sens restrins linteqte, in crele din urmd,
mult dincolo de opera tle artir si vrea sir-qi insu-
seascI intreaga realitate. Aceasl,a insoanrni cii
intr-o lume care este reglemenbatd in to'r,alitatea
ei de relalii formale, ,,forrrra" inceteazii a rlai fi
sesizabiiir, deoarece ea se pierde in cronceptLrl
contrar al ,,lipsei de form5".
Mai inainte ca Mondriarr si fi putut sI se ocupe
cu astfel de consecinl,e, el trebuia s5-;i asigrrre
mijlocele de comunicare. Intcmeindu-se pe voca-
bularul cubiqtilor, ei tintle 1l ci cib rniri rnare
simplitate posibil5, precizie si ciaritat,e. Deoarr.'ce
aspir[ ia sinceritate, el elirninl liniile curbe ale
geometriei cubisbe a tablorilui si deoarece il
intereseazd echilibrul conl,rasbelor, exprinilt ne-
voalat si structura axelor
- din {,rrccarc
diagonalele qi unghiLrrile ascu!,ite
an rlispiirirt
se rer.luce
la verticale si orizontaie. A lost -obbinutir o nou[
treapt[ a elementarului si prirnordialului, fa!,ir
de ctrre sintaxa cubisl,ir a fazei analii,ice irpare
ca o retorici conrplical5. Aproape cii o putem
caracteliza ca un l,confused ntodes of eneul,tion".
La puriiicili,ea linitirri se adaugS" ouloarea.
X{ondrian a irnpirrbdgiL nrrrnai pentru pu{inir I'rerne
clispre!,ul acortlat culorii de cubismul analitic,
apoi inrudit cu Seurab in aceastS. privin!,i -
- s5.
incepe l[mureascii qi relatiile cromaLicc, in-
tocmai cum incercase stl desciiceasc5 si schena
liniard. Culorile courpuse: gri, brun si ocru cecleazS.
locul culorilor primare: l.osu7 rillrastru, galben qi
nonculorilor negru qi alb, la care se adaugii uneori
Ei un ton gri.
Acestea sint elementek: la care fi,{ondrian reducc
actui de modelare. Spre ce se orienteazi acesb act ?
Pictorul esbe convins ci poate privi in interiorul
lucrurilor. Mai mult: ,,DacJ. nu se reprezinbd lucru-
ri, rdminc loc pentru divin". De aceea tablourile
sale au fost comparata, pe bund dreptate, cu
tabelele de rnedita!,ie gi a fost scos in evidenlri
oaractenrl lor de icoand. Deoarece Mondrian a
e2 93
voib ca pictura sf, fie cunoscut5. si inleleasi ca
,,realisrn" propriu-zis, prit,runzind in esentialita-
 tea {enoTene.lor,_poate cd el a simtit-o ca aparli-
ntnd ,,stilului", d-espre care Goetho *p.,rr.u tA se
bazeazd pe_cele mai atlinci temelii ale'cunoasterii,
pe esen!,a lucrurilor, in mdsura in care ne esLe
pertnls s-o l.er,,uuoastem in corrfiguralii vizibile si
palpalrile.
Pe ce se intemeiazri acerstir esentI a lucrurilor?
In primul rinrl pe aprofundarea ireoplatonic,i a In actul de cunoastere ,gi crea!,ie Ulondrian incear-
ideii cu c.xlcljnltrl in,li(,il un inl,,riur,, rle 'rrndc rezrrl-
tl pu,"ot."a. pe aceeirsi.treirpt,ii a spiritului qi mate-
riei. In 1912 in articolLri siu ,,i)espre pi.oblema
forniei" -
I(andinsky scria: ,,Lurneir rdiund. Ea
-
este un oostiton trl fiinLtrlor care acl.ioneazi spiri_
tual. .\sbfel rnateria rnoartir estc spir:il viu. ,,pirtin
rnai l ir.zirr "* in l9l4 l,{ontlrian note urmdtda_
rcle refleot,ii: ,,I)upii ce - stiin!,a rnoderni a confit,_
rniLt r-Ltcl,rirra t,ctizofitrti cI ntatelia si for,!a (spit i_
tul) sint unul nLt rnai existd nici uh -oiiv's,i 1.,
scparirn tura de alta". Aceasl,ii pirere se refcr:ti
ia pluralismrrl seurnificaliei r.ocubularului de crea_
.tie;e*.srrsiine cir s-c 1rot, Itice afirrnittii spirit:uale
cu rrjut,orul mal,er,ialitiitii palpabjlc 'u liniilor si
suprrtfc!cll. coiorate :,,Nurriin^rrral,elio tcca part,e
a spirii,ulrri cirle poat,e fi perceprrlir cle sinriurile
noastrc. Puterrr r,-prezrinti t eva rleslrre acbasla
cu ajut-orul sirrtl urilor noastre. Nu putein rcprezen-
ta nimic din ceea ce exista in ifara pei,cepliei
sim{urilor noastre. Astt'el rcprezentareu rirateriei
este ornisi de la sinc, daci nu-i niai atribuirn
nici o valoare. Ileusim apoi sii reprezentfim alte_,
lucrnri, de exemplu'lcgiic' c,,re clet',rr,ini*j aoa**r-
vareit maleriei. Acest,eri sinl nari genr:ralit,ili care
nu se rnodificii".
Terminologia lui i,fondrian face sd disparii
granigele intre pcrccp!ia si_'nzoliillit cee spiril,iialli.
rsi
Aceasta lasi impresia cir el ar fi in sLare sd citcascir
ca intr-o carte deschisi in realibatea perceputd.
qi sd intrezdreascd nemijlocit legea ce se afld
lnapoia suprafe!,elor, asadar acele ,,linii originare,,
despre care vorbegte Kahnrveiler gi a riiror sursii
moder.n{ poate fi probabil denumil,d cu conceptul
manierist,disegno intern,o,,.
,,Importanla tablourilor lui X{ondrian poate fi
stahilitd numai dac5. nu urm[rim sil gtisim ecualii
de forle in qtiinirele naturii si pornim de la presu-
punerea c5. un asemenea \rocabrliar universal poate
indica numai straturi senzoriale generale, univer-
sale. Totuqi trebuie declarat cri si aceastfl lume
imaginard este expulzai,[ din tot cc este subiecl,ir',
gi conline problernele particula.re r,Lle pictorului.
cd sd sublinieze bisexualitatea artisticii si anurne,
prin faptul cir ei numeql,e arListul asexuat si deci
autorizat sd exprirne in acelaqi -timp principiul
mascrrlin si principiul ferninin. hi echilihrul di-
namic al verticalelor si orizontalelor - ,,orice si-
metrie esLe exclusd" doliri ptincipii ajurig
- acoste
la echilibru si cu aceasta la unitabe. .Acest con-
flict - atit part,icular cit si rtniversal - il facc
pe artisl oarecum pirrtaq la cele dou[ mari prin-
cipii ale creerii lumii. Mondrian a reugit - in cea
mai strict{ m:isurd - sd obiecLiveze temeiuriie
existente in el qi de aici si cigtige viziunea unei
noi gi cuprinzdtoare interpretilri a act,ivit,Stii
creatoare: ,,perspectiva pur plasticir trebuic s5.
creeze o noud societat,e, nu altfel decit a creat
ln art[ o noui plastic5. Va fi o sr:rcieLate intemeia.tri
pe o dualitate echivalentii, o sociel,abe a reialiilor
de echilibru".
Formularea acestor ginth,rri coincide cu sfirrsitul
prirnului rizboi mondial. Aproximativ in acelaqi
tinp - in Olanda, Uniunca Sovictic[ si in Germa-
nia s-a n[scr.lt speranla consl,nririi unei noi
-
societir!i
- o societate a relaliilor de echiiibn.r,
cu ajutoml activitilii creatoare, care s-a debarasat
de c[tuqele sale estetice.
MARCEL DUCHAMP
,,Suprafala natural[ a iucrurilor este, inl,r-adevdr,
frumoasd, dar copierea ei este moarbfl. Lucrurile
ne dau totul, dar reproducerea lor nri ne dii nimic".
Aceste fraze clin jurnalul inbirn, de la Paris, al lui
N{ontlrian, ar putea proveni de la Nlarcel Duchamp,
ba chiar au fost scrise cle acesta in acelasi timp,
intre 1912 ;i 1914. Oa ilustralie ar puLea servi
roat,a rinei biciclete rnontatc pe un t,abur.et (1913)
sav ,,(Iscd,torul rlc slide" (1914) (il. 12).
Inailte de a ne irilreba cc a intcnl,ionat Du-
charnp cu acctrsttr, sii nc consacriun problemei
,,lipsei cle forrnit", cilrc - prin acerstii. derrronstra-
!,ie:--.a fost, pusir in disculie intr,-un fel l,ot asa
de norr, pe ci[ dc radical. Cltri rri,ri int,ilnim penl,ru
prima oilrii treea co lluskin rr rlulrli[, ,,fu1rLe fiirii
tlrhi". Arrr viizrrt, oti nuburllismul a rcnun!at,
stricto sensa la prucesrrl de ap.iicare a urrei anunrit,e
fornre, deoarece c1 reliro;a lcesbuiir r.iolentarea
coutin ri[.rrltri (aspect,rrhri esen{ial) crr iijutorul for-
rrrei (aspet:l,ului forrriirl). Arri prrLrrt incI ol)serr-i-t
cir in irtregistrulea apropirtti rle naturri
tab[ ittsple ihrzitt - il iuririi peroelrlibilt-.7- inclrcp-
cevA
cere cttl'ini,ul' (rt)\rLi ca]'o se lllatc r.lc la obietl,ivi-
tat,c, gi crlriiir poaLc s-o ilcoflerc: iicea ,pbbrLz,ia,re't,
rr-xecutatir nianual. z\nrbivalcnl,a acrestui procedeu
a fost, lrrirl,i rlin obscn.al,iilc lLri Diderot clespre
Charrlin. Perccputii tle lrr r-' lnurliti'i d isban![
suprafa{a coloraLI sc transfolnri in[r-o licliunc
iluzionistii ; din toatc crelclalt,e €ir face impn:sia unei
simpie a.glrimert-"rri dc tri"rsirturi de pcncl. Aceastir
coexistent{ a aspcctelor esenlialo cu cele lormale
se dcplaseazi"r rnereu, in cursul secohrlui 19, in
favoarca celor din urnu-r qi cluce la ncgiijurerr cali-
tdlilor imitaLorii aie tal-rlouiui, asadar ducc lir
transforrnalea talllouhri intr'-o realituLc in,lcperi-
tlentii, superioarit irnllrcsiilor pclceput,e, po care
Ilicdler o circurnst'rie ca ,,plodutrerc tle realitate".
Critica atlusd de Ducharnp acestei intlcpendcn!e
a coufigural,iei tribloulni se aseanri"rnii cii o ret'eitir'e
a cnnrytiinlei la o rezisten{ri o}riectivir a lucnrlui,
care in punctele esenlrialcr lle programutir'lii se
arabir obligatri nrturalismului ostil forrnelor gi
care inregis[reazd realitatea ca un proces-verbal.
ln etape rapid depi;ite, Duchamp s-a familiali-
zat cu ,,consbruirca artisticl a realitilfii" - rnai
tirziu dispre[,uit[ .[e e] si c,u licentble ei. ln
- 96
9/ Pe bunl dreptate s-a vorbit de un balel, rrtecunic.
1904/05 el frecventeazd Acadenria Jtrlien, o rc-
numitS. scoalS. pariziani de pictur5. -'\poi s-a rri-
Irrit cu fovii qi C6zanne, proccs nraLerializal, inLr-o
serie de nuiluri si portrete. Ctrloalea - trplicatri
ini[,ial pistos - capiitti, in l91i , o sbrunie irttl-
r'ire, cale la prirrta t'edele lasir o iirrf i'csie
- tle fapb reprczint,ii
t'lasicI, dar - prirnrrl sittrltt,orrr
al ,,manierei uscale" tle nrai tirziu. ln acesb au
Ducrharnp inrpmti-rrrli tlc la cubi;ti usltect,ri I scg-
rrientab al corpLrrilor, t,olrrryi fa!et,alca sa esLe
ruai clelicatir. s,ii rriai sulitili. Ea rru fr-rloseqt,e rigi-
tlizarea arhaizarrt,S, oi est,e st,rtiblluiir ric','iltr'itlii
rilmice, cilrc arninl,esc de linia iri l'olriiii tlu S rt
lrri Ilogarth: ,,Tintir ntel,&ncoli,c itL{r-ttn, tr(rL"
(l9l t). In acesL t,i'rblou corptrl iiie tt'artsf'rirrrrli
irrlr-o inliint,uire crr faze de rniscttro, ordolra.te cu
grii[. Impulsul pentrr,r accasl,a tr fost, oferit cle
srrccesiunea tle rrriqcriri fol,ografitltrrl cale pc aitrnci
elau publicater frecr.enl, in ziare. Irtrlrtpcnrlcnl, r.le
irrt,rrri;t,i (cirlora el le-a repro;ll, rriri tilzirr iil.rstr
rlc rrrnor), Drrchanp -- der.enjt irrtre iitirp rrtctrilirtt
rrl Secl;iei de aul - pict,eazli, itt iintti 191 2, o
serie tle tablotui, oars t'ttr,'.rinl,d aliogcttl si ino-
rrrentrrl final al carierei salc tlc pirtor : ,,1 url
citborind scarattl ,,Ilegele ;i reginu, irtcortjt.r'ra,[i' tle
nudt.rri elcrstice", ,,'l'rccerert tle la ft,ci,octrti lu femeie
n tiritatri" . O cornpara lie sLr pclf ir:ialil stabileq'r,t:
lclatii cu dinamica futuristir si cu contrafi;ele qi
r,orllparlimentdrile cubisnrului analit'ic. Drrclialnp
se afld - asa-ziLlind - la nivelul cr.crhr{,ici con-
temporane. 1'oLugi ceca Lre il cltlosebcltc tle accastll
cst,e mai important, ctici cl tlti tablotrlilur salc
rrn alb grad de reaiilat'e. El i'eilgc;io sir ploloiroe
iluzia membrelor in acl,iune si acerrst,a ort itjut,clrul
unei anatomii rrrcLarlorficc, care
la - ecirilibriitri iro-
jtrrrril,atea drturiului, inLre
nic
- se opre;te
nraterialitaLea organicI Ei ftrnc(ionarea rrlccanic5.
lli imagincaz[ o lume iniermeciiarii, al citrui riLm
antropornorlic se lnstr[ineazii inLr-un fei autonlat,
al cdrui caracter rece de apat'tlb pare umartizat.
 Apartenenla ior la lumea marionetelor deosebeqte
aceste ,,f[pturi" de ]umea naturilor moarbe ale
cubiqtilor qi de patosul agitat al futuriqtilor.
Se poate atesta acestor tablouri nu numai matu-
ritate formald gi finele, ci si originalitatea fante-
ziei. Totuqi, in momentul cind iqi ia in st[pinire
terenul qi demonstreazd independenta acestuia
fald de cubigti qi futuriqti, Duchamp lasi pensula
din mlnd. Ar fi putut, scrie el, sd picteze incl
zece nuduri coborind scara, totusi n-tr voit s[ se
repete. In aceastd. resemnare stoicd se ascunde
o mustrare adresatS. practicii contemporane de
pictat tablourile. Cu scepticisrn si superioritate
intelectual5 crescindl, Duchanip obseryd exhibi-
!,ionisrnul formal si rnanurrl ai rrnei picturi care
nu oboseqLe sd parafrazeze (qi sri comercializeze)
un plan de tablouri odatd g5sit, proces in care
dupd pdrerea sa - in cele dirr urmd se ajurrg*' - run desen mecanic. :\rn inceput s[ preluiesc ],e-
numai la ceea ce Rrel,on a numil, rnai tirziu ,,proas-
ta glorificare a rniinii". Duchatrp se indoiesle
de onestitatea unei picturi, care pare si,L se interc-
seze numai de tlerivarea artei din inderninare.
O activitate ,,catc stropegl,e 1a intlmplare pinza
cu pensula" nu posed5, pentrLr el, o suficientii
legitimare. De aceea el vrea s5. se desprindd de
,,ernfaza fizic5." qi cle ,,rnaLeriaiitatea" picturii.
,,Md interesez de idei, nu de rezultate vizuale.
O dat5. in plus, am vrut sii aqez pictura in ser-
viciul spiritului. $i, natural, pictrrra mea a fost
consideratd imediat ca < intelectrralI r>, <r literard r.
De fapt am c{utat sd mri stabilesc cli: mai de-
parte posibil de pictura fizicd < pl[cutd > si < a-
tractivd r>". El consideri documentul pictat, expus,
ca o cheltuial[ inutil5 de cnergie, ca risipd fizic[,
care nu se afld in nici o relalie crr substanla spiri-
tual5. prezentatri qi este convins c5. poate ajunge
la o luciditate mai mare, cu mai putind strd-
duinl;d.
Indepdrbarea de pictura ,,culina,rd" ii impune
hotXrirea s{ uite ceea ce a invdtat. Acest drum nu
este nou in sine. Deja Reynolds ii
recunoaqte
pictorului necesitatea ,,to unlearn", pentru a se
distanla de qtiin,ta artisticd invd.tat[ gi de ]a
romantism pind in secolui 20 aceastd-idee se
leag5, tot mai mult de procedeele - lormale arhai-
zan|e, care trebuie si garanteze inocenta qi nemij-
locirea. Nimic din aceasta la Duchamp: renun-
!,area sa \a ,rmacchia" si ,rsprezzatur&" nu decurge
rudimentar intentionat, ci lucid si precis. Ca pre-
text pentru o precizie noud, naturaid a reddrii
lucrurilor ii serveste o moar5. din ciocolatd. ,, In
tineretea mea mergeam adesea pe strdzile vechiu-
lui Rouen. Intr-o zi am vdzut, lntr-o vitrind, o
veritabild moar5. din ciocolat[, in stare de func[,io-
nare si acest spectacol m-a fascinat, asa de mulL,
incit am luab masina ca puncl de plecare. l\u
n5. interesa parlea -r"uni"I a aplratului, ci
proiectul unei noi tehnici. Am vr.ut sd revin la
un desen absolut arici qi ce exempiu rnai hun ca
tlarea exacrtit5lii, a prer.iziei, ilrrIortanta intirn-
plirrii."
llczrrlt,atrrl acesttir intr:nlii se all;i in clou5.
t,ulrlorrri ale lui f)uchamp. Pi.irrra r,edar.tare pre-
zintri incri valori de lurnirii si unrbre, deci un rnin-i-
rlruni de calitdti pict,urale, cea de-n doua renunii
la aceasta, ea ilte net,czirrtea unui desen l.ehrric
de construclie; totusi tocmai aceast[ exaclitate
ilnonim5, cu aspect mecanic, dri ohiectului un
aer indeplrtat, rnisberios. Incloiala ln indreptlfirea
,,furniturilor" picturatre se nanilcsti prin faptul
cd. Duchamp a prer,'dzr.rt, tobele aparatrilui clr
qnururi lipite, respecLiv cusute, rceast[ parte a
tabloului prirnind in felul acesta rrn relief pa1-
pabil al suprafetei. Realitibii irnaginarer i se irrselr
rrn elemeni, de realiLatc ,,realii". Accste fire sin1,
ambiyalenl,e: ele inseamnil atit un rnodel de supra-
fa!,d, cib si o realiLate a lucnrrilor, exist,entd pentnr
sine
- reliefat5 din imbinarca supralelelor - si care
se poate adapta la fel de bine qi all,or corela!,ii.
0'u aceasta Duchamp face pasul spre obiecl,uali-
zare, cu care merge paralel renuntarea la realitaLea
aparentd, ideal5 a operei de art:i, si in acelagi
I imp, el comenlorzd desigrrr [arii s-o cLln{'dsci-
- clup[
lraza lui Kandinsky, care un lucru poate
 functiona ca o linie, dupd cum si o linie poate
functiona ca un lucru.
Astfel acest pictor ajunge, in felul sdu, s[ fie
convins de pluralismul semnificatiei lumii fenome-
nal9. pl poate s.d-gi formeze din aceasta un capibal
artistico-expresiv qi sd treacri in lagdrul marii
alstraclii. Totugi aversiunea sa fa!,d'cie ,,pictura
fizici" l-a fdcut sd aleagd un alt drum, care rra
solicita mai pu,tin aptitudinile sale manuale decit
pe cele speculative. El descoperd cd polisemnifi-
cal,ia lumii, bazatd pe liberLatea interioard a omu-
lui, poate fi dezvdluitd prin cea mai mare econo-
mie a gesturilor, printr-un minimum de energii
organizate. Astfel el ajunge la folosirea elementl-
lor figurative t-ridimensionale si de aici la procla-
marea lui ,,ready-tnudes"
realit[!i. - aeci in domenirri marii
. Ce trebuie inleles prin aceasta ? Kandinsky con-
sidera aducerea in planul vizibilului a ,,sun-etului
interior", prin renul{area la ,,decoriri,, si ,,aspecte
pldcute", ca ,,rdddcina noului mare' realism,,.
,,Inveligul. exterior al lucrului dat complet qi
exclusiv sirnplu este o separare a lucnrlui-de ceL
ce este practic folositor qi de rdsunetul inter,ioru-
lui." Kandinsky avea aici mereu in vedere contri-
butia actului pict&rii si a desemnat ca tat[ al
marelui realis-m pe Rousseau Vamegul, desigur
pe.nt{} cd pe el (9f pe multi altii din cc,ntenrpo"ri,ril
s[i, dintre care Picasso si Apollinaire) l-a captivat
franche!,ea si naivitatea acestui pictor de dunri-
nic5. Ducharnp, in schirnb, se limit,eazl in ,,lucrul
sriu gata fdcut" (,,ready-madcs") ltr actul izr-rl[rii ;
prin libera hotdrire, el face din anumite obiecte,
obiecte deosebite,,,ready-ntudes". Alegerea renunLi
la transformarea intr-o structuri rnodelatl ar-
tistic: demonstra,tia inlocuieste metamorfoza for-
mel.
O treaptd prelirninari acesbeia o constituie ex-
perimentul ,,Trois Stopages Etalon" (il. fl, l"gLL),
a cdrei importanld constd qi in faptui ca ei indica
p olivalenla obiect_u.lui_ d e consum,
-izolat
tle scopul
sd.u ,,pra-ctico-util". Duchamp a ldsat trei fire
.
linute orizontal - fiecare de L rnetru lungime, sd
7, -,/. ,/ ' ,.'
,l,/,,, .] /i ,/ .1, ),tr1 4 . [. { '1 6. ,
cadX pe un plan orizontal. Fiecare fir a luat o fi-
gurii liniarl oarecare. Din infinitele posibilitdli
au luat naqtrere trei ,,noi figuri ale unitdlii de
lrrngimc", qi .aceasta fdrd conLribuIia artisticd,
fdrf, in Lerr enlia. unoi inten{ii formale preconceputc.
Cele trei figuri ale firelor cdzute, provocate de
tntimplare,._demonstreazd intr-un fel exemplar
principiul.libert5lii nelimitate, adicd capacititea
rnaberiei de a dobindi o infinitate de posibilitdli
de transfonnare. Libertatea nelimitatflii precizih
ooexistd intr-unul si acelaqi obiect, utiima real-
rnente (i'erificabild 'cu metml), cealaltd potential.
De_ aici rczultri polivalenta obier.l,ului'ldsaL s{
larlI. Firele liniare sint: (a) existenle tridimensio-
nale palpabile, (b) uniLdti conven{,ionale de mE-
srrrd qi (c) ,,figuri" bizare, arbitrare, provocate
rlc hazard. Ultima din aceste insrrgiri face din ele
rrre[;afore vizua]e ale i.rnprevizibilutrri. Se vede,
rlel asemenea, cd f)uchanrp acceptd reclucerea prin
.,rrriiloace [,ehnioe" (arf ilioii)
- firele
I,ol,rr1i cl lasir corrducerea pe seama
]iniare --
inl,impldrii sau
r,oin (,ci sa lc artistice subiective si a dorintei de
cx.prirrrare. (,,Primul t1escoperitoi,, r1.,urr" iVi.t,r-
sche * ,,est,e de cele rriai multe ori, acel cu totrrl
rretibisnuit si anosl, fantast
- intimplarea.,,)
AceastS. rel,ragere de la executarea suveran[ ]a
brrnul plac al intimplSrii, de la modelare la simpla
prczcnbare, descoperd un aspect ai nemul!,umirii
irnbtartrsliceT care depEseste crr mrrlL poziLiile dn
Eindire ale lui Kaclinsky qi Mondrian, prin radica-
lit;rtea concluziilor sale. Ca gi Mondrian, Duchamp
cste convins de_ ,,provizoratul artei,, ; totuqi ,jt
nu sperd in anularea caracterului de izolare,-prin
lrctul crrprinz{tor de modelare, ci proclamd rea-
lit,atea preexistent5, in toatd intinderea (si ,,in-
signifianla") ei, ca ,,ready-made,,, ca purtdtoare de
sr:mnificatie pluristratifical,d. Cu ajutorul lnstrdi-
ndrii (: izolare a lucruiui de ceea ce inseamnd
utilitate practici), el pune bazele unui realism
emblematic, izvorit din specula.tie, al cdrui do-
rneniu de acliune este pur qi simplu tot aqa de
nelimitat ca pi cel al ,,noii modeldri,, a lui Mondrian.
..it
f'',."."}7'
'fotrrsi, in tirnp ce acesta tinde la tronsformarea
Lot,ali a realitii,ii (inclusiv a obiectului de consum),
cu ajutorul arrnonizdrii Lrazate pe formd, Duchamp
se concentre azii asupr a tnstrd.ind.rli acesteia. In
leiul acesta, el nu ob!,ine ce-i drept o noud
-
operi cle arti totaid, o orchestrare -
gcnerali, care
sc inlinde de ia cel mai rric oJtiect, pinl la orars,
in scirimb contine o infillrare inteleclual6, care
cu.toabe cI se peti:ece numai in dorneniul specu- - ile fapLui. cri osteneala rnaterial5 acoperd qi as-
1stri1.
- poal,e fi, cle asemenea, inlelcasd ta o
l,otald translolmirre a realit,ilii preexistente.
Ca qi T{.andinsky, Ducharnp neagi ci ,,in prin-
cipiri"
- existti ,,o problern[ a forrnei", clar in
atc.lasi tinrp rrietrgr: tnai clcparte la o atit,udine uni-
Jabera[d, conlestincl rna.rii a]rstracfii
- adicd pic-
t,rrrii ,.cai:e r.orbelit.e cu pensula la- intirlpiare'i
nrijiocir.:i,r cont,inut,i.rlui spiriLual. in fclul acesta -etl
vine ln opoziLie cu creatorul ,,improvizaLiilor,"
r.lramatice si nu cste o inlimplare cd. decenii
mai Lirziu - el scrie c[ imporianta ca- pictor a
lui l(alrdinsky se afld jn lrrcrir.ile geomebrico-
rroutre qi nLi in erutrrtille cle diniliniea rizhoiuhri.
ltantlinskv $i &{cirrclrian, Ducliarnp o rllpe
Ca qi
cu esLctica l,ahloului r:u fjlitlitate proprie: ,,lJn
consitler picl,rrra ca lin urij loc de expreiie, nu ca
un scop f inal. {Jn rnij lrtc cle expresie ca orirare
rilLul, nrr un s{top cale s[ urnple inbreaga v.iat[".
N,a acest puncl, dc verlcre n-arr rrj rrns ni,.i I(adin^sky
rrloi $[ondrian. Prit,crn b[nui impulsurile care 1-au
irnpins pe llucl'rainp la renunl.arrea la pictur5,
dacd ne gintiirn lil echivaleni,a marilor iealit[ti
cu rnarile absl.racl,ir-rni, proclamatd de Karrdinsk3l.
Acesta srrsLinc cir orjce obiect al perccptiei noa-
st,re ,,fie el nurnai un rrruc de tigali" con-
tine- doul elccte inrlepen,lenle rniui de- all,ul:
iiunetul inberior si sensul cxl,erior. Asriclar i se
recunoaste arl,isLului drepLul ,,s[ sc fo]oseasc{ de
oiice forrn[ necesarti lui inlerior, fie c{ esle vorba
de un obiect de consum, un oorp ceresc, sau o formi
rlatcriaiizati deja artistic de citre un alt artist."
Si deoarece ))acest sunet interior cistigl intensi-
f ate, clacii i se in seniilrl exterior practico-ritil,
oare-l indbuqe" se inprrne posibilitatea sd se sub-
sLil,uie alegerea nocleliirii si, fdrd multd vorbi,
sii. se renun,te la cont,ributia,,picturii fizice.,.
Aceasta a fdcut-o l)ucharnp. Bl a rcnuntat la
actul picturii nu numai din motive cie econonrie
interioar5, ci penbru cii cl ii contestd capacil,atca
d.e a _face transparente rela!,iile qi problenrele spi-
litutile. Cu alte cuvinle, pentm ci el era con.,ins
cunde spiritualul. Aceasl,a Lr[dcazri indoiala in
posibiJibatea cle a acopcri sensurllc oxprirnriri i cri
inten(iile exprinriirii, respectiv r,rr oLiiectele per-
(repu te, o reflcctjlrne care paralrazeazir in rnorl
negatii', oeea ce lriecller a sco$ in e",.ident.ii r.a
liuterc arbitrarii r,r operei cle art5, atlicii laptui r:ri o
priipasiie. de nel,requl sc deschirle intre irspeclole
l'orrnale si rrontinuturile percep(,iei qi ,lenzaiici ar-
I ist,rrlrri. Elinein!,eles ci acolo-rinde Fiedler recrr-
rro:r$l,e just,ificarea operci de ar1,5, I)ucharnp pre-
sII l)II spirit'alul'i. To.mai
ll(r ilr Isi iir,ltrea si dcvierea
pcrrlrrr r';i slic tlcsple plrrrrrlisrnul semnilicaliei
Ittlttt'trt' srllttrtllrtt'
- lrl rlcIrtr verbale, ca qi al ,:elor
rrr,l,isl,irrc -- el rru se incr,etle irr inclririr[,nicia clevia-
loalc :r acest,ora Ei ia o pozit,ie oare esLe inn.rtlit,i
crr rel'lcc!,iunile der,riti, ii lincr isii'.ir ale hri Luihvig
\Vit,t,eenstcin ('1889-1951), erxprimate in acclasi
lirnp:,,Liurbaj rrl imLtraci ginrlirrile, qi anunre in
rrsa lel, cir dupd forma exterioarri a imhr[c{minfii,
nu se poaLe deduce lorrna gindului imbrir,ral,;
r{'casta pentru cir forrna exterioard a hainei esle
( otr(repute pentru cu totul ale scopuri, decit aceJca
rlc a 15sa sd se reounotrscii for.rna corpului. Se
lispuncle negat,iv intrehirii hri NieLzsche ... sc
rrcopcrS. denumirile si lucnuile ? lJste limbajul
crpresia adccvat.{ a trit,uror realitii!i1or ?,, ToLusi,
irr tirnp ce Wittgenstein (ca un pictor ce inst,itrrie
lolrne) sc at:lapteazii in inl,eriorul lirnitelor sale
r,crbaie
- ,,I-imitele limbajului
rniLele lurnii mele"
meu tnseamtl li-
Ducharnp se angajeazd sl
-
rrttLe erprimareu de sine a lucmrilor, sE le sus[ragi
rrerrinelor ver:bale conyetri,ionale si nesatisldcitoare
1
rlczvolt,ate de oui, prin fapt,nl ci nici nr,r le exprimir
nici nu le descrie, ci le declarii simplu clrepl
,,ready-nzades" . actul selectiv al artistulrri le confer[ demnitatea
Ar fi autocxliriiirarea rrscirlorului tlc sticlst
instrdinat suilerionrd in cecl ce prir.este uni-
- icaun de closet, I)ucharnp a voit sd spun5.: ,,Fru-
vocitatea
- usciitorului de stirls pio1.t,, dacl ar:
exista asa (reva) de rrina lui Drrchanrp i' lntrebalea
este greEit pLrsd. Nu poate fi vorlrit
de univocitate,
cind, pur qi simplu, orice lenorrren este poiivalenl,
- trdsdtura de pensul5, ca si rnucul de l,igard -
este vorba de a facc crrnoscul,S plurisemnificatia
lumii vjzibile, prin dernonstraiii intuitive si acest
scop il indcplinegl,c at,il uso[torul cle sticle insfri]r-
inat, cit si cel pict,al I in convingerea lui l.)ucharnp,
chiar mai bine, dooarece nioi o ,,macchia," urr se
suprapune pe problernelc spirit,uale.
Duchamp
- fiind de
bil - este suficient
cont,r';rriul rrnrri clotlrinar inru-
liberal pent,ru a qti cd de-
rnonstraliile sale nu exprirnil cerl,itudini rle ne-
zdruncinat, valabile penl,ru loate timprrrile. Asa
crrm Wittgenstein vrea sd-l stimuleze pe cil,it,orul
siru la,,interprcttir.i lingvistir,t)", tot, a.sa el con-
teazd pe contrihrr{ia t,rel,oaro ,r privitonrlui, ,,ciici
privitorul stabileqbe contaclrrl operei cu Irrmea
exterioard, desciflind qi interprcl,ind propliotd!,ile
ei cele mai adinci, si, prin a(,0ast,a, r.rcltrcinrl con-
t,ribu!,ia sa 1a proccsril crcat,or. ,,El urlple oarelllrJl
inbervalul pe care ar.t,islnl {,rebuie sir-l lnse intre
inten{,iile ryi realizirrile snle ;i glseqte corcla(,ii, in
sensul observatiei lui Wittgenstcin: ,.Orice senrr]
luat slngar pare morb. Ce-i'-conferlt lui via![? 'in EI
trdieqte prin folosire. Are el respiralie vie el ?
Sarr folosirea cste rcspiratia sa? ,,Ready-rnede",
izolat de scopul sdu obi;nuit de folosire, incepe,
in felul acesLa, sd fie din nou folosit, dar de data
aceasta de int,cr.prelii sdi. -,\sa cirlrr se va ardta,
in acest proces Jlol, reusi s[ iu cuvintu] cele tnai
variate si r,,hiar opuse p[rcri.
Cuvintul ,,rea,dy-m.utle" a fost invental, de f)u-
champ ; el explic{ libert,atea spirituald a achrlui
creator, neimpovdratd. si netulburatii de nici o
manipulare mestegugdreasc[: este ales si denr-rrrrit
un obiect. 'fotugi ce se urmdrerste cu asta? Brelt-rn
inlelege prin aceasta obiecte manufacturate cdrora
operelor de art5. II.P. Iloche este de pdrere c5.
piin trimiterea? in 19t7, la o expozilie a unui
mosul este acolo rincle il gesit.i". Pelspectivele de
istoria artei deschise de aceste interpretS.r'i inscriu
bicicleta si uscdtorul de stir'[c in lradilia antiide-
alismului european, asadar intt'-tin tlomeniu din
care de la descopelirea lurnii perceptibile - au
- mereu
pornit, impulsuri hotirritoare pentru extin-
derea repertoriului realilri{,ilor artistice. Duchamp
scoate in eviden!5 un obiect insigniiiant; el opune
concepliei idealiste desprc dennillLea subiectului
acea ionceplie, ai cdrui crainic, in secolul 19,
era Schopenhauer - care impunc demnitatea ano-
-
nirnului si insignifiantului. Aceastd. innobilare con-
tinua picbura cle naturi moarte - accentuat obi-
ecLualS. a trecutuiui. Duchamp indreaptd at,enlia
privilonrlui spro lrn exernplar de realitate umild,
rrcaprociati, si prin acesl itct, al conferirii ne obligd
sa pIrIsirn deprinderile trr.rastre perceptive. $i
acerastl rriebodr"r este legil,inratti ist,oric prin nu-
n'leroase rnodele.
Din toate aceslea lezrrltir conclrtzia c:l ,,read,y'
tnades" nu sint rtitrtic a.llccvir decit tln nort capitol
irr extintlerea, nrcttLionatir, u lcpelt,r.'r'iulrri obiec-
telor. Aceast,[ irrt,erprel,aro estt,', ce-i tlrepb, just[,
tr-ttu;i are rtcvoie tle o ctirtrpleltart) <:are line seama
tle renun!,ar'etr Iui [)rrcltanrp 1a nrodelarea artis-
Lici, adir'ii lrr ,,trii vestirca" obiecl,elor sale. Prin
faptul cir Ducharrrp idola.trizeaza l'uctunz brutum,
el se sitrreazi nu nurnai pc linia tradilionald a
istoriei alt,ci, rnetrt,ionut,ir rnai sus, oi ;i in opozilie
cu aceasLa. Atrtul slu select,iv se miqcl ln opozi!,ie
ronstientii t,rr glorificrret rltideliirii subiecLive gi
u principiirlui ei, dupir t,are obiet,l,ul rtmil este
innobilat prin,,exprcsie" arl,isticri. Crrprins de
indoiala pe care tinlnrl Goetire a exprirnat-o
otlatd form5., chiar cea mai bine sinr-
- ,,Orice
fiLd, are ceva neadevlrat" (L776) - el pledeazl
l)ontrlr renlrntarea la orice modelare. Prin aceasta,
104 clorint,a de adevdr qi de realitate a lui Duchamp
ro5 iu o pozilie extremS, care privegte in doud direc,tii:
raporbati la trecut, ea duce inclinarea, caracte-
risticd naturalismului, spre neglijarea forrnei la
puncbul ei cel mai extrem, adicd o radicalizeaz[
pin[ la o total5 renuntarc la form.{ ; pcntm r.iibor,
ea prociam[ posihilitatea cleerii extraartistice a
realitirlii si in lelul acesta se ajunge cle la artd la
lipsa de art[.
,,Reudy-made.s" sint aqadar arnbigui. Provocareir
lor antiesteticd iqi bate joc de org;oliul arbistilor,
care face paradd de cucei.irjie scriitLrrii suJriective
qi de sacrosanteie replezentiri valoroase aie
,,bunulni gust,". Totusi aparatui anonirn scos din
,,1'a.narchie mtme d.e la uie" (Laforgue) s-i sustras
din sfera sa cle utilizare? nu este el previizub ime-
diat cu o noud demnitate? Dacd se r.a rispunde
afirmativ la aceasti intrebare, se trjungc ia con-
ciuziiie citate, ale iui Breton si Roch6. Ar li
totu,si greqit sd se egaleze pur si siinplu frumusetea
neobisrmibului crr cucerircrl a noi strat,uri de rea-
lil,ate. Ducharnp nlr practicI un ,,nat,uraiisrn,,
rnal,erialisb, pe prirn plan, ci unui ernJ.rlenrat,ic,
ciruia ii sint indispensaliile ehilirnelele. -,\ceast.a
irrseanrrrii rri ltrcrurile salt: ,,readt1-ttt&dl:s" -- ca si
coiful lui ,\'farnlirin palticipii. la plrrralisrrril
senrni{ica!ici. La t,oat,tt acest,ea, rritcrir irrtlicat,ii
in plus.
[Jsc[borul de sLlcle insLrdinat, iicr.inc r.i n rrsllitor,
dc slicle neobjsnuii,. (leleialte se aflil 'in irr,gazirr,
el ins{ - semnilt de f)uc}rirmp
- slii in putem
si expozilii. inrpreun{ cu Waltei. Benjauiin,
muzee
spune cI cr:ea ce-i dec.rsebcste cle celelalte este
,,oLlra" sa. Prin sellilrare? Dricharrrp tlI obier-rtuiui
o autorit,ate) pe ciare acest,n n-o pdsetda ca articol
de 1_as.a. Se pai.e cd-n acelasi tirnf el inl,crpreteuzti
in felul accslu, st,ereot,ipia produsului tle rrrasii si
vrea sI fac[ constient pe privit,or c[ si articolul
tle consum, anonim, poiite aiunge in posesia rrnei
aure, clacI i se recunoaste cri realitalea sa de
consurn gi de utilil,ate reprezint[ numai trnul din
multele sale straturi de realitate. incercarea lui
Duchamp de a face constienLe tocmai acesLe,
sl,raturi, reprezinti o contributie foarte importantii
107
pcnim dominl,rr,ea aspecl,ului tle rnasir al civili-
ziitiei noastre.
Aura, r,estituit[ obiectu]ui de consurl, poate o[,
intr-cl oarecare m[surit ne creeazd obsesia cd iri
tlefinitiv noi trdim intreaqa lunre perceptibild r;a
o lume instrlinatl si denicntir. Pril r,ccasta este
1n!eleasd transforrnarea aparatului farniliar in
fetiq nefamiliar, care
- in felul acesta
clamat ca esent,ii ii enignraticrrlui - este pro-
gi incomun'ica-
bihilui. Moara't,le ciocolatii a fosi inierpretat[
de Breton ca nrtLsinir infernald. Curn ctriai inttl-
nirea conventionaii cu apalaLrrle obisnrrite, ldsat,e
in slera lor de lntrebuin(are, poat,c ,lel'eni lrusc
- in 1907 - in
nesigurti, o descrie Hcfmannsthal
,,Scrisor.ile rrnui revenit":,,fJneori, diurinea!,a,
se intirnpld cI ulciorul sari lavoarul sau Lln
troll _de. camer.ii cu _iltasil si cuierul -irrri aprr
lsa cle ireale, in ciuda inexpi,irnabiiei lor - stdri neo-
hiqnrritc,.oarecllnr fantoinatir,re si irr acelasi tinrp
1,r'iir,'izolii, in astepLare, luincl -l rra sd zic'asa l
Ju,ovizoriri, locul ulciorului aclevlrat, a lavoaruhri
lutloviiral, rinrplut crr aph...afa,,a () plutire de o
clipir peste o irnensitirte ftjr.i frtnrl, lreste vidul
vesnir,..."
Pe lingd aceasl,ti intilnire psihopat,olo,";ic[ cu us-
cirtorr-rl de sbicle, existl cea de naturri forrnall.
lla depinde de lrotdrirea privitorului cle a nu
accepta sd suporte influenla unei tr[iri de soc a
realitdlii triviale, ci ,,si priveascd lucruril'e ca
form5. in sine, fdr[ prejudiciul semnificatiei lor
conven!ionale". AceaitI interpretare tibird cle
orice simbol si de orice sens obiectiv, farniliarizeazi
rii estetizeazd., ,,ready-made"-ul si cunfirrnd echi-
vaienla exprimati de Ilandinsky: dac[ un obierrt,
rle consurn (Kandinsky volbeste de scaun si de
rnasi) este egal ca ,,lut'ru" cri o linie, atunci el
r:ste, qi invers, egal ca valual.c formirll, de indati
ce ,,sensul sdu practico-util" l-a pirdsit.
.
I,a aceste interpretdri s-e adaugii, in sfirqit,
alLa
- cu totul lipsitd de profunzime care
reounoaste, -
in mod- expres, sensul practico-util
;i totusi tleclard uscdtorul de siicle frumos. O
usemenea interpretare se opune punctului de ve-
 clere de larl ltr,tur l,arl, dup[ care
^reptezentat
este frumos ceva care nu aie de incleplinil un lol
r.rLilitar; ea aduce la acelasi ntrrnit'or valoarea
fornrali si valoarea ntilli. a obier,tului si ia uscd-
torul de sticle ca exeilIplu pentril ,,lrLlrnrrse!etr
ltcrului sirriplu folositor.'' (\Ion,tlian), lr" .o,," i,r-
iLrrist,ii cl acordau tlejir f,,r'rrrt,lur rrrLrri ' aulorrrobil
dc curse.
. .It_eflecliuni tle felul lrccsta ne litrrnrregr'l ci aporlul
Iui Duchamp ca art,ist si sinclilor nu conitti in
inventarea de noi forrne. 'focmai &ceitsla hotiir.esto
rangul silr exenlplar, rrrr rang pe carc eI nir-l
ilnpart,e cu nirnerri. Cariera sa prolince o fascinal,ie
stranie. Aici obisnuitul est,e Lriinsftirrirat, irr neobis-
rrr.rit,, relatiile larniliale crr rtralitaLe,r rini *trii*.
lirsl,ulnate, totusi aceasta srt pet,rei;e asa t.le nrotlest,
inc,rit pare ctr de la sint, irrtel,,s. IJalri rre-aru insusit
cova din calrnul cu llrc L)ui"lrtrurlr isi propuire
,,trLrcrrrrile sale ga i,a li t.u1e" ( rerul 4111ur\cs) ne in-
chiprrirn cI ne al'liirn iltr.-rrn spatirr cxpclimcnt,til,
in care t,otul pare 1rlofu11[ si l,obusi l,r,ansparcrrl,
si plrrbind usor'. -Acesl,e glesburi dozate cu ecurlurrrlt
-- Linrp tle ciliva arri IJurharllp n-a denronstr;rl,
nirnic si s-a liriril-al 1r,i jocuI tle sah -- si.rr[, clcsfi-
s,urale_aproape asiatic, rlezirrlcrt,sat si lirr5. incor.-
tlarc. Se brinuieqte nu nurrrai c{ dojcopcritorului
htt ^.,r'eacl.y-ntod.e'' ii csl,e irulifercnt orice obiecb,
se ajunge la presrrprrnerca cI trdirea echivalentei
est,e strins legati de filosofia indiferent,ei. ,,Ironia
nrea esle cea a ind ilelenlei: irrel,aironiil,,, 11 spt-rs
l)lcharnp odat,d. .S.i : ,,Nu exisl,ii nici o soluiie,
ctie i nu existii nici o irrolilenui".
-Aceasti afinnatie arabi caracLcrr_r1 paradoxal
:rl concep[,iei tlesprc lume a hri Duchimp, ciici
inslsi accepl,area indilerent,ti a r.ietii devine eit
ins5Ei cr ,,piobleurri". Se translurnrA r'n ploblenra
rnodurilor de comportare, care sbar_r Ia tiispoziq,ia
oinului in acomodarea sa cu realibatea. Aici nu
esi,e vorba de problerrrele artei, este vorba de un
slil de via!5, de orienta.rea ornului int,r-o realitate
care, in totalita.tea ei, este incircati ou prea rnulte
sensriri. O cale optirilist{ de orientare incearc[ s[
arunce o relea cle corelatii pline clc inteles
- fru-
-tnuseLi de rclatie", in sensul lui Niondrian
- peste
realitate si de aici si ciqtigc o stmcluri ielarhicd
un alt rlrum se dedicd sLrblinierii incoerenlei.
;
Ducharnp il alege pe accsta. Fentru el nu existl
ierarhie preconceputi a valorilor, specii delimit,atc
si conceptc de sert,ar: asa currr el - estompind
limitele pune in dist,utie cal,egoria operei de arti
poate in-schirnb, 1,ob aqa, sii serveascd ca exemplrr
in eriigmat,izar.ea dorrrr:niului generio al,,obiectului
cle consrrm" in ,,reutlu-rt1,ade". ]Ixist[ rmmai de-
t,alii izolal,e si chiar surpr,inzdtoarea conibinare de
Iucruri oa: o r,olivie cr-r bucili cle zahiir cutric
-
(dlr lnarrnur.i), gi nn Ierrnontet,r'u (,,W\ry llot
sneeze") (il. 13) nll reprezinti .,frurriusetea re-
latiilor" in felui -armoniei cosnrice lr lui tMonclriarr,
r:i cler,'ine o rnarrifestare a abslrrdului. Ci in general
t,otul poate fi ,,conciliat", inseamnd c[, ,,in fond,
Lotul estc ireconciliabil".
Nuinai in caracter,ul paradoxai al calambLrmlui
lrcrnrite I)uerharnp, uneori, si apar{ o pseuclocon-
r,ordarrt,ti, totusi uur-nai pentru ca -- pe terenul
rlublu al echivocrrlui ne fircd. constienti tle
irrgrrslirnea conventiilor, - sii
noasl,re verbale qi dl ne
aral,e cr'r roalitatea esLe mai complexir decit insbru-
rnontele clc care ne seryim pentm denurnirea ci ;
ea nu se lasS. incorsctati in ele. De aici urmeazl,
in mod logic, c[ dal,ele perceplici ne pol, furniza
nurnai himere. Figurile forrnate prin c{dere de
cele trei fire aratl asa ca si cind firele ar fi de
Iungimi diferite, cuburile de marmurd se aseamlnti
cu cuburile de zahdr. De aici
-- Duchamp ajunge la presupunerea - in ,,readt1-tnacles"
rnui plu-
lalism al semnificatiei pur si simplu nelimitat
liecare lucru este cleterm'inat'clin nou cle spatiul siu -
irrconjurS.tor, pus in noi relalii ce-i drepi,
par s5. compenseze izolarea, in - careT
schirnb tlizoivri
itlenbitat,ea cu sine a lucrului.
Principiul de bazd al acestui stil de viali se
numeste insingurare. Aceastd afirrnatie arninteste
tle un aspect, pe care indiferenla calmd a lui
l)uchamp s-a strdduit s5.-l voaleze. Insingurarea
()ste f orma tragicI de intensificare a unicititii
108 I,,') ornuiui intr-o lume de total[ inconciiibialitabe. in
al sdu _optls, rnugnnm, Leblon execui,al pe o llalie
placl de sticld Za maride mise ii nu, par ses ciLi-
butaires, mArne, (1915- 1923), care
- in mocl sem-
nifictr,tiv
- poate fi privil din i_rrnbele 1;,i,r.iri,
Duchamp a fdcut uz cle cele niei irnportante com-
ponente ale repert,ori:rlrri s,i rr feLiiist, pentru a
arita - crl rtetairorri,r carartclistici lLri-- ci in-
sugi dragostei asounde insingurarea omului,
c[ el_ilctul
nu este nimic mai mult decit o convenl,ie,
care dezv[luie incornensurabilitatea actiunilor' si
nevoilor noaslre cu rea.lizdri]e lor. De' aici alte
rnulte particrrlarit,[!i ale acestor read,y-macles: ele
sinb protiriccri tlc realitale sau, mai bine sprrs,
propunerilt rcal it,5{,ii la retrachare. Si din arreustri
perspeclivri cle clobinclesc, in cele 'tlin urmil, o
semnifical i,r par.atligrnat,icr:r. iinsingur,urea lor,,slri
mdrl,urie lientrrr cila u ornului: llluralismui lol
ra!.ional (pr.istulat cle noi) este irisir;i singurrrl
nijloc de-olienture pe care ornul il are li rlisp,5ziti,r
in sit,uai,ia labir,inl,icir a exisf,onlei sr'.1e. Ast dar,
ahia lnmct lut!.etr,'-, carc poal,e inventa rrieretr nui
Jo0ur'r sernantictr, sr: tlovcdi:sl,e a li ,irr llr,:r1,sia
srrveranii ir rrnei lilrelti'rti irrl'iiritrl.
ARTA LIPSEI DE ARTA
DISPRE PRINCIPII
[)eolarat.iile principiale formulale, prin 1g10, re-
prczintir pcntru artist nu puLine hotdriri princi-
piale.'frebuie oare sd se protlucir mai departe
rrlt,t"r pcnt,rrr art5, sI se expunir genialitate su-
Iricct,ivir si sli so aclaptezc trc,ile ,,u,-erir,i tehnico-
l'r.,rntalc t,rtrrlitiei introduse de lk:naqLere, a ta-
blolrirri do sevalcL ? Sau t,rcbuie rrrai lilrll rtrdi-
caUzatc sau siriternatizaLe acesl,e prtzitli noi -
cnlaj ul, nrrint,aj ri, ,,rcttdy-uiu{\e", ,,lipsa tie forrn[,,
a lui Iianilinsky si,.scverit,at,ea lorrrrei', a lrri
N{ondrian -- si olr ajrrlonrl 1or, sli se putrd irr
rliscutie sarr sri sc dep[qeascI activit,al,ea esteticd
sirrr sir se clinamiteze coliviii de aur a ,,arlei ope-
relor de urtii" (Nietzsche) ;i s[ se ctrtrtr: puncte de
r-irienLare ertrilestetice.
r\cest,ea sirrt, protrlernc.le care upar pcste tcit
i rr liuropa, Lliirora ztlnl nci rrtir,il e c.ro rrcep
{,iilo r despre
lrrrrre ,;i societate, al+: prirnuirri r.iizboi rnonc{ial
le fi-rrnizeaz[ argumenLc srrpiincnt,ale. I)orrti rIs-
lrunsur,i ies in evident[. Unrrl reia pozitiile artis-
ticc din cinrpul eyeriimenlelor tab-loului de se-
r.alet. Pentru aceasta se hotdriisc cubiqlii,'al
cr"lror clasicism iese acum la iveald, erpresio-
rriqtii si futurisbii, care-qi amintesc din nbu de
rnoclalitatca italiand. pictori
llrarlue, L6ger, Chagall,'\ceqtiKokoschka, Nolde, - Picasso,
Carrd
f.{1. - se inteleg din nou cu lumea pcrceptibild

qi
- sprijinili pe subiectivitatea lor se mul-
tumesc cu noi parafraze formale. Prin- faptul c[
ei aleg subiectiv gradul de realitate, se folosesc
de o lmputernicire, pe care de la Renaqtere
- -
am viizut-o merelr invocatS.. In miinile ior pictura
r[mine mai depalte ceea ce a fost de secole:
expunerea temperamenLului (formulat mai pre-
tentios: dorinla de expresie) gi a semndturii arr-
tografe a unui geniu. AceasiS. voin!d artisticd
consecventS. dd naqtere la multe capodopere;
incurajatd de comertul cu obiecte de artd, prinde
rdddcini in colecliile burgheziei, in curind siin
muzee. Cu cit mai importantS. este participarea
acestor ourente si personalitn!,i la istoria picturii
europene, cu atit mai puternicd este situalia
lor in cadrul unei noi determindri de pozi,t,ie a
forl,elor creatoare, monopolizate in acelaqi timp
de aite puteri, care trec mult dincolo de con-
venliile tabloului de sevaiei. ,,\ici nu mai esbe vorba
de valoarea intrinsecd a artei, cu atit mai putin de
practica tradilionald a tabloului de sevalet, aici
voinla artisticir iEi dri pe fa![ preten!,ia de scop
in sine, eliberatir rle irigrirliree ei lir un obiect
arl,isbic izoiab qi inl,cieasii {ia un irnpuls creator
aplicat pe scarii larg[, al cdr,ui scop este sI ia in
st[plnire
- spirit,ual sau mal,crial
- inl,reaga rca-
lital,e. Acestei incerolri i se dedicri dadaistii si
suprirealistii, gruparea olandezl,,])e St,iji",,,eari-
haus"-ul perioiir.lei din Werimar, si const,ructivis-
rnul mseso.
Noile deterlrin[ri de pozitie ule forl,elor crea-
1,oare iniping inspre dorneniile de {raniLd, care
nu numai c[ ptrn tn discutie opera tle artd, ci
anuleazd ctrriar propria ei exist,en![. Scopul ei este
crearea unei realitiili tot,ale, nu nurnai interpre-
tarea subiectivl a irnui anurnib aspect nl reali-
t[!ii; dacd cu aceasl,d ocazie iau na.stere si opere
de artd, este de import,an-td secundard. Ceea ce
indeamn5. la lnl{turarea glanilelor contemplatiei
estetice este convingerea cd activitatea esteticd
poate implica numai o part,e din posibilitnlile
creatoare ale omului. De nici urmeazd cd ar fi
gregit sd se restringd acesi impuls creator Ia pro-
drrcerea de obiecte estetice, respectiv Ia categoria
profersionald,,artist". n{ondrian scrje in (gZO,
...,Ngru configura!ie (modelare) isi are rddIci-
nile ei in cubism; ea putea tot aqa cle bine sd se
nrrrneasc{ abstractie real5, penbru cd abstractul
-
la fel ca 1n qtiinleie matemltice, du; iilt a atinge
absolutul ca aici poate fi exprimat printrl'o
realitate pra.cticd. -Arbele decorat,ive, ta fel ca si
artele _aplicative,-dispar in noi configuralii; md-
hilierul, tacirnurile q.a.m.d. iau nagt-ere frin in-
fluenla. concomitcntd a arhitecturii, sculpturii si
picturii si.se orienteazii autorntrl dupri tegile noii
configura(,ii.
Astfel, prin noul spirit, omul creeazd o nouH.
frumusele, in timp oe rnai de mult el o cinta
nurnai liric sau o configura plastic.,,
. $i suprarealism ul tinde Ia o sintezd : ,,Cred
intr-o anulare viitoare a acelor dou6 stdri, apa-
rent, aqa de corrtradictor.ii, a visului qi a realitdjii,
in unificarea lor, intr:-.o realibale absoiutd, a supra-
realit5lii (,rurriali,tr:)", prociama Breton.
Acest proiect trece dincolo de domeniul ta-
bloului.. de qevalet,, dincolo dc rlivinizarea operei
cle artii individual5 si tlc exliihit,ionjsrnul psiti,,
autoglaf. $i. in, privirrla ac,easta, scopurile sup.a-
realiqtilor si dadai,st,ilor corcsprrnrl - in
secint,a lor extrenif cu cttle a]e -constructi-
"nn-
- ,,f)e Stjjl,,. clin 1g18,
vismului. Dacti rnanifestul
probesteazS. impotriva,,prcdorninirii individualis-
mului, a bunului plac" qi suprarealistrrl Breton
protestealS. impotriva ,,proastci glorificdri a
mlinii", Max Ernst impotiiva ,,basiului despre
spiribul creator al artistului" rii a ,,mizerabilului
impuls artisbic de distrao!,ie". Crearea izolati
privitd ca scop in sine a operelor de artd, air:i -
- de denatur,arc si in-
r'a si acolo este suspectat[
lrrrmuselare? ca o activitate care deviazd he la
adevdratele probleme ale vielii q!, in acelasi timp,
impiedicd rezolvarea acestora."in gene.al se ia
crtegoric atitudine impotriva oricdrei tuteldri
rrrtistice sau formalistice. Breton atribuie inslinc-
t,ului universal de cunoastere si de descoperire al
suprarealiptilor o fantezie ,.in afar:a orjcdror con-
sidera{,ii estetice salr morale" si defineqte: ,,Supra-
realismul_se sprijind pe intr-o realitate
superioar;i a anumitor forme ^credin,ta
de asocia!,ii, pinI
acum neglijate, pe autotpu[ernicia r-isului, pe
jocul dezinteresat al reprezentdrilor. El cautl
s5. suspende clefinitiv toate ceielalte mecanisme
psihice si sti se transpun[ pe sine in locul lor, in
rezolvarea probiernelor de bazI ale vieLii". ,.Si
in{,eleagii viata ca intreg", in felul aoesta sc}ritasc
Gropius st,r[tluintele pedagogice ale grup[rii.
Privind ret,rospecl,iv asuJ rrr actiyitit,ii sale clin
Weirnar si T)essarr, el s-a declarat in 19135 pentnr
aspiratia de ,,a deplas14( int,rcaga activibate --
-
,,s1.rre inlegrare Ei coordonare; sir includE l,ol,rrl
si sd nrr excludd nimjc". M pledeazi de aceea
pentru cxperimenl,, a.dird pentru o sinceritate
creatoare neancoratii in nici o dognid.
Pretentia suprarealistd cle tot,alitate sund: ,,To-
tul vorbe$te de faptul cd existd un anunrit dome-
niu al spiritului in care viat,d si rnoar.te, realitale
Ei imaginalie, trecut si viitor, comunicabil si neco-
rnunicabil, sus si jos, incet,eaz[ sd rnai stea unul
falril de cel5lalt in pozi{,ie dc nerlepdsit. Zadarnicr
se va c[uta inapoia miscdr.ii suprarealiste un all,
irnpuls, clecil, speranLa de a. tletcrmina accst,
pturcf . ,,L)aci ait,i se tinde la coin,cirlen,tia t,1t7t,tsi-
lorLlnr gyuparea ,,1)e Stijl" intreprinde concilierca
nrt,ei, rybiintei, religiei pi tehnicii, in tirnp ce ?,Bau-
haus"-rrl
- incomparabil mai modest - se rnul-
!,umegte cu coexisl,en [,a : dup[ Gropius, pentrlr
,,Banhans" se pLrne prohlerna ,,sli explorezc teli-
toriul carc esLe conttrn sferelrtr frirrnale si tehnice
qi s[ stabileasc[ uncle se af]d graniLele'lur". (ln
t,oate cd baza tletorli''u so1s a[l r, si BarrhaLts-ul
vrea sri dep.iseascd contrast,elc, adic[ sii faci ca
arta, t,eirnica si nieqt,esugrrl sri poaLli fi prrse in
clialog cu arhitectura, sculptura qi picl,ura. Si-rr
aceastd propunere de scop se ascunde un asot:ia-
tionism, al cdrui continut infinit ca la supra-
reaiisti -
este ,,viala": ..Ceea ce ,,Bauhaus,'-ul in-
-
v5.ta era egalibatea in clrepturi a muncii cre:L-
toare de toate felurile si angrenarea ei iogicd
in[untrul ordinii Jumii moderne, Ideea noastr5.
conducdtoare era cir instinctul de creatie nu este
nici o chestiune materiali, nici una intelectuald,
ci simplu, o parte integrali din substan!,a vielii
unei societd!i civilizate". Scopul este reajizarea
unei arhitecturi, ,,care - asemenca naturii ome-
intreaga via!,5". $i arya cum ma-
neqti
- cuprindc
nifestele suprarealiste evitd orice stahilire pe un
vocabular precis de {orme si, in principiu, se
pronunlS. pentru un caracLer clesohis, experi-
mental, nelimital,, gi Gropius, in privirea sa re-
trospect,ivii ar dori sii stie c[ ,,Bauhaus"-ul este
achitat de orice blnuialir de diclaturii a .qtilului
(cu aceasl,a ar,incl probabil ,gi intenlia sti subliriieze
diferen!,a falir de miscarea,,De Sbijl") ,,Scopul
grupirii ,,Bauharrs" nu constI in propagarea unui
oarecare < stil ri, sisl,em sarr dogmi, ci in execn-
t,area unei inlluente vii asupra crealiei. l,n < stil
Bauhaus r> ar fi fost o recidivi a ar,ailemisrnului
necreator. s[,agnant..^,,$i teoreticienii supra-
realirsti au avut o atitucline de respingere fa{,ti
de orice codificare a unui stiJ srrprarealist, pentru
cd ei au pus adesea acl,ivitatea creatoare pe
aceeaqi t,reaptti cu un ,,aparat pasiv de inregis-
lrare" qi ca urnrarc au fosl, constrinsi s[ punti,
in general, in discrrtic existenta unei ,,picLuri
suprarealiste".
Se vede c{ arnbele lagdre au urrnal, o linie co-
rnun[ in problernele esenliale. Inaintc de a in-
cerca sd explicim tendinlele suprarealiste si con-
sl;ructiviste ca lenomene istorice complementare,
cle Lrebuie s5. fie prezentate separat in pretentiile
lor teoreLice qi in realizdrile concrete.
,,ARTA ESTE UN BUN GENERAL"
.\ccast5. Iraz[ sc af]ii in manifeslrrl din anrrl tE97
rrl urupdrii vieneze ,,Secession". Drumul spre cu-
rrrntnl olandez,,De Stijl", constructivismul ru-
srsc si spre ,,Bauhs1s(c
- din duce
punct de vedere al
istoi'iei spiritului si formelor prin ,,Jugencl-
-
sl il"-ul european al secolului, care a avut in gru-
114 prrlea .vienezl ,,Secession" una din cele ntai expre-
sive. tntnrclripdri .ale sale. La rlndul silu ,,Jugencl-
stil"-ul isi are originea in mi,sc;\rile reformatoare
oare merg inapoi pinii-n mijlocul secolr_rlui tg.
Cauzele lor negative direcbe sint de trei feluri:
produc!,ia de masd a obiectelor stereotipe cle
consum) contrastul tot rnai puternic si rlc-nede-
pdqit intre megtequg si maEini qi condiliile tle
via![ qi c]e, lucru ale proletariatului industrial,
pe^care se.b;rzeazi acest mecanism de producfie.
Cercetririi izvoarelor in douicniul istoriei artelor
pare si-i fi sclpal, pind acurn un document,,ale
c,{rui
20
ft:ze
explicd- ajunuind pinir-n adincrrl secolului
in nrod cvident slingisrnrrl latent
al. -suprarealigtilor si. construcLir.istilor: polernica
lui Marx impotriva Jui Stirncr, in partea a ireia din
lucrarea sa .,Ideologia german. " (1845I48). St,irncr
voia._sir aplice ,,organizarea rnuncii,, nrrmAi ,,oa-
rnenilor obisnuiti", exceptinrl pe oarnenii irn-
portan!,i, pe ,,cei unioi". El sprrne: ,,Nirneni nrr
poate. inlocui_.munca lui Rlfael,,. Nlarx opune
acesteia o ordine socialii, in care, ce-i drepf, nu
,,oricine poate lucra in locrrl lui Rnfael, dir'fir:-
care, in care se as,.un,[c rrn Rafael, sc poate
cultiva nestinjenil,". In xcala;i I imp, [[arx neag.{
,,unicilatea muncii stiinlifice 1i artistice,,, pr;ir-
clamatil de Stirner. lll emile o tezd, al cIy:ei
continut ,il intilnim din nou l;r sLrprarealisti ryi
constru ctivis bi.
,,Concentrarea exclusir.{ a talentulrri ltrbistic in
individ si reprimarea sa
- legat[
este, in mare m5.surii, consecinta
de aceasta
-
diviziunii muncii.
Chiar dacd in anumite conditii sociale fiecare om
ar fi rrn pictor excelent, adeasta n-ar exclude
absolut deloc ca fiecare sd fie un pictor original,
astfel cd si aici dcosebirea intre inrrnca ( orile-
rreascri l sj << unicri > tlevine o pur[ absurdital,e.
Intr-o organizale eornunistd a ior:ietdtii este, in
orice caz, inldturatd subordonarea artistului fati
de mdrginirea localS si nationald, care-si oii-
ginea in diviziunea rnuncii'si in incadrarea "r"artis-
iului intr-o anumitii arl[, 'astfel c[ el este ex-
clusiv pictor, sculptor q.a.m.d., qi deja numele
exprinlri suficienl in[rginirea evoluIiei sa]e so-
116
ciale qi dependent;a sa de diviziunea muncii.
Intr-o societate comunistd nu mai existd pictori,
ci cel mult oameni care - printre altele - se
ocup5. si cu pictura."
Imedialr dup[ aceea aoeste iclei au fost intro-
cluse in ,,I{anifestul comrlnist," (1848). Ill cere
,,libera dezvoltare n fieclruia" ca o ,,conditie
pentru libera dezvoitare a tuturor", ,,inidturar'ea
trepta.t{ n deosebirii dintre oraq qi sat" si ,,uni-
ficarea eciuca{iei cu productia material5(('- 3111-
mite ulopii constructiviste ale secolului 20 dau
forniS. acestor ginduri. El adreseazS. mesajul sXu
cle salvarc unui muncitor clegradat, devenit un
,,1:.ccesoriu al rnasinii" cdruia diviziunea rnuncii
nu i-a adus decit roJ:ic si i-a rripit orice bucurie
a activiLd!,ii sale.
Ciliva ani mai tirziu, lluskin se ocupir. si el cu
diviziunea muncii si consecintele ei: ,,d,egrada-
ti,ort' si ,,slauery" " i\-a fost riivizatiL ,"n,,n"c", ci
segnrentat ornul care o exercib5. Rolt si nefiind
cointeresat transformat, intr-o rna",.ini el se
- obligalii
slrpune unei care este rrmnca -forLatti.
Si-lucrdri tle mintuialii. cir el insusi sinb qi prodrr-
sele pentru a c5.ror falir.icare cst,e irrobit.
Cum trebuie alcirtuil procesrrl de muncir care
atluce ornul spre sine insusi si,l clibereazd ? So-
cialisrnul est,etic lil lui Ruskin vetle r,iir.rl in rnasinti
si sperir irr revenirea la nrest,usng. Cu accastj se
ust-','iuzii ;rtlmiruliu pr,rr{r'rr siilrrl .rulir. si pentrrr
breslele Flvului N etlirr. Nlirr.-x r,orrrlurnriii iiistru-
gcrea,,insLlurnenlelor de prtirlrrct,ie", il rnaqinil-lr,
,lisl,rugere prin care lirurciIrlrii -- in disperarea
lor,- vor si ob|inri tlirr norr pr.rzilia irpusti a rnun-
r,it,orului rletlievul. La N{arx se argurnenteazri
lealisL, la lluskin rorrrilnlic, aici se opteazl pentru
inctist,rie, ilcolo 1ietl,r,rr nreqteqlug si cu aceasta
se pune in discul,ie o antit,ezS, care incd in
secolul 20
- va duce la anurnile ludri -de pozitic
pro qi contra.
Expozitia rnondiail, din 1851, de Ia Lc,ndra
prirna organizare de acest gen a alimentat din -
- ochilor
nou discutia, prezentind in fala fiecdruia
r;onflictul dintie rnanrrfacLur5;i ma;ind. Ea a
inspirat lui Gottfried Semper lucrarea ,,$tiin1a,
industria si arta" (1852),^ in care este cerut[
industrializarea artelor. In unire cll ,,sliinta
orientat[ spre viati" industria trebuie sd dis-
trugd tipurile de art[ existcnte, tradi,tional meq-
tesugXresti, ,,pentru a putea urma ceva nou si
bun ...". Abia rationalizarea industrial[ poate
inl[tura crusta,,afectdrii" si,,interesul acordat
antichitd,tii", care caracterizeazd ,,lipsa de stil a
epocii", clesohizind drumul unei productii orientaLe
material. Vizind o reforrnd a invdldniintului estetic,
Semper stigmatizeaz5 prdpastia dintre produsul
de lux, care pentru a ne pronunta impreund
cu Stirner - -produce un lucru unic pentru. un
singur individ, qi obiectul sablonizat, de mas5.
--{vt'm artisfi, dar nu avern arti propriu-zis[".
In tinrp ce un mic strat social se lnconjoard cu
obiecte frumoase, rnasa trdieste in uritenie. Aca-
demiile de artd formeaz[ artiqti, striini de pre-
zent, penLru ,,sLilul inalt", totuEi - din lipsd de
cerere
- nurnai foarte pu[ini isi realizeaz[ ta-
lentul, si ciiiar si acestia ,,in darrna realitil,ii, prin
negarea prezentului si erorcizalea ret,rospectivd,
fantasnragoricS. a trecutului", asadar prin esea-
pisnr rornarrtic. ,,Ceilalt,i se vid arnnca!,i pe pia!5
si cauti un plasarnent acolo unde poabe fi gIsit.
Pentru sit,uatia lor este yalalril ceea ce Marx
spunea clespre rnuncitorii industriali diri capila-
lisrn: ei ,.sint o marlir ca oricare alt articol de
comer(, si de aceea pusi la discrol;ia Lul,urol vir:isitu-
dinilor concurentei, tuturor fluctuatiilor pie!ei."
in deceniile urmS.loare, se impune - in prirnul
rincl -- curentul roniantic al str5duintelor re{or-
nratoare. William llloruis, bazat pe tezele lui
Ruskin, ostile inclustriei, trece la actiune. Dup[
modelul Evului Nlediu, pe care-l idealizeazi ca pe
paradisul pierdut, el vrea sd readucI la viaLi
arLa me;tequgdreascd. in t86t lnterneiazI o firniti
in care se labricd mobil6, coyoare) l,apete, tex-
tile, dale de pavaj qi picturi pe sticld, desigur
de un nivel artistic ales totusi
productie mestesugdreascl care - conditionat de o
s-a' ridicat la
-
prcturi exorbilante, inaccesibile pcnlru,)marea
masdir. Aceeaqi situa{ie a fost mai tirziu cu pro-
duc,tiile bibiiofile ale tipografiei Kelmscott, inte-
meiatd in 1890, care, in adevdr, introdusese cr
nouS epocd a colecliilor rare) dar care nu erau
destinate decil, unui rnic cerc de coiectionari. ln
scrierile sale in curind foart,e rispindite
- sd rccunoascS. aristocratismrll ine-
Ruskin n-& rrcrit -
vilabii al acestor sl,riidanii. ComunitaLea de rriegbe-
qugari gi tle artigti intemeiat.{ de et insemna nu
rrurnai o renuntare la idealul Renasterii de
,,d,iuino urtista", ea rrrm.lrea unificarea artelor
,,srrperioare" 0rr ct)le,,inferioare". Prin aceasLa
se exprima criLica. ncatlt:rnizdrii art,istului, intro-
dusd de ltenast,ere, care in felul acesta se jzr,rla de
rneseriapi. Monis tledurre tiecdderea arl,izanatului
qi a artci populare , rlin aceast,ri sciziune a inrpulsu-
lrri clcalor. [il sliivcgle rrerell [,]vrrl Nfediu, 0it o
st,are idealii, pentru fapl,ul cii ilcesLa nlr cunos[ea
irrcii tipozili:r dintre frrrrnos Lii ur,it,, provocutd de
rrtiliLarisrrr.'l'ot, ce [ilerr p,; atrrnr,i lrreseriasLll?
f5.cea fnlrloii ; asLi-izi el prod u*t in dorrir feluri :
opere de arl,ir ;i t-iLiiecbc cill'c lltl sirrl opere de
nrti. [Jc aceea eF,ie ne(iosar oa obiectrrl folosit,or
si fie din noLr satur,at de frrrrnos. Cu toate c[ se
st,rlduiesbe si detr din nou r.lcrnnit,a t,e ari,isbicd
rrronol,ortiei zilnicc gi uprral,ekir ei, N[orris con-
rlamnd ar;urnularea c1e lux, care nll are de inde-
plinit, o 1u11i-r(,ie adinc5.; ba bl cu aluzie precisd
-
la estet,ica Renaqterii - caracterizeazii luxul ca
cel rnai mare duqman al art,ei. El respinge arta
pentru cei putini gi sperr[ pentru viiLor o noul
realizare a armoniei, oare
- iisa cum crede el -
a domnit in Evul N{ediu: ,,o artd creaL5 cle popor,
pentru popor? care este folosili pentru plicerea
creatorului si a contemplatomlui". Arta Lrebuie
sd infiuen!,eze viata, nu s-o impodobeasc5; rostul
ei este ,,innobilarea muncii zilnice si obisnuite,
pentru ci in f.l"i acesta, in iocul fricii gi durerii,
s[ apar5. intr-o zi speranta si bucuria, ca forte
care indeamnri pe oanieni la rnuncii qi men,tin
cursul lumii".
118
Se cuvine sI facem remarca c[ Nietzsche
- la
119 care ,,democratia artei" a lui Morris ar fi gdsit
ilu greu uprobarer daci ar t'i ctrnoscut-o * a luatt
tle lisemenea, cit'iva ani rrrai tirzitt, cr-rvinLtrl irn-
potlirra,,arLei operci rle at'b[". Se poate vedea
de aici cib de n-mll, este rispindiLit, cirtre sfirqit,trl
secolului, ncnmll,rtrriirea resirn!il,I p.cntru l'cr,tt
pour l'art. ln volumtrl 2 al lucririi .,On-renesrr
()lnellesr" 5g Spllnr':
'
llf0{l
opcrei <lo arb[ (art,ei penl,nr
-inuinteartci
,,irnpotrivir
orit'e si in plimul t'incl' arta
rrltir). de
lrebtrie si bj'rttmttse{ex: tial,a, a;adar si nc farlir
pe noi insine suporta.bili a1[,ora, ;i pe cil posibil
plIcu{i: Cu ar.'cast'I rrtisiune intrirrtca ochilor, ca
ire rrrocleleazi si rre tine itr fritt, crcettzti forrriclt"
relatiilor sociale, otrligir pe t,c-ri plost rrrest'tl!i !u
legilc burtei-cttr.iin!e, ale rrrrlii!erritli, prlliLetii, ale
vorbirii qi ttlcerii Ia birrrpul potrivit. ,\poi urttt
Lrebuie s[ sca:e sau s:i rdstdLntd,ceust'ri tot' trc esle
urit, acele aspecte cltrreroase, oribile, ciezgusLtit-
t,oale, cale -.- conform cLr originca naLurii ornc-
vor ap{rea
nest,i
- in ciutla orici-ireri strAdarrii,
,r'r.rn,., la suprafa{5.; ca hrebuie sii procedezc
astfel ruai ctr searrrii iit privin!a pasiunilor si
tlurcrilor omeneqli ryi a spainre-lor, 1i sii lacl sii
lic.ireascI senstii in ctcit tto este inevittr]ril sau
rle riedeprisit, uril. Cortl'c,rrrl cu aceastit tnisiunt:
rnare, chiitr loarte rllarc a art'ei, itsa-ntruiit'a ar{,it
propriu-zis5. -* cea a alterelttr tle urtd', cste numai
o anex[."
ArLa ca nrijloc al stlpinirii qi rnodeliirii vieiii;
aceusta este (reva ce, in ace;bi ani, tr l'ost sl,abilit
ca cerint,ti conoret,ii iii ltosbrrlaL ca oJricct ul unei
noi voint,e artisLice, sinLetirrtt. Fr'irnelor inlt'puturi
accslea est,e cortsideraLit ,,lled lIouse'"
- lrrinli'e
(1359) a lui Webb, prittia operi colecrlivri a cer-
ouiui lui .ilIorris, icgitri clin attordul arliitecturii
qi tlecortrLiei interioaro -- le-tt urntat ,,Wlt'itrt
HoLLse" (L878179), pe carc alliitaolul !1. W. [,i'ood-
rvin a construit-o penlru Oscar Wilde ;i a rriobi-
lat-o inrpreunS. cu Whist,ler. I n 188:1, diverse
impulsuri individuale au exprinlat o platformii
eiiiientd in ,,Arts and (}'afts Exhibition Societ;q".
,,\rhitecLul si proieclanLul Mackrnurtltt a creal
atunci cileva incunabule alc ,,Jtrgentlst'ilului" ce 120l
tru-1i giisise inc,f denrrruilea. lJcit,ezuJ, irr cadrul
istoriei artei, a avut loc altia dupd citeva decenii.
Nasul a fosb revista miinchcuezd ,,Jugend", intc-
neiat[ ln a.nul i896. Un an mai inainte, negus-
torul de obieote de arki S. Bing orieinar rlin
(icrrnania rieschide la I)uris galeria -
- ,,Arb Norr-
\'oau'( gi cu aceasl,a rrrr nurrlai cI a r.r,eat, noiltir
nirzuinti un irnpor.tanl, prrnr,l rto spr.ij in european,
r.lal le-a furnizat si o lozirrcil, car,e intrt: t,irnlt
s-a irnpus ca Llrr Lerrnen dc istoria art,ei.
ln anii nouirzeci rniqcar.ea inaint,eazir pe un
fronl, larg elrropean: in Anglia crr Shtnv, Ashboe,
Voysev si l'IackinLosh, in Itlanta cir r:er.1111 px,.i-
ziirn clin jurLrl lr.ri Bing qi cu scoala tlin 1\ancy
(Gallc, N'lajorelle), Lra pi c1u ilecLor fi.rrintarr[,
,,tlesigner" -ul sta!,iilor ltiri'iziener rlc rrich.c;u (190()),
in Ilelgia cu \/ii'ior florta (casa 'l'assel i892/9:i)
1i llenry van de Veldc (ctrsa ,,[)e Blocrncrnverl",
1895), in Gerrnania cu Eckrrranrr, Obrist, llndell,
[Jelrrens si l:liemerschrrrid, in r\ustria crr Otl,o
Wtrgner (sba(ia de tranrvai [(ar.lsplut,z, 1898) si
Josef I{offrnann (Palais S1,or:lct, construit in
19{l1l). I )este t,ot se aratl si aduosirri frucl,uoase
ln ,,'I'eatn-tvot'k" cu in c'clctri tlin (ilasgtirr,,, rlin iultrl
lui Mackintoslr, in ,,CenLru,y (irriitl" (1880/li1) a lui
llackmurdo, in ,,(iuild and St,hool of I landi-
crafts" (1888) a lrri ,\shbee, in gruparea. vienczti
.,Secession", clin al ciLr,ui ccrc, rrrai tirziu, s-a for-
mat,,Comunitateil producl,il'ii a megtesugarilor"
denurnitd,,Atelierele vieneze" (1903), inlemeiat,ii
de IIof fmann si I(olo N{oser, in Nltinchen, in
.,,,\telierele rrniLe", irrLcmeitite cle Relrrens qi
Oirrist in 1897, in colonia irll,iEt,iirtr tie pe Xfal,il-
derrlidlie tlin Darrnstacil, (1899), print,re cei nrtri
proemintrnti menrbri se numiu'uu tlehrens qi
0lbrich. incelul cu incebul, inovaborii au p[-
lruns in inst,itul,iile cle lnv[{,[mint si au trecut
la re{orna acestora: Hoffmann si Moser au ince-
pub activitatea diclacticS, in 1899, la $coala de
arl,ti aplicatl din Viena, in 1902 Riemerschmid
rr fost chemab la Niirnbcrg, Ilehrens, in 1903,
I lir Dtisseldolf, IIenry van de Velde a incepuL
st rrledea, in 4904, la $coala de artii apJicatd a
M,rrelui l)11r'01 tle Saxr din Weirrrar', al lr'irui
tlirector, un$prezece ani rnai Lirzirt, l-a - propus
ca succesor al siiu pe arhibectul Walter Gropius'
;\jungi in felul acesta la putere si infiuen('i,
lefoinrril,orii se aflI incle;ta!i intr-o luptir i]e
tloui lronturi. Refuzul 1or prive,st,e, pe de o parte,
produsul industrial cle nrici valoare' pe dr: altJ
irartc, obiectul de consuni inzest,rat cu lux inu-
iit ; ci priveqte, dc asentenea, rnilrfa produsil in
,:antitS-!i mai'i, lipsit,i de orice modelare' cit rii
irrccrcaiea cle a expioala ctr rrreliculozital,e arheo-
lcigicii slilurile l,reclrte. Pe tie o perl,e se tintlea la
elil,er,rtea tle sub t,rrt,ele ginciirii lorlnale ist'ori-
zirnte, pe de alt{ pal'te se urmiirc,ll fot'rnularcil
unei lrurnusei,i rrroderner - bazut[ pc ci,osril mel-
[,esugdresc ('iiI'o sii t:orespunrlS colidjtiiior mate-
-
ri,,ltJui Ei firnclitrnii.'l'otu;i lozinca acesttti ttrltt
,,sLil-rttilt' --,,I"ortrlil rtrrneaz;5 func!ia"' slrlilltl
arnericanul Suliivari,,,riovat llopractic rLit potil,e
fi niciodatd frrlnlos", tt-xplic[ aust,r'iatrtii Wagncr
'- nu itcoperti intleugu clirlrcnsiune a sl,riidtti,rr- il.
l,elol care..;-arr t.,t,itrs1,i1,irit, itl at-'tlste tieclerrii si ctrt','
,lr.rsel Ilrrffrtratin, [)roie; l JrerLtt tr rt.tt btt.fet

au fost, et,ir:trel,trt,t' cil ,, Jtrqtrrtstlt,ii" lii)ll ,,ArL

nol.lvealttt.
lJxprirnat in linii ntari, se pot rleoscbi douii
lnodelo forrrraie tic bazii, rrnul iralionrrl qi altril
ra!,ional: curba si rrrighiul tlrept. Linerlrisrnul
curbelor, riclcgat tle nici o regulS. prcconcepuLii,
acceptS. bucurcls asocial,ia cu fc-rrrne qi cu ,,forle"
repetabile; el poatc fi urmirrit in linia de frurnrt-
sele a lrri Hogartli qi in Li,nea, serpentinata a rrlahi-
erismrrlui, pin[ la ,,mouirnenti ...simile ulle fiam-
ule" ale lui Leon RattisLa Aiberti. Pilpiii,ul qi
rnisirarea bnisc[ in sus pol, fi inlelese ca rneta-
fore ale cregterii organice; in el se adun[ for!,ele
de configurare ale ,,Jugcndstii"-ului, tinzind la o
fanLastics. luxurian!,5. gi la improviza,tia nefigu-
ratir'5". Acesta nu este unul din aspectele cele mai
pulin importante care se asociazS. cu admiralia
indeminirii artistice si usurintei caligrafice.
\tr arrirrt,irn rrit Wuh,cr (ll,rtrrc l)t,ol.,ull{la tlcse-
rtlil,orului dorrI meto,Ic r,lr'rrrt,rrtirr,e: scliema ovalii
si scherna rlrepl,unghiulat.ii. Cu ,, J ugenclsLil,,-trl
lrrorulile sti.ru userl[nitor': alIl,uri de cr.lrba
rlinamicd el se folosest,c tle unghinl tlrept, care
^gi stabilizeuz[ toiite rc.laliile formale.
r,ulrneazti
(l,'ig. 13). In tirnp t,e in ,,lirria in forrni de bici,,
r,ste exprrs rrrr sinrbol grafic, car,e este lesirntit ca
irtdrlzrie!,, prt.rmpt si trer.'|etirhil, rrtrghiul ilrept
rlri nagtel'e irriplesiei tle ceva ,,ntirsnrat,,, ld ii ir
rnlsurabil,,lt, relatii forrrrale repel,abile. Pltralul
si tlrcptrrnglrinl prrn Jrazeie unci grurnat,ici ljbere
rle ornamente, ele t,ortribuie la o rat,ionalizarel a
lirrrbajului formtrl, (rare ajungc, in ceie din urrnri,
lir tipizarea produsu lui indusbrial. Buclele $i
curbele sinl unicitit,i forinale, in schinrb formerie
rlreptunghiuJare pr-rt fi revendicate ca rinduieli
irnpersonale si generalizate. Asadar s-ar putea
sl)une: curba rdspindiili incleosebi in Fran!,a,
-
Gerrnrrnia qi Spania (la Gaucli)
nat[ ca rnijloc de mode]are a unui - esl,e predesti-
,,unicat" si,
in practicd, rezerval ii pent,ru prelucrarea me$-
terqugdreasci; unghiul rh'erpt
- criltivat in spe-
cia I ,le cnglezi si tle set'esiortill ii i ienr,zi, inspirali
de ei r'st,e un rnodel de bazi, cirls f.inp in intirir-
- indispcnsabilci stanrlarcl
pinarea iziiri a produsului
indusirial. Plirr urrnare in aces1, contrast, est,e
adus 1a o forrnuld intuitir.l r:onflictul intre nreserio
qi industrie. ijn exernplrr pent,ru aceasta sint,
conflictele de opinie din .r\sociat,ia ar,tistilor ger-
mani. Aceasta, intemeiatI in '1907, trebuia sir
aducI in jurul aceleiasi mese mcseliaqi, alhitecli
qi inovatori. Dac5. la inceput, eralr stdpinr pe
situafie artiqbii care se prezentau ca nr.'sci"iaqil
ei trebuiarr totusi sI sc irrrpace, in niiisur[ pro-
gresivd, rrrr o ^altd aripd care [,inclea la asr-rcial,ie
cu industlia. In aj unui plirlulrri rizboi rnondial,
o cliscut,ir: a provocat lorrnrirea rle lrontnri, cleve-
niti"r de rrrultir vr,erno inevitabilii . S-a aj uns la o
r,larificare principialii a pozitiilor care se dedtrceatr
din r:ont ratlic!ia Marx--Rrrskin, l,ot,nsi -- asa curn o
va ar5.ta problcrriirt,icit ,,Brtrrltirus"-ttlui cu ace ista
lr-ir lost lit,hirlati, iri rtici urt rriiil,- r'ivlliIateu
inl,r'c rnest,esrrg si irrrlusLlie . Herrrratur [{ullresirrs
cer'0a t ipizarca llro(lrrselor', irr l,inrp ce Virn de
Velde n-a plerlat, pcntru rtrricat,rrl rnestesugr-r.resrr,
r,i alrarrrIonirttl plcsupusul sii tt ,,t:urpolirtislrl"
(el- incepuse ca pictur poarrt,ilist) -'- s-a retrils pu
o pozitic urlisLicir rii .[etrlrra: .,Atit,a lirnp cit
vor exist,r incri artir;t,i in asociiltia urlirytilor, ei
vor protest,ir irrtpol,r'iva.orir.rtirei lrroputreri it rtntti
canori sau a rttrer ttptziilt."
lJlurnul pror'1nrrrat, de -N'luthesiLrs rr fost, folo-
sit, tlealtfel si rrrai inaint,e. l)cju, in 1905, Richard
Riernerschrrrid pl'(]zont,i:t lu r-, t:xltozi!,ie prinrele
rnobile proiectate,.tle nrasinl" $i exet-,utitLc me-
canic. Socielat,ea berlinezl A.]t.G. a numiL, in
1907, pe PeLer Behrens l.rroiectaln| (tlesigner) ;el.
I)orneniul competen!ei strle se intindea de la
tipul de literd, pind la trrhitectur[: el indica
tipografiei reclamele qi felurile de .liter5, a proiectat
ldrnpi qi ventilatoare penlru produse de serie 9i,
in 1909, a construit, o cas5. a turbinelor) carc a
irrlrut in isl,rrir rtrlrite'etrrrii.
Conflictul clintlc tradilionaliqti 1i progrcsilti
ir lrisat rrn prtnct, ncal,ins: rivna specific mesia-
rricii a ambelor pdr'(i de tt rla tlin nott,,stil" r-ietii,
rlc a intre!,ese cotidiantrl r',tt frumrrse!,e;i de a
rrxlragc tlin aceast,ii fnrmrrse{c izvoat'ele dc cnergic
pontrrr reinrrielea omului si a societd(ii. La aceast'it
slridanie, prrlrluscle sirttplc, adestttl spar[anice,
:rir. ..sl ilrrlui rrtil"
- cttvinbnl provine de la Oltrr
\\,'agner -- participri la fel trtt protltlselc curbi-
lirritire, r-,are dau rlor.adii cltl elegan!'d 1i abrrn-
rIcn1i.,. J rrgerrrlstil"-ttl este favt'rahil t,alentrrlrri rnrrl-
lilaleraI qi, in ielrrl acesta, anttlcazli calit,at,ea rlrt
sIccialisl, cotrccptrrlrri rlc altisL: piclorii se trans-
Ir'nnd in aririt,eo{i, arhil,ect'ii lucteazi tra dcr,tt-
r:rIori slrr se inclejcltlirrcsic ctr rliversc rne;te;ugrrli.
(lr cit, rrrai pu!in;t,ie a.ceast,5 rttiscarc s[ apclc;,c ll
;rliisti specialisti, clr al,it, nriti tnic esl,c deci si
irrleresrrl ei yrr:nt,rrr izr,'lat'ca frlrrnalii a rnotleltrlrri
I,ahloulrri dc qevalct. .'\or,entttl creat'or srr <leplir-
surz{ tlt' la reprorlu('er(')tr ilrrzionist,ii a lrrnrii vi-
zihile, la r,onIigttrarr-'a rlo I'apt, a acesteia, iirlic:i la
o act,iune rlc rrro,lclare oar'o irttet'r,irte tl irecl irt
,ilrra-tia fapLiri a lcirlitiiIii ttoitsLt'o, scltirrtbittrl o
rrrr irt -'l'igia (1ro pinzii), ci rlr I'aclo. Acest,a esl,t'
rrn llas lrol;-r t'ilt,t'. ln trtotllli-,t','. t'il iii In 1'o11gr'illiir
rlcspre lrrrne, se vrear s.ii sc itrh'ttlrtusc.r!,ezc tlin norr
nlr nunlAl ce(]ir cc esLe i2,olat, to 1r10il inliiLurarcn
lontlastelor) ca s[ se lase gcnru'ilo si cat.cgoriile arLis-
lirc sri se corrl,opeilscl irlLr-o .,operir cle arLI t,o-
i rr li" extinsl 1i sri se concilieze rlin nou artele
r, rl)erioare crt ceie inferioare, la fel cun in do-
rrr0niul social sc pledeazir pent,r'u inliitlrrarea ten-
sirrnilor dinlrc ciasc, pentrtr o via[,i devenil,ri
,lin rrotr simplri, in oarc rlonrne;te .libertatctl, egr -
lilrr ea si frabernittrl,ea (Nlorris). Nlanifest,tr[ ,,Ser,o-
',irrnii vicrreze", din 1897, a rlat atrcstor opLirrrri
,, lirrmulti exprcsi\rii: ,,i\c adrcsdn] r,ottr'i t,uturor,
lrilir cieosebire de silua{ie si dc avere. Ntt crunoas-
lr'rrr nici o deosebirer int,r'e <art,a supelioar[ > qri
<rrrla infericrrrii >, int,r'e art,a pentru boga{i ;i
:rrt,r pentnr sririi.ci. ,,\rt,a este bun general".
 ln acesta ca gi in alte rnanifesle ale timpului
este foarte rnult vorLra despre artd. Din nou este
luat ca model Evul Mediu, ,,cind to!,i meseriaqii
erail artisti, asa cum ar trebui s5.-i numim iartisi"
(Morris).' Conceptul de artri est,e interpreiat
extensiv, teoria oper,ei tot,ale de artd vrea sI
laci din orice obiect obiect de artd. Formulat
exact, se tlorea pe de o parte ca artiqtii sd sc
democratizeze, translormintlu-se in meseriasi, pe
de all[ parte insi, s5. se lnnobileze rneseriaqii ca
artiqti. Aceasta inseamnd cd acum activitatea
artisticd nu mai este rezervatS. pictorilor sau
sculptorilor confirmati, ea clevine un aspecb par-
lial al unui intreg mai mare, ceva induni,rril
multiplelor dimensiuni creatoare ale omului. I{oi
recunoaqtem astSzi aspectul pozitiv al acestui
expansionism, care pur gi simplu supune
- -
compet,enlei sale fiecare sarcini de modelare, de
la scrumierd qi abajur, pind la clddire.
O miqcare care lucreazd conqtient prin eston-
parea granitelor formale gi categoriale qi lace srl
se t,ransforme una in alta formele ornamentale
si cele obiective, <-rare Lransformd aparatul de
consum intr-o operl de art[, o asemenetr rnis-
care trebuia sd-qi abrag{ critica acelora oare
I'edeau in depf,qire;r granifelor nu numai expan-
siunea, ci diluarea subsi,anlei arbistice, ca ,si a
celor care acuzau pe art,istul ce proiecta un soalrn,
de falsificare esteticS. a unui ohiect cle consum.
Artistul vienez Adoif Loos a reprezentab acest
puqc! de vedere -in moclul cel rnai limpede qi cel
mai ingenios. El pretinde cd omul modern ar
resim!,i ,,ameslecarea artei crr obiecbele de con-
sum ca cea mai puternicd injosire ce s-ar putea
cauza acestcia". in acest prolesl intpotriva bar-
barului ,,ahrrz al artistilor" nu se asirrnde ostili-
tatea impotriva artei, ci o foarl,e seyerr"r, exclu-
sivistd idee clespre opera cle art,d, care ce-i
drept sustine c5. cizmaml sd rdmind la- cala-
-
poadele sale, dar in acelaqi timp interzire ryi
artistului arnesbec.ul in competenla meseriasului.
Binein,teles la aceasta se adaugE un alt motiv
de gindire, pe care mai tirziu dadaiptii il vor
radicaliza, adic[ il vor generaliza. I'oos se in-
rlreaptd impotriva supraofertei operelor de artd,
impotriva iendinleloi inflalioniste -ale,,.Jugend-
sbii"-ului si, in general, impotriva exhibilionismu-
'ln
lrri formai,'."r2 ,,r"u sd ias[ in relief orice
obiect. De aceea, in vestitul s6u eseu, ,,Ornament
si crimi" (1903), el pledeazd pentru simplitatea
asceticH qi cu aceasta-continuI ideile secolului 19,
rare coincid cu inceputurile ,,stilului util" indus-
l,rial. Ruskin condamnase deja ornamentul la
dddirile cu destinalie special5, pentru c5. el ascunde
,,necesitH!,ile" qi Sullivan se pronunla pentru o
renuntare, cel pulin provizorie, la ornament.
Aceasti ascezd inrddicinat[ in motive morale
l,rddeazi o atitudine caracteristici nordului pu-
ritano-protestant al Europei gi l,umii Noi, a
ctirei valoare documentard pentru istoria spi-
ritului nu poate fi apreciatd asa cum ar trebui.
Aici are loc pitrunderea motivelor de actiune,
inilial religioase, in modelarea artisticd a mediului
inconjurirtor. Aq* cum a aritat Max Weber,
ladicala ingr[dire a consumului de lux apar!,ine
scopurilor ascrezei lurnii interioare protestante.
Nrr proplietatea, ci utilizarea irationald a acesteia
oste interzisd, mai ales, .,aprecierea formelor
evidente de lux, condamnabile, ca divinizarea
naturii cum ele erau frecvente in simlirea
feudald
- aqa
in locul utilizdrii ra!,ionale si utilita-
-
riste, voite de Dumnezeu, pentru scopurile vitale
ale individului gi comunitd!,ii"" Cd acest stil de
viald, ce poate fi identificat cu anumite trdsd-
turi ascetice ale,,Jugendstil"-ului, este un proces
rle secularizare, devine evident dac5. ne gindim
cii no!'iunea ))conforb(' inseamn5. inilial conso-
lare spirituali.
Miqcdrile din Rusia, lirile de Jos qi Germania,
care trebuie expuse ln cele ce urmeazS.
- preiau
,,tle la Jugendstil" dezbaterea in continuare a ur-
rndtoarelor probleme: cum trebuie sd arate noua
operd totaLd de artd, unde incgteazi linia dg
demarcalrie intre opera de artd si produsul de serie
si pind unde poate fi asiguratd existenta separat[
a operei de arti in cadrul acestei totalitdti sti-
listice sau aceasta trebuie privitd ca un provizorat.
CONSTRUCTIVISMUL RUSESC
La sfirsitul sccolrrlui {9, arta Rrrsiei
- oscilinrl
intre luarea de atihitline nationali si internatio-
nald
- se O afla in contact strins cu'cea a oici-
clentului, miqcare lnruclit[ cu panestetismul
,, Jugendstil"-ulni si-a crcat, in 1898. un purbitor
de cuvint in revista ,,I,{ir Iskusstvo" (Lumea
artej). Prin .qublinierea legitdtii specifice a artei,
de la artistii preoti trebuia sH p,trnpasc5 rein-
vierea intregii umaniteli qi a vietii. in niai micd
m[sur5. deoit in vestu] ohligat lonventiilor Renaq-
terJi, esl,c avrrtiL in vldor.e irr Rrrsia -- inuLi-
litatea tabloului de pevalet, -atit la realisti * ca
de exernplu la ,,ambuiatr{i" clt qi la simbolisti.
Tot mereu isi spune cuvint,ul - dorinla cle a lolosi
arta nu pentn-r idealjzatea vietii, ci pentru a
face din ea parte integlanti a acestei yieti.
hlligcirile avangardiste ak: Buropci cle vesL,
in special crrbismul si futurisrnul, uu fost repede
urrnate si imit,;rte, dar luate de asenenea qi ca
pretext pent,ru proclarriatii antiocciclenlale, fa de
ercrnpln in gnrparea inLemeiatti in 1912 ,,Coada
mlgarului", la a crirei prim[ expozi (,ie au parti-
cipat Tatlin, l{alevici, Larionov si Gonciarova.
trn anul urrn5lor, a fdcut senza!,ie o expozitie
in care Larionov a ardtat versiunea sa despre
pictura purd, nef igurativ[: reionismri]. N{ani-
festr-rl silr este o incercare furtunoasi tle a aiunge
la o sintezd tlin diversc argumcnte artisticc sj
extra-artistice : - din lemn, metal si cari,on
,,Negdm valoarea individului in opera de artd...
lbiiasc5 lrLrmosul Rlsdrit ! ... Trdiascl natio-
... Reionismul este o sintez[ a cu-
nalismul !
bismului, futurismului si orfismului. De acum
Incepe adey[rat,a lihertale a artei ; viata se re-
g'-eazd, picturii, ca existentd inde-
dupd legile -culori
pendentd, cu fornre, si nuanle proprii..."
Totusi Larionov recunoaqte acestei vieti si o
viguroas[ forti proprie, cizelat[ extraartistic de
produsele civiiizatiei tehnice: ,,Geniui epocii noas-
ti'e sint pantaionii, jachebele, autobuzele, at i-
oanele, trenurile, vasele m[rele; ce farmec, ce
epoc5. incornparabil de mare a istoriei lumii l',
Aceste f.raze amintesc de entuziasmul futuris-
l,ilor penLru civilizalic.
In 1913, Tatlin a mers la Picasso, la Paris, si
a cunoscut acolo pasul care duce dincolo de reali-
tatea geometricd aparent.d a cubismului: colajul
qi montajul. El a revenit curind in Ptusia si a
organizat'o expozitie a consbructjilor sale *ltu-
riale- Dupd der-iza ,,Nfateriale reale intr-un spatiu
real", reliefurile saie constituie realititi palpabile,
cu forld proprie, care n-au neyoie rrici tle ramd,
nici de fundal. r\ceste constructii in reliel con-
brazic, pe de o parte, principiile esteticii imita-
tive, deoarece ele pLln pe ,,a face" lnaintea iui
.,a imita", pe de altd parte, in elc se ascunde urr
factor realist de inriurire, aclicS" rnaterialele noi,
incl neprezentate estetic.
linanciparea tratirrii formei esle irrs[ numai
o laturd a construct,ivisrnului lui Tatlin. Scutit de
a rnai imita realitatea, obiectul :rrbisLic prezint[
curind o tlisponibilitate, care sc va lisa-folositd
penlru scopuri noi. In felul acesta s-a ajuns la
construclivismul aplicat. Un prim exemplu este
amenajarea interioarS. dc la ,,Caff6 Pittor,escpe,,
rlin Petrograd (1917), la care Ttrtlin a colabbrat
,,u Rodcenko. Rodcenko a devenib cunoscut in
l916, prinlr-o erpozitie; el si-a propus sJ. devinl
rrtist ingiirer. Efectul acestei configurlri spa-
l,iale este desoris astfel: ,,Pldsmuirilc ei clinamice
atlrnau pe pereti,
so ascundeau in col!,uri, se -in[ltau din tavanul
rrricului spaliu si dovedeau ci un'spatiu nu poate
I'i inchis prin corpuri solide. Corpurile de ilumi-
rrirl, au fost, de asemenea, imbricate cu astfel
rlr constructii. Suprafelele de lumini si umbrd
ciu'0 se pdtrundeau reciproc despicau spatiul
in continuare qi-l fdceau s5 apard dinamic"
(C. Gray).
Ideea spalializirii, aqadar pasul de la tablotrl
bidimensional la constructia tridimensional5 l-a
preocupat qi pe pictorul Casimir Malevici (1878-
1935). Inceputurile sale, colorate intr-o manierd. oc-
cidentald, se inscriu in conceptul cubisto-futurist.
Totupi produsul abstractizant, geometrizant nu-l
satisface, cdci el dd naqtere numai unei adincimi re-
lative,nuuneia absolute; el rS.mine dependent de
lumea experienlei ,9i nu stabileqte" r'alori rea.le'j,
care sE-gifieloringile suficiente. In jurul lui 1913,
Malevici atinge un nou ldrm al nonfigurativului.
El aqeaz[ un pdtrat negru pe o suprafa{,d albl
qi mai tirziu a combinat dialectica dintre .figurn
ii fond un pS.trat alb pe un plan alb al imagi-
nii. In -tirnp ce l(andinsky imagineazS. o lume,
dramatic incdlzit[, a catastrofelor si confuziilor,
iar Larionov dematerializeazS. materia in fas-
cicole de energie luminoasS. (tr5gind astfel con-
secintele exbreme ale valorii mistice a luminii'
prombvate de impresioniqti), Malevici se concen-
ireazd asupra unui desen rnetaforic, lipsit total
de evenimente ;i conflicte. Suprematismrrl se
poate compara cel mai bine cu Mondrian, totuqi
irebuie avutti in vedere o deosebire esen,tial[.
Olandezul construieqte cu ersafodaj relalional, care
corespunde cu vert,icalele qi orizontalele ramei ;i
in care elementele individuale ale suprafe,tei qi
axei, eliberate cle propria lor valoare, consti-
tuie o frumuse!e a lelaliei. Malevici configureazti
cuvinte forrnale individuale -* cruce, p5.trat, cerrt
si dreptunghi - neaLinse de legdturile construc-
iive, intr-un spa.tiu plastic pc care pare stl-l strdbatir
un infinit in suspensie. Pdtratul rS.mine p5.trat,
el nu vrea sd intre intr-o structurd de coordonate.
Mai puternic decit la Mondrian apare un ele-
ment vizionar. Malevici nu vrea numai sd dez-
vdluie elementele tabloului ;i sd le elibereze de
folosirea lor abuzivd in ,,ilustrarea istoriei mora-
vurilor", el vrea sd ilustreze ,,supremalia emo-
liei pure". Suprafa,ta destinati pind acum s[ fie
trrnplutd, ordonatd-, prevdzut5 cu e.necdote plas-
tice sau aspecte formale, este transformath in
cimp de tensiune, pe care trebuie sd aibd loc
senzalia lipsei de scop (senzalia inutilit[!ii). 0
asemenea senza,tie poate avea echivalentul sdu
plaslic numai in lipsa de obiecL. i n sensul strict
al cuvintului, ea trebuie sd. selimiteze la supra-
fa!,a monocromS a tabloului, c{ci numai a}.rsenl,a
oricXror aspecte formale garanteazd ..senzatiei
inutiiildlii" concentratia_meiirnd. Suprafata goaki
intruchipeaz[ univerisul si neantul, p]ln oi si
golul, inceputul si sfirqilui, existenta si'nonexii-
tenta. Aceastl renuntare_.la l-unteir .,voin]ei gi
r.eprezentdrii" este inatacabild ciin punct cle vedere
filosofic, artistic, ins[ ea este ega'ld cu trutoanu_
larea actului de orea!,ie, cdci de fapt poate fi
pictatd numai o datii. Cine porneste de la con-
vjlgerea ci obiectualizarea -ser,ruiioi lipsit[ cle
obiect lnseamnd falsificarea aceste.ia, trbbuie sI
se mullumeasc5. cu pdtratul-gol in care stau pre_
griiite fehrrite con!inuturi ale lumii, constituind
un absolut care nu qLie inc[ nimic despre
plicatiiie realitdtii", pe care noi incercdrn,)co]t]_
sI le
pltrundem prin intermediul perceptiilor. Din
aceastd atitudine rezrrlbd reiatii-.,, pi.i,,.u veche
ruseascd, de icoane, carp a f,,st rl-escoperitd de
piclorii avangardisLi. inlr-o ex;ro7i;ic urganizal,r
in 19t3. Icoana sustine, cle asemenea, o expunere
spirituald a fiintei, ciare o datd formulaLl
intr-un prototip nu mai- -nunrai poate fi nici imbo_
-
g[!it5, nici modificatd, ci recunoscutd.
Achil pict[rii este considerat ca nrateria]izarea
rrnei ilumindr'i interioare; ei sbd in afara criteri-
ilor subiecLjve ale gustrrlui. nare prolind de la
irltrst ca el sI infitli$eze rner,eu rroi aspecte
.^-r aie
..irnaginii sale tJespre lurrr,'".
Malevici nlr s-a multurnit ,-u situalia punctului
zoro a p.{tratului alb, ci a legat senzatia inutili-
t,ritii mereu de alte desene, a-saclar a obiectuali_
zirl-o. Cu toate c5 el vrea.sd'menlind suprema_
lismul liber ,,de orice tendinle sociaie sau mate_
ri:rle*, se poate presupune cii revolutia din octom_
lrrrrr t-a rnsuflat ideea si proieoteze modele pentru
viitoarea ordine sooiald. ,,Obiectele sale arhitec-
tonice" au luat naqtere prin transpunerea in
spaliu a formelor ;i rela,tiilor lor formale, d"ez'
voltate pentru suprafa!5.. Aceasl5 ,,nou[ arhitec-
turd" este consecinla unei rS.sturn[ri dialeotice:
de indatd ce elementele geometrizante ale tablo-
ului nu mai sint obligate interpretdrii realitdlii,
ele devin ,,pietre de consl,ruclie" qi lihere pentnr
producerea realitS!,ilor {roncrete, tridimensio-
nale (i1. t5).
,,Ldsa!i-ne sd smulgern lurnea din miinile na-
turii gi s5. construim o lume noud care s[ aparlinri
oarnenilor." Cind Malevici a formulat aceastti
pretenlie el implrtdgea evjdent oplimismul revo-
lulionar al prietenilor s5.i, cu toate cd unii din
aceptia sc puseserJ. disparat - ldrl rezerve -- la
dispozitia evenimentelor politice. Maiakovski pro-
clama in t9t8: ,,Nu avem nevoie de un marlso-
leu al arlei unde se ador[ operele mo:rrle, ci de
un atelier al spiritului on-Ienesc..." $i Nicolai
Bunin scria: ,,Artistul nu mai trebuie sri fie o
victimd qi nici opera sa un obiertt, de veneralie.
Avem de pe acum <cultr,rra n'rijloacelor rnate-
riale u, care indic[ drurnul spre o artd noud plo-
letar[: trebuie sd inceapl o cu totul albii erd
in artd. Proletaml va produce case noi, str[zi
noi, noi obiecte de consum... Art,a proletaria-
tului nu este cutie de moaste, in care se con-
templ[ intliferent lucrurile, ci munci,, o fabricri
care produce noi opere de artd" (tgt8). Renun-
lind la activiLatea speculativ[ a pictdrii tablo-
ului, artiqtii - dup[ o frtrmoasd expresie a lui
Maiakovski - fac ,,din strdzi pensula lor gi din
piele paleta lor", dat' pentru asta, bineinlteles c[
nu recolteazd totdeartna aplauzele ntaselor pro-
letare.
Reforma invd!,flmintului qtiin.tific academic tre-
buia s[ pregdteascd artiqti pentru marile misiuni
sociale. Tocmai aceastd. reformd, in decursul
infl[cdratelor dezbaberi, a scos in eviden!,[ doud
interpretdri diferite. C[ci n5zuin,ta comunS, tutu-
ror avangardiptilor de a aduce arta in contact
strins cu ,,yiata" ajunge la o rdscruce qi trebuie
sd se hot[rasc[ dac{ se suprinid opera de arth iti
favoarea unui utilitarism industrial total sau dacd
- cu trebuie
ajutorul unui concept stilistic cuprinzi-
tor - sensuluis-o imputerniceascd pentru indi-
carea vielii. Astfel se formeazd douI
tabere: intr-una gdsim un fel de a gindi care se
lncadreazS. in viziunea neoplatonismului: ea
este constituitd din Malevici, I(andinsky (care,
in 1914, r.evenise in patrie) si din fralii Naum
Gabo qi Anton Pevsner. In aceastd grupare se
lace,,-opozi!,ie qrtistului inginer pe caie-l- postu-
lau 'l'atlin gi Rodcenko, si cdruia i se potr;iveqte
definilia radicaki de stinga a consLruciivisrnuiui
dat,d, in 7922, de Alexander Gan.
,,Configurarea fapticii a obiectului trebuie sl
inlocuiascd combinatia nrtislicd. Obiect,ul trebuie
t,raLat ca in[reg; el nu trebuie sri reprezinte un
s1,il .necunoscut, ci sd infltigeze excluslv produsul
rrrrei ordini industriale, ca de exerrrplu un vagon
si un av.ion. in timpurile anterioar^e arta servea
scopurilor pur practice: ea era un elenrenl orga-
rrizatoric al nrrrncii, crea intre toti participanqii
o ulit,ate a dispozil,iei si o coordonare a aiestei
dispozi!,ii cu mlrnca. Picl,ura, sculptura si teatrul
sint forme materiale ale r-rnei estetici burghezo-
capitaliste, care satisfdceau cerintele <spiriiuale I
ale unei societdli neorganizate. Ornul de formatie
marxistd a invins o data pentru totdeauna aria
pentru art[ qi cautd inovatii in domeniul mate-
rialelcir industriale. A trecut timpul artei pure
ryi aplicate ; ea trebuie s{ cetleze in fata finaliletii
iociale... Nimic nu este ldsat, la voia hazardu-
lui incalculahil, gustului orb sau capriciului cri-
tic. Totul trebuie organizat zilnic sau functio-
nal... Artir este rnoarl,d !"
in timp oe aripa stingri a constructivisrnului
vrea sd transforrne arta in produc!,ie industriald,
Gabo gi Pevsner ln manifcstul ior realist din
fr august 1920 -pledeazd pentm un ,,nou sbil
ruirr€((, a cdrui -baz[ trebuie sd fie ,,legile reale
rrlc vietii". Arta este din nou inleleasd nu ca
supraindllare idealizant{ a vielii profane, ci ca
()xpresta cea mar concentratS. a acesteia:
 ,,1'otul esle minciund..., ltumai viata qi legiie
ei sinL adevXrate qi in via![ este frurnos, inteiept,
pubernic si sincer numai cel ce munceqle, c5ci
viata nu cunoaste frumuse{ea ca mdsrirS. este-
tic6... realitatea este cea mai mare frumuse!,e.
Viatir nu cunoaqte nici r[u nici bine, nici drcp-
tatea ca unitate de rndslrrii a rnoralei... necesi-
trtea este suprema Ei cea mai justificatS. mo-
ralfl. Via!,a nll cunoaqtc adevdruri generalizate
abstracl, oa nornle ale cunoaqterii, fapta esle
supremul si cel mai sigur atlevdr. Astlel sint
l.gilc ncinduplecatoi viel i...
l,,IanifesN5rrr in pie!e gi pe strdzi dorintele
noirst,re, in convingcrea c[ arta nu poate rdnrine
un azil pentru cei inutili, nu poate fi consolare
penLru obosi!i qi nici jusbificare pentrrr lenesi.
;\rta este chematd sd insoleascd omul peste Lot
unde viata sa modestS. se desf5.qoar[ qi funclio-
neazd... La locul de montaj, Ia rnasi, la lucru,
in tirnpul odihnei, ,la joc, in zilele de lucru si
in zilele de sdrbdtoare... .t\cas5. si pe stradd...
penl,ru ca flacSra vie!,ii sX nu se sting[ in unra-
rii t,ate".
Dcryi i:i plcdcazd in feltil acesta pentru omni-
prczcnla operei de art5, Gabo ;i Pevsner nu se
gindesc la unificarea ei cu obiectui de consurn
qi resping utilitarismul esletizant. Ceea ce ei in{e-
leg prin ,,vialii" s-ar putea considera, in prinrul
rind, ca Lln irnoralisin f ilosofic, care porneqte
de la Niebzsche qi futuriqti.'VIzut rnai precis,
aici este totuqi vorba de spaliw qi ti.np ca ,,sin-
gurele forrne in care viata se intemeiazi qi in
care, de aceeaT trebuie s5. se intemeieze arta".
Sint respinse culoarea, posibilitdlrile descripiive,
reprezentative ale liniei, r.oiurnul ca formd spa-
!,ialii pictural5 gi sculpturatrS qi masa, ca element
plastic al sculpturii. in sctrimb trebuie introdus
un nou element in artd: ,,ritmurile cinetice ca
forme de bazd ale percepliei noastre a timpului
real". Un exemplu pentru aceasta este o consLruc-
I,ie. c,inetic[, din 1920, a ]ui Gabo; o vergea me-
balicS. branspusd irr vibra{ie motorie. O asemenea
construc{ie se foloseste de o dimensiune a percep-
pin[ acum plasticii, cdci ea trebuie
[rer sustrasd
in miscare. Dintr-un obiect ea devine
l,ranspusd
un eveniment, pe care privitorul trebuie sd-l
cil,eascd intr-un interval de timp. Migcarea reald
inmul!,eqte volumul formal (profilat), respectiv
volumul spalial al vergelei metalice, adicd bbiec-
Lul in stare de repaus trebuie considerat numai
ca plaslicir potenlial5; abia spatializarea pro-
,lrrsi de rnt-rtor ii dI propria ]iri dimensirrne.
Pentru scurtd vreme, avangardistii au putut
r.orbi in suita deschiderii revolulionare. Ei aveau
voie in zilele de sdrbdtori politice sd organizeze
pie{ele qi str[zile si s5. insceneze tribunale sati-
rice, publice. Ocupau posturi importante in admi-
nistralia statald a artei si in universit[lile refor-
mate. In special limbajul formal constructivist
gdsea peste tot, un cimp de activitate, acolo
rrnde agitalia politicd avea neyoie de sernnalele
lui vizuale: in tipografie gi in aligaj, in teatru
si in organizarea expoziliilor. Toluli irr 1922,
cind Alexander Gan a caracterizat arta burghezl
ca depdgibX, purb[torii de cuvint ai acesteia s-au
organizat deja yrentru contraactiune. Gabo a
ajuns in Anglia, unde in anii treizer-li l.r
putut juca un rol irnporbant- la concenbrarea -for-
Lelor constructivisLe. El trriiegte astdzi in S.U.A.
Fratele slu Pevsner s-a stabilit in Fran!,a. El
l,issitzky-in 192L-a pledat intr-un articol
lrcntru sinteza irrtre picturri gi arhitecturd. ln
1927 Malevici a venit, penLru o scurtd. vizit[ in
(i.ermania. Gruparea ,,l3auhalrs,, a publicat tra-
l,ul,ul s5.u ,,Lurnea f[r[ obiect". In Lg22, Kan-
rlinsky a fosL primib ca ,,maistru deforme (tr.orm-
rneister) in atelierul pentru picturd murald,',
in corpul profesoral al ,,Bauhaus-ului(( dinWeimar
(\i\re, zece ani mai tirziu, a fost desfiinlat qi
irrchis de nalional-socialiqti, ca pepinierd a ,,bol-
scvismului cultural".
,,DE STUL,,
Trecuse mai pu!,in de un sfert de secol de la moar-
t,ea lui Vincent Van Gogh, cind a luat fiin,t5
o grupare de artiqti, ale cdror idealuri erau dia-
metral opuse celor ale apostolului expresionismu-
lui. La 16 iunie L9I7 a apri.rut primul num5.r
al revistei ,,De Stijl", cu o prefatS. a lui Theo
van Doesburg gi articole semnate de Mondrian,
Vilmos Huszar, J. J. P. Oud qi A. Kok. La nume-
rele ulterioare au colaborat pictorii Gino Severini
si Bart rran der Leck, arhiteclii Jan Wils gi
Robert van't Hoff si sculptorul Georges Vanton-
Eerloo.
" insu;i numele gruplrii araL[ pentru ce qi
irnportiva cui apdrea ea. Sint respinse aspecteie
capricioase ale naturii, neregulate qi inepuizabile
in diversitatea lor si formele artistice care au
Iuat naqtere cu referire la psihologiile subiecti-
vit[!ii si temperamentului. ($i in ,,Manifestul
realist" s-a luat atitudine impotriva ,,delicatei,ii"
si ,,dispoziliei".) Este respins ceea ce nu se poate
rndsura obiectiv, ci permite sd fie resirntit nurriai
subiectiv: scriitura incdrcatd de expresie gi era-
gerare baroc5., capriciul expresiv si ,,inqelitoria"
lirisnrului pur gi simplu, care l;e strimbd intere-
sanl, in timp ce cipereazi cu conflicte si tensiuni
tragice.
Acestei refuztiri i se opune o tabeld a valorilor,
care culmineazS. in principiile claribd!ii, preciziei
qi echilibrului. Artisiul nr-r trebuie s[ imit-e 1)corn-
plicaliile realit[tii" (Hegel), nici in diversitatea
lor senzoriald, nici s5 le paraftazeze din unghiul
s5.u subiectiv de trdire; el trebuie s[ le obiecti-
veze, adicd si distileze accidentalulinlegic.Abia
oind i-a reusit si stabileascd rela,t,ii de echilibru,
el va observa unitatea interioar[ care se af][
ia baza tuturor fenomenelor naturii.
Doesburg declarase inc[ in l9I2: ,,Dac5. se
dezbracS. natura de formele ei, ceea ce rimine
in plus este stilul". Acesta este drumul care duce
de la infd!,iqdrile lucrurilor la structura lor, la
esenlele care ac.tioneazS. in ele. Filosoful olandez
Sch-oenmaker, un important mentor al miqcdrii,
cleclard: ,,inartd stilui lnseamn5 : universaiul in
locul particularului. Stilul integreazd arta in
viata culturald generalri".
Totdeauna cind arta tinde spre domenii extra-
artistice ea suferd o schimbare de rang; in acelasi
l imp ea se incared cu obligaIii sriplirnenLarc,
.1e llql . in discu I ic propria ei independcnLa.
,,De Stijl" apar!,ine miqcdrilor secotului nostru,
care atribuie actului de crea(,ie scopuri universale.
Se tinde la o innoire a omului ii a conditiilor
sale de via!5. Arta eliberatI de asuprire trdbuie
s,i puna si viaIa pe fundaIia liberlalii. Aceasli
r oin({ r'asLd.r-onslringe la delcrminarea poziliilor,
adicS la intelegerea cu alte domenii in care'omui
instituie valori, respectiv incearcd sd clornine
prezentul modelindu-l. Cum se compotte (aga
strnd intrebarea) arta fa!,5 de gtiinlir, de tehnicd,
<le religie ?
Idealul innoirii rrniversale a vielii cere actiune
rromun5., nu izolare artisticti: el pledeazd pentru
concordan!d, nu pentru delimitarea clorneniilor
de competenld. Artistul este una cLr inginerul
in strddania de a dernaterializa natura. $i asemenea
I ehnicianului, el nu vrea sH. lucrcze
'in izolarea
al,elierului, ci sd se amestece r:oncret in condi!,iile
sociale si economice de viatd, s[ mocle]eze reali-
l,atea si s-o fac{ ralionaki. ,, Stilul,, trebuie sd
inlocuiascS. natura confuzd, sd depdqeascd legen
riizboiului. Curentul rationalist extrem al acestui
irleal este indicat de sentinla lui Severini: ,,pro-
r,esul de constructie
_al unei masini este analog
lclui al unei opere de arti,,. Se-recunoaste aiii
srrprastructura esteticti futuristd, care consideri
rrrr automobil de curse mai frumos deriL ,l/ictoria
rl,in, Sqmothrace.
O artd care nu vrea s{ depindi de capricirr
si
de
,temperament, nu poate rezista ispitei de
rr se declara un instrument obiectiv de cunoas-
l,rrre qi de a pretinde analogii cu qtiinfa. Vanton-
golloo exprimd acest punct de vedere: ,,Arta
csl,r: o qtiinli si nu un capriciu",,
 Totuqi, pe lingi aceste determindri ralionalist-
utilitariste ale operei de artd existil qi altele care
se bizuie pe^ impulsurile iralionale ale actului
de crea{ie. Intr-o privire retrospectiv5, scrisI
in 1,929:, van Doesburg subliniaz[ con!,inutul
semnificativ supraralional qi alogic al cuvintului
,,configurare" (beelding) qi vede in el manifes-
tarea adincimii pe suprafa!,d, echilibrul interio-
rului cu exteriorul, devenit concret. O astfel de
u,nio mistica transpune activitatea artisticd in
apropierea religiei. Pe deplin consecvent, arta
va fi de aceea pusd ln concordan[,fl cu toate
interpretdrile prin care omul incearci sd se defi-
neascS. pe sine si universul. Odatd recunoscut faptul
cd viata, religia, qtiinla qi arta se intilnesc in strd-
dania pentru o viziune clar[ a universului, ntr
mai este decit un pas pentru afirmarea echivalen-
{ei artei si religiei. In felul acesta arta este sacrali-
zatd, iar religia secularizatS.; amindou[ au dato-
ria de a-i proiecta omului universul.
Universalismul suslinub de gruparea ,,L)e Stijl"
cuprinde atit modelarea concretS. a mediului
inconjur5.tor, cit qi interpretarea metalizicti a
vielii. Pe de o parte el vrea sd pdtruncld pinri
la cele rnai adinci si ultime informalii despre
legile universale, pe de alt[ parte - de aseme-
nea
- qi la polul opus al speculaliei misbice, s[
arunce o punte de legdturd peste pr[pastia dintro
artd qi via!,d, printr-o voin,t[ stilistici sistema-
tizat5, colectiv5. Arta este surogat al religiei
(susline van Doesburg), insi pe lingd aceasta
ei li - -
revine sarcina modeldrii atmonice a mediului
inconjurdtor; ea trebuie sI ajute omului sd
domine nu numai ra!,ional natura, ci s-o stdpi-
neasci qi aclionind, sd organizeze totalitatea
spaliului s5.u vital, sd-l prevad[ cu ordine si struc-
tur5..,,Arta construieqte, structulcaz5, transform[
in realitate. Expresia artisticd urmeazi cursul
vie!,ii, nu al naturii."
Avind in vedere astfel de leluri, se naqte intre-
barea daci arta in cazul c5. ar vrea s[ lind
-
eviden!a tuturor acestor domenii de competen!5
mai poate allea o existenli proprie sau daci,
- vismului ru$esc. In aoest sen$ este citat[ urmd-
dup[ aducerea ]a bun sfirgit a ^marilor sarcini,
se va dizolva in ,,viata reald". Impotriva auto-
rit5!,ii proprii a artei apdratd iniiial de teore-
t,icienii grupdrii ,,De-Stijl" se impune treptat
-
o_ concep.tie (am intilnit-o deja in reflecliile lui
Mondrian) care recunoaste, ce-i drept, artei un
rol hotdritor ca instmrnent spirituaf de cunoaq-
tere, dar in acelasi timp ii prezice si dizoi-
- -
varea ei in via!6. ,,Atita timp cit individul posedd
constiinla une i epoci, arta rdmine legatl de
viata obisnuit[ Ei este folositd rnai ales ca bxpresie
a acestei vie!,i. Dacd viala va fi odatd dominatd
<le universal, arla compara,t,ie crr vjata-va
rleveni neverosimilS, - ininrrtilE...,, De indatd ce
fnrmuselea se rnaturizeazi ca realitate palpabild,
arta devine de prisos, sus!,ine van f)oesburg ryi
adaugd: ,,Omenirea nu va pierde mult cu aceasia.'"
Prin asemenea ginduri iconoclaste str5bate bagajul
calvjnist de idei. Ilie isi au rdddcina ln neinme-
tlerea morald fal.d de arta de lux si de seducerea
simturilor, consideratd ca ceva inutil, de care
uecesitatea morald se poate lipsi.
AceastS. perspectiv[ ne dezviluie sulseJe apar-
[,inind istoriei artei si istoriei spiriLului ate mi!c{-
rii ,,De Stijl." Aici se incadreaz[ tectonizarea -
provocat5" de C6zannc
- a lirnbajului formal, la
care similar cu constructivistii rusi
- se fac
- pe cle o parte s{ ,, ,rrori"rrnasc'd cubisnul,
eforturi,
pe de altd parte sd-l imbun[tdleascd, deoarece
i se reprogeazS. cir el nu a acceptat ,,consecintu
logicd a propriilor iui descoperiri", adicI dezvol-
tarea abstrac{iei la ,,expresia realitdlii pure"
(X{ondrian). O alti surs5. este aripa geometriod
a ,,Jugendstil"-ului, oare anticipeazd rela!,ia for-
rnald" de bazd a grupdrii olandeze, unghiul drept.
F'undalul istorico-spiritual al lui,,f)e Sbijl"
sc extinde la diverse curenLe ale idealismului
filosofic si ajunge inapoi pinl la teoria artei din
livul Mediu. CS.utarea unei esen,te care si p5.-
t,:' ndd aparenta trideaz[ leg5.tura cu doctrina
pra,onicd, ale cdrei reflexe le-am putut observa
irrt'I la reprezentantii aripii idealiste a constructi-
toarea maxirnd a lui Plotin: ,,Arta se afl5 dea-
supra naturii, cdci ea exprimd ideile, in timp ce
obiectele naturii sint numai imita!,ii nesatisfA-
citoare ale acestora.,,Regularitatea geometricI
se bizuie pe sfintul Augustin (.,In artd num5rul
este totul") qi pe p5rinlii bisericii. Idealurile
formale ale clariti!ii, preciziei qi minu!iozitd!,ii
se pot deduce din teoria frumosului a lui Toma
d'Aqnino ale cdrui maxjme se numesc claritas,
perfecti,o si proportio. Pe lingd aceasta se mai
adaugd bagajul calvinisl, de iclei, pe oare l-a indi-
cat Jaff6. Cine reprezint[ divinul in lumesc il
voaleazS. si-l profaneazd; in aceastd convingere
antisenzualistd se intilnesc iconoclarstii protes-
tan,ti ai secolului 16 gi spiritualisrnul ascetio al
lui ,,De Stijl". Este evident cd pririficarea ,,naturii"
prin ,,stil" nu-qi are r{ddcina numai iltr-un
purism esietic, ci cd prinreqte impulsuri moralr:
esen!,iale de-a dreptul de la dispretrrl ,,na.t,nrur-
Irrlui", de la neincrederea fa{d de lrrnrea simbu-
rilor qi a instinctelor.
In care domeniu put,eau sH se realizeze aceste
idei ? Posibilibd!,ile de iltrstrale, la indernina
picturii, se extind la varia{,iile elernentare de bazd,
decretal,e. .,\cestea slnt: unghiul drept, oele Lrei
culori fr.rndamentale (roqu, galben, albasl,r;r), ca
si negru qi alb. in acest limbaj forrnal ornogen
qi conqtient monoton a intervenit, abia in anul
1924 o schirnbare: van Doesbure rotegte unghiul
drepb cu 45 grade, astfel c5" el nu se mai rlesfi.i-
soar5. paralel cu rama tabloului. Acest ,,elementa-
rism" nu este acceptat de l\{ondrian, care dupd
aceasta pdrdseste, in 1.925, gruparea -si ince-
-
teaz5. colaborarea sa la revista acesteia. Theo
van Doeshurg, care de la bun inceput
-
for[,a motrice spilitual[ - a fost
,si organizatoricd a rnis-
c[r'ii, va deveni in anii urm5.tori oarecum perso-
nificarea ei. Astfel cd moartea sa, la 7 mai 1931,
a insemnat sfirqitul strddaniilor colective qi reali-
zd.rilor grup{rii.
Fictorii din migcarea,,De Stijl:" Mondrian, r'an
Doesburg, rran der Leck pun la dispozilia uto-
pismului social nu numai icoane religioase nepri-
hdnite, ci preg.ltesc de asemenea trecerea din cea
de-a doua in cea de-a treia clirnensiune: functio-
nalismul arhitectural al lui Oud, Rietveld si van
Eesteren. Tocmai aici, in_inlelegerea cu scopurile
utilitare, se vede cd.,,l)e Stijl,, se intemeia p. ia.i
formale, nlr^ pe idei utilitare qi cd, in pricticd,
ostilitatea Ia i d de. arti a fost mereu depdqitn
de consideralii artisLice. in loc sd se dezaiulze
arta. ;i sd se_ produc[ simple clddiri utilitare,
a exisbat strddania de a da constructiei aspectui
unui obiect de art5, prin culori si articulatie
plasticd (il. 16, t9). .Co1.pul clddirii 'este deschis,
el nu mai este inconjurai cu ziduri corespunzind
interiorului gi exteriorului, intregul trebuie sd dea
rmpresra unei structuri plastice, care se ridicd de
la suprafata pdmintului.
Stijl"..incepe sd fie pril,it ca un capitol
al,,,D.".
arhitecturii rnoderne abia -dupd 1908. La'sfir-
Eitul rdzboiului, Oud a fost nuniit arhitect muni_
cipal al Rotterdamului; el proiecteazl o colonie
de case de locuit; in anul care a urmat, o fabricd
pentru Purnerend. In tgtg a aderat ia g.,rpa"u
arhitectul Rietveld ; el impune unghiul" tlrept
in proiectarea rnobilierului. Mobila si constti din
elenente de lemn, standardizate si demorrtabile.
In 1920 s-a dedicat si van Doesbdrg arhitecturii.
hnpreuni cu Boer, el proiectear[ fic,uinte mun-
oitoreqti qi Ecoli. Ca propagandist neoborit, iqi
indreapti activitatea ceiie gruparea ".Bauhausi, "l
din Weimar qi d[ acolo un impulj hutiriior pentru
impunerea tendintelor constructiviste. Oucl scrie
o carte despre arhitectura olandez[, care rra aplrea
in L926 ca o carte editati de ,,Bauhaus.,, in ig23,
galeria
.pariziani Rosenberg prezintd o expozitie
,,De Stijl" care con.tine si rnodelul unei case proiec-
t,ate de van Doesburg, van Eestererr ii Riitveld.
In anul urrn5tor, Iiietveld construieste casa
Schrrjder din Utrecht, devenitd celebrd' (il. {g),
Oud citeva blocuri de locuinle in Fiock van
llolland,_ in timp ce-van Eesteren participd la
('(rncursul ',,Unter
-penlru modi[irarea sLrdzji den
[,inden". In 1927 Oud, are mare succes cu un bloc
t11 rlc locuin!,e in colonia Weissenhof din Stuttgart.
ln anul urmdtor se termini cea mai importantd
oper[ de organizare a spa!,iului interior, executatS.
d-e grupare: restaurantul cu sald dedans,,Aubet-
te" din Stuttgart, o lucrare colectivd a lui van
Doesburg, Arp qi Sophie Taeuber-Arp. Van Does-
burg termind, in 1931, casa sa atelier din suburbia
parizian[
- DesigurMeudon.
exist[ o deosebire intre ceea ce miq-
carea a realizat si spre ceea ce a niizuit. Totuqi
aceast[ tensiune intre idea] si realitate line de
esen{,a oricS.rei utopii. Oricum miqclrJi - a cdrei
disciplind iqi avea tdria in imobilitatetr ei - i-a
reuqit sd lind in frlu gi sd obiectiveze intr-o,,orches-
trare armonjc[" infinita diferen!,iere a mijloacelor
formale de expresie, care se gdseau la dispozi[,ie
in momentul intemeierii ei. Contribu!,ia miqcdrii
,,De Stijl" la evolu!,ia arhitecturii rnoderne este
considerabild, iradierile sale spre Fran{a (Le Cor-
busier) qi Germania (Mies van der Rohe)nu pot fi
apreciate suficient; ele se iniind pin5" in epoca
noastrS. Totuqi dincolo de aceste fapl,e, cirre tin
de istoria artelor, nu trebuia uitatri chestiunea
central5. a miqcdrii, prin care ea se deosebegte
cle trufia academici anterioar[, t,endinle ce aspirii
spre stil qi severitatea fornlei. Aoeast,a este depre-
cierea programaticS. a profcsiorralisrnrrlui art,istic,
care se sprijinfl pe certittrdinea democraticl, r'ir
,,orice om are tlrept,rrl la orice activital,e crea-
toarett.
,,BAUHAUS"-UL
l)ac[ se cornpard ,,8€ruhaus"-ul cu ,,De Stijl" gi cu
constructivismul rusesc, se ajungc la dou[ con-
statdri care se completeazir reciproo, din care una
se referd la ceea ce este colnun, cealaltd la tleose-
biri. Toate cele trei grupdri au comunS. cdul,area
unei punli de leg[turd intre art[ si realitatea
civilizaliei, comunS. este - in consecin{,5 - qi pro-
blema relaliilor intre art5, megtegug qi industrie.
In timp ce, in general, olandezii nu practicd
producliaindustrial[ de serie scaunul lui Riet-
- proiect se cerea arbiqtilor sd se invoiasci plini
veld a losb executat de un timplar iar rusii
au identificat, fdrd rezervS, obiectul -de consum
cu industrializarea introdusI de Revolu{,ia din
octombrie, ,,Bauhaus"-ui a trebuit mai intii sd ter-
mine cu ideologia megtequgului, preluatS de la
,,Jugendstil" qi expresionism. Platforma de care se
tlispunea pentm aceagta n-a fost
- ca-n Olanda -
o revistfl sarr - ca-n Uniunea Sovieticd - o pe-
rio:idi revolulionard rle tranzitie, care s5. incura-
jeze solulii utopice. A lost o scoald. intr-un mic
orag germir;n. Imprejurarea cd la bun ince-
put - expiica.tiik: principiale au - defost dezb[1,ute
in animal,ia zilnic.i a unci insl,itu!,ii de invdllmint,
qi ci ele apdreau oilrr.,riLun in fiecare specialiLaLe,
in orice ord de clrrs, a dat disr'u{,iei alte posibili-
tn!i de desfdsurare decit in Olanda ryi Rusia.
l,a aceasta se adaug[ fapt.ul cd elementul artistic
.la ,,Bauhaus" era reprezentab cu indS.rdtnicie. Pic-
lori precurn l{antlinsky, Klee, trl,ten si Feininger
airvenit in corpul profesoral cleja ca personalil5ti
conturate. Fiecare din ei poscda criteriul sdu
artisbic propriu gi nioi unul n-ar fi fost gata sri
se suprrnii unui dogrnatisrn forrnal, asa curn il
Irropaga ,,I)e Stiji", cu unghiul drepl, si cu pitra-
tul. Pictorii de la ,,Bauhaus" au demonstrat o inde-
penderr[ii care nu se ldsa prinsd in ruloul initiatoru-
lui unei arhitecturi func'liiinale. Aceas[d sitr-ra!,ie
a creat o bazi nrai largd intre rationaliqti qi ira-
Irionaliqti si in acelasi timp a ingreunal, gdsirea
unui numitor comlrn.
Pozilia lui Henry van de Velde ca director al
Scolii de art[ aplicatd din Weimar, a N'farelui
Ducat Saxon, a fost criticatd din carrza duqmd-
riiior ;i greubdlilol crescinde in timpul rdzboiu-
lui. In t9l5 el s-a hotlrit sd plece si a prezentat
rninisterului o tripld propunere pentru sucoesiu-
nea sa. Primul desemnat a fost Gropius, apoi
Obrist si Endell. La cererea autoritd!,i1or, Gropius
ir prezentat - la 25 ianuarie tgt6 - ,,Propu-
nerile pentru intemeierea unui institut de inv5-
(,iLmint, ca centru de consultatii artistice pentru
industrie, profesiuni si mestesuguri". In acesb
de in,telegere cu maqina ,,mijlocul cel rnai puter-
nic de configurare modern[ a formelor". Aceastd
intelegere este o cooperare strinsd intre negustor
qi tehnician pe de o parte si artist pe de altd
parte. Ce-i drept, Gropius vedea avantajele pro-
ducerii mecanice, dar dorea s-o lmbine cu inalbul
nivel al formei modeldrii meqtequgdreEti. Abia
cind se reugeqte ca qi produsul industrial ,,s5. aib6
nobilele proprietSli ale produsului megtegugil-
resc..., ideea conducS.toare primordiald a indus-
triei - lnlocuirea muncii manuale pe cdi meca-
nice
- iqi g5seqte deplina ei realizare". Impul-
surile formale trebuie si vind asadar de la meqte-
qug, adicd sti fie de origine artisticd, cdci numai
artistul posedd aptitudinea ,,de a da suflet pro-
dusului mort al maqinii". Cu aceast[ revendicrrre,
Gropius transpune credo-ul expresionist al insu-
flelirii universale asupra articolului de rnasti.
ProiecLul a putut fi realizat abia dup[ r[zboi.
In aprilie 1919, Walt,er Gropius a prezenbat,
prtlglamul redactat de el pentru un ,,l3auhaus"
tle stat. In rnanifestul prerlergdtor se spirnea:
,,Scopul final al oric[rei activit5li modelatoare
este construc{,ia. A o lmpodobi pe ea era odinioar[
cea mai nohili sarcinS. a artelor plastice; ele
erau pdrli componente de nedezlipit ale arhi-
tecturii. Ast[zi ele se af][ in inclependenld sufi-
cient6, din care vor putea fi salvate din nou abia
prin colaborare conqtientd qi influeni,are reci-
procd a tuturor muncitorilor intre ei. Arhitec!,ii,
pictorii qi sculptorii trebuie s5. cunoascS. din nou
gi sd inleleag5. configuralia poliarticulard a ci[-
dirii in totalitatea qi in p[rlile ei, atunci vor
umple de la sine, din nou, operele lor cu spiritul
arhitectonic pe care l-au pierdut in arta de salon.
Vechile qcoli artistice n-au putut produce aceast[
unitate, si cum ar fi putut cind arta nu poate
fi predatd. Ele trebuie si se transforme din nou
in atelier...
Arhitecli, sculptori, pictori, noi toli trebwie
/ Cdci na enistit, < arl5 de
sd. reoenim la meserie
prcifesie l.
Nu existd o deosebire esen!,iald intre
artist qi meseriaq. Artistwl este o poten{are a me;-
la;ugarului. Gralia cerului - in tare momente
lrrminoase, care stau dincolo de voinla sa
- las5.,
inconqtient, arta s[ ia naqtere din opera miini]or
c:i, d,ar baza corespunzdtoare mnncii este indis-
Jtensabilii pentru orice u,rtist Acolo esl,e sursir
rnodeldrii creatoare.
Sd construim aqadar o nouit breaslit a meseria-
.silor, fir5. preten!,ia nejustificatS. de separare in
t,lase, care voia s5. ridice un zid trufaq intre mun-
cit,ori si artiqti ! S5. vrem, s[ imagindm, s5. fdu-
rirn impreun5. o noud clddire a viitorului, care
va fi totul i,ntr-o i,nfdgi;are: arhitecturi gi sculp-
t,rrri ;i picturd, care - din rnilioanele de rniini
irlo rriestequgalilor - sc ya indl!,a intr-o zi spre
(,er? ca sirnbolul crisl,irlin al trnei noi crerlin!r:
rriitoare. "
in cornpara(,ie cu proza inflSchrat,ti, irrrnicd
ir manil'estului, plograrnul actioneazti lucitl gi
sister.natic. L)eoirrece to!,i art,iqtii sinl rneseriasi
'in sensul prinrar al cuviritr-rlui *- ,,instruirea -
rriegte;ugireasci" constituie .".,,bazA lnr.dl,drnin-
lului la ,,13auliaus." l'ieciiro student t,rebuie s[
irivele o nreserie". Conunital,ea de munc5 dirrtre
rrrtiqti gi nuncit,rlri care rczr.rltri astfel,,,din
spiribul unifolur folrnat... Llebuie sti configu-
ruze ruitar construc.Lii in tcilalibatea Lrr, adicir
zidlrie brut5, tencuire si linisare, decolare qi
rnobiiier". Teoria carc ia naqtere din realitatea
atelierului trebuie s[ ofere fiecdruia dezvoltarea
liberi a posibilitdfilor sale creatoare:
,,Produce o dezvoltare organicd din cunoqtin,te
r neqtequgdreqti.
Evitarea oricdrei rigiditS!i; favorizarea spiri-
lului creatol; libertate individualibX!,ii, dar stu-
rliu sever." In afar[ de aceasta se cere:
,,Legdtura permanentS. cu conducdtorii meqte-
;ugului gi indirsl,riei in !,ar5.
Contact cu viata public[, cu poporul, prin
cxpozi!,ii qi alte organizdri.
intre,tinerea de relalii prieteneqti intre maeqtri
;i studenli, in afara lucnrlui; teatru, ccinferinle,
poezie, muzicd, serb[ri costllmate, realizarea
rrnui ceremonial voios ia aceste adundri."
 Inv6{imintul trebuie sd cuprindd,,arhitecturd,
picturd, sculpturd, inclusiv toite ramurile mestel
qugdreqti".. Se acordd o valoare deosebit[ p"db.i
manuale qi multilateralitdlii:
,,Pregdtirea meqtegugdreascI constituie baza
inv5ldnintului ltr .,Bauhaus.,, Orice student treJruie
s[ invete o meselie.
Pentru a acorda studentului o instruire cit rnai
multilateral[, tehnicri si artisticd, planul de dis_
tribuir,e a lucnrlrri csbe astfel rcpar[izat tempo_
rar, incit fiecare irrhitect, pictor sarr sculptor'sd
poatd participa qi_la o parte din celolalte procese
tle invS,timint (ci:rse)."
Unde est,e locrrl arbistului,.uude cste functia sa,
in cldrliitr polistratificrlri gi larg r:onccpu_
th? In aceasli inl,rebare se asr.rrnde cdr,inta unci
^acoeastl
deliriritdri a donreniilor sale de influen!6' gi cle
activitate; crlm se contpor.tli artisLul fat.i ile rnese-
1iap. ;.i.fa!i de tehnici,,.rn? In ce std opera
individuah cu y.rrorluclia anoninid "opori de sdrie ?
-,Batrhaus''-ul irrsrrsi ir pus, tot rncrcrr, or.esLe inlre.
bdri in cenfrul cercetf ii congtiin,tei sale, totusi
de la an la an - a luat 'alte -
pozil,ii; toiursi,
n-a gdsit un rdspuns care s{ fi {osl,-acr,eptabii
penLrrr reprc;:nnl;rnlii tuLrrror lrinrrri lcr tieosc_
bile de rnodelalc. l,a inceput s-a sirnLiL obligal
fa!d de ideea misticl de aridtotald, de'iinia et"os-
ului megtcgug;rruldi, a lrri Morris si yan de
Velde. Situaiia ci onontjnd trist{ a' perioadei
postbelice ne'constringe la aprecierea ,'cd mep-
tequgul poate fi o salvare pentiu artist,,. Gropiris
infrumuseleazd aceastri recunoaqtere lucidd- cu
speranla -in viitoarea ,,operd de artd totald,,,
el face din lipsd o necesitate, un ,,fenomen
inevitabil". SperanLa in.,,catcdrala viitorului,,,
care cu ,,abundenta ei cle luminir va iradia
pln{ -indunlrul celor mai mici lucruri ale vielii
de toate ztlele" - trebuic aprecirit faptul ce
adversarii ei o ironizeaz{ ca lozinc[ a <rnouhri
gotic >. Acest reproq este indreptd!it. Cu boate
cd ,,Bauhaus"-ul vrea s-o rup5. cu cultul geniului
rornantic cu toate c5. se indreaptd impotriva
formulei -moderniste a exagerS.rilor care, ca
- 1
rrrmare a cubismului gi expresionismului, des-
lirgoard activitatea lor subiectivd - ar putea fi
,,rganul unei ,,noi idei universale", vag definite,
(li{re-li are rddlcinile in idealul modificdrii roman-
lice a lurnii. Patosul - colorat utopic - in pri-
rnii zece ani ai ,,Ballhaus"-ului consuma inc{ din
repertoriul fdg[duin!ei expresionismului. Dupi
rrpocalipsul rdzboiului si infringere, el ar dori
sir facd s[ se urmeze frumuse!,ea untti nou lertt-
salim.
Deja in 1922 Gropills s-a vdzut nevoib sd revi-
zuiasc[ icleea sa tlespre alianta dintre artisl, Ei
rrreqtersugar. El ia acrrrn o nott5, pozil,ie, (]are s-ar
pnt,ea caract,eriza tla o pruclenbt"r,,tleschitltire lii
stingir". Arrsasl; at,it,rrdine a fosl, canzattj rle teo-
liile lrri .lolrannrrs Ibten, clrre - ilin 1919 - preda
lrr ,,Rnuharrs." ,,N'{ae.$t,rril I t,t,en rt'ri-a 1,us tle culind
irltem:rt,ivrr : trebrrie sii nc liotilitn sau sii efe(1t,ll-
:iir-r -- iri tot,irl cont,rast rrtt lrtntea cxterioarl
-
rrrlrn(rir inrlivitluald srru sii tr{rrl,[rit conl,itt't,ul cu
ir'rdusLria." Gropius rdsprrnde la atreast,a: ,,Ilu
r,atrt rrnitatea in asocia!,ie, nu in separare". Bl cere
incd o dal,5. cea mai largd bazit posihil[ pentru
incercdrile de rnodelare si se refer[ la ,,incerclrile
par"alele ruseqli, in care nuzica, literatura ;i ;tiin!a
iru fost ;i ele incluse, oa venind dintr-o surs[ ..."
(iropius pare ci int,r'eztirca o personalitate crea-
loare universalii, un 1)uefml u.tti.trersule", in gentrl
llenu;terii. Fi-xrrt in frirrl ircesta la o rrutrnriLii
i,lee totalii, i-a fosl, irtrposiLril sI vatli ol-rict:Lir'
lrroblerrta l,ica trr'1,I-t,ehrtir'ir. Ce-i ili'cpt, irr loi'ul
,lir,izirrnii indrrst,riale u rrrrtncii el prol,indtr,,o
rrrrurr,I uriitalI... care in!elege pt'or,eslrl creaLor
rle rrrodelare cir rrn t,til indir.izibil", tol,ttsi tttt dot'ea
rlr: ec(rea sii tlevirtii rlrrhioasi,,r'espittgeleu rrrl;inii
si a indrrstriei". ,, I In contrasl, 1.'r'int'ipial se aflS
rrrrinlri in rlivizirutea rruncii intr'-o parl,e si rrrribatea
rrrr[r(rii de cealaltir parte..." Cu t,oate acestea
,.1 se dei,liirij pentru,,necesitatee cor.trtrnzii'( qi
.,rrr fi privil ca o glersealI dac5 ,,Batthatts"-ul ntt ar
rliscrrla crr lumea din afarii si s-ar considera ca
,r st,rrrctrrri izolati". Tot,uqi apdr[toml ,,Inuncii
unitare" artistice nu poate in[buqi indispozi,tia
sa falii de infialia artisticf, a epocii sale-:
_ ,,
int_reaga < ariritecturd o Fi o art[ aplicat5 > a
ultimelor _ gcneraIii este.- pin{ la d exceplie
disperat de micd o minciund. Tn toate aceste
produse se afld -o inten!,ie falsd, spasmoclicd,
1 de a face art[ l; ele stau de a dreptul in calea
dezvoltdrii unei adev5rate pldccri pentru < acti-
vitatea de construcl,ie >. Arhitectul de o.st:jzi
*. pierciut. din nesocotintd dreptul siu la viat{...
Pe cind inginerul neimpov{rat Ce ratiuni' es-
tetice qi istorice -a ajuns la forme ctrare, orga-
nice. El pare sd-preia treptat succesiunea ar]ri-
tectului de altddatd, care lrenea din mestesug.
htlarea schirnbare a rrruncii din anaiiticfi tn sii-
teticd are loc in toate domeniile; si inulustria se
r.a adapt:r la aceas[a. Se cauti oameni ctre &u
primit o culbivare corespunzitoare asa cum
noi incercd.m sd dim prin ,,Barrh;1qg((- $i aceqti
oameni vor elibera maqina de spiriiul - ei rXu;
artistul liber, care tatonind inainte caut5
maqina <inutildr se -orienteazd deja dup{- aceastl
busold a viitorului. Iil nu este un adver.s;ir al
maginii, el vrea sX-i invingd. demonui...
In acest punct central se intilnesc cle asemenea
conceptele sacrului si profanului, ca,re in hao-
sul de astdzi al sentimentelor confuze - au fost
continuu schimbate unul cu altul. Religiile - in
agonie au prorrocat o profanare a sa"rului, ca
si un. adevdrat cult al profanrrlui. Irnpotriva
acestei manii existd un rnijloc: s5. se r[ipundd
prin ticere cuvintelor <r art[ il si < religie u".."
Artistul ca inving5tor aJ clemonului masinii,
aceasta inseamn[ inci expresionism. Renunl,area
protestatard la artri, respingerea sacralizantelor
,,tipete ale artei", deplinsd, cu dezamirgire, in
acelasi timp de Wrthelm Worringer, acestea sint
idei deja familiare lui h{or.ris, cind in 1911
spllnea intr-o prelegere: mai curind-decit o artf - ,'r"ruiare de posibilitS.,ti n'ri, ncexperimentate, de
pentru cei pu.tini ,,doresc ca lumea s[ renunte
intr-adev5.r
nu mi se pare- citva timp la artd, ceea ce mie...
-
imposibil".
Gropius n-a luat niciodatd ln serios problema
,,lipsei de art5", cu toate cd disculia contradic-
t,orie cu Itten - care, in 1923, a dus la plecarea
ln opozilie cu cei mai mulli
ircestuia
- I-a adus
rlintre pictori (Kandinsky, Klee, Sc!lemmer).
in felul- acesta, a ajuns probabil sd fie bdnuit de
ostilitate impotriva artei; el s-a apiirat' in 1929,
tatl de ,,reprogul unei schimbdri de direclie a
ad'ep{ilor"meEtequgului spre constructivism". El
nu voia, de asemenea, nici s5. nege pe fald cd,
intre timp, evolulia sa ca arhitect - dupd faza
uxpresivo:pseudosacral5 (casa Sornmerfeld, IgzL)
din nou la liniqtirea formal[ construc-
--ajunsese
tivisid, de la care el pornise pe vremuri, in uzinele
Fagus (tgtt). in aceast[ reYenire la pozi!,ia ini-
t,ial[ si-au spus cuvintul qi prelegerile lui Theo
van Doesburg la Weirnar ({921-1922), prin care
iqi spunea cuvintul un ),pol_ opus unui oarecare
romdntism", asa cum aprecia pe atunci L]tonel
lieininger.
In prelegeren sa. ,,Art6 $i tehnio[". (1923) Gro-
pius credea cd. a asigurat artistului- dreptul- de
i-qi spune cuvin{,ul la dezvoltarea tehnico-indus-
t,rial6 viitoare. I'otrrsi, partea opusi care nu avea in-
creclere in aceastii nizuinld unitard, s-a deba-
rasat dc lndr[zneala ronranticS. a artistului qi a
rcspins orice dialog. Aceasta s-a intimplat ime-
tliai tlupd ce ,,Bairhaus"-ul s-a mubat la Dessau
(1925). S-a ajuns Ia noi si profunde deosebiri
rle vederi. Acum nu rnai era vorba de artd qi
rneserie, ci de artd qi tehnicd. i\{oholy-Nagy,
succesorul lui Itten, poate fi considerat ca expo-
rrent al unui nou curent expelirnental, care tin-
rlea la unitatca dintre arti si tehnicd cu ajutorul
conceptului estetic de configurare, bineinleles
t'iLrd sd recurgS. la structurile estetice rnogte-nite,
riouiptura tradilionald, tabioul de qevalet. Inte-
gralionaiismul iui Moholy-l'{agy era. conLinuu in
Iorme gi materiale; el s-a extins la film, foto-
-plasticd
grafie, cineticS., tipografie qi afiq. Cu
rrlbe cuvinte: el se strS.duia, pe de o parte, s5.
rlca activit[lii creatoare ,,o anumii[ utilitate prac-
ticd influntrul realit[!,ii civilizatiei, pe de aitd
parte s[ facd aceastd realitate, sd se incadreze
in tiparele configura,tiilor constiente de formi.
Contrar acestuia, Hannes h{eyer care, din
1927, preda la secLia de arhitecturd - reprezenta
un radicalism ostil artei, nu diferit de- cel al aripii
stingi a constructivismului rusesc. Cind, oboiit
de discordii, Gropius a demisionat din postul sdu
qi
venit- lasuccesor,
inceputul anului 1928 Meyer i-a de-
acesta si-a expus-programul peda-
gogic cu o claribat,e f{r.ir echivoc. Intr-o cu-
r,'intare cdtlc sttrdenli el s-a rleclaral, ce-i tlrept,
penbnr- principii c;re pir,earr cd sint in legdturri
cu era lui Llropius" Asarlar,,Bauhaus,,-rrl t,reliuja
si rezolve problenrele pe oal,e le pune r,iata ;
sarcina directorului consta nnmai in ,,a cornbina
intr-un tot pozil,iv toate ourentele care se con-
centrau in el" ; inolitutul Lrebui;t ,,sf, fie o Lr(.)rn-
binalie de munoi de at,elier, art,5 liberi si qtiinl5l.
Atelier nrr nnrnai irr sensrrl rle activilut,e ci de
crea!,ie arlisbicd"; si el l,rebriia sii se or,ienleze
dripd normele lunrii exterioar,e.
Inrediat dupI aceea frIeyer. ]'c(runoaqt,e r,,5, tle
fapl, el este hot[ril sir schirrrbe chjal cccil {]e
Gropius considera odati ca rnijloc d e salvare :
sd rS.spundd prin t5.cere cuvintului ,,ar[,[" qi cd
el {,inte,ste si mai hotdrib decit preclecesorul sJ.u
s[ pun{ ar.hibectura in r-rentrul activitri{,ii didac-
tice. Totusi acum nu rnai este vorba de arhitec-
turd, ci de ,,a construi":
,,toale hrcrtrrjlc acestei lurrri sirrl, rrn pr,odus al
forrnulei: (f lrnct,iune )( economic)
de aceea t,oate aceste lucrui'i nu sinL opele
de arili.
orice art,5 esle oompozi[,ie ,,ri tleci inuLilS.
orice viat{ este funclie si de aceea neartisticd.
ideea < compozitiei unui porb maritim I face
sd te strici de ris ! dar cum se naste proiectul unui
plan de orag ? sau al unui plan de locuin!,d ?
compozitie sau functie ? artd sau viatd ?
a construi este un fenomen biologic, a oonstrui
nu este un proces estetic.
arhitectura ca ( realizare a pasiunii artistuiui I
nu are rat,iune de a fi.
arhitectura ca o continuare a braditiei con-
<r
s[ruc!,iei ri inseamnS. s[ te indeletniceqti cu istoria
constructiei.
a consfrui inseamnI organizarea chihzuitd a
proceselor vie[,ii.
a constrrri, oa prooe$ t,chnic, est,e tIe aceea rrurnai
ur prooes par{ial.
cliagranril lunctionalti si progra.nrul et-.onorrrio
siinl, linii direcloare deferrrr inant,e ale proiectului
rle constructie.
a const,rui nrr nreri este un sco;r indir-icl ual al
ambi[,iei arhiteo{ilor'.
a construi insiearnnii rlllnrra in colelt,iv i:r rnlrrr-
citorilor cu inventrtrrii ; este arhitect rnrnrai rine
pregSteqte altora procesul viel,ii, c;r uraist,nr in
r:olectivul cle muncfl.
aqadar (provocat, de lipsa tle lut,r'u qi de rrer oia
rle locrrin!,e), dintr-o cheslitrne individrralir a indi-
vizilor, principirrl de a consLnri tlevinc o clrestirrne
r,olectivd a cornpatrio!,ilor.
a construi inseamn[ nrrrrrai organizale: olgani-
zare sociald, tehnicI ecorrouricii, psihic5."
Conlinutul de ictei al ace stor teze poat,e fi
rrrrndrit in divelse surse. llepart izarea acl,ivit[{ii
rlin domenirrl conslruc!,iilol in planul general
rrconomico-social qi orientarea drrp[ rlogma rlar-
xisti valabild pe at,utt''i ; r'espingerea rrnei arhi-
l,cct,uri oare este numai chestiunea individualfl
rr fieciirei persoane in parl'e, precrrln si clorinla
rlc a face din activitat,ca ctinsl,ructivri ,,afacerea
colecl,ivd a compatrio!ilor", arninteqte de pole-
rrrioa lui l\{arx cu Stirner'.'l'ezele lui A,Ieyer se
irrt,enreiazS. pe de o parle pe cunviugerea ci
,r'icine are talent (aceasta o cred qi suprarealiqtii),
prr de altd parte, pe dorinla de a da ,,artistului"
rrn loc func!,ional asigurat in societate, agadar
ir-i da oarecum posibilitatea de a se contopi
irr colectivul ,,compatriolilor". Nu irebuie uit,ab
nici faptul ci Adolf Loos a refuzat, dejtr din 1910,
rinduirea arhitecturii printre arte:
,,Numai o micI parte a arhitecturii apar!,ine
irrtei: niormlntul ryi rronumentui. Toate cele-
lalte, tot ce servegte unui scop trebuie exclus
d in domeniul artei.
Artistul nu trehuie sir se serl'easc[ tlecil, pe
sine insusi; iar arhitectrli comirnitatea."
N1[eyer sper;i in vict,oria ,,r'iet,ii" a$upra ,,arLei".
,'\rlritectul, pici.zind demnitatc,l srr csl,eiit:il, esl,e
proclamtrt organizal,orrrl cornpleL al acest,ei t,ota-
Iil,riii a vie.tii. lIl piertle pozitia spccialS a art,ir
tului prirtilegiat 1-rentlrr ,.a irr s, Lirrilr inc;rdre1,
inl,r-uu colcctil'- sii pi'inre;rsr,ir jrr l.rut,erea ilr
rtrr insl,rtrnrcnt vast, rlc olganizrr.r' si |l;111ifiualr,,
r,;jci a const,rui insuaiririri, pentr'u lloy+1, orga.ni-
zarea fdrri lacrine, ,'uprirrzinrl {oi, [0 rlonreniile
vielii. Casa .,esl,e in speciai o r.rperii lrociirlS. penl,rrr
cd en (ca orjcc norrni DIN) oste proi'llrsrl nor-
ule]or industri;rlr,r aIc rrnrri 1rrrlp1rli1. ;,inirnim rlr.
i nventatoli".
Cind, in 1930, NIeycl' ;p fopr{, corrrerliat, tle rrrrrni-
r,ipalitntea orasrrlui I)ess;iu, el si-:l srrslinut, incii
o dat,d prograrnul si -- lposi,r.ofat, (il ,,oy11 slp;r-
ttiu" a fiicul rispr.rn2il1ay1l ur'{,iqLii r.lc ll
-
.,Bauhaus" ponlrrr iahotlrjrrl iir,cqb.rpi.
'.,u,
,,Am invX[,a.t pe studen{i lcg[trrra dintre con-
slruclie si societate, drrLnrrrl cie la instmclia for,-
mald spre cercct,ai'ea stiin!ificit ti ronstruc{iei
gi cerin!a: necesitat,ea yroponrlui irr locul necr,r-
sitiilii luxulrri. I-arn invlt,at, siL rlisprelrriasori
societatea realitdtilol jde;rlistc qi, irrrprei.rnii cu el,
tind spre sirtgura rcalitat,e (-r{) l}onto li sl,iJrinit:i,
cea ir mdsui'airilrrl rri, l,izihilLllrr i, tralt,ilis,alri i Lrlrri".
NIeriteJe lrti Ncvcr' grcntlrr rrri r.irrr:r si ra [,irina-
lir,area pr:odrrci,iei' sirit, rrerrontest,lrl,e.' Orient,irt,li
spre plotlrrsul st,arrtlarrlizat, rrrlnilil si ;irr,rrrirrr,
se putea prelrrcra trrti econonlig qi prirr l:rJni.rtc {tll
l)re,b mai avantajos. Pe lingfi uceirsl:] -- pri ri
contacte cu indusLria insLit,utului i s-au r.leschis
importantc surse de -cistiguri. Acest utilii,arisrn
programatic credea ci se putea Jipsi clc artisti,
deoarece cl se limita la ceea ce iroilte fi predat
lirt,ional;i - crr oarcciu{:i indrepla!,ire exclrrdea
;,r'ia dc 'aici. incri in 1928, drr riemisionat- rtin
,'orprrl profcsol'irl FIohol-,r-l.lagy, I)l'euer si Rayer,
[(lee a plccat, lil '1931, ]a a.cadelria din L]iissel-
rlorf, Schleinuier la Brestratr. Kandinsky si Fei-
ninger iiu supravie'g,uib erei lui Meyer (prirnul n-a
fost strdin de terminarea acesteia) si au continuat
rrctivitatea clidacticd sub cel de-al treilea clirector
rrl ,,Bauhaus"-ulLri, a.rhitectul Ludwig N{ies van der
irtohe, pin[ la inchidcrea institutr-rlui de cdtre euto-
ritS!ile naziste.
Oricit cle esenliale sint acesto discrr!,ii, neintc-
Itrglt:ri si gnipriri peilLrrr jsl,ori:r ideologicir a ..Bau-
Irilus"-rrlui pu{,erlr t,cit,uqi sI nu lc lLli\nr iii consi-
rleraLie, rlaci este vorba sii inl,ocrnim irn bilarri
lrc,zitiv' al acesLei incercriri remarcirbile cle r,rodel
lrrre fiirri ltrcnne l lumii, tr int,erneier'ii ttnei ,,t:rrl-
[,rrli tipt,ice" crrprirrziitoai'L]. l.rlllol'biinl, este laptul
,'J rtoi,ir.rnea lurmalS. ;.r ,, 13euhati;,1"- riltri ii fosl, r;e-i
,lr'etpt,, irs*,rzal,f, pe o b;rzii cxt,ri:trI de generoasli;
irr scliirnir el rr fcs[, L,r'gunizal, dupir princiliiul
unei ierarhii pirarriidale (il. 2{), 2t).
invd f lirrintul incepea crr conrl.rinat,ii explora-
Iririi tle rn:iterille . Studcniii t,r'ebuiau si inve tc:
iri umble libe;'i qi niituriil ci.i celr: rrr,ri st,ranii si rnai
rii,aziorralc rnabeliale" }i'irrt,ol'ii copilire.sti de ti,iiire
lreilniiarr t'onsurnal i. (leera cc tlatlrrirytii Allrncar.r
lluit: peste grHiiriitlir inl i'" o irrl,enLioriatir liti'r,ir-
lrirlittli neart,isLit,ri, esti: folosit, irr ,, Ll*rihi.tus'( lterrtrir
,lesrr,lielirea posibilitirIilor sl,i'ut:Luririe. Niui r)
llrqrrlLta.ri' a nat,tri'ii riu este preit neinseilrniLti,
, rr'ie e llrr,rlrtii t.[e rrinLr:t'ie esle sLlsrle[]tibiiI de trans-
lr,rmtrl'fi irr l,r'^o strLrcturi leg;ulal5, chiar rlacli
,':rt,r sirrilrll. lr'lr:qtenll [r]r'lneiol' iil't.r ugltlar ohli-
.1rrl,i:r rle u udirrci currliiilltir fitrltrir lil u rli,scipolilor.
rlrr tr tlezvil ui r-riiie tle rtrorlelai.e spre r'5.diisin;,1
li,r, Llr-r tr instmi druntLrl inapoi iie lr schenrri la
1,r'ilrLi;l germene forriral erleuientlr.: ,,aici psttr
r.rrlritai'i neccsitntla tle i-, te o{;trpa inainte de toat,e
, rr flrnc-l irrnl1e 9i nlr il'l prirrrul r.inrl cu formele
:,, r l ir f i:r t: rte. "ft: rrieie iiigt-.l rri rre, geontet,ri te, ntet a nit e,
r
r,irri, e.lemente rle sLudiere in clirectr,ia spre esen-
I,i:rl, spre funcLiorral. Se int'a1rl aici si se vadd
inapoia fa(adei, inveti sd prinzi un lucru de la
rdddcind. Invdlati sri sdpali in adincime, inv5-
{,a!,i sd deosebi[,i, s[ rnotivlqi, sir analizaq,i" iKlee).
Drunlrl stucienfilor ajunge, in cele din urm[,
la sumumul artistic al arhiteclurii ;i se termind
aqadar
- din nou - ln realitatea
tlimensionald a obiectului
deplin5, tri-
concret, insd nu in
sfera despdr[irii tol,ale, ci in cea a integrdrii adinci.
Prin doctrina si opera lor pictorii de la ,,Bau-
haus" si-au aclus contrihulia lor in analiza spa!,iu-
lui intermecliar al realitXgii aparente, fict,ive,
imaginate.
Cu docrbrirr:r lol ei au aclus pentru prinra datl
dovada c{i ,,artr rnodornS" nl este un anllhism
srrbiectir,, rrecontrolabil, ci cir se int,erneiazd
pe lrcorduri generale de limbaj, care sint l[sate
la r.oia fier,Srui l-rrtist, pentru reliefare prulrr.ie.
Cu oliela lor acegtir &u {-llrrtrunst,rat t,i urt,a puri
si et,ernii nu est,e rntcnintal,ri si piardri clin sLrb-
stanla ei, daci renuntd la gcnialitat,ea izolatd,
dacI infrineazi-:r torentul sirn[,irii srrliiectir.c Si se
foloseqte rle principii ce pot li predate. Bi nu
voiau ca ,,Bauharrs"-ul sd produc[ arti din retorL[,
sau s[ aduc5. arba la o ascezi m[ndstireasc[. Dim-
potrivii: dacd obiectele sale de consum capti-
veaz[ prin caracterul lor practic pur, doblndit
clin frrnctinne, in schirill reprezentatiile teatrale
Ei de balet ale srenei ,,Rarrhaus"-ului, ingenioasele
fotornontaje gi pet,recerile costurnate arati o
inclinatie spre bur.lesc qi joc, car,c nu pot nega cl
s-arr inspirat tle la exaltarea si pl5terea de :.r in-
spiirninta bulghezia, car.ar:telistice rladai,stilor si
arListilor de caLrar,et. Scopul nu este dogma
unifclrmii, ci viata inslsi. Nu era vorba cle stili-
zarea solemrrE, ci de linrpezir:ea organicd a con]-
plexrrlui ei inrrental tie frirrne. lJrnblinti crr obiecte
de consurn silrplifical,e, red rrse la valoarea Ior
func.t,ionali, cimLrl tr,-:tmia si t.ler.ind congtient
de forma si fizionornia confuzi a cotidianului,
simplificatd si clarificat,ii. Scopril $uprem se nu-
rnca cistigarca vietii.
Expus greutdliior interne si externe crescinde
si, in plus, persecu,tiilor politice, ,,Banhaus"-ul a
incercab
- mai mult de un deceniu
- o coordo-
nare, pe baz5 internaLiona.lS., a diverselor dornenii
ale unei ,,cuituri optice". Dup[ cum suprareali-r-
rrrul i-a pus s5. dialoghezc pt: franr,ezi, ncmli si
splr.nioli, tot iiga ,,Bauharlr"-rrl ir t.onstituit, un lt'rtr tir:
l,r'ansbordare u ideilor eLu'opene. llat,d itce$t{rr
rlouir evenintent,e nle urtili,r' c[orrt"-rzrr,ri li se clau corrr-
rlonatele geografiei ccinfesionale,,,Brrihirus"-ril --
- impreunii cu ,,De Stijl" - sc ufli irrtr-o rr-
lalie clard cu isLoria spiritrrlrri din lirropa nor.-
tlicd, in timp ce supraroalisrnrrl pare sri fie in
legdturI cu regiunile cal,olice.
In L932, pcrsecutiile pu.litice alr constrins
,,Bauhans"-ul sd se mrrte rle ltr 1)essarr la Berlin,
rrnde chitrr lil citer.a lrrni rlupri ,,preluilrea 1ru-
l,elii" -- autolit5!,ile lrr dispus incet,area acbivi-
t,i!,ii didarl,ice. lJn e.vpti'iment care gi-a proplis
rrnificarea for!,elor imltrirstiate, concentrarea (i()n-
structivti il tut,urrir irrrpulsulilor purttnd sarcirrr
viitorului, eL fost rdprrs de hinuielile mirginini
p olitic e.
,,DADA,.
Poctul (iuillaurne Apollinaire scria in t9i3:
,,Se poate picta cu ce eloregti, cu pipe, cu m5rci
pogtale , cu cdrli poqtale qi cdr{,i de joc, cu bu-
cdli cle musama, cu ziare, cu hirtie de tapet."
Aceastd constatare corecteazi intelegerea cuve-
nit[ despre artd
- acceptatS. qi de fovi si de ex-
presioniqti conform c5.reia nu se poate pict:r
-
decit cu culoare qi pensuld. Apollinaire proplirle
nu numai o extindere a posibiiitdtilor tehnico-
rnateriale ale picturii, ci si a sferei ei reiij-obiec-
t,ive. Cu o intui,tie geniald
rlc-al cloilea deceniu - la inceptrtul
el recunoaste
celui
unde se afll
rroile posibilitd!,i ale -actului de ciealie. Vocea sa
sc adaugd docurnentelor, care
- in acelasi tirnp
-- pledeazd de asemenea pentrr-r o extindcre a
;rspectelor esenliale si a aspectelor formalc, re$-
lrectiv pentru restringerea sau chiar climinarea
scriiturii artistice. Acestea sint, teoriile lui Kan-
 dinsky , colajele gi montajele cubiqtilor, ,,foIani-
festul tehnic al plasticii futuriste" al lui Boc-
croni, orga zgomotoasd a f uturistului Russolo,
inceputurile const,mctivismului rusesc pi,,lucrn-
rile gata flcutc" (reatlu-ntarles ) ale ' lrii Du-
-
charnp. Acest interes rrranifesl,at in diverse
locuri - pentru lucrurilc- nevoiase si insignifianttt
ale realitdlii (care include ctriar si deseurile aces-
tora) - asociat cu renuntarea la pregdtirea artis-
ticd prin aotul pictdrii - pregdieqte lichidarea
operei de art5. IJste fulgeml unei revolbe, care
in 1916, cind absurditatea furiei rdzboiului a dis- - teristici inverse, adicd antiestetice. Dac[ expre-
cretlitat eqafodajul frazeologic al artei europene
glasul intr-o ,,miscare artisticd de
- Fi-a ridicat
ant,iartS" (I{ans Ilicht,er).
Fireste isLorictrl nrr t,r,cilrie s:i scape din ve-
dere cii ,,mi{rea realitate" u rladaistilor isi are
rddicina in trei rleclaralii cie baz{ 'ale secolului
19, adicd: t. in cloctrina stabilit[ de natura-
ligti gi realisti, care consider,S urice fel de reali-
tate demni de replezentar'e, ,,selttting nothing,
relecting nothing" (Ruskirr), 2. irr tcuria anti-
f orrnaiisti a lui Lafolp{ue, car.e cere de la artl
si leflecte arLarhia vieIii si cur.e confirrnri legiti-
nritatea fieciirrri lel tlt' rrrotlelirre (,,lotrs les t:lu-
uiers sont Legitinzes" ) ,)i 3. in simb,rlisnrrrl filo-
sofic, cale propune o semnificaLie adincd in tot
ce se intimpld qi in orice exterior o indicare a
zonelor interne ale esen,t,ei (Schopenhauer).
Ceea ce deosebeqte .,dada" qi, in general,
marele realism al secolului 20 - cade nelimitata
iibertate tle a alege a cerintei de-realitate realiste
ryi simboliste, este tocmai caracterul s5.u central:
rrtilizarea polistratificdrii materiale, adicd totala
sau parliala renuntare la transformarea artisticS.
a realit[t,ii, respectiv a materiei intr-o structurd
formalii omogend, care prin coezinnea sa struc-
turali si niateriali - o -separ[ cle rea]itatea extra-
artisticd. Reralitatea nlr este reprodusI cu aju-
torul crrlorii si pensulei; ,,imita[ia simpl[ a na-
turii" t,raseazd drumul cel rnai direct: ea lasd
lucrurile in tritlirnensionalitatea lor consistentd,
palpabiki. Se alege acest, clrunt pentru c[ in inno-
bilarea artisticS, in Lransformarea qi parafra-
zarea realitdlii materiale se vede un act de deviere
si voalare. La aceasta se mai adaugfl si alte mo-
tive: trehuie aruncatd o punte de legdtr.rrti peste
prdpast,in clintre pldsm uirile estetice gi obiect,ul
obisnuit, trebuie inlit,rrrat[ linia artisticI de
tlemarcat,ie, trasatI de,,bunul glr$b", intre rea-
litatea artisticd superioard qi banalil realitate
profan5.. Nu trebuie sd rnai existe doud feluri
qi grade de demnitate ale realitdlii. ,,Dada" ar
putea fi consideratS. ca un LJugendstil" cu carac-
sionisnrul sfirqitului dc secol, care visa la o operi
de arL[ {,otal5, voia sii estetizezc ;i s[ dea forrne
tuturor particulelor Iurrrii inconjur'{toare pro-
tluse rle om, si in felul itcesta sri dizoh'e cxistenta
proprie a operei de artir irt sfera oliiectului de
consnrn, ,,dada" t,indea la anexalea lealitriqii pre-
existente, neinfmnmselate. in intreaga ei acci-
ctentalitate, eristen!i neprevirzutii si lianalitate.
In felul arlesta se asigirii ,,lipsei tle artf" pdtrun-
derea in sferla ar't,ei, fapt pe r,are ultima il pln-
teryte cu arif,i-,sttplitnei'ea.
Deoarece ,,tlada" rir) ol)une trnei lealit,iLi lrrogra-
rnate, cc-rdificat,e gi prcferii ltattsttl si rnetamurfoza
rrnei dict,ah-rri t,iranice a tlogrrielor raLionale si a
rlogmelor arl,isLice, nu este tle mirare cii purtd-
torii s[i de cuvint - pindind analogiile - se bizuie
pe modelul naturii li pe incomensurabilitatea
acesteia. Ceea ce ldmureqte leg5.bura istoricd a
ideilor indicat[ deja de mai multe ori - intre
marele- realism qi ,,sirnpla imitare a naturii".
liealismul esLe oarecum continuarea, ou alte mij-
loace, a acestei imitHri. Dadaiqtii nS.zttiesc spre
unificarea senind, nepretentioasI a naturii qi a
vielii. Hans Arp explic[:
{,,Dada" este fdrd sens? ca natura. ,,Dadat' este
pentru natur[ ;i irnpotriva artei. ,,Dada" este nemij-
locitl ca qi natura si incearc[ sE dea fiec[rui
lrrcru locul s5u esenlia1. ,,Dacla" este moralfl ca
natura. ,,f)ada" est,e pentru sens nelimitat qi mijloace
lirnitate. Via!,a este pentru dadaiqli sensul artei.
 Arb_a poule inlelcge gre;it mijloacele gi in loc cle
mjjloace limitate s5. foloseasci mijlohce neiimi-
tate. Atunci viata, natui:a sint nnmai simulate,
in loc s[ se creeze via[,d. Pictura acadernit,ir sirnrr-
leazd r,ia !a si natura.u
I)ornit'ea sa antiestetir:i"r nu perurit,c cladaistulrri
s[-qi aroge-n]orga geniLrlui Ei'sii pLrn[ nrina pe
pensuld si dalt5. El cste irnpotr,iva locurilor est.e-
tice rituale, impotriva culbului personulitd!,ii trr-
lenbate, impotriva expunerii bravurii semniitlrrii
propril:
,,Dadaismul a sdrit pesle arleie fnrmoase. El
a interpretat ar'la ca. o purgalie magic[, i-a fdcul,
o clisrnii lui Venus din Milo, iar lui (r[,aocotlrr
gi fiiir o lupti cle o rnie dr: ani t:u qarpele
- dup[ i-a
cu clopolei riat in sfirgib posibilitritej sa
--
se reblag[. I)aclaisrnul a dus afirnraLia si negalia
pind la nonsens. Hl a fosb destructir..perrt,ru- ,r
nimici arogarr!,a ryi uzurparea."
Tolugi, clupH lictiitlarea unei r.et.il.ici ell.istic,e
ipocrite, rigidizate si cornplet striirre de r,ealitater,
pe cladaiql,i ii a;tealitii rnisiLrnile innoirii si de
-proprie
aoeea inLerpretarcr a lui -{rp coiilirie
ttrrrt[tcrarea lrar,ir: <rDadarl est,r.' r'iruza initisli a
t.iricdrei arte.''
La 1 februarie 1!J1.0, IIugo Bali a inlcrrreiaL, in
Ziirich, cabaretul Voltaire. El a clevenib centrul
exhibilionismuiui qi agita!,iei cercului ,,dada.,, ln
acest cerc - inrpotriva dictaturii ,,serbarelor creieru-
lui" si in numelo libertdlii nebuneqti de cabaret
s-a ilrtilnit,..u.t glup de spirite nelinigLile, ljbere, -
mistici qi nihiliqti, visdtori si reformatori ai lumii,
figuri mucalite $i cinice : cintdrea,ta Emmy tlennings j
prietena lui Ball, rnedicul poet Ric[ard nuil-
senbeck, poetul romAn Tristan Tzara, alsacia-
nul pictor-poet Hans (Jean) Arp si prietena sa
Sophie Treuber, pictorul Hans Richter si Mareel
Iancu. In 19lB a vcnit din Franta si Francis
Picabia. La sfirsitul rizboiului, rdspin-
dit in toate cehtrele europene'],,da.da,,s-a
itr,etser,beck a
transmis dinamita anarhiei in atmosfera tulbrr-
ratdTolitic a Berlinului. Raoul Hausmann, Johan-
nes Baader qi George Grosz erau alialii sdi hotdrili
qi activau pe terenul luptei de clasd. La Kirln
,,dada" a fost ploclamat[ de Arp, Max Ernst gi
Johannes Baargeld. ln 1922, ,\rp qi lfrnst s-au
aliat la cercul parizian al lui l'zara, care se tntttase
ln i919 acolo. Deja inainte de sosirea sa, Picabia
daclaizase intelectualitatea antiburghez[, qi in
- Breton, Aragon, Eluard,
special printre scriitori
llibemont-Dessaignes? Soupault q.a. - g{sim o
adeziune entuziast5. In Hanovra, un solitar - Kurt
Schwitters - a dezvoltat sub lozinca pictur[
NIIIRZ
- Nlerz este rtn rest de cuvint din ,,Ko-
merz" - o ,,conccpt,it,' general[ tlespre lutlte",
rlad aistii .
Originen crtvintului,,datlii" este contestatd.
Este stabilit c,i acest crrvin t, a aplrrrb tip5rit
pentru prima clatir la 4 5 itrnie 11116. Cea mai
rispinditd explicatie provine de 1a Htrelsenbeck:
<Cuvintul ,,dada" a fost descop'erit' intirrrplitor cle
Rall qi de mine, int,r-uu clictiotrar gerntan-francez,
in tirnp ce ctiutam un psertdonim arList,ic pentrrr
rnadame Le Roy, cintS.realrd in cilbaretrtl nostrtr.
.,Dacla" este r1n cuvint franluzesc pentrlr rnarot,["1
Versiunea lui Ball : ,,{rDadau insearnn[ in romAneste
cla, da; in frant,uzeqte cilu!, qi manie. Pentru
germani este un semn de naivitate stupidd qi
de bucurie _- cu c5.rn-
asocialie
- aducS.toare
ciorul copiilor." in aceste coment,arii proprii este
dezvdluiti concep!,ia daclaisLti clespre lrtme: crtn-t
rrnul gi ucelaqi cuvint capdtii in fiecare limbd un
nlt sens, agadar trneste crincotnilent in sine ciiverstl
sl,rat,uri de semnificalii, tot ilqa fiecare exernplar
rle realitabe are tnai rnulte straturi si - in fie-
care ,,spa!,iu incrurjurHt,or" noll - poate prirni
noi sernnificaIii. l)adaislul vrea sI deschidd
serl,arele convenlionale cu sernnifica'lii gi sd arunce
cont,inutul lor alanclala; el isi ttcortl,{ dreptul de
descoperi noi slrattrri cle sensuri si de nonsensuri.
r.,
ln explicalia pe care o dit cttvintului,,t.lada" Baader
lu erprirnat acest lttcru: ,,Un cladaist este un om
(:are ilibegte via[a in toatc aspectele ei inepui-
zabile qi care qt,ie qi spune: viala nr-r este numai
158 r,;? aici, ci acolo,
qi acolo, acolo."
 Aceast[ €vocare a marotei aminteqte de nostal-
gia lui Gar,rguin lienttu prirnordial si eieurentar,
pe ci).re o iitgsi,;i rerltrrrriitil frlzS: .",'\t]r:sea ;rnt ntots
mult inapoi, rnai depart,e riccil la cirii Parleno-
nului, pin[ la c[lulrril (dada) copildriei mele, bunul
cdlu!, de lemn." ;qi de-daiq'uii se afld in tradi,tia de
istorie spirituald a invccal,iiior
- stirnite decare
mantisn - a elemenl,arului ;i prirnordialului,
ro-
se imbind cu o relroirare a formelor tirzii ale
civilizaliei. $i ei cautti incepu|ul pur al exislenici,
cS.ruia nu-i precede nici o conven!,ie.
Daci inLimplarea a ajut;,tb realmente la girsirea
cuvintului ,,dlda", rniscarea s-a iiflat sub un pa-
tronaj corect, chiar t.le'la liotezul ci. Intimplarea
este considei'e1,r"r cir inanlos al tritulor surprizelor,
clare inva{ti pe orl s;L inchrdi in orizttnl,nl posihi-
lit5lilor salc r'le inven!,ir: 1i ce,;r il6, ,,i se intimplii" --
- f{r.{ ca el sri li irii,t:nt,ionaf,ristir
al mir;.rcoirrlr-Li ri irriinagintrbilului,- intiinplarea,
sol regiror al
inc,oeren!ei, liberai,t;.rr',r cal'e-ti i'eclii uiilirea ropi-
lS.reascd qi libert,atea creatoare infinit[, est,e deLts
er rnachi,na al teatrului dadrist al lunii. in ea
slnt p5strate posibilit[1ile lurnii, nu circumscrise
la funclionarea lor sau inLroduse intr-un sisteiir
rigid, niri curind in tobalitatee lor nelirnitat,t'r gi
continiru irnprospitatii :
,,L€900. intimprlirii, care cr-rprinde toate legile
penLru rrtii este de neinteles ca qi cauzd
- si care
primi din care tlecurge via[,a - poate fi triita
nurnai printr-o totalir abandonare in puterea in-
conqtientulili. IIu sus.Lin c[ cine urrneazd aceasbd
lege cree;rz[ r'iatd pr-rrii" (Arp) (il. 22).
Privirea dadaistului nu se dcclarE sat,isfdcut,ii
de un painol-rtic fragmenbat de stimulii iuumrilor
disparate, ea este indrepbal,I spre inlreg. Jocr-rl
intirnpl5rii l,reJxie sii tlizolve lumea uliqeelt.ir carc
nu spiln niniic - lrrme legat{ rle rat,iune -- s5
punfl in discutie carlzalibatea, sfr facli nefamiliar
familiarul qi de aici. sii lase sI lurnineze o *rrnonie
mai riare, o arnionie pe cflre romanticii voia.u s"o
aduc{ deja in htmea ra!,iunii: ,,Dac{ rlatoriti
unui loc, unui timp, unei stranii aserndndri - clevierea, inceteazS. crice ciorint,d de autorepre-
- cele
mai disparate lulruri se intilnesc, iau ntrql,ere
"'l
unitAti bizare qi irnhinHri deosehite
- qi unul
aminteqte de toate, devine semnul mai tlultora ..."
(Novalis). Aceasta este polistratificarea care dd
rnarelui realism dirnensiuniie sLle sirirbolice.
Compara.tia cu aspiratia spre totalitate a ro-
mantismului nu este grcqiti. Spre a o justifica
- pentru complct'area conturului
turbulento-irc-
nic, in care dadaistii din ZtLrich expun durerea ryi
setea lor cosmicd
- trebuie trrnintit cL adoratorii,
aparent defdimdtori, iri Jcgitlrlui il cjnstesc nrr
nirmai in gluma verbalS. obrtLznicli, r'i $i in l,extele
misLicilor." Cu renuntirrea ltr riti'rsitritorttl catlas-
tral al ratiunii, dadriistul imbinit dorin!,a cle a
r,,ntla lumea si de a ilrrpreuna r.[in nr-'lt oeea 0e
g:-rsosle inLr'-o coi rtritlcti!t'q op pusilnrurtr :
',,Fiecunoar*terea.
cti ra{,iunea 9i antira{,iunea,
sensul si -sinonsens'"r1, planul qi intimpJarea' oon-
apar[,in
sliiirLa nonronqtiil{,tr ;rceluiasi]u<lrrl
1i reprezinti i'Xrt ile llec€si-rre ale trnui int'reg ;
tocma.jin aceasl,a i,1i avea <darllr> t'ortll'ul sErr de
greuttrtc" (Rilht+r).
sens lrI cr.rvintulrti, ,,dat[;;"
in cel rnai,'tLirrittzirtor
a fo.sl o conr:ep!,ie desprc luilie si viiitri, un prr-riecl
despre lrrine. Cecil cc se tleschidc cLt tt for(,5 perse-
verbntii in ace:lstd tnilcare, nlr est,e nufilai r(]nLln-
l,area ia canoanele cJirrcelor civilizaliei, nu cste jdoea
rlcspre con;tiinla final[ intrelinut'{ tlc catiisl,rofa
rdzboiului, care susline iiii de elrba oare $e cranrpo-
tabloului dc qevtliet, se poate
ncazL dc conr.enlia'liucali
prinrlenu ttrrrrtai ,r cie realitate, un aspect
ci est,e hoL.{rirea rlc u l[rrturi situalria, de a t]errlasca
toal,e frttzele, de a rcadttce rrrtn in punc,bttl zci:rl
''l 1,i. ;15prl;rr in lr, cl lrttt,'l' irt {:ilt'P oil tttr so tn;ri
rleoscbeort,e cle inbregrrl,,r'ogistnr .ri trlanifest[rilor
tieiii oinenesti" (Baader). 'f ocnrai rnultdorita
r,r'inrirlenki a vie{,ii qi all,ci ii lndrcpbriIe;ite, pe
ft
ri;rdriEt"i sti-qi insrr$eascl orice nirnifest,at'c a lie{ir
tl r.i sii incerce s-o iuterl)rcteze.
l)e aceea reevalua.rcn datlaisLt-i tt tlrttirttt' villu'
I rilor se aseamdnS. cu o oscilare in[re forielc de
alract,ie ale e^rLei si ale vie,tii' llec[ via(a produce
I
{'1 zentare creatoare. Din cauza trcestei direc{ii Ilugo
 Ball s-a retras din ,,dada": ,,Cel mai scurt drurn al
legitimei apdrdri: sd renunli la opere si sd faci clin
propria ta existentd obiecb pentru iniercdri ener-
gice de reanimare." La celdlalt pol, unde arba
dispune asupra vie{,ii, survine o rigidizare forma-
list{ qi autoreflectare; dadaistii s-au ferit in mod
perseverent de acest lucru. Calea lor regald
lipsei de artd" duce Ia idealul imp{cdrii - ,,arLa
aur-
belor contraste: -
,,A riimas o avent,urd, sit giise;ti chiar o piat,r,ii,
si desco_p.eri rrn rnecanisrrr rle ceAs,,r,nic, si giseql,i
un rnic hilel, de t,rarnvai, ril sirnti int,ens rrrr-pi,.ie1'
lrLrmoii, o inser:tf,., collul propriei canere ; ioate
acestea. _ar putea rnotriliza sent,imente pute,sr
nernijlocitr:. Prin faptrrl r,S arta ,qe adapteazd
r.ie!ii zilnice si erperien{eior neobisnrril,el efl rR0
slrpune risr:rrrilor. aspnriinat,oare ale acelolaqi legi
ale neprev.lzutulrri qr intirnpldrii, ale jocului furi-
!elor vietii. Arl,a nu mai esl,e <,serioasa ,si impor:-
tanl,al nriscale, tle sentinrent,e, nir,i o tragedie
sentimentald, ti siniplrr, fi,rrrrt,ul experienlei vielii
,*i pllcerii cle a tr'[i" ([ancu).
Curn arr los{, ,:rlciit,rrit,e insi,rrunerrLele tle car"c
,,dada" s-a slujil pent,ru ,.dislnrgerca art,ei cu mij-
loace art,ist,ice" ? (Tzara). \/tizute in ele insele,
ele se prezentau eclectic. Aceasta nrr se pronunl,a
impotriva vocabularr,rlui dadai;tilor, ci -rnai cu-
rind recunostea capacitatea acestuia de rezu-
nare qi infiltrare lcciprocrti i-L cliverselor. nivelrrri
de cxpresie. Deosebib de lirrrpcde esLe rolul de
donal,or al ;rnarho-clinamisnrului frrturisl,. De acolo
vine poezia arl,iculal,ii, flriarera,,explorlantd" a
literei, 1,r5s5.1,rrra rronretlianto-persiflanlir a lepre-
zentdrilor de t,aharet,, rlispretrrl arl.ei irnpietritd
pe piedeslalcle ei si folosirii riaterialelor'deose-
hite in construc[,ia t,riclirnensionald. Crrbistii atr
<-,ontribuit cu colaje si monbaje; exemplul lor poate
fi rrrmdrit chiar qi in unele forme imbinate casant.
Contururile biomorfe ale lui Arp amintesc de
linearismul curent al ,, Jugendstil,,-ului. Uneori apar
chiar cifruri. expr,esive. .,Dada., nrr tld nrrmai spa-
{iu realitd{,ii consistente tridimensionale. Cincl
hlrtia ruptd a lui Arp se aranjeazi dupl legile
intirnpldrii, el trece cu asta nu nulrai in clome-
niul marii abstractii, ci in acea zond echivocd de
frontierd, in care ,,arta fdrd fapte" pare sd se
Lransforme din nou in ,,fapte fdri artl" (11. 22).
Mai important[ decit aceste caracteristici indi-
viduale si decit studierea surselor lor este orien-
tarea lor, care le este oomunS: dorin!,a de tota-
litate. Ea se manifestd in explodarea congtientd
a realitd!,ii artislice izolate, cu ajutorul ameste-
cirii registrelor vie!,ii si artei. La accasl,a se gln-
rlea poate Schrvitt,ers, cintl voia sI gteargd linia
de demartalie intre estetic qi plofan si con,qt,ala
..cii orice lirnit,are ltr rrn material este unilaterald
si meschind. l)in aceasl6 convingere arn format
eu N{IJRZ (1\1EItJ"), rnai inbii ca sumS a ramurilol
individuale ale a.rte i, A'IlI Rl'- p cl,u rri, MB f{'!'-poe'
i
r,ie... ultirna mea ntizuinIE est,e unificarea artei qi
nonart,ei in privirea genera[[ despre lnrrre-MER'1..
Citate ln poezie, irnagini kil,sch ca pdrli rle tablouri,
fotografii intent,ionat rnai kit,sc,h qi pdrl,i inten-
Iionat mai proaste in oper;r de artii..." Nu se
poat,e imaginn un crirt,rasl exlcrior rnai nrare
f a{d de transforrnarea realit,[(ii pret,onizat,i dc
,, Jugentlstil" si de consttuctivigti, dar nici nn acclrrl
rnai puternic cu preten{,iile de Lotalitale ale celor
clouti curente (il. 23).
inainte r:a Schwitters s[ fi creat montajele sale
din deqeuri, si fi compus ,,sonata sonori" Ei sd fi
injghebat in locuin!,a sa constructie MERZ
(N'IERT) - a mor!,ilnr', llugo
o 6;rotd labirinticd
- de leat,r'ale ale lrri
Uall
- stirnulat
Kandinskv a
proiectele
enunfal, rnarelc ideal al st,{pinirii
dadaiste a- Ir.rnrii : ,,lluropa picteazd, complrne
rnuzicH si face poezii inl;r-un fel nou. Rer-rnirea
t,uturor ideilor regenerntiveT nu nunlai ale artei ...
(j.indurile ascunse, culorile, cuvintele si tonurile
rlin incongtient trebuie numai insufle'lite ln aqa
l'el, incit sd lnghitd monotonia zilnicd cu rnizeria
ei". Se recunoaste cd .telul este asemdn{tor cu cel
al ., Jugendstil"-ului: lumea trebuie f{cut[ suporta-
bili, banala monotonie coticliand trebuie dadai-
zatir, adicd impodobitd cu culorile pestrile ale
162 r6l absurdului; via!,a trebuie s5-qi recigtige frumrr-
selea ei inilial.{ gi caracterul enignratic, s5. fie
sSrbdtoritI ca un tot indivizibil.
,,Dada" n-a ldsat in urm;I-i )Topera de artdtotal5.",
care sd-i conserrre in sens de apoteozd ambiliile. Cu
cit voia sri se extindd mai amdnunl,it in via!5 qi
s6 se dirolve in rcalitetea reald, cu atit mai clar
se recunoaste c5. niaterializarea imaginii dadaiste
despre lume trebuie si nimtnd fragment: chiar qi
construclia MERZ nu constil,uie o exceplie. Pro-
babil chiar t,r[sltura principald expansivS., care
gterge frontierele, contrazice concentrarea. O in-
ventariere lirnita t,d, inrcgistrati numai de istoria
a.rtei, ar aj unge la concli,rzia cd numai Arir, Ernst
gi Schrvitters au fost in stare sit transpund in artd
imagini dadaiste despre iur:ne, fdrd s-o tr5.deze
sau s-o dilueze. Contribu,lia miqcSrii nu consti
totuqi in aceasta, ci in dinamica ei desciriz[toare
de perspectirre, in pl5cerea ei neortodoxS. de expe-
rimentare. ,,f)ada" a arltat, pe un fronb larg, unde
se nfld posibilit[[ile creat,oure aie unei transformS.ri
a lumii, care pune ,,facereat' deasupra ,,init{rii"
gi producerea realitfrt,ii nrai presrls cle deccrielea
ei. O astfel de rnodificarc a lunrii nu gindegte in
categoriile inguste ale operei de albi sau ohiar'
ale unei anurnite categorii de expresie: expresio-
nisrnul ei cste potenlial infinif, ; el se foloseqte de
toate ,,claviaturile" disponibile (Laforgue) ;i per-
mite sd se intrepdtrund[ toarte straturile posibile
de rnalerial, realitate si semnificatie:
,,Prin obiectivitate fald de tt-rate procesele qi
tehnicile
- in anji
de des dincolo
rrrmdtori am ajuns destnl
de grani!,rle -artelor intlividuale:
de la pictur.{ la sculpturS, de la tablou la tipograf ie,
la cola j , fol,ografie qi fotornontaj, tle la forrna
ahstracti la trbloul r:ilindrir', cle la tabloul cilin-
dric la relief, la objet lrouc,i, la ready made. Cu
dispari!ia grani(elor clintle arte, pir-,torLrl s-a
indreptat $pre poczie qi poetrri spre picturd.
Pe ste tot se af isa noua lretdrrnurire. Supapa a
sitrit..." (Richter).
ln a.cest sens, revolLa antiestelicd a daclaiEtilor
a $cos din nou la.ive,iii :)cauza primd a arteil'. ,.,.11 ,.,
I
SUPRAREAL!SMUL
'['zala si l)iculri;r s-rrrr irrul',1 in ltr]C I;, l,;r,.is;
l,rei ani mai tirziu, a venit de Ia Kiiln Max Ernst.
'lzara s-a- intilnit cu Breton, care in 1919, im-
preunS. cu Aragon qi Soupault
-
intemeiase revista
-
,,Litt6rature". Ea a apdrut pind in 1924 qi ;i'a
propus ironizarea si distrugerea celei la care pireu
od se referd in titlu. r\ceast[ e.cliune polemico-
criticd a fost nucleul mirycririi suprarealiste. Pri-
iejnl imedis.t i-a furnizat, in L922, destrdmarea
cercului parizian ,,dada." Din criza acestuia) inso-
litd de dezbinfrr"i, $-a cristalizat grilparea iui
Breton. Tn X.924 pe lingd Aragon qi Soupault
ea cuprindea pe - poelii Iiluard, Peret, I)esnrts,-
Vitrac, Crevel qi pictorii Picabia, Man Ruy,
Elnst qi Marcel Duchamp, in rn{sura ln r:are
acesta poate fi incaclrat in categoria lor.
Frintle ceie inai pril,ernice iml-.oldrrri spiri-
tuale aie lui ]lreton s-a1r enumerab: r;ontactui cu
Apotrlinaire
- car€1 \n LSLT , si-a caract.erizat piesa
sa ,,Les X{arnelles r,le T'ir6sias" ca dramii suprarsa-
listd personalitrtea iui Duchamp, care era inzes-
trat -cu cel mai mare sirrit gtiinlific al realitilii,
speculalie filosoficir qi avint poetic, psihanaliza
freudian5, pe al cinri interneietor el l-a vizilat
in t9{2 lrr Viena si .,pittura metafisica", care fusese
creatS. de itaiianul Giorgio de Chirico impreuni crr
Carri, in 1915.
De Chirico decretase lnc5" lna.inte de prirnul
rXzboi mondial, asadar inainte de interneierea
grupdrii dada: ,,Fentru ca o oper5. de arti sd fie
cu adevirat nernrilil,oare trehuie ca ea si dep[-
Eeasci cu totul limiteie omenerti ; <t le bon sens t>
qi logica trebuie sii-i fie striine. In felul acesta
ea se va apropia de vis si de mentalitateii infi:n-
'r,ili." Peisajeie orlsenegt.i ryi nabririle nroarte rl!e
acestui pictor implor{ o lume cu tobul deosebitii
ryi nefarniliard. Crcatarul lcr se reciaini cie la
Sciropenhauer qi l\ietzsche si t1e la arLa sirnbolici
a lui l\{ax Klinger si Arnold Biicklin. El a lrrsat
in seama celor doi fjlosoii descoperirea unui ,,non-
senso della c,ita" gi si-a propus reprezentarea [{ces-
tuia in picturd. Asemenea metaironicului Duchamp,
Chirico a descoperit o lume de o totalfl jncoe-
ren{,i gi de un oaracter enigrnatic, in cele din urm5.
de nepltmns. Cu aceasta el a pus la dispozi!,ia
suprarealiqlllor ,,membra disjecta", cu care ei -
sprijiniti pe ,,miracol" - au voit sd clqtige sin-
teza unei noi totalitd!,i.
Ln 1924, Breton acum conducdtorul spi-
-'de
ritual gi coordonatorul mi;cirii - .a hotdrit publi-
carea rnanifestului suprarealist. In anul care a
urrnab, au participab la prima expozi{,ie supra-
realisti a miqcdrii urrn[torii pictori: Arp, Dt:
Chilico, Ernst, Klee, Man Ray, Nfasson, Mirti
si Picasso. In 1926 a fost, tleschisi gaieria supra-
realistti. \n 1927 a intrat in nrigcari Yves Tan-
guy, in 1930 s-a alriLurat qi Salr.ador Dali. In
1929 a apdrut cel de-al cloilea nianifest al lui
Breton si din 1930 pinfi in {933 -" rer.'ista
inchinati -arnhi{iilor politicer ale rnigcilii ,,I.,p
Suru6alisme au service de la llevolutiorr". In
t,irrrp 0e gruparea parizianI prezenta, in anii
treizeci, primele simploame ale decadeutei este-
tice qi ale autodistrugerii in planul concep!,iei
despre lume, numeroase manifest,[ri, in diverse
state europene, au contribuit la rlspindirea pro-
pagandisticd a bagajului suprarealist de idei.
Suprarealismul dovedeqte justelea afirmaliei cl
inlerpretarea curentelor spirituale este coloratii
de ceea ce interpletul se agteapti sau dore;te
sii g[seasc5. in ele. Cine restringe ,,realul" la cou-
!,inuturile palprrbile qi vizibile ale unei petcep!ii,
care consider[ lurnea aceasta a faptelor exLeriuare
ca ralional5, rinduitd o tlatJ. pentru lotcleauna
9i coerentd; pentru acela suprarealismul va int,m-
pa o lnclepHrtare de realital,e .si r-rn ref ugiu in
dorneniile pur gi simplu incomprehensibile;i necon-
trolabile ale irnagirra!,iei. De aici rezultd apoi un
arbore genealogic, in clomeniul istoriei artei qi
al istoriei spiritului, asa cunr a incercat sd-l do-
vedeasci expozilia -- cll revenire la Bosch, Ar-
cirnboldo, Piranesi qi Goya ,,Arta fautasticit,
dada, suprarealisnrul" (Nerv-York 1936137). In
acest fel, aspecLul anbiilrrzionist al suprarealis-
rnului este dedus din priviiegiul artistuiui de a nu
line seana de datele percep!'iei, de a cduta lumi
imaginare qi de a reprezenta evenimente, care
,,nu se intirnpld niciodatd ;i niciieri". Acestei
interpretS.ri trebuie oricutn s5. i se recunoasci
cd lnqiqi snprarealigtii - de exemplu Bretoti --
au caracterizat urigcarea lor ca triulnful artei
iuraginaliei gi crealiei asupra artei imitaliei. in
contradic!,ie cu aceasta st[ in orice caz cerinta
clatoritil i,dreia,,produc!ia" (procluction) trebuie
s5. iniocuiasci,,crealia" (creation).
Este greqit a se scoate suprarealismul din do-
rneniul realit5.tii qi a-l aqeza in i,ara nimiinui, a
fanta.sticului, ciici cu aceasta el este llsat la dis-
crelia urtui contrasb care ar put,ea fi folositor r,tl
mult ralionalismuh-ri, pentru orientarea sa iu
lume, dar din puncLul de veclere al triiirii supra-
realisle el este considerat totuqi ca clepIryit. 1\u-
mai cine rlu vrea sii permitd accesui firnt;asticului
in domeniul realitir{ii trebuie s5-i contureze o di.
mensiune proprie, exterioarii realiLi!,ii; cine totuEi
nu limiteazii. sfera realului la dateie lumii percep-
tibile es'r,e pe dcplin in stare s[ plaseze iniuntrul
realit,[!,ii si aqa-numitnl ,,fantastic". Aceast,a este
siLua{ia cle piecare a suprarealistului: la ci srr
pune problema siL depigeascS. toale anbinomiile
gindirii qi triirii, sii contopeascd iaolalbd toate
calegoriile imbucitllite atre percep'giei ;i conqtiin-
lei - pe scurt s5. statrileascd o realitate mai mare,
mai cuprinzdtoare, adicd sd caute o ,,intensitate
a spiritului in care real si imaginar, trecut qi
viitor, sus qi jos, comunicabil qi necomunicabil
sd lnceteze a fi percepute ca antiteze" (Breton,
1930).
Pentru a aprecia corect con'linutul de realitate
al crea'liilor suprarealiste, trebuie linut seama de
pretenlia conducdtorilor lor fa,t[ de veracitatea
documentard qi probitatea integralti. Tocmai pe
aceasta se sprijind respingerea qi disprelul supra-
realist fa![ de artd, considerati ca o fic,tiune
nepldcutd, ca voalare pi falsificare a realit5lii in
serviciul minciunii vielii burgheze. Pe bund drep-
167 tate, cerin,ta de realitate - aproape fantastic5 *
a suprarealiqtilor se poate situa in succesiunea
,,simplei imitdri a naturii", cdci - chiar dac[ cu
instrumente deosebite amindouS. urmdresc o
-
comunicare cit mai directl posibil, nemijlocitii
si neinfrumuse,Latti. Desigrrr, l,reltuie s[ i se rer:u-
noasc[ suprarealistrrlui cd interventia sa in ,,corn-
plica!,iile realitdtii" si interesul siiu fa![ de ,,ancr-
chie m\me de la uie" (Laforgue) au loc pe un do-
meniu mai mare pi cu mai mulbe straburi ale expe-
rientei, decit cel care a stat la dispozilia picturii
iluzioniste. In esenld, ambele au comun princi-
piul obiectivitdlii, c[ruia Ruskin i-a dat cea mai
simpl[ formuld : rejecting nothi,ng, selecting no-
thing.
Interpret,aretr suprarealismuJ ui, oferitl oici, pune
accentul pe cerin!a aproape stiin[,ificd ile adevS.r
gi de realit,ate a rniqc[rii. Prin iu,easta ea este pusri
in leglturl cu ,,tlescoperir,ea lumii si a cinrului"
inceputd tle Renastere si trebuie in!,eleasI ca {-iea
mai radical[ si cea rrrai t,otal5 lre[odi a aoesteia"
Deja in denumirea s.l -- o sirlrstantivare, gdsitd
de Bret,on, a adject,ivLJui ,,surr(allsle", pe e.are
Apollinaire a ratificat-o in 19{7 -- supralealismul
este in corela!,ie cu realisnul tnsii nrr in sensul
rrnrri conlrast, eri al unei extinder,i. Crrvint,ul nrr
trebuie sd circurlsclie rrn ,,dincolo de realit,ate",
ci o suprarealitate (surrialite), in care se dizolvii
ambele st[ri, aparent arya de opuse, a visului qi a
realit[!,ii (Breton, 1.924). ]Iotdrirea este a;adar
dorin.ta rl.e sintezd.; ea este inso{,it[ de nesatis-
fac,tia fa![ de redarea realit5.tii, scoasS. pe primul
plan, a realistilor, ceea ce insd nu implicd, in nici
un caz, cd lumea faptelor cotidianului nu existE
pentru suprarealist: el o vede, dar numai altfel,
ascuns[ gi cu multe intelesuri; el nu este satisfdcut
cu banalitatea ei aparentS., cdci impreund cu
-
- el crede: ,,Cea mai bund poezie
romanticul
este foarte aproape de noi qi un obiect obisnuit este,
nu arareori, cel mai preferat material al ei,'. (No-
valis). ,,Pentru el con!,inutul unui pahar cle ap{
este tot aga de minunat ca ;i fundul mdrii', (Eluard)
qi plictisit de operele de art5 ale muzeelor el se
retrage in realitatea reald: ,,Afar5, strada avea
liregdtite pentru mine mii de farmece reale,,
(l3reton).
l{evoia de a sonda noi trdilcimi de brdire si <ltr
ir le face._congtiente trebrrie sI ti rlat rteja fr.ilej
rolrtrnticilor sir I'or,bels,,lj rlesltlc supr,unatut.rr-
lisnr si su per,nal,urirlisrrr. Fl einr,ii h Il eirre spurrlii
rlesprc el in ,,St,:iri ile lu0r,rrl,i lr,itrnooze(il ,, Iri
rrr'ti sirrL supranaturalist. Ct,etl ri arlist,rrl nu puate
gitsi in natulti toat,e tipurile sale, oi cI cele nrrri
irnportanl,e tipuri i se revcleazii oarecum in suflct,
ca simbolic[ innirscut[, cil idei inniiscute.,, 1,i
irceastd aducere in cimpLrl conqtiintei, la aceast,ir
reliefare rin fel de naturaiism ai psihicului --
l,rebuie s[- se fi referit gi Gauguin, cind caracterizl
illba sa ca ,,naturalisrn". Cii 1,o[,usi srrpranatura-
lisrnnl secolului {9 presuprine oarecuni trrr lenonrrrr
rle inrlepdrlare a irnaginli pozilive l lrrrnii si ca
rrt,are un. concept priia ingust, 11estri1,g rraturi, u
lost expr.imat clar tlc Vi,.t,,,r' llugo (tapt, indic:it
rle P. lValclberg) ;,, Stiirrtit ofit'iali ryi at,irlemicri a
f,rst aceea care -- pentrr.r I t,e,'rnrirra repetle cit
rrceast,a
- a rcspins in bloc ucea par'{,e n nat,nrii
care riirnine insesizal-'ili sirriiui'ilor noastre si
lrlin _urmare sLroaie dirr sriir.it,e ,japaci[at,ea iri,ooLrii
.lc clbservat,ie; stiirrt,r I frist ur.u.i_'a care a gasit
concep[,trI r.le srrpllrnat,uralisrn. Arrcsl, crrvint,' est,t:
Iolosib de noi; el serve;Le la cleosebiri, noi il Io-
losim ;il vom folosi iar, dar luat exact qi in sensul
sbrict al cuvintului este vorba ... de un cuvint gol.,,
ln_.,,Les 'fravaiileurs de la Mer,, (l86d) se spune:
,,Nici un fel de supranaburalism,' ci coni,inuarea
rtaburii in infinit,." Suprarealistrrl ar spunc: corl-
-observaretr
linuarea naturii in inconqtient, din
i
vizuali in cea psihicd.
Asadar suprar,ealismul ar fi un nal,uralism f.{r5
l i lm, care sustine
,,ato[p i.rternicia realitdlii psi-
I
lrice" si se ocupit cu o ccrcetare a naturii? core se
ti
loloseste de instrumenLe noi ;i pltrundr: in zone
ricctilcate de naturalismul iluzionist. Tot,usi ecest,
liroces.nu trebuie in!,eles ca depdqire, ci ca ertin-
lr;163 si adincire a realitli Lii. Ilreton a srrbliniat
I
r
,,ri. suprarealitater la care se ginclegt,e el este cu-
1 68 il,,' ' 1ri'ins{ in realitatea in-qirsi gi c,ri el a in.teles acti-
vitatea suprarealisti mai pu!,in ca invenl,ie gi
imaginilre, decit ca o descoperire, declansat'e 9i
dezvSluire, care trebuie s5. renun-te la infrumuse-
larea moral5. qi la 'transformarea estebicd. El
defineqte suprareirlisrnul ca un atttomatism psihic
pur' ,,prin rtare se incearr:5 sii se expritue cursul
real ( l) al g;indirii, fie or"al, fie in sct'is, fie in
olicare alt fel. llictatul gindirii ftirii nici un corrtrol
al laliunii si-n afara orir:iror problenrat'izdri tls-
i,etice sart etice".
Orientat enciclopedic si cu o dorinli nelimitati
de a cunoaste, demascant[, suprarealisrnul iqi
propune o inventariere cuprinzitoare a ceea ce
el inlrelege prin realitate. Ceea ce oferi ntereu ,,cIu-
tarea sa de adevlir" trebuie inregistrat siurpiu,fdrii
sii fie nici fdcut expresiv, nici stilizab. Sint respinse
mel,odele analitice tradilionale confirmate de pro-
gres yi civilizalrie, deoiltece elle soindeaz[ totali-
tatea realitdlii in unl,inomii ryi dicolornii art,ificiale.
Visul nu este peritnr suprurealist, un contrasb al
realitSlii, ci instrumenLul pt'eferal, - prevlzut cu
putere de legc - ul radioglafierii ei. Numai apareni,
se p{;eEte plin zonele absuldrrlui, cici lil o exarni-
nare rnai arn5.nurilit,ri aceasta se dovetleqte ca o
,,eliberare a loculrti, pentnr 1,ot, ce est'e ingS.cluit,
valabil pe lume". llac{ naturalistul ih.rzionist qi-a
satisficut cerinl,,il sa der realibabe ctr retlarea cit
mai cornpletii, intenlionab obiectivd, a lumii ex-
terioare perceptibile, suprarealismul - cu ajutorul
unui procedeu documentar nou - se strdduieqte
,,s5. restituie visului integritatea sa." El respinge
ca artificiald construc.tia carteziani a realitd!,ii
si refuz[ sd trag[ o ]inie despdrlitoare intre partea
de zi ;ri partea de noapte a congtiin!,ei. Aqa cum
realitatea gi imagina!,ia coincid, tot aqa trebuie sd
dispard gi granila clintre iral,ional si ra,tional.
De aceea Breton admira pe nebuni, in care se
imbina inooenla cea mai mare cu cea mai mare
onestitate.
AceastS, dorintI documentarti care aspirfl ia
temeinicie gtiin!,ificn refuzS. de asemenea s[ cata-
logheze realilatea cu ajutorul intenliilor precon-
cepute. La ce br-rn arta care crede c[ depdgegte
roalitatea de care se separd mindrd ? ti astfel de
sindire in antiteze nu poate sat,isface pe sllpra-
lrralist, c[ci pa: el nu-l inlereseazi ,,tnlburarea tre-
ct'rtoare" pe care o produce clutare sau cutare operd
rlc artd gi prin urmare nici poziliile dadaiste de
antiartd qi antipoezie, ci ,,realitatea lnsdqi" (Bre-
t,on). Dacd el are increclere in puterea de lege a
visului este c5. pentru el, doar in expresia visului
ircea totalitate este sigur nedivizat5, si permite
omului s5. se satisfacS. de tot ce-l intimpin[. Cri
rrjutorul unei congtiin!,e, a clrei sondl trebuie sd
rrjungl mai adinc decit cea a ra!,iunii, suprarea-
lislul sperd sd elibereze in cele clin rrrm{ gindirea
r Iin ingustar:ea ei oofisticatir, s-o restituie, f[r5
ocol, ,,puritir{,ii sale inil,iale" qi s-o poi.rtti aduce
1re ,,calea lnlelcgerii l,ot,ule." Nu se tincle la cschi-
r.area in irnaginafie, ci se rrrmilreste inregistrarea
ilirectf, si nefalsificat,S, adici ,,sirnpla imitare a
rri.rturii", irr care h.azarclul pi instinctul,. tr.uzinrea
si perversiunea, visul qi nehunia, prosimtirea gi
pitftele triiesc in ar.ea st,are a inor.erntei ryi pri-
rriordialitdlrii, c:rle precede pdcatul or.iginar al
raliunii. Cu aceasta suprarealismul duce rnai de-
parte unul din cele rnai iurportant,e idealuri ale
spiritului modern -- cerin{a de prirnordialitate gi
veracitate
-ile spre lln sernrr ertrenr c{e hot,ar.
lnaint,e a antrliza srrprarealisrnul din punct
tle vedere al ist,criei er,tei, trebuie sJ,i interpret,iurr
ra o concep!ie clr:spre lrune si viaIri rii si rlel,ernrinlrri
liozilia _sa tlirr punrt, d€ vcdere ll rnotnerrtului
, ritit. In lcest, sens el devine un factor politic,
irr acelasi tirnp insri ryi o !inu15 spiritueilii Lrare s-ar
putear pur'si simplu, exbinde asupra oric[rui dri-
rrrcrl.iu ul rie{,ii. In ac,est tJeltri, suplarellisrriltl ri-
,lici post,ulatirl liheltirtii rielirriiteitie gi al auloirn-
lrlinirii gi irnbinir cu acesl,a scopul recigtigdrii
l,rtalit[!,ii eristenlei, .:lincolo cie nor.rrrele ar,ti-
I'iciale ale moralei, etosului, r'eligiei qi artei. Pentru
rrceasta nirlic ornenesc rlu tr.ebuie si-i fie striin,
r.l t,relirrie nu nurlai sii aproile ci si ;,rretindd des-
,,i"rt,Lrsarea sexualS, sii proslSr'etiscir iiiuul neinten-
I iortet al icleilor gi atol,pulr:rnicia visului ca izvot,
rlrl rrunoasl,ere, sI larrde continrrt,ul rlc aclevir nl
 nebuniei, sii conteste crima gi s5. considere isteria
nll ca rrn I'enomen patologic, ci ,,ca mijloc de ex-
presie de priliul rang" (Aragon, Breton).
Desigur ci suprarealisrnul nu sc rnultumeqte sii
proyoace ,.o criz(t a con;tiin{el, de felul cel mai
general si mai important, in planul intelectual qi
rnoral" (Breton, 1930), el nu vrea s5 fie numai
observator, ci s{ incerce ,,rezolvarea celor nai im-
portant,e probleme ale vielii" qi s[ realizeze ceea
ce Marx a cerut de Ia filosofi: sd schimbe lumea.
lJn asemenea proiect surprinde la o migcare care
vrea sd-si refuze orice intervenlie reqlemenbatoa,re
in abunden!,a vie!,ii ryi a manifest,drilor ei gi,n acelagi
tirnp arunc[ o hrminri caracteristic[ asripra pro-
blemelor cr care se veile confn.rntat[ ceroel,area
suplarealistir a lealib5lii. Interpelarea sund: se
petrece adlut-rerea in cimpul corisl,iin{ei a irrcol sl,i-
entului, in rriod trorrrl-rlet incongtierrt sau tr:eastf,
aducele este condrrsri rlc conqt,iinLd ? $i ce sc
pet,rece cu cerinta unei recllri inbcgrale, dacii
aceasta foloseste linii direcloare sistemat,ice ?
Pe de o parbe se pledeazri pcnl,r,u a ldsa ca totul
sd se intimple neintentionat, pentru antomatismul
neconlroiat qi pentni satisfacerea cu un rol de
mijlocitor pasiv. In ceca ce priveqte felul automat
tle scrielc Arrrgon esle rlr. l,irr0t.e:..Cel care scrir,
nu anticipeazii nimic, el nlr st,ie rrili ce soi,ie, nici
ce a scris, dac[ citegte textui dirpi ilceea"" Acesl,
idenl tle absolut,ir tllruire inconstierit,rrlrri scapli
tlin vt,.tlere cri tocrrai aceastir ddruile se sprijiir;
pe o hotirire, aqudar esle pricinuitri de un act de
voin[,5. Asa-zisa tcritttre automatique nu esLe auto-
producere sponl,anl, ci o rnetodii de a declansir
iceasta ryi ap.ri cle a'inlegistra. Ceea ce ea fixeaii
se afl{ in acelasi l'aport rru continutul inrjonstien-
trilrri preourrr cirligul pensulei expresionistilor fa!i
de realital,ea perueput[. f)in iioeste rrrol,ive Bret,on
putea sii-i repropeze priet,enului stiu Sorrpault, ci
dioteurile gindirii sale, asternute pe trittie, con-
tineiru i,otdeauna grcgeli de r:onstnrclie. 'frebuia
sI se vorbeascri rnui coreut, de realiziri greqite qi
tocmai pentr,u faptul c;i'r se saluta cu lLucur-ie a,,-
!iLlnea neinfluentatir si netut,elatii dp riir,i o interrfie
a inconqtientului. In t,inrp ce critica acest lucru,
Breton isi propunea o ingrddire a principiului
obiectivitdlii pasive, care il tr5.deazir deja pe sis-
tematician.
Un alt exemplu arat5. c5, in practicS, suprarea-
listii erau mai pu!,in interesa!,i de scris ca atare,
cit de producerea, respectiv provocarea inten,tio-
na.t[ a r-rnei stdri ,,ca si cind ai vjsa". Suprarea-
listul nr-r pretinde in rrici un oitz ci viseazii mai
s,ibstanlial decit al!,i oarneni, clar el qtie sd rerre-
dteze artificial acest, neajuns:,,Suprarealismul
deschide porIile lisulni trrturor acelora cr.r car"c
rroaptea se aratii- zgircilS. $rrpr';rrealisurul erste
punctul de intersecfie a I tut,rrror" stupefianl,elor:
alct.rolulrri, l,rrtrrnLrlrri, eterulrri, opiurnrrlui, co-
t,ainei, morfinei ."."
Bret,on a reollrfloririr-rl cit act,ivit,al,el srrpr,,;,rre;r-
lisli nu este indepliniili exclrrsiv de conducerca
t'arbii a inoonqticntuhri qi cu aceasla a accept,al, rr
relalie complernentilrii, carc a fost, tleja dernrrll,
legalizat[ de l,eoria rnai veohe a art,ei: ,,TIs1,rr
posibil ca automatisrnul, in combinafie crr anu-
tnite inten!,ii (l) preconcepr.r{,e s5. poatii produce
pictur5. qi poezie: tlar cxistl pericolul de a se
p[riisi suprarealisniul dacii automabjsmul nu rnai
este linut in friu. ,,La suprarealisti, acolo unde
conqtiin!,a are voie sd participe la discutic, af irrc
rlecesital,ea sjsternat,izhrii. f)ali cerea o,,atiLrr-
rline act,ivii, sisl,ematici, orgnnizal,oricS, cercet,i-
l,oare fa.ld do fenonreneie irationalrrlrii", iar:
llretcrn definea r.ra l,el lJ revolrr,t,irri srrprarcalisl,c .
I
in aceasl,a se recrrnoqt,ea pe deplin linia iralicnali
r'prr$i rroncepf,iei <'onstructivi,qtc despre lrrrne --
,,{r nouH. r'epartiz;rre spontanii a lucrurilr.rr, r.rollorrn
i rrnei ordini mai l,errrcinice rsi rnai mfinate, care
rrrr poiite fi explioal,ir crr mijloacele ralinnii ohiry-
rrrril,e ".." I)in dorinta de sistemaLizare a izvorit
rrn sincret,ism pseudoql,iinlific, care s€r bizLr ia in
I rrceeasi mlsurd pe l{egel ca ,;i pe Frend, pe Marx
I
si pe ocultism qi iqi avea sba!,iile sale de ccrcetare
irr,,13ureau des Ilecherches Surr6alistes". Tra-
gisrnul suprarealismului a constab in faptul
cr"r el voia sd delimiteze infinitul, sd defineasci.
inexprirnabilul qi s[ l[lrureascJ incongtientul cu
instiumentul uriei conqiiini,e sigure de sine. De
,,dada" nu-l desparbe intelectul mai pdtrunzdtor qi
recunoasterea ternporali a lipsei dc naivilate, ci
incercarea de a codifica libertatea qi spontanei-
tatea, abia urunlale, si cle a le asigura constitu-
lional. Astfel preten{ia la o tot,al[- desfiintare a
situaliei tabu de care se ltucurau toate r-alolilc
si pseudor.alorile, a ttituror conventiilor si clisee-
ioq s-a tenninal irr arrlorriutilarc. ila orice r.d.l'o-
lulie,,1i cea slrpi,arealisti a produs propria ei
I'est,alll'at,ie? oodrrl r,i {e clpipgr:t,ar,e, l,ablel-e ei tle
r-alori si tticl, rr lelp t'i rle san,ri,ignaye ,1i de l,ei.oare
spirituall. lu rnorlrrl cel nraj r.iziltil aceasl,a se
manifesLa cirrd l,lreton stigrnat,iza orice erbatele
de la idealul siiu dc rir_rplareiilist? rsorila pe neascui-
ti,.tori la auturtiticii si rrrrriirea pe renega.fi cr-r
anlletna sH.
lnitial -- l'qferilrdu se l;i aren.i de ct.rticii
sacialii lielilirea suprarealist;:r a parrrt sii
:.,.'hir,rl,e rrnr,.r,
.l
sij I'ar.i rlc pt,isos l,l,rlrirrireil s|e-
cific art,ir.tir'ii a luririi. L)eoi'rrc,,n, rrr'iscarr:a era
interesat5. de rcalitateil insiryi
ca - lap+rpregrilirea
cieplin con-
secvenl,S
- putea sii lenuni,c ei
in opera de irrtfl; faptul cstc cloveiliL tlc ,,objet
llou,ue". Apoi se adaiigi faptul cii suprarealisiul
nlr are inci.etlcre in specia deosebit,l a artiqtilor:
geniu, l,alent si scriiiura cu caracl,cr. pai.ticular
nu sinl pcnt,r,n erl caracteri.ql,ici distincli-rie. Pentnr
el, oricine est,e t,alenLa.t,.
Rineinlreics tlur,ii se [,ine rrnp1111; dc 1,1r1yjliger.s;1
srrprarealistii ;r (rorela t,iei univelsalc a tuluror:
rrranifest,irilor l'ie{. ii, se inlelegc penl,ru r:e acl,i-
vitatea artist,ioii .-, de inrlat,5 ce ea s-a angaial,
fa[[ rle ta]rla supr.rreaIishi a valorjlor, - a fui,ut
[r arceptal { ,.a rni,iloc de ocrcef,arc a lealitr]1ii.
llao[ cleci,,rer.olufia suprai,calis{,i]r il lrrcrur:ilorl...
este aplicat,ir la l,oate sbiLrilc spirit,ului... la toate
felurile de activitr,Ll,e omencascii...", inseamni c[
este indicatii peniru innoirea activit,itii artist,ice.
. Deoarece .suprarealistul vecle, pur'si simplu,
in ortce manifL'st,arc a vietii un rnijloc de expresie,
el contestti artistului un privilegiu esenlial qi-l
't
aqaz5. pe el si operele sale
- pe treapta
realizdri ale vielii. $i deoarece
oricflror
aulomatismul
psihic se poate comunica pe orice cale, activi-
tatca artistic[ este degradat[ la unul din multi-
plele feluri de comunicare. De aceea relalia supra-
realismului cu arta incepe consecvent acolo unde
arta qi viala sinb incd amestecate una cu alta,
-Lrnde producerea creatoare este
,,clan rrital" pta,
care inc5. nu s-a- separat de migc[riie vie{,ii. ,,Po{,i
li poet fdrd s[ fi scris vreodatl un rind ... poezia
existil pe stradd, intr-o vibrini, peste tot...'(
(Tzara). ,,Readucem arta la cea mai simpl[ ex-
presie a ei: dragostea" (Breton).
AceasNd pozi,ie ertrem5, care subsLil,uie,,viata"
,,artei", este invecinati cu o altfel de ccrcetare
suprarealist[ a realit[i,ii, care nu se muhpmeqte,
pur qi simplu, cu reprezentarea vielii, ci doregte sI
desprindd anumite urrne qi s[ le re!,ind. Ea se fo-
loseqte de ititure automatique, de curba spontan[
de excita,tie scripticii (fig. ) rei de obiectul gdsit
(11. 24). Din fluxul nesfirqit al tr{irii psihice sint
culese si fixate anumite fraze. In felul acesta
suprarealismul trebuie sI ia asupr[-qi una din
condi,tiile de bazrl trle activit[lii spirituale qi
artistice. Ctici de indatir ce el nir se mullumeqte sI
foloseasc[ fiecare miqcare a vie{.ii ca mjjloc de
expresie, se afld in fa!,a necesitilii de a interveni,
distrugind, tn corela{,ia general[, adicd de]imi-
tind, imbucdf"dfind totalitatea ini!,ial5. Orice sta-
bilire este o izolare, care are ca urmare pierderea
acLivit,[!,ii trdirii originare qi o incetare a sponta-
neitd!,ii. Cu alte cuvinte: chiar o scoatere in relief
care nll vrea sd qtie nimic de configurare - ca
actui selectiv, necesar pentru l'objet troupi *
agaz5. numai o parte pentrri totaiitate, nu mijlo-
cegte trd.irea in sine, ci metafora ei. Ceea ce sta-
bilegte l' ecriture automatique este dej a asp ect
detasat, fragment din acea confesiline neintre-
rupbd, care? ascunsI in continuitatea realizdrii
vielii nu trece asupra metaforeior acesteia.
Poetul- care n-a scris niciodatS. nici un rind este
in posesia unei totalit[,ti nemdrginite a realitd!,ii,
/s rlin' care l'icriture atttomatiqwe ;i l'obiet trouvi,
in ccl mai bun caz pot corrrulrica, fragmente pe
care cititorul sau privitorul trebuie s[ le inter-
prebeze ca p&rs pro toto. Acestea sint restricliile
.jLr care actul artistic de confi€{urare a trebuit
dintotdeauna si fie terminat si a cdror anulare
nu i-a reugit nici suprarealismului.
4. Andr6 Masson, Desen, 1,925
Fet,isizarea obiectuhii ersLe uni,r t'lin rcle rrrai
irnportante met,ode suprarealirlc tr;outru a se
asigr,rra rle realitat,ea palpabilir si a ohlinc cl irr
accilsLa u,,fizicI a pocziei" (]llualtl). Intr-rrrr
aot dc ulegere, la inl,irn;llalf), so vreil s;i se plo-
voa0e o rcvolulic [,o{,ali ir. ritrier[,Lrlrii; t,oluqi
rniisurt-itorul cildast,r'al e$lo tleja lir inderrninii,
IrenLl'u a irrllodrrtrc laaJit,ritile gisile irr sr:rLarele
definilriilor sale. Drrpri llret,on exisl,I rrnrril t,oatelc
cal,egorii dc obiectc sirirrarealist,e: nxil,ernat,icc,
naturale, prirnil,ive, g;isit,e, ira{,ir,inale, t,:iIrlirciLe,
rrniLe, obieot,e nrobile si obiecte read'u-nrad.c. ActsL
fetiqism al luorurilor este evident irr Iegil,urti ou
ohiceiurile animiste si poate fi in[,eies ca o secu-
larizare a culturii relicr.elor. in aceasl,5 corela{,ie
trebuie amintite interesele suprareaiiste pentru
fenomenele totemismului, ocull,ismului, magiei
qi supersti{iei.
Cu categoria ohiectului giisit suprarealistul
aicdtuieqte un mare capitol al invcnl,arierii lumii
fapl,elor, care iriai demulb fusese apanaj ul ,,imi-
t{rii simple a naturii", cu ajuborul tabloului de
qevalel. Ceea ce este suprimat este actul prelLr-
crlrii; este socotit,[ satisf[cdtoare demonstralia
nearbisticd. in acelasi bimp, obiectul este dofat
cu deinnitatea unui purt[tor de seninificalie qi
fticut echivoc. Obiectul esl,e izoiat ,,tocmai pent,ru
cd existfl indoiald cri privire la aparteneni,a su
anl,eriottrii, din cauza anrbigLiil,ri{ii saie, oarc I'e-
zulti. clirr pozilia sa Lotnl sau par[,ial ira{,ionalir
si care ci;t,igi prin tlenuril,al,ea obiecl,rilui gisit,
;i permit,e, de aF,ernenea, likrertal,e pentnr in-
terptetareri t,eil mlri calcgttrir:i, irl cirr: tle nevoie"
(Breton).
0 tleapt,[ srrprerioarii, t]llt conducer tle la g[-
sire la invcnlie, inlruchiireazir obiectul suprareii-
list propriu-zis, c,are esl,e conlectionirb din pSrfi
rleomogene, ,,pdr!i cc sint luut,e din exislcntul
imediat. Abaterea si rlcfornrarea sint ciruLate aici
tle dragurl lor insr.gi, tlar t,rebuie curioscut ci t.le
la ele se poabe arrtgpl,r, nLrrrrei rronl,innarca si
corectarea vie a lqikr'. Ohielbele ast,fel alclLuite
i.l u coltrrrne gi rrt'rrri.] t,oirrelrt lut'ucberigtici : iarr
ntiqt,erc din lucrrrril) ci',1'0 ritr ittt,tiniolrti yi ajrrng
gii se deosebeasri d(:r i,:le rrrrrnai plirr sirnpla rltt-
tutie u, reallil,tt.i" (Fti'eiorr). F'r'in rrrrrrure lrr0r'rreir
lui Ilrrcllern p ,,Tl'ht1 ttol. snetze,)" (il. 1l|) este rrrt
obiect srrirrarealist,, irt iiirrp (iri r'rbiecttrl giilit,
clescinde din reut!q'ittittlt.t. iirrlrr'urealisrlrul (ion-
tinud agadar ol,riect,rrulizlre:r irrtlodusri cle colaje
si morrtaje. .Fi1 prol,estttrrzi,i iuiprrtliva r'elrrogtrlrri
r:trnstruirii a,rltitt',tt'e rji ltr r'r','u t'lt trteltliln stt si
fit: irrterpretat.S rrn plczenl,eri: rlefnlsifittlt,[ a trriei
rtrari corelcr[,ii a rt'.rlittiLii, in tare l,oiiLe ltlct'urilur
t:onrunicl intrc cle. []-eca ce il fa,'c si rer-,tirgii la
rrr'east,ii metodi rnr est,e rruruui rtevciia enciclo-
lredici de o ,,fizi,,ii a plicz.iti" -- car'e se tr:ansforlrdi
116 | / / intr-o poezie :r l'izilii, r.rlipe{itiy ii rnal,eriei - ci
{

soeranta intr-o obiectivitate total5, care nu este
piejudiciatd prin interventia scriiturii-.arIistice'
in"vestitul s5.n "seu ,,La peinture au ddfi" (1930)'
Aragon profetizeazS. inlocuirea picturii,cu colajul
si v"ede ca o treaptl urm[toare de dezvoltare,
oliectul aies. care se substituie ',tabloului":
,,O lampi electricd va fi o fatd tiniri, pentru
Picabja" (v. il. 25).
In concordan![ cu principiul snprarealist al
realit[{,ii, Breton recunoqtea tl qP.tt].. pe care
NIax Ernst le-a creat, prin 1920 (il. 24), cea mai
ntrrl reaiizare a noului-fe] de a vedea, preconizat
be abunci de el qi de prietenii din cercul sdu poetic:
.,Obiectrrl exterior a pdrdsit lttmea sa inconjurS.-
{oare obignuit5, pdr,tile eomponente din care este
constituif s-au emancipat oarecum de el, pentru
a pulea intra in relalii complet noi cu alte ele-
menle, scdpind dc principirri realitdIii, fdrh ca
totusi sd. aLraES. pentru aceasba mai puline con-
secirile in dom"eniul realului (Transformarea con-
ceptului de rela!,ie)."
In 1925, Ernst a descoperit un nou procedeu -
frotajul; acesta aratd. cum imboldul s-uprarealist
"obiectivitate
snre - chiar dacd el lrebuie s5" se
limiteze la cea de-a doua dimensiune - ratificd
'vrea sdrealit,dtii"
,,complicaliile (IIegel), in. acelaqi.tirnp
insd. le fac[ semnificat'ive' ,,Simpla
imitare a naturii'', practicata tlc Etnsb, merge de
la formele iniliale confuze, pin[ la complexele
pe nn drum asem5.n5'tor
vizibile obiectual, alatler 'la
cu cel al lui Leonardo, ale cdrui observalii
despre petele de pe perete el se referS. dealtfel
in iucrarea sa ,,Dincolo de picturS'" (1936): "Pe
o vreme ploioasl m[ aflam intr-un han la mare,
priveam canelurile in duqumeaua spllat[ Ei md
ii-1.nrtr cuprins de o fascinal,ie care.pornea de
aici. Am notlrit sit urin[resc semnificalia sim-
holic[ a acestci fascina(ii repetate; pentru a in-
tensifica capacitatea mea meditativ[ qi halucina-
torie, trm ficut cl serie de desene ale scindurilor
pardoseiei qi anume puneam coala de hirtie
heasnpra, exact aqa cum venea ryi inoepeam sS'
frec cu un creion peste ... imi apflrea o succesiune
halucinantd dc imagini contrare, qi, ele se scliim-
bau una pe alta crr energia si viteza care este ca-
rncteristicir anrintirilor de dragoste. M[ cuprinclerr
rruriozitatea si uimirca incintatd si, in acelagi
fel, tncepeam sii incerc cele ruai deosebite ruate-
riale ce-rni cddearr sub ochi: frunze qi ramulile
litr, rnarginiltr clest,rirni-rLe ale unei plnze rle satri,
t,rlsdturile de pensuki tle unrri tablou ( nrr-rdern ),
rrn fir destrdmat ry.a.rr.rl. Atnnci ochii mei incepeau
sI vadi: capele omene;ti, cele nai diferite ani-
rnale, o bdtdlie care se termina cu o slnrtare ..."
Aceastd tehnicd face si. vorbeasc5. diversele stra-
luri de realitate cuprinse in materie, adici con-
c,reLizeaz/a multiplele ei in.telesuri, corr binu a tl.ir ns-
formare a conlinul,urilor formale lipsit,e rlc obiecl,
in con!,inuturi obiectuirle. In ,,rnanier,ii I'calisl, in-
grijit[", Dali a rlezvo]tat trai departe t,onvin-
gerea irr arrrbivalon{a lorrnt:ktr vizi}:ile ,1i de aici
lr cigt,igat; farrner,trl <jorrftrz al ttnei r:nigrrre, cart,
nu lroseilr:i una r,i nelumtiral;e relalii jrrst,c, cEtri
,,tliver;i privit,oli viirl in a{re!ih {,ablorr lrrcrur.i
ilivelse". ArreastX e.xpelient[ a fosl, rlerrrotrst.r'at!
tlej:r rle Dorr Qrrijote crr coifrrl lrri Nlirrnbrin.
Int:rederea srrprarealistulrii in frir'lele e\,oce-
toarc ale rrrat,eriei si ale lrrrrrii obiecLive -.- or.icib
rle banal poate fi ca, tle obicei, rrr-rns[ituil,t"t
este de-a dreptul nelinritatir. llot[rit si sesizeze -
peste tot semnifica!,ii, el giseste un numitor al
valorii, pe care-l extinile asupra intregii realitdli:
rniracolul. El se afld in fiecare obiect, chiar in
cele care sint conlinute in cele mai elementare
urme de formd (Picabiri semneazii o patd de cer-
nealfl gi o numegte Sf. F ecioard). I\{iracolul nu
este numai firul rosu care sl,rdbate trS"irea supra-
realist[ a intregului, el se afl5 in virful piramidei
valorilor migc[rii: ,,X,{iracolul este tot,deauna fru-
mos, indiferent care ruiracol este frumos, chiar
numai miracolul este frumos" (Breton). Cine vrea
s5. provoace miracolul trebuie sri r[sl,oarne rela{,iile
{ cunoscute ale realitdlii sau sr-i le fac{ indoielnice.
i
Cind te referi la libert,atea ,,od totul poate fi
,"I t ls transformat in orire", t,e crezi indreptdlit la
toate formele imaginabile de amestec: ,,forme,
evenimente, culori, trecdtoi: qi ciurabil, vechi qi
nou, conteuipla!,ie qi ac!,iune, oameni gi lucruri,
timpul gi ch.rrabilitatea, elementril gi universul,
noplgi, visuri qi lumin5." (Eluard despre Ernst).
Nu este slS.virea suprarealisti a tniracolului o
dovad[ c5, in cele din urnt5., aici avem de-a face
cu o artd a imagina{,iei abuzive, cu un nou fel
de joc al transformdrii fantastice a lumir) cu o
lume de fugd care dorerybe s[-i fac[ omului supor-
tabiid conclilia sa marcatd ln permanenl;ir de aici
qi acum ? Nicidecurn. Fe suprarealist nu-l inte-
reseaz5. si g[seascti o lume imaginar5 opusi rea-
lului; mai crrrind - sprijinit pe sursele de cunoaq-
tere ale visuiui, iiberei asocialii, alegerii lucrtrhii,
ariLomatisnlului
- el vrea
lit[!,ile de experienli
sH pund mina pe rea-
accesibile omuiui, in toate
extinclerile lor aclmisibile. El vrea si-i dea omului
o incredere completd in roaiitate, in loc sd-l rI-
peascS. in lumi nefamiliare. Pentru el obiectul ar-
tei nu este scop in sine, ci insLlumentul care t,re-
buie s[ faci realitatea lnteleasd, fird lacune.
Daci pictura tr5.ia din faptul c[ privitorul sta-
bilea o relalie de l,ensiune intre lumea ,,norrnal5.",
,,cotidian[" gi sfereie extraordinamlui qi incom-
prehensibiiului, suprarealistul voia s[ se eli-
bereze de toabe antinomiile realitSlii, ,,sd. ne duc5.
direct lntr-o lume unde sintem gata la orice,
und,e nintic nw este incomprehensibil" (Eluard).
Cum a fost alcdtuitI amploarea varialiilor
producliei suprarealiste ? Ea este mai cuprinzd-
toare ca orice altd miscare a secolului nostru qi
face din recomandarea lui Kandinsky de a folosi
- cit mai indelungat - ca elemenl, de configurare
,,orioe materie, de la cea mai consistenti, pinl la
cea care tr[ieqte numai biclirnensional (abstract)".
In iiberbateu ',ln u transforma totul in orice'se
ascunde deja iurputernicirea sau inai corecb nece-
sitatea de a permite sii coexiste inti'-una qi aceeaqi
structurd cele mai deosebite grade cle realitate,
impreund cu to:r.le mebaforele corela!'iei univer-
sale. De-a dreptui exemplar se petrece imbinarea
formald qi de continut a incoerentului in tehnica
"'t
I
,cadaure efiquis", un ,,joc din hlrtie indoit[, care
constd in a face s5 se construiascS. de mai multe
persoane o frazd sau un desen, f5.r[ ca un par-
lener de joc sd ajungii la cunoasterea contribu-
!,iei precedentului". (In felul acest,a s-a lormat
lraza ,,Le cadaure erquis boira le uin noltDeanl",
fraz5. cS.reia metoda ii datoreazii numeie.)
Deoarece pentru produc!ia suprarealisti este
bineveniti orice fel tle cornunicareT ea are loc in
numeroase nuan!,e intre polii gdsirii qi credrii qi,
pe de o parte, se idenl,ilicd cu materia cea mai con-
sistentS., preexistentd, pe de alt5. parte, nu res-
pinge nici posibilitni,ile reprezentilrii plane in de-
sen gi in tabloul de qevalet. La inceput - cu o
oarecare impotrivire -- s-a lolosit tehnica lradi-
lionald a picturii in r-rlei; dup[ 4930, Aragon ii
prevesteryte un slirryit, grabrric. Primcle tablouri
suprarealist,e de ger.aiet sint greoaie gi pictate
uscal,; ele neglijeazfl compoziltia qi tehnica, ca si
cind n-ar vrea sil se abatri de la conlinutul ]or
obiectiv de comunicare, prin fonrie esletice sau
acte de bravur[ a formei.
Acest precizionism prozaie este t,ranspus mai
tirziu de Dali intr-un ,,naturtilism suprarealist,"
(S{asson), care face paradir de dext,eritate uimitoa-
re. lncercarea lui llali de a. fixa viziuni in asa-zisa
morlalitate rrtrornpe-l' oell" presupunea o ,,tehnicd
retrogradS." (Breton) si a condus, in cele din urrnd,
la un academism orgolios, care a intronat din nou
aceie aspecte de care suprarealismul voia s[ eli-
bereze pictura: prejudecata estetic[ qi strddania
pensulei, care lndbuqd orice spontaneibate. Acest
precizionism are o vagd leg[tur5. cu stabilirea
prozaic[ a lucrurilor, pe care am putut-o observa
in exemplul lui Carpaccio. Opuse lui sint diverse
experimente de consultare a formei, care nu pot
dezmin.ti originea lor din ,,abbozzare", respectiv
din petele de pe perete ale lui Leonardo gi din
,,confused, fttod,es" ale lui Ruskin. Cu ajutorul lor,
suprarealismul a deschis noi domenii lipsei de
forme preexistente oricdrei red[ri obiectuale I
tB1
Picabia a ales gi a semnat o pat[ co]oratd ; ctnd
Kandinsky o indica deja cind vorhea de dou{
Ernst a descoperit frotajul, el s-a lansat intr-un drumuri ,,care, in cele din urmd, duc la aceeasi
desiq de linii, care mai intii nu dnceau ni- destinalie". Aceasta este de fapL premisa ,,ima-
c5ieri". Masson ldsa linia hoinar[ s[ gdseascii ginii despre lume" suprarealiste, clci acolo in
cele rnai bune rnetafore; Nlir<i lnc-ra cu "pete t.le in care trebuie sd dispard toa-
c:uloare-lrnprftqtiate ,,intimpl[tor,"" In lipse de lor- "suprarealitatea"
Le antinomiile, trebuie, de asemenea, s5. dispard
rn5, ,,dincolo de pictur5" cel mai rlepait,e a mers si contrastul dintre abstraci si concret.
(Jscar Dorninguez. Cr-r erle sale
,,nretacromoti-
pii (ablibilduri) ftiri obiect dat" el a creet, pei-
saje colorat risipiie, care se realizau ff,r[ irri,er-
venlia pensulei.
Orioit de importante sinl, aceste cistiguri de
teren ca precurisoare ale ,,informalultri', clare i1
apdrut dup{ cel de-al doilea rizboi nrondial,tre-
buie tobuqi amintit ci suprarealisrnul nu era in-
leresat cle extirrderea rrrijloacelor de exprirnar.e
care lineal de scliitur[, ci de stabilirea posibiii-
trililo.r ol:iective de configurare. I,l,nst rt;productr
pestrilItura urrei clugumele, Dorlinguez perniite
haosului prernorf s[ se desfiqoare ; e1 nu irea sli
intervin{ conlucrind, t,i nuurui si provoiice, si
facii vizibil. Desenrrl truloural, esLi irrteles tle ase=
menea c_a o intirrrplare obiectivit, t:a preripitat
al inrlritlsuril,-r, pt, care,,artist,ul" l; inr;egis-
t,reazd sirnplrr, fdr[ sri ]e comende. Cl'iar :tcoltr
urrde suprarealistul invt;nteazi, eI cloreste --
pentru a obtrine numai o atitudine pasiv[ nearlis-
tic[ - sd informeze doar corespunzdtor adevd-
rului qi s5. subordoneze produsele sale acelei sim-
plitdli care le garanteazS. veracitatea deosebit[
qi obiectivitatea qi le deosebeqte de capriciile su-
biective ryi de actele estetice de bravurd, cu care
,divino artista" ademeneqte publicul sdu la dis-
culii.
,,Din c5.mara materiei" suprarealigtii am ,,smuis,,
forme de intruchipare care se afld intre marea
abstraclie si marea realitate, intre lipsa de for-
m5, care se reprezintS. automat, a automatismu-
lui psihic qi cea mai consistentd materie din care
slnt confeclionate ,,objets troue6s". Rivna lor sin-
tetic{ aspird \a eoincidentia oppositornmj pe care t82
POZ|T|A LUt PAUL KLEE
Paul Klee (1879-{940) n-a fost Lrn orn care
sd treacS. dincolo tle fronl,iere ca Schwitlers gi
van Doesburg. $i 1,ot,uqi i-a leuqit sinl,eza ambelor
l,abere experimerrtale ale anilor douS.zeci. El a
ardtat sansele unui uou mod de configurare in
imagine pland, pe oare noile dimensiuni ale con-
!,inutului qi formei - ciqtigate de suprarealiqti qi
constructiviqti
- il recunosc ca baz[ a lor. Pozi-
lia proeminentS. a lui Klee qi for!,a personalitd-
!,ii sale, capabil[ s5. constmiasc[ pun{,i de legd-
tur5., se poate presupnne din datele liiografice.
Lucrlrile sale arr fr-rst, expuse in cabareLul Vo]-
taire qi in galeriile,,darlu", in 1916 qi 4917; cercul
din Ziirich il adrnirir. In l,irrip ce - intre 1920 qi
193{
- el funclioneuzi ca profesor la ,,Bauhaus",
parizieni il t'eclami ca pe unul de
suprarealistii
al lor. Irr 1925 expune pentru prirna dutir la
Paris. Eluard scrie o poezie, Aragon introducerea
pentru catalog. In 1929 opera sa este prezentati
de ,,Cahiers d'Ar{,s"; cele rnai multe omagii si
courentarii provin rle la suprarealigti. In 1930
apare prirnrrl volum frau!,uzesc Klee, cu un text
al suprarealistrrlui Renir Crevel. I-ln an dupl
a0eea, Tzara publici,,L'htirnire approximatif"
(tu zet)e gravuri de ltlee.
Inci. in ttceste fapte gi rlate se clovedeqt,e raza
de ac{,iune a unei conqtiinle artistice, care - in-
teleand greqit - a fost interpretatd ca fiintl gata
tle comprornis, ca dotati pentru o pozi!,ie, cit
gi pentru contrariul ei qi pentru lncercSri dibace
de posibilitdti extreme. Din insuqirea intensivd
- nu orizont,ald,
clamate
ci verticald a premiselor pro-
de ambele lagdre, -lui Klee i-a reuqit
realizarea a ceea ce el h 1,924 in renumita
- -
sa conferin!,d din Jena, l-a caracterizat drept visul
s[u: ,,o oper'[ cle o foarte rnare dimensiune prin
intrcg donienirrI elementar', r'eal, de conlinut qi
stilist,ir,". llin rrauza acestrri conlinrrt al ei crr-
prinzdt,or gi asa de exemplar ,- arta sa a - dat
nastere rurui capitol aparte.
lir capartil,atea de t,rari,qfrtrrrar'o, irr bogblia
plrr: gi simplrr inepuizabilS a inven!iei sale, atit
for^rnale r:it si ohir:ohrale, s-a incercal, la inceput,
sii se vadd o lrisill,ur[ centralH.. Dar lilee nrr se
aflir singur irr arreasti situalie: el irnparte acesl,c
lriisituri carilct,erisl,ice cu Picasso, lrA acesla ii
est,e chiar superior in forld genial[, in r,utezan[5
provocatoare qi, in cele din urm{, in sonoritate
cxplozivS. A deduce inrudirea ambilor pictori din
sirnpiomul nestatorniciei ar fi derutant qi, in
afard de aceasta, ar ingreuna aprecierea corectd a
pozitiilor lor istorice. Ambii sbau pe !,drmuri deo-
sebit,e. Aceasta nu caractelizeazd categoria, dar,
loarLe bine, particularitatea mesajului lor artis-
t,ic. Picasso qi-a insuqit volumul s5.u formal din
disputrr crr ^trecubrrl, adici prddintl, distrugind,
;rhsorbinrl. In t,imp ce violenta l,recutrrl cll pro-
lrliile lui anrre, el il^ornagia si se credea ab[lut
pe dnrrnul ar.reslrria. Insi cu ,,arrnele" el a nroq-
tenil Ei problcmeie configurHrii pent,ru oare ace.c-
t,ca fuseser5, creale. Dac5. opera lLri Pioasso este
prrsii in rclalii rnai vasle cu treoutul, ea nu est,e
in lirriile sale principale - nimic altceva decit
-o nou[ formulare, rr]ereu incercat5, a dialect,icii,
st,abilit,e de Renaqbere, a laporturilor spa{,iale gi
ir raporlurilor corporale. Oricit se r5.zvr5.leqte
irceastfl operd impotriva convenfiilor anatomice
sau celor referil,oare la perspectivd sau a obig-
rruin!,elor de vedere, ea se incadreaz{ totr-rgi
185 in tradi.tia antropocentrismului mediteranean Ei
incearcd sd dea noi r5.spunsuri la inbrebErile
formulate prima datd de Giotto ; in ce rapor-
turi stau corpurile cu mediul lor inconjurdbor
qi cum se concretizeazS. aceste raporturi pe
suprafala tabloului, respectiv este posibil sd se
g5.seasc5. semne imagistice pentru o continuitate
spa!,io-corporali? Pictura lui Picasso igi procurd
eqafodajul ei steriomeiric de bazd din aceastd
problematicS. de reprezentdri. Vdzutd astfel
-aqa
cum Berdiaev a ardtat deja din 1.9LL - ea este
arta unui ,,desflvirqitor al lumii vechi". ,,Totuqi
noul spirit creator va fi de alt fel; el nu va mai
fi dezechilibrat de situa!,ia grea a lumii". Situa,tia
grea a lumii aceasta esbe conqtiin,ta conflic-
lului rezultatd- din conceplia despre lumea Re-
nagterii, bensiunea dintre subiect gi obiect, per-
ceplie gi invenlie, realitate qi ideal. Toate aceste
laitmotive ale conqtiintei occidentale,,moderne"
au pdtruns in opera lui Picasso qi i-au dat trisd-
bura pronunlat eroicS. a protestului qi opo-
zii,iei prometeice. Toate cutezan{'ele qi provo-
cdrile acestui mare artisL demonstreazS. o rela.tie
de tdlmdcire cu mogtenirea istoricd aflatd qi cu
realitatea preexistentd.
La Klee lucrurile stau altfel. El nu trdieqte
din prelucrarea stilului figurativ, monumental al
Renagterii; dramatica tablourilor sale nu-qi are
originea in restratificarea sLrbieotivd a climensiu-
nilor corporale qi a axelor spa!,iale. Picasso spunea
cindva: ,,Nu se poate merge impotriva naturii".
Asa vorbeqte inddrdtnicul ,,diuino artista", care-
qi smulge ca o mS.rturisire rela,tia sa cu natura.
El qtie: ,,Totdeauna trebuie inceput cu celra".
Totu,si cu acest pre,t el face s5. rezulte triumful
sdu artistic: ,,Dup5 aceea, sc pot indepdrta toate
r.rrmele realitdlii". In caz de nevoie, artistul iqi
spune ultimul cuvint impotriva naturii. Cind
Klee vorbegte de ,,dialogul cu obiectele natu-
rale", ,,de renagterea naturiit', el se credea in
concordan!5. cu forlele ,,marii crealii". Aceasta
il dispenseazd de gesturile de revoltd ale auto-
afirmdrii. El vede activitatea sa nu ca o antitezd
dialectici I pentru el ,,marea naturd" este o aliati
care-i permite s-o imite in infinita qi inepuizabila.
ei mobilitate. (,,Lurnea ardta altfel si va ardta
altfel... Pe alte stele se poate ajunge din nou la
cu totul alte forme.")
Picasso spune: ,,Arta abstractd nu este nimic
altceva decit picbatul. Llnde este aici drama ?
Nu existd art5 alrstract,d. Totdeauna trebuie in-
ceput cu ceva. I)up[ aceea se pot indepdrta toate
urmele realului." Aoum deosebirea epocald dintre
ambii pictori es[e pe deplin clar[. Pentru Picasso,
acel ceva cu carc incepe este rrn fragrnent de
realitate unit cu o idee, lrn ,disegno itzlerno";
prin actul de configurare el inlelege o clistrugere,
care in, locul naturalului lasd s{ aparii ceva arti-
ficial" Klee nr.r- se inclepdrteazii de ,,real", nurnai
cH el ajunge trep[at la el. $i el incepe cu ceva)
totugi ,,drama" s&, in sensul lui Picasso (el
insuqi ,a vorbit de o ,,aventurd"), .qe desf[soari
in dialog cu mijloacele de configlrrare. Relafia
sa cr-r mijloacele artistice nu est,e tle aceea nici
supusH deformdrii, nici susceptibilI dc abslrlc-
!,iune, cdci el incepe tle Ia ceea ce cste rnai simplu ;
ea sondeazl treptat domeniile preobiectuale
de: punct, linie, clarobscur, culoare, si domenirrl
obiectual. in timp cc Picasso ia in stipinire corn-
plexele forma.le si materiale preexistente, Klee se
dedic[ incercdrii d,e a cunoaqte prin colindare cov
finuturile sa]e formale si obiectuale. Aceasla nu
esl,e o metaford, ci tlebuie lua,td 'Lertrral:
,.S[ ne crrltivdm, s{ facenr - prin schi[,area rrnui
plan topografic o rnic5 cdl[torie in tara unei
-
cunoaqteri mai bune. Trecind peste punctul mort,
prima este fapta mohilir (linia). Dupd scurt timp,
popas, respirdm (linie inbreruptii. sau, la popas
repetat, linie articulati). Privirn inapoi, cit de
departe sintem deja (mi;care opus[). in spiriLul
clrumului, cump{nim acolo qi intr-acolo (fascicule
de iinii). Un fluviu vrea s5. ne impiedice; ne
folosim de o barcd (miscare ondulatorie). Mai
'tll departe, sus, fusese o punte (giruri de curl:e).
Dincolo g5sim un tovarlq de idei, care vrea sii
mearg[ gi etr intr-acoio unde se afl5 mai multd
cunoastere. NIai intii, uni!,i de bucurie (conver-
genf,I), treptat survin cieosebiri (dileclia indepen-
dent[ a doud linii). Oarecare tulburare de ambele
pdrfi (expresie, dinamic[ gi sufletul liniei).
'fraversim rrn ogor nearat (suprafa!,d peste oare
sint, trase linii), apoi o pldure cleasd. El se rdtl-
cegLe qi descrie tleotlatf,. lnisoarea cla.sic,. a ciinelrri
care aleargai. Tot,al indiferr-.nt nu rn;ri sint nici
eu; pesle linutul ncru al fluviului plrrbeste ceata
(element spa!ial). l'otrrsi. in crrrind se insenineazi
iar. lmpletilolii cle r:osrrrj 'qe irrlcrrc acasi. cu
c5.r'u [,ele lor (roala). Printr:c ei, rrn copil cu cei
rnai amuzauti cirllon.i (rnigoalc clicoidalit). A{ai
t,irziu se faco inrihrrsiLor 1i se innopt,eaz{ (elemerrt,
spa!,ial). LIn lulger l:r orizont (linie in zigzag).
Ce-i dreirt,, deasupra -noastrt"r sint incti st,ele
(siirninla punctr,rlui). In curintl aln ajuns la
prinra noa.strd incar{,irriirc. Inainle de a adorrri,
unele lucruri apiir din norr ca arnint,iri, cdoi o
cilStoric asa nricI csto foarte sugesl,iv5.
Ccle mai diferitc linii. Pel,e. Pic;ilcle. Srrprafe!,e
netede. Suprafc!,e punctate, hasurate. Miqcare
frinatS, miqcare divizatH. X{irscare opus5.. lrnple-
tit,ur6, ,bes5tur5., zidit, solzos. Unanimitate. Poli-
fonie. Linie intdritS, care se pierde (dinamicd).
Pl[cuta regularitate a primei por!,iuni de clrrrm,
apoi piedirile, nelvii. Tremural r-ei,inut, lingursirea
arljerii promi!{t,oare. In fal,,a fullrruii, ciidcrea [ri-
nelor ! llrrria, asasinalul. ],uorlrl bun ();\ ghid
chiar in hn[,i!q gi arnrrrg" Ii'ulgerul a. reaurintit, cle
aceil crlrb;i 11e tcrnpcratulir. [Jn copil bolnav...
aLunr:i" (1920).
Aceast5. descriere est,e cca rnai hunfl int,erplo-
tare a principirrhri po car,e liloe il emite cit,eva
rincluri dupir accea: ,, Elenrr:nlele Ltehuie sd pro-
duc[ numa.i forrne, f5r[ ca pcnt,ru asl,a sii se
sacrifice. Conservinclu-se pe ele insele." Del regulii,
artistul are nevoie de mai multe elemente,, pentrlr
a pl{smui forme sau obiecte sau aite lucruri dc
gradul doi". Din nou ca in lezele lui Kan-
- 189
dinsky
- este postulatd echivalenta formei ;i
obiectului, adicS a con!,inutrrrilor f ormale si a
con!,inuturilor obiectuale. Obiectele slnt con{,inute
deja poten.tial in fornrele Ei elemcntcle Jor, dife-
renlierea lor rezult[ direct din aceasta.
Aceasta este o situalie norrX a cdrei irnportan![
istoricd nu poate fi iic[ suficient evaluitd. Din
rrremea cind artistul era ocupat cu acordarea
mijloacelor sale de configurare cu faptele lumii
percepl,ibile, l-am vdzut nevoit sI intreprindd
anumite ingrddiri folmale irr favoarea informa,tiei
obiective. Acolo unde el nu fdcea aceasta, ci
tlimpotrivd se strdduia sii conserve ,,elementelor"
sale existen{,a lor propr'ie, se producea confuzie
si, in cele din urrnii, eiiminerea continuturilor
obiectuale.
Klee a voiL sii scapc din accrst,ii eronst,ringere;
el nlr voia sI sacrificle nici r:tirrt,inul,ur:ile formale
r:elor obiectrrnle, dupii clrrn nu voia nici situalia
inversir. Si realrnente cu ajut,onrl unui reper-
- pricepe
toriu simbolic. in cale se si int,roducd pro-
dusele elementare ale cilitoriei sale in ,,!,ara
cunoasterii mai bune"
forme ln obiecte, respectiv- a reuqit s5. transforme
in semne despre
obiecte, fdrd s5 diminueze despotismul lor formal
sarr s[-l constring[ la corrJrromisuri (il. 26, 2B).
Con[,inuturi]e obiectuale nu sint concepute ca
rrrdrimi stabile, pe oare artistul l,rehuie s5. le re-
stluctureze, sii le tinrrleze si sir le transpunfl in
sisteme altisl,ice; ruai degrabii ele sint conl,inuu
,,tunoscute prin r,olindare", irnpreund cu con!,i-
nuturilc formale. Prin faptul cL la inceputul
ac{,iunii clc configurare el se incredin{eazl cu totul
forlei cle tracfiune a mijloacelor, Klee elirnind
conflictril cu conLinul,rrlile perceptiei, tlar evibi
gi ,,prelucrarea" tradil,ionalii il aceslora (copiere,
exagerare, stilizirre q.a.ni.d.). Lui{mn in stdpinire
a rrrijloar:elor de conligur,are eiste delinit,i Kat'
etocJLen ca activiLate rrleal,oarcl elerrrentarS. a aso-
ciatiilol ol-'iectuale; deoareiie ar incromoda, ar
Llebui si rdminl tleocarldatir erclnse. Abia cintl
altistul a dobindit lesdtura fonnalii a puterii
proprii, cind, in sfirqit, riijltracele plast,ice si-au
ardtat t,oate posibiliti{ile lor', lioat,e ii esociai,
188

con{,inutul: ,,Ceea ce rezultS. apoi din aceastd
agitalie, oricurn s-ar numi, vis, idee, fantezie este
luat cu totul in serios abia cind se uneqte complet
- pentru configurare
punzdtoare. Atunci acele
mijloace plastice cores-
- cu ciuddlenii devin reali-
t[!i; realitd.ti ale artei, care continud via,ta ceva
mai mult decit ea apare obisnuit". In aceastit
reflec,tie Klee se intilneste cu defini,tia datd de
Fiedler artei, ca extindere a experientei. Recu-
noastem acum cit de fructuoas{ a fost hotdrirea
acestui glnditor de a aseza activitatea artistic[
intr-un domeniu dincolo de imitalia qi de ideali-
zarea realitdlii. Pentru acest fel de a gindi este
caracteristic faptul c[ Klee vedea c,a sco]l con-
sbruc!,ia unui t,ablou ,)cal'e se obisnuie;te si fie
numit fol'md. sau obiect". Klee vorbegte despre
,,obiect" pentru c5" acest currint este' echivoc ?
Se demonstreazfl pe de o part,e ci ccrrtinuturile
forrrrale posedd o valoare pruprie care nn este
inferioar5 r:elei a unui obiect
- pldsrnuirea
ticii esbe aqaclar egal:i cu t-ricare
artis-
alt[ realitale
a cirnpului nostru perceptibil alt[ parte,
- pe tle formali
se exprim5. ideea c[ in infdligarea se
ascunde posil:ilitatea unei interpretdri,,obiectuale"
(care se referS" la un oi:iect), ,,cdci fiecare con-
struclie de o coordonare superioari
care fantezie este aptX sI fie - cu oare-
comparati cu
-
structurile cunoscute ale natririi".
Nou la acest fel de configurare nlr este faptul
ci el subliniazd pul,erea arbitrari a coniinutu-
rilor formale sau c[ ]e recunoaste inbiietatea fatd
ile continuturile oJriectuale. (Aceasti tendinld
este latent prezentd incd din vrern€a lui Leo-
nardo.) Daci reflectSm c[ treptele formale sanc-
tionate de Renastere -- incepind cu slalta ,,abbo-
xzare" qi culminlnd in linia abstractd de frumu-
se{,e -- au ispitit totdeauna artisbul sti acopere sau
sd depdseascd conlinuturile obiectuale cu conli-
nuturile formale, ideea lui Klee despre
')crearea
ca genez5" (care intervine mai mult la ,,put,erile
formative" declt la ,,scopurile,forme") se rnigcJ.
intr-o perspectivri istoric6 care se intinde inapoi
pin[ la Leonardo. ,,I{oul" clevine totugi vizibil
dac5. avcm in vederc cir in era de imitare a reali-
td-tii, inaugurat[ de Renastere, s-a dus o perma-
nentd lupt6, pentru cigtigarea de teren, intre con-
!,inuturile forrnale ;i con"linuturile obiectuale. Tot-
deauna cintl unul <lin acest,e doud principii il
ciqtigat teren, acr:asta s-a intimplat, iu del,rimen-
tul creluilalt. Aceastir se ptlate exprirtra in urmd-
toarea maxirni: de intlai'[ ce altist'ttl dependent,
de lnrnea pt--rceptibild vrea sI puit[ (le acoril
sau sit inrpace continutulile sale formale cu ooll-
linuturile obiectuale, el l,rebuie s[ reduc[ putet'eil
lor arbitrarii, ha chiar s[ renun,te cornplet la ea:
dacd. o iasfl totursi si dispunl de con!,inulurile
obiectuale, nu-i mai rdmine altceva decit s[ le
sacrifice complel sau par!,ial.
Rolul acestei tlialer:ltici inceteaz:i imetliat ce
prernisa ei ceut;ral[ nll mai opere az5.: lurt ea
experien{ei t'r el,.-rlon pentrlr ac{,ittueir formalrj.
In nromenbul in r'ri'e artislirl tru se irizrtie rtttrrtai
pe irnportan!a gi pr': for!,a liot'l,airti I nrijioacelor
sale de configulare, r.ri in rfarii rle aceastt esLe
hot,6rit s5. t,r'ansnitS tocnrai acestol rnijloace in-
venlia semnrrlui despre obitrct, tre lou o t,r epf,qt,l
infiltrare a corr!,inut,rrrilol fot'nale in conlinuturilcr
obiectuale, (,ale nu se petrcoe in ,letrimentul pri-
melor, ci in fr:hil rrtrei realizii'i f.iiu'alele. (lrt alte
cuvinte: tmbogiilirea forrnal[ se intimpl[ paralel
cu diferen!,ierea conlinutului; arListui scoate
semnele pentru pegte, pasere, corabie qi om direct
din con,tinuturile formale (il. 28). Nu trebuie
agadar incheiabe compromisuri cu sim,turile pro-
pi'ii qi complicalii 6u datele percepliei. Prin
urmare
- fdr[ siformale
diminueze puterea arbitrard
a con,tinuturilor - el poate introduce in
ele conlinuturi obiectuale cle diversitate nelimi-
tatd. Klee descoperS. drumul pe creastii - ce-i
drept ingust, dar lung - prin care nijloacele
formale iqi pot ,,schimba func!,ia" in hieroglife
obiectuale, f[r[ a sacrifica totugi independen,ta
lor. Aceasta inseamnS. c5" arta sa este o continuS.
deplasere pe muchie, la indl{imi, care, pe de o
parte, las{ con,tinutului formei rolul conducdtor,
191 pe de altl parte il face permeabil pentru pre-
 luare d-e. conlinuturi obiectuale. Totugi continu_
turile obiectuale
ca.tegoric - aceasta trebuie
nu sint
s"btiniai iriarie
- _mirimi preexistente, ci lriero-
glifc, a cEror articrrlalie este supusit puterii arbi_
l,.rarrl a anlrirrnii de configur.are.' pi, sr.ur,L: rrrobi_
Irt'atea pe rare Klee o las[ planului cont,inul,ului
este cea a unei rezul.bante, at]icai consecinia n-robi_
litdlii p-e ciire el o r.cvcnrlica pentru ;ipi;;;;
sa.in. planul formal. Aceasta posrll rlspundereit
pr.incipal[ pentru evenimenLele pl.,slicie, ci ii
revin hotir.irile principale. La acedsta se adaugl
,,propriebir!,ile asociative ale acestei construciii
care, odatd interpretatii ,9i denumitd, ;,;
mai.corespunde cu totul voinlei rlirecte a artis_
tului (in orice caz nu pozifiei intelne a arrestei
voinfe) ..."
Irnaginea tlespre lurnc a lui Klee nu se rlcsfi_
;oar[ in contr.lste, t,i in nrdrinti t,rrrrpler.neir[ar.e,
a cdror cc-rncilierc el o irrceart,ii. ,, l,odulil, opu*
nu sinb fi xe, ele lrer'rnil,,, miscar.e rle clrrnt,,iar.e.
rlX este_nltJnil rrrr Prrntrt, punoLul Central in care
co.nceptele dr,r.mitetzd.,, El se afld dincolo c!e
..liniitele r:r(iunir', (il. 2d). Din iniuui,.e,,le
tlomrnu,,rlrralil.lteu,.a rirrilitt,c,. sr. tiescnrireazur
arnplr.nrer;r pc r..ire o caplti r,ivrriLa coirtciilentia
opposttorurn, irr dotr-rcnirrl for.rrei oi.t si al contj_
nutului. Vedeni dirr. ruru artistul p*"ati",tu_s"
de acordul cu crealia universald ; '"a- este aceea
care-l legitirneazd. pe Klee sd inceapa cu stdrile
premorfe:
,, Il mod logic incep cu haosul
,lucrur ; acesta este
ceI mar natural. Sint Iinistit
pentru
r cd
inilial eu insumi pot fi haos. '
Haosul este o slare nerinduitd a lucrurilor, o
confuzie. < Din punct de vedere al cr.e5rii lumii >
o. sta.re originar[ miric[ a lumii,
!ggt19S.nutjq)
ctln care abra treptat sau brusc se formeazl
cosmosul ordonat din sine insusi sau prin ac{iunea
unui creator".
. La explorarea haosului Klee a pdtruns foarte
timpuriu (gi,altfel decit l(andinskyj in acele zone
ale ,,lnformalului',, cu care arta uliimilor tloudzeci
cle anr tlebuia sd-si dispute repertoriril. ln
,,Ba-
ti,sta
de camerd, Rosa Silber"
cu. uocale a ci.ntdre{ei
(L922) (il. 27) el a descoper,it zona marginalS
a unei stiri amorfe, car e cheamd decS.derea
material[ qi constituirile sale intimpl5toare. Din
haos, Klee incearcd ,,saltul in ordine", f[rd insti
Lla pentru aceasLa sir vrea si plrdseasc5. haosul
san s[ ralionalizeze cornplet ordinea, Curn deja
ca ar,tist tin[r - el a sesizat cd C6zanne -gi Van
Gogh au avut cle jrrcat roluri conrplementare in
arta modernl, el se orientetrzS" mai tirziu spre
poziliile dialeotice de limiti ale anilor doudzeci:
nnele din operele sale sint omagii la adresa geo-
rnetrismului lui l'{ondrian
tnonio f lorii nordice" (t927)- ca detot,uqi
axemplu ,,,4r-
ele nu-l
-
silesc sti abandoneze cel.{lalt pol al dimensiunii
sale creatoare: aspiratia
- inrudit[ cu dadaigtii
si suplarealiqtii - spre ,,transforrrrarea acciden-
talului in esenlial. Lrr aceasl[ coexistenll - dusl
pin[ la infi]t,rare lccripr cir '- trebuie sri tte fi
referit Klee, cincl vorbea odatii ,,cI pest,e doctori
gi preolri dornneste seriozitatea eticri qi, in acelasi
t,irnp, risete de cobolzi".
IIaosul gi ordinea sinb p[r!,i ale unui intreg
,supraordonat; ele pennit, aceluia care incearcI
inlelegerea lor o rrrigcare de alunecare ,si aventuri
lrercu noi'ale forrnei. Aceastir convingere il duce
pe Klee la punctul nodal al intelectului si intu-
ul plariului gi surprizei, calculului qi i.rtim-
'igi.i,
pl[rii, clasicismului si romantismului. Deoarece
,stie c[ nici o pldsnruire artisticS. nu poate fi pro-
iectab{ complet, el ar vrea s5, spun5. ,Tcompo-
zilie" in loc tlo rotr*tr111c!ie. ,,Opera nu este lege,
ca st5. deasupra legii", pare el s5. obiecteze acelora
ir c5.ror speranf d utopio[ lintegte sI formeze
iintreaga realibate dupd legi constructive gi s[
niveleze inl[untrul ei opera de artd. Chiar gi in
,aceast[ lume configuratS. in totalitatea ei
pentru care,?Balrhaus(c-ul voia sipregdteascS. cerce-
-
Larea de baz[
- opera de artfl tot ar rnai fi o
rnirrime specificd de neconfundat cu unealta de
iintrebuintare. O construclie bun[ dirr punct de
vedere legic nu este incd ultimul cuvint al artis-
l9l I,rrlui, ea este numai un rrirnp de tensiune in care
este introdu$5. ,,rndrinea necunoscut[ X". Abia
aceasta face din forma moartS. o form5. vie, clci
,,formalismul este form5. fdrd funcliune. Vedem
ast5zi, in jurul nostru, l,ob felul clc forme exacte,
ochiul inghite -- n,olens sol,ens - pdtrate, tritrn-
ghiuri, cercuri gi tot felul de forrne prelucrat,e,
ca sirme pe bare, triunghiuri pe bare, cercuri la
manete, cilindri, sfere, cupole, cuburi mai mult
sau mai pu!,in ridical,e qi intr-o colaborare multi-
iateralX. Ochiul inghite toate acesl,e lucruri qi le
duce undeva intr-un stomac, care le suportd mai
rnult sau mai pu[,in."
Astfel smie l(lee la sfirgitul anilor sdi de la
,,Bauhaus". El qtie c5. ,,miracolul vielii" nu poate fi
in{,eles ra!,ional, nu poate fi apropiat prin con-
stringere. El qtie c[ orice analiz[ *. chiar cea a
artistului - trebuie s[ se opreascS. intimidat[
in fala zonei misterului:
,,Eliberarea elementelor, gruparea lor in sub-
diviziuni asamblate, dezrnembrarea ;i refacerea
intregului din mai multe laturi deodatd, poli-
fonia modelatoare, restabilirea liniqtii prin com-
pensarea misc[rii, toate acestea sint probleme
superioare in leg5tur[ cu forma, hotdritoare
pentru gtiinla formald, dar incd nu art5. ln cercul
cel mai de sus. In cercul cel mai de sus, in spatele
pluralitdlii de sens, st5. un ultim rnister qi lumina
intelectului se stinge in mod lamentabil." (i1.26).
Klee a indeplinit o ac!,iune istoricS., despre
care probabil se va spune cindva c5. este de ace-
easi valoare pentru noua orientare formal[ qi
teorebicd. cu cea pe care noi o leg[m de nurnele
lui Leonardo da Vinci. In operele sale gi-n teoria
sa
- fir5. s[ dogmatizeze
- el a intemeiat
,,orchestra!ie unificatoare" ce cuprinde lntregul
spectru de varia!,ii formale ale secolului nostru.
Cu aceasta el a reuqit construirea unui pod intre
,,haos" (in care sint incetdJ,enite ,,irtimplarea"
si ,,viul") gi ,,ordine", care este intr-adevir
provocal,S de forlele ra!,iunii, dar nu este erclusiv
controlatS.. Pentru morfogeneza acestei produceri
rie reaiitate - Georg Schrnidt l-a declarat
Klee cel rnai rnare realist ai secolului nostru -
este hotdritor faptul cd, pe de o parte, coincidentia
oppositorum se petrece sub primatul unei acliuni
lormale neingrddit de libere. ,,In picturd ( ta-
bloul > trebuie considerat ca obiect" - gi pe de
alt[ parte aceast[ ac!,iune formali iqi adinceqte
puterea autonom[ in inlelegere cu imbogdlirea
con{,inutului tabloului.,,Dualitatea privitd ca
unitate" inseamni c[ conlinuturile for-
- aceasta
rnale si cele ohiectuale nu rntri sint opozi{ii, ci
parteneri.
,,Odinioar5. se inf5liqau lucruri Lrare se puteau
vedea pe pdmint, cale se verieatr sau fuseser[
vdzute cu plitcele." Acest odinioar[ se referfl la
lumea imitdrii, care a gdsit in Leonardo cel mai
rnar: cercetfltor qi ce] mai mare legislator al ei.
()ornparalia arat[ c5. I(lee st[ tleja dincolo de
rrorelatia istoricd a cdrei intindere italianul o
rrreditase patm secole mai inaintc. $i pentru
l,eonardo se punea problema saltului din haos
in ordine, penbru rafinarea formelor provizorii
lle petelor de pe pelete, in forme bune si per-
I't-.cte. Deoarece totuqi, in ultirnS. instan!,d, se
riim!ea obligat ,,capetelor de forni5." (Klee) ale
rraturii, el trehuia sd extrag[ aceste forme de-
sivirsite din datele percepute qi din transformarea
lor. Urmind exemplul s5.u, in secolele care au
rrrrrrat, formele bune si desdvirpite au fost luate
rlin iumea experienlei,'intregul homeniu al ac!,iu-
rrii formale a fost tutelat de clatele empirice ale
:rimlurilor. Cind Klee trece spre haos, el denun!,5
ircest pact; cind inlelege ,,forma ca genez5." el
rcluz[- obligativitatea fa,td de lumea empiricd
o si prin aceasta iqi dobindegte dreptul sir pitrundd
irr[,r-un spa!,iu nou nelegitimat cle nici o expe-
ricn![ qi s5-l desemneze formal. Pentru el posi-
lrilit{ile artistului se afli dincolo de drurnurile
,ltnumite irrritare, idealizare, deformare, supra-
lsl,irnare, c[ci el nu poate recunoa;te postulatul
r':r lionalist din care sint deduse toate aceste
Itlrrri de prelucrare a realit[{,ii: postulatul dupd
,'rrro artistul avea voie s5. fie in rela,tie numai cu
pe
lrrr:rrrrile vizibile ale acestui p[mint. El sus!,ine:
 ,,fn aceastfl form5 deslvirqit{ sa nlr este sin-
gura din toate lumile!... Cu cit el priveqte mai
adinc, cu atit rnai usor poate extinde punctele
de vedere de astizi asupra lui ieri. Cu atit mai
rnult, in locul unei imagini definitive a naturii,
Iui i se intipdreqte singuri imaginea esenliald a
crea.tiei ca genez5..
Atunci el iqi permite qi gindul c5. astdzi crea-
lia ar putea fi inci neincheiatd qi in felul acesta
extinde fapta creatoare de lume din trecut inspre
viitor, conferind duratd genezei.
El merge si rnai departe.
El iqi spune, rS.minind totugi dincoace: ,,aceastii
iume a ardtat altfel qi va ardta altfel".
Aceastd atitudine fa{d de procesele naturiilc
dd artistului posibiiitatea sX participe la crea(ia
lumii, in calitate de colaborator si coordonrrtor.
Dealtfel ea nu este deloc nou5. - asa curn lasl
s[ se presupunS. metaforele intuitive pe care i
le-a conferit l(lee, cdci o gdsim anticipati in
teoria lui GoeLhe despre figura de bazd a metr-
nrorfozei vegetale, planta primordiald. La 17 mai
1787, el scrie lui Herder: ,,Planta primordialri
va fi cea rnai minunatl crealie a lumii, pentrlr
crare natura insdqi trebuie s5. rnti invidieze. Cn
ircest niodel, si cheia pentru el , este posibil sd st:
inventeze plante la infinit, planbe care trebuie
si fie verosimile, adic[ chiar dac[ ele nu existir
al putea exista". Tocmai la aceasta se gindea
Klee: o activitate creatoare care se g[seqte in
cea mai intim{ concordan!,5. cu legile crealiei
lumii qi care totugi nu este frinat[ de aceasta,
ci indreptdlitd la dezvoltare liberd.
IRADIERI iN PREZENT
r\u trecut doui decenii de la sfirgitul celui de-al
doilea r[zboi mondial. Arta acestei perioade se
detaqeazd ce-i drept de cea a primei treimi a
secolului, dar linind seama de prernisele hotd-
ririlor ei, ii este obligatd la fiecare pas. Incercalea
de a face bilan,tul influen!,elor evenimentelor rdz-
boiului asllpra realit5.tilor artistice duce la rezul-
tate care se impart la un numitor pozitiv qi la
unul negativ. Altfel decit in 1914, arta contem-
porani €ra - in 1939 - una din !,intele dezba-
terilor ideologice; disparilia stabilitd{,ii ei qi dis-
trugerea condiliilor ei materiale de via!,d se aflau
printre {,elurile declarate de rlzboi ideologic, ale
unuia din cele douii partide. Nu trebuie trecut
cu vederea preludiul: indepirtarea artei ,,dege-
neratett din muzeele germane ordonatS. de
- lumu
t{itler qi Goebels ;i interdiclia de impusd
artiqtilor germani de frunte trebuia sd lichideze
o intreag[ perioadS - de ]a Van Gogh si Gau-
guin
- de pe harta evenimentelor istorice pi sd
reduci la 'tdcere prezentul. In acest sens, rdz-
boiul a oferit nalional-socialismului posibilitatea
radicalizdrii dictaturii sale artistice si extinderea
,,rndsurilor lui de epurare", in toate pir!,ile acce-
sibile ale Europei.
DeclansatS. de preluarea nalional-socialisti a
lruterii - emigrarea vesticS. a fost extinsd de cel
rle-al doilea rdzboi mondial. Jinta ei a fost
Statele Unite. Aceste evenimente au insernnat
pentru Europa una din cele mai serioase pierderi
de substan,t6, totugi - lntr-o perspectivi mai
indepdrtatd - ele au pregdtit o evolu{,ie fecund[.
ln mdsura in care evenimentele rizboiului au
izgonit arta modern[ din Europa, e]e au fal'o-
rizat rispindirea gi propagarea acesteia. Lumea
Noud a fost inclus[ in evenimentele artistice,
in primul rind ca bazin receptiv al exila!,ilor,
curind ins5" ca partener care se pregltea sd pro-
page qi s[ vitalizeze cu contribu!,ie proprie im-
pulsurile europene. Cind, la sfirqitul rhzboiului,
emigranlrii au venit in Europa, i-au urmdrit
curind irnpulsurile pe cale ei le stirniser[ dincolcr
de Atlantic. IIotflritor pentru capitolril de evo-
lrrtie care incepe acurn a fost, qi este incd si astdzi,
o nou5. conqtiin!5 istoricS, oblinut[ cu ajutorul
distan{,ei. Activitatea creatoare a marilor pre-
cursori era pe sfirqite Kandinsky si Mondrian
an nrurit in 194& - -au apdrut generalii noi.
Pentru ei pionieratul curentului modern - de-
ceniul dinaintea primului r5zboi mondial - apar-
tinea trecutului. De aici rezultd o trdire de la
distan!,5 a acestor evenimente, ceea ce nu este
diferit[ de cea a manieristilor fa!,6 de c]asicisrnul
Renaqterii. Distan!,a favorizeazS. refleclia asupra
situaliei de inceput: legdtura evolutivd directd
este intrerupt{ de anii rizboiului, ne afl5m pe un
![nn nou si sintem obliga!i s[ meditdrn iar asupra
problenraticii curentului modern qi sd privinr
realiz[rile acestei problematici, deschiderea de
tlrumuri noi, din unghiul de vedere al reflec!,iei
retrospective. Aceasti reexaminare - citeoda[{
creatoare, citeodati eclecticd - a fundamentelor
Ei a pozi!,iilor extrenie ob,tinute intre 1910 qi
Lgl4
- cleterminS. evenirnentele artistice cele mai
gocante ale ultimilor dou[zeci de ani: ele i;i au
r[ddcina in ,,improviza,tiile" lui Kandinsky,
in precizionismul geometrjc al lui N'fondrian, sau
in I)uchamp. Ca pozi{,ii istorice intermediare func-
!,ioneaz5. tendin,tele constructiviste ale epocii in-
terbelice, in primul rind ,,Bauhaus"-ul qi suprarea-
lisrnul. Desi aceast5. carte ar rrrea sd serveascir
in prirnul rind cercetdrii funtlarnentelor qi.sd
sta6ileascI liniile mari ale evoluliei, reflec,tiile
ei profiti de aceastS. situa.tie, cdci ele pot in felul
acesta dovedi aplicabilitatea lor principial5 asu-
pra trecututui cel mai recent gi a prezentului
imediat.
Gropius, Nloholy-Nagy qi Albers au adus ideile
,,Bauh-aus"-ului in Statele Unite. n{oholy-Nagy
i intemeiat in 1937 ;coala ,,Ncrv Bauhaus" la
Chicago, pe care a condus-o pind la moartea
sa (1946).- in Gerrnania a fosl, inl,erneiatS.' in
1953, ,,$coala SuperioarS. pentnr Configurare" din
IJlm, carc doi ani mai birzirr - 1i-a cont,inuat
ilctivitatea-inlr-o cliclire oortcepttl,r:i de NIax Ilill.
llacii aceastH. intreprindere ntt ilutliazii splerrdoa-
rea arl,isticir pi inlelectrrali oilrc oditlioard. im-
1.,insese,,Bauhaus"-ul lnbr-o IuminI speciaculari'
aceasta se datolegle in parte faptuhri c5. proccsul
de configrrrarc industriali a forniei fusese intre
timp in stare s[-si consolideze pozi!,ia, in parte,
prin luarea in consiilerare a cerinlelor produc'liei
tlc masI. Cu toate cd elenientui artistic joacfl
un rol incomparabii mai mic decit la Weirnar
gi Dessau, inv[![rnintul urrneazS mai departe
principiile stabilite odinioarfl cle Gropius' Stu-
dentul trebriie sI inceapS. cu elementele. El
trebrrie s5. descopere din nou ,,grtimatica c()n-
ligura['iei" qi sti inr,'el,e s:i rrrinuiastr[ ,,un lirnhaj
opbic rrzual". I1l ntr est,e iniliat in cop.ierea vechi-
ior formc qi sLiluri istorice, ci trebuie s[ gi ciq-
tige prin ilirincii o,,crtnoaqt,ere obiectivii" din
studiul legilor nattrrii, aqadar - tn contacb cu
realitSliJc opbicc - el t,rebuie s[-qi insuqeascd
aritonomia vizrrlui si consLruirca lurnii croma-
tice. ,,Un lilnbaj f untlamental al configtrraliei
are nevoie, in primul rind, de un contrapunct
optic cornnn."
Cintl , in 1947, Gropitrs si-a expus din nou ce-
lirr{,a sa de a se ajunge la o .,orchestrn{,ie gene-
lalii", el t,ot nrai trveu in vctlere itlealul unei rea-
ljt5li total configr.rrate de arti, qtiinld ;i tehnicS.
in acelaqi timp era congt,icnt de aplicabilitatea
r99 limiLat,ri ir oricirtri ,,cifrlr erptic": ,,1'll nrr trebuie
 conduci niciotl;rb[ la re{,et[ sau c]riar iir suru-
sai prin fapiui c[ este transpl.rs p€ o pinzai, semnai,
gat intelcctual penti.rr i,r.15". Ne arnintim de prevS.zut cu titlu qi oferil spre vinzare ?
acest ayertisrnent clacd pr:ir.irn tablourile, rlon-
l,ajele rle sticki;i metalice si,,obiectcle" acolor. Din perspectivl jsloric[ protrlenra se prrne a]t-
curente ('are expIoateazi elenrenl,arisrntr] geo- fel: primele determindri de pozilie ale geometris-
rnrrirri lipsit tlc ohiect Mondrian, Malevici,
van Doesburg (il. 14, t5)- au lucrat cu nijloace
nr€trio, care ahitr de curind a c[pitat nurle]e clc
,,Op (optical) Art". Aceste str[duinte nu cores-
rle exprimare nefolosrite, a cdror fixare grarnati-
liund unei cuprinzdtoare,,culturi'optice", ln calii trebuie, in general, intreprinsX abia acrrlrr
sensul grupdrii ,,Bauilaus', stru nriscErii ,,De Slijl,,,
ele nu vor si pitrundd in slera ohiectului cie pcntru prima oaril. Aceasta s-il inlimplat irt
consunr, asarlal nlr vol,sii sc jnrleletniceascir crr
o configru'al'r.r ir lnr.rlirrlui irrcorrirrritor', ur,rrrHrinrl
[lle so rrrrrlt,rr-
t,r llorLat,ir.,r-rlrer;i lot,rrll'i (l+r ilt,l,ii'(.
nreri(l cu 5{i11111lp1,srrretinrri. .\e lrrrrreazji { u lrp-
t'izie rner.,arrir';i si sr, rlcprrne stlii<.lrrinlii Pcrrl,r'ri rcl
lnat lievcr pt,o:rlisrri rrorrrral; irr fclrrl arrer.ltr sc I'al
elorLuri sii se infr.irigii oricc rrr.rnri rie srrriit,rrril
t.alr dorin{li lorrrarrt,ir:I rlc oxpresie. (l.rnt,inrrt,rrl
acestor opero csl,e I'e(1c ,!i forrnal; oJc par^ sd li
Irrat nas{,cro in ia}ttiriit,oar.c liau in ltelierc. S-ar
prr[ea vorbi dc Lrn pririLanisrn rlirluctic. Arlesea
pi'ivil,olul ol:iccliv nu cs{,e in stare sI rleose-
J.rcasci o opcr,X lr .,arLei optice" (fjS. 5)
dc t-r ilusl,ral,ic riint,r-rrrr irranrral de llsihologia i,. \\'rrlfE:rir* l,trrlrvig, I ntiigi.rte i:inentatit,i,'i'.il"tt
lonfigura{,ici (fig. [i) ; 1,oh a$l crinl el nu poabe
rlescoperi nici o cleosebire intrc t'loui rrscirtotrr,el
rle st,iclc, din ciir,c uriul l lris[, sernnal, de Du-
clranrp ca reuclry-tnadc. Ar,t,ci op[.it,e i sc pale, tle
:uiunenea, dist,ins sir rnrrurgl drrpli infolntalie si
rlemonstra-t,ie. Jtla se [oLrseqLe agadrLl ile rrrcl,ocla
lle 0are Rrrskin a prolelizat-o crt rnai rrirrlt <lc
o rrrtii de ani inainLe, cind vorbea de ,,diagrarne
geologicc" ca exemple perntru posiltilitatea tle a
replezen{,a .,fapte fIr[ arti".
,\r.ern inlr-adev{r de-a face cu ,.faptc fdlX artir"
sau este suficierrt actul desemn[rii
tnale
- ca 7a reacl.y-
aclicS. afirn-ralia sprijinitd prin expozi{ii
-
si publica!,ii, estc vor.bil ia iiceste infolnralii op-
tice de opere rle ar,tti calc' s{ rie invete c0\ra
rlrtri bun? Cu alte cuvinte: un rnodel paradigmatic
int,uitiv rtl psihologiei configuratiei rlevine ,.tr-
Itlor,r" -* arlici obier:,t, rl cont,erntpln!ici cst{r[icc -- ?00 , I r; Relatia figurri - fond (dupir Xfetzger)

anii douf,zeci la ,,Bauhaus" qi anume, pe de o parte
in tratatele lui Kandinsky qi Klee, pe de alti
parte in invii!{mintul elementar, care prezenta
studentilor teme ce se executd din dimensiuni
date, adicd {iguri geomebrice, diferite varialiuni
compozilionale exacte. Exersai'ctt rnetodicI a
alfabetului formal era toiuqi con;tien1,d de faptul
cd nu creeazd tabiouri. Folcsirea rnaterialului
brut optim qi anonim se cleoscbea de procesul
creat,or, cirruia i sc acorda o t,rcapt,i supcrioilrti
ile configuratie. Sri-l r,itiln inc.{ o tlaLi pe lilee:
,,Ast5.zi vederir in junrl nost,nr tc-rt felul de forme
exacte, nolens volems, ochiul ingltite pdtrate, tri-
unghiuri, cercriri qi tol, felul cle ohiecte prel tr-
crate..." Zona marginal5 s-a deplasat astIzi in
favoarea informa!iei optice. Actul de configrr-
ralie degenereazti adesea la o prczent,are tle nra-
terial informativ. Exerci!iile care altirlatir starr
in antecamera inven.l,iei l,allloului sint ridica t,e
ar:rrrnr la valoarea dc rezul l,ate finale; rezrrltat,clc
experimentale ale ntuncii tle laborator solicil,ti
un nivel de publicitrrte ; pe sctrrt,: mijlocuI se
substit,uie scopului. Acest fenorttetr tnai poate fi
circumscris si in felul urtnilor: tlircS. Ltrblottrile
lui l{ontli'ian ,si Nlalevici erau ,,arb5. fi:trir ft.rpte",
acum pare cI se pet,recro conttariul: plocltisele
,,artei optice" se afld foarbe adcsea in tic-rrreniurl
,,faptelor frir[ arL[" --, itt mistrra in care de la
,,art[" se asteaptS. nrai mu]t clecil, ilustrareii
iluziilor optice, modele amhivulente sau contra$te
cromatice sirnultane.
Desigur, cu aceasta este scos in evidenli numai
az simptom qi trebuie recunoscul c5. prin con-
cepte ca experiment, disciplinat, r'aliune ;i dia-
gramatici de ohservare psihologicl, domenir,rl
general al,,artei optice" este insuficient cleli-
mitat. La o exarninare rnai cletaliati poL fi de-
pistate qi alte straturi de semnificalie qi de rea-
litate, care adesea trec unul in altul sau - in
lirnbajul psihologilor' - se ,,transform[". Aceastit
polivalen!,5 simbolici aminteqte tlin nou de ready-
mad,e, care nu poate fi inleles dintr-o singur[
dimensiune scmanticS. llaci analizS.m irtventarul
tle forrne al artei optice, luind in considera!,ie
ploblema clacd el prezintti relarlii struclulale orr
realitr{.tile extraestetice peroepute ale prezentu.
lrri nostru, descoperim numeroase corespondente.
(lLr cit realitatea-civilizaliei noastre se constittiie
niai mult din obiecte confeclionate rnecanic,
sernnale si aparate, care in totalitatea lor -
au tln aspect geometric -abstract si schematic
(sintem ap.ogeul acestei'evolu!,ii), cu
utit mai.departe-de
clar se rnanifestl in aceastd reaiilate
tendin!,e de normare. Astlz.i cxist,d deja o largri
categorie.de produse mecanice de folosire zilnicir,
care. fascineazS.. prin aspecte de netezirne qi per-
fec{,iune, in prirnul rind insd printr-un mininium
,le .,,el.ement"e ornamenbale" fornraJe gi risip[ de
proiectare. In ele se asociazd prozaismrrl formal
ryi uniformitatea cu caracterul enigrnatic, ermetic:
sii se examineze, de exemplu, rrn disc de patefon
qi si ne punem in situalia unui om care nu cu-
noagte. sgop este folosit[ aceastd placir
rotundS. S-au dezvoltat prototipuli oare au o
fasonare bi gi tridimensionalti, tile clror stmc_
turi gi.texturi reflect5 ,,modelele,, artei optice,
rrdic[ sint srrstrtrsr: scopulrri lor real de foloiinld.
r\'[Li rnrrll,: aceastI lrnne de forrr-re standardizate
I tastelor, buLoanelor de conranrii, a casetelor
perforate ale ,,creierelor electronice,, si literele
de semnalizare sint mai ales cunoscute in forma-
lismul lor simplu, oal.ecum abia cind ele nu mai
I'rrnc!ioneazd, ci sint t,ranspuse in dirnensiunile
rrnui produs fird rost.
In principiu acest procetleu de insl,riinare co-
lespunde lui ready-made, in acelasi timp acest
l)roces face accesihili o nouJ sleri tlo sensuti.
Dac5. arta optic5 este capabilii sri ne atragri
trtenlia.asupra cltorva prototipuri din inventarlul
r.eahtdtii noastre
,,hservdrn - pe cir
inseamnd
care) d-e regul[, noi nu le
actul instrdindrii este
-
rle asemenea in stare sI ocupe un pol, care
-
rlintotdeauna
- a fost rezervat tendinlelor de
I r'rlnsfot'mare idealizantb a rcaliLii I ii. i,r viuta
rle toate zilele, un cerc ror,rll llc un p[trat oit',
lrriate inst:rlna un intrerupdlor de h.rrriini; trans-
pusin dimensiunile unui tablr:u tle qevalel,, poale
deveni form5. sirnbolicti a unei orclini strpelioare.
Simbolurile maqiniior electrice de calculat (fig. 7)
pot fi spirilua lizate prin transplantare intr-trn
alt cirnp de rcla(,ii. lr'[rri intloiali sint favorizat,e
interpretlrile niist,icc clespre rcducelea confi-
nut,ului inforrnalional la un rninitttum cle claLc
subiective: scmnul irnagist'ic errnetic esl,e apoi
de rnulte ori inlelpretat, ctr trirnit,cre la (reva
absent, ro$pecLiy ident.if icat tir dortttrniile, ptlr
qi sirnplu, nonfigrilirLive ale plintrlui si golultri,
ale neantului satl nniversititti.
trltistic[, ca exprcsie a inspiraliei
abitucline sau
oa expunere rorlanticl a sentinlenlelor.
Este neindoielnic cd aceasti respingere a hazar-
rlului qi spontiinillui se intlreaptS. inrpotriva cllren-
t;clor in carc geslirl nel'epertabil al pensulci -* in-
stlurrierit a.i unei constelalii creatoare trnice -- i;i
poilte insltDi orice libeltitte ;i orice abatere. Aet'sle
rrrri'ente ronrantico-expresive atl tlorninat scenil
urtistitrti in Europa gi Arnerictl, in lirnpul arrilol
cint.'iz,-l.ri (fig. S). I)iversele lor variot[!i sint tlttuos-
rrrrte strb lozinci ca: ,,Abst.ract e:rpressi'orLisrrt' ,
,,A ction 1taintirtg",,, P eintttt't: irLfonnell,e",
pictura
gest,rrlrti si,,ta1isrnttl". I'lste inrrl,il sir se revinit
int,I i, t.iirl,ir itsi-r1tra st,llrliilor ptclirlrinarii, dejr.r
otlltrso lirrtiitlrtttt,il,, lt.ltl utleslei,,lil.rso tlt: lot'rtti""
(lriii'irrt,trl ,,ItLclti.stt.s" t,t'trlltrie sit Ii Iosl' glisiL tltl

7. Simbolnri.Ie m.alinii electrorLi.ce de culcul, (Olivctti)

Luarca categorioii de al,ibr.rdine :L ilrtei optioe

pentru relatii formale clare, sinrple gi precise, are
o notd fLrndtrmental[ idcr-ilisL-plriban[, oare merge
adinc inapoi in d-orneniile istorice triitatc in pasa-
jele anterioarc. In caclrul panoraruci curentelor
prezentulni acerstit pozilrie cste inleleasX in l,oatii
ascu{imea ei polernicit, abia atunci oind se rectr-
noagte caracten.rl ei rnanifest antienpiric. Refcrirea
la legile oplice ,si la perspicacitabo vrea s5-i dea
tabloului o misur[ rnaximir dc obiectivitate, rati-
ficald ulterior. Cu aceasta esle pus5. in disou!,ie
categoria,,original ulni", t-nulte clin acesLe tablouri
qi obiecte sini, in aqa. fel flcrrte cti ar putea fi
ieprocluse dupl piac, acle$ea nieciinic' f[ri. cfort
EiierX pierdeie rle sul'rs1,an![. Aceasta este posibil
numai 1'rentru ci nu este permisS" nici o scriituril 8. Jacksotl Poilock, tletalirr din
qi est,c et'itat, I of ce-*r lrrt1,ea fi ittterpretet cl ror, ,,i\ urntinil Lreizeti
'ri
dol", 195{)
 l"en6on cind, ln 1889, scria dcspre renun[ar,ea la
impresionism: .,,Mijloacele taqigtilor
s[ reprezinte viziuni]e scurgerii au fosi- potrivite
stabili,
1,e, in jurul lui {886, de ciliva -prieteni care erarr
interestrli dc o artd a sinbezei gi a premeditdrii.,,
$i in 1909 Maurice Denis scria cd Ia Van Gogh
se gdseqte tot ,,ce a ispitit pe tinerii tasisti si
care se mulbumeau cu bdltoacele coloratc
prrre sau cu cibeva dungi de zebril*. Probabil
r:5. aici este vorba de fovi. Leg5tura cu trecutul
se referd aqadar nu nurnai la centrul istoric cle
rotatie hotdritor improvizaliile dramatice ale
lui - -extinde
.l(andinrly - el sc pind la perio:Lda
tirzje a lui ltlonet, a tablourilor cu nuferi (prin
care este amintit rolul ambivetlent al irnpresioniste-
7or ,,confused, modes of erecu,tion,, $i ajunge in
zonele extraeuropene, cam pind la irdshtura cle
penel ascu,titl aforistic a Orientului Indepdrtat.
0 si-rrs[ important[ sint experimentele 'suprir-
retrligtilor, in primul rind cheagul de culoare, fornrat,
intimpl[tor, al ,,decalcomaniei" abtibilduri fdrd
- lin sc*rir dc ur,rest expansionisrn. Ilealiziirile
okrieci, ln felul testelor Rohrschach -- Oscar
Doming'uez, apoi mgtoda,,i.criture aatomatique,.,
care a fost reluatfl de Masson in timpul rdz6oiu-
lui si transmisi pictorilor americani.'Un alt srr-
prarealist, n4ax Frnst, se poate l[uda cd a experi-
mentat prima datd tehnica .,dripping,, stro-
pirea pinzei fdrd folosirea pensulei j in- tabloul
,,Ttndr ttrlburat d,e zborul uiei muste neeuclid,iene,,
(L942-I947). Taqiqtii s-au folosit'de aceastd rne-
todi pentru a realiza un grad maxim de nemijlo-
cire gi Jrentru a elimina-interventia pensulei'.
Vrizut istoric, tasismul este o mare incercare
cle a extinde domeniul ,,lipsei de forrnd". Cum intre
diagrama .qtiin,tificd gi ,,arta oplicd." eliqle o !,arl
a nrmdnur care nu permite s[ fie definitd c]ar
ca ,,artd" -sau ,)nonartd" tot a$a si tasismul
prezinti sit'aalrii intcrmediare - la care, db exemplu,
nr sc poate stabili dac[ avein de-a face cu o
pat[ de culoare care A exisbat deja sau cu una
e,qecrrtati-inten!,io:r:it. Aclul pictlrii ca in ohjct
troupi ricgenereazi, nu rnreori, ln- dernonstia-
-
lili] rnfttr,rriahrlr.ri slirr hrut, astfcl c{ s-ar,putea
vorbi de aspectul paletat al informalului. $i aici
cxisti un paralclism cu ,,arta optic[o'. Amindoud
picturile prezint[ situa,tii elementare ale acliunii
de modeltrre, configurarea cedeazd adesea inilia-
tiva sirr'plei demonstralii a capacitdlii potenliale
de modelare. Aceasta lnseaurnd c[ qi in infornial
trebuie luatd in consitleralie posibilitatea ,,trans-
formSrii" ; arta f[rd fapte sc poate transforma
in fapte firir arti.
,,Action pninti,n.g" propagii autoreprezental'ea
incongtient rrnilal,erairi u irnlirrlsiilui existent in
scriitura actuhri de picturri. In acea.sta se asr,,uncl
t,eritlin!e anl iforinalisbice qi antiestet,ice, care
ne sint cunoscutc clernult, d in st,adiile jstorice
lrnterioare. A pioLa tlevine o arrl,odesfisurare ce
se clibereazI de toate rnijloacele forirrale care
separii, tlelimiteazi sau rigidizeazi; dezorclinea
rrelimitat{ qi contopirea trebrrie si evoce sinceri-
t,rrLea generalir. l)imensiunile ririaqe ale tablorrlrri
viclii trebuie cvi<lcu!,iute cn ccir inai nlarc riernij -
locire posibiki, rriijloaccle tle expresitl retransfor'-
rrrate in strig5tc primiLit c -,si ncartir:rtrlate, irt
lrrirnLrl gingiivit inr:rerc:tt, trpite in cxtrema fluidi-
tr.te rsi disponibilitate. lrrcten!,ia antiesLeticir a
rrcestei picturi ar pt.rbeir justifica citeva fraze din
st,udiul lui [[aroid Rosenberg .,The Aurerican
Action Painters" (1952):
,,Pin[ la un annmit, rnomenb, pictorilor ameri-
cani pinza li s-a pdrut drept scena acliunii lor qi
nu ca un spalriu in care este redat un obiect real
sau imaginar, pentru analizare sau exprimare".
Un tablou ca ac!,iune nu poate fi separat r.le
lriografia artistului. Pictura-ac!iune (aclion-pain-
ting) are aceeaqi substant[ metafizic[ ca gi exis-
tenla artistului. Tabloul nou a ficut s[ disparir
olice diferenII intre arld qi via!i. ...Tab]oul
lapdtd semnificalia sa de la felul in care pictorul
.l qi cind s-ar gSsi intr-o situa!,ie de via![ - isi -
olganizeazii energiilc erno,tionale si intelectuale."
Cu mai mult de o jumdtate de secol inainte,
llergson a fost crainicul filosofic al acestei fluctu-
rrlii neinfrinate ,,Fiecare stare este o neincetat.{
-
'ievenirt:*' --
qi dtrp5 el * referindu-sc ia auto-
ma.tismul psiiiic -- fllrprareiiliqtii au abrogat cute-
goriile estetice gi convenliiie formei care se
odihneqte in sine, neafectatS. de nici o meta-
morfozare: ,,Orice lucm, comparabil cu toate
celelalte, isi giseqte peste tot ecoul" (Eluard).
LJin aceast{ cauz5, llreton a accentuat, pe drept,
rolul preqF.titor el suprarealiqtilor referitor la
riinarnisrritil rnetartrorfic al taqiqtilor. Cu aceasta
an ajun$ tlin nou la ,,complici'!,iile vietii", al
c5.ror haos, pur ,si sirnplu dezordonat, igi poate
gdsi o coresponcleniir intuitir.ri numai in ,,confused,
rizod,es
- rlo
of ereattiott,"
ticii; care interpreteaz[
cred cel pulin ronian-
prinritivul qi originarr-rl ca
esenla stdrii arnorfe deschiser, in pliri[ fermentatie.
In acerstd referire la forla ira!,ionald, inepuiza-
bill a vielii se relunoaqtc actualizarea vechii
opozi{ii intre cllcrrl qi instinct,,,ltrcru fdcut"
(operii inchisir), ;i,,lu{,rir in clevenire" (operi
cieschisl), intrc,,stil" cll put,cre tlr: ciinoaqtere
qli ,,simpla irnit,;lre a uaturii", t,a o sirnplil autoco-
municeu'e, arrboconsrrrnarc. l:)ictrrra gesl,ului pro-
poviLduiest,e rrn vitalism (iar'o vrea si scape de
constringerea sl.ilului, care nrr vrea sii aleagl sc]re-
lnc preoolloeprrLo pent,rrr r,anitlizar,tirr si incadrarell
sa in forrne, gi - lrentrrr a r.orbi inipleund rrLr
Nicbzsclie
- I,inteqte
rlc a-si retloJ.rindi
sti dea tlevenir,ii f.iosibilitaterl
inoccnla.
,,Lipsa cle fi,rrrriii"a talisrriului este anrbivaiettii.
Pc de-o parte or esl,e in leg[turl cn deprinderilc
:;criiturii, care tkitoresc apeiiiia lor retljrii surilrirc
ir luniji perceptibile (abbozzure), in acelaqi binrp
ea evocil irnplinir.ea unei vieli naturale desfdsrr-
rrrtii in raporturi clirecte, incredin!,at{ instinctelor ;
pe scurt: d5. o noul pozil,ie extremd cerintei dc
,,silrplii iririt,are a naturii" si naturalului. Pe de
lit,I partc, aceast[ lipsfl tlc form5 * tocrnai pen-
t,ru cd merge in extremis qi renun!,d la con!,inutuli
obiectuale afl5 in lag5rul ,,marilor abstrac-
(,iuni". Felul- serde coordonare pe care-l adoptdrn
depinde de fapbul clacd in ,dripping"-ul -unui
Pollock (fig. 8) vedem numai un dbcument exis-
tenfial, adicit comrrnicarea i,mitatipit a unei situatii
lriogralice sau nn act tirbilrar de inueniivilute,
produs al intimpl[rii.
Tagismul se imparte cu ,,arta opticd" in domenii
ciire cu mai mult de jumtitate de secol inainte
au fost intmchipate tie Kandinsky gi Nfondrian.
Cind cdtre sfir;itul anilor cincizeci, valui'ile furbu-
noase ale informalulrri au inceput si se lini;tcas-
ci, limba pendul^ului a b[tut spre polul opus, la
marele realism. In Europa a fost emis5. lozinca
,,Nouveau r6alisme", in Anglia qi Statele Unite
s-a folosit cuvintul de senrnal incornpal'ahil mai
eficient, chiar clacii, in ar:el;iqi- timp, csl,e ,si nrai
echivoc Art".
[,a aceste
,.Pop
- uranifesl,:"-rli .- r,elt,l Iriai t't'ct+ttl,e '- alc
lipsei rle altii, cst,c foart,c c{utat patronajul lrri
[,Iarcel [)rrcharnp. (krea. t'e ;](-resta insltli re!,ine
din ele nc aratir o scrisoare cltre llans llioht,er,
din t0 noiernbrie 1962: ,,Acest neo-dada, cate
a(,urn se numeqte neorealisrn, pop-arl,, ilssenrblage,
etc., este o pJlcere ieftini qi trdieqte din ceea ce
a fdcut <rladal. Cind am descoperit ready-tuode^s,
am inten!,ionat s5. descurajez fairrra esteLic[. In
neo-darla ei folosesc insl, rcady-mades penlm a
tlescoperi in ele <valoarea esteticlr!t IJu ]e-arn
muncat rrsc[toru] de sticlc pi urinoanll in fa.tir,
Lra o proyocare, si acrrm ei le admirH ca frunmse !c
esteticS."
Nici Duohamp nrr sonpii de repr,oqul estet,i-
z[rii;i comercializdrii, cdci replici trle lucmr,i-
lor sale gata fdcute (read,y-mades) sint ast,5.zi con-
[ec!ionate, cu aproharea sa, cle comer!,ul cu obiec-
t,e de arti gi oferite la prc{,uri ridic:ite. Sonori-
hatea qarlatanescil qi deciararea clamat[ a int,eti-
liilor artistice, acestea sint simptoamele celei cle-a
doua jumdt5.li a secolului nostru, care evident
fi
nu pot evitate de cel care vrea sii-,si gdseacti
repede ascultare. Panopticr.rl a fost cizelat cle aceste
simptoame, pop-art-ul a fost iidunat din zonele de
rleseuri, tlc oonlectii, de cli;ee, zonele de prost gusl,
(ltitsclt) ale realil,S,tii civiliza{iei noastre: clrr,rcio-
rrrl cle copii ambalat in nailon; pereteie pentm
;rlise, sfisiat si bocil,; det,aliu clintr-rrn cornic-st.rip,
rrrririt, la djrlensirrnilo l,rilrlorrlui tle perrrt,r-. i placa
de rriasS. pe cale, inpreun5 c:u r:enuEti de ligarii aspecte ale uneia qi aceleiaqi dernascdri - confirrnd
si resturi de mincare, au fost fixate citeva duzini dadaismului ,,clasic", ca gi celui epigonal, succesul
de obiecte reale in aqa fel c[ poate fi declaratfl strddaniilor de a produce dezordine in lag[rul
.,tablou de c[dere", puLinci fi ag5latd de perete; contempla{,iei estetice.
aglomerarea in conglomerabe a obiectelor diferite Acestea sint curente care aotualmente st,tttt in
(assemblage) sau numai a obiectelor de acelapi nrim-nlanul discuLiei. Caracterisl,ica lor conlunS.
fel
- ldrnpirecipient
electrice, ulcioare de ap5., ro!,i din,tate lste,ohiectualizarea", trecerea de Ia tal'llou la
- intr-un (acumulare) ; fabricarea de produs. Arta optic5, taqismul qi arta pop. trec
ilparate oare se disbmg singure; organizarea de continuu granila din cea de-a doua dimensiune,
,,huppenings". pseudoevenirn+:rite ir,rprovizaLe ca- in cea de-a treia. Se pare cd hot[ririle nu se mai
re slau sub regia absurdului, descrnnarea unui iau in tabloul de qevalet, ci acolo unde are loc
pocl de autosLrad[ r:a readl1-rnade... ac:estea nu dezbaterea cu cea de-a breia dimensiune. I)e aceas-
sint ac{,o dc configrrra!ie, ci ar:tec'lcmonstrat,ive. t[ tendin,tS. este legatd, in mod logic, irnpol'tanla
Cirnprrl cvenirnenl,elor pop-art-ului este nelinrital,, crescindd a reliefului qi plasticii.
rnaterialul lrri bmt, itrlrc:rgit rcalitute. Mai tlenult., Devenil lucru intre luct'ttri, produsul artisl,ic ni-
inainte cu trincizeci de ani, inLririnarea lucnrrilor' mereste irr alte asocia(,ii. El schimhfr irl douir.
se infir!,iqa rnai sublil, glunia era mai spiribuaki plivin[e existenla sa pini acutn pasivS, neschim-
si nriri fin5. Din kit,sclr si dcleur'i dadaiqtii au qtiut h[toare, primind noi impulsuri forma]c gi in feltrl
s[ cifreze rnesaje secret,e pline de infeJesuri, care acesta ajunge in sfera evenimentului? care se
vizau terennl dublu a] realibllii ,:i mijlocearr trSi- foloseqte de dimensiunea tetnporald: un impuls
rea multir.alen!,ei tot,ale, Astirzi se IucretrzS. cu corespunde luminii, cel5lalt rniqcdrii. Obiecte plas-
rnijJoacc lnai ordinare pentru a se depiigi prdpastia tice luminoase si picturi luminoase, obiecte ce
dinbre ,,artir" si ,,vi;r!,[" ;i se prnctic{ discipJina sint pipdite, miqcate sau aduse la efecte sonore
spiritualS. a ascezei, concentrarea litol,ei (wnd,er- de cdtrb privitor, apari-Lte cal'e eYolueazd sau chiar
staternent).
Iletlospectirr, f)rrchaurp revendicl pentru sine
se distrug
- toate acesl,ea sinb dovezi pentru pro-
cesul de bbiectualizare, care se extinde qi se dife-
reea ce lc contesta ,,epigonilor" sLi: protesl,ul ren{iazd. merell.
irnpotriva bilcirrlui ersLetic. I se poate objccta cii
rrn astfel de plotest se poatc folosi gi de lel:nica
cnltrlui broian. Advcrsaru), puhlicul est,e prins
qi luat prin surprinrlerc in puncttrl siu ccl maj
slah, acoio rrndc se inl,ilneste buna-credinl,i qi
snobisrnu.l. Nu este cel rnai buri fel de a demasctr
,,bilciul esletic" stirnirlindu-l pini la paroxism I
r\dic[ nu lreliuic neglijat cd succesul comercial
qi muzeal de care se bucurti ast[zi epigcinii curentu-
lui ,.dada" se afld exact pe linia autotlemasciirii
civiliza(ici noastre, ntizuitri cle Duchanrp. Aceeagi
lume hlazatS, care ina.iirbe crr cincizeci dc ani
cra scarrdalizatl dc- uscitorr-rl tle sticle qi de uri-
-
noar, oumpdr5. astdzi, cu bani grei, acest,e obiecte.
Amindorri sint re acl ji estetice: respingere a de
atrrnci qi aprollarea dc nstrizi
- r.iizute ca dotrti
FORMELE SIMBOLICE
ALE ARTEI MODERNE
Iivenirnent,ele arralizat,ein ultirnele capitole trag
,,onsecin,Lele din exploa.tdrile cle teren, care --,
ci!,iva ani inainte de izbucnirea primului rdzboi
riioncliai
- au fost
ile Kandinshy,
ja.lonate de colajele cubiste,
de l{ondrian qi Duchamp gi ale
ciror anteLrcdente ajung inapoi pinri in secolul
1 9 tirziu. Ilste greu sd se glseasc[ pentru acest
lenomen istoric un termen care s5. epuizeze toate
aspeobele sale. in pasajelc anterioaie am vorlrit
de obiectualizarea operei de artd si am explicat
aceast[ schimbare a caracl,erului realil;dlii la colaj,
rrrtrntai si la rcarly-made; la aceasta ajutat
irleilc clezvoltate de Kandinsky in eseul'e-au,,Despre
ploblenra formei" (1912).
Iieriornenul obiectualizdrii ar pul,ea fi in!eles
greqit, interprebab ca un proces pronun.tat materia-
Jist, ostil spiritului. Sil,uatia este exact contrard.
Tlliberatd de reproducerea iluzionisto-materialis-
tii a lurnii vizibile, opera de artd se spir.ituali-
zeazd., ciqtig[ din nou rangul unui purt[tor de
simbohiri, deschide orizonturi semantice dincolo
de conlinuturile sale obiectuale si formale (totuqi
cu ajutorul acestora). Dacd Van Gogh picteazfl
ridf,cini, el nu r.rea cu acesbea sd redea numai un
Iapt roal, care este familiar oricui, ci sd gdseascd
o rnetafor[ intuitiv[ sentimentului sdu despre
,,conflictul r.iet,ii". $i dacri el combind dou5. culori
complementare nlr se ginde;te la un proces chimic
c{ruia o anunritd structur& planft coioratfi fi
p€rmite s5 se formeze, ryi vrea s{ cxprirne un act
din via!6, ,,iul,rirea a doi indrdgosti!,i". In tirnp
ce voinla artisticl mimetici adapteazd con,tinutu-
rile formale Ia con.tinuturile obiectuale, Je lisa ulti-
nelor valoarea proprie qi^tindea s5. informeze clar?
neutru si fdr5. echivoc. In crea,tia lui Van Gogir,
Gauguin, Seurat qi C6zanne are loc o cunoaqtere
retrospectivS, cr.r consecinte greie asuprir zonelor
echivoce de sernnifica{,ie, at,it ale conlinrrturilc,r
obiectuale, cit si r-rle celor formale. Arlbcle au
datoria sd evoce con{,inu'buri aparlinintl obiectclor
exterioare: liniile qi culorile nrr reprodrrr nrimui
un exterior, ele dezvSluie metaforic un interior,
iar o ridicinS. este n"rai ilnrlt dctrit un fapb ernf ir.ir.,
ea are o frinc!,ie replezentativd ;i parabolicit pentrLr
leprezentalea pe care pictorui qi-o face despre
confiictul vie!,ii. Dind ascultarc ruvinl,elor Irii
Plotin, artistul nu se mai rnult,uriresLe cir ls1.rt:ctul
exterior al lucmlui, degi il nrentinc in tablourile
sale ; el vrea sii concretizeze ocvir .r0 stti inapoi
in ele, ceva ce ele ascund in inleriorul lrir.. Aceastii
strSdanie are in ver'lere doui fehrri rle ,,hrcrrri" :
rlatele existente ale percepliei -- rrulc furrrizeazl
artisbului repertoriul continuturilor sale ribietl,uale
-* qi evenimentele formale protlnse rlc act,u.l tle
modelare
- combina,tiile de culori si linii - din
care el imagineazd conLinutul formal al tatrloul rri.
Tocmai cercetarea intensiv5. a puterii arbil,rare a
conlinuturilor formale a convins pe cei patru patres
ai secolului 20 ci aceastS. putere arbitrar[ dis-
pensatd de redarea lumii senzoriale, conform-clite-
riilor iluzioniste - devine disponibill penbru aite
semniiical,ii ryi conlinuturi neobiectuale (neapar-
!,inind unor obiecte) gi prin urnrare r,ivrrcstc o
noul justificare simbolicd. $i deoaret-,e orice exte-
rior precipitd un interior, intreaga hrnte vizibili
tlevine desigur echivoci qi disponibild, adicl bo-
gat[ in inlelesuri: artistul este in stare s5. exprime
acelaqi sentimenL inbr-un peisaj ca si intr-un por-
bret (Gauguin despre Rafael), el poate ilustra Ia
fel ,,conflictul vielii" intr-o form[ omeneascS. goald,
Z1z /11 ca si intr-o rdddcin[ (Van Gogh). ,,Nir,i un irrdivid

o acliune omeneasci nu poate fi
oarecare, rrici
f[rd importanld: in toate qi prin toate se desfd*
goar[ din ce in ce mai mult ideea umanitd,tii.
De aceea neapdrat nici un eveniment al vielii
omeneqti nu trebuie exclus de la pictur5" (Scho-
penhauer).
Din perspectiva secolului 20, aceasta inseamn5:
fiecare continut obiectual si fiecare conlinut for-
nral este incircat de semnificalii, asadar poate fi
interpretat in mai multe feluri. Cei patru pictori
care au elaborat funclarnentele secolului nostnt
au incercat si incheie un cornpromis intre conli-
nuturile obiectuale si cele formale, cu anumite
senlne de expresie sil facd transparentfl spiritrral
lumea ohiectuald si in felul acesta s5 interiorizeze
exterioml. Cu alte cuvinte: Van Gogh nu se mttl-
lumeqte sd aleagir rin obiect oarecare - de exempltr
o r[dlcinii - qi s5-l proclame c,a ,pbjet trou.ei"
salr ca reody-made; el considerti ca absolut ne-
cesarir transfolrnarea prin piotur[ sau c]esen a
con!,inuturilor sale obiectuale qi dao[ g[seqte actul
iubirii intruchipat, in douti culori cornplementare,
totuqi nu se mullurneqte - ca qi Kandinsky - cu
o orgie cromatici lipsitd de sensuri ohiectuale,
ci leagi anurnite culori dc anumite con!,inuburi
obiectuale. La fel se petrec lucrurile cu Gauguin,
C6zanne qi Seura'b. Din diversele posibilit[ti ale
metodei de cornpromis intre conLinuturile formale
qi cele obiectuale se eviden!,iaz5. in secoh-rl 20:
cubismul, futurismul qi expresionismul in Fran[,a,
in Germania (pict.orii de la gmparel,,Di.e Briicke"),
precum gi urma;ii acestora pinl in ziua tle azi.
In acelaqi timp, in jurul anului 1910, se incearcl
s[ se desc]ridi pozilii extreme atit obiectualizlrii
cit qi spiritualiz[rii, pentru dobindirea de noi posi-
bilitd!,i. Aceasta duce la polarizarea marii reali-
tdli qi marii abstracliuni. Renunlind la intervenlia
acliunii de modelare, L)uchamp demonstreaz[ -
ct ready-mades ale sale - aspectele ascunse qi
echivocul obiectului obiqnuit, in acelaqi timp insi
extrerna obiectualizare a conlinutului obiectual,
care acum revine in obiectul tridimensional, aga-
dar acolo r.le rrnde-si ia motivul actul mimetic
tlc configrrr;rre. Renun'lintl la inten{ia lurnii percep-
tibile, Kandinsk;,' si Nloncirian promovcaz{ acii-
uni pure de modelare, al clroi echivoc consti
in faptul c5, pe de o parbe, ele prezintd calit5{,ilt:
Iucrurilor autonome, pe cal.e ele lotugi nu le iniitii,
pe de altd par.te insl vor s{ fie citite ca semne
,,exterioare" pentru zone ,,interioare" de semnifi-
calie. MeritS. si fie explicat ceva mai precis cum
obiectualizarea qi spirituiriizarea se influenleazd
reciproc in cursul del,errnindrii cle pozif,ie a con-
!inuturilor obiectuale qi con,tinutuiilor formale.
in lucrurile gata flcute (reatly-mailes) ale lui
Duchamp continutul obiectual carc pini acum
reprezenta concretul in opera clc - artd se trans-
form5. intr-un semn secret, care spune - rnulte, o
emblem[ care nu se epuizeazd in realitatea mate-
rial5. corespnnzdtoare cu scopul care i se d[, aqa-
clar o trimitere si sensul lui Schleiernracher --
un sinrbol irr care - ineste recunoscut ,,un altul".
Lucrul nu mai este -* ca in secolele iluzionismu-
lui -* o valoare in sine, el devine un purbiitor
de idee, un fenonlen echivoc, transparent, care
admite diverse interpretdri, din caie am citab
citeva. Uscdtorul de slic]e tocmai pentru ci
-
este prezentat ca factutn brutum ,si este lipsit de
podoaba formelor
- nu reprezint{
a unei realit5li empirice:
o reproducere
asemenea unei imago
dissimilis, el indic[ pozilii spirituale, trebuie in-
terpretat ca rnetafor[ a unei conceplii despre
lume ,si via,td. Astfel prin evitarea ac!,iunii de
modelare, con,tinutul obiectual nu mrmai c[ se
obiectualizeazd dar se qi spiriiualizeaz5.
Cam in acelaqi timp, Kandinsky postuleazd
un alt aspect al obiectualizdrii oper,ei de arti:
echivalenla mijloacelor formale ,,abstracte" si a
obiectelor tridimensionale. Aceasta inseamni c[
lucrurile materiale, dezbrdcate de scopurile lor,
sint introduse in tablou ca niste conlinuturi for-
male qi, in acelaqi timp, pot funcliona qi ca indi-
care a conlinuturilor obiectuale. Schwitters a
tlescris foarte plastic acest fenomen:
 ,,Roata olruciorului dc cttpii, plasa rie sirrnit,
qiretul qi vaL'a sint l'ilclori crt rit'epturi cgaic ou
cele ale oulorii. Plin aiegcre, arlisLu[ fai,e leparti- {. lr.rir,{r's l.ii.irr.Jrrir
zarera gi rernotlclo.rea rnal,erialelor. Ilerriodelarca I't:isrt,i. llttti (l,olrrl ltr(li. s( lIl.r tl r'tlil'rS( illl
rnat,crialelor se poate ltroc rlc'ja ltrin repilr'[,izarea
lor pe strpraftr!n labloulrri. l!tr cst,e intrI sprijiniti
lrrirr irnpr-rrIirC,,1,:[ui'trl'rl'o. urol]rrril'rr s.ull I'opsir'e.
i,tr piotura N{erz (nrer!), capacrLl ctrtiei, cartea del iri\
joc,- rlecnpajul din ziai, dcvin suptafe'1re, sfcirikl, $!l!

i,rrisritura de perrsr-rlir sart trlsirt,rti'a cle crcion tler''in

liliii, plasa tle sirmii, vo[]seiluit rlali 1te cieastrlilii,
perrgainenLtrl lipit devin srrtal[, \'ata tti(tlit'iitne"-
Kandinsliv a pus Ia tlispozi{ia altisltlltri ,,r;ricrr
rna.tcrie, de la cele mtrj < consisbenbe ri pinri la r'leltl
care l,riricsc nttttriri liitlirrtcnsionirl (absh'acte), tra
r:lernen[, lortttal". l)i'itt ac,tiastll el aratI cl"r pt'ocresttl
rle obieL't,ttlllizarc t,rtltt'in,le ryi trtijloat,t-' t,ratli(io-
rialo tlt: r:rtnl'iqttrartt, lr$utlar trl estc rlerrrurrstrut, rsi
rit,rurti i,irrtl -- i':r itr tttlrluLri'ilc lrri liarrtlins[ty si
N'Iondrirrrr -- st.tpt'llaiir itlt'lr.rlI tttt csLe 1,r'avtrt'stlt'iL
de nici ult tot'[) rrrat,eriitl sLrl:lirr' '\leitst,it t]sttl tl$o]'
rlc rc(furtoti(ttlL tlatit $e l[muresLtl ttrtttiLc-ralcit
li,,ri,inrre recipt'ot,it: plirr faptul cir Kandinsk"y aqrzil
i i--' l rr{reirsi t,rca p t,ir trot' r tt t'ile bi'iili rncnsion al e
1 1

lttr (el - d tl -
i.rjrtc tle funci,il practictl-ut,ilii vorhc$t,t" r lcorges
i[c' s',lutt, LinLin.i, crrtrit 'si cartc) - clr pata de Ilrnqrrtr
ouloare gi linia, rrl conferS, concrettrltti rnat,erial J L'iudrt.cL lo. I^ lis-
rrtrltt.e,1907 (l,o-
rirng;u1 unui purtitor prrten[,ia] ile forme ;i-i atri- r:ll urrde sc all&
buie un coni,inuL demonsLrati.v: scaunul cate ntr ri crtun oscu t. )

rrrai ser\-efte ca ocazic cle qedere devinc cnpacil,at,e

formi-rl,i. 'lrecub in felrrl aoest,it in rinil trI rliijloecc-
lor fornale, din lucrtr concrel,^clevine ceva abslrai',t,
din lucru tlevine ttn serlll. In acelali t,irnp, prin
echivalen[,a afirmati r]e [i;rndinsky, este declangat
un proces'gi in direcl;ie opus5.: tradi.t,ionalele.purt[-
toare tle lorrlre -- bidirnensionale - ale tabloulrri
primesc celit[li dc ]umr.rri. f)aci pinii acum - in
iradrirl liniillrii realitil,ii - errtr abstrat-rLe, a$a-
rlar realil,ri!,i deduse, aculll -- nelegaic de redareil
obiectului - se prezinti ctr lcalit,ti!i concrcte inrle"
pendente. Sau mai prccis: lSsat cu totul pe searnlr
iui, con!'inutul formaL ilevine arnbivalcnt deoarece'
el gbsoarhe in sirrtr fnnrrliil rtottlinttt'tlliti olrie,"'trrtl- 21d

i
l';rlrlir l'ilrtssrr
lt's l)t'ttt,tr;r'llts rl'.ltt1rr,,tt . l'.ll.l ,'
Nl rtslrtttr ol' \'lorltt'ri \rl . \lrv Yorli

6 '-** &
ft AI

A
ilb "rqdd
?p
d i#, ',t-f &"1

f,
irt& du:
{ ir,0l'!t,S

\\
il;';r,1rrl
I t',tt,i *i rrlr.itt.
l'., I l,
\lrrzltrl rl,, \r,ir

V \IH
;,f Ir-; \t
.ffi
I l;rs r,l
.lltrtt (it.i:
\ rtlrtt ii tttt,tt lii
ti t lttlutu. lt.l|:)

j
! \l rz'' rl
# lr r',ll l,,r'.

t/i'' I\w w
s
rllltll
 {JlrLorl,o lioocic,rri
{)tlUl cirrl t\t:t'gt' (ll()rnt{' t ttr:t4t ltrrtrrlti.ltr d,L: ttt isrqrc !n. sprt.1i.rt, )
191 3 "

l\lrtsr:tltrr nl l\4lrllrrr Ar'l Nlrv Yr,r'k

4i {lino S('vrririi
tI ieroglili'lt di tttttttirt ult lt,tlttltri'l'rtltrrritt
\lrrsr'rttn (]1' llorll'l'!! .\t'1. \r't \ r',t'li
 s.s
'
.,.$
;
I!'' ,

'-tlHru;t
)\
;,'i],.
{'

ffi

{-$'
^.9 ts
\\'assil.l'
.'-F Iil rr rlirrslt y
.".W i I )r itrt a. nc t.t.r.r. r'c I ii.
illlstra(li, '19'll-\
(lol" Ninlr lian-
rlirrsliy, \cuillv
srrr Scittc

t. I'ict, NIc-rrtdriart
Itdr i.tr Ilourc,
It) l2
(|rrrtccnItrtrtitt-
soullrJ llaga

1\l ilr;r iI

I l,ltriotxrv
l" t't'tt
t cr"r-' rt tt t ir
(rrrorrla"j), l9l2
I l.

i\'Iuscrrtn di's 2t)

,l ltltt'h tr ttrlrrrl s.
Viertr
 1 1. Nlarlr'l l )rr-
{rIrilrrrI}
- **- -r$'* 'l rrtis ,\'t.u1t1tu,"
d gt:s 1.,'lu.l.orr.,
#gl 1t.tl::,,14
s
& 1

ft'larr.ol | ) rrrrlrl ttr1i

!Vlr"y lol, stttr:zt:
\ l'ttillrtt tt: sti n.ir. tl.rrin tt.li,') I 1i:l I
Ilrtsrttttt ul' Arl,, 1'lrillrrllllrlri;r
I'ill Motirlri;trt
('rtttr 1t,t:,ilit r'ri ltr.r11, grrllu'tt yi ttlituslrrr
-{[rlr[cli.! k N rrslu tn.,\nls[.urdattt

(ltsirnir
l\,1ulclici
{)t,nIii]u.ralic
sJta.!i.nli ltirit
obi.ct(.e,'lt)'J4
S I c rlr,l i,j li
\l rrsirlr rn,
A rt ts l l t'r l;t ttt

i ir.ut'qls:
\t:r rr i iirrv1,,1 1,,, r

lr rrtrsl rrrrrsi'rt rrr

i lJtt rtrllrl,irr
l'ittiir titrr'l
!lrrl'lrrrrrrrtij.
li;rlt;l
t:1 ( li,r'r'il'l'lr. I iir,l r'r'l,l
,\'t'rtitrt, l\lli
.\lusirrtut rL's 2{l .lllu,lrrrrrtlt:rls. \'ir,rr:i

I 3. \Villrr,lrrr \\'r,11r,rrli'lrl
tttj:,t'rtt,tt'P

\G*'lltl}
ili,fl'il'l'lr. liiIlY,'1rl
(' ttsrr,\'r:ltriiLet' 11\lorltl1. .\'Ittrl.irt tll tttrtlttirtI rl.irr tlrstrI utltorltrtlit
ttrc,.hl rtl lrti lttert lrr llrrrrltrrtr*
JI \\';ri li't' iit'',Iitll
I itilit.rtt. itr( ( l.t/)'ulut tl{' lil llaithrtu;, ltlll
\\',,i trt;rr'

t r,*iii;rrl.'
{W

i.i.l
i 1..,-
F

.h

; r'\- *d

Il;rrrs r\r'1r
('olu.j rrrrrrt1rri. tlrtf i lcgilr: itttirrtllirrii. l'.tlli ilr ll
 I{rrt'I i.rll\\il 1('r'r
{}ornttrrc!it rt.('t.:. lt.l:i:i
I l:rriovt'rr

l\l;rx l,lrrrsl
l.'rtrr:Lu.l tt nti. !rt.rrgt r:.t1tt'ritrtlc 1Iillir'l'), I ilIit
(lrl. ll. l'ctttttst', l,ott(lt':l

-a

sl
Si
,ffi;
s;
ffl
&I
ffii
ili
fll
&1

ti

ffii
&l
'

K
w
ffi
t

.,,
.l r;i tr l\1 tr, ,
slt,tti t,tlri, ltl )fi
l)dnstl,tltt.nu
{lol. Xlultll Nt,rrlraurr, {jltic;rg,r

j: i'j': .
,l
l':tttl [1i'tr
Li rttitele rrrli rt tt i t, lil!)
tlrG!::*il::iG
.i:
-i.$.. :: { lrl. 'l'lr \\ir,t'ttrl', NJ iittllti'tl

BI :r LlR s\
i i"i.ra\rer.rr,.t
1.1 L:i
:.-

ffi
|
\,v'4
,.:w

'' f,ti;
lii. l)rttrl J(loit
IIuslrali.c, 'l("ll"i
( iol. I'hillilrs, \\i'aslrirrglotr

|lffili.;g,
'&.lltr ;f:' ;t-l
Y4.t ; "e
ffi
,7#f;J, tb''
! ,4.
;t',,A
t.r
r;
lta' t;':.A
w.1..

f"i
:r b;
LT
i YsE
v&
i l. ['irrrl li lr,r'
lJrtlislrt ctt \'ot.itl!' t1 rinlitr,tlr:i /i'rrsrr .r'r1lr.,i'. I ltlj
Iltts,,itrrt rrl' \[rirlr,r'rr .\t'l \r,rr \,rlli
 .,Linia ... 0st,() n1) lir(,nr(( .cprrrl0 Iialrdinsl<y ;i p,'r-
lnite pictorului sii folos3i1s1,i1 i11r1.iil, ,,lucr,u" cit rrrr
,,miiloc pur piclLiral", adicir ,,f[r5 celelalbe as-
per.,t,c pe care) dc obicci, el le ltoate iivoA, iisarlur,
in sunetrrl sirrr int,crior pllr". Da(rI se cliLcrelrzir
lirria dc funcliilc ei prilrl,ico-ut,iie, clr:rrinr) (rr t,ol,ril
(,u insisi si conlinulrrrilrt pr.iirrolrliirlc rirr,e-i sirrb
inercrtt,c (carc arr fost, rrrrolrtrril r: 1y1,,1 I ir.zirr rlt- r'r,lrr
rrrlirptat,e) ir:s in rel iof pur,c si rrcvorrlal,c. l)rr in-
rlat,ri crr ,,o linie cstc eliirer,irl,i-l rltr st oprrl rle lr ,le-
selrrna rLn ltr(rrrr 1i I'rLilr,lionrrlrzi {'il it}slisi r.;r illl
Irrcrrr, suncLul siu jrrLor,iol rrrr rrlii lsLr: slirlrit, rltr
lrili urr rol sccurrdar;i-;i (liil)iiiii tort,iL fol,l,a in-
t,erioari". -,\ccasl,a t'ste arrrhivrrl(lnt{r -- rr.nlLlt[{rtii
rleja ..* iI cronlinrrl,rrlrri J'orrrrul, rltrr',,rril trrliitrirr:
1rr: rle o l)itrl,c rlcttarecc nrr rrriii esl,rt rilrligal,
-
4#$r.".
lrrrr- I lrrt l trrtg rrii,i urrrri corrlirrrrt, ill 1rr'r,irr'1r1ili -cl sr' irrl'i"r-
ffi: l
('tt
1' rlr' It tnt'ir'.
l1[]
{igeazi (rii nliit'irne lrulorrorrri, rrir,,lull,u", 1ru rlc
rtlth part,e llf{liir () furrt,lie ricrrrortslr,rrl,ivir, irrrlir,rr,
t lol. rt t'l isl rr lrr i,
|'rrt is
Ioat'r, Ptl (rill'ri tllr Ptrlelr s ,r iirtllr;rl irtt ;rsr,it lrLit,tr
vrertre cit cra oblieal, sil r.elrr,orlrrr.i rlirl,c r,lnl)it.ir1ri.
lllilltirat,e tle nceitsl,li, r'rrlolile ;i lirriilc rlr'.n iir rrre-
tttfore, ru oxisLenlir lor rrriLlrrr'ial-r,eirlti i,le l,irLil ll rrrr
rIotrtcnitr sirriltoli,, flr{} se rrflir irrrlir'rtt.rrl 1,,r,, irstr
J.
&;
cunr I)rt,;lurttrP l'olosl$Lr I't:tul11-771y,1,' (ril .,t,rirrri-
tcre". Vizilril rrl t,r,inritc la inr,izibil --,,ast,fttl rru-
teria moarLit este spilit virr''. .\ceristir esLe r,ulirlril
pent,l'u patir do culoiu,e. (rit li l)onlri,r rrsctiit,orrrl rle
,;rfi
...- st,iclc.
Dtc-.li se recrrnoaslo r'ii rrzrrl{,atrrl firral rii oi,iit'r,-
t,rraliziirii nu est,c itltr,cr.rr rlcr,it, sIiril,rralizrrca
lrrat,crici, irt,urrci irrrpr.cun{ rlll lirrntlinsky --
-
sr: aj unge la concluzin ,,r'I irbstlar.{ia lrur,ti sc
fr-rloseqte de lucruri care ([o\'(]dcsc crist,errl,tr t'i
nratcriale, la fel cir $i r0irlisnrul pur'. (lcir rtriri
lnare nega!ie a realul rri si rctr nai rrra.rrt af ilrrrrr-
lre a lui prirrlesc din norr -qerlrnul egrriit,irlii. $i accst,
srrrirt 0ste indreptri{il, clin rtorr, in rurrbelc {rlztu'i,
I trtlrr't lrr ljl,'t i,,tli lrlin ucela;i t,el : prin incor'porulou llceliriasi surrct
.\'t,rr'i :trllt l, yl/. I 1l I I interior. Aici veclem asa(lilr ci, iri lirirr, if irr, rrrr
tiirll'rt irr ( lir ilrr ,1 .\r'lr' \l,rrli'l'rr;r Nlil;rrrl ire nici o irnportan,t,ii tlircii rr't,ist,rrI fttlosesLt'
,, forttrii rt'ulir sirtt libst,rar,t,ir, (lr,rliil'r,r'o itr[lit,ltt
1 l{)r'nre sint egule irr irrtt-r'iot."
 Ar.,ealiili egalizare it ltrovocat' rtttele r''ortlr.Lzir
t,etr*in.l'qi.d. t)i' ir..n."qtil,.i'rZi't r"'-it tt0rttl(.1a
tlteft:rt
r,r'itr,,, tiali rl,: \ un l)ocsllulg iu 1{)'i0 - arla
- r.,.t,,n!Li ItL redarea cion!'inulurilor perc.ep-
"or'.
ii-l"r;iJie ,lenntttitia nrtlt conuetdl penlru a subli-
iri; itt felul acesl,il caract'entl albit'r'ar nededtts'
nu i se potriverst,e concept'ul ,,absLract" '
biii o a.fi"egl.e ast,fel: ,cu rlijloat'e pur arl'ist'ice'
"X.oio
trrtrL .ott"ruii, facc vizibili < ideea ahst'ractir
iii tin. I qi in acesl, scop creeazri noi obiect'er;
*,,ur,rt ttt't'ei c,rnr,l'cLe esie sit tlezvo[1 e obietrttl
;;.,;i,;; trzul stririttral aselllenc& (lrtriI otnttl iri
l',,,rstrrrie;tc oh'ie,'lo p'nlrrt ttz'rtl. nrrtlt'rirrl'"
P.u.lo*ul obiecbualiTalii se exbinrle rryatlar asti-
'l-,.,;tle-u
oa*-..,.t.i - cltttLit qi a cr''Iei de-a tleia dimerr-
l'^*i. tiacii sc' iu.berpreleazi ,,invcni'altrl
ii,trnuf" al suprafe{,ei i,abloutLri ntl ca rieYa abstrarlL
i*,. in grir:bura il112i,rnist,ii), ci ca o realit'ate artt'iir'-
i"..,1 ,f! grirtltrl irrt'ii, se poate 'spur-rc' simlrlii'i-
Jbiecttrrlizittlcri in.suprafJlS' - in crustrl
G;, ;,i'inlt't,rlrgu
,,irrtia srrpraf alu ;r- . l allIoultli dcvine
1,,.,',," - se ,1,'sfis";rr'l-i inl rtr rlotlit prtncll t'l ll'r'-
,r,,,, i,trt.r ..lips,r,i.' fttrtlii." a ltri K-,anriinskv.Ei
..*rurrliLul." ft,r'rllri" I [rri N'[ondriun' in doneniul
i]"t"i- ..t"-" treitt dirlensiuni, un pol este indicab
ilr"rru,i,il,nnrlr's si lt --o!',jtts IrnuT'i"s", irrr cclSlrrlb
,in .t"n'i llt. aripci ''unsirrrclivislp (Gabo' Pe r'-
*"t, Vu"tongerloo). La rnijloc se-.afl6 posibilitd-
iii"- 1.*u"i"rei' : ,,multe combina{'ii ale diverselor
;;;ri;ti l"Lre exislenlele absbracte lntrepiitrun- cu luuurjle
i.-f"" in"ndinskv), arlici dilerite hazartl
a"ti-i"ii'" lege qilrun pla"' planificare.'si
-pozilii
tif. Zi, 25)." Toaie accsl,e extrenre ale
ca,,trirniLeri" si
ffrl..rt,i"flr,-,tii trehuie in!,elese
i."nt..", in priricipitr, nu existS' o prollierli
a forrnei' (tiandinskv) oomunit-'i inlre ele'
intre oele dorr;i ciin cele pa'tnr pLlncl e exisl i
cor"rpon,l"tt!'e. ,,Lipstr ile ftlrrnii" a l"ri Kantlirls.l<v
i,r.."'at"pt,,irrti,'ttplure" ; ea esbe replica,,obiec-
i,oioi [lt'it"" nr ,,iin,i iesloperibor renrrrllit Il]
,i;i* d"J"iare. Ex,orimat altfel: ,,lipsa de fot'rni"
u,,,Pri*,ri acuureli abstracte" nr.t est'e obligaLir
,i"iri,.ttittttitor' 9,111€ri'll!( r'izilril' AcelaEi lttt-tltt 2tt
se intimpl{ r,w read.y-mades. Dupd curn Kandin-
sky
- cu care
vocabularul formelor sale lipsite cle
forme,-pe noi le-am definit ca mizgrileald
p.oate face toate combinaJiile imaglnabile, tot aqa -
Duchamp considerd fiecare din citatele sale din
reaiitate ca pdr_ti ale unei realitdli generale infi-
nit variabile, incomprehensibile si incomensura-
bile. In ceea ce priveste concorrlan{a interni
intre I(andinsky ,si Duchamp, ne-am arnintit
c[ deja intr-o corela(ie anterioard am intijnit
doud varieb!!,i ale ,,lipsei de forrrr[". tJna, care
dur,e sprs_
-Kandinsky, am cunoscut-o in inrplo-
vizata ,,abbozzare" a lui Tintoret,Lo, ea nu tinde
la o descriere reali, ci la o err.,roare mai nnrlt sarr
rnai putin sumard a unei impresii; r'rea sti retlea
clin fenomene numai ceea ce pictorul crede cri
vede, nu ceea ce el ptie rlespre ele. Ceaialt[ -- inre-
gistrincl realist anr inbilnib-o in rr:nrrutarclr
-
la form5. a lui Carpaccio (il. 3 vol. I); ea iniihusir -"
asenlnitor lui l)ucharnp - rniscarca pt,,1,r:i,r ,,
perrsulei, in favoerea unei inver.rLarieri -1,rrzaiue,
care _stabileqte obiecrtiv, in felul ,,desenului se,,,,,
folosit de l)uchamp pentru a vedea lucrurile cri
totul fIrI expresie, asadar a lc prezentn nefal-
sificat. l)in aceastf, clorinlii de lipsri clc exprcsie
a rezultab, in cele din urm[, obiectuaiizarca r.idijlii
realitd!ii, obiectivit,atea maberiali a ltri rearl,,r1-
mude.
DacI aceste doui posibiiitri Li a]e obiectuali-
z[rii sint in legiturd cu con vent,ii forrriale cirr.e-qi
au originea in ,,imitarea simplii" -- -int,err.in
celelalte dou[ ,c[i, cu forrni severir, pentlu repre-
zent[ri de r.aloare, -rlin
care ne sirrt, cirnosrtut,e
donieniul ,,stilului". Ecua-tiile pir,tql1n1t' ale lrri
l\'[ondrian sint l.rerrtlu cocrenlti, claribirl,e si rit,c-
rhivoc; t lo aurrnlii norme geomet,rice, plarirrl lor
dc bazii poal,e fi relrrat obiectiv. Gisim reflexeltr
acestui ,.nrrnrit,or 0ornirn" in altc faze tritlimensio-
rrale ale obiectualizirii: inlr-o creatic plastiri
il lui Vantongcrloo (il. 16), intr-o crirrstlucl,ie
a lui Rietvelcl, care poate fi consideraLti ca rr
plastici locuibilS (il. tg) qi chiar acolr.r rrnrle
,, 19 obiectrralizarea se rislringe jn sfera rrt,ilit,ari: in

t.'bieriui axultinr il0 i:r,,tistiIrr {il, iS). {}ar,i ajti .*i:
{'ctr'c {r r'r'riirrl 1'1.1;111lr.ri,i ri o l,ot,llii pltnifirar*
a le;.liri,iriii *. iilogli*irl:it [,t:lt'ei,icr: rilc rliisc5iii
,,De Stijl" ,si ale consl,r'uutivisrnului ruscsc nu lasi
nici o indoiatri in privinfa iioeirsl,a *- tot a$a
ii arrdirrsky gi Ductrarnp, sprijinil,i pe poezia
romantic[ a inrprevizibiluirri, a trccidcntahrlui
si ocazionalului - et ocd o lrtrrre iln care, prrr si
iirnplu, sint pcsibile i,oabe irnbinirilc cle [ucruri
si de forrne (liandilrsky), o ltriiie tliri ptrre dislio-
rribiiitti[,i. S-trr pirberil carrrcLerizt i]{,east,ii rtale rle
obiectualizare cit'alel't,oiie, tiec:.trcoe c{:l atlriiite
rle-a tlreptul lrr intimpltirc l,ol, *:-s,i ilragineuzil
altistul. Cealalt[ caie ar trebui caracterizatii
trir met,odici, iieoarece eir procecleazir seIertinrl,
ulii'opiinil t'ealit,al,rra de o irnagine itletilti, in
ttrblou ca ;i in desen 1i-rr itiJilritt,-- s-o sr.tptttiti
rnrei sel'cr'e i.l isr,ipliriiiri forrnale rsi sisl,ernatiz[ri.
.Lici cst,e corri,ititiat, irii:lrlirl ,,st,i1ttltri", tcolo ris-
,,,rtir ilisprrl,a firtj idzcr'\re otr ),41(lirrlrli(rlrtiilc reali-
tiriii" (llegel), i'.itro ilit fust,, rltl l{)1,(irliittlir? irt'i\ i-
ir'*-irrl,.irnit ririi sittrpltt".
,\r'este tleruir ciii arr rllrL ltrilol riottizcli ii irist,t'tt-
rrrctttatitr rrtrrlt,ilrit,trlliii: trrt rijttrtgt rltl 1,, trnrgi;t
tlir srrloqirL ir oltiet,t,rrlui s{rIr1'111's1lis1, gisit (il. l2),
pini iir rlL fct,i1 ul rivilizLrl,iei, olrict,t'ul iridrrslrirl,
irtrprosillril, tle cttrtsLrttt. in rlcr,ertiile (rare s-illl
sr:uls rle la sIir'git,rrl sttpr'alc,rlistnului 1i rl grLrptirii
.,llarrharrs" rnl s-a inlri lr,i,lr"rrrgtrt nirnic nou prinripill
rr(restul' pozit,ii. Aceast,a nu oste valabil numai
pentrri ,,pop-iilt," si ,,ttp-art" si pentt'tt tot ce se
rrl'iir la rniilr-rc, tri si ;reuilrr ,,peint,trre infortlelle",
caro si-lr lietror,ul, pelioada sa rle incubalie irt
cxlltririrctrt tttrc sultt'rt i'i.ral i;rt,ilor'. Pr tt,etl ttsaclal t'tt-
nurrIir lr rLttulizir l)l'ozoni,rllui ttostt'iL irnetl iirl,
;i r'evcrri la lnii rlotr"rzeri, r'iit'i ilt,ttttr'i ttr l'tlsi
t,r',rrrsltir'rrilil,c iir (rrrut'rlt-'tritl'tr cist igrrrile csr.'rt('ialir
tle ttreri, plirr derrlai'irl,,iilc t.lc lrrirtt,trtirt l,lt' l','i i,,ir -
rlei rrrttl'roliile gi ilu fost, atl'irrcit,c pinr"-r ll ti itrntu,intr
tles;iri: lrrme calc sii crLpririilii l,oate ilorleriiiltl
ric i-'rioi,eni,ti. -'\ceas1,5 revenire la l,recrut itistr:ttllr'i
r.rir,.teniele" si rru,.r'arialiile" sjnt cele [rare ne
pot, rl;r piireri 1'rrerise tlesple fot'itteier sirlbolice
ale artei rrrorlerne. Distan!a fa{i tle prcr.etti,ui
nostnr nu insearrLnti desconsiderare sau rczcrlit
pruclentir I aceaslir atitucline este justificaLti de
rnolivc cr,r-rnomice si didactice: oeea ce se intirirplii
asl,izi se bizrrie pe argumenl,e care sint clcrnult
crrnoscu te cit,itonriui gi a clror cxpunere cst,e
rle aceea inulilir. Deoalece expunerea noashi:l se
preocupS. de ftrptele istorice liot[ritor noi si dc
iniintuirea sislematicS. a accsl,ora cu trccutul,
ea trehuie si'l se concentreze asupra tnon,cnbelor
de cotitrrri ale er.enimentelor si isi poate pernritr:
sl'i nei:;lijeze l,ril 1r1, cste cxpJo;r l,ar"c rlc rntrl,crial
t'rrnlrsrrril iiinr l)rl';riritz;rre.
-\r'rrrn rslo,r'r,r'lr;.r s;i silrrilrrr itt s|;rlii ir,|oi'icc
rrrri rrrari I'oi'irielt: -sirrr[rrililc ;rlc arl'ei Ino{leI'IIL.:
inlrlegorrr pli n ltcasLa diversele rnodalilii!,i alc
ohicrl,ualiz[tii. Sc oferii trei grupc rle inbrehlti
{rare tlcbr.rie t,ru(,ale pe rr'ntl. Prima intrebrtle
srrr.rri: curn rie cornilort,ir trele dou[ ,,proiectc tlc
llrrnc" unr.r I f;r{ii. tle alLul ? Se poate presirl)ruto
qi intcrneia inl,rc cle o lela!,ic, lroale cltial rrrr
lirpor'1, corrrpleurrent,ai'? Din rlsptrrrsrLl alirrrri,t,ir'
lir. trt'est.e il lrcbirri rczrrltii o a clorri ulu pil :
irtit,eru noi, prin includcrea l,utur:or pozitiriur'
t xt,r'eme aIe ,,obicctualiziirii", sir iirmurim accsl
llrport conlplenrontar, rclrartizinrl in rlonreniilc
..sirrrplei iriritdri",,.tloriienirrl rniinicl'ei" rsi al
".st,ilulrii" alr)ploarea varia.liiior forrrrale ci.lle $e
illlri irrlre ,,clarla" si construcrtivisrn ? Vorn t'ede;i
r,ij aceasl,a nrr est,e dcciL par(ial posibil, (iii(ii
Iocrnai lenr'l inf a de obiectua lizarc reprezint[ un
r,r'iterirr al artci secolrrlrri n()strll, pentru 0iire
estetica rcdirii realitS! ii - in al c,i-'rnri nrod de
a. l'edea igi.au originea cele.trei pozifii majorc
aie expresiei - nu ofcrii nici o posibilitate de
ct.'rnpa a{,ie. Ne-am intiinit cleja cu acest fapt
lirrd s-a pus problerna s[ clelilnit,ilrn lr1,a Iienas-
(r'r'ii tle ccl l l!r'ri Irri IIedirr. lJe air,i rezrr]1 ii rlirec-
I iir pe care (r vil llra r'ea rle-ir Ir'r:ia iIr[,rc]rale:
ruill se t,ornport,.l arta secolrrlui 20, ('iire o rupe
('u i.r(,r.iv(:lliile est,et,ice rle irrril,iiIic, lirl li rlc rri't,li
/,r1 IrI'0 llu (:r1nai,iif l,{' ittr',ti n(1esL0 t0nl'crrtii, ririir.r;i lrf t,A
270
Iivului Mediu I llacd existd o asl,fel de legdturd
structulald, se poate sd se considere secolele
imitdrii iluzioniste a realitS!,ii ca un interregnunz
ca{e a ajuns la sfirqitul s[u ?
Incercarea de a interpreta cele doul ,,proiecte
de organizare a lumii" ale anilor douS.zeci ca doud
c[i care pleac[ de ]a un punct comun si se indreap-
ld in direc!,ii opuse, aqadar se aflii pe o and,, aceasid
incercare se poabe mai intii sprijini pe o serie
intreaE[ de puncte concrete de contact. Astfel
de _exemplu in profesiunea politic[ de credin,td:
ambele lag{re ii\reau o aripii angajatd care se
identifica cu lelurile cxtrernei stingi gi credea cd
lrebuie si aofiorreze in serviciul rcevaluirii
cornrrniste a t,rrl,ru'ol r.alorilor. Cerin[a rrnci aso-
r:iaLii, lrirrrlal,e in,,l\[arrifestll,,Lrmunist",,,rrnrls
rlezvoll,area libcrii :r fieoirruia este condi{,ia pentru
rlezvoltarea liherri a tuturor", a fost' inleleasti
tle suprarealiqti ca desfrinare anarhioii, iar de
t-rorstructivisti sislematizat,I qi prevlzuti cu un
irnperativ catcgor,jc. Se I'oia,,si se dczvolt,e
oarncni noi int,r-o sucietate nouir si s[ so dec]an-
,seze in to!,i spontaneibatea creat,oaLe" (Gropius),
c[ci ,,orice om este balentat" (l,Ioholy-Nagy).
'\cesle formuliri puteau proveni ,si de la supra-
realiqti.
Adversarul colnun eraT pc bulti drcptal,e, bur,-
gliezia si arta de salon cultivalii rle ca. Druurul
rizvrllirii trecea prin provoca.r,e. Avangarda rusir
ir prirnilor arri de r5.zboi, care mai tirzirr brebuiil
sri dea nastere dogrnei construcbivismr.rlui, a :ifiqat
o cornportare arog:rnl,5. care nu era cu rrimic
inferioar'[ celei a datlaiqtilor din Ziiric]r. Se rrer-
gca la plimbare in costum de carnaval, ;i se tatu-
lrr cu flori, serrne leioniste si litere, in felul tablo-
ulilor cubisto-futuriste. Serb[rile si tribunaleie
zeflemisLe, inscenate dup[ 1917, erau gigantice
rnilgazine dadaiste de expozi,tie duse pinti la cea
rnai extinsS. publicil,ate si organizate propagan-
tlistic; agadar daclaism utilizat ca o conccplie
despre lume. ,,Ceremonialul vesel" al intrevede-
rilor de societate, anuntat in programul ,,Bauhaus,.-
r,tlui, i,1i prooura r:ttgrrlile sale rle joc din rit,ur-
luriie cabaretului Voltaire. $i ideile cle balet ale
lui Schlemmer sint in legdtuid cu,,dacla.,. Tipogra_
fia,,Bauhaus',-ului, qicea a constructivlsrlirtul
ruscsc
- r"u LoaLe
tatea formei
ca se strlduia pent,ru scveri_
-- se sprijinea pe cuplajele grotesti
ale dadaiqtilor.
- Rxistau qi contacte publicistice $i personale.
Seria^de tipdrituri ale ..Bauhairs,,-ului
-J incep,lte
in . t92t t- preved_ea, printre altcle, planse' d;
Chirico, Ernst, Groszl Pi.nliq si' Schrvitters.
Flans Richter, unul rlin prinrii dahaisti clin Zii_
ri.cl.r, aaparlinut mai inlii grupirii,^De Siijl.,, ln re-
vista sa pute.au_ sir-qi expund pirerile "claclaipti,
_const,rurtiviqti ryi artiqti ingineri. Theo van l)oesl
l-rulg era rrn transfug prin oxcclenl a. i\lisc,irilc
pendulare ale pasiunii sal-e propaqanrlistice l-iu dus
rind pe rinrl cind intr-nri lagii, cind intr-all,ul.
T'otugi, in opozi!,ic crr I{lee,--el nu urnrilresl,c o
sintbiozl, r.i aclioneazi qovaiolnir., prr.z,,ir liirrl
mereu douu lcle r.a Janus. in crrlitatn r]o r.r,nslru,,-
t,ivist, el se duce in Ig21 Ia Weirnar, qi propag{
plincipiile,,configura!,iei uniyersale,, niembr-itir
,,Banhau#'-ului, _care' luptau incl pentru inlele-
gerea. ei. Ca dadaist ia pseutlonirnrrl te I. K. Bon-
set, scrie poezii in sucoesiunea lui Marinefti, poczii
cale. au apdnrl, ;i
_in rcvista,,lJe Stiil',;inrpieund
q,,.r\Ip, 'l'zara. qi Schwiltcrs ie,lactcazi pamfJetc
datlaiste, in 4922 redactcazii r.evista ila tiaistir
,,Nlecano" gi impreuni cir priebenul siu Scinvit.-
bers intreprinde o. campanie de propagandil. pr.irr
()landa. In acela.si an, s-a intilnit cu Arp, Ilich-
Schwitters ia festir.itatea ,,n"om.Ji ului, Ia
!_er .;i
Weimar
- Tzarn sia citer-a
perrtru ,,dadat'
tinul, un discrus funebru
lunimaitirziu reve-
-
nind la alter ego-ul'sXu -
a chen:iat la intemeierea
unei,,corporalii creatoare - construcLir.iste, inber-
na{,ionale"._ Doesburg a respins incercdrile irnagis-
lirc s;. 4.4aisl ilor, lobrrsi C.apreciat inovaliiic lor
in noul teren lingvistic. in Lg2g scria intr-o
reh'ospectivl isboricti: <Din haosul vechii ]r-rnri
dirimate cuvintului ,,dada,, a creat
- cu puterea
o lurne nouii irnaginarri, o Iume - a schimb[rii,
222 ) )-J a poeziei pure. Nu este o intimplare cH amlielc
curenie diametral opuse - noua configuralie qi
au prezentat para-
,,dada" (acum suprarealismul)-
lelisme: arta creatoare a cuvintului. Aceasta
explicd de ce conducdtorii miscdrii,,De Stijl" - cu
toatd opozilia mulbor colaboratori - au simpa-
tizat cu dadaismul qi au declarat public aceasta.>
Arn vorbit de dou5. cdi opuse care au un punct
comun de plecare. El se numeqte: nemullumirea
fa!,[ de rolul ornamental, idealizant al operei
de artd, dorinla unei noi interpretdri a activitdlii
creatoare, integratd vielii. Sint puse Ia lndoial[
suveranibatea lrri ,,dir:ino artista" Ei destinul
de specialist al ploduciitorului r.le t'ablouli. Ilste
tlispre[,uil,I arta oare se pune ]s 1lj-+pozilia vitli-
nelor niuzeelor,,si expozi!iilor, care-si plStcqt,e
piedesl;alrrl prin proslibu!.ie. Irnboltlul pentru aceas-
fri investigalie a conEtiinitei este neindoielnic;
poziiiile cle grani[,[ ale marii reaiit5!,i ,si marii
abstrac{iuni au aluncat in aer realilatea artisticd,
pin[ acurn lngrdditd cu grijti, si-au fflcut-o per-
rneabilir pentm realibd!i extraestetice. 'l'rebuie sti
se erecrite din nou o relragere in plircerea lipsitd
dc intcres sa"u s5. se profite dc gansa oferitfl qi
activitatea arbisticI sd fie ad{postitd in legd-
turile extraest,etice ale vie!ii, chiar orl pre{,ul
autodesfiin[,[rii ei! S-a luat hot'5.rirea unei expan-
siuni totale, chiar dac[ in dJrec,tii opuse. Dorin.ta
de a ciqt,iga via!,a, pdtnrndere creatoare ,si de std-
pinirea civiliza,tiei moderne a daL narytere Ia doui.
proiccle despre lurrre: unul, suslinut de dadaiqti
qi de suprarealisti, porne;te cu lrot,drire mistico-
religioasd s[ distrugd falarla raliunii qi a ordinii
universale categoriale, construite de ea; altul,
apira.l, clc ,,De Stijl", ruqi qi ,,Bauhaus", pregdtegte
un sfir,sit conceptului tradi!,ional de art[, nu prin
faptul c[ abandoneazS" arta infringerii ei prin
viald, ci pred[ totalitatea vielii - natura gi
Iumea creatd de orn, a obiectelor si aparatelor - atac al noilor dimensiuni ale formei si conti-
ac!,iunii ordonatoare a cizeldrii prin forurd.
Dupd f elul curn viala cste inleleasi oa
un proces ordonat de o legitate ingenioas[ sau
0a un haos dezordonat, carc nu asoultS. tle nici
un plan qi tocmai de aceea inepuizabil, lozincile
acestor douri rcil de conqtiintS posedd o rnorald
parlrial oizelai,i '"ic lcgc, prirlial haot,irl " Comun;ilrrlle-
Iorlag[re este faptr,rlciiseinCeplrleazd de,,cultul
persnnalittitii" (I(anclin."kr,'),li vor sri anonjn,ize:,.,
si si coler|ivizeze iicLir.'it,aLea creirLr.rare. Peril.r,lr
suprarealisrn si ,,Bauhaus" * exponenlii cu cea mai
mare audientl a ceior cloui curente se poate
spune in ph,rs c5. ele nu se fixeazir -la anumite
conventii de expresie, ci adrnit Loete varietdtile,
cle la continutril obiectual autonom (il. 20, 24),
pini la continrrl,rrl forrnal autonom (rl. 2I, 25).
Dacir se adopt,il prrnclrrl cic vcc.lere al obiecl,ului
arlistic arbitrar, in rrlbinrI consecintS rrnrhelol
curente le aparline un impuls centrifugal: deoarecer
arta sau se dizoivd in miqcirile haotice ale victii
sau trebnie integratI adinc totalitS.tii .,r'gt,iLir.e
a vie!ii i prima siLualie este visnl strprareirlistilor,
i:ealalt5. coresprinde pii,rnuliii rrr'nsLrtictivist dtr
iirganizare a Iurnii, dcci rnri.tr:le nrr caut,ii sil
obtin[ arti in sensul irrgust,, rirrrzeirl al cuvintului,
ci ,,rezolvarca rrolol nuri irnport,rint,c liroltlente ale
i'ielii" (Bletort), ,, [Jiritat,eir Irrl ln'or lrrr,r'urilcir' gi
fenonrerrelor"' ((iloqiirrs)"
L)acii deci srrpt,i-rr,ealismul e-vt,inde Lotalitalea
vielii la aclincinrctr inepuizabilir a inconstien[,rrlui,
cealalll aripir incearcl s[ orrloneze aceasL[ vinli,
dup5. coordonatele transparente ale constiini,ei.
Cu toal,e ci. aceasl,d inter.pretare instnrmentll{
a activitdlii artist,jce a tlus, aici ca si acolo, la
pozitii extreme, car,e anunl,au gi chiar demonstrau
sfirgitul artei, inventurierea istoricti se vetle con-
iruntat[ cu realitatea rrti - atit cle suprarealist,i
ciL qi de ,,Bauhaus"
- au patosul
clrora Ie era indispensabil
lost create opere de artir
arListic, pcnl,r.u
r,I e]e dizolvarr ideile traditionale desple rrlh,
in tndsura in c.lre legit,inrnrr artistul penl,r'rr rlrl
nut,ulrri. 1)esigur: cu r:it mai mull;e intentii urlistice
punealr stdpinire pe ideile conduc5toare ciire
tintesc in universal, cu atit mai mult pierdeau
acestea din ochi idealul lor utopic, tinzind spre
224 purilicarea si intensificarea rapoiturilor de vial[
si dau din norr imprrlsurile ior operei de art[,

obiecti;lui de e-xpozilie si de muzeu. Ceea ce
fusese dat deja futurigtilor r5zvrdti!,i s-a intimplat
din nou cu dadaiqtii care se ocupau cu pictura
qi a fdcut rJin mae;trii de forme de la ,,Bauhiius"
o grup[ de artisti, de ,,oameni stranii" (H. Meyer).
In t,erventia clirect,d 1n .,problemele vie,tii" a
fdcut si fie preferat[ producerea operei de arti
si a aminat desfiin!,area artei.
Dimensiunea tlepdqit[ a e"ctivitdtii
- pe de o
plrbe de dadaiql,i si suprarealisti, de constructivisti
si rriembrii ,,Billrhaus"-ului pe tle alt[ parte-a
daL noi jalon[ri celor doi poii ai ,,simplei inriti.ri"
si,,stilului".
Prin ,,simpla imitare a naturii" trebuie inlelese
acum cloud lucmri diferite. 0 dat[ (in sensul
tladi!,ional al cuvint,r-rlui) este rrorba de redarsa
continuturilor i:ercept,iei, asadar o realitat,e exte-
i'ioari exist,entl de fapt. Totursi aceasta nu rnai
cste vizatii acum din perspectivir. si supusS" fic-
tiunii cu dou[ dirnensiuni, ci ][satti in existenta
ei materiali, palpabil5. Rezultatui acestei metode?
cai'e se dedicil cu predilectie elementelor realit5,tii
insignifiante in exterior, sinb colajele, riontajele,
ready-madcs ;i ,,objets trouuis" (il. ,12, 20). Ille
inseamnd, in secolul nostru, posibilibabea unei
c.'biccLualizdri in care se ascund inci element,c
esenl,iale ale imit[rii realiti!,ii, practicato de la
llenasLere, dar care evit[ ocolul prin prelucrarea
arl,istico-suhiectivd a acesbei realitlli, ]isind exis-
tentele triclimensionale s[ vorbeascd pentru ele,
in starea lor naturalii. Din aceasl,d" perspectivd
,,objet trouvi" devine un document extrem de
incS.rcat al acelei curiozititi manifesbatl pentru
realitate
ciiu
- incipient[ citre sflrqitul ]tlvului Me-
care tinde s6-qi insurycasc.{ oricc fapt cle
-
experien![ vizuai5 qi si consiclere ca ,,moti\r"
pobenlial al acl,ivitiilrii arbistice intreaga sfer5. a
vizibilului. Daci rrai tlc nmlt aceasLS. luare in
stipinire se petrecea in efigie, pe pinzi, acum
ea rdmine limibatd la actul selecliei qi al gdsirii
la intimplare qi servegLe la configurarea, respectiv
prel-.rcrarea artisticti.
Pe ling[ accasla existir rrn altfe] de ,,irnitare
sirnplri a natruii". Ill nu se cxt,inele asupra cxis-
tentei int,impltiboa.re, neordonate a oltiecteior,
adic[ astrpra con{inutttrilor p.ercep{iei,,. c:i asrrP.ri.r
rrrai ptrtin neordonat,er si irrl,irnplil-
zonei
trrare
- uu
a cortti,rtnt,ultti r:ortstiin{ei. Crr ttlLe ctrvint,e
-
asllpra trcelui dorneniu otrprinzitor al,,naturalulrti"
din oameni, in care dornnesc visul, instinct,ttl,
presimJ,irile Ei ldcomia. in redarea acestui continrrt'
de constiin!i, adesea a$clllts qi ingropat) sllpra-
realistul t,iritle la oliiectivitale necorrdi!ionirti;
este vorba chia.r tlacl sc folosest'e lal-rlorrl tle
ger.alet
- descoperirea
de primar[ qi complet,ir gi
-
de atr toinstriiinareti instinctelor, aminbirilor' 9i
idealurilor sale, ceva in felul introspec!,iei lti rii
rezerye? pe care lrreud a ririicat-o la rangul de
,,reguki tehnic[ de baz[" a psihanalizei. Aceast,tt
constl in invitarea pacient,ilor ,,sI se Lranspuni
in situatia unui aut,oanalisl, at,ent si irnparlial gi
a cit,i rnereu la suprafalra congtiinlei pr<-rprii.si
1rc tlc o partc si"t-;i irrrptrnI ca rlaLot'itt t,ca ttttti
iteplinii severit,at,e, 1re rle illt,it llrrt,e sI ttu er(,llr{li
rlc la corirunicale niti rt itlet:, r,ltittr dar:ti t. ai'
{,rebui s-o resiml,I ca foarl,e tteplitcrit,i-t satt tlacri
2. ar trebui aprecirrLi ca absurd5, 3. rnull llrcn
neirnportanLYa, 4,. cJ. nu etpar(,ine la ceea rltl se:
cautd". Aceasta corespunde, in sens extins? nra-
ximei ,,imitdrii simple a naturii"; ,,Go to wtture
in all singleness of the hea,rt, sel,ecting noth,ing,
rejecting nothing." (Ruskin)
O astfel de iventariere cupriuzS.toare a
turalului", cum o intreprind suprarealiqtii,"na- se
extinde asadar nu numai asupra datelor arbitrare,
incoerente ale lumii exterioare? ea incearcS. sit
scoatd la iveal5 chiar gi structura labirintici a
lumilor interioare personale gi din ,,complicaLiilc:
realitfltii" - exberjoare ca gi inl,erioare - se obtine
o suprarealitate tot,a15 1 o i)srrrre{Llitute'" in cule
stdrilte contradictorii aie visului qi conqtiint,ci
constituie o unitate. Aceasbl trisltur5. trniversa]ii
a realismului se manifestd mai intii prin piirilsirea"
prenredibi-itI sau prin desconsiderarea arnlii!iilor
a1? estetice sall n pietenliilor fornlale tle orclino;
€a suspecteazd activitatea artistioS. de minciun5,
d.e infrumusetare si voalare a stdrilor de fapt
si prefer[ s5. le reprezinte in stare directd, nea-
fecbati qi socantl. Aceasta uneqte ,,lipsa c'le
formii" a rladaiElilor ;i suprarcaliritilor cu ,,lipsa
de forrnir" a ,,irnitiirii sirnple". Ilste preferatir
veracitatea inregistratoare principiului artistic al
configr-rra!iei select,antc. Continuturile con;t,iin!ei
l,rebuie fixato asa curn sc infltiqeazi. Bxistir o
tendinlS cle concentrare asupra reconsbruirii ultc-
rioare, int,enlional, neartisLice, a naturalului, se
urmitresbe s[ se construiasci rrn irnens bazin de
acumularea acelorfor{egi puteri ale vie!,ii, pentru
actiunea ciirora olrseryai,ot ul rationalist are Irr
indenrinl denurnirile haos, anarliie, incoerenti si
absurdibabe.
in felul acest,a ,,nal,nralul" est,c tleplasat irrl,r-un
plan de referin!5" ale cdnri limite se contnreazii
deja in teoriile irationaliste clesprc trll,ri ale seco-
lului 18 qi ale romanticilor. lil nrr rlai csl,e rrn
impuls negativ, dest,mctir', nl1 rnai inseamrrii
renuntarea la reguld si protest ilnpotriva ser.e-
rit5.tii fonnei: el este pur qi sinplu puLerea vielii.
Cine recunoasl,e aceast[ putere a vielii prirresLe
cle la ea excitatiile declansatoare ale actiunilor
sale instinctuale, care nici nu se inclinfl regrrlilor
arbistice nici nu perrnit sd fie introduse in cate-
goriile rationale, nu vor sd recunoascl nici insLan!e
6stel,ice nici morale; lui ii este totul pernris, Ll
ac!,ioneazi in cleplind liberbale. Un asernenea fel
de a gindi revine mereu la incercarea de a aprecia
acLul artisbic ca un produs secundar al activit{tii
sale qi cle a sustine inutilitatea lui. Apar,tine
idealului vitalisb al suprarealismului de a ato-
miza in extremis procesul crealor inLr-o,
- sirnplu, infinitI
- abundcnt,i de activitdti
pur qi
vitale, sustrdgindu-l in felul acesta competen!,ei
specialistului de pin{ acum
- trrtistului
nlndu-l la dispozitia fiecirrui om ca un - siciinp
pu-
potenlrial pentru propria sa realizare. De;i pri-
vind retrospectiv - ne vetlem obligati si-recu-
noastern rezultatelor acestei rivne expansive cali-
Lul,ea de operri de artir, trebuie sI avem mereu
in vedere cri o astfel de clasificare irsi p1'6p,,nu n
estetizare suplinicnl,ari.. Inrprtlsul originar nu
tindea spre muzee, ci spre marile clomenii ale viefii.
Ceea ce inainte era art5. brebuia sir se trtinsforme
irr aceastd realizare personall qi oricine cst,e gata
sI aqeze pe acceaqi treaptir acesl, cistig al l'ie{ii
t rr tleplina inlS.t,rrrarc a reIincrii, crr autocurnrrni-
carea neconditionatir si sponlana arrt,odcclansare,
trebuie s[ fie in st,are de aceast,a. Astfel dada-
igtii qi suprarealistii au tras ext,r'ernele consecinlt:
din curentele sublirninare, ostile art,ci si formei,
curente care de secole au ap[rrrL rrrerelr in con-
flictul dintre conlinuturile obiec{,uirlc si fornrale,
din care ,,imitarea simpl5." isi l'rrticurti prolile-
matica ei.
Constructivigtii s-au declarat oal,egrl'ic pent,rrr
disciplinarea qi obiectivarea acl,iunii rle confi-
gurare, dar in acelasi timp pentru ornniprezernttr
ei. Activitatea cle a institui lorrnc trebuie sI
ajungd cle la obiectul de rind pini la plarrilicaleu
oraqului si a peisajului, sir desfiint,cze rraturalul-'-r'rr
vic-risitudinile lui neprevizibile *.. din rleclirrl irrcon-
jurtitcr al omului si irt locul siiu sii useze ,,st,ilul".
Exhibitionismul psihic indiscrel, csl,c rospinii in
favoarea unui iimbaj obiectiv, impersonal al
fornielor, tov[rd;ia ispilitoare a hazardului r:cfu-
zatir, lumea inleleasl nu ca o irnensi rnanifest,are
a incornensurabilului, ci ca o maberie priml
maleabili, transparent[, clasatd de principii spiri-
tuale qi linii ordonatoare, ale clrei legitdli interne
aqLeaptX s5. fie scoase la iveald de acl,ul de confi-
gura,tie. Se urm[reste ca intreaga realibaLe-cea
arListicl oa gi cea extraartistic[
- s[ fiereflectarea
inleleasd
si omogenizatd qi purificati pentru
unei or:dini sociale lipsibe de conflicLe, o ordine
in care oamenii si lucrurile sd corespundd armonic.
Se vrea desdvirqirea lumii intr-o operd de arti
total[, liberind-o in felu] acesLa de existenta
sporadicd a operei cle art[ individuale. Speranla
sun5.: ,,frumuselea va fi triiiti, nu imaginat["
(Carnus).
Dacd acest ideal este prezental intr-o perspec-
t,ivl'i istoricri, el ajunge sti fie situat in succesiunea
cxigenl,ei t,oLiiie oare
- irr secoleie
spccifica,,sl,ilrrlui", ccrin1,,ei
anterioare-era
cle severit,al,e forrnali.
'lolusi hr trccasLii corrrliaral,ie al)ar clcosebiri
f undamenbaie, ,\ga cllm .,naturalul" suprarea-
ii;tilor l,rebrrie int,eles rtrai cuprinziil,or si rniri
clernent,al' tlecil, ,.na1,urii", pent,nr a ciirei redartt
fr;LgmenLar{ se st,riduia pictorui ,,imit[rii simple",
tol, asa si conceptul de stil consbruotivist este
r-ron{ieput, mai larg qi niai universal decit cel
al clrrsicilor si formaliqtilor. Ne lovim din nou
tle int,repi[,nrnderea grani!,elor provocat,[ de oltiec-
[,rLalizare. I)acI in \rremea secolelor,de irrrilare
ri rcalititii, pentru laglml severiLiilii formale st:
Ilunea problerna s.{ desciiceascii,,complicntiile
retrliL,Iilii" si sI le stilizeze, rcrrm ar,tiunea tlu
[orrnalizal'e nu se rtlri extitrcle asupra lunrii
iirizolii a l,abloulrri rle sevalet, ci asupra st,ocului
clrncrei, ai ii-rlregii rculit,it,i ,,tle 1a cel niai rnic
obicct, pinii [a oras" (]]ill). lia pti;estc din sfera fic-
lirrnii irL slelrr ,rlrie,'lll,,r, iridintensir-inale aceeasi
t.rairsgrrsitrne are loc in reurly-made - ins[ crr
reuunl,ore:r rrc[,ulrri instit,uirii rcformei -; ea piirir-
sc;Ie sf crrr inlrlrisit in sine a plicerii estel,ice si
piit,runtle itt olrict:t,r.il de consunT unde) Iireqte,
alesha est,c erprrs insi r;iin[rii poten{,iale a scopului
gi cst,eliz:rt,.
idoin !.tutr:: estel,izarelt osi muzetriizarea au loc
si irr cealalti aripri. LlrmileLe intre realitatea artis-
t,ic;r fi erit'aartisticd cn tletenit nesigtue. in muzeele
noastre de arbI se inti]nesbe atit uscltorul de
sLiclc ai lui Iluchamp, cit si scaunul lrri Riet,-
veld, urr objettrou,vt de NIir6, ca si o vazd de fiori
de .\all,o sau o lampl de urasl de Bill. Mereu
l,rebuie avut in I'edere c[ in lucrurile exl,erioare
est,e a.scrns nn interior, dat{ o indica!,ie, age-
zrrf rrn simbol: in objet trou?e este enigmatizatd
lrrrriea vizibil5, aten{,ia noastrd este indreptatri
iisupr.i rrriui exernplar oarecare de realit,ate ne-
lirat,ii in searud pind acurn; in ohiectul de con-
srrrrr esl,e prezentat un miclular ilin realibateil
configurati de om si, in ar:elasi timp, ideea abot-
sbirpinii,oare a formei-- ,,ideea absl,raol,d in sine"
(tlill) -- trsLa fiicuti r.izilriiii iutr.-rrna c.lil rnultele
incorpor6ri posibiie. Astfetr ambele domenii reale
indic5 o lealitate dincc,lo de ele si devjn purl,i-
toare de sernnifica,tii
Dacd aceste obiecte sint eliberate din nou din
instrdinarea lor simbolici, ele se rinduiesc iar
in realitatea obi;nuit5, desigur ldri si piardd
conlinutul lor simbolic latent" De aici devire
evident c5., practic, orit'e produs el lumii vizibilc
poate fi lual, drept purtitor de semnificatie,,,cla.cti
este intlepdrtat scnsul exl,erior, practico-util, opri-
mal,ol (al sunetului sriu interior)" (Kandinsky);
intreaga realitate se oferi ca un complex de sim-
boluri potentiale, de indatI ce se impirt{Eeqte
purrctul rie vedere ai lui Kandinsky; ,,Lumea r[-
sun5. Ea este un cosmos al fiin!,elor r:are act,io-
neazir spiliflral. r\stfel naLrrta rnoarLii este spirit
vit.tt'.
Pe haza acestei irriagini pansinrbolice a lurnii
- <ie a ciirei acceptare clepinde dialogtrl nosLrrr
cu arl,a secolului 20 artistic, un lucru
- obiec(,ul
intre lucrlrri, intrii in reln[,ii strinse cle vccin[-
l,ate cu l,oate celelalte obiecl,e; arribelc {ehrri de
ohiecte au in 0orrlun faptrrl cd sint ini,elcse ca
incorporriri mtitcriale ale ,,itleilor,". Chiar. dacii
nu voim sir sus{,inem cd con],iniitul idcal,jc al
nrrui objet trouut de N{ir,ti csbe de aceeagi conr1i-
[,ie cu cel al unui tablou al acesLui pictor si in
privinlra aceasLa sinterrr tlc acord cu Klee ci o
bun5. construclie nu este suficient[ pentru a da
naryt,ere r-rnei opere de art[ (deoarece ii lipseqte
,,rnirimea necunoscut[" X), trebuie tot,ugi sI
constatdm o concordantI hot{ritoare, in seco-
lul nostru, lntre realiiatea arlisticd gi cea exLra-
artistic[; ea se bazeazti pe convingerea ci. tot ce
este real, rnaterial -- obicctul g,risit qi obicctul de
consum, consLruit, linia qi pala de crrloare -* [,re-
buie intelese simbolic, respectiv metaforic. C;rrac-
terul echivoc si pluristrabificat, al realit[!,ii, afir-
rnat pentnr intreaga lurne vizibilti, permite artis-
tului care este l[murit cu arta rnetaforicS. a
-
procedeului s5u o datd sii erperimenteze ca in-
230 locuitor obiecbul- gvasit (objet trotr,oi), altidatd sd
)J1 proiecteze un obiect rle consunr, fdrd ca pentru

irrj€l.sl-,il sii il'eirilic sii ptili-"isca*,rr;li sfti'rt simb*-
iutriri.
in ir'i-,ttasl-:., iii: ii scr.rtttle o deoscl>ir'e ptincipiaiir
iriri ilc pe;:'ilrile iiiirlfe trlr: altei irnit,iriiei. Atita
.r..rne cit, redarea lumii sensibile era considerati
ca scopr,rl sirprein) pictura nu nurnai c[ se afla
dersupl*- tr.rburor rainurilor artei., clal: ea era total
izoiatk de accslea; un btiblou qi trn scaun apar-
l,ineai; la tlouti douierrii tic I'cirlitrll,e 1.oti-,1 diferite'
,\bia rlin tlonient,i.ll in rrri'tl ,,irnitilii" i s-ll contes-
t:ii, atrtrrl ci'catot' si l-itestiL a fi.,st rellrat, de ,,facere",
diriLre,rpt'liile de {orlrre ale cclei de-a
ili:lrni!,e1c
'si
iit,ul celei cle-a. trcia ditrLensiuni (pici,uri' sculp-
lurir, r.rtizanat, arhit'ecturfl) tLu deverrit fiuide si
in pirte iteierrant,e, s-a putub aj ungc la contacte
ale'operei tle arbft c,a l'objet lrartv{ si ctr ailal:atul
tle utilit,at,e cit ftitrrtc severe.
Cintl Goet,he su'itL art,icolul sir lr despre ,,Itnita-
rea sirnplii a nat'ttrii, rnanier[, si,i[", eI t,t'irnsforma
iniii,area sirnplii ltl ,,r'esl,iLtuhtl" sl,ilrrlrri, al ,,gra-
rl trlui rnaxirn'i pe t,itt'tl art'a il lroutc rt'inge. ;\ po's-
t,ulir in s,rt,oliri nrlst'i'tr t, aseiltcrtt it llirlrirrit.lir il
t,rcptc ittscitttrtlii si cont,ritr:it'i irrtlil'trlilritisrrrul
f ulri rle t,ltlttt'i ' - r'isp'intlit iis!irili --'
(r{iI'(' tllt rrrri
v,'i,,,,rtt,,Irtttllt-is sultreli" si iclallrii iilc expl'tl-
siei ; llst,e'irrintrazisri ,nquil,ii' area in['eicgere u cchi-
r'rrlen!ei ltilitsirnl-rolice, in lavoir.rea clreia pleda
l(andinsky cilld a,1eza pe aceeaEi t,renpti nlarca
realitate c,t tnat'ea nbsl,rac('ie. Cu tiscrrl de a pro-
voca iclettloqizarea realit,tllii, llrol)llneln ca anrbele
..riloiecbc,lJsure lutt)o" irlil llnilor tlrluizeci si'l tItr
iii, lnt,clese ni..'i ta echivalonlre pur qi sirnplu inter-
scliintbatrile (in sensrrl lrti [i anclinsky . ,alistrac-
t,ie=,-rellitut,ei'), rti,,i ca oriozit,ii ii'erlonciliabile, ci
a 1e pirne int'r'-o rtllir{itr t.le virloltro i'tstlendentit'
IJtrzu ar li rgzgyr,irt.ir lrr,irgit,ivrrlli, rrrrridr:ntaltrlui
1i itrriitrrettt,rtlrri allarcrrt,: inizgiilit'tri'ii llre-rnolle,
'Iui ol:.,jt,l l;'aiu,tj qilti read'y-nmde..[n I'irf s-ar gisi
conligru',iiiilc r,late si echilibratc: ecr-rafiile gco-
rilot,ri0e lle lui h'Iondrian' arhitectonica lui X'Iale-
vici ,si arrtlogiile ilLlesbola din domeniul ohiect'elor
rle constrm, r,onfigttratt, ilupX principiile formelor'
.'\pro-rimativ itsa ar trebuie r.elirezental,ii axa, tJe-
venitd mereu mai transparentd, care striibtrte di-
verse pozitii ale grupirii ,,clada,, suprarealismulrri,
consl,r'ucl,ivismului,,,De Stijl,, si,.Barrhaus,,. Lipsir
tle formd a lui Kandinsky, rca t,t,r ciiruciorului de r,opii
a. lui Schrvitt,ers, usc[tonri cle sticle a lui Duc-
hamp si tiieturile de hirbie sfi;iatd ule lui Arp
garanteazd pentru complictiliile realiLi{ii, penbrir
inceputurile ac!,iunii de^modelare si pentru -clivcr-
sitatea lunii vizibilc. In aceastii zoni domneqte
incd. naturalul, r:onfrrzia, sinl, cxcrcitLtc posihi-
lilii'lile ,,imit,iiliei si rllrlc" prin exclrrrlerea "or,icii-
lci incaclriiri in I'olrrrr-... Dc irili acl ivil,rrlr:;r iirtis-
t,icI se ina[{H, sc ext,inde l;r rlivcrsc r,ariltiili irlet
..rnanierei" qi, in slirsit,, nrizrrierEtc Ja logilii{ilc
c1are, stahiJc. I l*.osul se lirrrpczcsl,c in urrline,arnor-
lrrl se art,icrrlcaz.l in louni, neclcfinitul se t_rlari,
fic[, incilcit,ul sc descilcestc, forrn;r se purificdlri
clirnensiunea ci rn;.rxirnir in jdealitate, spre,,stil".
incercarea unei ieralhiziti tlin princl, de ve-
tlere al formei si conlinuLrrlrri - a dim-ensiunii art,ci
-
rrroderne poate folosi nrrrria.i parlial ca.l,cgoriilc
pror.enite clin est,etitta iinitaliei irlaginii itl.riirenl,e,
in p_rimul rind pent,rir oii irnibatiu, nrarricra si
sl,ilul nu dispun de caracl,eristica obiectualiz,l-
lii qi in al doilea rind, perrtru cI ele, croiLe Jre ilu-
zionisrrrul LablouLui, nu se poL trarispune fi.r;i
rnult[ r'orbti in simbo]isntvl. constructlei. Am folo-
sit deja odatI tleoseliirea intle tab]r,ir si construc-
tie (protlus ?), cincl a fost rrorlru sii itt,erpretiirn
trecerea tle la alt,a sirnbolir:5. a Evnlui Me<liu ln
cea materi:,rli qi iluzionistI a Reiullerii, oa o rno-
dificar:e a ctrracterulrri operei ile art[. L)ao{ nu ne
induc in croare toate sirnptornele, secolul nost,nr
std sub semntrl unei nodificdri clc stnrcturti tot
atit de profrrnrle. Acee.sla se poate ilustra cu
ajritorul cit,orva analogii cu lrt,a si t.eol,ia artei
Evr,rlui lfediu.
Reflecliile ciLaLe nrai jos sint, crtursc rlin irur-
t,eu ,,Teoria frumosului in llvul X'[ediu" de Rosa-
rio Assrrnto. L,e prr[,tun iolosi pr:nl,ru *rgirrnenl,nrct
noast,rri, chiur rlali:r rrrt,onrl lor vctle all,fei tleciL
noi arta modcrne si abia la sfirqil,ul expunerii sale
exprimd urm[toarea presuplrnere:
,,...probabil, in zilele noastre, estetica modernS.
se a.fld intr-o crizi asemenea aceleia care? in seco-
lele t4 si 15, a atras dupd sine decaden!,a esteticii
Evului Mediu. Face impresia cd mai ales un cri-
teriu al acesteia din urm[ s-ar impune din nou,
chiar dacd sub alte auspicii qi nu in domeniul
<sacrului>, ci al <profanuluil. Psihologia, pe de o
parte, qi doctrinele est,etice de facturi marxistd,
pc de altd parte, reabiiiteazd inbelegerea alcgoricl
a culburii, pe care esletica contemporanS. o respin-
se.qe $i o luase in deridere. ln pictur{ gi in sculpturl
apare tlin norr in plin plan interesul penLru calitd-
t,ilc senznriale oJrieotive ale nateriei".
L)iir p[cal,e Assunlo n-a preluclert aceste aluzii
;i s-a splijinit pe rrn concept al artei rnoderne care
noui ni se pare ingust ;i depilsil si de aceea a tre-
buit s[-l cornbatem cu {lrglrment,e a cdror expu-
rlerc faoc obiecbul acesl,ei cirli. Ele se referii ]a
lriisS.turi inrrrdite ale caracterului realitii!'ii, adici
polistra{ificarea malerial5, fornraki ;i de conlinut
a art,ei rneilievale si moderne.
t. Assunto subliniaz[ ,,c[ notiunea metlicva]
ars (arbd) era mulb mai cuprinzS.toare decit cea
moderni", qi subordoneazi pe ultimapliceriidcz-
interesate, lrecincl cu veclerea cd, ce-i cirept, in
secolul nostru a fosL pro,oagatir vaioarea autonomir
a obiccbelor arl,istice in expozi,tii si rnuzee, dar cii
in ucela.si limp au fosl, intreiirinse nlrrneroase
treceri dc frontierir? care par s[ disperseze do-
nreniul contempialiei estetice. ,,Ceea ce noi nu-
mim asbS"zi o operi cle artd era peniru Evul l{ediu
un lucru creat pentru scopuri folositoare, ea nrl
llrezenl,a o cat,egorie de un ran{ aparte, care s-ar
fi deosebit calil,al,iv de imbrdc[minte, aparat sau
armii". Prin urmare se vedea in opera de art,d
iln ,,lucru", care insii nu arrea nurnai s5. serveascS.
unui scop, ci ;i si dea nastere la semnificalii.
.\ ccsl, echivoc si pluristratificalie irnpiedicS, pe
cle o parte, separarea notionalS. a frumosului artis-
tic qi a ubilului, pe de all[ parte ii dii artei impu-
l.errnicirea sd arunce o privire directi asupra ori-
ginii ei. ,, in consbiinla- medievald operele cle art{
nu aveau aceeaqi inf[ligare pe care o au tab]ou-
rile ;i sculpturile in spiritul modern, al c5.ror sin-
gur scop este s[ fie conteruplatd; ele erau apre-
ciat,e aga cum este apreciat astirzi asa-zisul ittdus-
trial design Se incearcd sd se realizeze o capaci-
tate de prezenLare care nu mai este scop in sine,
ci parte integrant[ a func!,iei cireia obiectul
trebuie s5.-i serveasc[". Astfel in opera de artd
medieval5 se intrepitrund Lendin!,ele orientate
spre scop cu cele orienta{,e spre simbol, incit ea
reprezint[ ceva tranzitoriu, pe care impreun[
cu Assunto
- il pul,erir craracteriza ca- ,,ccliir.oc":
,,pe de o partc ea (arla) sc l,ransforrn[ ilr rneste-
qug sirnplu, pe tlc all,ii part,e devinc rnijloo de re-
cunoaqtere a int,cligibilulrri univer,sa1.."." De aici
rezultS. punctele de conbact cu dorneniul de sem-
nificaiii al structur,ii naLuralc si cu interpret{rile
gindirii discursive: ,,Asadar nu se fdcea dloseliirc
intre artii si natur,i, deoarece aspectul operclor
de artd era identic cu aspectul lucrurjlor naturalr:,
cI si unele si altele slnt obieo.t,e care, metaforic,
inseamnd altceva. 'l'ot, asa ins5. nu s-a fiicut nici
o deosebire intre <artd i qi <rfilosofie >. Ca pur-
t,[t,oare de semnificalii intrritive operele de artir
erau gindire intuitivi care arath ceva, itr tirlp cc
gindirea discursivd a filosofiei dovedesl,e ceva.
Din momentul in care conbempla!,ia tr fost recLr-
noscutS. ca o cunoastere complebS, r.rrnoastereir
operatd de operele rle art,i era srrpcrioarl uneia
oblinute prin gindirea discursivri. A fi purtiiLor
de semnifica!,ie era asaclar o imperfecliuno a artei,
care izvora dintr-un cornpromis al unor elerncntc
strdine inlre ele, asa cum poate fi cazrrl pentru
noi,, care de la l3aunigarten
-
nui.ti sd facem - sintern- obis-
deosebiri intre perfcctiunea <ies-
tetic[ I si cea <logicd ri. Din aceastl obserr.e{ie
reiese clar ci Assunto subestimeazd ginciirea in-
't,uitivri a rnarilor arl,iqt,i ai secoiului nostru, ciici
tultfel ar trebui sd aprecieze strdtlania acest,ora
tle a postula, in operil de arti, mereu noi ertind,eri
ale erperienlelar noa.stre. Tocrnai pentrrr cil acurn
)j5 arta nu mai es1,e sen'iloalr:a fiiosofiei, a$r cltlrt
$lrsi,inea est,etica prekantian[, tocnii;.i penlru cd
cii nu ili1i este incadratti ca o grloseologia inferior,
".proiectele de organizare a lumii" - ce-i drept
rrrbit.iare, clar ,si de aceeasi condi!ie
- sl,au lingd
irlt,e incercriri ale ornului de a gi'.si un sens lumii
qri exisl,enfei sale. Im,aginea arl,istici asrrpra lumii
ru poal,e fi transmisd nici pe cdile qtiin!,ifice qi re-
ligioase cle cunoastere, nici r:omparatI cu aces-
tea, cdci ea reprezintd un fei de apropiere a lu-
r-nii, care in acest {el specific qi incomparabil
este posiliil nunrai irr opera de art5. (lunoqlin!,eltt
intrritir.c arl,ist,icc se sLrstrag critcriului exar-l,i-
litiii,rl ilir,rrltalea lor conslir in ['ap1,ul cti ele sint'
asiiliiato tle o girtrlire cont'enrplativ;i (ntt tlc o
contorrpla{,io cst,c{it-.ii), adic[ t'rebrrie ral,il'ical'e
rrllerior ca rezull,aLe ale unei ,,cttnteuplSt'i et esett-
[,ei". Aqa 0urlr se poaLc aprecia I,oldeaunaT capa-
r,it,alca de prezentare a conlenrpldrii esenlei pro-
dus;i de l(anclinsky, lilee sau Mondrian trebuie
introclusit ca pret,en[,ic in dialogrrl nostrr-r clr ope-
rele de art,ti a.le sgselulr-ri nostru, circi alLfel vedenr
rlnnai stimuh crornilLici siru folmali care produc
ti ,,pl{cere Jipsit[ de iuleres" rna.i nmlt sau mai
pu(,in puternic5 gi sintelr orbi fa!,5 dc clirnensiunile
iinrbolice care se afli aici.
2. Art,a ca rnct,afori. Imaginea mctafizicit de-
s1,rt iunre a llvrrlui Nlccliu inl,emeia.zl o sLrinsii
legatur{ rle sorrnifica{ii intre opera de arl5 gi
intreaga lurne vizibild: ,,N{ateria purii si sirnpl[",
animalele, plantele qi luc,r'urile produse de oamcni
- toate oliicctele cle consurn, penl,ni cir au fost
fdcute in verleretr unui scop gi toate opereledear-
t[, pcntru cd sint frumoase - lumineazd cind
o razi luminoas[, cind una palidd, din frumuse-
.tea cleosebit{, imaterial[ a ]ui Dumnezeu. Lu-
crurile sint irumoase pentru cd ele ne rerreleazS.
- prin^contenrplare - existen[,a la care ele par-
lioipl. ln via{'a pdnrini,eascri noi putem afla aceas-
Lli existenlii nunai ptin conternplarea lrrcrurilor
l.)e care ea le translurnineazS. ; cdci toate lucrurile,
fiecare in felul s5u, sint metafore ale ei. Inbreaga
crea,Lic cst,e irryadar coni,emlr.labilii, tlcoarece 1,o-
'I
rrl cst,c nlet,alorif. Ifict,lle ltrclrr tle a t.rilrti lrtlir-
tiv'ri pcrfcc!,iurie ttoi ne bncurfrm prir colientplari.:
esle o trlegciri* san, duliir tcrnrint:trr;gia ini Jrseuiio-*-
ilioiryso*. o irnq.to dis.sintili., (cnpie ueasenrlni-
toare) a ini lliriirnozeir, perfi:ctiuirea al:soirria".
in aceasbS. abit,uciine fald de intreaga lLimer
vizibild nu es1 e grerr de rlescopi',.i1 anrrn'itc
cordante cu pansimbolismul irtistic irl secolului "on-
nostru? care-si plocurd metalorele salc, o daLri
din lurnea ,,obiecbelor gisite" si a r,odelirii in-
dusbriale, altl tlatri din ca]il,atea de jricru a linii-
lor si culorjlor, si care crccie c[ fiecare lel de,,nrt-
terie rnoartfl" este insullelitii. Ceea cc r]pltnea
\ssunlo rlespre sirrthtl medieval 1-rcitt,rLr vrloarea
rrrate'rrpr ne liLle si ne gindin la. c(tjil !.rou,vi, 7tt
ohiect,ul de constrnr l'asnnat, art,isiic si la rnr,ilt,ele
cli ale oiiiecLuilliziii,ii, b"Lrouroasl rlc' nrat.erial, a
operci de art,i, ln pr.ezent,lLl nosti,Lr. lJeoaret:e idecl
rnetlieyalI rlesirre i,rLtay.o tlissinrill,s sc ertinrlc asrr-
pra operei dc ar[.sl asrrpra lrrtrr,u]ui nrat,eriril,
opr:la tle arLt"r poate asiritila si rltLeria lrr,irrili ne-
prelucraLi sprc it ri lolosi ca int:tn[rtlt-l; usa (rur]l
li andinsky perrn it e irr,Listulrri sii kiloseirs,'ii r,el
rrrui corrsisl,crrl,ri rrll{,er,ie t,rirlitrrerrsionr.iii clt cle-
rtretrt, folrlul, r,trliiltii iirsr:t,cazii alegerri tle ziul.*_.
lrr r,olajclt lor si [ior'ciurri, in 'i 1)12, lrr,evtrde vii-
t,olrrl scrrlptrt,rrrii irr rsocicrea tlirrersr:lor rna1,e-
riule. Pentrrr otrrne:nii tivului Nlctliu ..irrragirrcrL
era coniirrutir tleja in rlaLerial si cra lrlltririll Ac
llropritttiitilc acost,uil. In arrcsl, scns, fr,unruscfeu
rrnei opere dc artri -qe aseanrif n[ cu fnr rrruselea
unui obiect rnatcrial, creat la intirtrplare". in
consecini5 nu esbe nici o deosebirc inire crrpaci-
t,atea de conLetnplare a operei de artl si ,,r.ilirrr-
oiLat,ea de cont,emplirre I rrrat,erialului brut si
rt tutrrrol celorlalt,e lucruri existento, ctjli illcrl$lu
sc lseariiirrrii celei I oper,clrir de rr,t,h, ilrlifcrerrt
tlacri ere vor.lta rie o llagirrii Fitr,isl-r, o clirtlire, rrrr
Lal,rlou sau o sculpl,ur,ri,,. Deja in piatra grisitri si
in bucata de lenrn neprcrluctat,i striluce;te ti raruir
a fruniusetii urriversale.
3. ln timpul procesului de prelucrare, artis-
trrl metlier.al t,rebuie s{ adinceascti perfectiunea

iilsrentf, rrateriei pini Ia exprimarea esentei,
adicd si facd inluil,ive calitdlile conforme esen-
tei. Capacitatea
'in de a fi intuit a universalului
materie si in ceea ce este perceptibitr
incepe
individrial. Acesta (individualul) trimite dincolo
de el: ,,in artd, imaginea naturii nu esteo copie
a naturii ci capacittrtea de contemplare a esen-
fei si semnificatiei naLurji; cdci ceea ce in ta-
Lriou constituie forrna materiei clin care sint fd-
cute t,ablourile este tocmai acest inteligibil uni-
r.ersai, care in^ speciile naturii este forma indivi-
zilor izola!,i". In senslrl acestui platonism, opera
de alLii std mai aproape de idei, decit de lucrul
natr.rral: ,,Lucrurile percepLibile individual pot fi
intrrit,e in naturX, universalul inteligibil este in-
i,uit in art,i, care-l prezint,d prin metaforS. si an:r-
logie".
Fiec[rui lucru ii revine arsadrrr o frrrLclic indi-
c,aLoiilrc. Lucrurile viziltile sinL apreciute ca in-
t,r'uchipitri, rciativ perfecte, ale perfecliunii trans-
tendentale a lui l)umnezeu. Scoprrl final al artei
csl,e de r conduce ,,ridicarea spiritului de la rea-
liiilile vizibile la cele invizibile", odci ,,sufletul
rrosl,m nu se poate inilla la adevlrul realitil,ilor
invizibile tlac[ n-ar fi instruit prin coritemplarea
vizibilului si anuine in aqa fel cd el recunoa;t,e
in forrrrele vizibile sirnbolrui ale fmrnusel;ii uni-
versale. Deoarece insl frurnuse"lea lucrurilor vizi-
bjle est,e datd in formele lor, frumuse!,ea invizi-
bil[ se poate dovedi corespunzdtor din forme]e
vizibile, pentru cI frunruselea vizibill este n
copie a [rurnrrsetii invizibile" (Hugucs de 51,.
Victor).
Cine nu se gindeqte, citintl aceste rinduri, la
rnult cital,a fraz{ a lui Klee: ,,Arla nu recl;i vizi-
liilul, ci face vizibil". Aprofundarea acestei idei
se afli in conferinta de la Jena, din 1924:
,,I)e la modele la prototipuri!
Piciorul care se impotrnolegte curind undeva,
va fi arogant,. Dar sint capahili acei artigti care,
r.isNIzi, rr:lzbesc pini in apropierca acclei csen!e
seorcte trnde 1ep1ea prirnr,l'tlialir lu'irrolle evohrliile.
r\col-r unde orgrrnul ccnLlitl al oriciilci rniqolri
ternporalo-spatiale fie c{ se nurnesl,e creienrl
siru inirna crealiei- - tleterrttinti t,oale funrtt,itr-
nile; cirte n-ar vt-'i sii lo,iruiascii iiculo ca art,ist i'
in sinul nalurii, in oituza prirnri a creat,iei, ultdr)
es1,e piistrabI cheia secrel,i. pentru toaLe ?"
4. llcliivocul arl,ei uredievale se inlemeiazir pt:
f rrpbul cii mcl,aforele ei sinl, e,{pusc c"-nl rrl it'i sr''
n'iant,ice. Aoetrsta ingreu neazi-:i lizibilitLr lea lor si
lirsJ. un loc iarg exegct,nlui. Lucrrrriie ntr statt
albfcl cu problernaticra interpretirii artei tnoclerne.
,Aceast,ir situa!,ie nreriti sti fie cercetati rrrui det,a-
liab. Dcoarece irrLaginea rnedicr.alii tlespre hrnre
considela perfect,iuriea lui ,l)urrrnezeu) ptrr si sinr-
plu, incomptrrabil5, se poat,e rectrnoasLe tutttror
intruchip[rilor vizibile a]e frunrosului nurrtai ral-
gul unor trepbe aproxirnative. .llxprirrral r.rltlcl:
lierrni t,r: sir lic s,r,.!ri !tl L ri rrrrrui rrrct,afut'ic,
j nvizibilul
circi totdeaLrrra cinrl est,e lnaLelializat,, anr-rnrile
proprietri{i eseriirialc aie salt-. st-. picnl.,,Serrrttttl
nll p{-}at,e [i insrrsi adevtinrl, desi est,e rrn scrtttt u1
adevirrrrhri"..." spttne Fluglres de St. Vitl,ot'. r\trcsl,
fel de a privi lrrclurile rolaLivizeazi.,., ,',.-i ,l1qr1lb,
con!,inutul de adevS.r trl intui[,iei artislice a esen-
!ei, in acelaqi t,rmp insi o impul,ernicesLe sd facl
mereu incercdri pentnr a da naqterc [a noi meta-
fore, deoarece nici una nlr este in sLare s[ fie in-
sugi atlev[rul. in legltrrrri cu aceas!,a, Assurrto
esLe de pS.rere: ,,I)ac[ fruniuselea invizibild este
simpli si ident,icir ctr ea lnsIsi, frumuselea vizi-
bil[ - care nlr poabe fi nicioclab.l ile o a.semenea
simplitate si idenNitate ci, intr-r-rn fel mistic, t,rebuic
s[ fie cople neasemtindlo(rre l,r'ebriie sli const,ea
-
dint,r-o multipiicitatc si rliversi{,iil,e (ntnlli,pl.i,ctL-
l i,o et vu.riatirl u.nivcr:;or ttn. )...."
Se observii curn ace$t argtrrrreni, jnulinl"t in l'tr-
voarea formirii intuitive a rnetaforelor, deoarece
el nu impune artistului obligalia irnei aser"ni'iniri
239 exteric.rare. Liirerl,dl,ilt' p0 crre rrtisbrrl rnerliei',rl
 duri esen,tiale. Nu este o intimplare c[ un istoric
si le nermite cu datele entpirice, ,'deform[rtle" ca Worringer, cunoscdtor al prezentului, qi-a
Q jusLifi-
i.f.-rt' ..ptot.a.ut" arbitrarei' prirrresc tl-issimilis' sprijinit argumentarea pe Evul Mediu, cind a
;;;; b"'i;."i.a ae la teoria l:r" itnago cd.utat exemple penl,rr-r alegoria impulsuhri
i" foi'^,i seculitrizati - aclicd raporlat la capaci- i.rrlistic ;i a impulsului peninr abstrac!,ie. De
i*t* ,f" expresie a strbiectului Ei preludiind licen- :rt,rrnci arr trp[rul, puncte de vederr: suplirnenl,are
i,o.ie ..urt,ei'moclcrne" Niebzscihe ajunge, dease-
-
i;;,;'Jii, in t.tor,iulrorea conlinulultri rle adevdl al
gi s-arr fdr;rrl, rnulte cornparalii intre arl,a moder-
nii qi altele, tle cele rnai rnult,e ori spaliiartistice
,.'lnrfini ar'tisl,icc, cittrl sptrne,,exl'll'esia udccyatir ext,raeuropene. Ele t,r'ebuie sti tnfdliqeze pre zerrtul
,, ,,fril, r,if ,ii irr subie,'t" estc .," lftsrrldiLate plirri nostm ca o verigi a unei voin'le artistice care este
i,, ."tti'",t1,',t'ii: cittri intre tlouir sfcrr: absolut tli-
rru existii rlspindil,[ in intreaga lume si care nu vrea s[ dea
f.tito -- ca intre subiect ;li obiect - copii ci simboluri, nu realiLd!,i iluzioniste aparen-
.",ir"Ut"i", autent,icitate' expresie, ci. trel mull tr Le, ci crealii simbolice. Am crezut cI put,em re-
corrrDortate estetit:ti, rnI refer la rl transl]tlllel'r) nun!,a la o asemenea perspectivd globali, deoarece
*i;;i.;t; ; l,rathtcere bilbiit[ irrl'r-o lirnbd complerl' avem convingerea cd arta europeand, in cele mai
^-Artistii"
str5.infl... recente conturdri ale ei
- chiar dac[ poat'e folosi
secolului nostru s-au irnpticat' rle ase- pentru aceasta irnpulsuri din intreaga llti. rnon-
ro.".o'"" fnptul c[ acl,ul artisLic tle rnodelare lla- rlti
dial6 tradil,ionald - poate fi ins[ inlreleas[ cel
nasLcre rrrer Lttl&g,o tlissimilis, o construc!'ie rnai bine din propriile ei conrli[ii, din propriul ei
;;;i p" pcrceplie, care - in bazacongt'uerttir naturii saltr tr'ecut. Ne mult,urnirn tru dovada cir evenimen-
rnat,eriale'- nri poate Ii nioiodatl crr
tele pi'ezentulrri -' reduse la ,,fornrele lor sirrr-
expericrrLele ;i irleile''irt'r'
t.ii)"iilfo, rept'ezetttatile,',rpoi'itia
e i' lJrrcl anurrrilc
Liolice" (in sensul lui Cassirer) --. permite recu-
a-t, ii',orrisul pcnLru noaqterea anumitor particularitali de structurS,
",,
t"ei.i ti' converLibilc, o- dalit perltrtt tottlearrrrrr'
rar'e nu rie recunosc nrrmai printle cilracterele
". forme, ar urrna de aici c[ formele
in anumite icleal tipire ale nnei arte sinrbolice, ci prezintl
". tri"" fi tl*t itit" univoc pe anrrrnile rlonicnii
cazul, deoarece fie-
rrnalogii clare cu caracternl rerrlisl, rl arlei rnedie-
;;t";;ii;.. Dar nu accsLa esbe
vale. $i arn incercat sX ldnrulirrr, in arnbivalent,a
care form5. este multivalentS', irr consecin!fl nu sa, interregnum-trl iluzionist dinbre Evul Mediu
is,te rnerafora unui conlinut, ci metafora poten- qi secolul 20. Cdci desi aceastd epocd aduce cu
tiali a urior conqinuturi divcrsc'
sine cea mai hotdritoirre renuntare la simbol qi
'- Su ooi acluce 'cliverse argumente pentru a in- metaforS., ea pune totuqi ternelia noliunii moder-
rclZir'i*oio rlissint'ili's ca o ingrldire a exprimd- ne de artd qi artiqti si, in celc din urm[, emite mai
-ii'-Et""r,ei'upelci tle arL5, o resLricIie care insS'' intii imputernicirile fornale qi posibilitd!,ile de
in mo,l paradbxal, garanteazS' autivitdlii crealoare varialie, cu ajutorul cdrora - in secolul nostru -
iib;;t"l;" ei. C[ci'dicri fiecare semn este unul nea-
se petrece intoarcerea spre pansimbolism a con-
r"*e"eio", practic sint permise toate semnele'
tinuturilor formale si con!irruturilor obiectuale,
fceasta este valabil in mai mare m5'sur[ pentru fdrii s[ mai vorbirn de fapt,ul cd existii o tradilie
*li"f"ti* "rtei moderne decit pentrtr cea a Evu-
cel pu!'in par- artisticfl filosofic[ ciire - din Evul Nlcdiu, de-a
iiii'ni"aio, supravegheati teologic, lungul secolelor ajunge pind in prezentul nos-
!ia1.
-
tru qi a c5.rei prezenttrre coerentd rdtnine de IIcut:
Secolul nost,r'u a descoperit clin nou Evul Me- rloctrina ideilor, provenind de la Platon si Plo-
,litt. ntt botdcauna strh aspcclele care atr fos[ puse Lin, pentru a cirei funclionare am gdsit ciliva
in evidenIe in anitlizele noitsLre, iotrr;i in "perma- garanli printre erti;tii asecolttlui nostrtt.
p. fiazele rrnei afiniti['i care surprinde acol'-
"."-qa
 colului 20 nu participd cu nimic la ea * aqadar
Arta Evului Mediu s-a berminat in. nizuinla nu mai std., ca in Evul Mediu, sub ocrotirea unui
-"-"f"i"- j provocatS'
de imitalie de ,,descoperirea lumii
la sile foilele artistice' sistem de credinlti universal obligatoriu, care or-
,i " ";;;;nr a atras
doneazi. ;i explic{ intreaga realitate. Accentua-
tria a inceput cind n5'.zuin!l..pozitili
rea acestor deosebiri si a altora a depdqit scopul
a" i.nltuliu n-a rn:r.i putu1. inldnlui ar!9ttt ceea
- insta- Ei cadrul cercetdrii noastre. Scopul nostru a fost
.e deriEu, nu inse.rninh ci prin aceas[a s-a
tlovada unei problematici artistice care dd isto-
it, "ri?.triL instintt'lui de abst rat'Iie' Pdstta- riei europene a artei caracteristica ei de necon-
r"u qi prezentarea conlinuturilo-r I11t:1-lt"t. *-u" fundat si care se miqc[ intre polii impulsului de
intru-
io*t 'uti'rni.tute, aqa cum o aratd diversele irnita!,ie si impulsului abstracliei. Evenimentele
;hr;dd';i;arilor realitd!'i, numai cd acum luau
istorice ale prczentrrlui nostru sint tocmai de aceea
aspecte metafortce.
-"1,n. indat[ ce preten!'ia laturii^a i,m9us necon-
interesante, pentrr-r c5. ele ne infd,tiseazS. cele mai
simultand, incepe de aso- rliverse posibilitfr{,i, specific europene, ale aces-
tesi,at reprezentarea lor douir polaritir!i, in intrepltrunderile lor po-
;;;; ;r';l;;;;; ;i in(elcgerea incepecd ar'fa inseamnd
Cu ateasta epoca mo- lislralificiLtr:. Citeva din acest,e st,raturi -- sim-
*lb".uo n,slxforic.'j
invers, aceaslS'- f razl a lui lrolrtl, trll,a nretaforelor, arrrestecarea gradului de
alrt,a. Ijormulati,
e*tt"t" inseatnn[ inceputul epocii prezenLe.' De le:rlil,ate, ol:iec[ualizarea
altele in plirnul rinrl - r'in din la
premgativa
livul Nlediu,
inclal,[ ce n-a mai fost ridicat[ pleten!'ta uner re-
biectivi - tle varia(ie a strriiturii, {,ultulgarrra su-
geniului
care s[ simule'e naiut'' incepe s[-Ei i'in tlin Rena;l,ere. Dirt accst,e plenrise corrrplicate
"..r""teti
i;;"i;;id.ea cd arta inseamnS' un altceva meta- lezultri dubla ancorarc isLoricir a prezenl,ului rros-
foric' ale Irrr, in cale int,reaga rnoqt,cnire tr trarliliei Jluro-
Citeva din cele mai irnportanle srm.lot'ome pei, oarecurn riLspindit,I, esLe achrsd la coexisten[,ri
o"itA'*r"ti*neri "" f"*ti infdliqate. in aceast[
a face-,legXtura. cu ;i capdtd o interpretare nouii.
;il;. incercarea final[ de s-a lirnitat inten- Aceastd carLe nrr vrea s5^ fie agezabd in r,indul
-i i;;"* Evttloi l\{ediu
vocilt.rr care fac prozelili. ln primul rind nu se
"ti" "t't"i
ii#"i ;;t;i i" "t,,'..ordunl.e 1i aartistice'
nu. intrat in deo-
pune problenra si recruteze sau s[ r'eclame ciq-
;l,ni'ii"'ii"i;-;; i;"r domenii Desi-
t,iguri sarr crrceriri perrt,ru arta secolului nostnr.
qrrr nu trecem cu veclerea c[ arta secolului nos-
(lititonrl, ()al'e vl'eu si ;tie cur.e este folosrrl schim-
;;t ;;";i"; dintr-o ..voin![ arlisbics" hine con-
njci unei autoritSli extraartis- lrurii cle slructurir e\l)rrse, g[sepLe rlspunsul in ua-
;;;"td. "."rrrigtia pit,olrrl despre inceputurile iict,iunii tlr: rnodelare.
a;.o.-.i'tr-ai iceasta constituie deja o foarte esen- S-ar putea ca acest rdsplrns mirrirn srl nu-l satis-
ii"ia' a.o*tbire fald de Evul Mediu, care nu cu-
l'ar:[. Cine are de invins urr l.eren greu, face bine
;';J."" t;;'"oUiiituu tle art[ subiectivd' Totuqi si-qi elibereze bagajul tle balastul frazelor qi gin-
'de asemenea irnportan!'a
rJ.tii^Xrn .simpto-
aici de a tlrrrilor rlodel ;i irr felrrl rrcresta si deterrnine un
;-";; ; tuturor incercdrilor clis-cutate
"rtt
din nou o bazl Ioii penbrrr scopul s5.u, a cil,ui pozilie chiar dacir
i-; d; acestei ,'voinl,e artistice" t.st.e ingusti, trst,e tut.usi, in orirre caz, inatar'abild,
;; i";g[, sd i se anulezelaizolarea artistic[' per-
ten-
-i1inJ"li !" s[nu absofut intimpldtor,-
participe ,,via!5", asadar
dinte cdrora. Evul Me-
ii,ttii t"'o*L ua.,." ca o faptul cd Desigur
epticJ' idealrt'
;; ;i"i;d-l'd ol.i fatd -are d'e
a*ii'i
aceastr
auspicii
..f,mfr".. cle direclie loc sub
s.crrtu"irut" arta sacralS' sau religioasI
a se-
-

INCEPUTURILE ACTIUNII
FORMALE
Dacd se trece in revistd ceea ce artiqtii secolului
nostnr -- urmali de maioritatea interpre,t'ilor lor
pentru juslificurea conlirlrrLurilor
- prel('yleazft
lor'formale qi obiectuale, se constatti o certitu-
dine proprie, ca"e se refer[ bucuros la motive,
impuliuri si ,"hiar constringo'i extraestelict', pen-
tru a nu uiung. s[ fie bJnuiti de 1'ar1 pour l'arl'
Artistul iEi a"tribuie pretinse intui!'ii vizionare,
canabile si dcs.opet'e-prrterilc si legile cusmice;
el 'crede cA exprim[ ..in sinele'' nalrrrii. r'd intru-
chipeaz[ ,,spiritul vretnii" gi consi.der'5. interio-
rul'sdu qi inslinctele sale ca suficient de importante
pentru a fi destdinuite fdrfl rezerve' f)ornporta-
iea artisticd se inconioard cu o aurii de rer-ela!'ie
si nrorocire. Ea isi dedu,'e de rici evolutia ei con-
Itrirse, existent,a ei angajatS. Totuqr. aceastl legi-
timare'pretenlioas[ eite in aceiaqi- timp o ci-
masd dd fortd care-i reduce artistului liberbatea
sa tle actiune. Cine exprimS. numai .ceea ce tre-
buie si exprime, nu are nici un merit in aceasta
cu cit mai'inevitabild este constringerea comuni-
cdrii, cu atit mai micd este libertatea alegerii for-
male, a deciziei gi a articulSrii. Ne indoim de par-
ticiparea arlistuiui la ,,insinele" naturii, credem
c[ are mai putinl inlelegere a planului cosmic
decib isi inchipuie el, in si'himb insii, mai multS'
inventivitate. S" p.tt-t" problema si-l-vedem ca un
inventator si sd-l'eliberdm de rnultele mesaje cu
"lmpov5.reazd qi ne intunec5' vederea'
care el se
Cercetarea istoricd s-a folosit de doi poli pen-
tru coordonarea conlinutului ei, polul lipsei de
formd qi cel al severitd{,ii formale. La alegerea
acestor doi terrneni s,a avut in vedere suporturi
{9 orienbare lipsite de valoare, nu puncte fixe
ideal-tipice, care stau in afara proceselor istorice.
Am vdzut c[ prezentul nostru- identific[ cu apre-
cierea de severitate formald alte opere decit, de
exemplu, secolul 17. De asernenea s-i demonstrat
cH acesti poli nu perrnit fixarea lor. l,a fel ca te-
renul care se afid intre ei ale cdrui avanpos-
turi ei le reprezinti - au -gra.nile deschise.- De
aici
- atit istoric,
tat convingerea
cit si morfogenetie - a rezul-
in caracterul tranzitoriu al ori-
c6rei forme artistice.
Cercetarea psihologicd confirmI aceste obser-
va!,ii. ,,Totul este form5, viala este o formd",
spune Balzac. Focillon se referd la aceast[ defi]
nitie cuprinzitoare qi deduce de aici teza sa des-
prea valoarea proprie a formei: semnul inseamnd
ceva, forma dirnpotrivd, ea insdqi; continutul ei
fundamental este un continut formal (,,1e con-
tenu fondantental d,e la fornte est un contenu for-
mel" ). Aceast[ constatare are nevoie de o dez-
voJtare. De indati cc puterea arbitrard a formei
apare in fata unui privitor, devine purtdtoare
de semnifica!,ie. Omul se ocupd de lumea feno-
menald cdutind gi stabilind mereu) el afirmd
(inbr-un act de alegere) anumite legdturi simbolice.
Acest act de alegere cste necesar deoarece con!,i-
nuturile formale prezinbi mai mult sau mai pu{,in
clar dimensiunea polisemnificaliei. Focillon recu-
noagte: de indat[ ce o forni[ apare, ea poate fi
cititi in diverse feluri. Aceasta este r.alabil pentru
formele naLulii
- felurile lor de citire slnt operele
tle art5. -- aceasta este valabil insl qi pentru
operele tle art,[ inseqi. Ce putem, ce ne este per-
mis sd descifrdm din ele ? Ce coresponden!,e cu
experienlele noastre externe sau interne ne comu-
nic[ ele ? Cit de mare este gradul de evidenJ,d
al afirmaliei lor ?
 Asupra acestui lucru p[rerile sint imp[rlite.
Noi simplific[m situalia, confruntind doud din
cele mai importante propuneri de interpretare.
Una - noi o numim organico-psihografic[ - ii
permite artistului s5. ac-tioneze conform certitu-
ainil qi necesitdlii interioare: ceea ce el f,l-uru-
leazfl este un tot organic, mai mult' este expresia
fdrl lacunS. a sentimentelor sale, o revelalie
directd. Se sus(,ine c5. en a fost datd artisttrlui
pentru a transfornra in foline vizihile sau palpa-
hile imprrlsurile sale de modelare, f[r[ re!,ineti
sau pieideri, fdr[ falsificare sau simrtlat'e' Con!,i-
nuturile percepliei qi sentirnenirrlui sint ctinside-
rate ca total c,onvertibile. Aceastd interpretare
este convinsd de autenticitntea nevoalatS a crea-
tiilor artistice: ttn pictor reprodlrce rtn peigaj
intocmai asa c,rrm l-a r'[zut; el a ,,intrezdrit"
ideile abstracte in intelpretarea sa, intocmai
aqa oum le concretizeazii. Aceast[_interpretare are
o'lung5 istorie. Pentru Aristotel, forma operei
de arid e-tist[ deja in sufletul artisttrlrri, rnai
inainte ca ea sri pitrund[ in matelie. Asadar
conceptul (ideea) este valoarea intrinsecd, cate
insi nu suferd nioi o ingridire in matcrializare'
ci se reveleazd clar. Ultima (materia) nll are
putere arbitrard proprie, ea se aoomodeazir jnten-
iiitor de modclare ale arbisLrrlui. In[enIia si t'ea-
iir"""u sint congruente. ln formir, artistul reali-
"nemicqorate
zeazS afirma{ii ale esenlei. in acesL
sens, Leonardo srrs!,ine c5. un orn bestial, cale n-il
studiat suficient formele frumoase, r'a exprima
numai bestialitaiea sa. l{orfologia lui Shaftes-
bury se bazeaz5 pe ,,fotna mS.rturisitoare a sufle-
tului" (Plotin) qi caracterizeazi forrnele exterioare
ale naturii qi artei r.ril simple reflexe ale interio-
rului. Pe aceasta isi intemeiaz[ l,avater qtiinla sa
fizionomici: ,,Exteriolul .,si inNeriorul stau' in urod
vizibil, intr-o legdturd precisfl' Exteriorul nu estc
decit sfirqitul, limita interiorului, iar interiorul
o continuare directd a exteriorului."
Goethe a suslinut posibilitatea de inlocuire a
interiorului qi exteriorului analoagd acestei con'
vingeri. Raportat la artd, aceasta implicl conYer-
tibilitaten qi transparenla urijloacelor ei de comu-
nicare: ,,Orice capriciu, orice infumur'are se ndruie,
aici este necesitate, aici este Dumnezeu."
Arbistul ca organ de execuf,ie al planului crea-
1iei, ca iluninat, a c[rui privire descoperd inte-
riorul qi poate s6-l transforme intr-un exterior.
Aceastd preten!,ie am intilnit-o adesea. Romanti-
cii au reluat-o ,,pu!ini sint in stare sd vadd
in naturd, ideea- insdqi" (Runge) ; ,,sufletul indi-
vidual trehuie s;i ajung[ la rrnison cu srrfletrtl
Irrrnii" (Novatis) - Ei mai tirziu, a fost l{satd
de Schopenhartet' sirnbcliql,ilcrr seoolului nrtsl,rtt,
pentru legitimarea voin!ei lor. ln secoJrrl 20 o
intilnirn ln psihologii gestaltigNi, la tec-rrelicienii
irinrd,i!,i cu ei in autojustific5rile artiqtilor. .,-['oate
formele dezvoltdrii dinamice in via{a interioard
se pot exprima in fornre inrudite de desfdEur{ri
intrritive, iare se petrec in cimpul percep!,iei unr-ri
spectator "(Kurt, Koffka). Aqaclar psihologia struc-
t.irrii n[zuieqte s.{ ttneascit in cimpul ccinfigura!iei
,,evenirnente obiect'ive si semnifica!,ii suhiec{'ive"
(David Katz).
Wdlff lin st abileqte : ,,l"iecare dispozilie igi are
explesia ei prer:isd", la care se poate cont,inua
c[- fiecdrei ,,expresii" - (cine se gdseqte dincolo
tle aceast5. categorie?) - trebuie s5.-i stea Ia bazir
o dispozilie. Interiorul are din nou acelapi conti-
nut ou exteriorul, cflci penbru Wdlfflin este
sigur ,,c5 forma lru este artrnc',atd oa un ext,erior
peste substan,td, ci aclioneazd din substan!5 in
afarH ca o voin{,5 imanent5; fonna si substan{ii
sint, inseparahile". In srrccesiunea acestor idei
(desigur nu conqtient), Kandinsky va sus{ine, rnai
tirziu, egala-valabilitate a substan[,ei (motivului)
qi a forrnei, Mondriarr va profetiza cd arta qi nabura,
inlelese in indiferen,ta lor, vor ajunge ,,in celc
tlin urmd la inlelegerea legii generale a compozi-
{iei lurnii". Aceasba ,,y& clarifica activitatea
independentd a ambilor lntr-o ordine simbolic{
snperioard exterior plus interior".
-
V[zut exact, aceste teze pun mereu problema
identificdrii mijloacelor de reprezentare cu con-
!,inutrrl lor, respectiv demonstreazd capacitatea
lor pentru imitarea acestora: obiectul acestei
imitdri este o datd legea nabririi, alt[ dat[ ltrmea
sentimenttrlui, apoi, din nou sint datele percep-
!iei lumii experien!,ei. Tuturor acestor conlinu-
iuri trebuie sd le fie congruent con,tinutul forrnal.
Contestdm aceasta qi suslinern c[ ac{,iuneei
formal[ aduce noi fapi,c de experienld r:elui care
a executab-o si, in primul rind, celrri oare o con-
ternpl5., fipte dc experien['ti oal'e nrr-qi p';iisesc
nici o acoperirc in datele deja cxistenLe ale expe-
rienlei. Aqadar, irrrpretrnl crr F-jctl Iel', noi susfi-
neni cir prrLrcesrrl de cortfigrrltrre t'eprczilti o extin-
tlere a experienfei, cit ntt itt ,,r'rrpi{,:re" c'onstd
caracterttl lr,ri specifir-', r.,i i'tt ,,f'Qtere".
ExistI rnaxirne ernise tie artiqli ttrle d-ittt acersttti
punr:t, cle vedere o forrnulare fr-rar'l,e exageratS.
Degas, care a sim{it ttneori itnboldul cle a. contpune
ve*uri, se plingea odat,5 hri Nf;rllarnr6: ,,h'Ieselia
dumneavoasl,rd este infernal[. Nu pol sti I'act ceeit
ce vreau qi totursi sinL ltlirr rle irlei..." Ptietrti
replica la aceasta: .,I)t'agtrl meu [)egas, versttrile
nd se fac cu ideile, ci ott crtviut,cle." $i l3raclrre
afirma odal[: ,,Llt(]teZ 0tt rtrtrt,clia, nu (ltl icleile".
Convingeri aserndniLoarc se gS.sesc - cleslrrl
de ciudat - deja la un reprezenl,at al iclealis-
mului estetic, oarc itt pasajele anterioare n avttt,
de exprimal, p[reri prontrn[,at mat,erialiste. [lu
atit rnai surprinzdtoaie sinl, ideile pe ca.re Schil-
ler - la 25 r-rrartie 1801 - le tlczvtilta intr-o
scrisoare c[tre Goethc: .,Triiestt ast,izi rnai lnul[,i
oameni crt o trulturit nltr de rritsl;i, rlar:e sint satis-
f[cu{,i numai de ceva crr l,otrrl perl'ect' tlar care
nici n-ar fi in str.rle sd producti l,rtrrfi ceva bun.
Nu pot fa,ce niric,lor le csle inr,his drumrrl de lit
subject spre otriect ; rlar t,or,'mai artes[, pas 1l farr
poe{ii. Nepoelul poate, lo1, aqa d.e bine la .si poe-
Itrl, s[ fie-impresirlnat tle o itlee poet'irlir, dar n-o
poate manifcsta in nici un obiecL". Si in concluzie'
aplanintl cearta dintre ,,gindil,ori" ;i ,,realizatori" :
,,Primii carc tr5.iesc in tlorneniul vag al absolu-
iului - -spun Lotdeauna atlversarilor lor numai
ideea confuz[ a perfect,iunii supreme, in schimb
aceqtia au de parteaTot fapta, care - ce-i drept -
este limitati, dar reald. Din idee nu poate rezultn
insd absohrt nimic f[rd faptd." Biichner spune in
leg[turri cu problema realiziirii : .,Prir.ighetoarea
poeziei clnt[ zilnic tleasrrpra capului noslru, dar
ce este mai fin se cluce dracului, cind ii smulgem
penele si o muiem in cerneal[ sau in culoare,,.
Chiar un spiritualist de talia lui Kandinsky
era ciestul de inteligent pentru a mediba la pute-
rea arbitrard a procesului de materializare. El"scria
in 1914: ,,Mult rnai des se stie ce se r.rea, clecit
sii se gdseasci. pentrrr ltr.easta necesarul cum.
Acest canz este numai si exclusiv cu adev.{rat
bun, dacd a veniL de la sine, dacti mina fericit
dispusd nu este dependenl,i de ratirrne qi tlacir
srrficient de des, ral,irrnea fat'e rle la sine ceea ce
e_ jusl,".. Focillon exprirn[ mai put,in rnistic:
,,L' intention, de L' c ttvre cl' orl rl e.si. pns l, reu ure
d'ert."
Problerna cu care artisbul este confruntat se
concentreazl tleci, ln ultimri inst,anfi, la forrnu]a-
r-ea mijloacelor de exprimale. Aceste mijloace
de erprimare nu sint, oare nirnic albceva decit
,,termina!iile." (Lavater) experientelor de pinI
acum ale artisl,trlui si ca atare sust,rase interyentiei
sale conqtiente? Sau sint, inven{ii, care proclam{
o. realitaLe incorlprrir hilfr. :, Intelpretarea orga-
nico-psihogluficir, care indicii tir.t,istrrl in acorrl"cn
toate lurnile in{,enre posibilo, va fi inclinatir si
rlspundi alirrnativ la ltrirrra irrl,rebirt,e. Noi sin_
ten perrtm un alt prrnct, tle vtlriere, cici ne intloirn
de evitlen!,a liropr,ie - chr,oirt, irrt,eleas[ a for-
mei gi r:redenr rnai crrind cii rnaxinra lui- Balzac
poale fi, ccruplel,atA gi adincitri crr o erpresie a
lrri Barrclelatre:,,Ce mrtntle-t:i,, d,irti,onnaiie hiero-
gltlphique". 'l'ot ce este r.izibil are rnai multe
irf el esuri d al.oliLri veclelii omuiu i, lorni ele naturale
ca gi formele artistice.
,,Plinrul tablou n-a fost nirnic nrai nrrlt, decit
o liriie", spune Ptml lilee qi cu aceasta face leg[-
tura cu cele rnai vechi interprebdri rnitice ale
originii picturii. PotriviL legenlei, Deliutades
fiica unui olar din Corint, ar li fixat cu-
.149
-
o linie conturul rrnibrei iuhitrrlui ei, care voia
s-o p[rdseasc[. La KIee, care probabil de-abia
arrusesein vedere copia naturald, sublinierea nu
se reler[ ]a posibilitdlile mimetice ale acestei
prime linii, ci la ,,nimic mai urult". Lirria inci
nelegat,[ de un con!,inut obiectual este eohivoc[,
pentru c[ este un ]ucru nou. Fiedler a exprimat
cel mai clar gi mai convingdtor acest lucru:
,,Numai prin faptul cd schi,tdm un contur stin-
gaci ... protlircem ceva nou, ceva altfel decit
stabilea posesiunea reprezentdrii optice. Chiar
in rromentul apariliei gesturilor nesupravie!,uitoare
in cele rnai clementare lncerc[ri care reprezint[
imagistic, nu face oare mina ceYa ce ochiul fdcuse
deja. X'Iai curind ia naqtere ceva nolr - gi mina
preia ilezvoltarea in conLinuate a ceea ce ochitrl
far'g, contltrcinti mai departc - l',ictttai in no-
rnerrtul irr r'ate orrhiul insrtsi a u j rrns la sfirqil,ul
acrtivit5!ii sale" (1877).
Gerar'd de l,airesse tr fost ttnul din prinrii plac-
t,icieni care arl retrrtnoscttt cd ,,prima linie" rm p-o-
sedI valoare mintetiod, ci valttare proprie. In
manualul srirt tlin 1719 el recorttand[ metoda
geometricti. La prinittl erercil'iu, copiii trebuie
sd traseze ntrmai diverse linii drepte qi ctrrbe,
la al doilea sii deseneze conl,ururile figurilor geo-
metrice (triunghi, p5l,r'at, cerc) ;i apoi s[ t,reacfl
la obiecte sirnple.
In ,,dezvolLarea mai departe" se ascuncle intlea-
ga problernl a ,,configurdrii lunrii vizibile" :
int,entareu rnijloercelor tle erpresi,r bi sau tridi-
mensionil le. ,,\cunt se ilor.edegte tlaci artisl,ul
poat,e st,u pe propriile lui picioare. Este t'urba
sir irrventeze litere qi convenlii, sii instituie in lume
realildli forrrrale pentru care nu existi un rnodel
in elatele pert'epliei, perrt,t'u care c:hiar ,,ideea
t,otald" (Si'hiller) nrt oferil un alibi continutl, ti5{,i
chernate sau nu * ele se infi!,i;eazir iu l,impill
irrtuhii configur[rii.
il inl.ereseaz[ pe artist in ce propor'lie el accepti
acest apel sau iucearcd sd-l inibrrqe? (line se ddnrie
inslinctului tk: imit,are, se va strtidtri apoi sir-i
ia ,,prirnei linii" - cit mai ctrrind posibil - va-
loarea ei p,roprie, adicit s-o transforrne intr-un 2s{i
lucru qi s-t-, asocieze cu anumite continuturi ale
Un maximum de fidelitale fa!,d de
percepliei..
lumea obiectivi trebuie sd suspencle incdpd!,i_
narea formei. All,i artisti nrr vr,r. rc,lrrce polisemrii_
ficalia elenrentarii a for.rrrti, r.i vor.vui s-o folo-
r.gor,'1 ca lrar.leler.ir; de aceea ei nn r.or, restringe
tlirect everrirnentele forrnale la lunrea reali, iu
vor aqtepl,a cle la ele ca si lc confirne lor (qi'pr.i-
vitorului .ulterior) clatele tleja crrnoscute aie per_
cep,tiei, ci rnai curind sii realizeze cu ajutbml
lor o extindere a conqtiinlei - erperienlei.
-
Pictonrl ;i
Pierre SouJages mirturiseqte:,,Cind
pictez.mr ascult de nir.i o teorie;formele, cuiorile,
mal,erialul. qi. sinteza lor stau rlincolo de posibilil
t5lile linrbajului, nu perrnit sir fio cxprimrrte.
Ceea ce pot scr.ie despl'e aceasta nrr esie nimic
altceva decit o incercare ntodest,i tle in!,elegere
a ceea ce ntI emotioneazi qi est,c o necesitate
peltru nrine. l,rrcrez sub .on,lu,,"rur., ,,",,i *rpri*
interior, a unei tlorinle de fornte gi r_.ulori arr.lrrlite,
de un material anumiL gi abia cintl le-am transmij
pe pinzi ele mI liniuresc cle ceea ce vreau. Cind
opera ia naqtere sint ldnruril de ceea ce ndzrriesc,
abia cu cicazia pictatului afh.r ce caut,,. Ilarei
Appel spune: ,,T'{u pot, si plevid ce se intirnpld,
cste o srtrprizd".
Acestea sinb vocile a doi picl,ori care s-au
desolidarizat total sau pargiai de intelegerea
rnijloacelor de reprezentarb cu conlinuturilu"pur-
cepliei. Nu muit- deosebit rr un piltor
care urmdreqte sd lege actul""pri-d piirnar plasrnatic
de anumite continutuii obiecLuate. l{erbert Boe_
ckl este fl9 ner.i"; ,,Artistui fn;;; prii, po pi"rx
gi apoi dd conqtient acestei pete o for,,t,i consli-
tutir'5.. Face a doua, a treia gi a patra pal,d. El nu
qtie incd multd vreme
.ce va fi,'dar inlelege cleja
ceea ce pretinde configura!,ia Nu ;Lic niciotlaia
.ce
poate sd lacd, ci nrrmai r.eea ce se pretinde de
la el. Asta merge asa toati via!,a, pind la sfirsit...,,
. Dacd reflecliile lui Fiedler, reluate ast[zi, sint
indirect confirmate de artiqti gi legalizate de cer-
cet[tori, aceasta se explici prin faptul ci inlele_
2s1 gerea artei ca actiune, ca faptd, - ca ,,artus1, iqi
are cel mai vddit aliat al ei in arsa-numita ,,action
painting" a ziielor noastre (fig. B). S-ar putea
deduce de aici cd realitatea acestui concept se
poate extinde numai asupra artei ceiei mai tinere
a secolulrri nostru si, in cel mai bun caz, itsuprir
stadiilor premergitoare ale acesLeia, ln,,tlra-
mat,icile" lni l(andinskv (il. B). Agadar deja in
riddcinu actului r.le configula!ie s-ar putea sta-
bili doud posibilitti,ti principiale (iare se exclud
reciproc qi duc in direclii opuse. Una s-ar limita
la ac,tionarea, la producerea, la facerea de reali-
tate, cealalt[ in schimb - ascultind de ambif,ii
mai inalte - este destinat[ imitdrii realitdlii.
Aga judecd cel care vede in semnul apropierii
de natLrrd un criteriu pozitiv de valoare. Nimic
nu este rnai aproape de aceastX inlelegere decit
de a distribui metodei irnitat,ive setrrnele nattrale,
celcilalte pe r:ele artificiale.
AceastS. opozi{ie nu existJ. Ea este o construc-
!,ie a esteticii imitiirii. Flxist6 nurnai sernne arti-
ficiale care, mai mull sau mai pulin evident,
se comunici ca atare privil,c.irrlui. Chiar ;i ple-
istorica copie a miinii este trn senrn artificial, aqa-
dar nu realitatea insSqi, ci o noud erperien{6
despre ea, o noliune abst,r'act,l formahi. (lrr t,oate
cti s-a ales caleiL cea tnai tlilecti ;i s-a evitat
inventarea unui serrrn ftrrmal, conturul rniinii nrr
este rnina inslqi, ci substitutul artificial al aces-
teia. Riguros vorbind conturul neintrerupt al
celor cinci degete este rlddcina unei construclii for-
male, al c[rui stadiu tirziu ]-am cunoscut in linia
clasic{ de frumuse!". $i a;a cum Delacroix nu
putea gdsi nicdieri in natur[ ,,linie sinuoasd" sau
,,linie dreapte", tot aqa ;i noi trebuie s5. rdspun-
dern negativ la intrebarea: trnde exist[ in ]umea
experien!,ei, o rnin5. care consti dintr-o suprafa,td
rnirginiii de un contur continuu?
Pentm f)elacroix gi impresioniqti linia fmmu-
selii abstracte apare ca un concept interior al
artisticuiui. Totugi unde gdsim in naturS. trdsS-
turi de penel sclipitoare, cirligele gi br,rclele cu care
Renoir qi l{onet fracfioneazd pinza ? Ele existi
tot aqa de pu!,in ca si aceea ,,line of heauty" a 7ui
Hogarth. Intre faptul perceput qi trdii care-l
indeamnd pe pictor s[ pund mina pe pensulS
si rezultatul acestei acliuni, opera de art[, nu exis-
{,.{ nici o congruen!,[ -* existl numai convenLii
artificiale tode-s11.steme. Ilxplicalia pentrrr aceasta
tlebnie si revinii procesuhri cle percep[ie. Sd lrram
idealul ,,ochiului inocenl,". Ctriar dacd el s-ar putea
realiza, dac[ arn fi in stare sd inldturdrn toat,e cuno-
qtiinlele experiment,ale, transpunerea pe pinzd a pe-
belor-colorate perceprrte n-ar dubla, simplu, activi-
tatea ochirrlui, ci ar configura bidimensional qi in fe-
lul acesta ar produce o nou5. realitate perceptibil{,
fa![ de care ceea ce ochiul a vizut ar putea sta
cel mult intr-o rela{,ie stirnulatorie. Idealul lui
Ruskin va fi permanent compromis de nevoitr
noastrl tle a creea corelalii de sensuri. l,ixprirnat,
pozitiv: ochirrl nrt inregistreazd, el nr:!,icineazl
configurind. Nu rnina prirrru dahi, rleja ochiul
indeplineqte un act creattir dr-' conltiin!5. irr a,t'est
'punct artist,Lrl st:i inc:i foalt,e apt,oape de neartist,
chiar tlaoi:r ultimul este ahia con.stient de acest
lucru. ln schimb artistul stie ,,cd imaginea intui-
tivd a unei expei'ienle tr lrrcrului este alt,ceva
rlecit acest, lucru insuqi *- este un evenirnent,
al c<-rnqtiin!,ei noastre". De aceea fiabo atlarrgd oI
este fals sii se nlrmeascd abstract,ii acca oper[
de arti care vrea sd dea nagtere unei irnagini
din experien!,5, in schimb sd fie desemnatS. ca rea-
listd cealaltS. care vrea sd reproducl o imagine
a unui lucru. Amindoud ar putea fi numite abstrac-
liuni, totuqi amindou[ sint realitdli. Ochiul nu
aduce lucrul insuqi, ci ,,metafore intuitive" (vi-
zuale), pe care el apoi, in mod eronat, le consi-
derl ca posesiunea lucrurilor. Aceast[ idee existl
in studiul lui Niebzsche ,,Despre adevd"r si rninciun5.
in sens extramoral". Intr-un pasaj ulterior Nie-
tzsche neagd posibilitatea de a i se da unui obiect
o expresie adevdratd intr-un subiect ,,cdci intre
dou5. sferc absolut deosebite, ca intre suhiect
qi obiect, nu exist5 cauzalitat,e, exactitate, expre-
253 sie, ci cel mult o relalie esteticd, este vorba de ti
redare aluzivd, o traducere bilt,iitd intr-o limbi cu
totul str5.ind..."
N{ulli dintre arti,stii secolului nostru au recunos-
cut aceasta, doi din cci mai rnari trelluie sd ia
cuvintul aici. Picasso s-a exprinrat tlesirre destinul
artistului de a t,rebiri sii rninl,ii crr o sinceritate
care-l caracterizeazih in negarea t:inii-'d a oriciirui
continut, de adevlr; in acest, t,inrp I'(lee incearci
prin compara!ic cu proceseLe organice tle creqtere - rriateria care se insinueazi este cleja rostogolitd
- s5. dea atit evidenli cit qi legitimare incdpd-
],indrii artist,ului care respinge alibiul structuri,lor
naturale existentc.
Picasso spune: ,,Stim cu totii c[ trrba nu esle
adevdr. Arta este o minciurii care ne invati
si in{,elegern adeviinrl, cel puIin adevitrul pe care
noi, to!,i oarrienii, il putern inl'elege. Artistul
trebuie sir;tie in ce fel poale cl convinge llc cei-
lalli de verticitatea rninciunilor sale. Dacd in opern
sa el aratii numai cd a ciiutaL qi verificat in ce fel
ar putea s5. ne ofele rninciunile sale, ri-ar put,ea
realiza niciodatii ceva". Irr ar:est conLext Picasso
ajunge la lui-,ruri foarte personale gi exagereaz[,
intr-un fel evident, in constabar'ea- {rale preor:upi
,si aceste diglesitrni: r-'ti arta rlepindc l,otdeauna
de sernne arli{iciale. -,\strclar nir oxistri niti o opo-
zitie intre artL abstracl,i ,si cea figut'ativir, intre
nilturalisni ,si pictura rnoderril: ,,Arta a fost
totdeauna arti qi niciodati natur[, incepind
de la pictorii primordiali, primitivii, a cdror
operd se deosebeqte vddit de natur5, pind la acei
pictori care ca David, Ingres si chiar Bouguereau
credeau c[ natura trebuie pictatd aga cum este.
$i din punctul de vedere al artei nu exist5 nici
forme concrete nici abstracte, ci numai forme
care sint mai rnull, sau mai putin minciuni con-
vingitoare. C[ ilceste minciuni sint necesare
pentru eul nostru, este absolut sigur, cdci noi
constituim cu ajutorul lor o concep"!ie esteticd
de via!5.". (Sd se compare cu T,comportarea este-
tici" a lui Nietzsche.)
Klee comparS. artistul cu o tulpind, care -
intre rdddcind qi coroanS. - mijloceqte opera de
art5: ,,Nimdnui nu-i va trece prin rninte sd-i
pretindd pomului ca el s[ formeze coroana intoc-
mai ca rdddcinile. Fiecare va in!,elege cd nu
poale elista relatie exactd de oglindire intre jos
gi sus. Bste clar. cir diversele funclii trebuie "sd
ducd la diferento pllne dr: via!,d, in diverse dome-
nii elementare".
Ne putem releri la Schilier pentnr rezumarea
si motivarea acestor id-ei: ,,in ochi .si in urechi,
la o parte cle sirr!,uri si obiectul se'indepdr-teaz[
de noi, pentru ca noi s.{-l atitrge- direct'cu sim-
{,urile aninralice. Ceea ce vedenr- t:u ajutorul ochiu-
lrri este deosebit de ceea ce percepenL.. Ohiectul
ochiului qi cel al rrrechii este o formd pe care
o creem noi... De inrlatd ce (omrrl) irrcepe sii
$avureze cu ochiul qi vederetr cap{tir lrentnr el
o valoare independentE, atunci el este de asemenea
deja liber esteticr si instinctul inl,erpret,Irii s-a
tlezr.oltat." L)up[ actul de coniigutafie urnrcuzd
un al doilea, urmeaz[ o treapt,ri rlai irrtlep5rtat[
a ,,forrndrii rnetaforelor" (Nietzsche) : aCtul tle
configuratie trl miinii. Sru'vin noi experienle;
ele nu sint confirmarea stdrilor de lucruri ionstien-
te.sau gNiute, ci rnoriificarea metaforici a acestora,
pnn urmare.ceea.ce poate fi caracterizat ca extin-
(terea experrent,er.
Ar trebui ca manifestdrile initiale - prirna
linie, prima pat[ de pensull * s[ fie considerate
nu numai ca nietafore r,i gi ca e-xistenle concrete,
c,are perrnit t,ocmai de aceea cea rnai mare abun-
denld de variante, pentru cd diferenlierea formald
pornegte de la faze ft-rrmale rnai tirzii (il. 29). Abia
cind acestea apar se ajunge cle la ,,a face,, la ,,a
irnita"; totu;i acesta este irn at:t secundar, care:;i
are rddlcina in ndzuinta de ralionalizarer a meta-
forelor -- agadar $e pune in nriscare iu special
atunci cind de la artii se cere apropierea de naturii.
^InPenttrr ce poate fi actul primar metafori ?
primrrl r,inrl ,,facer.ea" rli ldmuriri despre
rnaterialul de configurat. tlebel ii repro;eazii
tabloului ,,Vard tlrzie" al hii Stifter c{ poetul
s-ar mrrlturni ,,sd dea paleta insriqi drept tablou,,.
Aqadar ,,nu rnai lipseEte decit exarrrinarea cuvin-
telor cu care se desr,rrie si t'loscrierea rniinii cu
oare se aEterne pc hirt,ie ir.ocasl,ir c;larrrinare ii
astfel cercul eslc iltciiis". irr l,,r'rrl olierci tle arLd
apare reflectia asupra prodnrerii opcrci de art5..
Artistul - nu ne ginclirri la Stifter, tiar la unii
din pictorii abstracfi ai scoolrilr.ri nostru - se
aqazfl pe sine insuqi si problema sii de ctinfigu-
ralie in locul cont,inrrtirlui obiectuaI care i-a
fost sohifab pinir ilcrLrri."I'ot,rigi itcea$ta este nrrlnai
uIIa din dirnerusiurrile actuhii prirniir.'. Acesta nrr
se linriteiizir nttmai Iu a ftrce rn i.j lotrcelc sti vor-
heascil, ci es1,0 rlerja ocit'rrt,at spre sirnJtoluri.
Birreinl,,eles se t'eirtirrtiintlii sI lrl rio delirniteze
prca rigid rurestr ,lonronii sirrrlrolir:r:., ci lrtrrnele
priuiare sri lic ci1,it,rr rnai .trrinri ca riiet,al'rir'e ale
prolixilS!ii, lle rr,,rlirniltrl ulrri si ale incerprrtului 1). I)rsr:u dc t:crIiJ, ()lrcttt. print.orditl.
haolic ,'irrtiiir ii ,,*1,' '';rr"l.l'.i'isti, un lrl.titntitl
de lips:i tle preci:rio (ii. ll). In ai-'est, pr{)(re$, rl ifr-'rr,nlicre;r rle {olmd qi de
Sensrrl propriir I'orrrral :rl acl,ulni prirnar (==;11 riernnjfir':rt,ic rrrcrt" Iiarr:lrrl. l,a irir.r.Prif, trehrrie slj
priruei linii si ai primei pr:te rle rLrkriirc) se poate li existal, rrntrl si ;i,'nlirli ,'ilt'rr l,errlr.rr toal,e pflr{ile
urnidri nri,ii bine la copilul care descneazl decit fe(ei sa tl ttor'|q;111i txiielLr.lri, . Sr,lrerncle nu sint,
la udult. Copilul menline mai rnult fact,orii de intrii scltaliit e confolrrr serurrif icirl iei ; rrna poat,e
inerlie ai prirnt'i invcnlii forrnaie. i:tlrocia [(cl- irtsernna lolrrl. (lcca {,() ost,r) valubil pentru copil
logg - specialistii in psihLriogia copilului a de- sc potrivcqlrt Ei ponl,i,rr ar.t,isl,, t,u t,oate cI trcesta
monstuit,, tru put,ini ani intljrrlc, li lirnbaj ul tle se angajeaz,ii din libera lui hotir,ir.e in dorrreniul
senne al copil ului se c{lli)l)iine rliir iipro,rirnativ met,aforelor clernent,art'. rietlilerenfiate (il. 29). Cu
dotrS.zeci,.ba:;it' .scrihbles", uririrlur' tlirr rn'lzgiileli trit, nrai net)ife'ienf iat csl,e rrooahnlilrul, cu atit mai
element,ale carer ir:,i io iiretutla lrri (ier'artl de rnare ljhertat,ea .,ferlurilttr rle cil,ire" Aceasta face
Lailesse - se allabet,izer,rr:ri t,reltlat, atlir.rii rge t,rals- si i se adrrcii rr'pr,rsrn'i rlc rl'sr-rrril,ale si-l pla-
forrntl in cliagrarrre si i;r,hernc,qi rrliia irt r,nrsui seazir srrh rrl,iclrll r ;rlrsl r;rr.t ili. irr re alit,al,e csl,e
acestei transfor'uii'iri trclopt,ii o rel$lie cLi lonli- insit .,sil,rra{ia rlc rrerronrrrnir,at, l irrl-leplrtului'(
nuturile obieclualc. S-al put,eir constata ci ucest (llegel) .le$i llu s(' poi.lrl rlprezent,rr rlerit in-
-
rl irer,L, rrr'lit'{ irr.iu rrre,t Hfrrrc ,, nrr osl,o ceva rlilrr-
vocabular esle $uj.liril rlneri tlezt.oll,ilri tru legit,abe
€ t, sRlr c1ist,ila1,. r,:i rrn lrrr,l,ri rontret,.
proprie ;i este condrrrt nlnrrai in rnicir mistrir cle
influen{,a neclitrlui incr;njuriii,lrr.,{bia rrrai tir.ziu Art,islulsr,. rle,rscbeiIe rlc r.opil Ii:irr ftrplul r:ii el
igi dI searla copilirl rle rtrlal,i:r lare exist,ii oarecum pot.t,c i-rcliona rntri suyrlrr si [)oit1,e ,,int,(]at'ce ltrusc
intre tlesenul scltelnill,ic pcntrrr,,r,a-*r"r" gi reali- ('irrrra" (l-1 . IlaiLrrng).
'\t,l,ivitaLea p[[srriuil,oare a.
tatea perceptibilri,,{ri.lsi"i". Abia a1ioi,,{acerea" tropilLrlui nrr cunoasl,c liberL:,il,ea. de alegere intre
este inlocuitl rle,,irni{,alrie" gi tlinarrrioa sa pro- ,,facere" (a face) Fii ,,cGpiere" (tr rropia). Stifter a ex-
prie este conslrinsir la r',rnrltrt,nLisrrt'i r.u rrre[,afor.ele primat foartc ldtnurit aceasl,a inl,r-o parabol{ sim-
actului de per'cepere. 256 2s7 pld. in povestirea .,Cdldt,or prin p{dure" apare un
biiat de !5ran care cre,ste intr-o'gospod[rie !drd-
neasc[ singuratic5, in apropierea nrinistirii [{ohen-
furth, pe care el n-o cunoaqte decit din auzite.
Tatil sdu povesteqte: ,,Biiatul construieqie nu-
mai Hohenfurth. Dacd asaz5. pietre intr-un rind,
asta este Hohenfurth, clacd face din bucd!,i de
lemn o formi p[trat[ sau pentagonal{ este tot
Hohenfurth..." El construie;te ceva despre carc
are cel rnult o idee total (Schiller') confrrz5., dar
nu posedii cunostin!,e int,rritive. $i cind pulin
ruai tirzirr, r'inc Ja oras, s-a Lernrinat crr construc-
{ia. [Iijloacele cu care ,,facereat* (confectionatea)
gdseqte s'rtisfactie rl-au crescul in a,1;r fel incit,
sS sa{,i,"fac5 ,,ilrita(ia" care-qi ;.rnrrn!,i a.qum pre-
tenliile. ,,\ct,ul inventii' rJe configrrrare amenin-
l;at de rrn rnodel nrr rnai esle lapabil s[ susjina
puterea sa, arbitrarS" Pe pragul rela[,iei cle ase-
mintrre se stinge plimul impuls tle producere,
copilul nu rnai poat,e cddea de at'orcl cu proble-
rnattt;a,,r'ornportdrii est,etice".
A.currt pot fi sbabjlil,i fat,torii proresului c,rea-
tor Ei indicate direoliile pe care el lc poat,e lua.
Deosebjlir trei facl,clri, doi absolut necesari
-
,,ideea totaki prrternicS, confuzd" (Schiller) ;i
materialul accesibil 1r'anspunerii in formd qi
rrnul oalc poat,e lipsi: datele experien{,ei, exirase-
din lunrea vizibil5. Ceea cc noi incercdnr si se-
parirn abstract arc lor: tranzitoriu si in uir:i rrn
caz inirrnl,rrrl granilelor precjs l,rasal,e..,\ctul de
configuralie al r.rc,hirrlrri ca qi cel al niinii *
-
poatc sr-.hirnha hrusc djrect,ia. ;\ceirsta o rlovedesrr
r,hiar nttrnai experienlele noast,r'e senzoriale obis-
nuit,e. Neintrerup{, sintem puqi in fa!,a alegerii cle
a citi confinul,urile percep!,iei sale aplieate la urr
obiecl sarr libere de un obiect. Cine n-a coruparat
incd nicicind un pom cu un corp omenesc ;i n-a
interpretat fizionomic rln nor sau o stinc{ ? Nu
numai natura, chiar qi lumea obiectelor fdcute
de om cste pus5. la dispozilia vederii interpreta-
iive: un aparat devine ,,robot", faleta radiato-
rului maginii, o figur{ care se strimbd, Purtdm
continuu cu noi anumite aqteptdri fa!6 de obiec-
tele care ne inconjoard qi deoarece incercS.m s5.
orinduim noul, s5. ne familiariz5m cu el, il inter-
pretdm cu referire la con!,inuturi obiectuale cu-
noscute. Ne orientS.m asociind. Lumea complexi
a formelor in r:are noi trebuie sd ne gdsim drumul
este o enigmi lmensd, care stabileqte neintrerupt
noi legdluri configurative qi de aceea qi noi com-
plexc de semnificalie, in schimb altelc le voa-
.luXrn
lcaz[. Mereu tlcbuie s5. ]rot[riri qi din rnai
mrrlto posibilil 5!i de inktrprel,are sd alegem rtna,
in st,himb s[ renunfinr ]a altele. Vederea noastri
esle moclificatd de loat{,c rnull,er,,t,azul'i", psiho-
Iogia configuratiei rlir perttru a.ceasta o selie de
exemple (fig. 10).
(leea r:e apas;i pe ornttl .,practic" al cArui a.r:t,
vizual lintegte la orientarea in lumea inconju,rd-
toare are pentru arl ist, o insernnit'ate principiale,
stimulat'nrie: ex perien{a forrnei cA o m5.t'ime
r.ariabili. Arresta e,cle hurnlr.qttl ctrrat, inepuiza-
hil, din care el las5 s{ ia narstele rnel.,aforele sale.
Nemulturnit de cr,rnceptele tle serl,al ale ra,tirrnii
r-.1 recurge la art5: ,,El zdp{ceqte contintnr rubri-
oilc gi celulele conceptelor, gdsind noi transpu-
neri, rnetafore, metonimii, este insufle{,it continuu
tlc dorinla de a configura lumea existenti a oa-
rnenilor inteligenli - aqa de variat neregulat5,
incoerentd f5rd trrmiri - plinh de farme,r 1i
rneren nrtrr tlr] configura!, a$a {rrrur esl,c ltllnea
.n'
isului" (Nietzsohr:).
Nurrrai iapt,ul r,i lutrtea fomielr-rr expel'ienlelor
noastre senzoriale est,e guvernatd de o lege tran-
zit,orie r,dreia ii cste suprrsd atit, opera de arl,i
cit qi - strucl,urile naturale - face posibild, in
general, acca sutttrii de conlact care ltrceqte pe
suprafa!,a unei pinze, ca rela!,ie de aseminare.
Cine detageazd odatir fomra cle ltrcru c{mia ea
ii este inerentS, o pune in variate rela!,ii de schjrrr-
bare qi de vecindtate cu lumea fenomenal[ care
constituie intregul ,,uiurrnes des formes" (Focil-
lon). El produce nu numai forme, ci rela!,ii for-
258 259 male; el ac.tionqaz{ metaforio.
 nal, adesea ini'liativa de incurajare a mijloacelor
de configuralrie sau de obieclie impotriva lor. in
rnaterial qi in mijloacelc formale se ascund pu-
teri neobiqnuite, care, temporar, pot atrage asu-
pla lor conducerea procesLrlui. Cu alegerea rnate-
rialului, artistul s-a expus si constringerii acestuia,
aqa cum el se cxpune incerc[r'ilor si inddrdtniciei
cifrurilor formulate de el insuqi. Forleie condu-
cXl,oare parbicipt'r dealllel gi la clezbal,erea cu
lurnea exLerioarti (cu t,oat,c t'[ aici puterea lor
se dirninueazi sirn!,itor), circi hotlritoare penLnr
felul in oare un pictor reproduce cele r.dzute
sint literele a.lfabctului lormal l)e cale il are la
dispozi{ie. (}orrrbric}r a erprirnal, astfel aceasta:
10" Pocalu.l nisterios (dupi Metzger)
,,Pictat,ul este o activitaLe, de i.it,eea artistul in-
clind rnai crrrind sir vaclii ceea {re picleazS, decit
sd pictczc ceea 0e vede". $i in tirnp ce picteazi
Artistul n-ar li niciodatii in starc ca din prima experienlele sale senzuriale se extind si-l conduc
linie, .pentru .care in exper:ienta sa senzbritrld in noi domenii. J ean Bazaine scrie: ,, l.'iecare
nu existd niniic conrparabil, sd. articuleze treptat pictor figurativ sau nu cunoaqbe (dacir el
o pldsnr.rire
- o coamri dc tleal, un corp omenesc -
triieqte- pictura 0a pe o incarnare) aceastd trep-
care sd ajungd.la urr acord cu aceste bxperien(e tat[ pipdire tr unei lorme sau culori a cdrei cea
-senzoriale. Totuqi aceastai inlelegere este' r.ebrac- mai intimi determinare el incearcd s-o indepli-
tabil{: linia umri umdr se' p8ate t"ansforma neascS.: astfel corpul s[u care se odi]rneple in
intr-o colind, aceasta intr-o linie de r.rmdr, arriin-
doud pot insi, de asenienea, s[ se indcpdrteze
de datele senzoriale. .Sd se compare dou[ opere
inrudite de }logarth si de Boccio,ii 1tig. lt, il. 30).
Amhele sint ambivalente. ljste ou." j la HogartL
'plds-
- vorba . de. o regresiune inten(ionat{ rle
mulre- petsagrstS, intr-nn joc de lLrnrini si urnbro
sau de urr...arrong(,mrttl uI ltolches of different
colours vartousl t1 shodcd , afd cum a$lcpba Ruskin
de la ..ochiul ino,-enl'" i, Sau. la Boc,-loni) avcm
de-a face cu o astfel de er.olu,tie regresiv[ sarr
cu. complexe prinrare, c;rre-;i croiesc ilrrrm trep-
tat, ndzuind la articulare I Desenul in penel il
lui Ilartung invitS la o interpelare asemindtoare
(il.^ 2e).
In acest loc frebuic avul, din nou in vedere
c5. artistul devine const,icnt de posibilitd{,ile gi
limitele procedeului siu abia in actul de'confi-
gurare. La aceasta se transrnite factorul volilio- 260
11. William llogarth
761 Detaliu din ll'he Ano.Igsis of Beauty
iarb[ devine copac in cer, dac5 semnele iqi schim- tal. S-ar putea adduga ca metal care? in felul
b5. sensul devine un sin spre soare, fdrd ca in acesta, va- fi disponibil pentru baterea (formu-
interior s[ fi avut ]oo o schirnbare, tabloul r:are larea) de noi mebafore.
pin[ acum nu era deioc dispus la viald incepe Celdlalt care face un soare dintr-o patd galbend,
bmsc sX trdiascS. urmeazi sfatul tui Leonardo de a inainta de la
Acum sintenr in stare sd judec[m mobilitatea forme incipiente (nediferenliate) spre forme bune
creatoare de forme a artistului si s[ indicdm si perfecte. Bazaine spune in leg[turfl cu aceasta:
clirecliile ei principale. Aceste prb.uru nu sint pictori, cili din cei rnai mari dintre ei rds-
,,Ci1i -totugi
ireversibile. Arl,a nu se petrece in tramvaie, de pund acestui ghidaj secret ! Dind ascul-
aceea pentru orice direc!,ie pe care o ia un artist; iare unui sentirnent impetuos, in nici un caz clat,
bre.buie acceptatl qi posibilitatea direcfiei opuse. ei parcurg - pornind de la citeva pete nedisci-
In actul printar - premergdtor lurnii obie-ctive plinate de culoare - lungul drum pin[ la ope_ra
- al ,,facerii"
pale:
.una sint inclrrse dou5 direclii princi-
t,inde spre ,,imita!,ie", spre
de arti deplin dezvoltatS., care, fdr5. indoiald,
a fost deja precis prefiguratI in inconqtient,
"qudr"' firr-
obiectualizare ,si spre acordul continuturilor pe care intelectul poate ce-i drept s-o verifice,
male cu con[inuturile obiectuale l cealaltS vrca dar pe care el abia ar fi putut s-o prevad[, cu
^eI p[streze autonomia continutnrilor formale,
dar vrea si ataseze stirrii ei primare o treapti
formal[ rliferenliat[ la care este evitatd colizi-
unea cu colt,inutur.ile lumii noastre experimen-
tale (fig. {2). Ambele procese de articulare pol,
fi intrempte, intoarse, ba chiar readuse la locrrl
lor de plecare, actul primar. De asemenea trebuie
linut seama c5. intr-unul ;i acelaqi tablou coexistI
forme incipiente qi dezvoltate, c5. anumite pdr[i
pot fi citite ohiectiv mai clar decit altele, in -care
- in Gogh
Van
schimb
- aclioneaz[ maifantastic".
numea
puternic ceea ce
,,aspectr.rl
Ne apropiem de realitatea polistratificatd a
ai:tului de urea!,ie dac6-l comparim cu un drunr
cu diferite intersectii si ramificalii, asadar cu
locuri in care pictorul trebuie sd-qi t,ransforme 'Pr,
liber'tat,ea de alegere in hotdriri. Cind exercitti
influen!a stimulatorie,,rnijloacele artistice", care 12 Wassily Kandinsky
rezultd din actnl de configuralie, cind activita- Desen pentru galben, rogu gi albastru, 1925
tea este determinatS de oferta datelor luniii
ineonjurdtoarei' Picasso a spus clndva: ,,Exist[ atit mai pu!,in s-o declanqeze" Intr-un punct nu
pictorul care face din soare Lrn petec galben, dar sintem de acord cu aceastd interpretare. Tabloul
exist[ si acela care - cu chibzuin{[ gi meqtequg nu poate fi prefigurat deja precis in inconqtient,
- face un soare dintr-o patd galben[". Primul cdcf acest inconqtient ad[posteqte, ce-i drept,
golegte metalora soarelui de conlinubul ei ohiec- dorinle, speranle qi impulsuri, dar ii lipseqte di-
tual, el n-o rnai foloseqt,e pentru a m{ exprima mensiunea hotSritoare operei de artd: forma.
impreund cu Nietzsche - ca rnonedi ci ca rne- Aceasta se infS,tiqeazd abia in timpul ,,facerii"
- 262
qi modificl retroactiv ,,fa!,a interioar[" din care
este alimentat5.
Actul de configurare are loc ln numeroase
penduldri lntre polii con!,inuturilor obiectuale qi
conlinuturile formale. Aceasta facc ca opela de
arti s[ aib[ doul fele intocrrrai ca Janus. Pri-
vind in dou[ pdrli, ea devine un obiect de t'on-
frrzie de indatI ce priviIonrl preLinde claritate
qi indubitabilitate. Dirnpotrivd, d[ de urn]a ce-
rinlei crea!,iei artistice cel care este gata s5. par-
ticipe la jocurile semnificaliei propuse lui, care
agadar acceptd oferta de a alege intre un punct
de vedere orientat spre obiect qi unul orientat
spre form6 sau sd tind[ la sinteza acestora. Folo-
sirea acestor posibilit[[,i de alegere va depinde de
spaliul de rezonanld al operei de artd qi de felul
aprecierii noastre. IJste neindoios c{ formele pe
care le agteaptd privitnrul sinl; srrpuse schinrb[r'ii
istorice qi cd accesibilitatea forrnelor este mai
accentuatd intr-o epoc5 a nruzeelor si expozitii-
lor', tlecit in perioadele in cale sferei de trlire
esteticd a operei de artd, agadar finalitalii ei,
i se acordd o atenlie mai micd sau nici una.
Dacd privitonrl rredier.al era captivat in special
de valoarea naterialului sau de valoarea cult,icd
a unui tabernacol, sensibilitatea noasLrd pentnr
formI descoperS. upor valori suplimentare.
Nu este vorba aici de o pledoarie pentru o
direclie sau alta, ci de confirmarea urmdtoarelor
fapte: t. lnceputurile acliunii de modelare din
care, mai tirziu, rezult[ ramifica,tii in ambele
direc,tii
- cea ,,figurativ5." qi cea ,,abstractd."
se aflfl intr-un domeniu preobiectir.: ,,facerea"
-
precede ,,imitarea".
2. Arta ,,figurativ5." si cea ,,abstract[" se ba-
zeaz6, pe folosirea semnelor artificiale, de unde
urmeazd c5. o severd stabilire de frontierd intre
cele doud direc,tii este imposibild, in timp ce pe
de altd parte existd tranzi{,ii, ca cea a iluzionis-
mului ln arta secolului 20. Aceasta este posibil
numai pentru cd mijloacele de configurare sint
ambivalente: ,,confused, tnodes" ale lui Ruskin
(fig. 1, 2 vol. I) pot fi raportate la copaci, dar
dF corela!,ia lumii obiective qi
ca mizgllitur[ lipsiti de sens, in felul -pri-
-.detagate
citite
mei acuarele abstracte.
3. Deoarece ,,intre doul sfere absolub deose-
bite, ca intre subiect gi obiect... nu existd. cau-
zalitate, nici eractitate, nici expresie,' dar desi-
gur existd o ,,comportare estetii:[", {]ar.e se cx-
primfl in rnetafore, artistul este irnputernicit si
se lase condus, la formarea metaforelor sale, nrai
pulin de criteriile extraartistice, decit de astfel
de criterii care vin in intirnpinarea atitudinii
sale estetice qi perrtru car,e es{e aptd inventivi-
tatea sa.
Actul prinral', oare instituie formele, dd naq-
tere la metafore a cdror carac:teristici. este un
mare grad de lips[ de precizie. Arti,r sirnbolica
ooopereazd cu-aceast{ lips[ de precizie, o para-
frazeazd, o irnbogdlegte. Alte arie, al cdr.or.-scop
este redarea cit ruai exact posibili a lucmrilor,
ar dori s-o elimine qi in felul acesta sd dea tablo-
ului claritate deplind. lnsd" supunerea conlrinu-
turilor formale de citre conlinuturile obiectuale
rezultat[ de aici nu poate fi totaltr. Chiar
- arta.
gi apropierii de- naturd depinde de un par-
tener iniliat, care accept[ refuiile ei de Joc;
astfel se intimpli ed semnele ei arbificiale sint
citite fals, incit cineva iar prezentarea in per$peo-
tivi a unui front de case drept realistd sau ch -
asemenea stdpinitorului chinez citat interpre-
teaz5. obscuritatea unei figuri nu ca - o rnetalord.
pentru umbrd., ci ca insdqi culoarea pielii.
Arta secolului nostru a descoperit din nou un
adevlr vechi: ne-a ficut din nbu conpticnli de
faptul c[ activitatea creatoare este ]a or:igine
9_ ,facere", o producere de complexe formale
libere de compara,tie, in care instinctul de for-
mare de metafore
omului" (Nietzsche) - un se
,,instinct fundamental al
exprimd intr-o pro-
porlie care pricinuiegte- nelinifte in unele loduri.
.t-iecare artd simbolicd igi are cenzorul ei, igi are
un Bernard de Clairvaux aI s5.u.
- In acoast[ coleclie apar dispute de categorie.
Se susline mereu, de exemplu, cd pict,oml- care

slrstrage metaforele sale comprornisului concre-
tizdrii poate face o mai adinc[ exprimare a esen-
tei decit cel care se dedic[ tocmai acestei conore-
iirdti, atlaptind conlinuttrrile sale formale for-
rnelorj materiale de aparilie. Asemenea probleme
nu duc tleparte. [Jn peisaj impresionist nu este
mai real decit rrnul de Altdorfer sau Poussin,
clepozi{,ia lui nrr este mai adinci satr mai cuprin-
z[ioare. Acelagi ]ttcru este valabil in cadrul
diverselor posibilitdli,,abstralte" tle exprimale,
respectiv daci acestea, in .totalitatea- lor, sint
confrrrntate ctt ,,realttl". Artistul poate lua nu,mai
rnl:taforic tn. stdpi,nire luntta ;i nn{inutttrile ei.
in ceea ce privegte cirstigul de teren al artei,
c&re s-a concentrat asupra,,facerii" qi care-si
procur.l amplt'urea variatiilor abstracte si nlate-
rinlu .lit't polisenrnificat,ia elernentar{ a activitS!,ii
de configurare, trr:buitl ciut:t altuncleva. I)aci
se pleaci de Ia fnptrrl ci conlinrrtul formu] al
opeiei de arti nu poate fi niciodat5 acciperit
r.u experientcle interne sltt erterne (de exemplu
,,viziuni" satt conLinrttnli lrle percep!iei), se ajunge
in urmdtoarea concluzie: tlrtrr imitatir'5 incearc[
si ascundi aceast,S situatie dacd nu chiar s-o
erclut1ti rlin argun-rtrnt,ele ei ; in schimll arta sim-
Lrolicii o ar-,centueazfi qi face din ea legitimarea
ampiorii varia[,iilor ei. Aici se ascunde un para-
dox: in timp ce ea, in felul acesta' pe de o parte
ei, care-i certificd ,,capacitate de revelare" si
claritate
- ea reabiliteazd
parte com.ponentd
lipsa de precizie ca
constitulionald. a operei de artd.
De aici rezultti un alt aspect, pe care noi arn
dori de asemenea si-l considerdm ca un cigtig
de teren. De indati ce accentul trece de la ,,imil
tare" la..,,facere", genurile care sint in slujba
producerii de realit[-ti iluzorii (artele plane) -nu
pierd numai rangul lor privilegiat: sint eiiberate
din izolarea lor. f)omeniile de expresie se re-
varsd din nou intr-altul. Pictura se infrdlegte cn
sculptura, aceasta se angreneazd in urhitecturi,
barierele dintre arta inalt[ si arta inferioardj
tablou si ap*arat, dispar sau capdt[ importanli
secundard. 'fot mai mulb se imptrne convingerea
cd . ele-;i au originea cotnun[ in inr.,epuiurile
acliunii de modelare. A fi desi,operit aceastl
ongrne nu pal.e un merit neinsemnai al strl-
daniei de a inf5,tiga ,,arta rrodern[".
.\-i
'\,
\l

-carecrl referire la ,,iluzie" - recunoalte granitele ---------------_-r

sinb trasate limbajurilor de semne artifici-

trle, pe de alt[ parte ea recunoaqte,aceleiaqi iluzii t

un spafiu de acliune unde bunul plac qi invenlia

reuEesc sd-qi impunh drePtul.
f)acti fiecare fel de artd nu dubleazd experien!,a
ci o extinde, atunci arta simbolic[ - pe care noi
o considerdm printre manifesta,tiile hotdritoare ale
secolului nostfu - face aceasta intr-un fel incom-
parabil rnai conqtient qi mai bogat in surprize
decit arta imitdrii naturii. Nu vrem s5. suslinem
cti ei trebuie sd-i revind cele mai adinci qi mai
valabile afirmalii, totuqi credem cii se apropie
de originea creaioare, de actul primar' al ,'facerii"..
Aceasf,a inseamni ci - in contrast crr apologe!,ii 2l
BIBLIOGR,AFIE Dezideratul raportirii directe
JOHANNIIS EICHNIIR, Kandinsky rrnd Gabriel Mrin-
!9., Analele austriece (19S7) -- WILL GROHMANN,
!{andinsky, 1958 - WASSILY KANDINSI(Y,tiber das
9eislige in _dcr l{unst, 1952 (Ildilic nouil) - ,tCnl*tqf ,
Punkt und Linic zu Fl;ilhp, tOSf 'lnUitie'nouH) * AC'E:
!AqI,. Elsays .tibcr die Kunst ur\d i(iinstler, i955 *
Acelasi, Riickblir,k, .l955
ments - JOHN R.USI{IN. The Ele-
l)ralvings in 'llhrec Lettcrs to Beginners, Lon-
^of
dra,1857.

Dezideratul atitudinii echilibrate

I/f\lt:!l,fti CIiANIr, Lirro anil Fonn, l,orrtl.:r 1900 -

IlRNST II. GOI\IRlll(l[], Conscils tlir L6onard srrr los
Egquisses dt 'l'ableaux, lltrrrles d'Arl No 8-- 10, Iraris --
I ntroducere 4lg.l . Il.L-U. Jaffi, De Stijl 1917 -.103:t, ttri5 triet,
l{ondrian, Plastic Art nnd Purc [,lastic Ar:1,, Ncrv-\,ork,
ALBEITT CASSAGNIi, La [hriolie r]e I'art lrour l'alt 1945
- A0Ef ,A$1, Lo l',1t'o-['lartir:isme (tg!0) in: I{atalog
rin France, I'ett'is t90ir (t)ditic trorti Paris 1959) der Ausstellung Mondriau irn tierneclL"rnrrse,,,n'ji
Grar.e,nhage 1955 -.!IRWIN PANOFSIiY, Die l)nf rviek-
- llltNST (1,\SSI ltEIt, llreihcit rrncl Form. Studicn
zrrr tlorrtsclrcrr Geist,esgesclricht,e, 19{6 - D}'l AC}i- llng de1 Proporl,ionslelrrc als ,'\bhilrl ctur Stilent.rviolilung,
lN{onatshefto fiir Iiunsl,u.issorsr:hnft, 19:t --.N{lCfIDt,
LA$f, 'fho Phvlosoplry ol' l,lie fNnlightenment, Ilos-
SEtlPHOlt, I'iot Xlondrian,
ton 1951 (Die I'hilosophio dcr Aufklrlmng, 1932) - 1957
AITNOLD GtjlIILIt N, Zeil-IJilder. Zrrr Soziologie tutct Caracterul de realitate al operei de arti medievale
Astetik rler rr odcrni-,rr Nlalrroi, 1960 - GFIORG F. W.
IIEGEL, Astheiik, editata {o F. B-\SSI|NGE, 1955 - Il()SAR,IO ASSUN't'(), Die Theorio rios Schdnr,rrr inr
I\{ARTIN IIEIDIIGGI,IIi, llic frage nach der 'I'echrrik, X{ittelalter, 1968
in: Die kiinste in teciuiischen Zeitalter, editat,ir de Aca- - GUN'I'nIi
der ArchiLektur. Jahrbuch
.RAr\Lr}[ANN, Ikonologio
fiir Asttiel,ik uud allg. I(rrn_-st-
demia b:rvarezl cle arlc fnrmoase, 1954 - FRIIIDRICfI rvissenschaft, 1951
MLllNItCl(ll, Die Entstr:hurrg r.les llistorismus, 1936 - - ACIILA$1,
tektur als. Ilederrtungstrager, .f
Mittolalteriscire,\rchi-
FRl,l y,
ttItWIN PANOFSKY, I)r.r' l3egriff dcs ,,I{unst- 951
- DAGORI.IRT
Der ll,ealitAtscharaktcr des I(uustu'erks, in: Kunstrvissen-
rvollens". Zeitschrilt fiir /isl.et,hik uttd :rllgerneirie schaftliche Gmndfragen, {946
Kunstr'r,issertsclrafl,,,\l\'', 1920 - IIEIttJERT RltAlJ, Romanische Plastik, 1948 - JOSEPII
ANDIIE
GANltNUlt.
GRABAR, L'lco-
Kunst und Gcsellschaf t, Analch austriece - ALOIS -
RIFIGL, Dic Spritrorrrisuhe [(irnstindustrie..., 190r
noclasme
-bXzqntin, Paris 1957 - DMILU MALII, L'art
religieux du XII-e sidcle en l-rance, Iraris 1940 llltNST
(tr)dilie Irorrir 1 921)) MICIIALSI(I, Die Bedeulrrng tler iisthctischen - (irenze
fiiq dio Methotlc dor Iiurrstwlsscnschaft, Ig,Jz LOLIIS
Obiectualizarea operei de arti - it.
IIEAU, Iconogrtrphie de I'art clrritien, p^.lr f SSS
(lIULlO CAItL(l AII G-\N, Ilnrberlo l3occioni, Ilorla JULIUS VON iicllI,OSSEII, Die l(unst des Mittelal-
19511
- CFIP"ISTOPlillllt GItAY, Cubisi Aesthetic T'heo-
t.o1's_l,o:j:_ (,,Qie sechs
iiicher der liunst", B. llrrch)
ACELA$I, Heidrrische lllcmerrte irr der christ,lichcn I{rrrrst
ries, Baltimr.iro 1953 \\'Fltl.N t,llt IIOFMANN, tiber der Altertr.rms (f 894), Zur Genesis dcr rniltclaltcrlich+:rr
den llogriff rl.rr ,,konkreten" liunrl. l{trvista trirnostrialI liun^stansclrarrung (1901), in: PrAludien, VortrAge urrd
gerrnartii puntm tt,oria rrtelor 9i istolia spiritrilui, 1955'- Arrsfalze, 7927 IIA NS SjJDLMAY1i,, Architektrrr
D. lI. KAFINWItILITiR, f)el lr'eg zrrrrr liubismus, 1958 als abbildende -
Kunst, in: Sitzungsberichte tlcr ost,err.
(Edilie noui) - WASSILY KANDINSIi\', Uber die Akademie dcr Wissenschaften, vol.-225, a B-aconferin{ir,
l,'orrnfrage (1912), in: Eseuri .leslrre arti gi ar'tigl.i, 1955 -- clasa de filosofie-istorie, i9(B * IIEINZ WENIGEit;
Die drei Stillcharaktere der Antike in ihrer geistesgeschichL-
R,OBIIII.T LnRIlL, Nfar'cel Drrcharnp, 1961'l* IiOBER f
IlOSIINtsLUX'I, Der l(trbi:rrtrts untl die KLtnst, des 20.
lichen
-Rcdeutung, r932 - \,VILIIELM WORfitNCnn,
t69 Abstraktion unr-l Ilinfiihluug, 1908 (Edilie noul 194Sj
Jatrrhundcrt, l9[i0 261
Orientarea citre imagine Un interregnum: problema manierismu!ui
LEON BATTISTA ALBIJR'I'I, Kk:inc kunsttheore- ERICH AUERBACH, Mimesis. Darsestellte Wirklich-
tische Schriften, ed. de II. Janitschclt, lBTT (Eitclbergers keit in der abendlAndischen Literatrrr,'1946 FILIppO
Quellensclriftcn) SIR ANTIIONY Ilt,UNT, Artistic -
BALDINUCCI, \rocabolario dell,Arte del Disegno,
in Italy-1450-1600, 4'962 * SIR_ 1!iINNETH
Opere,
'Iheory z qi-s, Milano t80e PAOLA BAROCCfT, t*ttuii
19f. -
CLARK, Das Nlckte in der Kunst, 1958 - BTiIRNI.IARD 9-'Arte dcl Cinqnccento, {960 - FRITZ frAUX{GARf,
DEGENHART, Autonome Zeichnrrngen bei rnittelal- Renaissance und Kunst des Manierismus, lg68
terlichen I(iinstlcrn, Iliinchetrcr Jahrbrrch dcr biklenden - GRD:
GORIO COMANINI, Il Figino Ovcro del Finc della
I(unst, N. F. 1950 - (1. A. l)tlFltDSNOll, L'Arl cle Pittura, Mantua 1b9i - MAX DVORTIK. Uber Greco
Pcinture, 1963 -- l\{AX DVOIIAK, Idealisrrttrs rtud Na- und Manierismus (1920), in: XunstEeschielric als Geistes-
"f'H
lrrralismus in dor golisrfierr Skrrlpl,rrr rrud Jt4alerei,.in: geschichte, 1924 DAGOBERT
- nV, Manierismus
hrrnstgeschiclrIsr :rls (lois{+'sgcsehirrltl,', I1l:14 - . The 1\{ind als _e-qropAische Stilerscheinung,
of IIeirr.v I'rrssli, Willr Ttrlrorltt,'lintr I'v U (: MASON, IIRICH, Zum Werke Giulio Romanos, - EITNST
1964 GOM-
Jahrbuch der
Londra l1)51 ,l(-)SllPII CIANIT'N ER. Lrrotrardos Visiottc:r kunsthistorischen Sammlungen in Wien, NIr \rIII-IX,
von der Sirrlflrrt uud vout Irlttorgal!g rler \\/elt. l958 -- 1_934/1935 ARNOLD HAUSER, Der lifanierismus. Dis
'fIInOI!a-)RE IIIiTZllli" (-liotln r.rrrrl dic' I'llcntetrftr rlel Krise der -Renaissance und dcr Ursprunq der moclernen
abcndliirrdischeu n'Iillerei (194i), in: '\rifsiitze tttrtl \rori- K-unst, 1964 WERNER HOFMANN,-,,Manier,, und
r:igr:, t9ir7-- Wll,LIAl\{ }IO[lAll'l'Fl , 'Itre Arralysis of -
,,Stil" _ir der Kunst des 20. Jahrunderts,' in: Studium
IJearrlr' (175:-l), Itdiliio noua cle ,loscph lJurfto, Oxford g_enerale, 1955 -- ERNST
_KRIS, Der Stil ,,rustique..
'! 955
- FIl.'\N{ jll"jCO DL IIOL,L,ANDA, Vier GesprAche Jahrbuch der kunsthistorischeu Sammlungcn
'in \Vien,
rrber clie l\lalcrpi, gef irrt, in Rotrr t ii3E, 1889 (Eitoibergr:s NF I, 1926 G. P. LOI,IAZZO, Trattato tell,Arte clella
{.Juellenschrifirlq'1 - - llORSlf W. 'IANS(lN, 'l'h+: ,,Imagc -
l\Iade hy (lhattrrr,"' iIr trlenaissartle'lhortglrl. l'lssays in
fi!!qra, Scoltura et Architettura, Milano 158F - ACtr-
LA,$I, Il Tcmpio della Pittura, Milano 1590 ERWIN
IIonor of I,ln'vitr l'anofsky, Nerv Yorli i' I - IIRNSl' -
PANOFSKY, Idua. Ein Beitrag zur Begriffsgeschichte
IiRIS Ei CITTO KLIII,Z, Ilic Legerrdc vort Ktinst,lor, 1934 -- der Alteren Kunsttheorie. StucliEn der tsibliotiiek War-
I,EONARDO l):\ VIN(ll,'fraltal,o tlr la f ilftrra. cr.lital burg. 1924 (pdi{ie.noun t96t) NIKOLAUS PEVSNER,
Academics of Arf in Past and -Present, Cambridge lg40
,

lradus si prefat,al de ll. LIID\1''lCi, 188/r (Ititelbcrgers

{Juellenschriffen) *- WOLIIG,\NG M}ITZl.illR, (iesetze -
I,qE lXI P INq ltff , Zrrr Physiognomik des Minierismus,
-I/I
!'estsghrift-ftir Ludwig l{lages, |SSZ- ALOIS RItrGL;
des Selrens, 1953 -itt R,ICIIARn OEII,'I.I4I,, W:rndrnalerei
Italicn. Die Artfiinge der Ilntr.vurfs-
rrrtd Zeichtrungon
-.Mittoilungen Qie Enl.stehung der Eaiockkunst in Rom, t90B - J ULIUS
zcichnung..., dos krrnsthislorischen Insti- Vqry S!_HI:qSSER, La Letteratura artistica, Irlorenla
luts in Florenz, 1940 - \\'ALTEIT I'.\,\'l'2, Von ticn 1956
- IIANS SEDLMAYR, Die ,,macchia,. I3ruegels,
(latLungern untl vom Sinn der gotischtrr Rundfigur. Proces Jahrbuch der kunsthistorischen Sammlungen in Wien,
verhal al Aoaderniei de qtiin!,c din Ilciddbcrg, clasa dr: NF.Vill/IX, 1934/1935 FEt)ERtcO ZUC"CARI, L'tdca
-
de'scultori, pillori e archilelli..., Turino
filosofie-i-clorio, seotia 3, seria 19:i1. ' ItltWIN IIANOF S- 1606
H Y, I)ic pr.rrspect.ivn als ,,S-t ruholis(rhe lrortn" in: \/or'
t,rAge drr Ilil'liothck \\'arbrrrg l92*|7t))i', 1927 '* Il,{lGEIl lndependenfa confinuturilor forrnale
I)Fl PILFIS. I)ialo{rur: sur ltr (loloris, 'ltl(i9 SlIt JOSIILIA BENEDETTO CROCE, Eine Theorie des Farbenilecks
IiIiYNLILDS, I)iscottt'ses, t'dil,ie rrorrii I t6l - ROBERT (1901) Kleine Schriften dcr Aesthetik, 28d., tg2g *
ItOSENllLtlNI, 'l'lrc Origin oI llainlirrg. A Prohlem in ROIIERTO LONGHI, LTn momento importante nella
the Icolograph.y of liorrarrtic (llassicisrtr,'-fhc Art Buller- storia della natura morta, ln: Paragone, I, t950
tirr \rol. 39, 1$ir;- * KAITL M. SWOBODA, iiber die RICII VON STtrIN, Die Entstehung der neuen - HEIN-
Aes-
$tilkoninuitlil vorn 4. zrrm 11 Jht. Netro Ilcitrtige zur tethik, 1886 - LIONELLO VENTURI, The Aesthetic
Idea of Impressionisn'r, in: The Journal of Aestheticsand
Iirrnstgcschiclrtc des ersl,cn Jahr[arrserrds, l, 1952 - Art Criticisrn, 1941
ANNA TUMARKIN, Dcr Asthetiker Johann Georg
Sulzer, 1933 '* GIOITGIO VASARI, l,c vite de'piir ecce'
lenti architel,ti, pittori, ct scull,ori italiani. Floren!a1550 Semne artificiale
(156S). Ilditie uotui dc n{ilanr:si, X{ilano 1878-lBB5 - ERNST CASSIRER, Freiheit und Form. Studien der
Pa,ul Wesch.er, La Prirna ldeir. Die I!ntu'icklurtg dcr deutsthen Gcistesgcsclrichte, 1916
Olskize von Tintorel,to bis Picasso, 1960 nn 771 - DENIS DIDEROT,
Salons, edita.t de Jcan Seznec qi Jcan Adhemar, vol. B, 195i
ff - EITNST H. GOMLlRlCll, Art' and Illusron' 1960 -
Pardies r(unst im 19' Paul C6zanne
ivn,rli'uniioeMer'rN,
"r -- ot
Das
Cb
lrhische
srnlZER' Die Ycrgerylli-ch- IilrRT BADT, Die IiunsL Cdzannes, 1956 - PAUL
i:#;r.i;'ff;.i; e 60
i;"a;;'^;;;ilot i.n t<.'*i' denkmodeli und vor-Bilder' CEZANNE, Bricfe, ed. ;i pref. de JOHN REWALD,
I 964 1962 - .IOACIIIM GASQIIIIl', 194B
- FRITZ NO-
VOTNY, Cdzanne rrnd das .llldc des wisscnschaftliclion
Perspekt,ivr:, 193{J - ACEL,\iJl, Einleituilg zum I(atalog
I mpresionigtii dor Arrsstellung Panl Cdzanne, IIaus der Kunst,, Miin-
JOIIN RDWALD, llhc llisl'olv rifBEHNltAltl) ltr-r1're'ssionisrn' New
wl'llN- chen 1956 - l,lOr\DLLO \TUNTUIII, Cdzanne, son
York 1946 (odilin gnrrrraili rJoii - art - sort oellvro, 2 vol. Paris 193{i
ni',,ristn: 'f he il'itical Ileaction' 183-0-
rlii'ffc." i,".Jrr"ii' ed' drr F'w' J'
i'slii-isii":'ilnrll,n iiri't, salons, Bilanf interrnediar
iiuliu'rri"s qi llirci':lLl l' \tttlss' Gt.trv^-Paris 1e5e Teoria lui Conrad Fiedler
CONlt,,\D IrIltDLllli, Schrifl,err iiber I{unst, ed. de HANS
Cei patru ,,Patres" ai secolului 20 MARBACII, 1896-WIlRNllR IIOFI\{ANN, Studien zur
(1. Al,llOlt'f AUI,tlllH, ()cttt'rcs Iostlttttrtcs'. 1'lris lfl':lil - Iiunstthcorie rles 20. Jahrlturrderis, Zoitschlift fiir I(unst-
{ rseb - I {} I 0' I t I :r -''I t Llt s
I gusclrichl,e, 1956 l{ERMANN liONNtrllTII, l)io I(rrnst-
ii,tiififiiii'r, iix i il,'1ri,."'liiis ti t.l Pittis 1902-
. -
lrcorie (lorrrarl Iriedlcrs,
i',,riOiiCrln, oettvrcs (rorrrlrli'trs' 'lih" svrnhnlisl rr:slhctitr
t l9(11)
ilil. t;;0':',t. c. -ttrl'rtl
r,urrnr'(Nn,
Il'5u - i:\'t'l)i L'ov- Expresionismul senzualist
i,,'"'jltlrii", rissl*rsiil.- ,,i Nl"'l''''nitnt, 5l'r'ltltr'lm 195? - l)liNSl' II. (lOl\{Bli.l(lII, Orr I)}rysiogronric Perccpt.ion,
flRliN. 'l'lte Gr:ltests
\c{s. uf 1'c XXt' irr: I)aerlaltts, ,[orrrttrl ol llte -Arrtericart .,\cutlitrtty ol Arls,
iliJrrl;l,itr';i',r,i riirl, u"'r"'J
:ttJtlr
I nternational Congross
llt""'nlrrrics
Irlistory, 9I- ,-ll' \rol lV' arrii Sr:itrrccs, \\linlcr 1960 - \VILLI-\M IIOGAlt.TIl,
jiii".i"ii int;:l* (Ci ct'lab'-'ritrcrt ltti 1.''- NoV o'l'N \l' A'['1' 'l'he Anal.vsis of 13enrrl,y, cd. IJurlre, Oxford 1955 -
J()HANN (l'\SP,\Il l,.,WA1'tr1.i,, l)hysiognomisclro I'rag-
i
iiai'lii,ii:iiliir'r'a ) -" JollN 1u
RItr\\r'\t'D' I'ost-ltttpt'trs-
(l'artgttitr, l('liri (eLlilit grrt'- ment.o, ''*.. vol. 1;'75 - GIIORG (IIIR.ISTOPII LICI{T!lN-
Jffi*il.'i;;;rti'v,,,,t'(ioglr RLrcdoN' Julcs l'ar,t'gtttr' tlEItG, l-lbor die trrhysiognornili rviderdie Physiognorncn
ii'"J",i"'is5ii- rii,'r.llq0rs Ilragrnent din Sclnvirrtzorr. \/crrrrisclrtc Schrilten, 1837 -
;

sa ni" - soit oc,,utt, (ioneva lC2rr

IILIGO YO-\ IIOFilI'\r\NS'lfL\L, Die N{alt:rische Ar-
btrit unscres .lalrrhunrltrts (189:l) ; Frarrz Stuck (189rr),
Georges Seurat in: Prosa l, {950 - IIA N S IiLAII}DR., Leonaldo da
sr'rrtt'ce rtrrblide.rlt Slrtral' itt:
ANDRE CIL\S'lllL, []trc Vincis Stellurrg in der (icschicirl,e rler Physiogrtomik rrnd
A;;[tt.; ie-t'a.t f,i'''i"ii, N 1' \\11' 1lt! -- tIItNItI Miniik, [ii.t:pe'rtorirrru ftir I(unst,lr.isserrschaft., {905-
ij'oi,R,i l.l 'r,lirr rlurt',nL'l). sorrrrrl' l'uris lq5e - FltIl'Z SCIII\{Al,ItNBA(lII, (irrrndiirrien dos I'ri.iltexpres-
l'oott.r'rr'. rl. S.rrral'
i'di-iii' ri'i H.tu lil).
r;
il;rlalogrto
r\
tlp
i.ri'rnq()ls ltIlVIll., Clrrllcs sionisrrrts. lirrrtsllrisl,oliscllc illll(lien, I941
,'i.,i.'pr;,i.' rir"i:l -,r
ir"*t i" ,.ict,"..' tlt l'art, in L'Oeil' lov' 1[904 Fovii parizieni
"i Jll:\t\ l,liYX{AIl.lll, Fauvisrnrrs, 11159 IIl,lN}tI l\{,\-
Paul Gauguin TIj:iSE, Irarl,re urrri (.ilciclrrri:i. (ir-,sarnnreltt-' Slhlillerr,
t'AtJL GAfl LitllN, L,,lir','s,,',1. Ilarttir'' \[;rlirrgrl"' I'aris l9liii N{-{tlltl(lli I)l'l \rl, \\tl\(lli. (ielLilillillre \Vt'ndt,
ts4(; - ACI'LA$I, l,r,llr,'s ir Darriol rl" trlotrlr.ttl' I'arts I 959
1950 - Gi'loltGlrS rv tit lttlx S'f nIN, Clrrtrgtrirr, I'aris 1964 Grupu[ ,,Die Briicl<e" dilr Dresda
LOT I{r\lt- C,li. N T t{ l,lll ttIlC Ii tI l,lIll, l )ie Iiiirist lt'rgr:rnei n-
Vincent van Gogh
schaft, Ilriicll, 1956 -- (;I'lOI':i al 1\{ARZYNSKY, Die
(itrgh
(1. ;\t,tlEttT -{tJItlttH, l't's lsrtlri:; -- \/ittrrcrt[.r'arr IIr:thodt tlt,s llxlit't,ssi(,rrisulrrj, {9ll -- lSllltNIIARI) $.
iruf,ui, i't ' (JuttvrLrs 1"''it"ttt't 11193 -- Ii-U-lt'f BAD'1"
|\IYERii, Die -N{alerri ilr,s Ilrl-rlessiiruislrrrs, 1957 PETEtr.
iii" tj,,,'t Goglrs, lltil - J R' lrll.l' \ l.'AlL-
'\'i''.,'u
,'nt,'lr11' varr SINL7,, German l)xpressionist Pailrling, Berkeley-Los
ii;. 'i'o;;;." ,1o rGit-t \-erz.amclile
v:rtr Goglr' ( . vol ' I e28 -
Bricvcn, r'ol Ar.igeles 1957
ii-lcT:iil'i',qn c, - JASI'EIIs, St'indberg-. " und'
ig;z':',i9s+ - x'\Rt, Cubismul
VJ G;;;. Arbciten,!tll, angr:n'andten,.-.I'sychiatrie' tiuILLAUNII) APOLLIN.,\IRD. Die Maler tles I{ubis-
irii2 - ic.rx L.uY-\lAlll \ arr uoglr' i9il 272
273 tl'Art, 1902-{916,
nrrrs, 1956 - ACl,lL,A$1, Chr'oniqrrcs
 CIRAY-' ggljlt Aestetic Suprarealismu
Paris 1960 - CHRISTOPHER
rt"r.i..."b"Itimore 1953 : THEODOR HETZtrR' Vom
I

vs1!r1s^e'nd Auf- LOUIS ARAGON, La Peint-ure du Difi, Catalogul expo-

Pi;:ii.;ii"-"";;";;." rvi;['ei (re3s)' zi{iei, Paris 1930 - ANDRE IJRETON, Le Surrdalisrne
ilU;:" r';5;--DANIEL-H. j<a,sNwetLEn Der wes
eL la Peint,ure, 1965
- ACll[,A$I, Situation tiu Surr6a-
;;;'K;;i.*ri issso.,iutt'-
lnaitie nouh) - ACELA$I'^J-uatt
ses -6brits' Paris 1946 -
lisme entre les doux guertes, 19L5 * CiIOIt Gl () 1) !l
dtii. i" vie -'son Kubismus und die Kunst UHlItlC0 ;i I$ABll)t,A [rAIl, (loninretlia tlel['Arte NIo-
il,iinpiir nbsriNsltM,-bt. derna, 191r1'.i - MAItCOL ,TllAN 9i AttPAD Mtizllt,
des 20. Jahrhunderts, 1960
tlescliir;lrte des
'lurrealisrnus,
19til -- PATRIllli \\t.\LD-
Futurisrnu I
BERG, llt'r' Srirrealisntus, I965
S. TAYLOR, Futurism' Nclv f-qr! Je6t Ar-
JOSIIUA - Pozigia lui Paul Klee
;fr;id;i F;;;.G;;,.al ae m-q'niA DRUDI qi TERESA
FIORI, Roma 1958 CAROLA (ilIlDlON-WULCIiFlti, Paul iilee, l,ondrrr
1952 \,Vll,L GltOliNIANN, I'aul Klee, 1954 * WM)"-
Marcel DuchamP NER- FIOFI'IANN, l,lin Ileitrag zur ,,rnorphologisclien
1962 Iiunsttheorie" der Gegenwart, irt: Al[e und neue I(unst -
ROBERT LEBEL, Marcel DuchamP, Wicncr kunstwissenschaltlichc Bldttcr, 19113 -- PAUL
,rArta este un bun general" I(LEIt, Das bildenrische 1)enkert, Schrill,ern zrtr Form-
rrnd GesIrrlturrgslelire, cd. 1i prelucratir de J U ] iCiiiN
JEAN C:ASSOU, EMILE LANGUI .qi NIKOLAUS SPILLER, {956 - ACIfl,A$1, 'l'agebiichcr lrlgS-1918,
nfrVb\E&^- b".itlu.uclt zum 20' Jahrhundert'* 1-9-6'*- KAR['
aobl,e r,bos,
-nfiilx. sa*ttl.tt. Schriften, -I, -1.9-63 MORRIST
-f'ttifrt.ft.iitetr"
{ 957
oiu tssg- WILLIAI'I
'i"t..tda"w..kt,'.il"oi tt' i 3, Londra I g-4 MAURI CE lradieri in prezent
IIHEIMS.
-.
UN TSOb, idOS _ ROBER.T .SCIiMUTZ' JURGtrN IJtil(-lK.llR si \\rt)Ll' \'()Sf iill l (Ed.), Lta1.r-
'iEfr."'i.; KUNST
i"r"."r-irgnndttil, 1962 -,MAX WUBER' pelings. lrhrxris, Pop Art, Norrveurr Fitlalisrne, igl"rri -
"ni-'Fri,i.tr";1l;;ht Bifiit< der ,.Geist"- des Kapit-a- JURGEN (lL,\IIS, Thr:ot'iori zeiIgeriis:;ischr:r' l\{alcr, I963 --
ii;;;, l,;;"dtt. auriatt. zur "naReligionssoziologie' I' 1e20 ACELASI, Iiutrstheule. Persrlrlen, Alalvsen, f)okurrentc.
1965-Docurnenta. Catalogirl rrxpozitiei, 1955 (l), 1959 (II),
Constructivismul rusesc 1964 (lII) - TII()MS B. llESS, Abslruct, Painling in
CARLO BELLOLI, II Contributo russo allo -avanguardie Atnerica, Ncw Yor'k, 1(,)51 - nr()\rlns. f)okrrmenl,e untl
expozi[ie Galleria del Levante'
;i;;ilt . C"t^i"s;i d"caMtlla. Analyserr- z,trr I)ichtung, bilrlt'rrtlerr Ii unsl, n'Irrsih, r\rchi-
fiiiil;;-R";;;-re"64 - GRAY, .Die rusische Lektur'. irr colaborare crr \\''Al,il'tilt ltOl,t,ltlrlOIi 1i
A;;ft;d; der moderrren Kunst 1863 - L922' 1963 - MANFRED DlI LA MOTTFI od. dc FjIANZ MON, 1960 -
iiASlfiIiR Maipvlrscg, suprematismus - Die gegen- NELLO PONIiN'fE, Zci{gentjssischo StrOmungen, Ge-
stanslose Welt, 1962 neva 1960 - HAIiOLD li.OSE\flERG, The 'Iradition
of the Ncw, Nerv \rork 1959 WILLIAI\{ B. SEITZ,
,,De Stiil" The ArL of Assemblags, Ner,v -Yorh 1961 ACDLA$I,
H.c.L. JAFFE, De Stijl 4'gL7 1965 l'he Responsivc Dye, Ncrv York 1965
-1931,
,rBauhaust'-ul inceputurile acfiunii formale
HANS
CLAUDE SCHAIDT, Hannes Meygl, 1965 - wING- ERNST FI. GOn{BI'i,ICH, Ar[ and lllusion, I-,ondra 1960
-
friirll-inE.ijnEte
wrxoiun, ilas sa,,haos,1s62 - H' M'
penlrrr editura Kupterberg/Mainz noua
DA\IID }{LTZ, GestalLpsychologie, 1944 RHODA
KELLOG, What Childrcn..suibble and why,-Palo Alto
ilin in'anii
;,frtj; ;'Aiiirot euut'"ut ap'lru[e dorrhzeci 1955 WOLFGAN(i I{O}tL}lll., Gestalt Psychology,
New -York 1.929 - KUIiI' KOITFKA, Zur 'I'heoric der
,rDadat' Erlebniswahrnehmung Annalen tler Phiiosophie, III,
HANS ARP, Unsern tAglichen t*-ury" , 1955 - ROBERT 1923
- GERARD DD i,AIIttrSSlJ, Los Principes drr
riiiTHER'frbr,L, rit.'Dada Painters and Poets' New Dessin, Amsterdarn Ii l9 HOINRICFI \VOLI-FLIN,
TJ"t--tgsr --riaN5 niCntnn, o-ada-- Kunstund Prolegomena zu einer I'sychologie ck:r Architektur (18t6),
entikunst, 1965 - WiLLY
'rit-{iiCnC'la'Nco vERKAUF (coeditor
'Ii;NS BoLticER), in: Kleine Sclirifton, 1946
Ei Dadb' - Mo-
nographie einer Bewegung, 1957 275
 Bleyl, F. II 25 97. 139, 193, 213-214
INDICE Blunt, A. I 151 Chagall, M. II 111
Boccioni,U. I 69, 70; Chardin, J.B. I 65, 202-
rr 63, 65-66, 68-'70, 203; II 96
156, 231, 260 Clrevreul, M.E. I 222
Bdcklin, A. II 165 Chirico, G. de II 165- 166,
Boeckl, H. II 251 '223
Boer, de II 141 Cicero I 29
I3oileau, N. I 198 Clark, li. I 160
l3onington, R.P. I 206 Conranini, G. I 173
Bonset, I.K. II 223 Constable, J. L L96, 222
i

A. lI 254 Corot, C. I 196,2A6, 252

1

Bouguereau,
l
Braque, G. I 6C-61, 6'1, Cornelius, P. I 197; ll ltj
i 6i,91,97; II 6,7,20, Courbet, G. L 2A9, 233, 241
25, 34, 37-39, 4t, 73, Cozens, A. I 203
48, 53, 55, 61,248 Cranach, L. II 26*27, L23
F. I 155 Breton, A. I 209; fI 98, Crane, lV. I 63, 86-E9,
Aalto, A. II 231 Baldinucci,
104, 106-107, 1r3, r59, 9 L-92; II 3e, 'i0
Aertsens, P. I 17 1 Balla, G. II 63, 159
Ba1l, H. II 161, 163 165- t74, t76- t]l, t79, Crevel, R. lI loJ, 154
Alberts, J. II 199 r8l, 208, 225
Alberti, L. B. I 144, 1'49, Balzac, H. de II 245, 249
II Bandmann, G. I ll2, tl,J, M. L. Il 153
I3reuer,
153; 122
A. II 265 211,251 Bronzino,A. I 9, 10, 17, Dali, S. II 166, l1 3, 119 ,
Altclorfer, lJ{-1J9, l+2, t52, t5{- i8l
Amiet, C. II 26 Batteux, C. I 198
Baudelaire, C.P. I 2 14, 25 rJ5, 166, 18 l, 188 Daubigny, C. i 2't3
Anclersen II.C. I 241 1 ;
ISrown, l. I 200 Daurnier, Ii. I 2{J; li 16
Apollinaire, G. II 53-54, TI 249
Bruogel, P. I LIL-112
Baumgart, F. I 165 David, J.l-. I 123 - 121;
100, 155, 165, 168
l3runo, G, I 17?
Ii' II 251 Baumgarten, A.G. I 186; ll 25a
Appel, Iiiichner, G. lI 249
Aragon, L. II 159, 165' 112' II 235 Degas, li. I 207,243,218;
Bayer, H. II l5J lJunin, N. II 132 lr 2{8
178, 181, 1E4
Bazaine, J. II 261, 263 lSurcklrardt, J. L 125, L64, Deiacroix, E. I 86-87, 90,
Arhipenco I 69 194- 195, 217
Arcimboldo, G. I 169;II 166 Beham, B. II 26-27 t57, t93, t96,222-223,
II lzl, LZ4 Burke, E. I 30 243, 2'L5, 251; II 252
Aristotel II 246 Belrrens, P.
Bellori, G.P. I 173 I)elaunay, Ii. Il 53-54
Arp, H. II 142, 157-160,
Benjamin, W. II 106 A. II 90, 229 Denis, Ul. I 64, i99; ll 206
162, 164, 166, 223,233 Camus,
Arp-Taeuber, S. II 142, 158 Berdiaev, N.A. II i86 (h"nova, A. I 197 Derain, A. II 11, 20
Ashbee, C.R. II 121 Bergson, H. II 62, 72-73' Caravaggio, II. da I 199 I)esrros, R. II 165

Assunto, R. I L12- 116' 208 Carpaccio, \', I 9, 132- Drderot, D. f 200-205;

186 ; II 233 , 237 Ilclnard, E. I231, 237: t39, 142, 152, 156, 181, II 96
-235 '
239,242 il 4a, 42 189; II 181, 219 I)oesburg, T. var Il '/7,
Augustin (s{.) II 140 Bcrnard de Clairvaux I 37, CarriL, C. II 63, 111, t65 136, 138-142, t49, 184,
Aurier, G.A. I 231,246' 120; II 265 Cassirer, E. I 60; II 241 201, 218, 223
248 Ri1l, X{. u 9A, 199, 218, Castiglione, B. I 15 I Dominguez, O. II 182, 206
230 Cervantes, M. de I 169,223 Donatello I L17; II 20
Bing, S. Il 120 Cezanne, P. I 15, 29, 3L, Dongen, I{. van II 11
Baader, J. II 158- 159, 161 Iliake, W. I 156, 209 , 239 ; 80, 229, 218-260, 261- Duchamp, 1U. I 14, 16-17,
Baargeld, J. II 159 II 65 265,268-269; II 2r,25, 55, 66, 68, 70, 271;
I 224-225; II 42 276 40, 42-43, 50*51, 68, l r 6, 10, 53- 54, 56, 59 *
Badt, K. I 250 Rlanc, C.
 Hais, F. I 223 Iianclinsky, \\'. I 7-8, 10,
60, 82,95- 110, 156, 16.5, Gail6, E. II 12i lla{tmann, W. I 74 14, 16, 31, 39--40, 60,
t66, t77 , 198, 209 -2 10, (lan, A. iI 133, 13.5
Hartnng, H. II 257, 260 l0-1 I,74 -80, 8l -:- 84,
212. 214, 2U, 2t9 *220, ()antner, -j. f 1 12, 117, I l(), Hauser, A. I 169, 176 87, 90-93, q.5 -. 100, 108,
2J0, 2-.]3 122
Ilausmanl, R. II 159 tI9, 123, 130, 138- 139,
l)uiresrroy, (l"i\, 1 l5{, 156, (iasqrret, ). | 251, ).64 I{ebbel, F. II 255 t42, t52,t57 , t59 , 16t, t77 ,
160 Liirucli, -A. lI 12{ Heckel, E. II 25*26, 30 t19-t82, 185, 188-1E9,
1tul1', 11. 1t '',, (i:rugrtilr, Ir. I l'1,1.5,5(),
llegcl, G.W.Fr. I 38, 45, 196,213*2t4, 237, 261
I)ujardirr, t',. I f30 1."r,,:l-lf, -)-\ ', I\S..lJt) 53-56, 130- r32, 153, rr 6-8, 10- r l, 19, 3:i,
Iliirer, A. I90 qf, l"{5 !1'1 , /.46, 241 , ).-1r) , ,!,5 I ,
196, 261; II 136, 173, 56 57, .59,7 I 85,86 88
lrrorlk, Il. I {.' ll',. l('5, 2"5 j,2i'0 - 262, )65,265; -
9'1, 99*102, 107,
- -111,
220, 257
l1 6, 11\) I r I i, 7,10
1
-22, 24, :: - Iteidegger, I'I. I 53, 5{r 130,133,1i5,143, 149,
29, .50,-1, 59, 65, 67 ,'i 8,
5
Helnrholtz, tl, vt:tt I 222 152, 1-55, 163, i80, 181
t.59, 169, 197, 2t3-2t4
l.-ckerrnann, J. I'. I 211 (iautier, T, If 57
Hennings, E. II 159 188, 192, 198, 202, 206,
Eckmarrn, O. II IZL Gavarni, P. I 20t) I{enry, C. I224 --225,26?. 20q,212,211-220,225,
Iiesteren, C. v:rn Il l4 l Gehlen, A. I 3.5 Herder, J. C;. I 28, 3 l, 5 I ; 231^-233, 236 -.,23"/ ,247,
I:ichrter', J. Il 81, 82 Gerstl, R. II 30 II 196 249, 252.
Irllrrartl, P. Il l5l, l(r-5, l{i8, Ghiberti, I-. I :ie Iletzer, T. II {9 Iirhnu'eiler, D..l l. I 6l
Giotto I 19, 121 , 22.\, )'!,e; I'Ioif, Ii. van't II lli.r 6.1, 65, 69, I 16; I I 3{.-
r75, r80, t84, 208
Il lSfi
Iindell, r\. 1I 12l, l4-i I{oIJman, J. II 12 1 35, 37-38, 43 -44, 52,
Goetlre, J.W. f 9, 21, )i, Hofmannsthal, H. von lI 1tr 5'/, 94
I: rir.rgerta, St:utns Iohatrnos .i0, {1, ..1(,, 5 '. l.l i, I 1'r Kant, I. I l.], II2,
r 109, 1H It(). tr_,, s51y 1! i 16.). 101 153,
l- r rr.t, NI. I I I Ll, l5tr, ld'l - 1i;,1, lE0, 18.i, 19.1, 20 1, llogarlh, \\. I 15"{; ll l-l 112, 198--t99, 228, 258,
t(,i). I i 6, t5{t. 13,,, .'(,a,, j.tl, :)6, ljl, .li',, -'r';, 15, j5-- 3'l , 40, (,-{- 65, 261-262; 1I 8.5
)t1 18, et, 122, 253, 260 Katz, D. TI 247
.'(,tj Il l),'t), ltt' l{}i:,, Kellogg, R. II 256
l11rk, J. 'zair I l-11',
2\1,,24rt,:.73 Hokusai, K. I 230
Holbein, H. I 223; II 36 Iiirchner, 11.L. II 25
tiirgh, \'. ';an I 11, l.fi, t0, 29-30, 32
-27 ,

236, 23' 218, l.{e, 2:i 1, Honnecourt. V. de I 89

Iici.rritrgt,r, I-. tl l'{1, l{9,
251,25x i{' l,lt,5. -'r'6- I{orta, V. II 12 I I 18-20, 39, 147;
Iilee, P.
l{)
269; II 13, 16,20-22,27 Hugues de St. Victor I 115,
rrt43, 149, 152, r54, 166,
li6n€orr, l;. 1 22{), 230,2 (t I 184- 196, 202, 223, 231,
179,; 7I 238*239
;

tr -28, 50-5 1, 7 8 --19, 136,

254.
-237 ,
206 236 249
Feuerbach, A. II 16
193, 197, 212*2r4, 262
tiornl'riclt, L.tl. I l6-.169-
llume, D. I
Hunt, W. I
30
206
Klinger, M. II -250,
165
l-iedler, C. I 260, 262*21 I;
l l0; II 261 I{uszar, V. II 136
XoJflr.e,K. 1I 247
rr 5, 9, 79, 90, 103, 190, (lonciarova, N. 1I 128 Kok, A. II 136
248,250-25t l{okosoka, O, II 7, 30'- 31,
Goodrvin, Ii.\ r. II 120
Focillorr, H. LI 245, 249, (ioya, F. rle I 29, 196,223; Imbriani, V. I 193- 19-5 1ll
259 Ingres, J. | 156, 197,223, liomer, "I. I 197
rI .50, 166
I(ris, E. I169
liontailas, t\ des I 233
Gary, C. II
227-229,243,251,26t;
Iiragonard, J.-H I 223
130
50, 254 I(upka, F. II 5l
Cirillparzer, l-. II 60 Itten, J. lI 143, 147, llt)
Iirancesca, 1', della I 22.1
tiris, J. II4+, {3-'{(),52-
lrreud, S. II 173, 227
53, 55 Laforgue, l. I 234, 236, 262
Frey, 1). I 112-115, 118
H. L.C. II
;

Iriissli, J.H. I155 O ropius, W. II 1 l4 - 1 15, Ja{{6, 140 rr 61, 106, 150, 164, 168
122, r13-144,146-141, Lairesse, G. II 250,256
t-rq.- I50, les, 222, 225 I-arionor, lU. I 6q; Il 128.
(ir<rsz, G. lI 28, 158, 22.1 Iancu, M. II 1.59, 162
Gabo, Naum II 133- 13-5,
279 Janson, H.W. I 14{ 130
2r8,2.33 Guimard, 1{. 1I 12l 278
 Oberlilircler, .\. II 16 Itapparcl, A. I 241,244
Lautr6arnont. Clotnte de I Maxrvell, l.C. I 222 Obrist, H. Ir 121, 14,1 Rey, NI. II 165- 166
241 M:lzzola, Ir. (Parntigianiuo) Olbrich, J.NI. II l2l Reacl, H. I 142
l-a.virter, J.Ii. II 12-14, i 167,170 Oud, J.J.P. II 136, 1.1 Ilenrlrra.rrdt I 29, 194 19 5;
N'It,issouirr, J.1,. I 209
1 -
t7 , 246, 241) rr 29
l.ecli, 11. van dcr II 11i6. \{endclssclur, nI. I200-20 I llenoir, P. I 207,2A9,216,
Nlelck, J.ll. I 239 223-224,248, 250-252 ,
140 I)aatz, \\i. I 125
Lc Courbusier, lI 142 -r\Ie1'er, FI. Il 150, 152, 226 Ir
llichelarrgelo I 155-
L'alissr', Il. I 167 253
l.i:gcr, F. II 7, 53-5'1, I i 1 156,
llcl'lolds, Sir Josltua I
161, 164, 161 , 170, ll2, I'a]lzzi, F. I I94 160
Lehrnarrn, H. I 22:l l(rJ, lI
Leorrirrdo I 6, 20, 39, 90, l7{, 183, 229 l':lnofslit', 1... I I 171 .. l7.i - 187;12, 15, 9u
I';4rirri. (i. ll 6.i Iti bcrnont. Ilt'ssaignes, (i.
92, 144- I46, 149- 150, I'Iies verrttler ttohe,I-. IT 142,
I)er:hstcirr, l!. ll 26- 17 I I l5()
l5r', 165, 170. l(,0, 20i - 152
205, 216, 2.\2 ;Il 12* 13' i\'Ii1let, J.Ir. I 209 l'drr:i, Il. Il 165 lli,rhter, ll. ll l-5fi, 158
.10, l7x, lx l. lq0. lt)-l Ntir'6, I. ll l('(r, l3l. I itt Ft-vsttcr', ,\. lt LIJ- 1,14, lfil, 1(r4,22.1
195,246, :163 231 I lli Iiicgl, ;\. I 41,41 , t)9, lb4.
[-essing, G.Ii. I 198, 2(r7 .\{oholy Nagl', I.. II l{9, I'i';rl't.r, l. ll :ii',1, I.'\ -
l.i.i: ll rr(r

I-icltterilret'g, (;.C. II l{, ll t53, t99,222 llt,r, l(r.!, I it, llrr, 18"1, Itierncrr Iitrrird, lt. It 121,
I-issitzky, Ial 1I l3-5 \Iorrrlriart, I). I 7 'li, l'1,
J2.i 1,l4
I-ocke, J. Il 35, -52 16, 60, 36, lig, 9l q8,
Itictrcld, (;.fh. ll l4 I, l'1,.,
(;.t'. I l5{, l6l, [)it:;rsso, l'. I ll, lE, .il, .i.i,
lornazz<t, 108, 123, 1.19, 142, I52, 2It), ).\0
(r(), 0J, (r4, I I ll 7, I l,
l'7 5 154.-- 1.57, 1.59 -- 1(r0, ltili Iiobbr;1, I-. tltlla I l4/
l.oos, .\. I -'(r. .l'{; ll llf' lE9; I I t', li, -1, 85 25, .i4, "1.i'14, 4(),'1ft,
lirr;lrc, ll.['. ll 10.5- 106
127, 1.50 ()5, q6, l0 l- 102, 108 5.], 55, 100, lll, l.l!).
166, lti5 , t8,1 , ).5,1, 26). l{or1t:eilko, r\. I I 129, l.l.i
109, 111, 113, 130, 13fi,
140, l').1, les, 20 I'ictlo rlel Vagii I 169 I.ionta,no, (;. I170
lI 12 I
I 19 - I
Nlackintosh, C.R. 202, 209, 212, 215-216, I'ilcs, ll. tlc I 1.57 liood, O.N. t 222
Makmurdo, A.H. II 120- 218-219, 232,236,241 Itosenbcrg, H. II 207
r) I'ir:rlcsi, (;.11. ll l{16
Itossetti, 1).G. I20fi
I
Nlonet, Cl. I 81, 207-209, l)issirIro, ('.. 12{)1 '*20r,2
Nlaiakovski, \". II l.l2 19,
llouault. R. lI 20
\Iajolclle, L. lI l2l
2 3
-2 l(t, 222 -223, 248,
1
248, 2.50 252
250; Il ?1, ()1,206,2.1.r Ilorrsseau, T. I 24J', lI 14,
tlile, I,l. I 122 Plalon lI -5E, 213, 24 I
Nlalt-,rici,Ii. 1I 56 ,57, lt3, Nlontitelli, . I2{.}-'-2-l-r
A..1
Plotin I 2,14; ll 54, t40, :4 t t00
llE, ll0 .- t.l i, l.]"5, -lu I l\'lorris, \\'. II 32, t l8 -- l-llJ, Ituberrs, l'.P. I )17, 223,
201,231 12.5 , t26, t46, 11S
Polgar', '\. I .54
l\[osrr. Ii. II l?l I)ollrx:k, J ll 205,20r) 2.1 I
\IallarItri, S. tI 2'lE I'orrssin, N. I 157. )'23,2'19, Iiungc, I'h.O. ll 247
Mar.iet, Ji. I ftjfi, .2'16 l\{nelh:r , O. 11 16. l(}
,l(r I ; Il (,7, 165 Itrrrkirr. J. I SU -r l. S i
Ilarrguin, ll.(. II I I N{unch. tr:. II 28 ,1.(,

I'trvis rlr: Llrav:rtrttcr, ['.( E4, 91, l.]lt, l4tt, 149, 152,
Nlarc, 1". IIl L)9, II \[ut lrt'r, 11. II ltr .

I 2-i0 tie, 186. 192, 195, 205,

Nlarilrctti, 11. () I t-'. , 6l) l{rrtlicsitrs, i I. II l.l{
;r0, :2.i NirtzsclLe, i", I 1.53; ll 6l, l'u\,, -1. il li I 10-2 I I, )66, 269 -210,
llairlr.-1, '\. tI I l, :10 rt) 1, 10.t, l l l, l 19. 1.i1,
).72; ll 5'), ?'{. 85. 'r('
ll:irx, ii. II I l('r- I lli, lJ{, lr,i, ,i()h ;111, -''i I -'55 il7- l18, 124, 126, t56,
150, 172 -17.1 jie , )62, '26i llaf:r.cl 190, 162, 165, 167, l(rE, lB l, 200, 221 , 253,
Massoir, A. II t6fi, l3l ' N,ridt, I'" ILll, 26, 2li .10, t] 2,223,228-229, 232, 260, 2(t4
182, 2Ofi lll '2.\6,238,243, 26 l; ll l.l, I(rrssolo, L. ll ('.1, (ii. 6q -
llatisse, l{. Il {, - "l,?.(l-'?'5, Nova.lis, I1 161, loS, 2'11 281 19, ,{6, 78, I lfi 10
37 N(r/otriv, lr. I2-5.i 280
Sarto, A. del I 1J2*135, Stirner, lI. 1I 116, 118, 150 Wagner, O. lI l}l- l2?, W61{ilin, H. I 164,; Il 66,
lJ6-137, 139, 142, 145, Strindberg, A. I 228 124
- 125 241
'Woermann,
152, t56, 165 Stuck, Ir. II 16 Waldberg, P. II 169 I{. I 103, 108
Schiller, F. von I 26, 28, Sullivan, P.J. II 122, 126 Webb, P. 11 120 Worringer, W. I I 1- 12, 55,
44-45, lx2 - 163, t88- Sulzcr, J.G. I 25, 155,
Weber, M. II 127 99- 100, t02-103, 121,
187
- \\tilde, O. II 122, 129-131,272; rr
189, 196
- 197, 200 ; 71248 188, 198
120
250, 254, 258 \Vils, J. II 136 t4B, ?"41
Superville, Humbert de
Schleiermacher, F.Il.D. I r 224-225 Winckelmann, J.J. I5l Zola., E. i 20,1 249,
-208,
107 ; II
214 Wittgenstcin, I-. l. 17 ; 262
Schlemrner, O. II 149,223 lr 103- 104 Tssccaro, F. I i7.5
Schlosser, .'[. von I 104, 169 Taneuy, Y. II 166
Schmalenbach, F. II 1l Tatlin, V. II 128- 129, 133
Schmidt-Rottluff, K. lI 25 'foma de Aquino II 140
..-26,30*3t Iintoretto, J. I 9, 134* 139,
Schrnidt, G. U 1q4 142. 146, 150, 152, 16l-
Schopenh;lucr.*,\, I 231 - 162, 170, 181, 185, 187,
234, 236, 239, 245, 25E, 189
- 190, 203; !1 219
261-262, 26R ; II I7 , 60, Tifian I 146--147, 157, 16I,
105, 156, 165, 214, 246 t66,203
Schuffenecker, E. I. 234 'Iriitrner, W. I 199
Schwitters, X. 1I !.5o, 163- T'rrner, lA/, I 196, 206:-
164, 184, 2r5, 223, 2i3 rI 64-65
Sedlmayr, H. I 57 Tzara, T. II 15E - 159, 162,
Semper, G. II 118 165, 175, 184,223
Serrral, G. I l4- 15,219-
226, 227, 242, 249-250, Vantongcrloo, t;. Il l16 -
255, 259-262, 265, 268; 131 , 218-219
II 27,42,50-51,65, Vasari, C. I 19,39, 146-
92-93,214 147, 150-151, 157, 168,
Severini, G. Il 63 - 64, 1q0,203
136 -- 137
\rauxcelles, L. lI 37, 44
Shaltesburry, A.A.C. I 30, Yel|"zquez, D. I 223
234, 239t II 246 Ve1de, H. van de II 51,
Shakespeare, W. I 187 121, 124, 143, 146
Shag', G.B. Il 12l \renturi, I-'. I 200
Sisley, A. 1 20"1 , )48 Veronese, P. I l(t1*L6),
Soulages, P, ll 251 259
Soupault, P. TI 159, 165, Vitrac, R. Il 165
t72 \ritruviu I 105
Spinoza, Il. de II 77 Vlaminck, 1I de ll 11, 20 -
Stifter, A. I 108, 126; 2r,23-24, 3l
rr 255
-257
Voysey, C.F. II 12 1 281
CUPRINS BIBLIOTECA DE ARTA

Au apirut:

SECOLUI, 20 .... 5
200 204-205
Observatie preliminarA I't

And16 Malraux
EXPRESIONISMUL SENZUALIST .......... I CAPUL DE OBSIDIAN
Udo Kultermann
ISTORIA ISTORIEI ARTEI, 2 vol.
Despre antecede nte (caricatura ,5i fizionomia) . . . . I Traducere gi prefagl de Modest Traducere de Gheorghe Sz€kely
Fovii parizieni 19 Morariu Prefati de Virgil Vitigianu
Gmparea ,,Die Briicke" dirr I)resda 25

CUBISMUI,
201 245
DIMI',NSIUNILE SIMI]OLICI' ALI' OBIECl'U;\.
LIZARII 56 Eugenio d'Ors
David Alfaro Siqueiros PROFESIUNEA DE CRITIC
I.'UTUIIISMUL .... 61 ARrA $r REVOLUTTA DE ARTA
Traducere de Marina Ridulescu Traducere gi postfali de lrina
Cei trei precursoli 71
Prefafi de Nestor lgnat
Wassily Kandinsky 71 Runcan
Piet Mondrian ..... di) Prefagi de lon Pascadi
Marcel Duchamp ^. 95

ARTA LIPSEI DE ATTTA 1r1 202

207
Despre principii 111 Evghenia Lvova
,,Arta este un bun genoral" 115 ARTA BULGARA Eugenio d'Ors
.- VTATA St OPERA
Constructivismul rusrlsc 128 Traducere si cuvint inainte GOYA
,,De Stijl" l:t f; de lon Marina Traducere de lrina Runean
Bauhaus-ul r42
Dada 155
Suprarealismul ..... 165 208-209
203
POZITIA LUI PAUL KLL]I' 184
Stefan Morawski
IRADIERI iN PNUZPI'IT 797 Gregorio Maraion MARXISMUL 5t ESTETtCA,
FORMELE SIMBOLICE ALI' ATTTEI MODERNE 212 EL GRECO 5t TOLEDO 2 vol.
Traducere de Esdra Alhasid
iNcuputuRILE ACTIUNII FoRMALE ..... . 244t
Cuvint ?nainte de $tefan Milcu
Traducere de Claudia Dumitriu
qi lon Paseadi
BIBLIOGRAFIE .. 268 Prefati de Dumirru Matei PrefaEi de lon Pascadi

Indice . 276 284

aof
2t0 211 in pregitire:
Liliane Brion-Guerrv Cennino Cennini
cfzANNE SI EXPRI,I4AREA TRATATUL DE PICTURA
sPATtULUT
Traducere de N. Al. Toscani
Traducere de Ruxandra Garo-
feanu Prcfati de Victor leronim
Prefall de Mircea loca Stoichiti

ti*{<
Ren6 de Solier
DE LA APOLLO LA FAUST ARTA SI IMAGINARUL
(Dialog intre civilizatii, dialog Traducere de Marina Dinrov
intre generagii) Cuvint inainte de tlugen Barbu
Traducere de Lucian Blaga, lon Prefetii de lon P:iscadi
l'lerdan gi
lonel Dobrogernu.Cliere:
Prefapi 1i :rnrc,logie de Victor Guido A. Flrnsuelli
Irnest Magek ctvtLtzA'Iittt EUROPil
VECHI, 2 vol.
l:raneoise (achin l-rrducere tle AlexaniJre Slavrr
GAUGUIN Prelrqi de R:du l:lor eslu
-fraducere
si prefapi de A. E.
Baconsky
Jean Marie Casal
Robert Klein
crvtLtzATtA tNDUSULUt
FORMA SI INTELIGIBILUL, 5I ENIGMELE EI

2 vol. Traducere de Rodica gi Leon

Baconsky
Traducere de Viorel Harosa Prefali de Constantin
Prefafi de lon Frunzetti Daniel

Marcel Brion Carel van Mander

HOMO PICTOR CARTEA DESPRE PICTORI
Traducere de Maria Vodi Traducere de H. R. Radian
Cdpugan si Victor Felea Prefagi de Viorica Guy Marica
Prefagi de Du mitru Matei
Renato Gutuso S. l. Tiuleaev,
MESERIA DE PICTOR G. M. Bongard-Levin
Traducere de Ersilia Moroianu ARTA DIN SRILANKA
Prefati de Raoul Sorban Traducere de Anea lrina lonescu
257