Sunteți pe pagina 1din 13

Tema:

Retorica
discursul public
Pregatirea discursului
 Cunoaste-ti audienta! Afla detalii despre
participanti : varsta, ocupatie, sex,
asteptarile lor vis-a-vis de prezentare .
In acest fel iti vei putea stabili stilul
discursului – formal sau informal, tehnic
sau colocvial, etc.
Redactarea discursului
 Structura unui discurs cuprinde trei parti :
 INTRODUCERE – Cuprinde salutul,
prezentarea , enuntarea temei,
prezentarea ideii centrale.
 Prima parte a discursului trebuie sa
capteze atentia publicului printr-o
poveste, o gluma sau o marturisire. Putem
folosi statistici legate de subiect ( Ex: Stiati ca peste 300.000 de
pensionari traiesc sub limita subzistentei?) sau un film in care se
prezinta tema discursului.
CUPRINSUL
 Conține detalierea temei,
 prezentarea argumentelor si a informațiilor relevante pentru
audiență. In cazul unei prezentări a produsului, introduceți
mereu exemplificări de natura vizuală.
 Alegeți 3 idei principale pe care le veți dezvolta cu sub-idei care
vor susține fiecare idee principală
 Folosiți propoziții scurte, verbe de mișcare la timpul prezent si
evitați cuvintele de legătură (așadar, prin urmare, in
consecință, astfel, etc).
 Implicați audiența: Puneti intrebări sau raportați-vă la
exemple pe care le pot impărtăși și cei din sală (Ex: Sunt sigur
ca si bunicii dumneavoastra se confrunta cu aceeasi
problema..)
INCHEIERE
   Încheierea este punctul cu cea mai mare importanță
strategică într-un discurs.
 In încheiere se reiau ideile principale si se enunta un indemn
la actiune EX: „Veniti alaturi de noi!”, „Multumim pentru
atentia acordata”. Daca există sesiune de intrebări, o
anunțăm.
 În partea finală trageți o concluzie asupra a ceea ce ați spus.
Sintetizați într-o frază conținutul discursului . Puteți să o
memorați, dacă vi se pare mai simplu decât să o dezvolțați în
fața audienței.
Tehnici de prezentare 
 Limbajul non verbal  este responsabil pentru 75% din
rezultatul prezentarii. 
 Stapaneste-ti emotiile cu ajutorul ancorelor emotionale –
pixul, masa, un obiect folosit in prezentare.
 Foloseste-ti vocea la un nivel mediu si adapteaza
tonalitatea in functie de context
 Pastrează contactul vizual cu toate persoanele aflate in
audienta.
 Nu uita care este mesajul esential si repeta-l de cateva ori
pe parcursul prezentarii
 Nu divaga de la subiect
Limbajul corporal

 Corpul trebuie să fie orientat, în general, către


public. Cu brațele deschise și privirea către cei ce
te ascultă vei transmite sinceritate și dorința ta de
a comunica.

Adoptă mișcări naturale și simple. Pășește cu încredere în


fața publicului, privește-i în ochi în timp ce le vorbești și fii
atent la ticurile nervoase: frecatul mâinilor, bătutul din
picioare, etc.
Limbajul corporal
 Adoptă, de preferat, gesturile nu foarte ample și nici prea
rapide pentru a nu deruta publicul. Închipuie-ți un
dreptunghi în fața ta, format de umerii tăi și stomac.
Încearcă să păstrezi mâinile cât mai mult în această zonă.
 Ține mâinile către public cu palmele în sus, cu excepția
momentelor în care le folosești pentru gesturi. Există o
semnificație a modului în care ții palmele: palmele în sus
sugerează onestitate, sinceritate, deschidere, obediență
chiar. Palmele orientate în jos, în timp ce vorbești, pun
vorbitorul în poziție de inferioritate față de tine, îi comanzi.
contactul vizual
 Evită să ții mâinile în buzunar sau ascunse la
spate. Preferabil ca publicul să vadă mereu
palmele – în limbajul corporal aceasta transmite
sinceritate.
 În timp ce vorbești, privește o zonă a publicului,
apoi alta, ș.a.m.d. Încearcă să menții contactul
vizual cu fiecare zonă a audienței, evitând să
favorizezi o zonă anume. 
Mijloace persuasive
 ETHOS
(credibilitate/speranț
ă/încredere)
 PATHOS
(emoții/valori)
 LOGOS (logică/
rațiune/dovadă)
Tehnici de persuasiune
Căutați echilibrul!
Bibliografie
 http://www.european-rhetoric.com/etho
s-pathos-logos-modes-persuasion-aristo
tle/
 D.Carnegie. Cum să vorbim în
public.București, Curtea veche,
2000.185p.
 C. Sălăvăstru, Teoria şi practica
argumentării, Iaşi, Polirom, 2003.

S-ar putea să vă placă și