Tema:

Rolul mass -media în conflictele

interetnice
Anul3,Jurnalism
Cursul:Conflictologia
 Puncte de reper
 Însoţirea informaţională a
conflictului
 Reflectarea etnicităţii în mass
media
 Formele informaţiei privind
relaţiile etnice în presă
Însoţirea informaţională a
conflictului
Însoţirea informaţională a conflictului— reflectarea
direcţionată sau spontană în presă a evenimentelor
semnificative ale interacţiunii conflictuale.
Astfel auditoriului mass media i se furnizează informaţii
despre :
 obiectul conflictului,
 părţile implicate,
 scopurile şi intenţiile presupuse şi reale ale părţilor,
 urmările reale şi probabile ale interacţiunii conflictuale.
 Însoţirea informaţională a
conflictului

Este nepermisă aprecierea eronată

 a situaţiei concrete în conflict,
 a statutului părţilor,
 a ignorării principiului consecutivităţii
transformării unei faze a conflictului în alta.
 Stereotipurile
 În condiţiile conflictului percepţia este în mare măsură
influenţată de stereotipuri .
 Stereotipurile etnice reprezintă judecăti stabile despre
reprezentanţii unor grupuri naţionale din punctul de vedere al
altora. Ele reprezintă clisee, modele de gandire simpliste,
schematice.
Se constată ca :
 o bună parte din stereotipuri se trasmit din generaţie în
generaţie,
 altele sunt rezultatul propriei experienţe de comunicare
 sau se formează sub influenţa mass media.
 Prejudecăţile
 Creând o imagine generalizată a reprezentanților unui
grup din cadrul comunicării interculturale,
stereotipurile nu exclud judecăţi pozitive despre grupul
respectiv.
 Spre deosebire de stereotipuri prejudecăţile reprezintă
o apreciere cu caracter negativ şi se numără printre
cauzele conflictelor intergrupale.
 Gordon W. Allport situa originea prejudecatilor in
„tendinta de a face generalizări, de a forma categorii si
de a suprasimplifica experienţa in legatura cu lumea“
 Prejudecăţile
Observațiile facute de un larg evantai de științe
(psihologie socială, etnologie, istorie generală,
istoria mentalităților, etnografie, sociologie,
literatură comparată) dovedesc că nu numai faptele,
ci și opiniile, stările emoționale, prejudecătțle pot
înrâuri ideea pe care un popor și-o face despre altul
și, în anumite imprejurări, chiar și deciziile politice
atunci cand acestea se lasă influențate de clișee, de
modele de gândire simpliste, schematice.
 Modelul ideal de însoţire informaţională
a conflictului

 Reflectarea(reproducerea, oglindirea) problemelor reale, care au

provocat conflictul;
 reflectarea realistă a etapelor conflictului (latentă, a acţiunilor,
postconflictuală) imaginea obiectivă a părţilor conflictului,
evitarea stereotipurilor;
 retpospectivă completă a conflictului cu utilizarea izvoarelor
alternative;
 informare exactă şi completă despre evenimentele conflictului;
 reproducerea tuturor iniţiativelor reale existente şi paşilor pentru
reglementarea conflictului, susţinerea tehnoogiilor sociale de
reducere a conflictului.
 Modelul real
 Reflectarea problemelor false, ireale ale conflictului;
 interpretarea falsă a fazelor conflictului (interacţiunea
conflictuală nemijlocită este prezentată drept ciocnire de
idei, poziţii sau relaţiile tensionate sunt prezentate drept
duşmănoase etc);
 imaginea falsă a părţilor conflictului, stereotipizarea
accentuată negativă a unei părţi şi stereotipizarea pozitivă
a oponentului.
 Modelul real
 Retrospectivă partială a conflictului, renunţatea la
surse alternative, apel la lucrări cu caracter
pseudo-ştiinţific
 informare tendenţioasă a evenimentelor
 peflectare parţială a iniţiativelor, deciziilor şi
acţiunilor oponenţilor în vederea reglementării
conflictului,susţinerea paşilor şi intenţiilor
orientate spre escaladarea conflictului
 Reflectarea etnicitatii in
mass-media
 Conflictologii consideră că diferenţele etnice nu pot servi
drept cauză a conflictelor. Cauzele adevărate ţin de
interesele elitelor, care se ascund sub frazeologia etnică.
 Mass media :
 propagă prejudecăţi şi dispoziţii etnice şi rasiale
 difuzează în societate imagini, idei, idealuri, mituri, valori etnice
create de ideologi adeseori cu tentă emoţional- normativă
 în conştiinţa de masă accentuiază problemele legate de etnicitate şi
formează reprezentări determinate de ideologi în această sferă
 Reflectarea etnicitatii in
mass-media
 Etnicitatea la fel ca şi criminalitatea , sexul
şi finanţele a devenit o temă importantă şi
fierbinte pentru mass media.
 Informaţia privind relaţiile etnice în mass media
poate fi chibzuită, serioasă, pozitivă şi
tolerantă,neutră dar si plină de furie, blamare,
caustică, conflictuală şi în dependenţă de
aceasta are o influienţă diferită asupra oamenilor.
 Formele esenţiale ale
informaţiei privind relaţiile etnice în presă

 Comunicatul, conţinând material factologic;

 Lexicul: ceasuri elveţiene, cântec ţigănesc ,punctualitate germană , umor englezesc etc
bandiţi ceceni, terorişti afganezi, scandal, conflict, agresivitate ;

 Stereotipurile francezii sunt uşuratici; ruşii sunt leneţi şi beţivi, ţiganii sunt
hoţi ;italienii sunt gălăgiosi, evreii sunt şmecheri;

 Ideile etnice « noi suntem ca şi ei, de aceea trebuie să procedăm la

fel,» «noi suntem mai buni, de aceea avem nevoie de privilegii... «;
 Imaginile.
 Bibliografie
 Andreescu, Gabriel. Naţiuni şi minorităţi Iaşi: Polirom‚2004.
 Conflictologie aplicata pentru jurnalişti, Chişinău,CIJ,2008.
 Hlihor, Constantin;Hlihor, Ecaterina. Comunicarea in
conflictele internationale.Bucuresti, Comunicare.ro, 2010.
 Lazăr, Ludmila.Comunicarea interculturală în Republica
Moldova:aspecte contextuale.În:Moraru V.(coord.)Societatea şi
comunicarea în tranziţie. Chişinău: ULIM,2008.p.237-243.
 Ștefănescu, Simona. Media şi conflictele. Bucureşti:
Tritonic,2004.