Sunteți pe pagina 1din 4

Arta romei antice

Romanii au fost colectionari si admiratori de arta greaca. Arta din Grecia a fost adusa la Roma, copiata, si, de asemenea, schimbata de catre romani. Ca rezultat, arta Romana se bazeaza oarecum pe arta greaca. Cu toate acestea, arta romana nu este doar o continuare a artei grecesti. Pentru un amator, este dificil sa determine cele doua forme de arta, deoarece nici romanii, nici grecii nu au scris istoria artei lor, caracteristicile aferente fiecarui tip particular de arta sunt cunoscute ntr-o anumita masura, astfel nct expertii pot determina relativ corect cele doua tipuri de arta. Arta romana este mpartita n patru categorii: sculpturi portret, mozaic si pictura, sculpturi relief, si statui. Fiecare dintre acestea au propriile caracteristici. Sculpturile portret, proiectate de romani, arata dorinta a romanilor pentru literalitate. Acest lucru este demonstrat in sculptura, Capul unui roman, facut din marmura n anul 80 .Hr. Artistul a redat cu migala expresia fetei fara a scapa micile detalii. Sculptura romana pastreaza un echilibru intre realism si idealizare. Picturile si mozaicurile au fost influentate de arhitectura romanilor. Arhitectura lor a constat in cladiri care contin un numar mic de usi si ferestre, lasnd astfel spatii considerabil de mari de intindere de perete potrivite pentru decorarea lor. Calitatea a fost determinata de importanta si bogatia proprietarului. Peretii au

fost utilizati pentru doua lucruri n arta romana. n primul rnd, acestea au fost folosite ca o bariera. n al doilea rnd, acestea au fost utilizate pentru a deschide vizual si de a spori spatiul din camera. Doar anumite culori au fost folosite. Acestea au fost rosu, galben, verde, violet si negru. Au fost folosite doua metode pentru a pregati zidul pentru pictura. ntr-unul, tencuiala a fost agravata cu praf de marmura, apoi a fost aplicata direct pe perete n mai multe straturi. Acesta a fost n cele din urma batut bine cu o mistrie pna cnd a devenit dens. n cele din urma, a fost lustruit la un finisaj din marmura. Zidul a fost apoi gata pentru a fi vopsit cu culori de apa. Cealalta metoda, numita pictura de panou, a constat din stuc fiind aplicat la marginile de chiparos, pin, stejar si tei , apoi au fost aplicate culori de apa, obtinute din minerale si vopselele de animale. Pictura a fost apoi montata pentru a acoperi un perete. Aceste metode au fost utilizate n toti anii pentru a produce picturi. Desi stilul picturilor de pe pereti este schimbat pe parcursul anilor, metodele utilizate pentru a pregati peretii n esenta au ramas aceeleasi. Exista patru stiluri de pictura, primul stil, fatada de marmura , este folosita intre anii 200-60 .Hr. Peretii au fost mpartiti n panouri luminoase policrome de culori solide cu un contrast textural ocazional. n anii 60-20 .Hr,a fost folosit al doilea stil, stilul arhitectural. Aceasta metoda a dat impresia ca si cum peretele ar fi extins dincolo de camera. Intre anii 20 .Hr. si 60 d.Hr a fost folosit al treilea stil, stilul ornamental (impodobit,

inflorit) , pe un perete subdivizat ntr-un numar de panouri prin benzi verticale si orizontale. Al patrulea stil si ultimul stil de pictura s-a folosit intre anii 60 d.Hr si 79 d.Hr. Fiecare perete continea un numar mare de picturi separate, care nu sunt legate ntre ele. Ea a facut ca oamenii sa se simta ca si cum s-ar plimba printr-o galerie de arta uitandu-se la o varietate de picturi diferite. Arta Romana nu a fost limitata la cea a peretilor. Romanii au avut, de asemenea, picturi murale, pictat pe sticla, carti ilustrate, si picturi de sevalet. Sculpturile in relief, sculptate n bucati mari de piatra, au fost folosite pentru a decora frontoane, peretii templelor, interioare si exterioare de diverse cladir, arcuri de triumf, columne. Dimensiunea unui relief a fost dependenta de scopul, locul si destinatia monumentului. Exista doua tipuri de sculpturi in relief. Una dintre ele este friza picturala, care este o reprezentare nentrerupta de unul sau mai multe evenimente mitologice sau istorice. Cealalta este o imagine. Acesta consta dintr-o auto-reprezentare izolata a unui eveniment, sau un eveniment cu privire la faptele soldatilor morti in lupte. Relieful nu a fost tratat ca un zid, ci mai degraba, ca un spatiu n care figurile dispar sau apar , cu grija deosebita pentru detalii dandu-ne informatii concrete despre exactitatea relatarii evenimentelor. Reliefurile au variat prin metodele n care au fost executate. Sculpturile au fost o forma de arta n care romanii i-au copiat pe greci ntr-o mare

masura. Statui ale zeilor greci au fost luate si copiate. Apoi s-au adaugat aripi si capete de portret mpreuna cu imbracaminte drapata. Subiectele preferate de romani au fost statuile nud, ale barbatilor puternici si musculosi. Multe satui care infatiseaza oameni au fost facute ntr-o forma ideala, desi unele au reprezentat caracteristicile unei anumite persoane. De exemplu, un cap mic a fost un simbol al unei persoane cu inteligenta mica. n concluzie, arta romana a influentat religia si mitologa. Stilurile si tehnicile de arta antice romane sunt nca evidente si astazi, ntr-o mica sau mare masura n sculpturile, stauile si picturile moderne. Bibliografie : Prin arta antichitatii, Harcout Brage Manual de istoria artei cls. a- 9 a

S-ar putea să vă placă și