Pe parcursul mileniului II, n lumea antic a nceput un proces de deplasare a centrului de interes din regiunile Orientului Apropiat ctre

regiunile mediteraneene numite astzi europene. Acest proces, care va culmina cu civilizaiile greceti i romane, ncepe n insula Creta odat cu civilizaia minoic ( 2600-1400 .Ch). Pentru prima dat n istoria artei, imaginile exprim bucuria de a tri a unui popor liber. Frescele descoperite n palatul din Cnossos exprim, prin culorile vii un mod de via nu doar luxos i rafinat, ci mai ales un sens al libertii de a gndi fr precedent n antichitate. Acest fel nou, plin de prospeime, de a privi raportul dintre om i lume, a fost transmis civilizaiei greceti, care l-a rafinat i l-a transfigurat n ceea ce numin astzi miracolul grecesc,fenomenul de vrf al artei si filosofiei antice. Opere reprezentative: Palatul din Cnossos (1600-1500 .Ch.). Traseele extrem de complicate ale ruinelor ncperilor au condus la unul dintre cele mai fascinante simboluri ale umanitii: labirintul. Prinul cu flori de crin, Mica Parizianc, Taur cu acrobai, Grifoni afrontai printre crini. Aceste sunt cteva din frescele descoperite la Cnossos, au fost folosite culori extrem de vii combinate n raporturi cromatice decorative rafinate. Zeia cu erpi. Statueta de cult pstreaz nc linia general a canonului oriental, dar trsturile i decoraia este marcat de o nou i stranie vitalitate. Vase ceramice cu linii dinamice, curbilinii, bogat decorate cu trasee meandrice i spiralate ce descriu o faun / flor marin luxuriant. Remarcabil este Vasul cu caracati.