“CULTURA IN EVUL MEDIU

Realizat de Babin Ana-Victoria

Clasa a X-a “A”
 CARACTERISTICILE CULTURII
• Parte integrantă a evoluţiei istorice
Evul Mediu timpuriu, cultura a evolu
strânsă legătură cu transformările p
Occident în secolele V-XI, care au cr
pentru formarea unei culturi coresp
nevoilor spirituale ale noii societăţii
năştea. În primele secole ale Evului
principalele trăsături ale vieţii cultu
constituie declinul culturii antice, ră
unor elemente ale culturii popoarel
germanice stabilite pe teritoriul fos
Imperiu Roman şi geneza culturii m
timpurii.
• La rândul său, pe măsura consolidării
poziţiilor sale social-politice şi ideologice în
societate, biserica creştină devenea tot mai
precaută faţă de cultura antică păgână.  În
condiţiile regresului cultural al epocii şi ale
instaurării supremaţiei spirituale a clerului,
principalele centre de cultură reprezentau
nişte oaze răzleţe: unele reşedinţe
episcopale şi unele mănăstiri, curţile
regale, iar creatorii şi purtătorii de cultură
proveneau aproape numai din rândurile
unor clerici cu pregătire culturală mai
temeinică, astfel încât termenul de cleric şi
de ştiutor de carte deveniseră sinonime.
Bibliotecile mănăstireşti cuprindeau lucrări
nu numai religioase, ci şi profane, între
care şi opere antice salvate de la
distrugere; exemple de astfel de biblioteci
avem la Vivarium, Monte Cassino, Sankt
• Dupa momentele de
declin care au urmat
prabusirii Imperiului de
Apus,cultura crestina
apuseana cunoaste o
perioada de renastere
si innoire,cunoscuta
sub numele de
“renasterea
carolingiana”(sec VIII-
IX).Aceasta denumire
este legata cu
instaurarea Imperiului
Carolingian de catre
Carol Cel Mare.
 INVATAMINTUL

• Obiectivele sale Culturale erau indreptate catre infiintarea

scoli parohiale,episcopale si monastice,cresterea rolului
scrisului in comunicare administrativa si politica a statului
imbogatirea bibliotecilor bisericesti.
• Bibliotecile bisericesti au avut un rol important
multiplicarea cartilor religioase.Intrucit tiparul inca
nu aparu-se,cartile erau scris de mina de catre
calugari.Manuscrisele erau executate din
pergament-material obtinut din piei de
animale.Ele mai erau impodobite cu diverse
elemente decorative si imagini.
• Astfel,biserica a fost
cea care a recuperat
elementele
invatamintului si le-a
trecut in subordinea
sa.Scopul noi scoli
bisericesti era
instruirea
clerului,invatarea
scrisului,citititului,cinta
tului,pregatirea
teologica.Limba de
predare era latina.
• Elevii mai capabili,care absolveau nivelul
elementar,puteau sa-si continue studiile,insa mai
avansat.Acesta se baza pe studiul Scripturii si a
celor sapte arte liberale,grupate pe doua niveluri:
trivium (gramatica,limba latina,retorica,didactica)
si quadrivium
(geometria.aritmetica,astronomia,fizica,muzica).
• In orase, sunt infiintate mai multe scoli laice,dar si
religioase,conduse de episcopi.Pentru a obtine autonomia
de ei,profesorii si studentii se organizeaza in
corporatii,denumite universitas magistrorum et
scholarium.Termenul universitas, in sec. al XIII-lea,desemn
deja insasi institutia de invatamint superior.
• Prima universitate din Europa Apuseana a fost cea
din Bologna,Italia,care in 1230 numara peste 10
000 de studenti si doua facultati:Medicina si
Dreptul. Se constuiesc si alte numeroase
universitati,prestigiul carora este cunoscut si pina
in ziua de azi,precum:Universitatea din
Paris,Oxford si Cambridge-in Anglia,Salamanca-in
Spania,Padova,Roma,Napoli-in Italia etc.
 STIINTA
• Stiinta la fel a fost influentata de clerici,din
care cauza unele cercetari se faceau pe
ascuns sau chiar deloc.In sec V-VIII,gindirea
stiintifica era legata de probleme
practice,precum calendarul,masurarea
timpului,observatiile astronomice.Arabii au
tradus diverse texte antice,care tratau
despre
medicina,astronomie,aritmetica,algebra si
trigonometrie.Ei introduc un nou sistem de
numerotatie,asa numitele “cifre arabe”,ce
continea si cifra zero.
• Stiinta este culminata de descoperirea
lentilelor si ochelarilor(sec XIV),orologiului
mecanic(sec XII,de catre Giovanni di
Dondi),inventarea tiparului de catre
germanul Gutenberg in 1450.
 LITERATURA

• Creatia cea mai insemnata din epoca este prezentata de

poemele epice,aparute in Franta sec XI si recitate de catre
cintareti ambulanti la curtile senioriale,la tirguri si sarbato
populare.De regula, ele atesta un eveniment si un person
real.Printre cele mai vestite poeme se remarca Cintecul lu
Roland,inspirat din expeditia din 778 a lui Carol cel Mare
impotriva arabilor din Spania.
• Un alt poem reprezentativ este Cintecul Nibelungilor,compus
in Germania de sud,anul 1200.O opera celebra este si
Cintecul Cidului,ce ilustreaza personajul si evenimente din
realitate,si anume Cidul (in realitate Rodrigo Diaz),care se
remarca in luptele pentru recucerirea Spaniei sub stapinirea
araba.De asemenea,poate fi remarcat si Cintecul despre
oastea lui Igor,inspirat din expeditia din 1185 a cneazului
Novgorodului impotriva cumanilor.
• Pe linga poeme,se
dezvolta un nou gen-
romanul
cavaleresc.Erau scrise
in versuri si cintate sau
citite in fata unui
auditoriu.Cel mai
reprezentativ autor
este Chretien de
Troyes,care a redactat
romanele
Lancelot,Yvain,Tristan
si Isolda.
• Capodopera cea mai reprezentativa a
Evului Mediu,ramine a fi Divina Comedie a
florentinului Dante Aligheri,subiectul careia
cuprinde o vziune a lumii de dincolo,a
Infernului,Purgatoriului si Paradisului.
 PICTURA

• Pictura cunoaste o dezvoltare si inflorire in perioada

Renasterii,care pune accent pe frumusetea omului,in timp
picturile de mai inainte erau lipsite de viata si nu reprezen
naturaletea.Tehnicile de realizare erau diverse:fresca
murala,tablourile in ulei,schite si desene.
• Printre cei mai
remarcanti pictori
se numara
Giotto,Sandro
Botticelli,Leonardo
da
Vinci,Michelangelo
Buonarroti,Raffaello
Sanzio,El Greco,Jan
van Eyck si multi
altii.
 ARHITECTURA

• Arhitectura in Evul Mediu este

influentata de mai multe stiluri.
• Stilul Bizantin se reflecta mai ales in
arhitectura religioasa.Specificul
lacasurilor de cult bizantine consta in
folosirea cupolei,boltii si a arcadelor p
coloane.Frescele bisericilor sunt
reprezentate de scene biblice si icoan
destinate impodobirii peretilor biseric
sau interiorul locuintei.Cele mai
• Stilul romanic se defineste prin bolta de piatra,arcadele in
forma de semicerc,coloanele si contraforturile care sprijina
zidurile din exterior.Ferestrele erau foarte inguste,iar la
intrarea in biserica,sunt reprezentate scene ale “Judecatii de
Apoi”.Aceasta arhitectura este caracteristica bisericii
Cluny,catedralelor Vezelay,Autun,Mainz,Santiago de
Compostela,Domului din Pisa.
• Stilul gotic se caracterizeaza prin:bolta
ogivala,vitralii-panouri din sticla colorata,turnurile-
clopotnita.Primul monument de arta gotica este
considerat Saint-Denis din Paris (1144).Se gasesc
si alte catedrale precum Notre-Dame din
Paris,Chartes si Amiens,Burgos,Toledo,Domul din
Milano.
• Stilului Oriental ii sunt
caracteristice
arhitectura
religioasa,interzicerea
reprezentarii figurilor
umane si animale,stilul
ornamental cu figuri
geometrice si
vegetale.Creatiile
remarcabile din stilul
oriental sunt marea
moschee din
Damasc,Cordoba,palat
ele din Toledo si
Zaragoza.