Arta medieval se ntinde de-a lungul a peste 1000 de ani de

istorie a artei n Europa, Orientul Mijlociu i nordul Africii. Ea

include importante curente artistice i perioade, arte naionale i
regionale, genuri, renateri, lucrri ale artitilor i artitii nii.
Istoricii artei clasific arta medieval n: arta paleocretin, arta
popoarelor migratoare, arta celtic, arta preromanic i arta
romanic, arta gotic, arta bizantin i arta islamic. n plus,
fiecare naiune i cultur a Evului Mediu are stiluri artistice
distincte care sunt studiate individual (spre exemplu arta anglosaxon, arta viking). Arta medieval include multe domenii
artistice, dar a fost n special axat pe sculptur, decorarea
manuscriselor i arta mozaicului; mai mult, existau mai multe stiluri
artistice, cum ar fi stilul cruciat sau stilul zoomorf.
Arta medieval european s-a dezvoltat pe baza motenirii
artistice a Imperiului Roman i a influenei Bisericii cretine
timpurii. Aceste surse, alturi de viguroasa cultur artistic
barbar a Europei de Nord au condus nspre o remarcabil
cultur artistic. ntr-adevr, istoria artei Evului Mediu poate fi
privit ca o istorie a mixturii dintre elementele artei clasice, a artei
paleocretine i a artei pgne.

romanic este arta caracteristic

spaiului european occidental din secolele XIXIII, cu arhitectura ca gen principal de
manifestare. Arhitectura romanic este
dominat de programul religios cretin. Stilul
romanic a pstrat formele de tradiie roman,
n care a integrat elemente carolingiene i
bizantine. Bisericile romanice sunt de tip
bazilical (cel mai adesea cu trei nave),
caracteristice fiind zidurile masive, absidele
semicirculare, deschiderile n general mici i
ancadramentele cu arc semicircular.

Stilul

Cea mai mare parte a lucrrilor de sculptur i de

arhitectur realizate n aceast perioad
medieval timpurie au fost executate n stilul
motenit din Roma antic.
Pe teritoriul Romniei primul monument romanic
atestat cert este Catedrala Sf. Mihail din Alba Iulia
(sfritul sec. al XI-lea). n zona Sibiului exist de
asemenea o serie de bazilici cu trei nave, de
inspiraie renan (Cisndioara, Cisndie,
Guteria, Noul Ssesc etc.).[1] n nordul
Transilvaniei principalele monumente romanice
sunt inspirate din antierul benedictin de la
Pannonhalma, tot din categoria bazilicilor cu trei
nave

 Secolul

al XI-lea a fost relativ calm n Europa

Occidental. Principalele susintoare ale
arhitecturii erau mnstirile care, n acea
perioad, depeau numrul de 2.000.
Familiile nstrite doreau i ele s-i etaleze
poziiile pe care le ocupau n societate,
fcnd numeroase donaii locaurilor sfinte.
Astfel, ncercau s le garanteze o carier
clerical fiilor lor. Unii considerau acest fapt i
ca pe o form de asigurare spiritual, care le
garanta rsplata n viaa de apoi.

 Noile

biserici erau mult mai mari. Mrturiile

istorice existente nu-i amintesc pe zidarii care
le-au construit ci doar pe cei care le-au
comandat. Se tie c au existat oameni care
erau cunoscui ca pietrari. Ei pregteau piatra
i ncrustau motivele decorative elaborate.
ntre timp, constructorii ridicau cldirea
propriu-zis. Cunotinele matematice erau
limitate la acea vreme, astfel c se recurgea
adesea la experimentri (uneori eronate)
pentru a determina cantitatea i dimensiunea
exact a stlpilor necesari susinerii bolilor.

 Trstura

cea mai izbitoare a bisericilor i

catedralelor romanice este masivitatea i
utilizarea frecvent a arcurilor curbe pentru
ferestre, ui sau arcade. Acelai principiu al
construciilor semicirculare a fost aplicat i
pentru acoperiul de piatr, care a nlocuit n
cele mai multe biserici lemnul; bolta in leagan
(ca un arc rotund continuu) sau pe cea a bolii
ogivale (ce consta din dou boli n leagan
care se intersectau).

 Stlpii

masivi, rotunzi, i pereii groi ai

cldirilor romanice erau necesiti structurale
pn la descoperirea tehnicilor perfecionate,
asociate cu stilul gotic trziu, ce permiteau
preluarea tensiunilor, unele dintre acestea
(mai ales bolile ogivale) fiind utilizate chiar i
n perioada precedent.
Marele avnt pe care l-a cunoscut arhitectura
romanic s-a datorat unor reforme ale
ordinului benedictin, micri pornite la Cluny
(reforma cluniacenz), respectiv Cteaux (n
urma crora au aprut cistercienii).

 Printre

cele mai impozante cldiri nou

construite se numr abaiile, capelele i
bisericile de pelerinaj situate pe drumul ctre
biserica ce adpostete moatele Sf. Iacob, n
Compostela, din Spania. Multe construcii
aveau o arcad (un culoar construit n jurul
bisericii) pentru pelerini.
Arta romanic a fost adus n Anglia de
normanzi. Acest stil este cunoscut n Marea
Britanie ca stil normandic. Monumentele de
baz ale acestui stil sunt catedralele din Ely,
Norwich, Peterborough.

aparut in Franta, la Cluny, in secolul X si

este primul stil international, extinzandu-se
in toate tarile Europei cu traditie romana
pana in estul Europei.
Arhitectura. Caracteristice epocii sunt
castelele, manastirile si bisericile. Castelele
erau locuintele seniorilor feudali, fiind si
fortarete in caz de atac. Erau asezate pe
inaltimi si inconjurate de ziduri groase si
inalte, realizate din blocuri de piatra si in
partea superioara aveau creneluri, turnuri de
aparare si ziduri de straja.

 Elementul

principal al castelelor era

donjonul cu infatisarea unui turn inalt cu
intrare mai sus de sol, ferestre mici si in care
se facea ultima retragere in caz de atac.
Castelele erau simbolul autoritatii feudale. In
timp au rezistat putine castele. Cele mai
multe se afla in Franta si dateaza din
secolele XI si XII, iar in Italia, in Toscana se
pastreaza si azi o suita de turnuri feudale.
Manastirile. S-au construit intre anii 954 si
981 de catre ordinul calugaresc al
benedictinilor.

 La

Cluny in Burgundia a fost elaborat stilul

romantic. La sfarsitul secolului XI ordinul
benedictinilor administra aproximativ doua
mii de biserici si manastiri in Franta,
Germania, Spania si Italia. Bisericile
romanice au devenit locuri de cult in
secolele XI si XII in Europa centrala si
apuseana si locurile de refugiu in fata
navalitorilor barbari.

 Biserici

in stil romanic se intalnesc din vestul

Europei, din Spania pana in est, in Romania,
Polonia si pana in nordul Europei, aflandu-se
si in Siria si Palestina. Raspandirea acestor
biserici pe o arie larga demonstreaza larga
circulatie a ideilor calugarilor. Planul bisericii
romanice continua linia planului basilica,
evoluand prin urmatoarele caracteristici:
nivelul arcadelor care despart spatiile navei
centrale si navelor laterale, nivelul tribunei
si nivelul ferestrelor.

 Se

remarca masivitatea zidurilor si

austeritatea. Reprezentative sunt: in
Germania - Catedralele imperiale de la
Mainz, Worms, Speyer;in Italia - Biserica San
Miniato al Monte ( Florenta), Biserica Lucca
si Pistoia (Pisa); in Spania - Catedrala
Santiago de Compostela; in Anglia catedralele din Peterborough, Winchester,
Durhan.

 In

Romania, primul monument de arta

romanica este Catedrala de la Alba-Iulia. Prin
intermediul colonistilor sasi si al ordinelor
calugaresti, sosite din apusul Europei, stilul
romanic s-a extins si in zona Sibiului unde sau construit bazilici din piatra cu trei nave.
Datorita unei asimilari intarziate in
Transilvania, stilul romanic se imbina deseori
cu goticul timpuriu, cum de altfel s-a
intamplat si in alte zone din centrul si estul
Europei.

 Sculptura

in relief are inspiratie religioasa.

Anul 1000 a reprezentat un moment
important in evolutia iconografica a
sculpturii datorita spaimelor in fata
Apocalipsei ce se anunta. Ideea Judecatii de
apoi inspaimanta intr-o vreme in care
biserica pedepsea ereziile. Stilizarile
urmaresc sugerarea unei suferinte.
Personajele apartin unei lumi patetice.

Pictura se dezvolta in atelierele

mestesugaresti din cadrul manastirilor.
Pictura de manuscris urmeaza traditia
precedenta si cunoaste o mare dezvoltare in
Franta, Anglia, Spania si Italia.

Arhitectura gotic reprezint unul din stilurile

arhitecturale asociate cu catedralele, precum i
cu alte biserici din aproape toat Europa n timpul
perioadei medievale, ncepnd cu secolul al XIIlea i ncheind cu anii 1500. Ca o situare mai
exact n timp i spaiu, cele mai importante
opere arhitecturale gotice acoper perioada 1140
- 1500, fiind construite din Romnia pn n
Portugalia i din Slovenia pn n Norvegia,
Suedia i Finlanda. A fost precedat de
arhitectura romanic i a fost succedat de
arhitectura renascentist, o transformare a stilului
romanic, odat cu Renaterea, nceput n
Florena secolului al XV-lea.

 Dou

dintre elementele caracteristice ale

arhitecturii gotice sunt bolta n arc frnt, sau
ogiva, care este de fapt o intersecie
longitudinal a doua bolte clasice ale stilului
romanic, i arcul de susinere al ogivei, aa
numitul arc butant. Un al treilea element
definitoriu, care apare la multe cldiri gotice,
nefiind ns omniprezent, este rozeta,
prezent att n basoreliefuri ct i n alte
forme ornamentale.

 Stilul

gotic este o transformare a stilului

romanic, aprut din necesitatea de da o alt
dimensiune vertical cldirilor. Goticul
flamboaiant, adic goticul trziu, a fost faza
de apogeu artistic a goticului care s-a
remarcat prin exagerarea abundenei
detaliilor, n parte pentru a diminua greutatea
pe care cldirile gotice o impuneau, respectiv
pentru a ncerca o salvare a stilului.

n Anglia, la nceputul secolului al 19-lea, goticul

cunoate o re-evaluare i o nou recunoatere,
de fapt o "renatere" denumit gotic renscut
(conform termenului original folosit n englez,
Gothic Revival architecture) sau neo-gotic,
producnd cldiri memorabile, dintre care Palatul
Westminster, care a fost total refcut dup
devastatorul incendiu din 1834, este un exemplu
memorabil de gothic revival. Mai trziu, la sfritul
aceluiai secol i nceputul secolului 20,
arhitectura gotic are o ultim "tresrire de
orgoliu", producnd opere durabile, n stilul numit
deja atunci neo-gotic, n locuri foarte diferite ale
lumii, aa cum ar fi Canada, Filipine, Germania,
India, Norvegia, Romnia, Statele Unite ale
Americii i Ungaria.

 Stilul

care ulterior avea s aib identitatea

definitorie sub numele de gotic, originase
odat cu construcia numit Saint Denis
Basilica, biserica abaiei bisericii din SaintDenis, din apropierea Parisului, caz n care a
exemplificat viziunea arhitectural a Abatelui
Suger. Suger a dorit s creeze o reprezentare
fizic a sfntului Ierusalim printr-o cldire de o
verticalitate i liniaritate impuntoare. Asfel,
faada bazilicii a fost designat efectiv de
Suger, n timp ce nava a fost adugat sute de
ani mai trziu.

 Ctre

mijlocul secolului al XII-lea, n plin

epoc de dominaie a romanicului, i face
apariia un nou stil n arhitectur. Numele i-a
fost dat de oamenii veacului al XVII-lea, care
dispreuiau aceast art, vzut ca o art
"barbar", "gotic" de la numele celor mai
cunoscui "barbari" ai sfritului antichitii.n
realitate, arta gotic a dat Europei
capodopere comparabile cu cele mai mari
creaii ale geniului uman. Monumentele
romanice le preau arhitecilor secolului al XIIlea greoaie, masive i ntunecate, datorit
ferestrelor puine i nguste.

Arhitecii goticului au revoluionat viziunea

spaial romanicului prin dou invenii: ogiva i
arcul de susinere (arc boutant).Bolta
semicircular este nlocuit cu o bolt n form de
arc de cerc frnt, sau ogiva, la care presiunea
vertical este mult mai redus.Meterii nlau pe
patru coloane, dispuse in plan ptrat, cte dou
perechi de arcuri n ogiv; fiecare arc este
susinut de dou coloane diagonal opuse.Prin
multiplicarea acestor grupuri de arcuri se putea
obine o construcie foarte solid, capabil s
susin, prin ncrucisarea de ogive, bolta
edificiului, oricare ar fi dimensiunile ei.

Arcurile de susinere, cealalta invenie, sprijin, din exterior,

peretii nali ai navei centrale, alturi de contraforturi, pentru
a contrabalansa presiunea lateral a bolilor. Aceste soluii
au ngduit o nou organizare a spaiului bisericii, n care
planul cu o nav este cel mai raspandit. Una dintre gloriile
catedralelor gotice este turnul de nlime ameitoare, al
crui varf mpunge bolta cereasc. Multe catedrale aveau
mai multe turnuri, dar unele dintre ele au rmas neterminate
din lips de fonduri, cum ar fi n Belgia catedrala din
Anvers.Primele catedrale gotice au aprut n inima Franei,
pe domeniul regal. Cea dinti este biserica abaial de la
Saint-Denis din Paris, inlat n deceniile 4-5 ale secolului
al XII-lea, sub ndrumarea abatelui Suger, sfetnicul regelui
Ludovic al VI-lea. Au urmat, intre 1150 si 1250, patru
catedrale celebre ale goticului francez. Prima este NotreDame de Paris, n a doua jumtate a veacului al XII-lea, cu
cinci nave si o faad admirabil.ntregul ansamblu degaj
echilibru i armonie.

A doua este catedrala din Chartres, cu dou turnuri inegale.

Catedrala din Amiens este cel mai mare monument gotic din
Franta.n sfrit, cea mai frumoas rmne catedrala din
Reims, comparat cu Partenonul, loc de ncoronare a
regilor Franei. n Germania, goticul ptrunde mai tarziu,
influenat de monumentele franceze. Cele mai cunoscute
opere gotice sunt:domurile din Koln, Nurnberg si Bamberg.
Caracteristica edificiilor germane este planul "bisericii-hal",
cu trei nave de nlimi egale.n Anglia, trstura
monumentelor gotice este masivitatea lor, necunoscut pe
continent.Principalele edificii gotice de aici sunt catedralele
din: Canterbury, Wells, Lincoln i Salisbury.i Spania st
sub influena goticului francez, adus de pelerinii sositi n
Peninsula Iberic de dincolo de Munii
Pirinei.Caracteristicile acestui stil apar mai ales la
catedralele din Burgos si Toledo.n sfrit,Italia rmne
refractar inovaiilor gotice,datorit puternicei rezistene a
influentelor bizantine.

Cel mai reprezentativ monument gotic din

Peninsula Italic este domul din Milano,nlat pe
parcursul a cinci secole,al doilea mare monument
religios din lumea cretin, dupa catedrala Sf.
Petru din Roma.n schimb, Italia, mai mult decat
orice alt ar european, a dat admirabile
monumente gotice n arhitectura civil.Zeci de
palate comunale din oraele italiene preiau
elementele stilului, ce le ofer elegan i
armonie.Printre cele mai faimoase edificii civile se
numra Palatul Dogilor din Veneia i admirabila
"Casa de aur" (Ca d'Oro) aflat n aceeai cetate
din lagun.

Istoria artei romane are in vedere nu numai creatiile

de pe pamantul italic ,ci si cele realizate in timpul
dominatiei romane in toate procinciile imperiului din trei continente: Grecia, Asia Mica, Siria, Africa
romana si Egipt, din Galia, Britania, Germania,si
regiunile dunarene.In conditiile acestea in ce masura
este oare posibil a se vorbi despre "o arta romana", a
i se descifra originalitatea si a se aplica judecati de
valoare? Originea diversa a populatiilor intrate in
compozitia Imperiului roman,traditiile, capacitatea
fiecareia de a asimila spiritul civilizatiei romane, au
determinat o reelaborare permanenta a aportului
romanilor . Incat arta romana privita intotalitatea ei
pastreaza adeseori amprenta spiritului, a conceptiei,
a stilului artistic al acestor populatii.

In manifestarile cele mai vechi ale artei romane

se regasesc elemente ale artei celorlalte
popoare italice cu care romanii au venit in
contact. Prima faza deci a artei romane se
prezinta ca o sinteza a contributiilor acestor
populatii italice . Ideosebi aportul etrusc a fost
fundamental in arhitectura templeror si in
scluptura in bronz.
Incat , incepind cu sec VI ien creatia artisticaa
romanilor va evolua timp de 4 secole paralel cu
arta etruscilor. In sec IIien arta romana incepe
insa sa-si defineasca personalitatea: numai din
acest secol incolo se poate vorbi de o "arta
romana".

Este adevarat ca influenta artei grecesti si in

special a artei elenistice contemporane se
facuse simtita mai de mult pri intermediul
etruscilor au al colonistilor greci din sudul
Italiei. Dar acum dupa cucerirea Corintului de
catre romani tablouri, statui de bronz sau de
marmura, basoreliefuri etc jefuite de cuceritorii
romani din intreaga lume au fost aduse la Roma
in cantitati considerabile. Dupa care ,in orasele
Italieisi in primul rand la Roma au venit din
Grecia si din orasele Asiei Mici , de buna voie un
mare numar de artisti i mestesugari , arhitecti
,pictori si scluptori.

 Spirite

pozitive si practice ,romanii aveau

vocatia realismului .Tendintele artei
romanesunt preponderent realiste. Fondul
stravechi rustic al romanilor nu-i putea ajuta
sa aprecieze nici subtilitatea, nici fantezia ,
nici rafinamentul, nici temele pur abstracte
in arta.Viziunea fundamental realista a
romanilor este perfect confirmata si ilustrata
in scluptura , dar si un pictura, inclusiv in
mozaic .Aceasi viziune explica si preferinta
artei romane , mai putin pentru statuie cat
mai mult pentru basorelief :gen care -i da
artistului posibilitatea

Ca in intreaga lume elenistica ,si la romani arta dominanta era

arhitectura.
Casele romanilor se deosebeau de cele ale grecilor ,in primul
rand prin acel element tipic roman care este atrimul, curtea
interioara , de forma rectangulara sau patrata,cu un bazin sau un
put in centru ,iar de jur-inprejur cu camerele de locuit : in
atrium erau plasate imaginile stramosilor si caminul domestic ,
precum si statuile divinitatilor protectoare ale familiei.
Procedeele de constructie s-au perfectionat cand in sec II ieh s-a
descoperit un fel de ciment :un conglomeratartificial de pietris si
nisip, amestecat cu materii vulcanice, peste care se turna in
cofraje mortar.Dupa aceasta, peretele era acoperit cu caramizi
are sau cu mici blocuri de piatra taiate in forma de romb. Apoi
prin folosirea generalizata a caramizilor arse, a fost posibila
constructia boltei in leagansi a cupolei care putea acoperii sali de
mari dimensiuni. Asemenea progrese tehnice i-au ajutat pe
romani sa realizeze edificiiindraznete,impresionind prin
dimensiunile lor uriase : constructii in special cu caracter pur
utilitar: bazilici, terme, apeducte si edificii destinate
spectacolelor.

Templul roman era asemenea celui etrusc pe

care-l continua dar incorporand si influente
grecesti. In general de dimensiuni mici, avea
forma dreptunghiulara si era construit pe un
podium de piatra inalt. Avea in fata un rand sau
doua de coloane, iar cela , incaperea rezervata
imaginii divinitatii respective , era
pseudoperiptera,adica inconjurata de coloane
incorporate pe jumate in zidul celei. Exemplu
tipic este templul bine pastrat azi dedicat
Fortunei Virile, din Roma,avand alaturi un alt tip
de templu circular inchinat Vestei.Perfect
conservate au ramas si templele din S Galiei din
oraseleVienne si Nimes. Un moment roman
original transmis si lumii moderne este si arcul
de triunf pt prima data realizat in sec I ieh.

Si scluptura romana se confunda, in perioada inceputurilor ei, cu

cea etrusca. Primele opere remarcabile, din sec IV ien statuia in
bronz Oratorul si busturile in bronz ale lui Brutus si Scipio azi in
Muzeul Arheologic din Florenta .A urmat api influenta sclupturii
elenistice, in care artistul pune accentul pe caracteristicile
personale unice ale individului, relevand presupusele raporturi
existente intre expresia figurii si caracterul personajului.
Romanii au manifestat o preferinta speciala pentru arta
portretului. Aceasta preferinta isi avea explicatia in vechiul
obicei al patricienilor de a-si expune in casa in timpul funerariilor
unui membru al familiei, mastile stramosilor, executate cu un
puteric realism; masti funerare ale caror reminiscenta se vor gasi
si in portretele executate in teracota, piatra sau marmura ale
generatiilor imediat urmatoare.
Intre timp la Roma se inregistreaza o cerere din ce in ce mai
mare de portrete sculptate cat mai realist ale unor personaje
atat decedate cat si in viata. Sub influenta suplimentara a
traditiilor sculpturii in bronz etrusce romanii pretindeau
sculptorilor de obicei greci de origine un stil hotarat, realist.

Din pictura romana anterioara sec II ien singurele

opere cunoscute sunt cateva scene funerare si o serie
de portrete pe lemn.
Dar pe la mijlocul aceluias secol peretii unor case din
Pompei si din Herculanum aproape singurele localitati
in ale caror ruine se gasesc urme ale picturii romane
erau decorate cu panouri de stuc in asa fel colorate
incat sa imite marmura. Abia un secol mai tarziu apar
adevarate picturi. In interioarele caselor din Pompei
si Herculum gasim copii dupa modelele grecesti si
executate de pictori greci:scene din natura sau din
interior, peisaje conventionale, arhitecturi fantastice
subiecte mitologice sau legendare,pictura de gen,
natura moarta, precum si o delicata ornamentatie cu
motive florale.

O arta preferata in mod deosebit de romani si foarte

raspandita in intregul imperiu a fost mozaicul. Pina in
sec II en mozaicurile romane erau lucrate aproape
exclusiv in alb- negru; dar din sec urmator
mozaicurile policrome incep sa acopere pavimentul,
peretii si plafonul vilelor. Marele mozaic opera
elenistica din sec II reprezentand batalia lui
Alexandru Macedon este capodopera geniului; gasit
intr-o vila din Pompei apartine acum Muzeului
National din Napoli. Complexele mozaicale din Acuila
si uriasul complex de o mare varietate tematica si o
exceptionala executie artistica din Piazza Armerina
(Sicilia sec IV e.n.); mozaicurile din bisericile
paleocrestine din roma (S.Costanza, S.Maria
Maggiore) si in special cele din Ravenna din secolele
V si VI (mausoleul Galiei Placida, S. Vitale) sunt
monumentele genului universal cunoscute.

Castelele si catedralele care formeaza o imagine

tipica, chiar daca simplificata, aEvului Mediu
vestic din punct de vedere arhitectural, a
corespondent, in lumearomaneasca,mai ales prin
conacele vremii. Cele mai multe edificii
construite au disparut,datorita treceriitimpului
sau distruse de razboaie, cutremure, incendii. In
arhitecturamedievala, influentelecurentelor
vestice pot fi regasite, in masura mai mare sau
maimica, in cele trei tari locuite deromani. Ele
sunt mai puternice in Transilvania, mai slabein
Moldavia, in forme absorbite detraditia bizantina
locala, si inca mai putin vizibile inValahia unde
incepand cu secolul XIV arhitectura s-a bazat pe
interpretarea locala amodelului bizantin

In Tara Romaneasca si Moldova s-au ridicat o

serie de biserici in asa numitulplan treflat, in
varianta triconcului, de origine bizantino-suddunareana. In mare,bisericile construite in acest
plan urmeaza impartirea traditionala a
bisericilor de ritbizantin ortodox: pronaos de
regula patrat, - naos, cu doua abside laterale,
iar inmijloc se ridica o turla, - si absida altarului,
spre rasarit. Acestui tip ii apartinbisericile
manastirilor Vodita, Tismana si Cozia, din a doua
jumatate a secolului XIV,cea din urma situanduse printre cele mai de seama creatii
arhitectonice din intregsud-estul european,
servind ca model pentru o buna parte din
bisericile de mai tarziu

Biserica Sf. Nicolae (domneasca) din Curtea de Arges de

la mijlocul secoluluiXIV esteconceputa dupa planul in
cruce greaca inscrisa, creatie a arhitecturiibizantine din
epocaComneinilor, un monument exceptional sub raport
artistic.Biserica Sf. Nicolae(curtea de arges)In Moldova,
biserica Sf. Nicolae din Radauti, ctitoria lui Bogdan I (c.
1359-1365), areplanulunui edificiu romanic, basilical, unic
in arhitectura moldoveneasca, fara turla,
arecalotesemisferice, ancadramentele usii si geamului
gotice si acoperisul romanic cucontrafortigotici. Biserica
Sf. Treime din Siret, din aceeasi perioada,
introduceinMoldova planultriconc, este ultima dintre
realizarile cu influenta bizantinaare planlongitudinal cu
exedralaterale, lobatprezinta elemente decorative din
traditia populara cu discuri ceramic facute dupamodelul
tesaturilor

emnificativ pentru stilul gotic transilvanean,

printre monumentele pastratepanain zilele
noastre, in ciuda tuturor deteriorarilor, putem
cita Biserica Neagra dinBrasov(secolul 14 -15) in
arhitectura religioasa, Castelul Bran in judetul
Brasov (secolul14) inarhitectura laica. Specifice
Transilvaniei de-a lungul acelor secole, au fost
siextinderile si fortificatiile oraselor, cresterea
lor urbana fiind bazata pe
principiilefunctionalitati (o piatacentrala cu
biserica, strazi inguste cu partile laterale unite
peaici pe acolo cu arcade), oraseleSighisoara,
Sibiu, Brasov fiind marturii elocvente

Goticul, ajuns la deplina maturitate in sec XIV( si fiind

considerat stilulsecolului) isi pune amprenta si asupra
micilor biserici ortodoxe. Este mentionatacaadoptand
solutii constructive si decorative gotice- biserica Sf Nicolae
din Ranov,edificiu cu o singura navaboltita pe ogive si
prezentand contraforti si ancadramentegotice la ferestre si
la portal.Arhitectura gotica din Transilvania era racordata
in secXIVla miscarea internationala astilului , arhitectii
aducand modificari in stil gotic siunor vechi edificii
romanice.De exemplu,biserica parohiala din Alba Iulia, a
fosttransformata din stilui romanic in stil gotic,
nouacladire fiind prevazuta cu ferestrelargi terminate in
arc frant iar la interior cu elementedecorative
specifice.Una dinrealizarile de varf ale goticului matur
european o reprezintacatedrala evanghelica dinSebe