ARHITECTURA BISERICEASCĂ

STILUL ROMANO – CATOLIC

Arhitectura bisericească sau arhitectura ecleziastică se referă la

arhitectura lăcașelor de cult creștine. Ea a evoluat în cei două mii de ani
de Crestinism. De asemenea, datorită diferitelor rituri bisericești, si stilurile
arhitecturale bisericești diferă mult, cele mai importante fiind:
- Stilul bizantin
- Stilul romano – catolic
- Stilul gotic
- Stilul renascentist
- Stilul baroc
Stilul romanic este specific mai ales Bisericii Romano-Catolice .
A luat nastere in secolele VIII-IX, cand s-a realizat in Apus o prima sim-
bioza a resturilor vechii arte romane a bastinasilor romanizati (galo-romani) cu
cultura nationala a popoarelor germanice stabilite in Apus (goti, alemani, franci,
normanzi, anglo-saxoni, germani etc.) si cu influente de origine orientala, aduse in
Apus pe de o parte de maurii din Spania, pe de alta de calugari, comercianti,
pelerini, iar mai apoi (incepand cu anul 1096) de Cruciati care pun in contact
cultura apuseana cu cea bizantina si araba.

Stil maur
 Locul de nastere al stilului romanic este Franta si nordul Italiei (Lombardia),
unde reminiscentele vechii arte galo-romane, amestecate cu influente noi, asiatice,
dau nastere celor dintai biserici cu cupole pe pandantivi (considerate de unii ca
influente bizantine). De aci, stilul acesta se raspandeste in toate tarile catolice
(Anglia, tarile germanice, tarile scandinave, Polonia, Ungaria, mai putin in Italia si
Spania), devenind arta oficiala a catolicismului (ritualul latin) din secolele X-XIII,
asa cum devenise mai demult cea bizantina pentru crestinismul rasaritean.
Perioada de formare a stilului o constituie secolele VIII-X (faza timpurie sau pre-
romanica) ; apogeul il atinge in secolele XI -XII (perioada matura, sau romanicul
dezvoltat), iar in sec. XIII incepe sa fie inlocuit (mai intai in Franta) de stilul gotic.

Arta romanica este o arta exclusiv religioasa, creata de calugari si oameni ai

Bisericii.

Caracterele generale ale stilului:

a) Lipsa de unitate in plan ; planul bisericilor romanice este foarte variat :

cruciform (mai ales in cruce latina), circular (influenta din rasarit) ; de cele
mai multe ori apare un plan complex, creat prin prezenta regulata a navei
transversale (transeptului, uneori dublu).

b) Materialul de constructie este mai ales piatra (mai putin caramida si lemnul),
zidaria fiind lasata aparenta (netencuita si neacoperita cu placaj de marmura), iar
zidurile fiind masive (groase si puternice), sunt sprijinite de contraforti (ziduri
suplimentare, de sprijin, in partile unde apasarea masei de zidarie e mai mare).

c) Soclul inalt, fatada principala (de vest) precedata uneori de o curte inchisa cu un
portic este in general monumentala, cu trepte multe si portaluri uriase, bogat
decorate si flancate de turnuri patrate sau octogonale (influenta
siriana), dintre care unul serveste drept clopotnita, cand aceasta nu e separata de
biserica.

d) Interiorul, precedat uneori de un narthex de mari proportii, e impartit (ca si la

basilici) in mai multe nave.

e) Acoperisul primelor biserici romanice e in sarpanta, adica cu scheletul de

lemn sau metal (cu sau fara tavan), ca la basilici ; mai tarziu e inlocuit intai la
navele laterale cu acoperisul boltit, de piatra sau caramida, sub diverse forme :
calote sau cupole hemisferice.

f) Caracteristic (comun) tuturor bisericilor apusene de orice stil este chorul, adica
o travee (despartitura) deosebita a interiorului, sub forma de nava transversala,
intre absida altarului si transept. In general el este mai inalt fata de restul bisericii,
pentru ca sub el si altar se construiesc cripte de mari dimensiuni.

g) Sculptura decorativa e intrebuintata mai mult decat in basilical si bizantin, ca

auxiliar important al arhitecturii (la impodobirea capitelurilor de pilastri si coloane,
a fatadelor si a portalurilor, a cadrelor de usi si ferestre, la cornise etc).

h) Arcul rotund (roman, in semicerc perfect) este utilizat in larga masura, atat ca
element arhitectonic (de legatura intre coloanele sau pilastrii din interior), cat si ca
element decorativ (mai ales la fatade, in galerii de arcade) ; de aceea, stilul romanic
e numit uneori si stilul arcului rotund.

i) Ferestrele sunt la inceput putine si mici, apoi mai multe si mai mari, terminate
totdeauna in arc rotund (simplu sau divizat bifor, tri-for etc.) si cu ornamentatie
bogata (apar primele vitralii in sec- XII).

Monumente reprezentative

Dintre bisericile romanice din epoca lui Carol cel Mare (faza preromanica), cele
mai multe au fost distruse de invazia normanzilor din secolele IX si X.

Astazi se pastreaza (restaurate) numai cateva din Franta:

 - Capela Palatina (biserica palatului lui Carol cel Mare) din Aachen (azi
catedrala din Aix-la-Chapelle), construita la 805, in forma de octogon
acoperit de o cupola sprijinita pe opt pilastri dispusi in cerc (copie
greoaie a bisericii San-Vitale din Ravena) ;

-
- biserica din Germigny-des-Pres, in Loiret, cladita dupa 806, in forma de
rotonda;

- biserica Sf. Filibert din Tournus (Burgundia), tot din faza carolingiana

Din faza romanicului dezvoltat (secolele XI-XIII) se pastreaza mai multe biserici
(unele in forma originala, altele restaurate).
a) In Franta (patria stilului) :
- biserica abatiala (principala) a manastirii Sf. Stefan (Saint-Etienne) din Caen, in
nordul Frantei (sec. XI).

- biserica Notre-Dame du Port din Clermont (sec. XI);

- biserica manastirii benedictine din Cluny (secolele XI-XII).

- catedralele din : Avignon (Notre-Dame-des-Domes), Perigord, Autun (Saint-

Lazare), sec. XII, Lyon s.a. ;

- catedrala Sf. Fronton (Saint-Front) din Perigueux, avand planul in cruce greaca,
cu 5 cupole.
- bisericile Saint-Germain din Toulouse;

- domurile Sf. Ilarie (Saint-Hilaire) si Notre-Dame la Grande din Poitiers, Sf. Paul
(Saint Paul-Austremoine) din Issoire (sec. XII).

b) In Anglia amintim catedralele din orasele : Durham, Canterbury, Exeter,

Winchester, Norwich, capela Sf. Ioan a Turnului din Londra s.a.

c) In Germania, din epoca preromianica se mai pastreaza biserica S. Cyriac la

Gernrode, din timpul lui Carol cel Mare ; iar din epoca de inflorire a romanicului
mentionam : catedrala Sankta Maria im Kapitol si biserica Sfintii Apostoli din
Colonia (sec. XI, plan triconc), catedralele din orasele : Bonn, Bamberg, Worms
(sec. XII), Mainz (sec. XIII), Spira (Speyer, sec. XII), Hildesheim (Sf. Mihail, sec.
XI), s.a.
d) In Austria, amintim biserica manastirii din Lilienfeld (sec. XIII), biserica din
Heiligenkreuz (sec- XII).

e) In Belgia si Olanda : Catedrala din Tournay (cu 5 turnuri monumentale),

biserica minastirii din Tongres, bisericile din Ruremond si Maestricht.
f) In Suedia si Norvegia : Domurile din Trontheim, Lund, Alvastra s.a.

g) In Danemarca : catedrala din Viborg.

h) In Spania si Portugalia : biserica Sf. Iacob (Santiago) din Compostella (unul

din cele mai vestite centre de pelerinaj din Apus in evul-mediu, unde se pretindea
ca se pastreaza moastele Sfantului Apostol Iacob cel Mare), catedralele din
orasele : Avila (Sf. Vincentiu), Lugo (sec. XII), Urgel (tip lombard, sec. XII),
Saragossa (San Pablo, sec. XIII).

i) In Italia, stilul romanic s-a dezvoltat mai putin, formand scoala

lombarda, cu biserici care pastreaza mai bine amintirile filiatiei lor antice,
cu clopotnite izolate de corpul bisericii, bisericile fiind la inceput fara
 cupole, apoi cu bolti inaltate pe ogive, facand trecerea spre stilul gotic (ca
la biserica Sf. Ambrozie Sant'Ambrogio din Milano, sec. XII).

Mai amintim : catedralele din orasele : Pisa (secolele XI-XII cu faimosul

turn-clopotnita inclinat), Modena (sec. XII), Parma (sec. XII), Pavia (Sf.
Mihail), Piacenza (sec. XII), Bari (Sf. Nicolae, secolele XI-XII, influenta
adusa de normanzi in sudul Italiei).

Biserici de stil romanic tarziu (decadent) s-au construit si la noi, mai ales in
Ardeal, de catre unguri si sasii catolici (ca de ex. catedrala romano-catolica din
Alba-Iulia, biserica Sf. Mihail din Cisnadioara, biserica din Cisnadie, Noul-Sasesc,
Sebes, Garbova, azi in ruina), s.a.
Bibliografie:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Diferen%C8%9Be_teologice_
%C3%AEntre_Biserica_Romano-Catolic%C4%83_%C8%99i_Biserica_Ortodox
%C4%83

https://www.romaniajournal.ro/travel/the-fortress-that-shelters-the-first-
lightning-rod-in-se-europe/attachment/biserica-fortificata-cisnadie-aerial-
01/

https://arcb.ro/website/

https://www.academia.edu/12885632/ARHITECTURA_RELIGIOAS
%C4%82