Sunteți pe pagina 1din 6

Stilul gotic

Numit si ogival (stilul arcului ascutit) se naste din arta


romanica, in a doua jumatate a secolului XII sub infuenta
Cruciadelor, a scolasticii si a misticismului religios. Arta
gotica datoreaza mult contributiei masive a societatii
laice, find creata si reprezentata de mesteri si artisti laici,
cu concursul material si moral al multimilor de credinciosi,
dar inspirata si patronata tot de clerul isericii. !e cand in
perioada romanica bisericile cele mai importante care s"
au cladit erau abatiile (bisericile marilor manastiri ale
ordinelor calugaresti), gloria stilului gotic sunt
catedralele. Ar#itectii, mesterii constructori si lucratorii
(zidarii, pietrarii, decoratorii, sculptorii, pictorii etc.) au
inceput in sec. XIII sa se organizeze in adevarate
corporatiuni ambulante, raspandite mai ales in $ermania
si Anglia % acestea stau la originea asociatiilor de
&rancmasoni (zidari"liberi) de mai tarziu.

In comparatie cu stilul romanic, stilul gotic se
distinge prin urmatoarele caractere generale :
a) !lanul predominant e cel de cruce latina (romana), iar edifciile sunt de
dimensiuni mari.

b) 'idurile masive din stilul romanic sunt inlocuite cu ziduri mai subtiri si inalte,
sprijinite la e(terior de contra&orti in &orma de arcuri butante (proptitori ingusti si
inalti, meniti sa preia o parte din greutatea boltilor).

c) Interiorul e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave longitudinale, (trei
sau cinci), delimitate prin siruri de coloane subtiri.

d) )lementul nou si specifc stilului gotic e arcul &rant sau ascutit (ung#iul &ormat
de intretaierea a doua segmente de cerc), dar mai ales ogiva si bolta ogivala (bolta
sprijinita pe doua arcuri diagonale de sustinere, care se incruciseaza in punctul de
c#eie a boltii). )lementele acestea aparusera sporadic, inca din sec. XII, la unele
catedrale romanice din nordul *rantei.

e) +intre incaperile bisericilor de tip romanic dispar nartica de la &atada si criptele
de sub c#or, dar se mentin deambulatoriile, &ormate din siruri de coloane, iar
absidele altarului sunt mai mult poligonale decat semicirculare, find fancate spre
e(terior de mici capele.

&) *erestrele sunt &oarte numeroase, largi si inalte, terminate in &orma de rozeta sau
de facara si impartite longitudinal prin colonete, avind geamuri multicolore (vitralii
translucide), care dau interiorului lumina multa (goticul a cultivat cel mai mult arta
vitraliilor, dintre care unele cuprind o minunata iconografe a sticlei colorate,
findadevarate opere de arta).

g) In ornamentatia interioara pictura este intrebuintata mai putin , predomina (mai
ales la e(terior) sculptura monumentala (statuara).
,tilul gotic decade in sec. X-I, cand este concurat din ce in ce mai mult de arta
noua a .enasterii.
Monumente reprezentative
Ca monumente celebre ale stilului gotic in ar#itectura bisericeasca, amintim/

a) In Franta (patria stilului, care, impreuna cu $ermania, are cele mai multe
biserici gotice) /

" Catedrala Notre"+ame din !aris, construita intre 0012" 0345
si remaniata in sec. XI-, cu cinci nave, galerii si un transept%

" 6a ,ainte C#apelle din !aris, construita de 6udovic cel ,&ant
in sec. XIII %

" Catedrala din .eims (catedrala incoronarii regilor *rantei),
construita in secolele XIII"XI-, lunga de 027,89 m, vestita prin
decorul ei sculptural, cu cea mai impunatoare &atada
principala din toata arta gotica%

" iserica manastirii ,aint":uen tot din .ouen (secolele XI-"
X-II), remarcabila prin dimensiunile ei si prin splendoarea decoratiei sculpturale%

" catedrala din .iga (sec. XIII), socotita in general ca o capodopera a stilului gotic si
una din bisericile cele mai mari din lume (supra&ata 7999 m3, lungime 042 m.,
latimea 15 m. si inaltimea 42 m)%

" Catedrala din 6aon (sec. XII), cu cele mai &rumoase turnuri de tip oriental, socotite
printre cele mai reusite produse ale geniului constructiv &rancez din )vul";ediu %
b) In Germania, unde s"a dezvoltat scoala renana, cea mai desavarsita realizare a
stilului gotic este catedrala din Colonia (Cologne, <oln), din sec. XIII%
c) In Anglia (unde romanicul persista mai mult), amintim catedralele din orasele /
Canterbur= (inceputa in sec. XII), >or? (sec. XI-), ,alisbur= (cu abside patrate),
+ur#am, )(eter (sec. XI-) s.a.
d) In Belgia si Olanda mentionam / catedrala ,&. $udula din ru(elles, catedrala
,&. ;artin din >pres (sec. XIII), catedralele din orasele ruges, Anvers s.a.
e) In Elvetia / catedrala din 6ausanne (sec. XIII).
f) In e!oslovacia/ catedralele ,&. Agnes (sec. XIII) si ,&. -itus din !raga (sec.
XI-), ,&. arbara (-arvara) din <uttenberg (sec. XI-) s.a.
g) In "uedia si #orvegia/ catedralele din orasele @ppsala (secolele XIII"X-),
Arond#eim (Arondjem, secolele XII"XIII) s.a.
!) In $arile Baltice / catedrala din .iga (6etonia, sec. XIII) s.a.
i) In Italia mentionam de e(emplu catedrala din ;ilano (secolele XI-"X-I, cu &atada
din sec. XIX), una din cele mai mari biserici din lume (lungimea 057 m, inaltimea
navei centrale 47 m, &erestrele c#orului 38 m inaltime).
Caracteristic catedralelor gotice din Italia este &olosirea picturii in &resca pentru
decorarea interiorului, prin pictori celebri, precursori ai .enasterii italiene din sec.
XI-, ca forentinii $iotto si Cimabue, sau +uccio si ,imone di ;artino din ,ienna s.a.
%) In "pania si &ortugalia catedralele din orasele / urgos, Aoledo (sec. XIII), 6eon,
,evilla (sec. X-), ,alamanca (sec. XIII), arcelona, biserica manastirii din elem
(sec. X-) s.a.
')In (omania-a patruns in secolele XIV-XV in Transilvania, ca de e(emplu biserica manasti"
rii cisterciene din Cirta (0393), biserica din !rejmer, biserica ,&. artolomeu din
rasov, biserica evang#elica din Cristian, biserica ,&. ;i#ail din Cluj, biserica Neagra
din rasov .

Biserica Sf. Bartolomeu, Biserica Neagra- Brasov, Catedrala Sf. Mihail- Clu-Napoca
Biserica Neagra, Brasov
sursa
Biserica Sfantul Mihail, Cluj
-Castelul de la Bran, Castelul Corvinilor
Castelul Bran
Castelul Corvinilor
-orase! Brasov, Si"iu, Sighisoara
Sighisoara
Proiect relizat de eleva Jinga Stefania
Clasa a XII-a F