Subiecte la „Cultură și civilizație europeană”

1. Rădăcinile Europei. Europa preistorică și proistorică. (Primii locuitori ai Europei.

Rădăcinile Europei. Legenda Europei. Europa preistorică: de la activitatea de pradă la cea
agricolă. Repercusiunile „revoluției neolitice” în Europa. Civilizația megalitică. Originea și
natura entității indo-europene).
2. Nașterea filosofiei în Grecia Antică. (Personalitățile și curentele principale; Premisele și
condițiile apariției; moștenirea filosofiei grecești).
3. Religia și mitologia Greciei antice. (Antropomorfismul. Practicile religioase. Zeii cetății.
Cultele mistice).
4. Arhitectura și arta Greciei antice. (Principalele monumente ale arhitecturii și artei
grecești. Principiile arhitecturii și artei clasice grecești. Caracteristicile principale ale artei din
epoca elenistică în raport cu cea clasică)
5. Evoluțiile literaturii antice grecești. (Principalele personalități ale literaturii antice
grecești; Principiile de bază ale literaturii grecești din epoca clasică; Importanța eposului
Homerian pentru evoluțiile literaturii europene).
6. Mitologia și religia Romei antice. (Nașterea Romei. Legenda fondării Romei. Influența
civilizației etrusce. Viața religioasă. Zeitățile romane. Cultul civic. Panteonul roman.
Sărbătorile oficiale).
7. Filosofia și literatura Romei antice. (Principalele personalități; Raporturile între
filosofiile și literaturile greacă și romană; Moștenirea literaturii și filosofiei romane).
8. Dreptul – expresie a civilizației romane. (Principalele codificări ale dreptului roman;
elaborarea principiilor de bază ale dreptului roman; moștenirea dreptului roman în civilizația
europeană).
9. Problema genezei arhitecturii de cult creștine. (Noțiuni: „bazilică”, „naos”, „altar”;
legătura dintre formele arhitecturale ale antichităţii târzii şi geneza arhitecturii creştine;
modalităţile de reinvestire ale formelor şi sensurilor simbolice ale arhitecturii antichităţii târzii
cu noi conţinuturi creştine).
10. Principalele caracteristici ale culturii și artei medievale. (Principalele trăsături
caracteristice artei medievale – simbolismul, caracterul livresc, „spiritului ordinei” medieval
şi a simbolisticii numerologice; conexiunea dintre caracterul simbolic al gândirii medievale şi
specificul artei creştine medievale).
11. Sistemul iconografic de decorare a edificiilor de cult din Europa Occidentală.
(principalele cicluri de imagini ce decorează catedralele gotice; legătura dintre textele
medievale şi principalele cicluri de imagini din catedralele gotice; modul în care concepţia
medievală despre univers a fost reflectată în programele iconografice ale catedralelor gotice)
12. Conținutul principalelor cicluri iconografice în arta gotică. (Sensul ”oglinzii moralei”
în sistemul de decorație a catedralei gotice; raporturile dintre oglinzile naturii, științei și
moralei; principalele modalități de explrimare plastică a celor patru oglinzi).
13. Structura edificiului de cult creştin. (Ordinea ierarhică spaţiile sacrale ale bisericii
creştine; funcţionalitatea spaţiilor principale ale edificiului de cult creştin; principalele
evoluţii ale arhitecturii de cult creştine în Estul şi Vestul european).
14. Stilul romanic în arhitectura Europei Occidentale şi evoluţiile sale. (Principalele
elemente constitutive ale stilului arhitectural romanic; trăsăturile specifice ale evoluţiei
stilului romanic în Franţa, Spania şi Italia; aportul stilului romanic la constituirea stilului
gotic)
15. Stilul gotic în arhitectura europeană. (Noţiunile: „ogive”, „arc butant”, „contrafort”;
principalele etape în evoluţia stilului gotic; distincţiile dintre stilurile romanic și gotic).
16. Scolastica medievală. Geneza şi metodele. Cearta universaliilor. (Principalele curente
ale scolasticii medievale; esenţa disputelor numite „cearta universaliilor”; Deduceţi impactul
aristotelismului în cultura medievală).
17. Personalităţile de vază ale gândirii filozofice şi teologice medievale. (Principalele
personalităţi ale gândirii filozofice şi teologice europene; esenţa concepţiilor filozofice ale lui
Duns Scotus, Pierre Abelard şi Toma d’Aquino; geneza principiilor de cercetare ştiinţifică în
opera lui Roger Bacon şi a lui William Ockham).
18. Eposul eroic european la începuturile evului mediu. (Principalele opere ale eposului
eroic european – Cântecul Nibelungilor, Cântecul lui Roland, Cântecul Cidului, Beowulf;
sursele originii eposului eroic european; rolul eposului eroic în evoluțiile literaturii europene).
19. Literatura orăşenească în evul mediu occidental. (Sursele genezei literaturii medievale
orăşeneşti; diferenţele dintre literatura medievală orăşenească şi cea rurală; legătura dintre
literatura orăşenească medievală şi geneza nuvelei renascentiste).
20. Apogeul literaturii medievale occidentale. Dante Alighieri. (Structura operei lui Dante
Alighieri „Divina comedie”; caracteristicile universului medieval în „Divina comedie”;
impactul „Divinei comedii” asupra literaturii universale).
21. Geneza Renaşterii Italiene. (Noțiunile principale: „protorenaştere”, „umanism”,
influența antichității, ”revoluția” lui Giotto).
19. Renaşterea timpurie în Italia. (Personalități marcante în domenniul artelor plastice și
arhitecturii, inovarea în raport cu antichitatea, ”revoluția” lui Masaccio).
22. Renaşterea culminantă în Italia. (Personalități marcante, evoluția statutului artistului,
rolul Renașterii în modernizarea culturii europene).
23. Renaşterea Nordică. (Personalități marcante, specificul Renașterii Nordice, Renașterea și
Reforma).
24. Cultura secolului al XVII-lea şi barocul european. (Personalități marcante, definirea
barocului, continuități și schimbări în raport cu Renașterea).
25. Geneza ştiinţei în secolul al XVII-lea. (Realizările principale, condițiile apariției științei,
Descartes și știința modernă).
26. Europa în secolul luminilor (XVIII). (Personalități marcante, caracteristicile
iluminismului, impactul său asupra evoluțiilor culturale ulterioare).

Dr., conf. univ. Dragnev Emil

Lect. univ. Bercu Igor