Cultura romn cultur european

Romnia a aparinut dintotdeauna Europei, din toate punctele de vedere geografic,

economic, social, cultural , indiferent de forma de organizare social, de ideologie sau de
apartenena la organizaii regionale sau internaionale.
Secolul XX a marcat o important etap n dezvoltarea spiritual a europenilor care
credeau din ce n ce mai mult n puterea progresului, ntr-o epoc n care comunicarea i
deschiderea ntre ri i culturi a cunoscut o semnificativ efervescen. Dorina de
europenizare a aprut n Romnia, i nu numai, nc din vremea Revoluiei de la 1848, cnd a
aprut o puternic dorin de europenizare.
Cultura european este suma culturilor rilor ce o compun, fiecare aducndu-i
contribuia proprie.
In perioada interbelica procesul de "europenizare" a Romaniei continua cu si mai multa
tarie. Iar daca Romania a fost europeana i atunci, acest lucru s-a datorat in primul rand
culturii sale. Mediul in care s-au plamadit cei mai de seama oameni de cultura romani a fost
cel Apusean (german si francez), societatea romaneasca avand meritul de a fi suficient de
deschisa incat a facut posibila nasterea si afirmarea acestor valori. "Democratismul cultural"
pare a fi stimulul cel mai puternic pentru dezvoltarea culturala.
Revistele care au creat in cultura si literatura romana interbelica curente de idei sunt:
"Sburatorul" (curentul modernist intemeiat pe principiul sincronizarii literaturii noastre cu
literaturile europene) si "Gandirea" (curentul traditionalist-ortodox), dar i "Contimporanul"
(care reprezinta curentele avangardiste) si revistele eclectice, intre care "Viata literara",
"Revista fundatiilor", "Jurnalul literar" s.a.
Cu tot programul sau transant, "Contimporanul" a continuat sa publice scriitori
nealiniati acestui program: Tudor Arghezi, Emil Isac, Camil Petrescu, I.Minulescu,
Al.Philippide, I.Pillat, N.D.Cocea, alaturi de Tristan Tzara, Marcel Iancu, Ilarie Voronca.
Dezvoltarea literaturii intre cele doua razboaie a impulsionat si preocuparile in domeniul
teoriei si criticii literare (Eugen Lovineascu, Tudor Vianu, Mihail Dragomirescu, Pompiliu
Constantinescu, Vladimir Streinu, Serbam Cioculescu, George Calinescu).
Filosofia aduce in peisajul cultural romanesc idei si ganditori de certa valoare,
constituindu-se ceea ce am putea numi filosofia clasica romaneasca. Este perioada in care sunt
elaborate sisteme filosofice de valoare universala, cum ar fi "personalismul energetic" al lui
C.Radulescu-Motru, "rationalismul ecstatic" al lui Lucian Blaga ori "Rationalismul neutral"
elaborat de Mircea Florian. Ali exponeni de vaz ar mai fi: D.D.Rosca (ganditor cu profunde
note de originalitate), P.P.Negulescu (dezvoltarea istoriei filosofiei), M.Florian (epistemologia
si logica), L.Blaga, T.Vianu (filosofia culturii).
Adevarat plasmuitor de talente a fost Nae Ionescu cu preocupari didactice importante in
ceea ce priveste Logica, Metafizica, Filosofia religiei. Pe urmele lui au calcat ganditori de
seama ai perioadei postbelice: M.Vulcanescu, Emil Cioran, M.Eliade, C.Noica, V.Bancila,
Petre Tutea, unii dintre acestia creatori de scoli si ganditori de renume mondial.
Mircea Eliade (1907, Bucureti - 1986, Chicago), originar din Romnia, naturalizat
cetean american n 1966, a fost un scriitor, filozof i istoric al religiilor, profesor la
Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei Sewell L. Avery din 1962, onorat cu
titlul de Distinguished Service Professor. A scris 30 de volume tiinifice, opere literare i
eseuri filozofice traduse n 18 limbi i a circa 1200 de articole i recenzii cu o tematic extrem
de variat, foarte bine documentate. Opera complet a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de
volume, fr a lua n calcul jurnalele sale intime i manuscrisele inedite.
Mircea Eliade avea o serioas formaie filozofic nc din Romnia. Dup o pubertate
dificil de intens studiu solitar, ncepnd din 1925 adolescentul este aproape unanim
recunoscut ca "ef al generaiei" sale. nc de la vrsta de 14 ani, ncepuse s scrie articole de
entomologie, care trdeaz o surprinztoare imaginaie, ceva mai trziu, primele romane.
Romanul Gaudeamus, terminat n 1928, partea a doua din Romanul adolescentului miop,
cuprinde informaii autobiografice interesante despre prima ntlnire cu viitorul lui profesor de
logic i metafizic, Nae Ionescu, care avea s aib o influen decisiv asupra carierei sale.
Recunoscnd talentul i cunotinele lui Mircea Eliade, Nae Ionescu i-a dat o slujb n redacia
ziarului Cuvntul.
Un adevrat exponent plurivalent al epocii este Titu Maiorescu (1840-1917). Nscut la
15 februarie 1840 la Craiova el a fost un renumit academician, avocat, critic literar, eseist,
estetician, filozof, pedagog, politician i scriitor romn, prim-ministru al Romniei ntre 1912
i 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Romne, personalitate
remarcabil a Romniei sfritului secolului al XIX-lea i nceputului secolului XX.
Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fr fond, baza Junimismului
politic i "piatra de fundament" pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Luca
Caragiale sau Ioan Slavici. Dintre lucrrile lui, amintim: O cercetare critic asupra poeziei
romne (1867), n contra direciei de astzi n cultura romn (1868), Direcia nou n poezia
i proza romn (1872), Comediile domnului Caragiale (1885), Eminescu i poeziile sale
(1889), Povestirile lui Sadoveanu (1906), Poeziile lui Octavian Goga (1906), Retori, oratori,
limbui, Beia de cuvinte
Inceputul secolului al XX-lea este marcat in evolutia arhitecturii de innoiri
semnificative: noi materiale puse la dispozitie de industrie (betonul, fierul), noi curente
(constructivism, rationalism, functionalism) si noi tehnici constructive. In perioada interbelica
se ajunge la ceea ce s-a numit "stilul international" dominat de tipizare, standardizare si
industrializare, economicitate, confort, organizare rationala a spatiilor.
In Romania anilor interbelici s-a continuat "stilul national traditional" promovat
indeosebi de I.Mincu. S-a afirmat stilul modernist-promovat de noi arhitecti (Duiliu Marcu,
Octavian Doicescu, Horia Creanga) si regasit indeosebi cel american, intr-o serie de
constructii publice: Palatul Consiliului de Ministri, Academia Militara, blocul Patria, din
Bucuresti, Hotel Carpati din Brasov.
Cea mai puternica figura a sculpturii romanesti si mondiale o constituie Constantin
Brancusi (1876-1957). Pornind de la motive autohtone, el reuseste sa creeze o sculptura
stilizata de mare valoare (Pasarea maiastra, Muza adormita, Fiul risipitor, Coloana infinitului,
Poarta sarutului, Masa tacerii).
Constantin Brncui a eliberat sculptura de preponderena imitaiei mecanice a naturii,
a refuzat reprezentarea figurativ a realitii, a preconizat exprimarea esenei lucrurilor, a
vitalitii formei, a creat unitatea dintre sensibil i spiritual. n opera sa, Brncui a oglindit
felul de a gndi lumea a ranului romn. Prin obria sa rneasc, i-a aflat rdcinile
adnci ale operei sale n tradiiile, miturile i funcia magic a artei populare romneti.
Brncui a relevat lumii occidentale dimensiunea sacr a realitii.
Figur central n micarea artistic modern, Constantin Brncui este considerat unul
din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarc prin elegana
formei i utilizarea sensibil a materialelor, combinnd simplitatea artei populare romneti cu
rafinamentul avantgardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea ct i
importana acordat luminii i spaiului sunt trsturile caracteristice ale creaiei lui Brncui.
Opera sa a influenat profund conceptul modern de form n sculptur, pictur i desen.
Cunoscutul sculptor Henry Moore scria: "Brncui a fost acela care a dat epocii noastre
contiina formei pure".
O foarte bogata creatie sculpturala au i Ion Jalea, autor al unor opere monumentale
(Monumentul eroilor), Cornel Medrea, Oscar Han, portretisti renumiti
Pictura inceputului de secol este dominata de curente importante: expresionismul, ca
reactie contra impresionismului, fovismul, accentuand culoarea pura, vivace, violenta si de
contraste, cubismul si futurismul, dadaismul, expresionismul, pictura metafizica si
suprarealismul. Printre cei mai renumiti pictori amintim pe Theodor Pallady (1871-1956),
Gh.Petrascu (1872-1948), Camil Ressu (1880-1962), Jean Al.Steriadi (1880-1956), Iosif Iser
(1881-1956), Nicolae Tonitza (1886-1940), Francisc Sirato (1887-1953), multi dintre ei cu
activitate anterioara perioadei interbelice.
Progrese insemnate se inregistreaza si in muzica, in care straluceste creatia lui George
Enescu, autorul operei monumentale "Oedip", al Sonatelor si Simfoniilor care i-au adus o
faima mondiala. In compozitie s-au afirmat cu stralucire Mihail Jora, Dumitru Cuclin, Ion
Chirescu, Sabin Dragoi, iar in arta dirijorala-Alfred Alessandrescu, Ionel Pertea, George
Georgescu
 Brncui
Dup ce a urmat coala de Arte i Meserii n Craiova (1894 - 1898) vine la Bucureti
unde absolv coala de Belle-Arte n 1902. n timpul studeniei, chiar n primul an, n 1898,
lucrarea sa bustul lui Vitellius obine "meniune onorabil", Cap al lui Laocoon din 1900
obine medalia de bronz, iar Studiu din 1901, ctig medalia de argint. Timp de doi ani, ntre
1900 i 1902, cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota realizeaz Ecroeu, un studiu pentru
reprezentarea corpului omenesc, lucrare creia i se atribuie o medalie de bronz. Precizia
detaliilor acestei lucrri va face ca Ecroeul s fie folosit n colile romneti de medicin,
dup ce se vor face cteva copii iar Marcel Duchamp va include fotografia Ecroeului n
expoziia pe care o va organiza la sfritul anului 1933 la Galeria Brummer din New York
City.
n 1903 primete prima comand a unui monument public, bustul generalului medic
Carol Davila care va fi instalat la Spitalul Militar din Bucureti i reprezint singurul
monument public al lui Brncui din Bucureti. Pleac n 1904 la studii la Mnchen, dar dup
ase luni o pornete pe jos prin Bavaria, Elveia pn la Langres (Frana), de unde ia trenul
pn la Paris. n 1905 reuete la concursul de admitere la cunoscutacole Nationale
Suprieure des Beaux-Arts, unde lucreaz n atelierul lui Antonin Merci pn n 1906 cnd,
atingnd limita de vrst, prsete coala. Refuz s lucreze ca practician n atelierul lui
Auguste Rodin, rostuind cuvintele devenite celebre, "Rien ne pousse lombre des grands
arbres" (La umbra marilor copaci nu crete nimic).

Expune pentru prima dat la Socit Nationale des Beaux-Arts i la Salon d'Automne
din Paris n 1906. Creeaz n 1907 prima versiune a Srutului, tem pe care o va relua sub
diferite forme pn n 1940, culminnd cu Poarta Srutului parte a Ansamblul Monumental
din Trgu-Jiu. n 1907 nchiriaz un atelier n Rue de Montparnasse i intr n contact cu
avantgarda artistic parizian, mprietenndu-se cu Guillaume Apollinaire, Fernand Lger,
Amedeo Modigliani, Marcel Duchamp.

Pn n 1914 particip cu regularitate la expoziii colective din Paris i Bucureti,

inaugurnd ciclurile Psri Miestre, Muza adormit, Domnioara Pogany.

Pn n 1940, activitatea creatoare a lui Brncui se desfoar n toat amploarea ei.

Operele sale de seam din ciclul Pasrea n vzduh, ciclul Ovoidului precum i sculpturile n
lemn dateaz din aceast perioad. n acelai timp Brncui particip la cele mai importante
expoziii colective de sculptur din Statele Unite ale Americii, Frana, Elveia, Olanda, Anglia.