România si Uniunea Europeană

Istoricul relației României cu Uniunea Europeana

1993-1 februarie - România semnează Acordul European, ce instituie o
asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele lor
membre, pe de altă parte.
1995-Iunie – România depune cererea de aderare la Uniunea Europeană
1 februarie - intră în vigoare Acordul European
1997-Iulie - Comisia Europeană adoptă Agenda 2000, care include Opinia
asupra cererii de aderare a României la Uniunea Europeană
1998-Noiembrie - Comisia Europeană publică primul Raport de Țară privind
procesul de aderare a României la Uniunea Europeană.
1999-Decembrie - la Helsinki, Consiliul European decide începerea
negocierilor de aderare cu șase țări candidate, printre care și România.
Iunie - România adoptă Planul Național de Aderare la Uniunea Europeană.
2000-Februarie - in cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Afaceri Generale,
dedicată lansării Conferinței Interguvernamentale, sunt deschise oficial
negocierile de aderare cu România.
2002-12-13 decembrie - Consiliul European de la Copenhaga decide asupra
aderării a 10 noi state membre și adoptă foile de parcurs pentru România și
Bulgaria.
20 noiembrie - Parlamentul European ia în considerare data de 1 ianuarie 2007
ca dată-țintă pentru aderarea României la Uniunea Europeană.
13 noiembrie - Comisia adoptă o "Foaie de parcurs" pentru România și
Bulgaria.
2003-26 martie - Comisia Europeană prezintă ediția revizuită a Parteneriatului
de Aderare cu România.
2004-17 decembrie - la Consiliul European de la Bruxelles, România primește
confirmarea politică a încheierii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
2005-25 aprilie - în cadrul unei ceremonii oficiale, desfășurate la Abația de
Neumunster din Luxemburg, președintele României, Traian Băsescu,
semnează Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.
13 aprilie - Parlamentul European dă undă verde aderării României și Bulgariei
la Uniunea Europeană.
2007-1 ianuarie - România devine stat membru al Uniunii Europene.
2009-4-7 iunie – primele alegeri pentru Parlamentul European la care România
participă în calitate de stat membru. Sunt aleși 33 de europarlamentari, peste
două treimi din el făcând parte din PPE (Partidul Popular European) și PSE
(Partidul Social-Democrat European).
2014-22-25 mai – alegeri pentru Parlamentul European. Delegația română
include 32 de membri, cu unul mai puțin decât în precedenta legislatură.
Jumătate dintre europarlamentari fac parte din grupul PSE.
1 ianuarie – finalul perioadei de tranziție în ce privește restricțiile de acces pe
piața muncii din UE pentru lucrătorii din România.
2019-Ianuarie-iunie – România a deținut, pentru prima dată, Președinția
rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană

Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această
dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 și confirmată
la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Raportul de țară privind progresele României din
octombrie 2004 a afirmat de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de
aderare pentru România și Bulgaria. Cele două țări au semnat Tratatul de
aderare pe 25 aprilie 2005 la Abația Neumünster din Luxemburg.
La 17 februarie 2005, Comisia Europeană a lansat procesul de monitorizare a
îndeplinirii angajamentelor asumate de către România în procesul de negociere a
aderării la UE. Aceste evoluții au loc pe fondul deciziei Consiliului European
din 16-17 decembrie 2004, ce a confirmat încheierea negocierilor de aderare cu
România, în urma formalizării acestora, la nivel tehnic, în cadrul Conferinței de
Aderare la nivel ministerial din 14 decembrie 2004.
După semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, România a devenit stat
în curs de aderare, obținând statutul de observator activ la nivelul tuturor
instituțiilor comunitare, fiind necesară asigurarea prezenței reprezentaților
români la nivelul instituțiilor europene și al grupurilor de lucru ale acestora.
Statutul de observator activ a permis României să își exprime punctul de vedere,
fără drept de vot, în procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar, putând
astfel influența aceste decizii și promovându-și interesele naționale.
România a participat ca observator activ în următoarele instituții ale Uniunii
Europene:
Parlamentul European,
Consiliul European,
Consiliul Uniunii Europene,
Comitetul Reprezentanților Permanenți
Grupurile de lucru ale Consiliului,
Comitetele și grupurile de lucru ale Comisiei Europene,
Comitetului Regiunilor și Consiliului Economic și Social.
Criteriile de aderare
Criterii politice: instituții stabile care să garanteze democrația, statul de drept,
drepturile omului, precum și respectarea și protecția minorităților;
 criterii economice: o economie de piață funcțională, precum și capacitatea de a
face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din cadrul UE;
 capacitatea de a-și asuma obligațiile de stat membru care decurg din dreptul și
politicile UE (sau acquis-ul comunitar), inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii
politice, economice și monetare.
Ipostaza de stat membru a României la UE
Președinția Consiliului UE
Consiliul UE nu are un președinte permanent, așa cum au, de exemplu, Comisia
sau Parlamentul. Lucrările sale sunt conduse de către țara care deține președinția
Consiliului, iar aceasta se schimbă o dată la 6 luni.
Pe parcursul acestor 6 luni, miniștrii din guvernul țării respective prezidează
reuniunile Consiliului și contribuie la stabilirea agendei acestora în toate
domeniile de politică. De asemenea, ei au rolul de a facilita dialogul cu celelalte
instituții ale UE.
Președinția Consiliului UE îi va reveni României în perioada:
ianuarie - iunie 2019
Președinția Consiliului UE
Comisia Europeană
Comisarul desemnat de România în cadrul Comisiei Europene este Adina-
Ioana Vălean: are ca portofoliu transporturile.
Comisia este reprezentată în fiecare țară a UE de către un birou local, numit
„reprezentanță”.
Reprezentanța Comisiei în România
Comitetul Economic și Social European
România are 15 reprezentanți în Comitetul Economic și Social European.
Acest organism reprezintă angajatorii, lucrătorii și alte grupuri de interese și este
consultat cu privire la reglementările propuse, pentru a se obține o imagine mai
clară a posibilelor modificări ale situației sociale și ale condițiilor de lucru în
țările membre.
Comitetul European al Regiunilor
România are 15 reprezentanți în Comitetul European al Regiunilor, adunarea
UE a reprezentanților locali și regionali. Acest organism consultativ este
consultat cu privire la reglementările propuse, pentru a se garanta că legislația
europeană ține cont de punctul de vedere al fiecărei regiuni din UE.
Reprezentanța permanentă pe lângă Uniunea Europeană
Comunicarea dintre România și instituțiile UE se desfășoară și
prin reprezentanța permanentă din Bruxelles. Reprezentanța acționează ca o
„ambasadă” a României – principala sa sarcină este de a se asigura că interesele
și politicile țării sunt luate în calcul într-un mod cât mai eficient în UE.
Bugete și finanțare
Cu cât contribuie și cât primește România?
Contribuția financiară a fiecărei țări din UE la bugetul Uniunii este calculată în
mod echitabil, în funcție de mijloacele de care aceasta dispune. Cu cât este mai
importantă economia unei țări, cu atât este mai mare contribuția sa.
Bugetul UE nu este menit să redistribuie bogăția, ci să răspundă nevoilor tuturor
cetățenilor europeni. 
Cifrele pentru România (2018):
Cheltuielile din bugetul UE în România: 4,865 miliarde EUR
(echivalentul a 2,45 % din economia României)
Contribuția totală la bugetul UE: 1,655 miliarde EUR
(echivalentul a 0,83 % din economia României)
Proiecte finanțate de UE în România
Sumele cu care contribuie România la bugetul UE sunt direcționate către
finanțarea de programe și proiecte în toate țările UE (construcții de drumuri,
granturi pentru cercetători, protecția mediului etc.).