UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

ROMÂNIA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ

ȘERBU COSMINA-ALEXANDRA
SPECIALIZARE: DREPT
ANUL I
GRUPA 5

NOIEMBRIE 2022
 Proiect politic și economic de anvergură, Uniunea Europeană a atras, după
căderea Cortinei de Fier, în 1989, statele din Europa Centrală și de Est, prin
potențialul său de asigurare a păcii, a principiilor democratice și valorilor
fundamentale, a dezvoltării economice și sociale. Considerat un simbol al bunăstării
și al stabilității, proiectul Uniunii a reprezentat un catalizator al eforturilor de a
construi o Europă unită, solidară și puternică. Totodată, nevoia de stabilitate în
spațiul european central și răsăritean, crearea unui climat de pace, prosperitate și
securitate pe întregul continent au deschis opțiunile și, în același timp, porțile
Comunității Europene spre cooperarea tot mai strânsă cu țările europene aflate în
tranziție la nivelul anilor ’90.

I. AXA RELAȚIILOR DINTRE ROMÂNIA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ

2019 - Ianuarie - Iunie

România a deținut, pentru prima dată, Președinția rotativă a Consiliului Uniunii
Europene.

2014 - 22-25 mai

Alegeri pentru Parlamentul European. Delegația română include 32 de membri, cu
unul mai puțin decât în precedenta legislatură. Jumătate dintre europarlamentari fac
parte din grupul PSE.

2014 - 1 ianuarie
Finalul perioadei de tranziție în ce privește restricțiile de acces pe piața muncii din
UE pentru lucrătorii din România.

2009 - 4-7 iunie

Primele alegeri pentru Parlamentul European la care România participă în calitate de
stat membru. Sunt aleși 33 de europarlamentari, peste două treimi din el făcând
parte din PPE (Partidul Popular European) și PSE (Partidul Social-Democrat
European).
2007 - 1 ianuarie
România devine stat membru al Uniunii Europene.
Tratatul de aderare prevede că, dacă există deficienţe grave în transpunerea şi
punerea în aplicare a acquis-ului în domeniile economic, piaţa internă şi, respectiv,
justiţie şi afaceri interne, pot fi adoptate măsuri de salvgardare într-un termen de
până la trei ani de la data aderării. Aderarea României a fost insoţită şi de o serie de
măsuri de acompaniere specifice, instituite pentru a preveni sau pentru a remedia
deficienţele în domeniile siguranţei alimentelor, fondurilor agricole, reformei
sistemului judiciar şi luptei impotriva corupţiei.

2005 - 25 aprilie
În cadrul unei ceremonii oficiale, desfăşurate la Abaţia de Neumunster din
Luxemburg, preşedintele României, Traian Băsescu, semnează Tratatul de Aderare
la Uniunea Europeană.

2005 - 13 aprilie
Parlamentul European dă undă verde aderării României şi Bulgariei la Uniunea
Europeană.

2004 - 17 decembrie
La Consiliul European de la Bruxelles, România primeşte confirmarea politică a
încheierii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană 1.

2003 - 26 martie
Comisia Europeană prezintă ediţia revizuită a Parteneriatului de Aderare cu
România.

2002 - 12-13 decembrie

Consiliul European de la Copenhaga decide asupra aderării a 10 noi state membre şi
adoptă foile de parcurs pentru România şi Bulgaria.
1
https://www.mae.ro/node/1540 , accesat la 3 decembrie 2022, ora 16:40
2002 - 20 noiembrie
Parlamentul European ia în considerare data de 1 ianuarie 2007 ca dată-ţintă pentru
aderarea României la Uniunea Europeană.

2002 - 13 noiembrie
Comisia adoptă o "Foaie de parcurs" pentru România şi Bulgaria.

2000 - Februarie
În cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Afaceri Generale, dedicată lansării
Conferinţei Interguvernamentale, sunt deschise oficial negocierile de aderare cu
România.

1999 - Decembrie
La Helsinki2, Consiliul European decide începerea negocierilor de aderare cu şase
ţări candidate, printre care şi România.

1999 - Iunie
România adoptă Planul Național de Aderare la Uniunea Europeană.

1998 - Noiembrie
Comisia Europeană publică primul Raport de Ţară privind procesul de aderare a
României la Uniunea Europeană.

1997 - Iulie
Comisia Europeană adoptă Agenda 2000, care include Opinia asupra cererii de
aderare a României la Uniunea Europeană.

1995 - Iunie
România depune cererea de aderare la Uniunea Europeană.

1995 - 1 februarie
Întră în vigoare Acordul European.
2
https://www.europarl.europa.eu/summits/hel1_en.htm , accesat la 3 decembrie 2022, ora 16:20
1993 - 1 Februarie
România semnează Acordul European, ce instituie o asociere între România, pe de
o parte, şi Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de altă parte 3.

I. Integrarea României în Uniunea Europeană

România a fost prima ţară din Europa centrală şi de est care a avut relaţii oficiale
cu Comunitatea Europeană. În 1974, o înţelegere a inclus România în Sistemul
Generalizat de Preferinţe al Comunităţii, iar un acord asupra produselor industriale a
fost semnat în 1980.

Relaţiile diplomatice ale României cu Uniunea Europeană datează din 1990. În

anul următor, relaţiile au fost extinse şi în domeniul economic (comerţ).

În 1995, România solicită să devină membru al Uniunii Europene, dar procesul se

va dovedi destul de lung şi anevoios. Negocierile propriu-zise de aderare a României
la Uniunea Europeană încep de abia în 15 februarie 2000. Obiectivul României, de a
obţine statutul de membru cu drepturi depline în 2007, a fost sprijinit de Uniunea
Europeană doar după summit-ul de la Salonic, din 2004.

România a încheiat negocierile de aderare în decembrie 2004, iar tratatul de

aderare a fost semnat pe 25 aprilie 2005 la Abaţia Neumünster din Luxemburg:
România şi Bulgaria urmează să adere la 1 ianuarie 2007. Acest lucru va avea
consecinţe în toate domeniile vieţii politice, sociale, economice, dar şi în domeniul
apărării şi securităţii naţionale.

În general, în România, opinia publică a fost favorabilă integrării europene. Potrivit

Eurobarometrului 644, desfășurat în toamna anului 2005, încrederea românilor în
Uniunea Europeană, deși încă cea mai mare între statele membre sau în curs de

3
Acordul a fost ratificat de România prin Legea nr. 20/6 aprilie 1993, precum și de Parlamentul
European (avizul conform), respectiv de Parlamentele naționale ale statelor membre CEE :
https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=13704 , accesat la 3 decembrie 2022, ora
16:53
4
Eurobarometru Standard 64 ( Toamna 2005).
aderare, este tot mai apropiată de cea a altor state membre: 64% față de 62% în
Portugalia și Grecia. La 10 ani de la aderare, încrederea românilor în Uniunea
Europeană continuă să fie peste media europeană (52% vs 36%), aceasta scăzând
însă, în raport cu momentul aderării, pe fondul percepțiilor generate de criza
economică prelungită, tensiunile geopolitice crescânde, crizei migraţiei şi al
provocărilor din ce în ce mai complexe cu care se confruntă Uniunea.

II. Statutul României în Uniunea Europeană

După semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, România a devenit stat în

curs de aderare, obținând statutul de observator activ la nivelul tuturor instituțiilor
comunitare, fiind necesară asigurarea prezenței reprezentaților români la nivelul
instituțiilor europene și al grupurilor de lucru ale acestora. Statutul de observator activ
a permis României să își exprime punctul de vedere, fără drept de vot, în procesul de
luare a deciziilor la nivel comunitar, putând astfel influența aceste decizii și
promovându-și interesele naționale.

România a participat ca observator activ în următoarele instituții ale Uniunii

Europene:

 Parlamentul European,
 Consiliul European,
 Consiliul Uniunii Europene,
 Comitetul Reprezentanților Permanenți – COREPER I și II,
 Grupurile de lucru ale Consiliului,
 Comitetele și grupurile de lucru ale Comisiei Europene,
 Comitetului Regiunilor și Consiliului Economic și Social.
 După aderare, România a trecut de la statutul de observator activ la cel de membru
cu drepturi depline. România a devenit a șaptea țară din UE după numărul de
locuitori. Limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii, urmând ca
oricare cetățean al UE să se poată adresa instituțiilor în această limbă. Denumirea
de „Uniune Europeană”, în limba română, a primit statut oficial.

Integrarea în Uniunea Europeană a influențat și relațiile regionale ale României. În

consecință, România a impus un regim de vize pentru câteva state est-europene
precum Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Rusia, Ucraina, Belarus și Turcia.

III. Avantajele aderării României la Uniunea Europeană

Aderarea României la Uniunea Europeană a însemnat, în primul rând, o serie de

avantaje reciproce atât pentru noul stat membru, cât și pentru comunitatea căreia i s-
a alăturat.

Orice stat membru al UE deleagă anumite competențe către Uniunea Europeană.

Delegarea anumitor puteri de decizie de către statele membre către Uniunea
Europeană este realizată la nivelul unor competențe specifice. Competențele în
cauză sunt de trei feluri și se referă la:

a) Competențe exclusive - UE este împuternicită să ia anumite decizii în mod

exclusiv (există un anumit număr de domenii în care doar Uniunea poate să
legifereze, precum: uniunea vamală, politica monetară pentru statele din zona euro,
politica comună privind pescuitul, politica comercială comună, încheierea anumitor
acorduri internaționale);

b) Competențe partajate - atât UE, cât și țările membre pot lua decizii (se referă la
domeniile în care atât Uniunea Europeană, dar și statele membre pot legifera,
precum: piața internă, politica socială, mediul, protecția consumatorilor, energia,
cooperarea pentru dezvoltare și ajutorul umanitar etc.);

c) Competențe de sprijinire - Uniunea Europeană nu poate să intervină decât

pentru a sprijini, coordona sau completa acțiunea țărilor UE în anumite domenii,
precum: industria, cultura, turismul, educația și formarea, protecția civilă etc.
 Pe lângă cele trei competențe definite deja, există, de asemenea, obligația statelor
membre și a Uniunii de a acționa, în comun, în sensul coordonării politicilor
economice și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre pentru a permite
promovarea progresului economic și social în cadrul Uniunii. Poziția de stat membru
în UE implică nu doar dreptul statului respectiv de a participa la procesul decizional,
dar și drepturi care rezultă din calitatea de cetățean european. Fiecare persoană
care deține naționalitatea unui stat membru este automat și cetățean european.
Cetățeanul român se bucură atât de drepturile și beneficiile care există în România,
dar și de cele care au fost stabilite la nivel european.

Drepturi derivând din calitatea de cetățean european:

 Dreptul de a locui, a munci și a te pensiona oriunde în Uniunea Europeană,

 Dreptul de a beneficia de protecție consulară în țări terțe (unde nu există o
ambasadă a propriei țări),
 Dreptul de a alege și de a fi ales,
 Dreptul de a fi reprezentat în cadrul instituțiilor europene,

Pe lângă drepturile prezentate mai sus, mai sunt și altele ce țin de posibilitatea de
a adresa petiții Parlamentului European sau plângeri Ombudsmanului European, de
a contacta și a primi un răspuns din partea oricărei instituții europene într-una dintre
cele 24 de limbi oficiale și ocazia de a dezvolta o inițiativă cetățenească.

Calitatea de stat membru implică, și în cazul României, reprezentare proporțională

în fiecare din cele 7 instituții ale UE:

1. În Parlamentul European, România are 32 de europarlamentari, aleși în urma

scrutinului din 2014;

2. În Comisia Europeană, România este reprezentată de un comisar, actualul fiind

responsabil de portofoliul politicii regionale;

3. În Consiliul European, statul român este reprezentat la cel mai înalt nivel de
președinte sau de prim-ministru;
4. În Consiliul Uniunii Europene, România este reprezentată de miniștrii de resort, în
funcție de domeniul în care se negociază sau se adoptă legislația europeană (în
fiecare din cele 10 consilii);

5. Curtea de Justiție a Uniunii Europene este compusă dintr-un judecător din fiecare
țară a UE și din 11 avocați generali;

6. Curtea Europeană de Conturi are în componență câte un reprezentant din fiecare

stat membru;

7. Consiliul General al Băncii Centrale Europene (BCE), format din președintele BCE,
vicepreședintele BCE și guvernatorii băncilor centrale naționale (BCN) ale celor 28
de state membre ale UE.

Unul dintre cele mai importante argumente pe care le au în vedere țările care își
doresc să adere la Uniunea Europeană este legat de dezvoltarea economiei. Fiecare
stat urmărește să ofere un nivel de trai mai bun cetățenilor săi, iar acest fapt se vede
în dorința de a aparține unei construcții economice stabile cum este UE. În ceea ce
privește România, aderarea la UE a contribuit la creșterea schimburilor comerciale
cu partenerii europeni, impulsionarea investițiilor străine directe și stimularea
antreprenoriatului.

Faptul că au avut loc îmbunătățiri semnificative pe piața muncii și au crescut

veniturile populației a condus la ameliorarea indicatorilor de sărăcie și excluziune
socială. Ponderea populației aflată în risc de sărăcie și excluziune socială s-a redus
în comparație cu perioada de preaderare, însă rămâne în jurul valorii de 40%. Un alt
domeniu care a căpătat și mai multă importanță odată cu aderarea României la UE
este cel al energiei. Aderarea la Uniunea Europeană a avut un impact pozitiv și în
domeniul transporturilor, astfel că o serie de directive europene aplicate sau în curs
de aplicare în legislația românească au contribuit la o mai bună respectare a
drepturilor pasagerilor, dar de asemenea, în domeniul securității și apărării.

În concluzie, momentul aderării României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie

2007, este un moment foarte important pentru România, care confirmă stadiul de
reformare al societăţii, dar în acelaşi timp reprezintă un impuls pentru continuarea şi
chiar îmbunătăţirea procesului de schimbare.

BIBLIOGRAFIE

1. LEGEA nr. 20 din 6 aprilie 1993 pentru ratificarea Acordului european

instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si
statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1
februarie 1993, https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?
idt=13704
2. http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/publicatii/Raport-Romania-10-ani-in-UE-
online_0.pdf
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_Rom%C3%A2niei_
%C3%AEn_Uniunea_European%C4%83#
4. https://romania.representation.ec.europa.eu/despre-noi/scurt-istoric-al-
relatiilor-dintre-romania-si-uniunea-europeana_ro
5. https://www.mae.ro/node/1540
6. https://www.europarl.europa.eu/summits/hel1_en.htm