1 februarie 1993, Romania semneaza Acordul European care instituie o

asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si Statele

Membre ale acestora, pe de alta parte.
1993- Copenhaga, statele membre au decis ca statele asociate din Europa
Centrala si de Est pot deveni state membre al Uniunii Europene in momentul in
care indeplinesc criteriile economice si politice necesare.
22 iunie 1995, depunerea de catre Romania, a cererii de aderare la
Uniunea Europeana la cateva luni dupa intrarea in vigoare a Acordului
European (1 februarie 1995).
decembrie 1999, decizia Consiliului European de la Helsinki de a deschide
negocierile de aderare cu Romania
februarie 2000, lansarea oficiala a procesului de negociere a aderarii
Romaniei la Uniunea Europeana.
Consiliile Europene de la Copenhaga (decembrie 2002), de la Salonic (iunie
2003), Bruxelles (decembrie 2003 si iunie 2004) reconfirma sprijinul statelor
membre ale Uniunii Europene pentru finalizarea negocierilor in 2004, semnarea
Tratatului de Aderare cat mai curand posibil in 2005 si aderarea efectiva in
ianuarie 2007.
decembrie 2004, incheierea negocierilor de aderare confirmandu-se
totodata calendarul de aderare in cadrul Consiliului European de la Bruxelles.
3 aprilie 2005, Romania primeste avizul conform al Parlamentului
European
25 aprilie 2005, la Luxemburg are loc semnarea Tratatului de Aderare
26 septembrie 2006, Raportul Comisiei Europene pozitiv, care a subliniat
atat aspectele pozitive, cat si aspectele asupra carora trebuie sa ne concentram in
urmatoarea perioada.
01 ianuarie 2007, Romania a aderat la Uniunea Europeana

Dupa 01.01.2007, Romania a intrat intr-o

noua etapa si anume pregatirea si adoptarea
masurilor necesare eliminarii controalelor la
frontierele interne in vederea aderarii la spatiul
Schengen.

28 iunie 2007, România a transmis Declaratia de pregatire pe trei

domenii: protectia datelor cu caracter personal, cooperare politieneasca si
vize.
24-25 ianuarie 2008, în marja reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri
Interne, România şi Bulgaria au semnat Declaraţia comună România-
Bulgaria privind aderarea la spaţiul Schengen în cursul anului 2011.
02 iunie 2008, a fost transmisa a doua Declaratie de pregatire incluzând
toate domeniile de evaluare
10 noiembrie 2008, România a transmis oficial Secretariatului General al
Consiliului raspunsurile sale la chestionarul Schengen.
Pe parcursul anilor 2009 si 2010 au fost organizate vizite de evaluare
Schengen pentru verificarea, în teren, a stadiului implementarii acquis-ului
Schengen:

 Cooperare politieneasca - 23-29 martie 2009

 Protectia datelor personale - 29 aprilie - 1 mai 2009
 Vize – 2 - 11 iunie 2009
 Frontiere maritime - 3-7 septembrie 2009
 Frontiere aeriene - 15-18 noiembrie 2009
 Frontiere terestre – 26 martie – 01 aprilie 2010
 Re-evaluare frontiere aeriene si terestre - 15-17 noiembrie 2010
 Sistemul de Informatii Schengen/SIRENE – 06-10 decembrie 2010

Toate rapoartele de evaluare Schengen, aferente misiunilor desfasurate,

au fost aprobate în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen al
Consiliului Uniunii Europene, principala concluzie a celor 8 rapoarte de
evaluare Schengen fiind ca România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce
priveste implementarea acquis-ului Schengen si este pregatita sa adere la spatiul
Schengen.
09 iunie 2011, în cadrul reuniunii Consiliul Justitie si Afaceri Interne au
fost aprobate Concluziile Consiliului cu privire la finalizarea procesului de
evaluare a stadiului de pregatire a României si Bulgariei pentru aplicarea
integrala a prevederilor acquis-ului Schengen, care a reprezentat o recunoastere
oficiala din partea tuturor statelor membre a îndeplinirii conditiilor pentru
aderare.

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana nu poate fii decat un pas inainte

spre o „Romanie mai buna”. Printre principalele beneficii ale aderarii Romaniei
la U.E. sunt:

 beneficiul apartenentei la o mai mare familie de natiuni;

 securitatea pe care aceasta apartenenta o confera;
 avantajul participarii la cea mai mare piata unica din lume;
 oportunitatile legate de cresterea economica;
 crearea de noi locuri de munca;
 accesul la Fonduriel structurale destinate regiunilor mai putin prospere ale
U.E.
 imbunatatirea continua a calitatii vietii;
 standarde inalte privind protectia mediului;
 protectie sociala si siguranta la locul de munca;
 dreptul de a calatorii si de a se stabilii in orice stat membru;
  protectie consulara si diplomatica din partea altui stat membru
Exista persoane care cred ca aderarea la UE ar conduce la o pierdere de suveranitate si identitate
nationala sau se tem ca tara va deveni mai vulnerabila in conditiile concurentei din Piata unica
europeana.În următorii cinci ani, România va trebui să c eltuiască peste !" de miliarde de euro
pentru a atinge standardele Uniunii Europene. #ea mai mare parte a acestei sume va $i plătită de
cetă%enii &i $irmele din România. #osturile aderării, pe care românii le vor suporta, sunt costuri
publice 'care vor $i acoperite din bugetul de stat(, costuri private 'ce vor $i suportate de societă%ile
comerciale( &i costuri individuale 'ce vor $i plătite de $iecare cetă%ean român, pentru re$orma
sistemului de pensii, pentru reconversie pro$esională, pentru un alt standard de via%ă(. Pentru
primii trei ani de după integrare, adică până )n !*+*, România trebuie să contribuie cu mai multe
miliarde de euro la bugetul comunitar. a acestea se adaugă c eltuielile pentru modernizarea
in$rastructurii &i investi%iile )n protec%ia mediului. E$ortul bugetar pentru cele două domenii se
ridică la aproximativ +*-++ miliarde de euro, până )n !*+*. aloarea totală a acestor c eltuieli se
ridică la bugetul pe anul !**/, ceea ce )nseamnă că, )n cinci ani, românii vor plăti impozite cât pentru
&ase. #osturile din $onduri private, adică cele care vor $i plătite de $irmele române&ti, sunt cauzate
de modi$icarea normelor române&ti de des$ă&urare a activită%ilor economice, pentru a $i
compatibile cu cele europene. 0ici trebuie să se regăsească investi%ii pentru mediu ori c eltuieli
pentru a avea produse la alte standarde sau certi$icarea după alte reguli. 0derarea la Uniunea
Europeană implică &i costuri economice, dar &i costuri sociale, aducând, printre altele, masive
cre&teri de pre%uri. 1untem obliga%i să adoptăm regulile europene ale concuren%ei loiale2 nu se
mai poate livra energia sub costuri, $ie că este vorba de gaze naturale, electricitate sau căldură.
Respectarea normelor europene exclude, dintr-o dată sau treptat, subven%iile directe
'netransparente( sau indirecte 'ascunse( acordate pentru sus%inerea tari$elor la energie. 0st$el,
aceste tari$e trebuie să crească. Pre%urile energiei vor trebui să acopere costurile, inclusiv cele
legate de reducerea poluării. 3mplementarea e$icientă a ac4uis-ului pe mediu presupune o asumare
)n comun a responsablită%ilor, )ntrucât un mediu curat nu )nseamnă doar bene$icii, ci &i obliga%ii.
Pentru ca progresele )n acest domeniu să conducă la rezultatele cerute de ac4uis-ul comunitar, este
nevoie de o colaborare sus%inută a tuturor $actorilor implica%i )n implementarea legisla%iei
europene, de la institu%iile statului 'prin elaborarea &i coordonarea politicilor )n domeniu(, precum
transporturi, energie, agricultură &i ac%iuni la nivel local &i regional pentru promovarea dezvoltării
durabile &i până la nivelul cetă%eanului. Exigen%ele impuse au determinat &i vor continua să
determine &i costuri, poate c iar &i su$erin%ă5 vor exista $irme care trebuie să-&i modernizeze
te nologia, altele