EVALUARE – AUTONOMII LOCALE ŞI INSTITUȚII CENTRALE

I.Citiţi cu atenţie sursele istorice de mai jos:

A. Anihilarea autonomiei Făgărașului în 1291 de către regele Andrei III a coincis, potrivit tradiției istorice a Țării
Românești, cu trecerea munților de către ,, Negru Vodă ,, personaj a cărui identitate reală e necunoscută, și instalarea sa
la Câmpulung, unde și-a mutat scaunul. Câmpulung, până atunci un adăpost al Regatului Ungar, sediu al unei înfloritoare
comunități catolice, alcătuită din sași și unguri, etapă importantă a drumului comercial care lega Transilvania cu Dunărea
de Jos și cu Marea Neagră, a devenit cea dintâi reședință a domniei Țării Românești, locul unde au fost îngropați primii
ei domni.Tradiția e confirmată așadar de realitatea istorică. Dispariția autonomiei românești din Făgăraș și concomitent
pierderea Câmpulungului de către Regatul Ungar au marcat momentul final al desprinderii de coroana ungară a teritoriilor
sud – carpatice aflate până atunci sub dominația ei.(...)
„ Descălecatul ” la Câmpulung a fost urmat de „ întemeiere” țării adică de agregarea formațiunilor politice
preexistente, cnezate și voievodate.
(Mihai Bărbulescu, Istoria României)
B. În câțiva ani, marca moldoveană, la înființarea și consolidarea căreia au participat neîndoielnic și elemnetele
nobiliare maramureșene, s-a extins mult spre nord, în teritorii unde, încă din a doua jumătate a secolului al XIII, sunt
semnalate forme de organizare politică românească. Dar în 1358 -1359, localnicii s-au răsculat împotriva dominației
ungare. Răscoala a fost dominată cu concursul unora dintre românii maramureșeni în frunte cu Dragoș din Giulești,
căruia regele îi încredințează conducerea voievodatului moldovenesc, recunoscând astfel conținutul etnic al noii realități
politice în curs de constituire la răsărit de Carpați.
Formula nouă încercată de Ludovic, guvernarea Moldovei printr-un român, dar de strictă obediență față de regat,
a eșuat și ea numai după cățiva ani. În 1365, țara era din nou răsculată și-a găsit un nou conducător în persoana lui
Bogdan, maramureșan și el, dar grupare ostilă regalității ungare. Sub el și sub fiul său Lațcu, țara își condolidează pozițiile
câștigate în nord - centrul politic se deplasează în orașul Siret - și se extinde spre răsărit, pe Prut și Nistru, regiuni smulse
dominației tătare.
(Șerban Papacostea, Geneza statului în Evul Mediu românesc)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți prima reședință (capitală ) a Țării Românești precizată în sursa A. 4 puncte

2. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele descrise de sursa B. 4 puncte
3. Menționați câte un voievod precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte
4. Scrieți, litera corespunzătoare sursei care susține că localnici s- au răsculat împotriva dominației ungare.
4 puncte
5. Selectaţi, două informații aflate în relația cauză - efect, selectate din sursa A. 6 puncte
6. Mentionaţi o asemǎnare și o deosebire în procesul de constituire al statelor medievale românești.
6 puncte
7.Specificati trei autonomii locale din Transilvania din secolele IX - XI . 6 puncte
8.Enumerati doi factori interni și doi factori externi care au contribuit la formarea statelor medievale românești.
6 puncte
9.Prezentaţi douǎ instituţii centrale medievale din spaţiul românesc extracarpatic. 12 puncte
10.Argumentati printr – un fapt istoric relevant faptul cǎ autonomiile din Transilvania au contribuit la formarea statelor
medievale Valahia și Moldova. 8 puncte
11.Formulaţi – pe baza sursei B - un punct de vedere referitor la rolul lui Latcu în extinderea teritorialǎ a Moldovei ,
susţinându - l cu o informaţie din sursa precizatǎ . 8 puncte
12.Prezentaţi organizarea admimistrativ – teritorialǎ și religioasǎ a Transilvaniei medievale. 10 puncte

TOTAL PUNCTAJ : 80 PUNCTE+ 20 PUNCTE DIN OFICIU

SUCCES !