Sunteți pe pagina 1din 5

Semnificaia zilei de 9 mai ziua Europei

Ziua de 9 mai este o dat cu multiple semnificaii - Ziua Independenei Romniei, sfritul celui de al II-lea rzboi mondial i Ziua Europei. In fiecare an, la 9 mai, pe tot cuprinsul continentului se serbeaza Ziua Europei, pentru a marca istorica declaratie din 9 mai 1950 a ministrului francez de externe, Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economica intre Franta si Germania, pentru eliminarea rivalitatilor seculare dintre cele doua state. Decizia serbarii Zilei Europei in fiecare an, la 9 mai, a fost luata de Consiliul European de la Milano, din 1985. Simbolurile Uniunii Europene sunt: drapelul, imnul, deviza, moneda unica euro si Ziua Europei, 9 mai. (Art. I-8, Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa).

Steagul

Steagul, cu cele 12 stele, asezate in cerc, pe un fond albastru, inseamna unitatea si identitatea popoarelor Europei. Cercul reprezinta solidaritatea si armonia, iar stelele, in numar de 12, reprezinta perfectiunea (si nu numarul statelor membre UE cum s-ar putea crede). Istoria steagului incepe in 1955. Intai, el a fost folosit de Consiliul Europei, organizatie internationala aparatoare a drepturilor omului si valorilor culturale europene. In anul 1985, statele membre UE l-au adoptat ca steag al Comunitatilor Europene (CEE), incepand cu 1986 el este utilizat de catre toate institutiile Uniunii Europene. Imnul

Tot Consiliul Europei a fost cel care a decis, in 1972, ca Oda bucuriei (ultima parte a Simfoniei a IX-a de Beethoven) sa devina imnul sau, iar in 1985, Statele Membre UE l-au adoptat, si ele, ca imn oficial al Uniunii Europene. Uniunea Europeana nu a urmarit, prin aceasta decizie, sa inlocuiasca imnurile nationale ale Statelor Membre. Alegerea acestei melodii ca imn subliniaza aspiratia spre valorile comune, unitatea in diversitate si idealurile de libertate, pace si solidaritate care stau la baza Uniunii Europene. "Unita in diversitate" "Unita in diversitate" este deviza Uniunii Europene. A fost folosita pentru prima data in 2000 (cu aproximatie) si a fost pentru prima data mentionata oficial in Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa, incheiat in 2004. Articolul I 8 enumera simbolurile UE. Semnificatia devizei este ca, prin Uniunea Europeana, europenii isi unesc eforturile pentru a lucra impreuna pentru mentinerea pacii si pentru prosperitate, si ca numeroasele culturi, traditii si limbi diferite care coexista in Europa sunt un atu pentru continentul nostru. Deviza apare in cele 20 de limbi oficiale in postere publicate cu ocazia zilei de 9 mai, Ziua Europei. Moneda unica euro La originea conceptului de moneda unica se afla tratatele care stau la baza Uniunii Europene. Tratatul de la Roma (1957) declara ca piata comuna este unul dintre obiectivele Comunitatii Europene ce va contribui

la o uniune mai stransa intre popoarele Europei. Tratatul Uniunii Europene (1992 - Maastricht) introduce Uniunea Economica si Monetara si pune bazele monedei unice. Iar in decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unica sa poarte numele de euro. Incepand cu 1 ianuarie 2002, Euro a intrat propriu-zis in circulatie si in buzunarele cetatenilor europeni. In acel moment, doar 12 din cele 15 state membre au adoptat-o, ulterior li s-a alaturat Grecia. Euro a devenit un simbol al Uniunii Europene. Monedele si bancnotele nationale ale statelor din Zona Euro au fost scoase din circulatie pe 28 februarie 2002. Reprezentarea grafica a monedei unice a fost inspirata de litera greceasca epsilon, ea trebuind sa faca legatura atat cu leaganul civilizatiei si democratiei europene, cat si cu prima litera din cuvantul Europa. Cele doua linii paralele din simbolul grafic sunt un indicator al stabilitatii euro. Ziua Europei - 9 mai Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas catre crearea a ceea ce este astazi Uniunea Europeana. In acea zi, la Paris, Ministrul de Externe al Frantei, Robert Schuman, a citit presei internationale o declaratie prin care chema Franta, Germania si celelalte popoare ale Europei sa isi uneasca productiile de otel si carbune, ca prima fundatie concreta a unei federatii europene. Propunerea lui avea ca scop crearea unei comunitati in cadrul careia membrii sa isi puna sub control comun productia de otel si carbune ca baza a puterii lor militare -, in scopul evitarii izbucnirii unui nou razboi. Tarile carora li se adresa in primul rand aceasta provocare Franta si Germania fusesera in razboi timp de aproape 100 de ani, iar cel de-al doilea razboi mondial aproape ca le distrusese. In 1985, cand proiectul constructiei europene era deja clar conturat, cele zece state membre care formau la acea data Comunitatea Europeana, au hotarat ca ziua de 9 mai sa devina Ziua Europei. Data de 9 mai a fost aleas ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano, din 1985, apreciinduse c punctul de pornire al construciei Europei unite a fost declaraia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de Externe al Franei, a propus Germaniei, vechi inamic al rii sale, dar i altor state, s contribuie la realizarea "unei solidariti de facto" i s pun "bazele concrete ale unei federaii europene indispensabile pentru meninerea pcii". Lua, astfel, sfrit o lung istorie de confruntri sngeroase i se inaugura o nou etap n evoluia continentului nostru, bazat nu pe for i violen, ci pe cooperare economic i armonizare legislativ. Dnd curs apelului lui Robert Schuman, ase ri - Belgia, Frana, Germania, Italia, Luxemburg i Olanda - au semnat, la 18 aprilie 1951, Tratatul de la Paris privind prima dintre comunitile europene, Comunitatea Economic a Crbunelui i Oelului (CECO). Ulterior, cele ase state au decis s edifice o comunitate economic, bazat pe libera circulaie a bunurilor, persoanelor, serviciilor i capitalurilor i, n 1957, prin Tratatul de la Roma, au nfiinat Comunitatea economic European, precursoare a Uniunii Europene de astzi. Sfrsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial a lasat n urma sa o Europa distrusa din punct de vedere material, framntata de puternice crize politice si divizata, prin cortina de fier, n doua mari blocuri: Est si Vest. Apare, n acest context, un puternic curent nspre o politica internationala care sa fie capabila sa opreasca o a treia conflagratie mondiala si sa consolideze Europa din punct de vedere economic (n fata S.U.A. si a U.R.S.S.). Sunt create, asadar, dupa razboi o serie de organizatii internationale, dintre la nivel universal si regional-european, organizatii avnd caracter politic, militar sau economic.

ntr-un moment complicat din primavara anului 1950, si anume: nceperea Razboiului Rece, lui Robert Schuman, pe atunci ministrul afacerilor externe al Frantei, i este ncredintata de catre omologii sai din Marea Britanie si Statele Unite ale Americii o misiune foarte importanta: crearea unui plan care sa duca la reintegrarea Germaniei Federale n concertul european. Desi 5 ani trecusera de la sfrsitul Celui de-al Doilea Razboi Mondial, reconcilierea ntre fostii inamici parea nca foarte departe. Problema cruciala cu care se confrunta Europa era aceea de a evita greselile trecutului si de a pune bazele pentru o pace durabila ntre natiuni care fusesera multa vreme n conflict. Solutia la aceasta problema era ca relatia dintre Franta si Germania sa cunoasca un nou nceput; daca s-ar fi putut crea legaturi strnse ntre cele doua state, atunci celorlalte tari libere din Europa li s-ar fi dat un impuls catre un destin mpreuna. Dar cum se putea realiza acest lucru? Pentru a gasi o solutie, Robert Schuman recurge la geniul inventiv al unui om necunoscut nca marelui public, dar cu o experienta exceptionala, acumulata n urma unei ndelungate cariere internationale - Jean Monnet. Fara a fi avut vreodata un mandat politic, el detinea reputatia de a fi pragmatic, preocupat de gasirea celor mai eficiente solutii. Era, deci, omul cel mai potrivit sa dupa la ndeplinire o asemenea misiune. n continuare, vor precizate cteva elemente esentiale ale continutului ideii propuse de Monnet si argumentele aduse n favoarea acesteia. Jean Monnet a ajuns la concluzia ca era iluzoriu sa ncerce crearea dintr-o data a unui edificiu institutional complet supranational fara a ntmpina o rezistenta puternica din partea statelor recent iesite din razboi. n opinia sa, pentru a reusi, trebuia ca obiectivele propuse n cadrul cooperarii ntre statele europene sa fie limitate la domenii precise, dar cu puternic impact psihologic si sa instituie un mecanism de decizie care sa primeasca, apoi, n mod gradual noi competente. Motivatia acestei initiative a fost urmatoarea: era putin probabil sa i se impuna Germaniei un control unilateral asupra industriei sale grele, nsa, pe de alta parte, a o lasa complet independenta era considerata o amenintare potentiala la adresa pacii; astfel, singura solutie era aceea a integrarii Germaniei (din punct de vedere politic si economic) ntr-o comunitate europeana puternic structurata. Practic, proiectul a fost rodul unui complot. Jean Monnet si colaboratorii sai au redactat n ultimele zile ale lui aprilie 1950 o nota de cteva pagini ce continea expunerea de motive si dispozitivul unei propuneri care avea sa bulverseze toate schemele diplomatiei clasice. Departe de a recurge la traditionalele consultari cu serviciile ministeriale competente, Jean Monnet si-a nconjurat proiectul de cea mai mare discretie pentru a evita posibilele obiectii sau contrapropuneri care ar fi modificat esenta ideii sale. nvaluit n cel mai mare secret, pentru a nu-l lipsi de avantajul surprizei, proiectul este finalizat n a 9-a sa varianta pe 6 mai 1950. Ideea lui Jean Monnet este acceptata fara rezerve de Robert Schuman si, n timp ce acesta din urma prezenta planul n dimineata zilei de 9 mai colegilor sai de guvern, un emisar secret l nmna personal cancelarului german Konrad Adenauer, a carui reactie a fost, de asemenea, entuziasta. Astfel, la ora 4.00, n dupa-amiaza aceleiasi zile, proiectul este facut public sub numele de Declaratia sau Planul Schuman. Propunerea concreta viza plasarea productiei franco-germane de carbune si otel sub responsabilitatea unei autoritati supreme comune, independente, n cadrul unei organizatii deschise participarii si altor state europene.

Analiznd Planul, observam ca el a abordat ntr-o maniera noua, de un pragmatism prudent, problema constructiei europene si a impus principiul supranationalismului. Metoda propusa, si anume calea comunitara de integrare, acorda prioritate integrarii sectoriale si celei economice, n detrimentul celei globale si, respectiv, politice. A fost, deci, abandonata schema traditionala a cooperarii economice ntre state, propunndu-se o formula noua, numita integrare, n care statele transfera unele competente proprii n domenii bine delimitate catre o noua entitate supranationala, creata prin vointa lor suverana. Totodata, acest moment istoric al prezentarii ideii unei comunitati de interese pasnice ofera premisele unei cooperari ntre vechi inamici, trecnd peste resentimentele razboiului si poverile trecutului. Originalitatea ideii lui Monnet consta n unirea oamenilor si a natiunilor prin propunerea unui obiectiv comun n care sa si (re)gaseasca si sa vada interesele si sa uite diferentele sau divergentele. Se declanseaza, astfel, un proces cu totul nou n relatiile internationale de exercitare n comun a suveranitatii, n anumite domenii. Europa devine astfel continentul care a construit prima regiune economica a lumii un edificiu ridicat treptat, a carui activitate a evoluat n timp. Revenind la Monnet, trebuie spus ca el a urmarit ntotdeauna unitatea europeana Monnet nu a cautat sa fie un erou; n schimb, istoria i recunoaste un rol fundamental n transformarea pacifista a raporturilor intereuropene. El este daca nu parintele Europei, cel putin primus inter pares dintre parintii Europei contemporane. Un profesor francez spunea: Monnet un erou? n nici un caz! Prefer imaginea unui Monnet om al marilor nceputuri. Si, ntr-adevar, totul a nceput n acea zi de mai cnd a fost realizata prima initiativa n directia crearii a ceea ce astazi poarte numele de Uniune Europeana. Este motivul pentru care, la Summitul liderilor europeni organizat la Milano n 1986, s-a decis aniversarea zilei 9 mai ca Zi a Europei. De atunci, aceasta zi este destinata festivitatilor si evenimentelor ce subliniaza cooperarea ntre popoarele Europei. Pentru a ntelege Europa trebuie sa fii geniu sau francez, spunea secretarul de stat american Madeleine Albright (1998) si putem afirma ca cel putin o data n istoria UE acest lucru chiar a fost adevarat. Uniunea Europeana si continuatorii sai, re-modelatori ai Europei Occidentale pentru cel putin jumatate de secol au fost marcati n mare masura de viziunea unui om care, ntmplator, a fost si geniu si francez - Jean Monnet. Comparnd Europa de astazi cu aceea care era acum mai bine de 50 de ani nu trebuie sa fi geniu si nici francez pentru a constata faptul ca UE reprezinta un succes postbelic politic deosebit, fiind, nsa, n acelasi timp, un proces n continua evolutie. Viziunea lui Jean Monnet asupra Europei si a problemelor ei a influentat profund ntreaga generatie de oameni de stat care i-a urmat si a schimbat n bine istoria. Acum, cei care l-au ascultat trebuie sa reflecteze asupra celor auzite si sa construiasca pe ceea ce a realizat Jean Monnet, caci a sosit momentul n care procesul integrarii europene necesita regndirea sa pentru a merge mai departe; nsusi Jean Monnet recunostea limitele inovatiei sale, spunnd ca sistemul de integrare va functiona pna cnd de la simpla uniune economica se va dori trecerea la o uniune politica; la acest moment va trebui inventat din nou un sistem original adecvat constructiei europene. Din aceasta perspectiva trebuie amintit faptul ca la Conventia de la Bruxelles privind viitorul Europei exact acest aspect este discutat, lucrarile Conventiei aflndu-se n momentul finalizarii unui proiect de Tratat constitutional al UE, care sa ofere acesteia o noua dimensiune.

Daca Europa ca atare exista de secole, elementele care au unit-o, n absenta regulilor si a institutiilor, au fost, n trecut, insuficiente pentru a preveni tragedia celor doua razboaie mondiale. Daca la nceput obiectivul esential, imediat era acela al cooperarii pasnice dintre statele europene, astazi ambitia este diferita: constructia unei Europe care respecta libertatea si identitatea tuturor popoarelor ce o compun; numai prin unirea popoarelor sale, Europe si va putea controla destinul si dezvolta un rol pozitiv n lume. UE este n slujba cetatenilor sai; pastrndu-si propriile valori, traditii si propria limba, cetatenii europeni ar trebui sa se simta n largul lor n ceea ce putem numi casa europeana. Lumea de astazi, ntr-o continua si rapida evolutie, are nevoie de Europa. UE este dovada vie a ceea ce pacea, stabilitatea si prosperitatea pot aduce unui continent altadata macinat de razboaie. Modelul european arata lumii ca o uniune mereu mai strnsa a popoarelor este posibila n masura n care se bazeaza pe valori si obiective comune. Si nu n ultimul rnd, trebuie, de asemenea, sa ne amintim de ideea care a nsotit permanent demersul lui Monnet: Noi nu coalizam state, ci unim oameni!.

BIBLIOGRAFIE: - Planul/Declaratia Schuman 9 mai 1950; - Jean Monnet, Mmoires, Paris, Ed. Fayard, 1976; - What Jean Monnet wrought, by Z (observer of the European unification movement); - Gray eminence, Richard Mayne, 2001; - Les pres de lEurope, Actes du Colloque International, 2000, Bruxelles, Ed. Bruylant (Les trois visages de Monnet, Grard Bossuat Professeur lUniversit de Cergy-Pantoise); - Federalist fixer, Ford, Glyn, New Statesman & Society, vol.8, 1995; - Celebrating 50 years of unity, Europe, 2000; - The man who disciplined Europe, Economist, 1995, vol.334; - Mixed expectations, Economist, 1994, vol.333; - Jean Monnet, Columbia Encyclopedia; - European documentation A new idea for Europe (The Schuman Declaration 1950-2000), Pascal Fontaine, European Commission, 2000; - Europe Day May 9, 2002 Dr. Guenter Burghardt, Ambassador, Head of European Commission Delegation to the U.S.A.

- Centrul InfoEuropa, http://www.infoeuropa.ro