Secolul XXI a adus cu sine schimbarea valorilor politice si a raportarii omului la viata sociala, motiv pentru care se poate

observa, cu cateva exceptii, inclinarea raportului dinspre regimul totalitarist mentinut astazi in cateva state (Coreea de nord, Cuba,etc) spre cel democratic in care poporul detine controlul. Marele avantaj ar fi acela ca cel ales trebuie intr-un mod sau altul sa asigure bunastarea alegatorilor ca sa aiba el insusi parte de bunastare si continuitate. Acest raport de direct-proportionalitate constituie practic un feed-back pozitiv si necesar pentru ambele parti, incat unii pot schimba din mers daca ceva nu functioneaza, iar altii isi pot reevalua problema astfel incat sa repare atat ceea ce a dus la scaderea increderii alegatorilor, sau chiar sa refaca doza de incredere pe care au avut-o la inceput. Personal, nu as opta pentru un regim comunist deoarece activitatea politic este monopolizat de un singur partid, partidul unic este animat sau deine o ideologie creia i confer autoritate absolut, ea devenind adevrul oficial al statului. De asemenea, pentru diseminarea acestui adevr oficial statul se folosete de un dublu monopol cel al mijloacelor de aplicare a violenei organizate i de persuasiune, iar sistemul de comunicare social (massmedia) este asimilat de stat i comandat de cei care reprezint statul; o alta problema este ca cea mai mare parte a activitilor economice i profesionale sunt subordonate statului i devin o parte din acesta. Cum statul este inseparabil de ideologia oficial, acestea sunt impregnate de adevrul de stat. In plus, regimul totalitar se ntemeiaz pe o ideologie ce construiete o lume fictiv. Ea propune o religie secular, care se difereniaz de celelate religii prin constrangerea de a participa i de a crede n preceptele ei. Singurul adevr pe care l poate recunoate puterea totalitar este cel de care se poate folosi n urmrirea propriilor interese. Sunt binecunoscute problemele Bisericii Ortodoxe din timpul in care la noi in tara era instaurat acest regim, deoarece era vazuta ca o amenintare ce putea oricand periclita puterea absoluta a conducatorilor politici. In schimb, democraia se bazeaz, dupa cum spuneam, pe participarea direct sau prin reprezentani, a poporului la viaa politic. Orice stat democratic promovez i garanteaz libertile personale ale cetenilor, n limitele stabilite de legea fiecrui stat. Astfel, cetenii trebuie s aib dreptul la conduit i opinie proprie, s se bucure de securitatea domiciliului, a bunurilor pe care le posed. Este necesar ca indivizii unui stat democratic s-i poat exprima liber punctul de vedere, s aib libertatea de a-i alege conductorii i de a decide n probleme de interes public. De-a lungul timpului oamenii au luptat pentru libertate, dreptate i egalitatea n drepturi, aceste idealuri formnd, n prezent, normele care reglementeaz viaa ntr-o societate democratic. Marele avantaje pe care le aduce democratia sunt pluralismul politic, reprezentativitatea, domnia legii, separarea puterilor n stat si voina majoritii i protecia minoritilor. Practic, prin aceste particularitati omul isi construieste singur societatea in care vrea sa traiasca. Primul principu se refer la existena mai multor centre efective de putere. Astfel, oamenii sunt diferii, au nevoi, interese, opinii, valori i aspiraii diferite. Pentru ca aspiraiile i interesele lor s fie luate n considerare, la momentul adoptrii deciziilor, cetenii se grupeaz n sindicate, partide politice precum i alte organizaii nonguvernamentale. Al doilea

se refer la faptul c deciziile politice sunt luate n numele cetenilor, de ctre reprezentanii alei ai acestora, investii prin vot cu ncrederea lor. n situaii excepionale, cum este cazul referendumului, cetenii pot decide n mod direct. In cel de-al treilea toi cetenii se supun legilor, indiferent de apartenen etnic, religioas, politic situaie material, vrst i sex. Astfel, nimeni nu este mai presus de lege. Prin separarea puterilor n stat in: executiv, legislativ i judecatoreasc, fiecare dintre acestea avnd organizare i atribuii proprii, orice decizie care va fi luata va fi analizata de mai multe ori pana sa fie aplicata. Astfel, conducatorul suprem nu mai detine acea recunoastere fortata de infailibil, care ii confera puterea ca tot ceea ce spune el sa devina litera de lege. Si nu in ultimul rand, luarea deciziilor ntr-o colectivitate uman se face pe baza regulii majoritii, n sensul c decizia se ia funcie de voina general. Aceasta sta in stransa legatura cu particularitatea precedenta si impreuna fac obiectul unei unitati si a unui echilibru in fapta si in gandire. Se pot insela o mie de oameni, insa nu o intreaga natiune. In consecinta, consider ca toate aceste diferente evidente intre cele doua forme de guvernare fac mult mai facila predispozitia oamenilor in general, si a mea in special catre regimul democratic, pentru ca e normal sa iti doresti ca destinul tau sa stea in mainile tale.