ITALIA-RELIGIE

Romano-catolicismul este, de departe, cea mai mare religie din țară, deși

catolicismul nu mai este oficial religie de stat.[308] În 2010, ponderea italienilor
ce se identificau ca romano-catolici era de 81,2%.[309]
Sfântul Scaun, jurisdicția episcopală a Romei, conține guvernul central al
întregii Biserici Romano-Catolice, cuprinzând diverse agenții esențiale pentru
administrație. Diplomatic, ea este recunoscută de alte subiecte ale legii
internaționale ca entitate suverană, condusă de Papă, care este și episcop al
Romei, și cu care se pot întreține relații diplomatice.[310][311] Adesea denumit
incorect „Vatican”, Sfântul Scaun nu este aceeași entitate, Cetatea
Vaticanului fiind doar teritoriul actual administrat de Sfântul Scaun, existent ca
stat începând cu anul 1929; Sfântul Scaun datează din vremurile de început ale
creștinismului, și înainte de a fi redus la teritoriul Vaticanului, a cuprins Statele
Papale.[310] Ambasadorii se acreditează oficial pe lângă „Sfântul Scaun” și nu pe
lângă Vatican, iar reprezentanții papali în străinătate sunt recunoscuți ca
reprezentanți ai Sfântului Scaun, nu ai Vaticanului.[310]
Între cultele creștine minoritare din Italia se
numără ortodocși, valdezi și protestanți. În 2011, existau în Italia circa 1,5
milioane de creștini ortodocși, reprezentând 2,5% din populație;[312] O jumătate
de milion de penticostali și evanghelici (dintre care 400.000 sunt membri
ai Adunărilor Domnului(en)), 235.685 de martori ai lui Iehova,[313] 30.000 de
valdezi,[314] 25.000 de adventiști de ziua a șaptea, 22.000 de mormoni, 15.000 de
baptiști (plus circa 5.000 de baptiști liberi), 7000 de luterani, 4000
de metodiști (afiliati Bisericii Valdeze).[315]
Una dintre cele mai vechi comunități religioase din Italia este cea iudaică, evreii
fiind prezenți în Roma Antică încă dinaintea erei noastre. Italia a primit de
secole evrei expulzați din alte țări, mai cu seamă din Spania. Ca urmare
a Holocaustului, însă, circa 20% din evreii italieni și-au pierdut viața.
[316]
 Coroborat cu emigrația ce a precedat și a succedat al Doilea Război
Mondial, aceasta a făcut ca în Italia să mai rămână o comunitate de circa 28.400
de evrei.[317]
Imigrația în creștere la începutul secolului al XXI-lea a fost însoțită de o creștere
a religiilor necreștine. În 2010, în Italia erau 1,6 milioane de musulmani, adică
2,6% din populație.[318] În plus, sunt peste 200.000 de credincioși ai religiilor din
subcontinentul indian, existând 70.000 de Sikh având 22 de gurdwara(en) în toată
țara,[319] 70.000 de hinduiști și 50.000 de budiști.[320] Se estimează a exista 4900
de Bahá'í în Italia la nivelul anului 2005.[321]
Ca măsură de protecție a libertății religioase, statul italian transferă o parte din
impozitul pe venit comunităților religioase recunoscute, conform unui regim
denumit „opt la mie” (Otto per mille). Sunt permise donații comunităților
creștine, evreiești, budiste și hinduiste; islamul rămâne însă exclus, deoarece
nicio comunitate musulmană nu a semnat încă un concordat cu statul italian.
[322]
 Contribuabilii care nu doresc să finanțeze nicio religie contribuie cu partea
lor la sistemul de asigurări sociale.