Sunteți pe pagina 1din 32

„Vestitorii bucuriei Învierii”

NR. 1/Aprilie 2018


Revistă a Parohiei Ortodoxe Române Iernuţeni-Reghin,
apare cu binecuvântarea Î.P.S. Irineu, Arhiepiscop al Alba-Iuliei

„Zdrobit-ai cu Crucea Ta moartea, deschis-ai tâlharului raiul;


plângerea mironosiţelor o ai schimbat şi Apostolilor a
propovădui le-ai poruncit, că ai înviat, Hristoase Dumnezeule,
dăruind lumii mare milă”.
(Troparul Învierii Domnului)

1
Cu binecuvântarea Î.P.S. Părinte Biserica „Sf. Arahangheli Mihail şi Gavriil”
Irineu, Arhiepiscop al Alba-Iuliei, sub şi „Adormirea Maicii Domnului” din cart.
îndrumarea părintelui inspector dr. Claudiu Iernuţeni a avut loc Simpozionul şi
– Dorin Chiorean, în colaborare cu pr. Concursul de creaţie literară şi artistică:
protopop Teodor Beldean şi cu implicarea „Vestitorii bucuriei Învierii”, ediţia I, cu
profesorilor de religie din zona Reghin la ocazia sărbătorii Învierii Domnului.

SCOPUL PROIECTULUI:
Păstrătoare a unui tezaur duhovnicesc şi cultural de o mare valoare, Biserica este însuşi
sufletul românesc, în dimensiunea lui cea mai curată, cea mai înălţătoare. Acest eveniment îşi
propune pe de o parte, dezvoltarea afectivă a personalităţii individului prin educarea laturii
moral – creştine şi artistice, iar pe de altă parte, să-i facă pe elevi să înţeleagă, să respecte
frumosul şi să-şi exprime bucuria momentului prin lucrări plastice şi creaţii proprii.
Valorificarea potenţialului creator al elevilor, realizându-se prin lucrările plastice şi creaţiile
literare ale acestora, stimulează astfel dezvoltarea gândirii critice şi creative ale elevilor.

OBIECTIVE URMĂRITE:
• Cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor legate de sărbătoarea Paştelui;
• Stimularea expresivităţii şi creativităţii elevilor prin activităţi de exprimare artistico – plastică;
• Cultivarea sensibilităţii şi a aptitudinilor artistice ale elevilor;
• Valorificarea experienţei pozitive a cadrelor didactice în abordarea domeniului estetic şi
creativ.
• Conştientizarea de către copii a importanţei păstrării tradiţiilor strămoşeşti;
• Dezvoltarea relaţiilor de colaborare între şcoli/parohii;
• Promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale legate de tema dată în creaţiile literare sau
plastice, folosind tehnici şi metode cunoscute de ei.

GRUP ŢINTĂ:
 Elevii claselor 0 – VIII;
 Elevii claselor IX-XII;
 Cadrele didactice;
 Părinţii;
 Comunitatea locală.

SECŢIUNILE CONCURSULUI:

2
1. Secţiunea literatură a cuprins următoarele
categorii: - poezie
- proză
- eseu
2. Secţiunea artă plastică a cuprins categoriile:
- pictură
- grafică/desen
3. Secţiunea tradiţii pascale a cuprins
următoarele categorii: - ouă încondeiate
- icoane pe lemn
- icoane pe sticlă
- şerveţele/pânzeturi ţesute manual cu simboluri pascale

Despre Sfintele Paşti


Sărbătoarea Sfintelor Paşti
este vastă atât în semnificaţii, cât şi
în obiceiuri. În întreaga lume, unele
dintre cele mai frumoase tradiţii au
loc în preajma marilor sărbători
religioase. Aceste tradiţii sunt
prezente mai pregnant în zonele
rurale, deoarece au fost mai puţin
atinse de practicile economice
moderne şi de dezvoltarea
tehnologică. Din păcate, unele dintre aceste manifestări ale bucuriei umane sunt pe cale de
dispariţie, dar în zilele noastre există o largă varietate de instrumente care ne pot ajuta să
conservăm frumuseţea autentică a acestei moşteniri culturale.
Promovarea tradiţiilor obiceiurilor şi meşteşugurilor româneşti printr-un concurs ar
atrage atenţia elevilor şi chiar a comunităţii, marcând importantă hrana spirituală a tradiţiilor,
meşteşugurilor şi obiceiurilor ce ne definesc pe noi românii ca popor.
Şcoala este cadrul în care elevii învaţă să se poarte în societate, să ia contact cu
propria cultură, iar Biserica nu doar ajută la dirijarea lor spre o atitudine de promovare a
valorilor naţionale, ci ajută copilul să-şi păstreze o identitate la care să se raporteze permanent,
cu care să se identifice.
Chiar dacă tendinţa epocii contemporane este de a se rupe de o parte dintre datini şi de
valorile pe care acestea le susţin, fiecare dintre noi avem o mare datorie - aceea de a ne
cunoaşte şi promova tradiţiile şi obiceiurile.

3
DE PAŞTI
ÎNVIEREA

Când te uiți pe geam afară


Vezi bine că-i primăvară.
Nu mai poți să stai în casă
Când afară e verdeață E seara când clopotele cântă,
Şi totul e plin de viață. Şi toaca bate neîncetat,
E Paştele! Hristos a înviat!
De Paşti cu mama împreună Deși L-am răstignit, El ne-a iertat!
Mătur, spăl, fac casa lună
Şi-o ajut mereu, mereu, Ouă roșii noi ciocnim,
Şi-s tot timpu-n jurul ei. Cu un zâmbet mare,
Iar apoi încet pornim,
Iar când lucrul terminăm Spre a Sa chemare.
De dulciuri ne apucăm.
Vrem să facem prăjituri, Nu-Ţi întoarce faţa
Cozonac, şi-apoi fripturi, Ci spre poporul Tău
Întinde-Ţi a Ta palmă
Sarmale şi ciorbă acră Căci am căzut spre rău.
Şi la urmă niște pască.
Apoi ouăle, vezi bine, Ridică-ne, Iisuse,
Le spălam cum se cuvine, Pe noi ce te-am ucis,
Rămâi cu noi mereu
Le fierbem în oala mare Așa cum ne-ai promis!
Şi apoi că-i mic, că-i mare,
Toate-apoi le decorăm (Sămărtean Lavinia, Liceul Tehnologic
În ce vrem le transformăm, „Ioan Bojor”, Reghin)
Să fie mai arătoase ÎN ZIUA DE PAŞTI
Să ne facă bucuroase.
Iar de Paşti neapărat
Zic: „HRISTOS A INVIAT!”
Iară ouăle hazlii
Le vom da şi-altor copii.

(Chiorean Diana-Maria, clasa a IV-a, Şc.


Gimn. Orşova)
Nici o sărbătoare nu-i,
Ca sărbătoarea Paştelui
Noi cu toţii vom striga
Azi „Hristos va învia!”

Pentru noi S-a răstignit


Să ne arate ce-i sfinţit.
Apostolilor S-a arătat
În chip mare luminat.

4
De atunci noi Îl cinstim
Cu dragoste Îl mărim, Şi cu lumânări în mână
Cu metanii Îl slăvim, Stau în linişte şi-aşteaptă
Cu rugăciuni Îl preamărim. Ca părintele să vină
Şi pe rând să i-a lumină.
Păsările ciripesc
Paştile sărbătoresc. Clopotele-ncep să bată
În lumea-ntreagă s-a aflat Biserica o-nconjurăm
Azi „Hristos a înviat!” Şi pe rând creştinii vin
La Hristos să ne-nchinăm.
Hristos marele Împărat
Lumea-ntreagă a salvat Toţi oamenii azi sunt darnici
A salvat-o de păcate Căci ei ştiu că lui Hristos
De nevoi şi de moarte. Îi sunt dragi numai creştinii
Cei cu sufletul milos.
Azi copiii merg cu toţii
Să ciocnească ouă roşii, Şi sătenii buni la suflet
Cu părinţii lor de mână Azi cu bucurie dau
La Biserica creştină. Cozonaci şi ouă roşii
La sărmanii care n-au.
Din morţi Hristos a înviat,
Spălând al lumii păcat, Iar după Sfânta Liturghie
Cu toţii să ne bucurăm Ei pleacă acasă împăcaţi,
„Hristos a înviat” cântăm. Şi doi de se-ntâlnesc
(Cozac Daniela, clasa a VI-a, Liceul Îşi zic: ,,Hristos a înviat!“
Tehnologic „Vasile Netea”, Deda)
(Șular-Nițu Teodora, clasa a VII-a, Școala
Gimnazială Vătava)
HRISTOS A ÎNVIAT!!!

ÎNVIEREA
În această seară mare Învierea lui Iisus
Aşteptăm cu nerăbdare Bucurie ne-a adus.
Domnul Sfânt să ne-nsoţească Creştinilor de pe pământ
Să-mpărţim ouă şi pască. Şi drepţilor din cerul sfânt.

Toată lumea azi îmbracă Hristos prin a Sa răstignire


Veşmântul cel mai frumos A adus lumii mântuire.
Şi-n biserică se-aşează Şi prin sângele vărsat,
La-nvierea lui Hristos. Ne-a scos pe toţi din păcat.

Din inimă noi toţi cântăm Chinuri grele-a pătimit,


Şi lui Hristos ne închinăm Cu răbdare le-a primit.
El falnic iese din mormânt Cunună de spini pe cap i-au pus,
Iar noi Îl aşteptăm cântând. Şi-a pornit la drum Iisus.

5
Crucea grea-n spate-o ducea, În această sărbătoare
Pe cărare spre Golgota. Toată natura-i în floare.
Și ostaşii-L chinuiau Livada e roditoare
Oţet pe buze-I puneau. Ce anotimp este oare?

Iisus pe Cruce răstignit, Este dulcea primăvară


Tot la oameni s-a gândit. Ce-aduce căldură-n țară
Şi-a rugat Cerescul Tată Aduce mii de floricele
Lumea să n-o pedepsească. Și cântec de păsărele.

Apoi sufletul şi-a dat, Simbolul cel mai îndrăgit,


Cerul s-a întunecat, Dar și cel mai înroșit,
Pe toţi frica i-a ajuns, Este oul cel gustos,
De puterea lui Iisus. Frumușel și delicios.

După trei zile a-nviat. Oamenii sunt harnici,


A lumii mare împărat. Dar mai sunt și darnici.
Cumplita moarte biruind Când un om a salutat
Şi pe oameni mântuind. Spune: „Hristos a înviat!”

Clopotele lin răsună Ceilalți nu doar se uită


Şi pe creştini îi adună. Ci cu drag și ei salută:
La biserica din sat, „Adevărat a-nviat!”
Cântând „Hristos a înviat!”. Și noi toți ne-am bucurat.

(Șular-Nițu Ioana, clasa a VII-a, Școala (Șendrea Liliana, clasa a VII-a, Școala
Gimnazială Vătava) Gimnazială Vătava)

PAȘTELE DE PAŞTI

Primăvară, dulce ești,


Ca o zână din povești
Zână ce zboară-n zare,
Printre ani e trecătoare.

Un anotimp deosebit Domnul nostru


De creștini e îndrăgit Iisus Hristosu’
Din zăpadă a ieșit, Răstignit fu El pe Cruce
Un ghiocel amorțit. Pentru a ne readuce:
Iubirea şi credinţa,
El e foarte bucuros În Dumnezeu stăruinţa.
Dar este și somnoros
Să știți că datorită lui Fiul Domnului,Iisus,
Aveți razele soarelui. Sus pe Cruce este pus.
Maica Sfântă sta şi plângea,
Paștele-i o sărbătoare La picioarele Lui se ruga,
Binecuvântată oare? Către Domnul Sfântul
Da! E binecuvântată Să-I ajute Pruncul.
Și de noi toți așteptată.

6
Ouăle de sub Cruce
S-au umplut toate de sânge.
Cuiele înfipte-n mână
Îi făceau o rană crudă.
Durerea şi suferinţa
I-au omorât dorinţa
De a ne arăta nouă Şi falnic iese din mormânt,
O învăţătură nouă. Cu biruinţă Domnul Sfânt,
Azi e Paşte!
În giulgiu a fost înfăşurat
Şi-n mormânt nou aşezat. Şi după slujbă ies la rând,
Dar după trei zile a înviat Bătrâni, cu spatele-aplecat,
Şi tuturor le-arătat Bărbaţi cu chipul luminat,
Că-I Dumnezeu adevărat. Şi-n urmă ies copii cântând:
Hristos a Înviat! „Hristos a înviat!”

(Crişan Teodora, clasa a VI-a C, Şcoala În jur pe margini, stau cei mari,
Gimnazială „Augustin Maior”, Reghin) Privind la falnicii feciori,
Din mândrul şir al falnicelor hori,
ÎNVIEREA DOMNULUI Şi-n mijloc cântă lăutarii,
Din cobze şi viori.

Sunt veseli toţi şi bucuroşi,


Şi toţi cu sufletul înalt,
Oriunde se-ntâlnesc în sat,
Îşi zic cum zis-au şi strămoşii noştri:
„Hristos a înviat!”

(Feier Georgiana, Clasa a IV-a, Şcoala


Când Iisus a înviat Gimnazială Hodac-Toaca)
Multă lume I-a cântat
Şi după ce-n cer S-a înălţat, PAŞTELE
Multă lume-a minunat.
Paştele iar a sosit,
Şi în iad a izbutit, Din văzduh a răsărit,
Pe moarte a nimicit Cu soare strălucitor
Şi sufletele L-au slujit Şi cu cerul albăstrior.
După ce la cer S-a suit.
Domnul e cu noi acum
El a fost batjocorit, Ne veghează orice drum,
Biciuit, trântit şi chinuit, Ne dă gânduri paşnice,
Dar El cu dragoste S-a jertfit Bucurie-n suflete.
Pentru al Său popor iubit.
Mergem la bisericuţă,
(Muntean Tania, clasa a IV-a C, Şcoala Cu măicuţele de mână.
Gimnazială „Augustin Maior”, Reghin) Iar la întoarcere,
Ciocnim ouă proaspete.
PAŞTELE
S-aude-al clopotelor cânt, Ne rugăm noi zi de zi,
Prin firea care se renaşte, Pentru ce-ar putea veni,

7
Să rămânem sănătoşi, Văd astăzi cum Te-au pironit
Să îmbătrânim frumoşi. Şi cum poporul fără milă
Între tâlhari Te-a răstignit.
(Farcaş Emanuela, clasa a V-a, Şcoala
Gimnazială Hodac) În lacrima ce curge încă
Pe un obraz de Maică, lin...
POSTUL ŞI ÎNVIEREA Văd astăzi cum îngerii cântă
Spre-a Crucii Jertfă, cu suspin...

Doar noi, poporul ce strigăm


„În veci să fie lăudat!”
Am rămas astăzi fără vorbe
Căci ieri... spre jertfă, lor Te-am dat!

Sunt cale de urcuş spre Înviere, (Crişan Roxana, clasa a V-a, Liceul
Zile însoţite de post. Tehnologic „Petru Maior” Reghin)
Ceasuri de rugăciune şi meditare,
Clipe de spovedanie şi cuminecare. RĂGAZ
Postul nu e numai o dietă,
Cum de la alţii ştim. Dă-mi un răgaz de-o zi din viaţă
Postul este-o perioadă, Să mă aplec la Crucea Ta,
În care ne curăţim. Dă-mi Doamne să îmi văd greşeala
O perioadă-n care, Şi poate- atunci mă vei ierta!
De păcat ne ferim.
Şi pentru Înviere, Dă-mi un răgaz de-o clipă sfântă
Sufletul ni-l pregătim. S-ating al Tău Mormânt Sfinţit...
Învierea e o sărbătoare, Dă-mi Doamne astăzi har şi pace
Cea mai mare dintre toate. Să Îţi slujesc necontenit!
Ne picură-n suflete,
Pace şi seninătate. Dă-mi un răgaz... s-ajung la- Ta- nviere
Prin Înviere am trecut, De-o zi... o viaţă... sau o clipă doar,
De la moarte la viaţă. Dar nu uita să-mi dai putere:
Hristos punte s-a făcut, De a iubi, a crede şi a spera!
Cum Scriptura ne învaţă.
Să alergăm cu toţii, (Huza Lisandra, clasa a V-a, Liceul
La Hristos Cel Înviat. Tehnologic „Petru Maior” Reghin)
Să I ne închinăm, să-I zicem:
„În veci fii binecuvântat!” ÎNVIEREA

(Oprea Andrei, clasa a V-a, Şcoala


Gimnazială Gurghiu)

AMINTIRE

Pe stânca neagr-a răstignirii


Văd cum poporu-a ridicat
Pe-o Cruce grea, de lemn de brad, Sus pe Cruce-I răstignit
Pe Domnul Cel făr’ de păcat. Plin de sânge şi rănit
Maica-I duce dorul şi Îl plânge
Pe Crucea Sfânt-a Mântuirii Dar la piept nu-l poate strânge.

8
Căci El a fost răstignit
Iisus Hristos va învia Şi de Maica Sfântă mult iubit.
Şi pe toţi îi va minuna
Cu puterea lui din suflet Maica tare îl plângea
Vor fi ploi, dar fără niciun tunet. Pentru El mult se ruga
Şi Maica-ncepe mai mult să plângă
Iată El a înviat Căci la piept nu poate să-L strângă.
O lume toată s-a bucurat
Pe pământ, jos, de lângă Cruce Sus pe Crucea cea de lemn
Ouă roşii ne va aduce. El nu mai dă nici un semn
Poporul plânge şi-L jeleşte
Maica tare-i fericită Căci El azi nu mai zâmbeşte.
O lume-ntreagă e uimită
Şi-L strânge- n braţe pe Mântuitor Iată azi a Înviat
De care tare i-a fost dor. Toţi creştinii s-au bucurat
Azi e sărbătoarea Lui
Şi tare-L plânge şi se roagă Învierea Domnului.
Mântuitorului bine să-I meargă
Dragostea Lui pentru popor (Antal Andrada, clasa a VII-a, Şcoala
Va fi împărţită tuturor. Gimnazială Răstoliţa)

Şi ce mare bucurie DE PAŞTI


Aici mereu are să fie
Toţi au bucuria în adâncul sufletului
Fiindcă azi este Învierea Domnului.

Bucuraţi-vă cu toţii acum Doamne sfinte,


Nouă să ne fie bine, Doamne bun
Mântuitorul va şti mereu care creştin e bun Mă rog la Tine acum
Bucuraţi-vă cu toţii acum. Că mereu tu m-ai iertat
De-am avut orice păcat.
Astăzi Domnul a -nviat
De această zi nimeni nu a uitat Cu Crucea-n spate
Este noaptea Mântuitorului Golgota-i urcat
Este Învierea Domnului. Nerecunoştinţă ţi-au arătat
Pe Cruce-ntre tâlhari te-au aşezat
(Forro Anamaria, clasa a VIII-a, Şcoala Pentru noi te-ai sacrificat.
Gimnazială Răstoliţa)
Mironosiţele când te-au căutat
Tu, Doamne ai Înviat
Mucenicilor Tăi te-ai arătat
Patruzeci de zile cu ei ai mai stat
Apoi de-a dreapta Tatălui te-ai aşezat.
Ouă roşii noi vopsim
Fiind obicei creştin
Şi-n veci te preamărim.

PAŞTELE (Moldovan Elisa, clasa a VI-a, Şc. Gimn.


Binecuvântat fie cel de sus „Dănilă Stupar”, Ruşii Munţi)
Iubit şi lăudat Iisus

9
PAŞTELE Curați şi buni şi drepți în grai
Să venim la Tine-n Rai.
Paştele acum a venit
Iisus pentru noi s-a jertfit (Muntean Ana-Maria, Liceul Tehnologic
Drumul Golgotei a urcat „L.Blaga”, Reghin)
Şi de-un creştin a fost ajutat.

Pe Cruce Te-au răstignit O SIMPLĂ POVESTE


Cu vorbe urâte te-au batjocorit
În Tine nu au crezut
Iar în mâini şi picioare cuie Ţi-au bătut.

Ouăle le-ai colorat


Cu sângele Tău preacurat ,
În noaptea de Înviere ne adunăm
Lumina cea sfântă să luăm.

Domnul nostru a fost înmormântat


A treia zi a Înviat
Îngerii lui Dumnezeu l-au ajutat
Piatra de pe mormânt au ridicat.

(Ghidiu Elisabeta, clasa a VI-a, Şc. Gimn. O, Doamne!


„Dănilă Stupar”, Ruşii Munţi) Nimeni nu își mai amintește de Tine.
Iar Tu Te-Ai răstignit,
ÎNVIEREA Pentru a noastre păcate .

Mergem cu toții la biserică Important este că Tu,


De praznic să sărbătorim Veghezi fiecărui om
Şi cu toții să-nviem Și îl ajuți să treacă
Lumina Sfântă când primim. Peste marile păcate.
După ce Ai murit.
Căci Mântuitorul Ai fost răstignit.
Şi-a dat viața pentru noi Ai fost îngropat și astupat cu o piatră.
Pentru a noastră mântuire Un înger a dat piatra la oparte.
Să ne scoată din noroi. Atunci toți s-au mirat când Ai înviat.

Cu toții să ne bucurăm Și Te-ai înălțat la Ceruri,


Şi din suflet să cântam Și stai în dreapta Tatălui.
„Hristos a înviat din morți!” Acum o veghezi pe mama ta
Deschizând ale Raiului porți. Sfânta Maria, și tatăl tău Iosif.

Iar atunci când ne întoarcem DOAMNE TU EȘTI VEGHETORUL


Cu toții spre casele noastre NOSTRU ȘI AȘA VEI RĂMÂNE!
Lumină-n suflet să purtăm
Şi cu ea să luminăm, de Înviere. (Farcas Cezara, clasa a IV-a, Şc. Gimn..
„Mirona”, Reghin)
Doamne, noi IŢI mulțumim
Şi promitem ca să fim

10
(Bucur-Sabău Maria- Mirabela, , clasa a
ÎNVIEREA DOMNULUI IV-a, Şc. Gimn.. „Mirona”, Reghin)

Florile zâmbesc, deschizându-și petalele de


înviere, ÎNVIEREA DOMNULUI
Soarele luminează mai tare-n zi de
sărbatoare, Domnule Iisus Hristos
Oamenii salută cu „Hristos a înviat” Tu din morți ai înviat
Iar ceilanți răspund cu bucurie „Adevărat a Și ne-ai arătat
înviat” Că tu ești Fiul Lui Dumnezeu adevărat

Prin pomi e cânt și ciripit de păsărele, Femeile te-au vestit


Încântându-ne pe noi, Dar Apostolii credeau că au mințit
Vestind cu bucurie că Domnul Iisus Hristos Dar Tu când li te-ai arătat
a înviat. Fețele li s-au luminat.

Copii zburdă pe câmpii, Dar după partuzeci de zile


Ca să prindă un fluturaș, Au aflat despre Tine
Iar tinerii se prind în horă Că la ceruri vei urca
Jucând cu pași micuți și multa veselie. Și pe cei buni îi vei lua.

Bătrânii strânși la margine de sat, Iisus, Tu în urmă ai lăsat


Vorbind, vorbind ei scot un ou O Scriptură de urmat
Ciocnind, spunând cu mare drag Tu ești mirele ceresc
„HRISTOS A ÎNVIAT” Eu pe tine te iubesc!

(Costa Alex, , clasa a IV-a, Şc. Gimn.. (Grecu Diana, clasa a IV-a, Şc. Gimn..
„Mirona”, Reghin) „Mirona”, Reghin)

DOMNULUI MEU ŞI FIULUI SĂU


JERTFIT, IISUS

Viața ți-o datorez,


Doamne sfânt, Domn al străbunilor mei
Îți datorez bunătate
Față de mine și față de aproapele meu.
Îți datorez grija către Creația Ta
Și urmarea exemplului Fiului Tău, jertfit,
Pentru mine și pentru semenii mei.

Datorez iubire părinților mei,


Care mi-au arătat Iubirea Ta,
Iubire, ce izvorăște din mine,
Creație a Spiritului Tău Sfânt.
Datorez să înviu speranțe în orice spirit
sărman
De aceea ajut, pe cei ce sunt în nevoie,
Să regăsească speranța și calea spre TINE.

11
„ZIUA ÎN CARE DOMNUL A CREAT SPERANŢA A FOST PROBABIL ŞI
CEA ÎN CARE A ZĂMISLIT PRIMĂVARA”

Primăvara este un anotimp în care totul reînvie, totul renaște și, așadar, nu
întâmplător, acest anotimp este asociat cu Sfintele Paști.
Sfintele Paști sau Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare
deoarece în această zi” Domnul Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte
călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”, iar pe cei vii răscumpărându-i de
sub jugul păcatului și împăcându-i cu Dumnezeu. Creștinii ortodocși așteaptă
sărbătoarea aceasta după un post îndelungat,cu mare dor și bucurie și caută în același
timp ca locuințele să fie curate și cu toate pregătirile făcute în cea mai bună rânduială.
Totodată acesta este un eveniment fundamental doctrinar și ritual pentru credința
creștină. Este practic temelia Bisericii. Evenimentul Învierii Domnului este redat în
scrierile vremii, adică mai cu seama de apostolii Domnului care au fost si martori ai
acestui eveniment. La început, Învierea, ca doctrină, nu a fost acceptată de Imperiul
Roman în sânul căruia s-a dezvoltat inițial creștinismul. Mărturii ale Învierii
Domnului găsim în Sfintele Evanghelii (Matei, Marcu, Luca, Ioan). Mărturii
independente de scrierile biblice regăsim,de exemplu intr-o scriere intitulată
„Antichitatea evreilor” care conține un pasaj intitulat „Iisus și Pilat”. Arătările după
Înviere atestă realitatea Învierii. Sfântul Apostol Pavel întărește importanța capitală a
Învierii: „Dacă Hristos n-ar fi înviat,zadarnică ar fi atunci propovăduirea noastră și
credința voastră” (I Corinteni 15, 14). Există date și în etimologia și terminologia unor
cuvinte care atestă acest eveniment. Spre exemplu, termenul grec „anastasis” (a
învia) îl regăsim în multe zone ale lumii creștine folosit ca nume: Anastasia.
În final, această minunată sărbătoare ar trebui să ne umple inimile de bucurie,
să ne facă mai buni cu ceilalți și să încercăm să ne întoarcem la esența divină, la
Domnul Hristos care este ALFA și OMEGA... începutul și sfârșitul. Să ne rugăm
Mântuitorului Hristos și să îi aducem cuvinte de laudă că ne-a scăpat „de boala
păcatului primordial”.

(Cif Laurențiu, clasa a XI-a, Colegiul Silvic Gurghiu)

12
ÎNVIEREA DOMNULUI, BUCURIA SUFLETULUI MEU

Duminică dimineaţă, a treia zi după punerea în mormânt a Domnului, Maria


Magdalena şi celelalte femei s-au dus în grabă la mormântul Mântuitorului. Acolo era
un înger care le-a zis că Mântuitorul Iisus Hristos a înviat. Ele au mers în grabă să-I
anunţe pe toţi.
În fiecare an la Paşti, creştinii sărbătoresc Învierea Domnului. Iar, când se
întâlnesc, se salută cu „Hristos a înviat!”, „Adevărat a înviat!”.
Este o tradiţie să vopsim ouă roşii şi să le dăruim. Legenda ouălor roşii spune că,
o femeie avea un coş cu ouă. Ea a pus coşul sub Crucea Domnului, iar acestea s-au
făcut roşii de la Sângele Mântuitorului Iisus Hristos.
Creştinii ţin post, se spovedesc, se împărtăşesc şi participă cu evlavie la toate
slujbele din Săptămâna Patimilor, cum ar fi Denia celor douăsprezece Evanghelii şi
Prohodul Domnului.
În noaptea de Înviere merg cu toţii la biserică şi purtând fiecare în mână câte o
lumânare aprinsă, din Lumina Învierii, cântă cu toti în cor „Hristos a înviat!”.

Câte grele suferinţi,


Ai răbdat Hristoase,
Să ne scoţi pe noi creştinii,
Robiţi de păcate,
Câte patimi ai răbdat,
Răstignit pe Cruce,
Să ne dai nouă Iisuse,
Înviere dulce.

Azi cu toţii să slăvim,


A Ta Înviere,
Păsările ciripesc,
Vestind bucurie.
Florile au înflorit,
Răspândind mireasma,
Omului cel renăscut
Şi trezit la viaţă.

Să cântăm cu toţi-n cor,


Înviere Sfântă.
Îngerii vestesc Lumina,
Lumii care cântă.
Iar noi toţi ne veselim,
Ciocnind ouă roşii,
Învierea o cinstim,
Cum au spus proorocii.

13
Mântuire ne-ai adus,
O Iisuse dulce
Precum nouă ni s-a scris,
Azi prin Sfânta Cruce.

(Andon Roxana, clasa a IV-a, Şcoala Gimnazială Jabeniţa)

PAŞTELE- SĂRBĂTOAREA CREŞTINĂTĂŢII

Paştele este cea mai veche şi importantă


sărbătoare a creştinătăţii. Ea a adus omenirii
speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice. Învierea
este, după cum spunea părintele Arsenie Boca,
singura minune care se arată tuturor.
La câteva zile după intrarea solemnă a
Mântuitorului în Ierusalim, acesta a fost judecat
şi răstignit pe Cruce şi a fost pus în mormânt.
După trei zile a înviat din morţi.
Scopul acestei sărbători creştine este
amintirea vie a patimii, a morţii şi a Învierii lui
Iisus Hristos. Noul Testament ne spune că Iisus
Hristos înainte de patimi, a prezis de mai multe
ori că va fi răstignit, dar a treia zi va învia.
La Cina cea de Taină, în noaptea când a
fost trădat de unul dintre apostoli, Iuda, înainte
de a fi prins şi arestat, Iisus a instituit
sărbătoarea Paştelui în Noul Testament.
Duminica, a treia zi după scripturi,
femeile purtătoare de mir au găsit mormântul
Mântuitorului.
Săptămâna Patimilor, cea care precede Învierea, are în cultul ortodox slujbe şi rânduieli
speciale.
Învierea Domnului este semnul biruinţei Sale asupra morţii şi asupra răutăţii omeneşti.

(Marica Mihaela, clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială Răstoliţa)

14
TRADIŢII PASCALE CREŞTINE ŞI FALSE SIMBOLURI DE PAŞTI

De două mii de ani, pasca, ouăle roșii, lumânarea de ceară naturală, cozonacii și
ieșirea la morminte au constituit tradițiile specifice sărbătorii Învierii Domnului. Nici un creștin
nu concepe Paștile fără ouă roșii, pască și cozonacul deasupra mormintelor celor plecați dintre
noi.
Lumânarea din noaptea Învierii era considerată ca un obiect de cult pentru familiile
creștine și nu era casă fără lumânare la Înviere. Când își dădeau obștescul sfârșit bătrânii
cereau să moară cu lumânarea aprinsă, în nădejdea că aceasta le va lumina drumul către
eternitate.
În schimb, cozonacul de Paști simbolizează trupul Domnului așezat în mormânt și
cozonacii de la Paști nu aveau decât formă dreptunghiulară.
Nu același lucru îl simbolizează Pasca. Aceasta se distanțează de celelalte preparate
prin puritatea elementelor folosite: numai din faină curată de grâu ales. Celei care este pentru
biserică i se adaugă o cruce din aluat. După slujba Învierii se gustă din pască, făcându-se
trecerea de la post la bucatele de „dulce”. Astăzi, panetonele italian aproape că a ucis cozonacul
și dacă o ținem tot aşa în câțiva ani cozonacul va fi doar o amintire. Rezistă încă ouăle roșii,
chiar dacă în ultimul timp ele au îmbrăcat diverse culori. Trebuie reținut faptul că acestea
simbolizează sângele curs din coasta Fiului lui Dumnezeu pe Cruce. Pe lângă toate acestea,
ieșirea la mormântul celor plecați completează tabloul pascal. În toate cimitirele din România,
în cele trei zile de Paști se realizează un adevărat pelerinaj la mormintele celor plecați.

False simboluri de Paști

Modernitatea și dorința de adaptare la tot ce este nou au făcut să intre în practicile legate
de Sfintele Paști, obiceiuri, simboluri și noțiuni care nu au nici o legătură cu Învierea Domnului.
Acestea nu sunt nocive, dar riscă să denatureze adevăratele simboluri pascale, mai ales că cele
mai multe se adresează mai întâi celor mici. Dintre aceste false simboluri pascale, cel mai
caraghios este iepurașul saxon, întâmplător și simbol al revistelor pentru adulți. Acesta era
reprezentația simbolică a zeiței primăverii și se numea Easter. Așa cum alte popoare care s-au
creștinat au păstrat vechile noțiuni precreștine, și saxonii după creștinare au numit Paștele cu
numele zeiței Easter, iar salutul saxon de Paști este „Happy Easter!”. După 1989, iepurașul
saxon a devenit o moda și în România, tinerii salutându-se adesea cu „Happy Easter!”, lăsându-
l pe „Hristos a înviat!” pe seama bătrânilor. Trebuie reținut bine că Hristos a Înviat din morți și
nu iepurașul, iar orice reprezentare de această natură este o batjocură la adresa Învierii.
De Sfintele Paști, vă urez să petreceți noaptea Învierii în pace și să vă bucurați alături de
cei dragi!

(Chiorean Andrei, clasa a VIII-a, Şc. Gimnazială „Florea Bogdan“, Reghin)

15
ÎNVIEREA, SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI

Fiecare dintre noi când ne gândim la Sărbătorea Pascală, ne gândim la cadouri, la


iepurași, la ouă roşii, la zilele frumoase de vacanţă pe care le avem cu ocazia aceasta. Însă am
uitat care este adevărata semnificație a Paștelui: renașterea spirituală.
Sărbătoarea Pascală este o sărbătoare veche, celebră, tainică dinaintea Nașterii
Mântuitorului şi comemorează eliberarea evreilor de sub domnia egipteană şi trecerea lor prin
Marea Roşie.
Pentru a înțelege cu adevărat sărbătoarea Sf. Paşti trebuie să înțelegem ce s-a întâmplat
de această sărbătoare a devenit cea mai importantă sărbătoare creștină.
Învierea Domnului reprezintă, din punct de vedere dogmatic, fundamentul pe care s-a
clădit o nouă religie, religia adevărată. Momentul Învierii este dovada nu numai a divinității
Mântuitorului, dar mai ales faptul că, dacă pe Sine S-a înviat, ne va învia şi pe noi. Importanţa
Învierii este foarte bine redată prin cuvintele „Iar dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci
propovăduirea noastră, zadarnică atunci şi credința noastră … Acum însă Hristos a înviat din
morți, făcându-se începătura celor adormiți” (I Cor. 15,14).
Învierea Domnului este mărturisită de Biserică, însă a fost contestată de-a lungul
timpului de unii eretici. Astfel s-au creat 3 ipoteze pentru a demonstra că Învierea a fost un mit:
ipoteza înşelăciunii (a furtului) în care Apostolii erau acuzați că ar fi furat Trupul din mormânt.
Acest lucru nu putea fi adevărat deoarece mormântul era acoperit de o piatră mare şi păzit de o
strajă puternică, dar mai ales datorită faptului că apostolii erau dărâmaţi psihic la vedea morții
lui Hristos. O altă ipoteză este cea a morții aparente în care Iisus nu ar fi murit cu adevărat pe
Cruce, ci doar căzut în leșin sau moarte clinică. O a treia ipoteză este cea a viziunilor, în care
Iisus ar fi murit cu adevărat, iar Apostolii şi Ucenicii au avut viziuni cu Acesta, lucru care nu
putea fi adevărat deoarece Mântuitorul S-a arătat în diferite locuri, la diferite persoane şi era
imposibil ca toți să sufere de boli psihice.
Sărbătoarea Învierii este prilej de renaștere sufletească, de reînnoire a sinelui. Acest
lucru se întâmplă după o pregătire specială. O perioadă de post şi rugăciune. Postul Paștelui sau
Postul Mare are o durată de 40 de zile la care se adăugă Săptămâna Patimilor. În perioada
postului, în fiecare zi de sâmbătă are loc pomenirea morților. Numărul zilelor postului amintesc
de zilele pe care şi Mântuitorul le-a postit. Postul începe procesul nostru de purificare prin
curăţirea organismului, iar mai apoi prin participarea la slujbe, milostenie, rugăciune se naște
omul nou, curat, pur care poate primi Lumina Învierii. La sfârșitul postului fiecare dintre noi
mergem să ne spovedim, iar mai apoi sa ne împărtăşim pentru a intra curați în Praznicul Învierii
Domnului.
Săptămâna Patimilor este o săptămână mai specială care amintește perioada dintre
Intrarea în Ierusalim, în care Mântuitorul a fost primit cu laude şi bucurie şi Răstignirea, iar mai
apoi Moartea şi Punerea în Mormânt. Aceasta săptămână este una tristă deoarece în decursul
ei Mântuitorul a pătimit pentru iertarea păcatelor noastre. După ce a fost primit în Ierusalim,
Mântuitorul a chemat la masă pe toți Apostolii astfel înfăptuind prima împărtăşanie. Apoi
urmează Rugăciunea din Gradina Ghetsimani, care deja anunța martiriul. Dus în faţa
judecătorilor, Acesta este acuzat de blasfemie şi lăsând poporul să aleagă între eliberarea Lui şi
a unui tâlhar, Baraba, Mântuitorul este răstignit pe Dealul Golgotei alături de doi tâlhari. După

16
ce Mântuitorul împlinește toate Scripturile Își dă Sufletul în mâinile Tatălui. Împreună cu
tâlharul de-a dreapta lui căruia îi spusese că astăzi o să fie cu El în Rai, coboară în Iad şi ia toți
drepții şi urcă spre Rai - deschizând porțile Raiului care erau închise de la izgonirea lui Adam.
Această zi, a Învierii, este o zi de bucurie şi de renaștere spirituală în care şi noi, după
pregătire îndelungată ne bucurăm.
Cu ocazia Sărbătorii Învierii de-a lungul timpului s-au creat diferite tradiții. Printre
acestea se numără tăierea mielului care simbolizează jertfa Mântuitorului, ouăle care se
vopsesc, pasca, drobul, dar şi alte obiceiuri de primăvară care au legătură cu renaşterea
spirituală.
Sărbătoarea Învierii este o sărbătoare a sufletului, în care fiecare dintre noi renaștem
pentru a primi în sufletele noastre Lumina Învierii şi astfel înviem şi noi spiritual.

(Muntean Ana-Maria, Liceul Tehnologic „L. Blaga”, Reghin)

17
BUCURIA ÎNVIERII, CALE SPRE CER

Paştele pentru români reprezintă una dintre cele mai importante sărbători religioase din
an, fiind petrecută de obicei în familie. Paştele necesită pregătire dinainte, oamenii ţinând post,
pregătindu-se spiritual, mergând la biserică şi făcând curăţenie prin case. În preajma Paştelui
casele se umplu de miresme de la feluritele mâncăruri tradiţionale: pasca, drob de miel, ouă
roșii şi multe altele.
Obiceiurile Pascale au un mod plăcut de a ne aduce zâmbetul pe buze, de a transforma
Sfintele Paşti într-o sărbătoare cu adevărat magică, divină. Ouăle roşii reprezintă simbolistic
mormântul purtător de viaţă al lui Iisus Hristos, care s-a deschis la Învierea Sa, iar culoarea
roşie simbolizează sângele lui Iisus vărsat pe Cruce pentru iertarea păcatelor și mântuirea
oamenilor. Mielul este simbolul
Domnului Iisus Hristos, care S-a
jertfit pentru iertarea păcatelor lumii,
ca un miel nevinovat.
Perioada Paştelui este un prilej
de linişte pe Pământ, când parcă
Dumnezeu a coborât pentru noi
liniştea sufletească, belşugul și
lumina. Este sărbătoarea în care ne
putem da seama cu uşurinţă că
bucuria vine din lucruri mărunte,
liniştea vine din suflet, iar lumina vine
din inima fiecăruia.
Cu mult timp în urmă, înainte ca omenirea să cunoască atât de multe lucruri, la câteva
zile după intrarea solemnă în Ierusalim (de Florii), Mântuitorul a fost judecat şi răstignit, a
murit pe Cruce şi a fost pus în mormânt. După trei zile, a înviat din morţi. Toată această
succesiune de evenimente a avut loc în numai o săptămână, cea a Patimilor, care precede
Învierea. Acest fapt a adus omenirii speranţă, putere de a continua
drumul, de a crede cu adevărat în puterea lui Iisus. El s-a jertfit
pentru omenire, iar noi, în Noaptea Sfântă a Învierii, cu
lumânările aprinse, acestea purtând simbolul Învierii, al biruinţei
vieţii asupra morţii, şi a luminii lui Hristos asupra întunericului
păcatului, arătându-ne recunoştinţa faţă de Mântuitor. Noaptea
Învierii transformă întunericul în lumină, mormântul în Cer şi
moartea în viaţă veşnică.
„Vestea îmbucurătoare a Învierii Lui nu schimbă lumea
contemporană. Înaintea noastră continuă să se aștearnă munca,
disciplina, sacrificiul. Paştele ne dăruiește însă puterea spirituală
de a munci, a accepta disciplina şi a face sacrificii.”

(Sorlea Bianca-Iulia, clasa a VI-a, Școala Gimnazială Vătava)

18
19
20
21
22
23
24
25
26
PAGINI PENTRU CEI ISTEŢI ŞI HARNICI:

SĂ FIM CREATIVI DE PAŞTI !

Candelă şi felicitare de Paşti – quilling


Folosim un suport de sticlă
pentru lumânări, fâşii de quilling în
tonuri de roşu, galben şi portocaliu, un
ac de quilling şi adeziv.
Pentru lumânări facem câte opt
cerculeţe simple, roşii, iar pentru
flacără folosim fâşii roşii, galbene şi
portocalii. Pentru a obţine forma de
picătură, se strânge între degetul mare
şi cel arătător capătul unui cerc şi se
presează. Toate părţile componente se
lipesc direct pe suportul din sticlă.
Încercăm să realizăm cerculeţele cât
mai egale
Pe lângă candelă, mai putem
face şi o mică felicitare care poate fi un
dar mic de Paşti pentru cineva.

Dealul Rastignirii

Materiale necesare: un
vas din ceramică, un ghiveci
mic din ceramică, o piatră
mare, pământ, seminţe de
iarbă/grâu, şi 3 cruci din lemn.
Se pune pământ, se
îngroapă ghiveciul, culcat, şi
se pune piatra în faţa lui, pe
jumătate, apoi se plantează
seminţele. După ce creşte
iarba, se înfig crucile în
pământ, mai în spate.

27
Ouă decorative
Metoda quilling ne poate ajuta să facem dintr-un ou o adevărată bijuterie. În plus,
fiecare, în funcţie de imaginaţia lui poate crea un ou unicat. Puteţi alege atât modelul cât şi
culorile preferate.

Materialele care vă sunt necesare: fâşii de coli colorate, foarfecă, lipici


sau aracet, ouă de polistiren/plastic, mărgele sau alte elemente decorative.
După ce v-aţi proiectat modelul, rulaţi hârtia în formele dorite. Oul îl
ungeţi cu lipici sau aracet şi apoi aplicaţi formele.

Aveţi mare grijă pentru că uneori este necesar să ţineţi


câteva secunde hârtia lipită de ou pentru a face o priză buna şi a fi
rezistentă în timp.
Ca sursă de inspiraţie iată câteva imagini cu modele:

28
SĂ DEZLEGĂM ÎMPREUNĂ:

Rebus pentru suflet:

(rebus preluat - Monica Opriş, Dorin Opriş, „Aplicaţii tematice”)

29
Bucuria vieţii:
A
1 Î
2
3
4
5
6
7
8
A
B
1. Lângă Mântuitorul stătea Maica Sa care era foarte …………………………
2. Deşi a fost condamnat la moarte, Iisus era ……………………………
3. Domnul Iisus a pătimit într-o zi de ………………………………
4. Pe cap I s-a pus o coroană de ………………………………
5. A fost răstignit pe …………………… .
6. Înainte de răstignire a fost …………………………… .
7. Mântuitorul a îndurat multe ………………………………… pentru noi.
8. Sfânta Fecioară ………………………… a fost lângă Cruce permanent.

A-B În fiecare primăvară se sărbătoreşte ………………………… DOMNULUI

30
VERNISAJUL EXPOZITIEI DE ICOANE PE STICLA

Profesorii îndrumători : Friciu Daniela şi Petrescu Mărioara - Şc. Gimnazială „Alex.


Ceuşianu”- Reghin, pr. prof. Covrig Dan - Şc. Gimnazială Orşova, pr. prof. Rotaru Vasile
- Şc. Gimnazială Vătava, Bîndilă Carmen şi Fărcaş Severina-Maria - Liceul Tehnologic
„P. Maior”- Reghin, Bexa Mariana Alina - Şc. Gimnazială Lunca, Birsan Ioan Dumitru -
Şc. Gimnazială Batoş, Chiorean Ana Maria - Liceul Tehnologic „I. Bojor”- Reghin,
Ciolocoiu Cristina - Şc. Gimnazială „Aug. Maior”- Reghin, Cotoi Ioan - Şc. Gimnazială
Petelea / Breaza, Covrig Bănulici Diana - Şc. Gimnazială „Fl. Bogdan”- Reghin, Crişan
Daniela - Şc. Gimnazială Hodac, Doroftei Eugen - Şc. Gimnazială „Aug.
Maior”/„Mirona”- Reghin, Feldrihan Simona Maria - Şc. Gimnazială „Dănilă Stupar”
Ruşii Munţi / Răstoliţa, Friciu Aurelian - Liceul Tehnologic „L. Blaga”- Reghin, Găurean
Diana - Şc. Gimnazială Crăieşti, Iacob Stela - Şc. Gimnazială „Alex. Ceuşianu” / Şc.
Gimnazială Solovăstru, Oprea Iustinian Dacian - Şc. Gimnazială Ibăneşti, Puiu
Alexandru - Şc. Gimnazială Jabeniţa / Aluniş, Şipoş Claudia Teodora - Şc. Gimnazială şi
Colegiul Silvic Gurghiu, Vlasa Mihai - Şc. Gimnazială Stânceni/Liceul Tehnologic Deda.
Au fost premiaţi 117 copii din 26 de şcoli din zona Reghinului şi 25 preoţi profesori
şi profesori coordonatori.

31
O manifestare culturală demult aşteptată în rândul elevilor şi profesorilor de religie.
Să fii alături de copii în biserică şi să Îl lauzi pe Dumnezeu, să Îl chemi în viaţa ta printr-o
creaţie proprie alături de alţi copii din alte biserici şi şcoli a reprezentat pentru toţi o adevărată
comuniune. Dumnezeu să-i răsplătească pe cei care au ajutat şi iniţiat acest proiect: Pr. insp.
prof. dr. Claudiu-Dorin Chiorean, pr. protopop Beldean Teodor, dna. primar econ. Maria
Precup. Răsplată multă în cer vor avea mai ales copiii care au închinat imne frumoase, au
recitat, au desenat, au pictat şi au slăvit Sfânt numele Domnului!

Coordonatori revistă: prof. Friciu Daniela, pr. prof. insp. dr. Chiorean Claudiu
32