Sunteți pe pagina 1din 2

Vitoria Lipan - personaj principal si figura reprezentativa de erou popular, nt

runeste calitatile fundamentale ale omului simplu de la tara, n care se nscriu cul
tul pentru adevar si dreptate, respectarea legilor stramosesti si a datinilor "e
a nu e o individualitate, ci un exponent al spetei" (George Calinescu). Ea este,
asadar, un personaj mitic si un personaj-simbol pentru taranul romn.
Portretul moral reiese n mod indirect, din gndurile, faptele si vorbele eroinei, n
aratorul conturnd, Ia nceput, trasaturile din exterior spre interior. Gndindu-se la
sotul sau, plecat la Dorna sa cumpere oi, Vitoria trece printr-un proces de int
eriorizare, ntreaga sa viata devenind launtrica, "acei ochi aprigi si nca tineri c
autau zari necunoscute", ceea ce sugereaza o autoizolare de lumea din jur. Nelin
istea femeii este cauzata de ntrzierea "peste obicei", de 73 de zile, a Iui Nechif
or Lipan si ea ncearca sa intuiasca ce s-ar fi putut ntmpla cu barbatul ei: "n singu
ratatea ei femeia cerca sa patrunda pna la el. Nu putea sa-i vada chipul".
Eroina se ghideaza n presupunerile ei dupa stiinta semnelorsi dupa experienta sa
morala, intuitivasi actioneaza n functie de acestea. Primele semne rau-prevestito
are sunt visele: unul care a "mpuns-o n inima", i-1 arata "pe Nechifor Lipan calar
e cu spatele ntors catra ea, trecnd spre asfintit o revarsare de ape", iar alta da
ta 1-a visat rau, "trecnd calare o apa neagra... era cu fata ncolo".
Alt semn este glasul lui Lipanvenit din memoria ei afectiva (procedeu artistic),
dar "nu putea sa-i vada chipul". Nelinistea devine banuiala, "un vierme neadorm
it" o roade permanent si pentru ea "timpul statu" (timpul mitic).
Vitoria nu masoara vremea dupa calendar, ci se conduce dupa semnele naturii pe c
are le ntelege: vntul da semne "susuind prin crengile subtiri ale mestecenilor", p
adurea de brad "clipi din cetini si dadu si ea zvon", brazii erau "mai negri dect
de obicei", dar mai ales "nourul catre Ceahlau e cu bucluc". Venirea iernii sug
ereaza asadar drama femeii. Alte semne prevestitoare vin din timpuri mitice: "cu
cosul se ntoarse cu secera cozii spre focul din horn si cu pliscul spre poarta [.
..] da semn de plecare", deci Lipan nu va veni acasa, ci va trebui sa plece ea I
a drum.
Cnd banuiala devine certitudine, Vitoria porneste n cautarea sotului, zbuciumul si
cautarile dinlauntrul Vitoriei fiind labirintul interior, pe care-l parcurge di
n ntunericulnestiintei la luminacertitudinii.
naintea calatoriei simte nevoia unei purificari sufletesti, tine post negru n toat
e "vinerele negre [...] fara hrana, fara apa, fara cuvnt, cu broboada cernita pes
te gura".
Hotarta sa afle adevarul si sa razbune moartea barbatului ei, Vitoria reconstitui
e cu luciditate drumul facut de Nechifor - labirintul exterior-, se amesteca pri
ntre oameni ntrebnd cu discretie si inteligenta din loc n loc, din han n han despre
omul cu caciula brumarie si calare pe un cal tintat.
Tenace, drza si apriga, punnd cap la cap cele aflate cu o logica impecabila, ia ur
ma oilor si a ciobanilor. Cu o deductie uimitoare de detectiv dovedeste, relatnd n
amanunt, nfaptuirea crimei si-i demasca pe vinovati. Datina nmormntarii si pedepsi
rea ucigasilor vin dintr-o credinta straveche a poporului si sunt mplinite dupa l
egi nescrise, pentru ca "cine ucide om nu se poate sa scape de pedeapsa dumnezei
asca".
Odata mplinita datoria si nfaptuita dreptatea, viata reintra n normal, "ne-om ntoarc
e iar Ia Magura ca sa luam de coada toate cte le-am lasat".
n actiunea sa, Vitoria dovedeste spirit justitiar, inteligenta, luciditate, stapni
re de sine, devotament si neclintire n mplinirea traditiilor si datinilor stravech
i.
Gheorghita: - fiul Iui Nechifor si al Vitoriei Lipan, aflat la nceputul romanului
la vrsta adolescentei, parcurge, alaturi de mama lui, un drum al initierii catre
formarea lui ca barbat, "de-acu trebuie sa te arati barbat. Eu n-am alt sprijin
si am nevoie de bratul tau".
Portretul fizic sugereaza trasaturile morale ale tnarului. "Gheorghita era un fla
cau sprncenat", cu ochi adnci ca ai Vitoriei si nu prea vorbaret, dar cnd "ntorcea u
n zmbet frumos ca de fata", cu mustacioara abia mijita, emana timiditate si un fa
rmec deosebit care strnea admiratia mamei.
Inteligent, el si cunoaste bine mama, observa toate schimbarile care se petrec cu
dnsa si, desi sfios si supus, el i ghiceste toate gndurile.
Devenirea sa ca barbat se face o data cu veghea din rpa a osemintelor tatalui sau
, cnd se simte nfricosat. Desavrsirea formarii lui Gheorghita ca barbat se produce n
scena finala, cnd l loveste pe ucigasul tatalui sau cu baltagul, mplinind dreptate
a: "feciorul mortului simti n el crescnd o putere mai mare si mai dreapta dect a uc
igasului. [...] Apoi l lovi scurt cu muchea baltagului, n frunte". Gheorghita si nde
plineste astfel datoria de fiu, nfaptuind un act justitiar ca pe un prim pas catr
e maturitate.
Personaj absent, Nechifor Lipan: sotul Vitoriei Lipan, concentreaza n jurul sau t
oate actiunile si ntreg zbuciumul interior al femeii, n stradania de a afla adevar
ul despre omul ei si de a mplini actul justitiar al pedepsirii vinovatilor.
Nechifor Lipan era oier din Magura Tarcaului si si cstiga existenta ca toti munten
ii, "cu toporul ori cu cata", el fiind dintre "cei mai vrednici", pentru ca-si nt
emeiase o stna de oi la munte. Naratorul nu face n mod direct un portret fizic, ci
l alcatuieste din memoria afectiva a Vitoriei, care-si aminteste ca avea "mustat
a groasa, adusa a oala", sprncenele lasate si statura "ndesata si spatoasa".
Trasaturile morale ale lui Nechifor se contureaza si din relatarile celor care-l
cunoscusera ca pe un om generos, "nu se uita la parale, numai sa aiba toate dup
a gustul lui", prietenos si sociabil, era "mester la vorba", oier cinstit si mndr
u, " om vrednic si fudul". Harnic si priceput, Nechifor si rnduise bine stnele, cio
banii i ascultau ntocmai poruncile, fiind un stapn autoritar, dar corect si prompt n
plata simbriilor. n toate locurile pe unde a ntrebat de el, oamenii vorbeau cu pr
ietenie despre omul cu caciula brumarie si calare pe un cal tintat, ca de un mun
tean "cinstit, platindu-si datoriile si iubitor de animale: "s-a hranit el cu mna
lui un cne pe care-l avea".
Legatura spirituala dintre cei doi soti este solida si eterna, ea se bazeaza pe
"dragostea ei de douazeci si mai bine de ani". Vitoria si Nechifor Lipan formeaz
a o pereche de initiati, un cuplu ce simbolizeaza triumful iubirii asupra dramei
existentiale a omului si asupra raului din sufletul omenesc, deoarece "Lumea as
ta-i mare si plina de rautati".
In romanul "Baltagul", Mihail Sadoveanu realizeaza o uniune deplina a sufletelor
celor doi soti, care comunica nu numai n timpul vietii, ci mai ales dincolo de m
oarte, ceea ce a facut ca sa fie considerat un roman de dragoste.
Romanul "Baltagul" de Mihail Sadoveanu este o specie a genului epic, n proza, de
mare ntindere, cu actiune concentrata si cu o intriga bine evidentiata. Personaje
le, puternic individualizate, sunt angrenate n conflicte puternice, iar structur
a narativa contureaza o imagine profunda a sufletului taranesc si a vietii patri
arhale. Principalul mod de expunere este naratiunea, iar personajele se conturea
za direct prin descriere si indirect, din propriile fapte, gnduri si vorbe, cu aj
utorul dialogului si al monologului interior.