ROMANIA - RELATII EXTERNE

După decembrie 1989, România și-a reorientat politica pe calea

întăririi legăturilor cu occidentul, în mod special cu Statele
Unite și Uniunea Europeană. Dacă, în 1972, România devenea
membră a Băncii Mondiale și a FMI și de asemenea a Organizației
Mondiale a Comerțului, în 2004 ea a devenit membră a NATO iar
din 2007 face parte din Uniunea Europeană.
Liderii României postdecembriste au făcut declarații publice în ceea
ce privește strângerea relațiilor cu alte țări europene și, de asemenea,
în ceea ce privește ajutorul dat acestora în procesul integrării euro-
atlantice, în special în cazul Moldovei, Ucrainei și Georgiei. Liderii
români au declarat public în mai multe ocazii că se așteaptă ca într-o
perioadă de aproximativ 10 ani, toate țările democratice postsovietice
din Europa Răsăriteană și din Caucaz să acceadă în UE și NATO.
 În decembrie 2005, președintele Traian Băsescu și secretarul de stat
SUA Condoleezza Rice au semnat un acord care permite instalarea de
baze militare americane în România.
România și-a arătat în mod public sprijinul pentru Turcia și Croația în
eforturile făcute de aceste țări pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Relațiile economice turco-române au statut privilegiat.
 În același timp, relațiile româno-maghiare s-au aflat tot timpul la
nivelul cel mai înalt, Ungaria sprijinind eforturile României de aderare
la UE.
Relațiile României cu Republica Moldova au un statut special,] având
în vedere că cele două țări folosesc practic aceeași limbă și au un fond
istoric comun. România a fost primul stat care a recunoscut
independența Republicii Moldova, la numai câteva ore după
proclamarea independenței noului stat (27 august 1991). Din
declarația guvernului român, făcută cu acest prilej, reiese clar că, în
viziunea autorităților de la București, independența Moldovei era
considerată o formă de emancipare de sub tutela Moscovei și un pas
spre reunificarea cu România.
 În prezent, România concepe relația sa cu Republica Moldova pe
două coordonate majore: afirmarea caracterului special al acestei
relații, conferit de comunitatea de limbă, istorie, cultură, tradiții -
realități ce nu pot fi eludate sau negate; dimensiunea europeană a
cooperării bilaterale, având la bază obiectivul strategic al ambelor
state de integrare în Uniunea Europeană. În aprilie 2009 relațiile dintre
România și Republica Moldova s-au înrăutățit prin introducerea de
vize cetățenilor români și expulzarea ambasadorului României la
Chișinău. Fostul Președinte al Republicii Moldova, Vladimir
Voronin a acuzat România de intervenții în politica internă
a Republicii Moldova.
România a avut neînțelegeri cu Ucraina în legătură cu Insula
Șerpilor și cu platforma continentală a Mării Negre la est de Sulina,
miza principală fiind zăcămintele de petrol și de gaze din zonă.
Problema a fost prezentată în fața Curții Internaționale de Justiție. CIJ,
prin decizia nr. 2009/9 din 3 februarie 2009 (a 100-a decizie din istoria
ei) a acordat României 79,34% din zona în dispută. Astfel, României
îi revin 9.700 km², iar Ucrainei îi revin 2.300 km². O altă problemă
dintre cele două țări este cea a construcției Canalului Bâstroe.