Amplasată în Europa de Est, Moldova este o ţară cu un potenţial turistic bogat, dar slab cunoscut.

Mărginită de România la vest şi de Ucraina la nord, sud şi est, acest colţ de pamânt merită cu
prisosinţă calificativul de “colţ de rai”.

Clima Moldovei este una temperată. Datorită celor 4 anotimpuri, împrejurimile de fiecare dată
arată diferit – primăvara în muguri şi arome de flori, vara în bătăia blândă a razelor de soare şi
farmecul fructelor, toamna în frunzele multicolore şi desigur în savoarea strugurilor şi iarna în
puritatea zăpezilor. De fiecare dată privirea e fermecată.

În cursul râurilor Nistru, Prut, Răut se arată nişte peisaje uimitoare, care taie răsuflarea, cu atât
mai mult că râurile sunt navigabile, fiind o placere deosebită de a călători pe apă cu pluta sau
barca.

Mândria Moldovei sunt peisajele naturale, în unele locuri virgine şi enigmatice; sunt locurile
istorice şi fortificaţiile care poartă suflul istoriei şi cel al victorioaselor bătălii; sunt vinurile şi
beciurile care concureză cu cele franceze; sunt bisericile şi mănăstirile în a căror construţie s-a
depus suflet ca urmare devenind lăcaşe de pribegie şi tămăduire a sufletului; mândria Moldovei
sunt oamenii băştinaşi care crează spiritul ospitalităţii în mica noastră ţară.

De-a lungul istoriei teritoriul Moldovei (între 1812-1918 cu denumirea de Basarabia, provincie a
Imperiului Ţarist Rus) a fost o punte de legătură de la hotarul de est al Europei către cel de vest
şi Balcani. După războiul ruso-turc din 1812, populaţiei creştine de origine turcă din Dobrogea
românească şi cea din Zaporojie (Ucraina) li s-a propus să se stabilească în Basarabia, astfel cu
trecerea secolelor astăzi la sudul Moldovei, în stepa Bugeacului descoperim Gagauzia (Gagauz
Yeri cu centrul în oraşul Comrat). Din 1994 Gagauzia este unitate teritorial autonomă.

După cel de-al doilea război mondial, Moldova este încorporată în Uniunea Sovietică (1944-
1991), iar din perioada interbelică din teritoriul Moldovei face parte şi Transnistria (Republica
Moldovenească Nistreană, centrul administrativ fiind Tiraspol). După conflictul armat din 1992,
autorităţile transnistrene au autoproclamat independenţa, iar autorităţile Moldovei au pierdut
controlul asupra acestei porţiuni din est.

După obținerea independenţei Republica Moldova a păstrat frumoasele sărbători şi tradiţii,

încântând prin bucătăria naţională deliciosă şi cel mai important ecologică, cât şi prin obiceiurile
şi cultura moldovenească.
Separarea şi colaborarea puterilor 
În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în
exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei. 

Constituţia, Lege Supremă 

Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine
prevederilor Constituţiei nu are putere juridică. 

Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale 

(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este
parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului
internaţional. 
(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei va trebui
precedată de o revizuire a acesteia. 

Unitatea poporului şi dreptul la identitate 

(1) Statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova. Republica Moldova este patria
comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi. 
(2) Statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea şi la
exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. 

Republica Moldova, stat neutru 

(1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă. 
(2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.
Pentru Republica Moldova, educaţia reprezintă o prioritate naţională sau factorul de bază în
transmiterea şi crearea de noi valori culturale şi general-umane, în dezvoltarea capitalului uman,
în formarea conştiinţei şi identităţii naţionale şi are un rol primordial în crearea premiselor pentru
dezvoltarea umană durabilă şi edificarea unei societăţi bazate pe cunoaştere. Calitatea educaţiei
determină în mare măsură calitatea vieţii şi creează oportunităţi pentru realizarea în volum deplin
a capabilităţilor fiecărui cetăţean.

Strategia Sectorială de Dezvoltare a Educaţiei pentru anii 2013–2020 este principalul document
de politici în domeniul educaţiei. În scopul coordonării integrate a procesului de planificare
strategică sectorială în domeniul educaţiei, prevederile Strategiei au fost corelate cu documentele
de politici relevante, cu reformele demarate în sistemul de învăţămînt, cu alte reforme ce
reprezintă o continuitate operaţională a acţiunilor proiectate în Strategia Naţională de Dezvoltare
„Moldova – 2020”

Actualmente, în republică funcţionează 118 şcoli primare, 794 gimnazii, 392 licee şi 17 instituții de
învățămînt special. La începutul anului de studii 2015-2016, în învăţămîntul primar şi secundar general
au fost cuprinşi 334,5 mii de elevi prezentînd o micşorare de 1,9 % faţă de anul de studii precedent.
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene MAEIE, este organul central de specialitate
al administraţiei publice, abilitat să promoveze şi să realizeze politica externă a statului.
Activitatea Ministerului este reglementată de Regulamentul de funcţionare, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului Nr.1156 din 4 noiembrie 2005.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene desfăşoară o activitate amplă menită să

asigure condiţii favorabile pentru realizarea plenară a intereselor naţionale ale RM în plan extern:
integrarea europeană, consolidarea cooperării în cadrul organizaţiilor internaţionale şi regionale,
promovarea intereselor economice, asigurarea mediului extern favorabil şi sprijinului
internaţional necesar pentru derularea reformelor economice şi social-politice în RM,
reglementarea conflictului transnistrean, protejarea intereselor cetăţenilor RM peste hotare şi
consolidarea imaginii pozitive a RM pe arena internaţională.

Printre cele mai valoroase realizări ale diplomaţiei moldoveneşti în domeniul integrării europene,
este de menţionat aprofundarea dialogului bilateral cu UE în cadrul Politicii Europene de
Vecinătate; semnarea la 22 februarie 2005, la Bruxelles a Planului de Acţiuni RM-UE;
deschiderea Misiunii RM pe lîngă Comunităţile Europene (mai 2005); inaugurarea Oficiului
Delegaţiei Comisiei Europene în Republica Moldova (octombrie 2005); desemnarea unui
Reprezentant Special al UE pentru RM şi extinderea formatului de negocieri privind conflictul
transnistrean, cu includerea UE şi SUA (5+2); obţinerea facilităţilor sistemului GSP+ la exportul
produselor moldoveneşti pe piaţa UE; continuarea dialogului cu Comisia Europeană în vederea
obţinerii Preferinţelor Comerciale Autonome ale UE după modelul ofertei similare pentru statele
din Balcanii Occidentali,

Cooperarea Republicii Moldova cu ONU şi instituţiile sale specializate, de asemenea, reprezintă

un domeniu important în activitatea MAEIE. La etapa actuală, activitatea ONU în Moldova se
desfăşoară în conformitate cu Acordul de Parteneriat ONU - Republica Moldova şi planul de
acţiuni  pentru perioada 2013-2017 care a fost semnat la Chişinău în decembrie 2012 de către
Şeful Guvernului Republicii Moldova, Rezidentul Coordonator ONU şi reprezentanţii
organizaţiilor ONU în Republica Moldova. La fel, au fost obţinute un şir de decizii pozitive din
partea FAO şi, respectiv, Organizaţiei Internaţionale a Muncii, privind deschiderea unor oficii la
Chişinău şi desemnarea coordonatorilor naţionali. Ambele acţiuni au urmărit scopul de a asigura
menţinerea sau sporirea volumului de asistenţă acordată ţării noastre în domeniile agriculturii şi,
respectiv, muncii.