Dezvoltarea economica reprezinta o forma de manifestare a dinamicii macroeconomice care

presupune un ansamblu de transformari calitative, cantitative si structurale atat in economie cat si in

cercetarea stiintifica si tehnologica in mecanismele si structurile organizational ale economiei in
modul de gandire si de comportare a oamenilor . Prin urmare, nu poate exista o dezvoltare
economica fara indeplinirea unor conditii sociale, fara schimbarea cadrului institutional.
Institutiile de invatamant capata o importanta deosebita ,aceea de a fi un agent de recrutare si
repartizare a individului sau grupului de indivizi spre diferite roluri sau pozitii economice in
interiorul structurii sociale. Din aceasta cauza atat in tarile dezvoltate cat si in cele in curs de
dezvoltare educatia a devenit o variabila cu profunde influente in progresul societatii umane
facilitand dezvoltarea economica.
Acolo unde exista educatie, exista dezvoltare, iar oamenii isi pot realiza potentialul si implini
aspiratiile. Statele cele mai avansate au sisteme educationale puternice, eficiente si performante,
intr-o relatie educatie-dezvoltare de la cauza la efect. Unde nu exista insa educatie sau aceasta se
desfasoara in conditii improprii, domina saracia, inapoierea, lipsa de sanse si de perspective.
Educatia constituie o necesitate vitala pentru omul si lumea de azi, pentru dreptul fiintei umane la o
existenta decenta, la dezvoltare si la viitor. De altfel, dreptul la educatie reprezinta un drept
constitutional, iar educatia este declarata prioritate nationala in statele civilizate.
“O fara capabila sa obfina rezultate la alfabetizare cu 1% mai mari decat media
internafionala va atinge un nivel de productivitate a muncii §i un nivel al PIB pe cap de
locuitor cu 2,5% $i respectiv 1,5% mai mari decat cele ale altor fari” (Barro, 2001).
1.PREZENTARE GENERALA A TARILOR SI A NIVELULUI DE
9 9
EDUCATIE.POLITICI SI STRATEGII
EDUCATIONALE
9 9 9

REPUBLICA ROMANIA

Romania este un stat situat in sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunarii, la nord de
peninsula Balcanica si la tarmul nord-vestic al Marii Negre. Pe teritoriul ei este situata aproape toata
suprafata Deltei Dunarii si partea sudica si centrala a Muntilor Carpati. Se invecineaza cu Bulgaria la
sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord si est si Republica Moldova la est, iar
tarmul Marii Negre se gaseste la sud-est.
Romania este o republica semi-prezidentiala. Este al noualea stat dupa suprafata teritoriului
(238.391 km2) si a saptea dupa numarul populatiei (peste 20 milioane locuitori) dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
Capitala tarii, Bucuresti, este si cel mai mare oras al acesteia si al saselea oras din UE dupa populate
(1,9 milioane locuitori).
Romania este membra a unor organizatii international, printre care: ONU din 1955, CoE din 1993,
Uniunea Europeana de la 1 ianuarie 2007, NATO din 29 martie 2004, OSCE, OIF din 2003,
Uniunea Latina din 1980, si unor institutii economice: Grupul Bancii Mondiale, FMI din 1972,
BERD din 1991; si este candidata la aderarea la OCDE.
Suprafata Romaniei este de 238 391 km2, la care se adauga 23 700 km2 din platforma Marii Negre.

Relieful Romaniei este caracterizat prin patru elemente: varietate, proportionalitate,

complementaritate si dispunere simetrica, dat fiind numarul mare de forme de relief, repartitia
aproximativ egala a principalelor unitati de relief (35% munti, 35% dealuri si podisuri si 30%
campii) si gruparea reliefului.
Limba oficiala a Romaniei este limba romana.

Economia este, predominant, bazata pe servicii, care reprezinta 62.6% din PIB, iar industria si
agricultura au de asemenea o contribute importanta de 33.2%, respectiv 4.2% din PIB. In schimb,
28.3% din populatia tarii este angajata in agricultura si productie, una dintre cele mai mari rate din
Europa
Sistemul de invajamant din Romania
“Idealul educational al §colii romane^ti consta in dezvoltarea libera, integrala $i armonioasa
a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome §i creative”.
„Scoala romaneasca se afla in plin proces de reforma, atat in plan structural, cat si in plan
functional. Unul dintre domeniile in care reforma trebuie sa produca schimbari esentiale este cel al
managementului sistemului de invatamant, in general, si cel al institutiei scolare, in special.” (Emil
Paun, 2002, p.11).
Educatia este gratuita in scolile publice (inclusiv manualele si materiale auxiliare), dar nu in
intregime (unele manuale, caiete, creioane si uniformele trebuie cumparate).
Sistemului de invatamant din Romania cuprinde: inva(amantul pre§colar, inva(amantul primar(de 5
ani, clasa pregatitoare +cls. I-IV), invatamantul gimnazial (4 ani cls. V-VIII) , invatamantul liceal
ciclul inferior( general obligatoriu, cls. IX-X)), inva(amantul liceal ciclul superior(cls. XI-XII),
invatamantul profesional(3 ani), inva(amantul post-liceal §i invatamantul superior.
Gradinita este optionala intre 3 si 6 ani. Clasa pregatitoare, devenita obligatorie in 2012, incepe in
general la varsta de 6 ani. Invatamantul general obligatoriu este de zece clase, varsta de debut a
§colarita(ii fiind la 6 ani . Teoretic, varsta de incheiere a invatamantului general obligatoriu este de
16-17 ani. Din anul §colar 2003-2004 clasele a IX-a §i a X-a sunt finalizate cu certificat de
absolvire.
O clasa poate avea pana la 28 de elevi (25 este considerat optim, uneori sunt chiar mai multi).
Scolarizarea elevilor din invatamantul preuniversitar se face preponderant in limba oficiala a statului
- limba romana, dar si in limba materna a elevilor apartinand minoritatilor nationale, in cazul
comunitatilor etnice mari, sau in limbi de circulate international (de regula, in cazul scolilor private
de tip international).
In Romania functioneaza scoli publice sau private, in sistem de alternativa educationala (Step by
Step, Waldorf, Freinet, Montessori etc.) care completeaza sistemul de invatamant clasic, deschizand
perspective noi de abordare didactica si pedagogica a invatarii.
lnvatamantul superior se organizeaza in trei cicluri din 24 iunie 2004 , respectiv studii universitare
de licenta, studii universitare de masterat §i studii universitare de doctorat. Ciclul I cuprinde studii
universitare de licenta, corespunzator unui numar cuprins intre minimum 180 de credite (licenta 3
ani) §i maximum 240 de credite (licenta 4 ani), conform Sistemului European de Credite de Studiu
Transferabile (ECTS). Ciclul II cuprinde studii universitare de masterat care corespund unui numar
de credite de studiu transferabile cuprins, de regula, intre 90 §i 120. La invatamantul de zi, durata
normala a studiilor universitare de masterat este de 2 ani. Ciclul III cuprinde studiile universitare de
doctorat care au, de regula, o durata de 3 ani.
Predarea limbilor straine este introdusa de la o varsta frageda in gradinite §i §coli. Cele mai multe
institutii de invatamant au facilitati informatice bune §i conexiune la Internet de banda larga.
Universitatile romane se deschid catre studentii straini.
POLITICI SI STRATEGII EDUCATIONALE
5 9

Dupa 1989 invatamantul romanesc a inregistrat progrese in ciuda conditiilor economice

dificile §i a schimbarilor care au intervenit in viata sociala. Dupa 1998 a fost demarata
reforma in educatie, ca urmare a democratizarii treptate §i a infuziei fondurilor
europene §i ale Bancii Mondiale.

BULGARIA

Bulgaria este o tara din Europa de Sud-Est. Se invecineaza cu Romania la nord, Serbia si
Macedonia la vest, Grecia si Turcia la sud, iar la est are iesire la Marea Neagra. Cu un teritoriu de
110.994 km2, Bulgaria este a 14-a tara ca marime din Europa. Pozitia sa a facut din ea o rascruce
istorica a diverselor civilizatii, devenind locul unde s-au gasit cele mai vechi artefacte si dovezi ale
prelucrarii metalelor din lume.
Populatia de 7,36 de milioane este predominant urbana, fiind concentrata in resedintele celor 28 de
regiuni. Majoritatea activitatilor comerciale se concentreaza in capitala Sofia. Cele mai bine
dezvoltate sectoare ale economiei sunt industria grea, ingineria energetica, agricultura si turismul,
toate bazandu-se pe resurse disponibile local.
Bulgaria este o republica parlamentara unitara, cu un grad inalt de centralizare politica,
administrativa si economica. Este membra a Uniunii Europene in 2007, a Grupului de la Craiova, a
NATO in 2004 si a Consiliului Europei, membru fondator al OSCE, si a facut parte de trei ori din
Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite.
Tara are o populatie de aproximativ 7.5 de milioane de persoane, cu limba bulgara ca limba oficiala.
Capitala Sofia se afla la poalele Muntelui Vitosha.
Bulgarii reprezinta principalul grup etnic si compun 84,8% din populatie. Minoritatile turcilor si
romilor formeaza 8,8% si respectiv 4,9%.
Bulgaria are o economie de piata industrializata, aflata in zona de venituri medii spre mari, si in care
sectorul privat produce peste 80% din PIB.

Sistemul de invatamant din Bulgaria

Sistemul de invafamant din Bulgaria se deschide catre lume §i catre nevoile unei economii bazate pe
cunoa§tere. Predarea limbilor straine este introdusa de la o varsta frageda in gradinife §i §coli. Cele
mai multe institufii de invafamant au facilitafi informatice bune §i conexiune la Internet de banda
larga. Universitafile bulgare sunt atractive pentru studenfii straini. O facilitate o reprezinta cursurile
predate in limba engleza in multe universitafi.
Populafia Bulgariei este bine educata, cu aproximativ 80% din populafie avand varsta necesara
pentru angajare sau studii medii sau superioare. In mare parte, sistemul bulgaresc de educafie este
identic cu sistemul nostru inainte de aparifia clasei pregatitoare: bulgarii au invatamant pre-
§colar(este oferit pentru copii de trei pana la §ase ani), au patru ani de §coala primara, patru ani ce
sunt considerati prognazial §i patru de liceu ,acesta este deja un gimnaziu, cu invafamant obligatoriu
pana la 16 ani. O diferenfa ar fi ca manualele dupa care se preda la clasa sunt alese chiar de
profesori, nu sunt impuse de minister. Pentru cetatenii tarii, educatia primara si secundara este
gratuita.
Copiii intra, de obicei, in sistemul de educafie la varsta de 7 ani §i, dupa ce au terminat clasa a VIII-
a, aleg un liceu de la unul dintre cele trei profile: §coli de cultura generala, profil orientat (limbaj §i
matematica) §i profesional (tehnic). De obicei, durata unui program de liceu este de 4 sau 5 ani, in
funcfie de tipul de §coala. Rata de promovare a liceenilor bulgari este mai mare decat in Romania: in
jur de 80% dintre candidafi trec cu succes de examenul de maturitate.
Desi a fost renovat, sistemul bulgar de invatamant a pastrat totusi o functionare asemanatoare cu cea
dinainte si care, in unele puncte, poate parea inca exotica. Astfel, in Bulgaria sistemul de notare
a performantelor elevilor nu este decimal, ci se bazeaza pe o serie redusa de puncte, de la 2 la 6,
altfel zis nota cea mai ridicata pe care o poate obtine un elev bulgar este 6, iar cea mai coborata e 2.

Mai mult de 50% din profesorii sunt licenpati §i masteranzi.

Invatamantul superior din Bulgaria este absolvit in conformitate cu acordurile de la Bologna.
Mai mult de 200.000 de elevi studiaza la universitap de stat specialitate sau la §coli private.
Invatamantul superior in Bulgaria e structurat in trei stagii: studiile superioare propriu-zise,
masteratul si doctoratul. Studiile universitare dureaza cel putin 4 ani. Masteratul dureaza 5 ani daca
este inceput imediat dupa terminarea liceului, sau 1 an daca e inceput dupa incheierea studiilor
universitare.
POLITICI SI STRATEGII EDUCATIONALE
5 9

S-a legalizat o noua politica educaponala bazata pe principiile de democratism, de

management de descentralizare §i autonomia §colara, modernizarea a §colarizarii,
procesul de deschidere §i de tradipile §i standardele europene.
Mai multe modificari importante au fost facute la Legea Educapei Publice - in anul
2002 §i 2003. Ele au urmat urmatoarele linii:
Obiective ale educapei, cu accent pe toleranta §i respect pentru drepturile tuturor
Obligativitatea scolii pre-primare de instruire pentru top copiii, in pregatire grupurile
de la gradinite §i clasele pregatitoare la §coala;
Integrarea copiilor cu nevoi educaponale speciale §i / sau boli cronice in gradinite de
stat §i municipale §i §coli;
Integrarea, in termeni de educape, copii §i studenti ai minoritaplor etnice;
Legarea de instruire §i cre§tere a studenfilor in funcpe de nevoile sociale §i de
abilitaple individuale §i a§teptarile studenplor pentru o auto-realizare de succes in
societatea civila;
Dobandirea invatamantul secundar, in caz de e§ec in bacalaureat
examene, prin emiterea unui certificat de gradul 12 sau completat gradul 13;
Dobandirea de invafamant profesional - atestat de o §coala-bacalaureat (in caz de
absolvire, a trecut cu succes examenele), o calificare profesionala certificat de la
finalizarea formarii profesionale; practica de licenta (pentru profesiile care necesita
practicarea drepturilor);
Asigurarea de transport gratuit §i / sau de invatamant §coala-internat de la a§a-
numitul" Scoala -situata Central ";
Unitafile de servicii - o noua unitate a fost stabilita pentru gestionarea operativa §i
sprijinul financiar pentru sistemul public de rnvatamant.

REPUBLICA POLONA
© harta.InfoTurism.u
Baltic Sea SSIAI Vilnius • /
(N) Poland > Gdynia
Gdansk*
•

# Olsz!yn

►Thorun
Gorzdw
.Wtelkopolskl
Berlin •
.Poznan
• Warsaw
P O L A N D (Warszawa) »L6dz
#Radorri
- I UKRAINE

►Wroclaw
Kielce
#Walbrzych

Prague s • (Praha) \_ Zabrze* #*Sosnowiec k. . Katowice

# Krakow
CZECH
REPUBLI
C
0 50 100

0 50 100 km
mapt.com /

Republica Polona este o tara din Europa Centrala, care se invecineaza cu Germania la vest, cu
Cehia si Slovacia la sud, cu Ucraina si Belarus la est si cu Lituania, Rusia si Marea Baltica la nord.
Are, de asemenea, o frontiera maritima cu Danemarca si Suedia. Intreaga suprafata a Poloniei este de
312.679 km2, situand acest stat pe pozitia 70 in lume din punct de vedere al suprafetei.
Polonia are o populatie de 38,5 milioane de locuitori, concentrati, in principal, in orase si municipii
mai mari, precum capitala istorica - Cracovia, si cea actuala - Varsovia. Este o republica compusa
din saisprezece voievodate.
Polonia este o putere regionala, precum si o posibila putere mondiala emergenta. Polonia a urmat o
politica de liberalizare a economiei si astazi este unul dintre exemplele tranzitiei de succes de la o
economie dirijata de stat la o economie de piata. Este a opta cea mai mare si una dintre cele mai
dinamice economii din Uniunea Europeana, si are un nivel foarte inalt de dezvoltare umana si un
nivel relativ scazut de coruptie. Polonia este o tara dezvoltata si democratica, cu standarde foarte
ridicate de trai, de calitate a vietii, siguranta, educate si libertate economica. Polonia este membra a
NATO-1999, ONU, OECD, Organizatiei Mondiale a Comertului si a Uniunii Europene -2004, iar
in 2007 Polonia a intrat in spatiul Schengen..Polon in traducere inseamna lucru public.
Limba poloneza este cea mai raspandita limba in Polonia, si singura care are statut de limba
oficiala. Polonezii reprezinta 95,63% ,restul sunt minoritati.
Sistemul de invajamant din Polonia
Sistemul de lnvatamant din Polonia are o structura destul de simpla care include:
• educate prescolara;
• lnvatamantul secundar (general si profesional);
• educatie inalta.
Fiecare dintre pasii acestei structuri are propriile caracteristici individuale.
Sistemul de lnvatamant prescolar din Polonia ocupa o pozitie de lider nu numai intre tarile din fosta
tabara socialista, ci si intre statele membre ale UE.
Sarcinile institutiilor prescolare nu se limiteaza la supravegherea si ingrijirea copilului. Unul dintre
obiectivele principale ale gradinitelor este pregatirea copiilor la scoala. In forma de joc a copiilor
predau abilitatile discursului oral si scris, cunoasterea lumii inconjuratoare si capacitatea de a
comunica cu colegii.
Partea principala a gradinitelor din Polonia este municipala, oferind educatie prescolara gratuita.
Clasa "Zero" de gradinita este necesara pentru toti cei care traiesc in Polonia, inclusiv cei care nu au
cetatenia poloneza.
Primul pas al educatiei scolare din Polonia este Scoala Elementara - Szkola Podstawo. Aici copiii
sunt instruiti de la o varsta de sapte ani.Scoala de baza include sase clase de formare. La sfarsitul
clasei a sasea, elevii iau examene finale obligatorii pentru verificarea cunostintelor invatate
dobandite. Incepand cu clasa a saptea, sub rezerva trecerii cu succes a examinarilor in scoala de
baza, elevii merg la gimnaziu - Gimnazjum ce dureaza 3 ani. Dupa ce a absolvit gimnaziul si dupa
examen , elevii pot alege unde merg sa studieze mai departe - in liceu sau scoli tehnice. In licee
specializate, elevii primesc o educatie profesionala de baza. In timp ce in scoli tehnice absolventii
primesc diplome despre educatia secundara .lnvatamantul este gratuit.
Pana in prezent, invatamantul superior din Polonia poate fi obtinut atat pe baza bugetului (statului),
cat si pe baza de plata (comerciala).
lnvatamantul superior din tara are o structura complexa. In functie de forma selectata de formare,
absolventii sunt alocati la urmatoarele grade:
1. Bachelor (Licencjat, BA). Termen - 3-3,5 ani. Absolventul primeste cunostintele de baza ale
specialistului in profesia sa. Dupa incheierea acestei etape, puteti continua sa invatati pe aceasta
specialitate si puteti obtine un loc de munca.
2. Bachelor (Inzyneir, BSC). Termen - 3,5-4 ani. Acest grad are aceleasi caracteristici ca Licencjat,
BA, dar este acordat absolventilor universitatilor tehnice sau agricole.
3. Magister (Magister, Ma, MSc). Termenul de studiu este de 1,5-2 ani. Cei care au primit deja o
diploma de licenta pot studia in aceasta etapa. In procesul de invatare, elevii primesc cunostinte
aprofundate in specialitatea lor. Dupa primirea diplomei de masterat, este posibila continuarea
invatarii in scoala absolventa.
4. Magister. Putin timp - 4,5-5 ani. Admiterea la formare in aceasta masura posibila pe baza unui
certificat scolar.
Doctoratul nu este, de altfel, cel mai inalt titlu care poate fi obtinut in Polonia. Urmand modelul
german, pe care Polonia l-a imitat in mod traditional, cel mai inalt titlu universitar este cel de
"doctor abilitat", care este in general cerut atunci cand se candideaza pentru un post de profesor
universitar.
Costul instruirii in universitatile poloneze va incepe cu 1000 de euro pe an. Educatia in limba
engleza va costa un ordin de marime mai scump - de la 2000-3000 de euro pe an.

POLITICI SI STRATEGII EDUCATIONALE

9 9

Polonia este (ara europeana care a inregistrat, datorita reformelor aplicate la sfar§itul
anilor ’90 §i inceputul anilor 2000, cea mai spectaculoasa cre§tere in ultimii 14 ani la
testele international PISA, ce verifica, din 2000, competence elevilor de 15 ani la
matematica, §tiin{e §i citit. Evaluarile PISA pe 2012 plaseaza Polonia (cu 518 puncte)
pe locul 14 in randul celor 65 de state care iau parte la studiul realizat de Organizajia
pentru Cooperare §i Dezvoltare Economica (OECD), in timp de Romania este pe locul
45.
Sistemul scolar a fost reformat in 1999, scoala primara s-a scurtat de la 8 la 6 ani, iar
studiile medii au trecut de la 4 ani la 3 ani de gimnaziu, urmati de 3 ani de liceu.
Scolarizarea obligatorie este, asadar, astazi de 9 ani (scoala primara plus gimnaziu), si
nu de 8 ca in multe alte tari vecine. Intre gimnaziu si liceu, dupa ce au efectuat cei 9 ani
obligatorii de scoala, elevii trebuie sa treaca un examen, iar la sfarsitul liceului urmeaza
un alt examen, numit "matura", care este echivalentul bacalaureatului. Pe langa
modificarile structurale, Polonia a implementat si modificari ale programei §colare.
In timpul studiilor elementare si medii, notele acordate elevilor merg de la 1 la 6, in
vreme ce in cadrul studiilor universitare notele sunt de la 2 la 5.
O serie de reforme au fost aplicate si in functionarea personalului didactic. Astazi,
promovarea si avansarea nu se mai fac pe "vechime", cum se obisnuia inainte, ci pe
calificarea si performantele fiecarui profesor si invatator. S-a mai pus si problema
salariilor foarte coborate ale cadrelor didactice. Guvernele succesive, carora Comisia
Europeana de la Bruxelles le-a atras atentia in mod repetat asupra acestui lucru, au
sfarsit prin a realiza ca vor fi obligate sa mareasca salariile profesorilor daca doresc aa
atraga tinerii spre cariere profesorale.
2.ANALIZA SWOT A EDUCATIEI IN ROMANIA
9
Analiza sistemului de invatamant din Romania

De aproape 30 de ani, sistemul este intr-o continua schimbare, dar cu rezultate care nu sunt nici pe
departe cum ar trebui sa fie.
Puncte tari:
- cadre didactice calificate care isi ocupa posturile prin concurs national de titularizare;
- posibilitatea cadrelor didactice de evolutie in cariera prin intermediul gradelor didactice, cursuri
de specialitate, cursuri postuniversitare etc.
- prezenta in sistemul de invatamant a unui corp de elita de cadre didactice inalt calificate
preocupate atat de calitatea actului educational, cat si de elaborarea de lucrari stiintifice, publicatii de
specialitate, noi metodologii si manuale;
- identificarea constanta a unor varfuri din fiecare generate scolara, copii cu talente speciale sau
capacitati intelectuale deosebite;
- prezenta si dezvoltarea de alternative educationale si a institutiilor educationale private la toate
nivelurile de scolarizare;
- administrarea scolilor de catre autoritatile locale care pot conduce la identificarea nevoilor
educatiei, ale comunitatii §i ofertele pietei muncii, tinand cont de specificul zonei;
- aplicarea principiului „resursa urmeaza copilul”, cu un rol deosebit de important in integrarea
scolara a copiilor cu cerinte educationale speciale;
- implicarea tot mai pregnanta a familiei in procesul educativ al copiilor care poate conduce la o
mai mare flexibilizare institutiilor scolare;
- numarul mare de olimpici ,la toate materiile ,atat national cat si international;
- existenta unor programe de prevenire a abandonului scolar si de prevenire a analfabetismului
organizate atat de institutii de stat, dar mai ales de organizatii non-profit.
Puncte slabe:
- influenta politica care se poate manifesta la toate nivelurile managementului educational
(minister,inspectorat, unitate §colara etc.);
- fluctuatiile cadrelor didactice si prezenta personalului necalificat sau care i§i desfasoara
activitatea pe alte posturi,decat cele pentru care este specializat, fenomen extrem de prezent mai ales
in zonele sarace sau rurale;
- curricula neadaptata cerin^elor diferitelor varste §i interese ale elevilor conpnuturi bazate pe
memorare, volum mare de nopuni, concepte, capacitati reduse de adaptare la lumea exterioara;
- prezenta in unele scoli a unei culturi institutionale marcata de confruntare si concurenta neloiala
care induce demobilizare si lipsa de preocupare fata de nevoile educationale ale copiilor;
- lipsa unor indicatori de performanta valizi si criterii clare de evaluare a activitatii cadrelor
didactice care sa conduca la o diferentiere reala concretizata inclusiv in clase de salarizare diferite;
- legislate in permanenta schimbare si lipsa unor politici coerente in ceea ce priveste sistemului de
lnvatamant
- lipsa unor strategii §i actiuni concrete la nivelul ministerului §i al universitatilor, menite sa
conduca la cre§terea numarului de studenti ce acceseaza invatamantul superior romanesc;
- o strategie care nu produce efecte nu exista decat la nivel declarativ;
- slaba dezvoltare a programelor de studii in limbi de circulate international, metoda anilor
pregatitori pentru invatarea limbii romane nefiind utila decat atunci cand studentii straini au ca scop
invatarea §i perfectionarea acestei limbi;
- calitatea inva^amantului superior romanesc nu este scoasa in evidenta, in absenta universitatilor
romane§ti din topurile international de larga circulate. Chiar daca in unele universitati §i in anumite
domenii exista performance, absenta din aceste topuri nu permite o evaluare din partea studentilor
straini.
Oportunitati:
- interesul pentru participarea la programe si proiecte internationale finantate din surse europene
sau alte surse;
- recunoasterea activitatii cadrelor didactice care au performante deosebite prin intermediul
unei modalitati de salarizare speciala - in prezent sigura diferentiere este data de gradul didactic
si de vechimea in munca;
- implicarea comunitatii in problemele administrative ale §colii, pentru a ralia politicile
educationale regionale la necesitatile regionale §i locale;
- asigurarea dreptului la educate si a §anselor egale pentru totii copiii prin sprijinirea elevilor
provenind din medii sociale defavorizate sau zonele rurale;
- cresterile de salarii din ultima vreme si perspectiva unui loc de munca inca stabil pot atrage
catre sistemul de invatamant tineri care altfel s-ar fi indreptat catre locuri de munca mai bine
remunerate si cu perspective mai bune;
- poate sprijini imbunatatirea calitatii educatiei in tara proprie prin sporirea mobilitatii §i, prin
urmare a concurentei, prin atragerea talentelor in propria tara, prin expunerea studentilor proprii
la gandire/invatare multiculturala §i asigurarea cunoa§terii altor tari, dublate de dobandirea unei
experiente cu care se intorc acasa;
- poate contribui la sporirea productivitatii cercetarii intreprinse de mediul academic din
Romania §i la imbunatatirea calitatii acesteia, prin facilitarea accesului la institutii din UE sau la
alte institutii internationale care ofera granturi pentru schimburi academice §i experienta
profesionala in strainatate;
- poate presupune beneficii financiare §i economice atunci cand fluxurile nete sunt pozitive,
deoarece studentii internationali platesc taxe de §colarizare, de obicei mai mari decat studentii
locali, iar furnizorii straini platesc impozite;

- poate crea abilitati mai bune de utilizare a limbilor straine. Creeaza o forta de munca mai
mobila. Amenintari:
- reducerea numarului de elevi, datorat scaderii natalitatii;
- riscul crescut de abandon scolar al unor elevi din familii defavorizate, parinti emigranti, copii cu
CES (cerinte educationale speciale);
- decalajul tot mai mare dintre rural si urban in ceea ce priveste asigurarea dreptului la educatie;
- imposibilitatea scolilor de a selecta personalul didactic din cauza sistemului de selectie
centralizat;
- interventia politica in managementul unitatilor de invatamant, cu consecinte in alocarea de
fonduri pe criterii de apartenenta politica;
- preocuparea scazuta din partea unor cadre didactice pentru diferentierea invatarii in raport cu
nevoile elevilor si tendinta de a muta procesul de invatamant de la scoala, acasa (meditatii, ore
suplimentare, etc.) ;
- internaponalizarea §i deschiderea grani(elor poate conduce la un exod al creierelor. Deja se
apreciaza ca un numar mare de membri ai comunitapi academice romane§ti se afla in strainatate,
inclusiv cercetatori de varf din mai multe domenii;
- pierderea de for(a de munca calificata §i riscul destructurarii unor sectoare cum este, spre
exemplu, sanatatea;
- exista potenpalul pierderii investi(iei in absolvenpi care pleaca in alte (ari §i nu se mai intorc
acasa. Pierderea va putea fi redusa daca Romania va reu§i, la randul sau, sa inverseze rezultatul
fluxurilor de studenp de la pierdere neta, cum este in prezent, la ca§tig net.
”La prima vedere, solutia nu este una complicata: incercam sa rezolvam problemele identificate si
sa profitam de oportunitati. Doar ca, practic, schimbarea trebuie sa se faca pe toate palierele
sistemului, lucru greu de facut intr-un sistem care nu pune pe primul loc beneficiile elevilor, ci
interesele politice. Deci, fara o implicare responsabila acelor care decid, ne vom scufunda din ce in
ce mai serios in bezna analfabetismului functional, care va aduce cu sine scaderea din ce in ce mai
accentuata a nivelului de trai, care va fi evidenta nu doar in zonele defavorizate, ci si la nivel
national. Este responsabilitatea unei generatii care este cazul sa nu mai fie vesnic de sacrificiu. „
Viorel Agheana este doctor in Stiintele Educatiei,lector universitar la Facultatea de Psihologie si
Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti
5 5 5 * 5

3.EVOLUTIA INDICATORILOR DE IMPACT PE UN ORIZONT DE 10 ANI PIB-ul

si PIB-ul/loc
9
Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflecta suma
valorii de piata a tuturor marfurilor si serviciilor destinate consumului final, produse in
toate ramurile economiei in interiorul unei tari in decurs de un an.

ANI ROMANIA BULGARIA POLONIA

INDICATORI PIB PIB PIB PIB pe cap
(in PIB pe cap (in milioane de PIB pe cap (in milioane de de locuitor
milioane de de locuitor euro) de locuitor euro) (in euro)
euro) (in euro) (in euro)
2010 125.472 6.620 38.285 5.080 362.191 9.400
 2011 131.842 7.190 41.479 5.640 379.860 9.860
2012 132.711 7.570 42.257 5.780 387.947 10.070
2013 143.690 8.080 42.050 5.790 392.311 10.190
2014 150.709 7.570 43.026 5.960 408.968 10.630
2015 160.150 8.080 45.812 6.380 430.466 11.190
2016 170.063 8.630 48.773 6.840 427.092 11.110
2017 187.773 9.580 52.531 7.420 467.427 12.170
2018 204.497 10.500 56.225 8.000 497.842 12.960
2019 223.163 11.520 61.558 8.820 533.600 13.900
2020 218.165 11.330 61.331 8.840 523.668 13.650
Romania si Bu garia au PIB-uri pe cap de locuitor care se situeaza cu putin sub 50% din media UE-
27. Polonia inregistreaza o ameliorare clara a pozitiei sale relative, situandu-se la un nivel de
aproximativ 40% sub media UE-27. (UE-27 = 100)
Desi PIB-ul pe cap de locuitor este deseori folosit ca indicator al nivelului de bunastare al tarilor,
acesta nu este in mod necesar un indicator adecvat pentru nivelul de trai efectiv al gospodariilor.
Tarile in care PIB-ul real pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din media UE (calculat pe o
perioada de trei ani) sunt eligibile pentru a primi sprijin prin intermediul fondurilor structurale.
NUMARUL DE STUDENTI INMATRICULATI LA PROGRAME DE STUDII
UNIVERSITARE (2011-2019)
ROMANIA

An universitar Public din care Privat

Publi
Total (public si buget taxa
(MEC)
privat)
2019/2020 - 466.081 459.899 301.308 158.591 -
2018/2019 533.749 459.688 448.964 297.994 150.970 65.818
2017/2018 538.871 471.376 449.139 292.912 156.227 67.495
2016/2017 531.586 464.642 445.064 291.142 153.922 66.944
2015/2016 535.218 465.012 449.152 289.982 159.170 70.206
2014/2015 541.653 464.149 448.939 287.927 161.012 77.504
2013/2014 578.705 485.148 461.582 287.300 174.282 93.557
2012/2013 618.157 501.623 479.876 285.652 194.224 116.534
2011/2012 705.333 543.484 520.853 289.087 231.766 161.849
2010/2011 871.842 598.828 579.290 288.580 287.710 273.014

Sursa: INS, pentru datele privind invatamantul universitar de stat / public si particular / privat
(raportarea pentru inceputul anului universitar), datele pentru invatamantul public, perioada
20112020, incluzand si datele privind invatamantul militar de stat; CNFIS, pentru datele privind
invatamantul universitar de stat / public finantat de MEC (raportarea cu data de referinta 1 ianuarie).
ANI 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
(mii) (mii) (mii) (mii) (mii) (mii)

BULGARIA 287.1 285.3 285.0 284.0 283.3 279.0

POLONIA 2,148.7 2,080.3 2,007.2 1,902.7 1,762.7 1,665.3

--- -- ------
-— -

Incepand cu anul 2012, tendinta de evolutie a numarului de studenti se schimba, inregistrand-se o

scadere a numarului total de studenti in majoritatea tarilor, pe fondul unor modificari mixte de la un
an la altul. . In Romania, in perioada 2011 - 2015 se inregistreaza cea mai mare scadere medie
anuala: aproximativ 79 mii de studenti. In aceeasi situatie se afla si Polonia.
 Sursa datelor: Eurostat 2017

CHELTUIELI PUBLICE IN INVATAMANT CA PROCENT DIN PIB

9
ANI 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
ROMANIA 3,46 2,99 2,97 3,09 3,24 2,85 2,86 3,06 3,44 3,60
BULGARIA 4,1 3,82 3,68 4,06 4,22 3,93 3,86 4,09 4,05
POLONIA 5,17 4,90 4,91 5,00 4,91 4,81 4,63 4,56 4,62
Datele facute publice de catre Eurostat arata ca Romania are cel mai mic procent a ocat pentru
educatie, de aproape doua ori mai mic decat media europeana.
Tari din regiune, precum Polonia si Ungaria, investesc aproape dublu in educatie. Un sistem
educational bine condus §i finantat, care sa fie tratat in mod real ca o prioritate, reprezinta o conditie
esentiala pentru dezvoltarea Romaniei si pentru reducerea inegalita^ilor. Alocarile bugetare pentru
acest sector sunt o investitie pe termen lung, fara de care cresterea economica si stabilitatea sociala
nu pot exista.
CHELTUIELI PUBLICE IN INVATAMANTUL SUPERIOR CA PROCENT DIN PIB

ANI 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
ROMANIA 1,00 0,85 0,78 0,72 0,68
BULGARIA 0,61 0,65 0,66 0,65 0,70
POLONIA 1.18 1.13 1.15 1.21 1.18
Sursa: PIB: Eurostat pentru perioada 2010-20 5; date nationale pentru perioada 2010-2019.
In Romania sunt prezentate valorile procentuale ale raportului dintre fondurile alocate finantarii
institutional a invatamantului superior si produsul intern brut. Se poate observa o tendinta de usoara
crestere a procentului din PIB. Scaderea numarului de studenti inmatriculati in regim cu taxa din
ultimii ani a determinat un declin important al veniturilor din taxele de scolarizare, presiunea
financiara exercitata asupra institutiilor de lnvatamant superior in acesti ani fiind una foarte
insemnata.
CHELTUIELI PUBLICE PE STUDENT (% PIB PE LOCUITOR) 2014
45.000

40.000

35.000

30.000

25.000

20.000

15.000

In ultima parte a clasamentului se afla toate tarile din Centrul si Estul Europei, precum si cele
Baltice, pe ultimele locuri aflandu-se: Bulgaria (1275,4 ), Romania (1965,1), Ungaria (2937,9),
Republica Ceha (3153,9), Polonia (3366,6), Lituania (3562,9), Letonia (3580,2). Romania si
Bulgaria constituie o zona aparte, decalata semnificativ nu numai fata de tarile dezvoltate din vestul
si nordul Europei, ci si fata de tarile din aceiasi zona geografica.
Sursa: EUROSTAT

NUMARUL DE ABSOLVENTI DIN INVATAMANTUL SUPERIOR(% din numarul

total de studenti)
ROMANIA

ANI 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Romania
18,3 20,3 21,7 22,9 25,0 25,6 25,6 26,7 39,6 44,4
Bulgaria 28,9 36,9 41,7 39,0 40,6 42,3 44,9 48,0 44,5 43,1
Polonia 38,7 41,2 41,5 44,2 49,5 43,7 49,1 51,7 49,1 57,1
Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind invatamantul superior, INS, 2016-2020.
In Romania la mceputul anului universitar 2019-2020, numarul total de studenti inregistrati in
invatamantul superior a crescut usor comparativ cu anul anterior . Cu toate acestea, acest numar era
cu 24,1 % mai mic decat in 2011 si a scazut in special in universitatile private, al caror numar a
scazut de la 52 la 27. Aceasta tendinta de scadere este influentata de factori demografici, inclusiv de
emigratie, dar si de ratele ridicate de parasire timpurie a scolii, de procentul scazut de absolventi de
liceu care tree examenul de bacalaureat (64,5 % in 2020) si de o anumita preferinta de a studia in
strainatate, in timp ce numarul de studenti straini este destul de scazut (5,7 % in 2018-2019).

RATA DE ABANDON( %)- Parasirea timpurie a scolii (varsta 18-24 de ani)

ANI 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
ROMANIA 16.7 15,1 15,4 16,1 14,9 13,9 15.3
BULGARIA
POLONIA
Un indicator semnificativ este reprezentat de abandonul universitar (calculat ca diferenta
procentuala dintre efectivele de la inceput si cele de la sfarsit de an universitar), care reprezinta
13,9% in 2018/2019 si are valori similare in invatamantul de stat si in cel particular. Valoarea
indicatorului creste pe parcursul perioadei analizate. Valorile cele mai mari se inregistreaza in
cadrul invatamantului la distanta.

GRADUL DE INSCRIERE IN INVATAMANTUL UNIVERSITAR

9
Evolutia numarului de studenti inscrisi la studii
universitare de licenta, pe forme de organizare a
An universitar 2011/ 2012/ programelor
2013/ 2014/ de studii
2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Numar
Total studenti, din care: 539.852 464.592 433.234 411.229 410.697 405.638 408.179 402.696 407.373

- Tn Invatamantul cu 442.613 401.099 381.944 367.376 370.939 366.843 367.336 362.868 365.898
frecventa
- Tn Tnvatamantul seral 592 439 260 144 26 0 0 0 0
- Tn Tnvatamantul cu 46.628 26.346 20.519 17.113 15.644 15.297 15.074 15.105 15.573
frecventa redusa
- Tn Tnvatamantul deschis la 50.019 36.708 30.511 26.596 24.088 23.498 25.769 24.723 25.902
distanta
Ponderea (%)
Total studenti, din care: 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
- Tn Tnvatamantul cu 86,3 89,3 90,3 90,4 90,0 90,1 89,8
82,0 88,2
frecventa
- Tn Tnvatamantul seral 0,1 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
- Tn Tnvatamantul cu 5,7 4,7 4,2 3,8 3,8 3,7 3,8 3,8
8,6
frecventa redusa
- Tn Tnvatamantul deschis la 9,3 7,9 7,0 6,5 5,9 5,8 6,3 6,4
6,1
distanta

Evolutia numarului de studenti inscrisi la studii universitare de master, pe forme de

proprietate
Numar Ponderea (%)
Forme de proprietate 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/
2015 2016 2017 2018 2019 20202015 2016 2017 2018 2019 2020
Total 107.092 104.739 103.827 106.358 108.136 111.251100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
De stat 95.860 94.129 92.838 95.436 96.979 100.18989,5 89,9 89,4 89,7 89,7 90,1
Particular 11.232 10.610 10.989 10.922 11.157 11.06210,5 10,1 10,6 10,3 10,3 9,9
 Evolufia numarului cursantilor inscrisi la studii universitare de doctorat si la alte programe

postdoctorale, pe forme de proprietate

Numar cursanti
Total Studii universitare de doctorat Programe postdoctorale

2014/2015
Total 19.315 18.777 538
De stat 19.051 18.513 538
Particular 264 264 0
2015/2016
Total 17.252 17.156 96
De stat 17.067 16.971 96
Particular 185 185 0
2016/2017
Total 19154 19143 11
De stat 18.885 18.874 11
Particular 269 269 0
2017/2018
Total 19.756 19.753 3

Structura populapei $colare dupa nivelul de educafie in anul 2014

TARI Total Ponderea populapei pre§colare §i §colare pe nivel de educape (%)

populate
§colara Pre§colar Primar Gimnazial Liceal §i Postliceal
(persoane) profesional §i mai§tri Superior(licenta,master,
studii postuniversitare §i
doctorat)
ROMANIA 3.805.043 14,9 24,9 21,2 21,1 2,7 15,2
BULGARIA 1.303.836 18,4 19,9 17,8 22,0 0,2 21,7
POLONIA 8.126.966 16,0 26,5 14,1 18,3 3,4 21,7

Sursa: Eurostat - http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=educ_uoe_enra01&lang=en;

4.INDICELE CAPITAL UMAN

Cat capital uman poate acumula un copil nascut astazi pana la varsta de 18 ani, tinand cont de riscurile de sanatate
precara, educatie precara care prevaleaza Tn tara Tn care acesta traieste?

REZULTATELE EVALUARII PISA

Studiul PISA arata ce cuno§tin{e au elevii de 15 ani §i ce pot face ei cu aceste cuno§tin{e. Intr-o
economie globala, succesul nu se mai masoara numai in funcpe de standardele naponale, ci §i in
raport cu cele mai performante sisteme de inva^amant.
Studiul PISA a fost efectuat o data la fiecare trei ani de la lansarea sa in anul 2000. La edipa 2012 a
studiului PISA au participat toate cele 34 de {ari membre OCDE §i 31 de {ari partenere,
reprezentand peste 80% din economia mondiala. La teste au luat parte aproximativ 510.000 de elevi
cu varste cuprinse intre 15 ani §i 3 luni §i 16 ani §i 2 luni. Elevii au fost testa(i la matematica,
lectura §i §tiin(e, cu accent pe matematica. Datele concrete rezultate in urma studiilor PISA le
permit factorilor de decizie politica §i cadrelor didactice sa identifice caracteristicile sistemelor
educa(ionale de inalta performan(a §i sa i§i adapteze politicile in consecin(a.

Evolutie comparative PISA - citire, conform prezentarii lui Andreas Schleicher / Sursa: Youtube
-Administratia Prezidentiala
/v

Rezultate PISA(In ce masura elevii in varsta de 15 ani au dobandit

cuno^tinje $i abilitati esenjiale pentru participarea deplina la viaja
societatii moderne, in special la citire, matematica, $tiinte §i
rezolvarea de probleme?)
■ Programul pentru Evaluarea Internationala a Elevilor / Programme for International
Student Assessment - PISA, coordonat de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare
Economica (OECD)
■ Se desfasoara din anul 2000. Romania participa din 2006 la PISA, dar anterior a participat la
Programul PISA Plus
■ Cea mai ampla evaluare internationala din domeniul educatiei: peste 70 de tari participante

■ Masoara competente necesare elevilor care se afla in prag de finalizare a invatamantului

obligatoriu (15-16 ani), in domeniile citire/ lectura, stiinte si matematica, din perspectiva
pregatirii pentru viata si pentru integrarea pe piata muncii
■ Colecteaza informatii legate de contextul educational si despre practicile educationale din
tarile participante.
 ■ Administrarea evaluarii PISA se realizeaza de catre un consortiu international, la fiecare trei
ani.
ANI 2009 2012 2015 2018
ROMANIA Citit/lectura 424 438 438 428
Matematica 427 445 444 430
Stiinte 428 439 435 426
BULGARIA Citit/lectura 429 436 432 420
Matematica 428 439 441 436
Stiinte 439 446 446 424
POLONIA Citit/lectura 500 518 506 512
Matematica 495 518 504
Stiinte 508 526 501
La testarea international PISA Romania participa din 2000, cu o singura exceptie: anul 2003.

Evaluarea PISA pune accent pe competence necesare pentru viata personala, sociala sau pentru
integrarea pe piata muncii - cu alte cuvinte accentul nu cade neaparat pe ceea ce §tiu elevii, ci pe
aplicarea cuno§tintelor in situatii concrete de viata.
Testarea PISA este utila pentru a putea intelege modul in care functioneaza sistemul educational
romanesc. In ciuda usorului progres la testarile din 2009 si 2012, rezultatele arata un sistem care nu
este performant.
In ceea ce priveste comparatiile cu alte tari acestea sunt greu de facut fara a lua in calcul sumele
cheltuite pentru educatie (dintre care un factor important sunt salariile profesorilor).
Un alt aspect caruia ar trebui sa i se dea atentie este ca opiniile elevilor romani nu sunt formate doar
in scoala, ele sunt in mare masura o reflectie a opiniei intregii societati.
INDICELE CUNOSTINTELOR
9 9

Indicele de cunostinte arata cat de mult o tara poate produce, accepta si

disemina cunostinte. Indicatorul ia in considerare capacitatile tarii in
domeniul educatiei si al fortei de munca, volumul inovatiei si dezvoltarea
tehnologiilor informational si de comunicare.
Indicele economiei cunostintelor arata modul in care o tara poate utiliza
cunostintele pentru dezvoltarea sociala si cresterea economica. De
asemenea, determina cat de aproape sau de departe este tara de economia
cunoasterii.
Studiile Bancii Mondiale au aratat o relatie directa intre nivelul de pregatire
al tarii pentru economia cunoasterii, capacitatea sa de a creste economic si
competitivitatea pe piata globala.

INDICELE DEZVOLTARII UMANE

Indicele dezvoltarii umane (IDU, Human Development Index in engleza) este o masura comparativa
(HDI-ul calculat al unei tari este o medie geometrica a indicilor normalizati ai fiecarui aspect al
vietii examinat), a sperantei de viata, alfabetizarii, invatamantului si nivelului de trai. In acest fel,
este folosit pentru a compara mai bine nivelul de dezvoltare a unei tari decat PIB-ul pe cap de
locuitor, care masoara doar prosperitatea materiala si nu alti indicatori socio-economici. Indicele
a fost inventat de economistul pakistanez Mahbub ul Haq. Indicele dezvoltarii umane, pentru
majoritatea statelor membre ONU, este actualizat in fiecare an de Programul Natiunilor Unite pentru
Dezvoltare si publicat in Raportul de Dezvoltare Umana.
In ceea ce prive§te componenta de sanatate a HDI (IDU), aceasta este masurata prin speranta de
viata, calculata la momentul nasterii, pentru fiecare tara.
Invatamantul se masoara pe doua niveluri: anii medii de scolarizare pentru rezidentii unei tari si anii
de scolarizare preconizati pe care un copil ii are la varsta medie de incepere a scolii.
Sistemul de masurare selectat pentru a reprezenta nivelul de trai este venitul national brut (VNB) pe
cap de locuitor bazat pe paritatea puterii de cumparare (PPP), o unitate de masura comuna utilizata
pentru a reflecta venitul mediu.
Ultimul indice al dezvoltarii umane a fost realizat in 2016, folosind estimari din 2015. In functie de
IDU, tarile sunt clasificate in patru grupe de indici: foarte ridicat, ridicat, mediu si scazut.
Tarile se incadreaza in patru categorii ample de dezvoltare umana, fiecare dintre acestea cuprinde 47
de tari: dezvoltare umana foarte ridicata, dezvoltare umana ridicata, dezvoltare umana medie si
dezvoltarea umana redusa (46 de tari intra in aceasta categorie).
Mai mult de jumatate din populatia lumii traieste in tari cu „dezvoltare umana medie” (51%), in timp
ce mai putin de o cincime populate (18%) in tarile care intra in categoria „dezvoltare umana redusa”.
Tarile cu un indice „ridicat” sau „foarte ridicat” reprezinta 30% din populatia totala.

Harta Terrei cu indicele dezvoltarii umane (bazata pe date din 2016 , publicate la 21.03.2017)!1

I 0,900 si peste 0,650-0,699 0,400-0,449

■ 0,850-0,899 ■ 0,600-0,649 ■ 0,350-0,399

0,800-0,849 0,550-0,599 ■ 0,300-0,349

 0,750-0,799 0,500-0,549 sub 0,300

0,700-0,749 0,450-0,499 Datele nu sunt disponibile

TARI SCOR
9
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
ROMANIA 0.798 0.797 0.794 0.797 0.798 0.802 0.802 0,811 0.816
BULGARIA 0.775 0.778 0.781 0.787 0.792 0.794 0.816
POLONIA 0.829 0.834 0.838 0.850 0.852 0.855 0.855 0.872
Romania se situeaza pe l ocul 50 din 188 de tari incluse in Indexul Dezvo tarii Umane pentru anul
2016, in urcare cu o pozitie fata de precedenta editie.

In cazul Romaniei, Indicele Dezvoltarii Umane (HDI)din 2016 este de 0,802, ceea ce ii permite tarii
sa fie inclusa in grupul statelor cu “dezvoltare umana foarte mare”. In clasament, tara noastra este
devansata de alte tari din regiune precum Polonia (locul 36).
Tara noastra devanseaza in acest clasament tari precum Bulgaria (locul 56), Georgia (locul 70) sau
Turcia (locul 71). Trebuie precizat ca primele 51 de state din acest index sunt plasate sub grupul
tarilor cu “dezvoltare umana foarte mare”.
INDICI AI INOVARII SI AI TEHNOLOGIILOR
Inovatia este considerata, in general, ca motorul principal al cresterii economice in economia
globala de astazi. Prin introducerea in practica a inovatiilor se pot obtine produse cu caracteristici de
calitate imbunatatite, servicii de calitate superioara, procese de productie noi, mai eficiente si mai
curate (ecologice), modele imbunatatite ale sistemului de management al afacerilor, metode moderne
de management al fortei de munca etc. Exista multiple motivatii ale intreprinderilor si organizatiilor
pentru a inova, intre care: cresterea cotei de piata, cucerirea de noi piete, ameliorarea calitatii
produselor, largirea gamei de produse, inlocuirea produselor invechite, reducerea impactului asupra
mediului etc. Inovatia este indisolubil legata de creativitate.
Inovatia vizeaza o aplicare comercializabila in practica a unei inventii; totusi, inovatia este
posibila si fara o prealabila inventie.
Indicele inovarii si al tehnologiilor se bazeaza pe doi sub indici - sub indexul de inovatie de
intrare si sub indexul de inovatie de iesire. Primul analizeaza elementele economiilor nationale care
permit activitati inovatoare, precum ar fi cercetarea si dezvoltarea - in timp ce cel de-al doilea
analizeaza rezultatele acestor activitati, ca de exemplu bunuri si servicii creative. Apoi se ia o medie
a acestor doua pentru a da scorul general, fiecare avand o pondere egala.
TARI SCOR
2010-2011 2019-2020
ROMANIA 53.0 35.95
Loc 55 46
BULGARIA 57.4 39.98
Loc 33 37
POLONIA 56.3 39.95
Loc 40 38

Note: Indicele inovarii8 ia valori de la 0 (cel mai slab clasat) la 1 (cel mai bine clasat).
Sursa: Prelucrarea datelor din Innovation Union Scoreboard 2013

CERCETARE-DEZVOLTARE
Cheltuielile de cercetare-dezvoltare reprezinta un indicator care masoara o parte a intrarilor
(inputuri) in procesul de inovare,indica resurse cheltuite.
Acest indicator are dezavantaje majore :cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare (C-D) nu
echivaleaza totdeauna cu inovatii de succes, nu conduc in mod necesar la produse si/sau procese
imbunatatite. Acest indicator este o masura supraestimata a inovarii,deoarece poate include si
eforturi de C-D esuate.

R&D intensity in the EU (20 7 9 data)

R&D expenditure as % of GDP
TARI INDICATOR (%PIB)_
9

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
ROMANIA 0,45 0,30 0,30 0,39 0,80 0,383 0,16 0,48 0,5
Loc 27 Ultimul
din UE
BULGARIA 0,941 0,84 0,9
POLONIA 0,7 1,4

5.STRATEGII DE DEZVOLTARE A INVATATMANTULUI SUPERIOR

9 9

( STRATEGIA 2020)
„Educape §i formare 2020” (ET 2020) este
un nou cadru strategic pentru cooperarea
europeana in domeniul educapei §i formani
profesionale, creat pe baza predecesorului
sau, programul de lucru „Educape §i
formare 2010” (ET 2010). Acest cadru
prevede obiective strategice comune pentru
statele membre, inclusiv un set de principii
pentru atingerea acestor obiective, precum
§i metode de lucru comune cu domenii
prioritare pentru fiecare ciclu de lucru
periodic.
Cadrul stabileste patru obiective strategice
care vin in ajutorul fiecarui cetatean sa isi
realizeze potentialul complet si contribuie
la crearea unei prosperitati economice
durabile in Europa.
Cele patru obiective strategice sunt
urmatoarele:
l.Invatarea continua si mobilitatea trebuie
sa devina o realitate, sistemele de educate
si formare sa devina mai receptive la
schimbare si mai deschise catre intreaga
lume.
2. Calitatea si eficienta educatiei si formarii
profesionale trebuie sa se imbunatateasca
acordand o atentie sporita cresterii
nivelului competentelor de baza, cum ar fi
alfabetizarea si aritmetica, cresterii
atractivitatii matematicii, stiintelor si
tehnologiei si consolidarii competentelor
lingvistice.
3. Echitatea, coeziunea sociala si cetatenia
activa trebuie promovate in asa fel incat
toti cetatenii, indiferent de circumstantele
personale, sociale sau economice ale
acestora, sa dezvolte pe toata durata vietii
competente specifice meseriei.
 Diversi parametri si indicatori au fost stabiliti pentru a masura progresul facut spre
atingerea diferitelor obiective.
Comisia Europeana monitorizeaza progresul in mod general si, in colaborare cu
autoritatile nationale, evalueaza modalitatea in care indicatorii ar putea fi imbunatatiti.
Perioada pana in 2020 este impartita in serii de cicluri de lucru. Pentru perioada 2016-2020
s-a identificat un set de prioritati noi pentru cooperare europeana in domeniul educatiei si
formarii profesionale. Acest lucru s-a realizat sub forma unui raport comun adoptat in
noiembrie 2015, atat de Consiliul de ministri ai educatiei, cat si de Comisie.
Cele sase prioritati pentru perioada 2016-2020 sunt:
- aptitudini si competente relevante si de inalta calitate in ceea ce priveste capacitatea de
integrare profesionala, inovarea, cetatenia activa si bunastarea (de ex. creativitatea, spiritul de
initiativa si spiritul critic);
- educatia favorabila incluziunii (adica incluzand diversitatea din ce in ce mai mare a
cursantilor), egalitatea, nediscriminarea si promovarea competentelor civice (de ex. intelegerea
reciproca si valorile democratice);
- sisteme de educate si formare profesionala deschise si inovatoare, incluzand integrarea pe
deplin a erei digitale;
- sprijin puternic pentru educatori (de ex. procese imbunatatite de recrutare, selectie si
formare, precum si dezvoltare profesionala continua);
- transparenta si recunoasterea aptitudinilor si calificarilor in vederea facilitarii invatarii si a
mobilitatii fortei de munca (de ex. prin intermediul Cadrului european de referinta pentru
calitate);
- investitie durabila (incluzand explorarea potentialului planului de investitii pentru Europa),
performanta si eficienta sistemelor de educate si formare profesionala.
Cadrul strategic pentru cooperarea europeana in domeniul educatiei si formarii profesionale
(ET 2020) promoveaza bunele practici in domeniul politicii educationale, faciliteaza
colectarea si diseminarea cunostintelor si incurajeaza reformele politicii educationale la nivel
regional si national.
Cadrul sprijina si atingerea, la nivel european, a urmatoarelor obiective de referinta pentru
anul 2020:
- cel putin 95 % dintre copii ar trebui sa fie integrati in sistemul de educate a copiilor
prescolari
- ponderea tinerilor de 15 ani care nu au suficiente cunostinte de citire, matematica si stiinte
ar trebui sa fie sub 15 %
- ponderea tinerilor cu varsta cuprinsa intre 18 si 24 de ani care au parasit timpuriu scoala ar
trebui sa fie sub 10 %
- cel putin 40 % din persoanele cu varsta cuprinsa intre 30 si 34 de ani ar trebui sa fi absolvit
o forma de invatamant superior
- cel putin 15 % din adulti ar trebui sa participe la activitati de invatare pe tot parcursul vietii
- cel putin 20 % din absolventii de lnvatamant superior si 6 % din cei cu varsta cuprinsa intre 18 si
34 de ani care au o calificare profesionala initiala ar trebui sa fi urmat in strainatate o parte din studii
sau din programul de formare
- proportia de angajati absolventi (persoane cu varsta cuprinsa intre 20 si 34 de ani, care au urmat
cel putin studii de nivel secundar superior si care si-au terminat studiile in urma cu 1-3 ani) ar trebui
sa fie de cel putin 82 %.
Monitorul anual al educatiei si formarii arata evolutia statelor membre in directa indeplinirii
obiectivelor si criteriilor de referinta ET 2020. Rezultatele sale sunt apoi integrate in evaluarea
progreselor socioeconomice realizate de statele membre, in cadrul semestrului european instrumente
de referinta si abordari comune care au rezultat din munca grupurilor de lucru sau din activitatile de
invatare reciproca activitati de consultare si cooperare cu partile interesate, inclusiv cu societatea
civila si cu intreprinderile si organizatiile partenerilor sociali - ex. Summitul european pentru
educate si Forumul educatiei, formarii si tineretului finantare pentru activitati care sustin politicile si
pentru proiecte inovatoare, prin programul Erasmus+.

6.CONCLUZII SI PROPUNERI
9
Tarile vad indivizii ca resursa care trebuie instruita pentru a mentine avantajul
competitiv in economie si pentru a creste valoarea acesteia. In aceasta
perspectiva, instruirea §i formarea profesionala devin instrumente utile in
strategia organizational pentru a tine pasul cu schimbarile economice si
tehnologice. Prin urmare,conectarea instruirii cu functii specifice ale postului si
cerinte de performanta devine strategia de maximizare a randamentului
investitiilor. Potentialul economic si ratiunea economica ofera impulsul
investitiilor la locul de munca. Instruirea este o parte integranta a sistemului
economic,indiferent daca aceasta face parte din microsistemul organizational
sau macrosistemul national. Guvernele, pe langa sistemele de invatamant
public, pot asigura stimulente pentru investitii pentru dezvoltarea indivizilor.
Membrii fortei de munca iau in considerare astfel de factori cum ar fi timpul,
costul, efortul si oportunitatea, atunci cand decid dezvoltarea competentelor in
exercitarea angajarii sau in mentinerea capacitatii de angajare. Pe
scurt,guvernele, companiile si persoanele fizice trebuie sa ia in considerare
aspectul economic,valoarea investitiei lor in formare .Dezvoltarea economica
presupune transformari cantitative, structurale §i calitative.
Cre§terea economica in Romania este afectata §i de tendin^ele demografice
negative asociate cu mobilitatea limitata a fortei de munca §i fenomenul
migra^iei. La nivelul performan^elor sistemului educational se poate aprecia ca
se inregistreaza o scadere evidenta, iar absolventii prefera sa renunte la
pregatirea necesara pentru nevoile identificate pe piata muncii,astfel educatia
profesionala nefiind corelata cu necesitatile mediului de afaceri. Un alt aspect
demn de luat in seama la nivelul cre§terii economice il reprezinta modificarile
legislative care accentueaza starea de incertitudine si instabilitate in mediul de
afaceri. Elementele care afecteaza grav domeniul economic sunt procedurile
administrative anevoioase, nivelul ridicat al birocratiei, progresele lente ale
administratiei in raport cu solutiile digitale, procedurile complexe si greoaie de
insolventa. De asemenea performantele scazute in domeniu cercetarii,
investitiile publice care nu ajuta infrastructura iar nivelul foarte ridicat al
coruptiei sunt factori cheie in dezvoltarea economiei Romaniei. Cel mai
important factor pe care il vom evidentia este resursa umana, astfel ca la
lianuarie 2018, populatia rezidenta a Romaniei era de 19.530.600 mii locuitori,
din care9.553.200 barbati (48,9%) §i 9.977.400 femei (51,1%). In perioada
2016-2018 (1 ianuarie),valorile negative ale sporului natural impreuna cu
Educatia contribuie la formarea competentelor profesionale stimuland randamentul factorului uman.
Dezvoltarea in educate acopera caile care pornesc de la progresul economic pana la dezvoltarea
nationals generala si este cea care da nastere capitalului uman priceput si invatat.
In mod clar, prevederile educationale din orice tara reprezinta unul din principalii factori
determinant ai compozitiei si cresterii productiei si exporturilor tarii respective si constituie un
ingredient important in capacitatea unui sistem de a imprumuta tehnologie straina in mod eficient.
De exemplu: sanatatea si nutritia si invatamantul primar si secundar toate cresc productivitatea
lucratorilor, din mediul rural si urban; invatamant secundar, inclusiv profesional,faciliteaza
dobandirea competentelor si a capacitatii manageriale;invatamantul tertiar sustine dezvoltarea
stiintei de baza, selectia corespunzatoare a importurilor de tehnologie si adaptare si dezvoltare
interna a tehnologiilor; invatamantul secundar si tertiar reprezinta elemente critice in dezvoltarea
institutiilor cheie, a guvernului, a legii si sistemul financiar, printre altele, toate esentiale pentru
cresterea economica. Dovezile empirice ne arata ca veniturile castigate , precum si rentabilitatea au
o stransa legatura cu anii suplimentari de educatiei

Romania inregistreaza progrese in ceea ce priveste internationalizarea sistemului de invatamant

superior, existand relatii tot mai stranse cu statele din regiune, precum si colaborari la nivel global.
Eforturile universitatilor sunt ingreunat de absenta unei strategii nationale privind
internationalizarea, care sa fi fost adoptata. Mai mult de o cincime dintre universitati beneficiaza de
o strategie privind internationalizarea invatamantului superior.
Totodata, Romania a gazduit un numar semnificativ de evenimente cu impact in ceea ce priveste
politicile publice in domeniul internationalizarii invatamantului tertiar.
Romania ofera un numar limitat de tipuri de burse destinate studentilor straini. Acestea sunt,de
regula, oferite prin intermediul Agentiei de Credite si Burse de Studii (ACBS, care functioneaza in
subordinea MEC. Totodata, exista si alte ministere care acorda astfel de burse, precum Ministerul
Afacerilor Externe. Numarul acestora este insa redus. Cele mai multe burse oferite de Guvern sunt
destinate romanilor de pretutindeni.
Romania este unul dintre statele membre ale Uniunii Europene care are cel mai mic grad de
portabilitate in ceea ce priveste mecanismele de sprijin ale studentilor. Este implementata
mobilitatea creditelor, dar cu anumite restrictii. Nu exista un sistem de imprumut subventionat de
stat in vederea sprijinirii mobilitatii studentilor.
Aproape de finalizarea perioadei pentru implementarea Strategiei Europa 2020, adoptata in 2010 de
Consiliul European si prin care Romania si-a asumat o serie de angajamente, Sistemul National de
Invatamant Superior nu reuseste sa atinga tintele setate. Astfel, Romania si-a asumat sa atinga un
procent de 26,7% din populatia cu varsta intre 30 si 34 de ani, care sa fi finalizat studiile superioare.
Tinta la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene a fost setata la 40%.
Majoritatea studentilor care finalizeaza studiile liceale cu diploma de Bacalaureat provin de la
invatamantul de zi. In ceea ce priveste gradul de promovabilitate la acest examen, acesta a revenit la
un procent de peste 80% in cadrul promotiei curente, dupa un minim in 2012. Diferenta intre
numarul de absolventi de liceu eligibili pentru invatamantul superior din mediul urban si cei din
mediul rural a scazut semnificativ in ultimii ani, in special prin prisma scaderii numarului elevilor
din prima categorie. Diferenta se mentine, insa, la un nivel ridicat. Rata de promovabilitate a
candidatilor la examenul de bacalaureat este puternic influentata de filiera absolvita.
Din numarul total al elevilor din clasele terminale, doar jumatate dintre acestia promoveaza
examenul de Bacalaureat. Cresterea plapanda a numarului de studenti nu reprezinta, de cele mai
multe ori, rezultatul unor politici coerente. Rata bruta de cuprindere in invatamantul universitar de
licenta se afla pe un trend descrescator.
O treime din numarul total de studenti este relocat in Regiunea Bucuresti-Ilfov, reflectand, inca, un
puternic centralism. Exista discrepante mari intre numarul de studenti din regiunile din Romania.
Acest lucru conduce, inerent, la dificultati in ceea ce priveste accesul la invatamantul universitar, in
special in Regiunea Sud-Est, Sud-Muntenia si Sud-Vest Oltenia.
Opt din zece studenti din Romania sunt inscrisi in cadrul unei institutii de invatamant superior de
stat. Majoritatea covarsitoare a studentilor urmeaza cursuri specifice invatamantului de zi.
Invatamantul seral a incetat sa existe incepand cu anul universitar 2014/2015. Cresterea procentului
din populate care a absolvit studii tertiare presupune dezvoltarea unor forme de invatamant flexibile,
lucru care in prezent nu se regaseste in arhitectura institutional a universitatilor din Romania, de
regula.
Modificarile profunde in ceea ce priveste arhitectura sistemului universitar din Romania, generate de
criza economica mai sus mentionata, au impiedicat implementarea mai rapida a unor aspecte care au
vizat anumite linii directoare ale Procesului Bologna, precum dimensiunea sociala a educatiei,
asigurarea calitatii sau internationalizarea invatamantului superior.
Cadrul legislativ din Romania, este, in prezent, unul relativ exhaustiv in ceea ce priveste definirea
categoriilor subreprezentate. Exista legislate secundara din acest punct de vedere, insa nu exista o
monitorizare eficienta a masurilor implementate si nu am putut identifica, in marea majoritate a
cazurilor, existenta unor politici bazate pe evidente in ceea ce priveste integrarea acestor grupuri.

7. BIBLIOGRAFIE
Bulgaria Modernizarea sistemului de educatie si formare continua, Tnsa calitatea, relevanta pentru piata muncii si
caracterul favorabil incluziunii constituie Tn continuare provocari. Tendintele demografice si deficitele tot mai mari de
competente sugereaza faptul ca Bulgaria trebuie sa investeasca mai bine Tn competentele fortei sale de munca actuale
si viitoare. Nevoia de perfectionare si de reconversie profesionala a populatiei adulte este ridicata, iar nivelul
participarii la programe de educatie a adultilor este scazut. Statutul profesiei de cadru didactic este scazut, iar forta de
munca din acest domeniu Tmbatraneste. Salariile sunt majorate ca o modalitate de stimulare a atractivitatii profesiei.
Au fost luate masuri pentru sporirea relevantei pentru piata muncii a educatiei si formarii profesionale (EFP).

Polonia Parasirea timpurie a scolii continua sa scada, iar participarea la Tnvatamantul prescolar a copiilor sub 3 ani se
mentine redusa. Reforma Tnvatamantului superior a fost lansata, determinand schimbari majore la nivelul functionarii
institutiilor de Tnvatamant superior. Implementarea, Tn 2017, a schimbarilor din sistemul scolar creeaza provocari
organizatorice, financiare si legate de programele de Tnvatamant. Alte provocari vizeaza remuneratia cadrelor
didactice, deficitele emergente de cadre didactice si formarea initiala si continua a acestora. Participarea la programe
de educatie a adultilor se mentine redusa.

Romania Au fost prezentate idei concrete pentru o reforma majora a sistemului de educatie si formare. Este necesar
sa se ia masuri clare pentru punerea Tn aplicare a reformei respective. Cheltuielile publice pentru educatie sunt
scazute Tn comparatie cu cele de la nivelul UE, Tn timp ce nevoile de investitii ale sectorului sunt ridicate. S-ar putea
ca orice reforma majora sa necesite finantare suplimentara Tn vederea consolidarii mecanismelor de asigurare a
echitatii si a eficientei. Tmbunatatirea sprijinului acordat cadrelor didactice - Tn special prin reproiectarea formarii
initiale a cadrelor didactice si prin consolidarea dezvoltarii profesionale continue - poate contribui la ameliorarea
calitatii si a echitatii. S-au depus eforturi pentru a extinde Tnvatamantul dual. Participarea la programele de Tnvatare
pentru adulti ramane scazuta, Tn pofida nevoii ridicate de perfectionare si de recalificare.
Un sistem educational bine condus §i finantat, care sa fie tratat in mod real ca o prioritate,
reprezinta o conditie esentiala pentru dezvoltarea Romaniei si pentru reducerea inegalitatilor.
Alocarile bugetare pentru acest sector sunt o investitie pe termen lung, fara de care cresterea
economica si stabilitatea sociala nu pot exista.
Cheltuielile Guvernelor pentru EDUCATIE ca procent din PIB

ANI ROMANIA BULGARIA POLONIA

2010 3,3 4.1 5,17
2011 4,1 3,82 4,94
2012 3 3,68 4,91
2013 2,5 4,1 5
2014 3 4,22 4,91
2015 3,1
2016 3,3
2017 2,8
2018 3
2019 2,7
2020 2,87

ANI ROMANIA BULGARIA POLONIA

INDICATORI PIB PIB PIB PIB pe cap
(in PIB pe cap (in milioane de PIB pe cap (in milioane de de locuitor
milioane de de locuitor euro) de locuitor euro) (in euro)
euro) (in euro) (in euro)
2010 125.472 6.620 38.285 5.080 362.191 9.400
2011 131.842 7.190 41.479 5.640 379.860 9.860
2012 132.711 7.570 42.257 5.780 387.947 10.070
2013 143.690 8.080 42.050 5.790 392.311 10.190
2014 150.709 7.570 43.026 5.960 408.968 10.630
2015 160.150 8.080 45.812 6.380 430.466 11.190
2016 170.063 8.630 48.773 6.840 427.092 11.110
2017 187.773 9.580 52.531 7.420 467.427 12.170
2018 204.497 10.500 56.225 8.000 497.842 12.960
2019 223.163 11.520 61.558 8.820 533.600 13.900
2020 218.165 11.330 61.331 8.840 523.668 13.650

https://datosmacro.expansion.com/pib/polonia

Investitii Tn educatie

Cheltuieli publice
pentru educatie ca
procent din PIB
Cheltuieli Tn
institutiile publice si
private pentru
fiecare student Tn
EUR