Univeristatea București

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” București

Modul Psihopedagogic Nivel II

PUNCTE TARI ȘI PUNCTE SLABE

ALE SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT
ȘI MĂSURI AMELIORATIVE

Masterand:
FANEA ADRIAN MIHAI
București
-2014-
 I. INTRODUCERE
Măsura după care se evaluează orice proces este eficienţa. Astfel, eficiența
învățămantului românesc din zilele noastre se reflectă foarte bine în situatia actuală a României.
Putem constata așadar situația dureroasă a țării noastre, decazută din toate punctele de vedere:
- astfel vedem că sunt foarte multi oameni fara locuri de munca, salariile sunt extrem de
mici, ele neajungând la un mare procent din populație să trăiască de la o lună la alta;
- multe din vechile fabrici si uzine au fost desființate, oamenii rămânând fără acel loc de
muncă în care au muncit o viață, aceasta ducand la o producție internă mai mică, deoarece
Romania în momentul de față exportă mai puțin decât importă;
- spitalele din întreaga țară, din cauza managementului nu au materialele medicale de
bază, însă unele au aparate moderne care nu sunt folosite, altele sunt renovate însă nu au medici,
iar igiena catastrofală ne este bine cunoscută. Majoritatea au datorii imense iar din cauza
subfinanțării medicii ajung să facă malpraxis cu bună știință;
- peste 40% din pământurile arabile ale României sunt vândute străinilor, la care se mai
adaugă și pădurile;
- șoselele si caile ferate sunt la pământ; Forumul Economic Mondial, în raportul privind
„Competitivitatea Globală (2011-2012)”, plasează România pe locul 137 din 142 de țări luate în
considerare în ceea ce privește calitatea infrastructurii rutiere, fiind depășiți de Bulgaria (locul
105), Albania, Ungaria (locul 64) sau chiar de țări din Africa precum Burundi (locul 104). Dacă
guvernanții continuă să dezvolte infrastructura rutiera in ritmul actual, Romania va ajunge sa
aiba sosele ca in Europa de Vest abia peste 130 de ani, arata un studiul unei companii de
consultantă. Mai mult, peste 60% din rețeaua de drumuri naționale este clasificată ca având
”perioada de viață expirată”. Iar din punct de vedere al numărului de decese, România ocupă
ultimul loc ca siguranţă rutieră, având 259 decese faţă de 61 media UE.
- In 20 de ani s-a reusit ca si agricultura romanesca sa fie pusa pe butuci. Voit sau nu, am
asistat neputinciosi la lichidarea unitatilor agricole cooperatiste si de stat, a serelor si chiar a
centrelor si institutelor de cercetare. In acelasi timp, marile uzine constructoare de masini
agricole in loc sa fie sustinute de catre stat au fost si ele lichidate, aceeasi soarta au avut-o si
fabricile de procesare a produselor agricole. Potentialul Romaniei a fost evaluat ca poate hrani
peste 80 de milioane de oameni, iar noi am ajuns sa importam peste 70% din hrana zilnica. Din

2
”Grânarul Europei” in perioada interbelica am ajuns codasi si la acest capitol in UE. Astfel, in
Romania s-a ajuns la o lipsa de eficienta in cultivarea pamantului.
- la toate acestea se adaugă binențeles și starea deplorabilă a sistemului de învățămant, și
anume: elevul și studentul învață lucruri nefolositoare care nu le poate pune în practică după
absolvire, deci nu îl ajută în sens real în viață.
Cam aceasta ar fi introducerea pentru nivelul învățământului românesc din ziua de astăzi.
Desigur, am putea spune că ele n-ar avea nici o legătură cu sistemul de învățământ, însă e total
greșit. Căci cei care conduc și manageriază aceste lucruri sunt elevii de ieri, iar cei care vor urma
la conducere după ei sunt elevii de azi. De ei va depinde totul! Căci ceea ce vor învăța ei azi în
școală vor pune mâine în practică la locul de muncă. De ei va depinde soarta țării, de ei vom
depinde toți, iar situația țării poate fi: roz sau neagră.
Dar pentru a înțelege situația pe care o vedem în jurul nostru în momentul de față, va
trebui să analizăm ”întregul” pornind de la bază, și anume de la sistemul de învățământ. Vom
încerca să găsim lucruri pozitive și lucruri negative în acest sistem, după care îl vom compara cu
sistemul de învățămant al altor țari care sunt cu adevărat eficiente. Acest lucru ne va ajuta să
găsim soluțiile reale de care avem nevoie pentru a reconstrui acest sistem, în așa fel încât
rezultatele să apară intr-un timp record și să fie vizibile în toate ramurile societății.

II. CUPRINS
Fiind conștienți că lucruri negative vom găsi o gramadă, vom încerca să scoatem la iveală
lucrurile bune din actualul sistem de învățământ. Căci, totuși...trebuie să fie câteva, nu?
1. Părțile pozitive ale învățământului actual.
Cercetând puțin mai amănunțit, lucruri pozitive în învățământul românesc nu prea se
găsesc. După părerea mea acestea se rezumă la două:
- faptul că profesorii încă mai acceptă să predea și să lucreze în sistem. Acești profesori
merită tot respectul.
- iar al doilea lucru, ar fi faptul că doar două facultăți reușesc cu adevărat să mai
integreze tineri pe piața muncii, deși nici ele nu sunt perfecte și ar avea nevoie de
îmbunătățiri. Acestea sunt: facultatea de medicină, si de informatică.

3
 2. Partile negative ale învățământului.
Aici va fi puțin mai ușor, căci din păcate învățământul românesc este în mare parte
conturat de părți negative. Analiza problemelor va începe de sus în jos, adică de la minister.
- Prima problema a învățământului românesc este alocarea unui buget foarte mic de către
guvern. Bugetul alocat învățământului pe 2014 este de 22 de miliarde de ron, echivalentul a 3,8
% din PIB. Precizăm că această sumă este o sumă record atinsă de România în ultimii 25 de ani
de la revoluție. În schimb țările Uniunii Europene au o medie de 6% din PIB, primele clasate
fiind Marea Britanie si Suedia cu 7% si Danemarca cu 8%1.
- Următoarea mare problemă este nepăsarea, incompetența și nepriceperea celor din
organele de conducere ale învățământului. Nu există interes, decât pentru putere şi statut în
cadrul sistemului. Sună cunoscut? Iar dacă ar fi un domeniu în care ar fi în joc doar bani publici,
am înţelege cu toții. Însă acesta este un domeniu în care sunt în joc copilăria şi tinereţea și
viitorul a milioane de oameni, şi ca atare, nu există nici conştiinţă.
- Este un sistem putred şi corupt, un sistem în care elevul, studentul, este de multe ori
umilit, batjocorit, iar interesele sale reale sunt complet ignorate2. Singurii afectaţi de această
putreziciune a sistemului sunt elevii şi studenţii, iar ei nu sunt în măsură să ia decizii sau să se
facă auziţi. Singurii interesaţi de o schimbare ar fi copiii, dar ce pot ei să facă? Cei care se află în
structurile decizionale, cei care au puterea de a schimba, nu au ca scop îmbunătăţirea statutului
elevului şi al studentului. Ei se ocupă cu chestiuni administrative, întâlniri la nivel înalt, discuţii
formale, armonizarea legislaţiei, obţinerea de fonduri, investirea, curioasă de multe ori, a acestor
fonduri, reorganizarea examenelor, chestiuni importante, dar de multe ori cu un efect similar unei
frecţii cu spirt la picior de lemn. Copilul e doar o masa de manevra!
- A doua mare problemă după sistemul corupt și nepăsător ar fi salariile profesorilor. Un
studiu făcut de FSLI scoate în evidenţă că dascălii din România sunt umiliţi, atât timp cât
salariile acestora sunt de 15 sau de 20 de ori mai mici decât cele ale dascălilor din Europa de
Vest, mai ales că preţurile din România sunt similare cu cele din statele occidentale. Așadar nu e
de mirare că elevii români obţin rezultate slabe la toate nivelurile de învăţământ. În România,
salariul mediu orar din sistemul de educaţie este 9,3 lei net (2,09 euro). Un profesor debutant
câştigă 7,08 lei pe oră brut (1,59 euro), iar un profesor cu gradul I şi o vechime de 25 de ani

1
http://www.6pentrueducatie.ro/finantarea-educatiei-in-romania/evolutia-finantarii-educatiei/
2
Bârzea Cezar, Reforma învățământului din România, Condiții și perspective, Institutul de Stiinte ale Educatiei,
Bucuresti, 1993, p. 85.

4
câştigă 9,73 lei net (2,18 euro). „Aceasta înseamnă că un profesor în România câştigă într-o lună
cam tot atât cât câştigă un profesor din Luxemburg în patru ore sau cât unul din Polonia în 14
ore", susţin reprezentanţii FSLI3. Cel mai mare tarif orar pentru profesorii de şcoală generală este
în Luxemburg, respectiv 85 de euro, urmat de Danemarca - 57 de euro, Germania - 54 de euro,
Anglia - 48 de euro, Belgia - 45 de euro, Irlanda - 44 de euro, Olanda - 42 de euro, Scoţia şi
Finlanda - câte 41 de euro, Austria - 39 de euro, Norvegia - 36 de euro, Grecia - 35,3 euro,
Spania - 34,7 euro, Slovenia - 34,5 euro, Polonia - 25 de euro, Cehia - 17 euro şi Ungaria - 16
euro. În Luxemburg - un profesor debutant de liceu îşi începe cariera cu un salariu de 4.600 euro,
după 15 ani de predare câştigă 6.400 euro, iar vârful de salarizare pe care îl poate atinge este de
8.000 euro pe lună. În Germania, profesorii de liceu câştigă în primul an de predare un salariu de
3.600 euro pe lună, în Elveţia 3.800 euro. Chiar şi în ţările din Europa de Est salariile
profesorilor sunt mult mai mari decât la noi: în Polonia salariul de început al unui profesor de
liceu este de 830 euro, în Cehia de 1.090 euro, iar în Ungaria de 700 euro. Cât câştigă profesorii
de liceu după 15 ani de vechime: în Polonia 1.350 euro, în Cehia 1.370 euro, iar în Ungaria 980
euro. Un profesor din România din învăţământul preuniversitar, cu gradul I, peste 15 ani de
vechime şi normă întreagă nu câştigă mai mult de 1.700 lei pe lună - sub 380 euro.
- alte probleme ar mai fi: situatia școlilor din mediul rural sub toate aspectele,
transportului elevilor care circulă până la 10 km pe jos până la școală, dar și refuzul profesorilor
de a preda la școlile rurale din cauza nedecontării navetei4.
- alocațiile sunt mici. Fiecărui elev primește de 42 lei/lună, în timp ce pentu un pușcăriaș
statul cheltuie 2554 de lei/lună. Germania plateste alocatie de stat pentru primii trei copii in
cuantum de 154 de euro lunar/copil iar pentru urmatorii copii alocatia creste la 179 euro/luna.
Irlanda plateste lunar pentru primul si al doilea copil cate 150 de euro iar pentru urmatorii copii
alocatiile sunt de 185 de euro. In aceasta tara, daca se nasc tripleti alocatia fiecarui copil va fi
dublu alocatiei unui singur copil (adica 300 de euro/luna pentru fiecare copil). Daca se nasc
gemeni fiecare copil va primi o data si jumatate alocatia unui singur copil (225 de euro pentu
fiecare copil). In Cehia, copiii pana al 6 ani primesc 19,19 euro lunar; de la 6 - 15ani - 23,41 euro
lunar; de la 15-26 ani - 26,87 euro lunar. In Polonia pana la varsta de 5 ani a copilului se platesc
12 euro; 16 euro -pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 5 -18 ani; 17 euro -pentru copiii cu varsta

3
http://www.realitatea.net/cat-castiga-profesorii-din-tarile-civilizate_1212377.html
4
2) M. Cerchez, Elemente de management școlar, București 1983, p 35.

5
cuprinsa intre 18-24 ani. In Marea Britanie: 18.10 Lire /saptamanal pentru cel mai mare copil sau
pentru copilul singur (aprox. 24,22 euro); 12.10L/saptamanal pentru alti copii (aprox. 16,19
euro). Danemarca: pentru fiecare copil pana la varsta de trei ani se platesc 151 de euro/luna, intre
3 si 7 ani - 136 de euro/luna; pentru fiecare copil cu varsta intre 7 si 18 ani se platesc 107
euro/luna. Spania plateste pentru copii sub 18 ani o alocatie lunara in cuantum de 24,25 euro.
Italia acorda beneficii in functie de numarul membrilor familiei si de venitul familiei. Astfel daca
o familie cu patru membri are un venit anual peste 12.500 de euro, beneficiul lunar va fi de 258
de euro/lunar. In cazul in care venitul familiei este peste 25.000 de euro anual, atunci statul va
acorda lunar un sprijin de 121 de euro. Peste 67.000 de euro anual (venit al famililiei) nu se mai
acorda nici un fel de beneficiu. Iar vecina noastra din vest, Ungaria, plateste pentru un copil in
familie suma de 47 de euro. Daca in familie sunt doi copii atunci fiecare copil primeste 51 de
euro. Pentru 3 copii, Ungaria plateste cate 59 de euro5.
După toate aceste probleme de organizare, problema cea mai mare a învățământului
românesc este eficiența. Sistemul de învățământ românesc este ineficient. Prin urmare tinerii care
termină liceul și facultatea ajung dezorientați și cu ceea cea au acumulat nu își pot găsi un loc de
muncă. Școala trebuie sa ofere elevului un sens in viață, un drum pe care să meargă și o educație
care să poată fi pusă în aplicare în viața de zi cu zi. Scoala de astazi nu pregateste resursa umana
a Romaniei la nivelul cunostintelor si necesitatilor secolului 21. Un invatamant modern, asa cum
el exista in Uniunea Europeana (UE), SUA, Japonia si tarile industrializate, trebuie sa dea frau
liber energiei tinerilor talentati prin crearea de conditii care sa-i ajute sa inteleaga inca de pe
bancile scolii mecanismele dezvoltarii economiei globale concurentiale. Însă școala noastră în
ziua de azi se confruntă cu multe minusuri, începând de la programa școlară, manuale și pană la
predarea lecției și evaluarea elevului. A rămas în urmă. Pare să nu mai poată face față
modernității și cerințelor de piață. Să enumerăm cauzele acestor minusuri:
- după cum am spus mai sus din cauza salariilor mici profesorii nu mai sunt motivați să
predea și să aducă inovații în metodele de predare;
- mai avem în sistem profesori „pe stil vechi” cu metode de predare și evaluare din
timpul comunismului6. Asta și datorită refuzului tinerilor de a intra în învățământ.
- chiar dacă ar fi câțiva tineri capabili să aducă inovații în metoda de predare, ei ar fi
împiedicați și îngrădiți de programele școlare vechi și rigide;
5
http://www.tjobs.ro/sfaturi/alocatii-pentru-copii-la-nivel-european
6
Toma Steliana, Profesorul, factor de decizie, Edit. Tehnică, București 1994, p.41.

6
 - felul in care sunt structurate si prezentate materiile: cat mai complexe, mai greoi, de
parca scopul lor ar fi mai degraba sa încurce decat sa ajute7;
- felul cum se predă este cel mai deficitar proces al invatmantului. Elevul în loc să fie
captivat de nou și de ceea ce învață, din contră ajunge la un sentiment de neplăcere, nepăsare,
scârbă, dezgust și repulsie8.
- capacitatea elevilor e supraestimată şi abuzată inutil prin volumul imens de cunoștințe
care trebuie să le tocească;
- încarcarea cu ore (circa 30!) a programului saptamanal al elevilor prin impunerea unor
discipline ce pot fi eliminate cu usurinta;
- temele pentru acasă ocupă toată ziua elevului, el nemaiavând timp pentru a-și găsi un
hobby sau a face un sport de performanță. Un adult vine frânt după 8 ore de muncă, însă
profesorul nu se gândește la elev, care necesită încă 6 ore pentru învățat și făcut teme acasă.
- programul școlilor de după amiaza scade randamentul elevilor și deregleză alimentația;
- se constată împingerea spre lipsa de importantă, a stiintelor exacte in liceu, care
alimenteaza lipsa de interes a tinerilor pentru profesiile creative, productive. Astfel tinerii de azi
nu pot deveni buni profesionisti, creatori de stiinta si tehnologii, daca nu vor sa invete
matematica, fizica, chimia, biologia. Ele sunt vazute ca discipline aride in mare masura inutile.
- întregul proces de învățământ e bazat doar pe teorie și pe lucruri irelevante și chiar
nefolositoare pentru elevul de azi. Cand se gandesc la scoala, elevii nostri vad cu ochii mintii
compendium-uri si table intregi de formule fara nicio reprezentare "in natura" a teoriilor.
- există o problemă de conexiune între ceea ce se învaţă în sistemul educaţional şi ceea ce
se cere în diverse domenii ale forţei de muncă;
- practica ar trebui să fie elementul principal în jurul căruia să se clădească procesul de
învăţare. Atât la liceu cât și la facultate.
- școlile profesionale au fost desființate.
- fabrica de studenti: Spiru Haret, cu o treime din studentii Romaniei, aproximativ
300.000, e doar un mod de îmbogățire a celor ce conduc afacerea: 150.000.000 de euro pe an
numai din taxe, în schimb calitatea educației e cea mai joasă din țară.

7
Radu Ion T., Teorie și practică în evaluarea eficienței învășământului, edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1981, p. 27.
8
Ion Holban, Cunoașterea elevului – o sinteză a metodelor, Edit. Didactică și Pedagogică, 1978, p.56.

7
 - discrepantele enorme si nefiresti in raportul elev (student) – profesor îngreunează
situația și performanța elevilor, în timp ce in Occident relațiile dintre cele două părți sunt mai
apropiate și mai prietenești, dau randamente mai bune.
Acum după toate aceste enumerări, și bune și rele, putem vedea cu adevărat unde ne
situăm dacă ne răportăm la nivelul european și chiar mondial. Căci într-o economie globală,
succesul nu se mai măsoară numai în funcţie de standardele naţionale, ci şi în raport cu cele mai
performante sisteme de învăţământ. Pentru aceasta vom folosi testele internaționale PISA. Ele
arată ce cunoştinţe au elevii de 15 ani şi ce pot face ei cu aceste cunoştinţe. Testele au fost
lansate în anul 2000 și se efectuează o dată la trei ani. La ediţia din anul 2012 au participat toate
cele 34 de ţări membre OCDE9 şi 31 de ţări partenere, reprezentând peste 80% din economia
mondială. La teste au luat parte aproximativ 510.000 de elevi cu vârste cuprinse între 15 ani şi 3
luni şi 16 ani şi 2 luni. Elevii au fost testaţi la matematică, lectură şi ştiinţe, cu accent pe
matematică.
Astfel după ultimele evaluări din 2012 la testele PISA, România este din nou la coada
clasamentului, pe locul 45 din 65, fiind penultima după Bulgaria în Europa. La matematică, peste
40% s-au dovedit elevi foarte slabi şi doar 3,2% de top. Deci avem „restanţe grave în ceea ce
priveşte matematica”, susţine comisia europeană10.
Primele locuri sunt dominate de Asia, pe primul loc se află Shanghai din China, urmat de
Singapore, Hong Kong, Tai Pei, Coreea de Sud, Macai, Japonia, Lichtenstein, Elveţia, iar pe
locul 10 este Olanda. Finlanda, ţara care avea cele mai mari punctaje în 2009, se situează pe
locul 12 la evaluările PISA din 2012.
În clasamentul ţărilor cu cei mai fericiţi copii la şcoală, România se clasează din nou sub
media OECD pe locul 53 din 65. Cei mai fericiţi elevi sunt în Indonezia, apoi din Albania, Peru,
Tailanda, Columbia, Malaezia, Mexico, Costa Rica, Kazakhstan şi pe locul 10, Islanda.
Din punct de vedere al influenţei pe care mediul îl are asupra rezultatelor elevilor la
matematică, copiii români care provin din familii sărace au performanţe mai mici decât cei care
9
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este o organizație internațională a acelor națiuni
dezvoltate care acceptă principiile democrației reprezentative și a economiei de piață libere. Organizația își are
originile în anul 1948, pentru a ajuta la administrarea planului Marshall pentru reconstrucția Europei după Cel de-al
Doilea Război Mondial. Mai târziu calitatea de membru a fost extinsă pentru statele din afara Europei. Organizația
pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este un forum unic unde guvernele a 33 de democrații conlucrează
pentru a răspunde provocărilor economice, sociale, a celor ce țin de globalizare și de exploatare a oportunităților
globalizării.
10
http://adevarul.ro/educatie/scoala/astazi-publica-rezultatele-testelor-pisa-
1_529d87dbc7b855ff566996d1/index.html

8
provin dintr-un mediu socio-economic mai elevat. În general, în ţările OECD, un elev care
provine dintr-un mediu socio-economic mai bun are un scor la testele de matematică cu 39 de
puncte mai mare decât copiii care provin din familii sărace, echivalentul a unui an de studiu.
Aproximativ 6% din elevii ţărilor OECD, în jur de un milion de copii, îşi depăşesc statutul socio-
economic şi au rezultate foarte bune la şcoală. În ţări precum Coreea de Sud, Hong Kong,
Macao, Shanghai, Singapore şi Vietnam, 13% din elevii care provin din medii defavorizate ajung
în top 25% cei mai buni elevi din toate ţările OECD.
De asemenea, studiul PISA mai arată că numărul de elevii imigranţi a crescut de la 9% la
12% din 2009 şi că elevii care au fost daţi la grădiniţă cu cel puţin un an înainte de începerea
ciclului primar au un scor la testele de matematică cu 53 de puncte mai mare decât ceilalţi copii,
care nu au mers la grădiniţă.
S-a făcut și un top al celor mai demotivați elevi din lume. În topul ţărilor analizate din
punctul de vedere al nivelului de motivaţie România este chiar pe ultimul loc 11, cu mult în urma
celorlalte ţări. Pe primele locuri se află Peru, Singapore, Shanghai, Islanda, Australia, Statele
Unite şi Marea Britanie, iar pe ultimele locuri sunt Muntenegru, Slovenia, Slovacia şi România.

11
http://adevarul.ro/educatie/scoala/astazi-publica-rezultatele-testelor-pisa-
1_529d87dbc7b855ff566996d1/index.html

9
 3. Cum se invață în străinătate? Să vedem cateva sisteme educaționale din cele mai
bune țări enumerate mai sus.
3.1 FINLANDA
În Finlanda nu există învățământ privat, decât școlile de stat. Sunt permise liceele private,
dar perceperea de taxe de studiu este interzisă.
Învăţământul finlandez pleacă de la un crez simplu: toţi copiii sunt îndreptăţiţi la o
educaţie egală, nu trebuie lăsaţi pe dinafară fiindcă au avut un start mai nefericit în viaţă şi nu
trebuie etichetaţi. Sună idealist, dar printr-un efort cumulat, finlandezii au reuşit în câteva zeci de
ani să aibă rezultate remarcabile, nu numai la testele de evaluare PISA, ci în toate privinţele
sistemului educaţional: de la grădiniţă la universitate, Finlanda ocupă primul loc în topul mondial
pe educaţie în rândul statelor dezvoltate, clasament realizat de firma Pearson. Printre
particularităţile educaţiei finlandeze se numără o încredere foarte mare în competenţele

10
profesorilor, iar sistemul este descentralizat, nici măcar nu există inspectori şcolari. Testele sunt
de aşa natură încât să nu-i ierarhizeze deloc pe copii, nu există liste cu note primite la evaluări
naţionale, cu admişi şi respinşi, nu există eticheta elevului picat, copilul de nota 2 şi cel de nota
10, şi nu există şcoli slabe şi şcoli pentru elite. Nu estistă nici teste naţionale înainte de finalul
învăţământului secundar. Se merge pe cooperare nu pe competiție. Sistemul de evaluare este
bazat pe eşantionare, nu pe ierarhizare. Scopul evaluării este de a sprijini dezvoltarea şi
învăţarea. Orele sunt scurte (45 min), intense și, mai ales, foarte participative. Au foarte puţine
teme pentru acasă, se stimulează raționamentul critic înaintea memorizării mecanice.
Învăţământul finlandez pune mare preţ pe ştiinţe şi pe practică, de aceea cele mai multe cursuri
de ştiinţe au loc în laboratoare, în grupuri de maximum 16 elevi şi se concentrează pe
experimente ştiinţifice.
Se pune preț pe calitatea profesorilor, investind doar în cei care realizează performanțe.
Calitatea profesorilor finlandezi este, pur și simplu, exemplară. În Finlanda trebuie să ai facultate
ca să predai la grădiniţă şi masterat ca să predai la şcoală. Toţi profesorii au masterat didactic, de
trei ani, subvenţionat 100% de către stat, iar concurenţa este mai mare la specializările de profil
didactic, decât la Medicină sau la Drept. De asemenea, şcolile cu elevi imigranţi sau cu elevi ai
căror părinţi au o situaţie socio-economică dezavantajată primesc mai mulţi bani. Toți elevii
primesc o masă caldă pe zi, gratuit. La şcoală, ei primesc consiliere psihologică şi vocaţională. În
cadrul consilierii vocaţionale, fiecare elev îşi petrece două săptămâni la un loc de muncă ales.
Consilierea vocaţională minimizează riscul ca un elev să ia decizii greşite în legătură cu viitorul
său. Acesta are trei opţiuni: să îşi continue studiile generaliste, să meargă la o şcoală vocaţională
sau să se angajeze. Dar este important de menţionat că, după şcoala vocaţională, acesta poate
alege să meargă la universitate. dascălii au libertatea să-şi aleagă singuri manualele, elaborează
propriul curriculum în funcţie de programa naţională, elaborează propriile teste şi evaluări pentru
elevi şi participă la deciziile referitoare la oferta educaţională a şcolii12.
„Cel mai uimitor lucru este că se schimbă în momentul de faţă trăsăturile-cheie ale
educaţiei: cunoştinţele şi modul în care învăţăm. Devin din ce în ce mai importante competenţele
legate de gândire creativă, de creativitate şi de inovare, în general. În şcoala tradiţională li se
cerea copiilor să ştie răspunsul corect la întrebare, în şcoala modernă pornim de la presupunerea

12
http://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/secretul-succesului-in-educatia-finlandeza-
1_52760a20c7b855ff56af43b6/index.html

11
că nu ştim care este răspunsul corect, trebuie să explorăm împreună“, a conchis consilierul Reijo
Aholainen de la Ministerul Educaţiei şi Culturii din Finlanda.
De asemenea, pentru ca în perioade de tumult politic guvernanţii să nu facă abuz de legi,
ordonanţe şi hotărâri de guvern, s-a decis în anii ’70 ca în trei ministere esenţiale să nu se
schimbe miniştrii mai devreme de patru ani, iar aceştia să fie numai tehnocraţi, în niciun caz
oameni politici. Educaţia era unul dintre aceste ministere şi tot la ei s-a mai decis ca niciun
ministru să nu schimbe ce a făcut predecesorul său, ci să completeze. Pe scurt, la ei nu se
modifică Legea Educaţiei după placul fiecărui ministru. Sistemul finlandez de educaţie are atât
de mult succes pentru că a fost construit încet şi bine, cu răbdare şi consecvenţă. Respectul de
care se bucură profesorii finlandezi vine din suportul întregii societăţi, din acceptarea
neimplicării familiei în mediul educaţional sau din tolerarea sărăciei în rândul copiilor, unde
România ocupă un loc fruntaş. Pentru a reuşi, educaţia are nevoie de suportul întregii societăţi.
Finlanda are cel mai mare procent, din Europa, al elevilor care ajung la facultate, 66%,
iar 93% dintre finlandezi promovează liceul. În același timp, diferența dintre cei mai slabi și cei
mai buni elevi este cea mai mică din lume. Sistemul de valori al finlandezilor are la bază
educația nu acumularea de bunuri. Acest lucru este valabil pe tot parcursul vieții, când, arată
statisticile, adulții preferă să dea bani pe un program de educație continuă decât pe ultimul
telefon scos pe piață. Este un sistem de valori format în familie, consolidat în școală, pus apoi în
slujba țării.
3.2 CANADA
Sistemul canadian este asemănător cu cel românesc, dar este mult mai orientat pe practică
și pe activități școlare. În Canada, sistemul şcolar este administrat de fiecare provincie sau
teritoriu. Şcolile sunt administrate de comisiile şcolare iar universităţile au propria administrare,
astfel încât sistemul de învăţământ poate să varieze puţin de la o provincie la alta. Cea mai mare
parte a şcolilor primare şi secundare sunt publice, frecventarea acestora fiind gratuită şi deschisă
tuturor. În paralel cu învăţământul public funcţionează reţeaua de învăţământ catolic, precum şi
şcoli private. Sistemul traditional este foarte bine vazut acolo. Nu sunt foarte multe scoli
traditionale, asa ca nu e usor sa prinzi un loc. Scolile traditionale sunt cam ca cele din Romania,
in sensul ca se dau mai multe teme si sunt mai mari cerintele din partea profesorilor.
Universitățile: Canada oferă o gamă vastă de programe universitare şi postuniversitare,
precum şi titluri profesionale, certificate şi diplome de cursuri, precum şi programe concentrate

12
pe scurtă carieră; tehnologii de vîrf şi laboratoare de cercetare; oportunităţi pentru educaţie de
cooperare şi stagii, şi posibilitatea studenţilor străini de a lucra de multe ori în timp ce ei
studiază. Taxele de şcolarizare variază de la 8.000 dolari canadieni pînă la 26.000 dolari
canadieni pe an, în funcţie de program.
Sistemul de colegiu: Oferă o varietate de prerogative recunoscute cum ar fi certificate,
diplome, programe universitare de transfer, grade academice şi aplicate, şi diplome
postuniversitare; Programe cu diferite lungimi de studiu de la cîteva luni pînă la patru ani;
Programe practice cu potenţiali angajatori care oferă, de asemenea, locuri de muncă. Taxele de
şcolarizare variază de la 5.500 dolari canadieni pînă la 15.000 dolari canadieni pe an, în funcţie
de program. Indiferent de alegere, ni se garantează o experienţă de învăţare de calitate.
Învăţămîntul Elementar şi Secundar: Școlile elementare sînt clasele de la 1 la 6 iar cele
secundare 7-12. Canada este o ţară bilingvă, o comunitate de imigranţi şi un lider mondial în
învățare de limba engleză şi franceză.
Studenţii din Canada în mod constant au rezultate ridicate la testele internaţionale, ceea
ce face Canada unul dintre cele mai performanți furnizori de învăţămînt. Motivele pentru
performanţa exemplară din Canada sînt clare: educatori cu înaltă calificare, învăţămînt modern,
un mediu de învăţare care alimentează creativitatea şi dezvoltarea intelectuală, precum şi un
angajament pentru succesul studenților.
3.3 S.U.A
Dintr-o scurta prezentare a unei eleve de clasa a 10-a, Ştefania Cotei, vom intelege rapid
cum este scoala in SUA. „În America mergi la scoala de drag. Ei se bazează pe ce îi place
elevului şi nu ne încarcă cu materii nefolositoare pe care nu le dorim. Avem posibilitatea de a ne
alege unele materii şi asta face şcoala mult mai frumoasă. Te duci la şcoală fiindcă îţi place, nu
pentru că trebuie. Nu ne încarcă cu lucruri inutile. Avem multe activităţi extraşcolare, multe
sporturi, de la golf, înot până la fotbal. Aici este mult mai importantă viaţa socială e elevilor,
decât învăţătura. Aici şcolile sunt foarte dotate. Nu cred că există vreo şcoală care nu are minim
100 de computere. Ştiu că şcoala fratelui meu le oferă până şi laptop-uri, şi aici este vorba de
copii de 5-11 ani. Avem multe laboratoare dotate cu tot felul de echipamente. La educaţie fizică
au chiar şi biciclete. Avem două seturi de manuale: unul pentru clasă, care nu părăseşte şcoala şi

13
unul acasă pentru teme”13. Sistemul american de studii universitare are reputaţia de a fi cel mai
bun din lume.
3.4 CHINA
In China s-a promovat masiv dezvoltarea educatiei in plan rural. In invatamantul primar
si secundar elevii sunt verificati la fiecare sfarsit de semestru. În școlile primare, se cere
Matematica și Chineza ca materii pentru examenul deabsolvire, în timp ce celălalte subiecte sunt
evaluate doar ca și niște cunoștințe de bază. Curricula școlară cuprinde subiecte aranjate de stat și
subiecte aranjate de autoritățile locale, ultima fiind în concordanță cu nevoile regiunii. Curricula
școlii secundare senior este, în prezent, formată din: subiecte de curs și activități. Subiectele
învățate la școala secundară senior sunt împărțite la rândul lor în cursuri obligatorii și cursuri
opționale. Activitățile includ sarcini înafara sălilor de curs. Educația de după școală, joacă un rol
important în dezvoltarea elevilor. După școală, copii iau parte la activități culturale, științifice și
recreaționale organizate de palatele copiilor, cluburi de copii, centre pentru tineri ș. a.
Invățământul superior si-a îndreptat atenția spre reforme recente din sectorul economic.
Mai multe universități industriale și colegii specializate s-au format prin stabilirea unor subiecte
noi și care acum erau întărite: automatica, energia nucleară, oceanografie, radiochimie, biofizică.
In 1986 Consiliul de Stat a acordat o oarecare independență universităților. Având această
independență, universitățile și colegiile puteau să-și formeze propriul plan de predare și propria
curriculă; puteau să accepte proiecte sau să coopereze cu alte instituții decercetare tehnologică și
științifică, astfel putând să combine predatul cu cercetarea și producția;să poată să își distribuie
fondurile primite de stat și să fie responsabili pentru dezvoltareainterschimburilor internaționale.
Schimbările permiteau universităților să încheie contracte de parteneriate cu diferite entități, prin
care acestea le asigurau un anumit fond monetar în schimbuldirecționării studenților spre
efectuarea practicii la ei în companie.
In 1994 Academiile erau de acord cu reformele noi deoarece acestea împingeau China de
la un învățământ superior centralizat, unificat și închis la unul caracterizat de descentralizare,
diversitate, deschidere și dinamism,stimulând implicarea administrațiilor locale și sectoarelor
nonstatale. Politica chineză în ceea ce privește Examinarea de Admitere la Învățământul Superior
a fost influențată de țările din Vest dar și de tradiția culturală. „Shanghai şi Hong Kong, orașele
din topul clasamentului PISA pe 2012, sunt sisteme educaţionale mici, oraşe-state, unde sunt

13
http://www.viataingorj.ro/tineret-educatie/putin-despre-invatamantul-american/

14
concentrate idei, forţă de muncă şi resurse pentru educaţie", ne spune profesorul Cheng.
Guvernul din Hong Kong alocă anual pentru învăţământ mai mult de 20% din cheltuielile
guvernamentale. Iar Shanghaiul şi-a dotat sălile de studiu cu echipamente, şi-a modernizat şcolile
şi şi-a reformat programa de învăţământ. S-a renunţat la sistemul "şcolilor cheie" în care
resursele erau orientate doar către studenţii foarte buni şi şcolile de elită. În schimb, cadrele
didactice au fost instruite pentru a folosi metode de predare mai interactive. În prezent, Hong
Kong, ca şi Singapore, selectează profesorii dintre cei mai buni 30% absolvenţi.
3.5 SINGAPORE
Ministerului Educatiei din Singapore are drep scop sa ajute „Educabilii”, cum ii numesc
ei, sa-si descopere propriile talente, sa faca ceea ce este mai bun cu aceste talente si sa-si
realizeze potentialul lor deplin, sa-si dezvolte pasiunea de a invata de-a lungul intregii vieti. De
a-i face sa aleaga CE sa invete si CUM sa invete, de a-i incuraja sa-si asume pe deplin, in
cunostiinta de cauza ( fiind proprii lor stapani in a decide ) propriile parcursuri de invatare.
Ciclul primar: cuprinde 6 ani, in primii 3 ani se invata doar engleza, limba materna
materna( Chineza, Malay, Tamil sau Limba Indiana) si matematica, iar in anul 3 se introduc
stiintele (biologie, chimie, fizica), Disciplinele de Educatie Morala si Civica, Arte manuale,
Muzica, Educatie pentru sanatate, Educatie sociala, Educatie fizica. La sfarsitul ciclului primar
se da examenul de absolvire PSLE. Scolile au autonomia in a dezvolta flexibil propriile examene
in conformitate cu achizitiile adecvate pe care le-au capatat copiii, conform propriilor capacitati
si ritm de invatare.
Educatia secundara: Pe baza rezultatelor obtinute la PSLE elevii sunt repartizati in Scolile
corespuzatoare Nivelului Secundar, de diferite categorii (in functie de tipurile de Parcursuri
(profil) si cursuri): "Express", „Academice", sau "Tehnice". In al doilea an elevii au posibilitatea
de a alege intre 6 si 10 materii cum ar fi: Engleza, Limba materna, Limba materna superioara,
Limba straina (germana, franceza, japoneza), Arta generala, Design and tehnologie, Muzica,
Hrana si Nutritie, Studii religioase (Etica Confucianista, Studii budiste, Cunostinte despre Islam,
Sudiul Bibliei, Studii Sich, etc.), Discipline de Initiere elective specifice nivelului O(rdinar)
(Economice, Studiul Computerului). Matematica, una din disciplinele din “aria” Stiinte si una
din Disciplinele din aria Umaniste fiind obligatorie. Periodic, annual aproape Curriculum-ul este
revizuit de catre Ministerul Educatiei prin serviciile sale specializate. Studiile se finalizează cu o
diploma de Bac.

15
 Exista o gama variata de activitati co-curriculare oferite la Nivelul Secundar de Educatie,
depinzand de fiecare scoala, iar fiecare elev este apreciat in functie de implicarea lui in aceste
arii. Competitiile si activitatile diverse – presupunand performanta – sunt organizate cu
regularitate. Activitatile co – curriculare sunt adesea asociate/asimilate cu activitatile de tipul:
Educatie civic–comunitara, de asistemnta sociala si de aparare a tarii, Realizari
artistice( Spectacole, gale, expozitii,etc.), Cluburi si Societati si Sport si Jocuri.
Exista si un Programul de pregatire pentru copiii supradotati si talentati, numit Educatia
de Excelenta (Gifted Education Programme) 14. Misiunea acestui program este de a oferi
Lidearship-ul copiilor dotati/talentati intellectual, adica pentru a-i pregati sa devina Lideri
responsabili care sa slujeasca societatea si tara. Educatorii tintesc sa dezvolte capacitatile acestor
copii la intregul lor potential pentru implinirea deplina de sine cat si pentru dezvoltarea cat mai
buna a societatii. Educabililor cu Performante de exceptie le este permis sa treaca ca un ultra
expres , incepand chiar din Scoala Primara, dar mai ales prin cea prin Scoala secundara si
Tertiara (Post secundara si Preuniversitara in intelesul sistemului de Educatie din Singapore),
“comprimand” anii de studiu, in raport cu marea masa a colegilor lor. Adica cine poate, creste
intr-un an cat altii in 10!
În concluzie, majoritatea țărilor cu mari performanțe sunt orientate spre practică și se
bazează pe competențele elevului și pe sprijinul lui in a-l ajuta sa-si gaseasca vocația.

III. ÎNCHEIERE
4. PROPUNERI – SOLUȚII
In urma cercetarilor realizam ca scoala romaneasca este o parodie a sistemului romanesc.
Chiulul, copiatul, şpaga şi învăţarea de mântuială nu sunt decât reacţii inconştiente de
autoapărare faţă de un sistem educaţional. Bacalaureatul naţional, precum şi farsa concursurilor
de titularizare nu fac decât să confirme, incapacitatea sistemului actual de a funcţiona corect și
eficient.
Majoritatea problemelor sistemului de învăţământ au la bază lipsa competitivităţii reale în
acest domeniu. Reforma fictiva din 2012, cu crearea clasei 0 (zero) si alte lucruri, sunt practic
nimicuri. Ne trebuie o dorinţă sinceră şi reală de a îmbunătăţi, de a reconstrui acest sistem. Ce
trebuie sa facem?

14
www.supradotati.ro/.../Analiza_Sist_Preuniv_Singapore_F.Catargiu.pdf

16
 - in primul rand trebuie facut curatenie in guvern in general si in ministerul educatiei in
special, si pusi oameni care doresc cu adevarat ca intreaga țară sa progreseze;
- după aceea ar trebui să luăm tot ce e mai bun din celelalte sisteme educationale
internationale de top;
- trebuie triplat procentul de 4% din PIB (5,6 mil. Euro) alocat invatamantului si facut
investitii serioase;
- marirea salariilor profesorilor. Un profesor debutant sa primeasca 1000 de euro;
- e nevoie de aplicarea descentralizarii invatamantului la toate nivelurile, dupa modelul
Finlandez, American si Canadian.
- scoala trebuie sa fie gratis, incepand de la gradinita si pana la doctorat, pentru a permite
tuturor educarea;
- tot invatamantul trebuie orientat spre practică, spre gandire critică, creativitate, inovatie,
dezvoltarea competentelor;
- adaptarea si schimbarea programelor scolare ori de cate ori este nevoie, pentru a tine
pasul cu progresul societatii;
- acordarea libertatii elevilor de a-si alege materiile de studiu incepand din ciclul
secundar;
- introducerea activitatilor co-curriculare sau extrascolare cum ar fi: Realizari artistice
( Spectacole, gale, expoziti)i, Cluburi si Societati si Sport si Jocuri;
- introducerea evaluarii elevului ca si in Finlanda, eliminarea notelor si a competitivitatii;
- introducerea consilierii psihologice si vocationale;
- introducerea pranzului gratuit in scoli;
- eliminarea orelor de dupa-amiaza in ciclul primar si secundar;
- impartirea elevilor in grupe in functie de capacitate, caci elevul slab trage in jos pe cel
bun, nu invers;
- introducerea programului de pregatire pentru copiii supradotati si talentati, numit
Educatia de Excelenta (Gifted Education Programme), pentru a-i pregati sa devina Lideri
responsabili care sa slujeasca societatea si tara, ca si in Singapore. Astfel vom evita hotia si
coruptia parlamentarilor din zilele noastre;
- implementarea unui sistem real de feedback, direct de la elevi/studenţi şi indirect de la
mediul privat, prin care s-ar obţine o reacţie care să autoregleze sistemul;

17
 - ridicarea stafetei statutului de profesor: conceperea unui sistem real de evaluare a
cadrelor didactice nu în funcţie de rezultatele elevilor, ci în funcţie de rezultatele lor;
- Investirea in infrastructura spatiilor de invatamant (cladire, laboratoare, sali, dotare,
personal etc.)
- crearea de noi gradinite. Multe gradinite;
- reinfiintarea scolilor profesionale si modernizarea lor;
- marirea alocatiei la 100 de euro /copil si marirea burselor de merit.
Lucrurile acestea nu sunt vise, sunt lucruri reale care in alte țări se intampla, tari care au
fost in trecut mai sarace decat noi. Dar suntem constienti ca pentru a atinge nivelul dorit ar putea
sa dureze intre 10 si 20 de ani, daca nu mai mult.

CUPRINS:

I. INTRODUCERE………….………………………………………………………………….…2
II. CUPRINS……...………………………………………………………………………...……..3
1. Părțile pozitive ale învățământului actual....................................................................................3
2. Partile negative ale învățământului……………………………………………………………..4
3. Cum se invață în străinătate?.....................................................................................................10
3.1 Finlanda……………………………………………………………………………....10
3.2 Canada ……………………………………………………………………………….12
3.3 SUA………………………………………………………………………………….13
3.4 China…………………………………………………………………………………14
3.5 Singapore…………………………………………………………………………….15
III. ÎNCHEIERE............................................................................................................................16
4. PROPUNERI – SOLUTII..........................................................................................................16
Cuprins...........................................................................................................................................18
Bibliografie....................................................................................................................................19

18
 Bibliografie

A) Cărți:
1) M. Cerchez, Elemente de management școlar, București 1983.
2) Toma Steliana, Profesorul, factor de decizie, Edit. Tehnică, București 1994.
3) Ion Holban, Cunoașterea elevului – o sinteză a metodelor, Edit. Didactică și Pedagogică,
1978.
4) Radu Ion T., Teorie și practică în evaluarea eficienței învășământului, edit. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1981.
5) Bârzea Cezar, Reforma învățământului din România, Condiții și perspective, Institutul de
Stiinte ale Educatiei, Bucuresti, 1993.

B) Site-uri:
1) http://www.invatamantul.ro
2) http://www.descopera.ro/cultura/10884957-romanii-si-stiinta-suntem-codasii-europei
3)http://www.romanialibera.ro/aldine/history/stiintele-exacte-si-calitatea-educatiei-in-romania-
164044
4)http://adevarul.ro/educatie/scoala/astazi-publica-rezultatele-testelor-pisa
1_529d87dbc7b855ff566996d1/index.html
5)http://www.ziare.com/adriana-saftoiu/pdl/adriana-saftoiu-scoala-e-un-monstru-urasc-sistemul-
romanesc-de-invatamant-1257929
6)http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/saracie-lucie-in-scolile-de-la-sate--
81303
7)http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/comparatie-Şocanta-intre-salariile-profesorilor-
din-europa--dascalii-din-romania--umiliŢi-306603
8) http://www.ziare.com/scoala/educatie/opinii-batalia-celor-doua-tipuri-de-educatie-1055366
9)http://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/secretul-succesului-in-educatia-finlandeza-
1_52760a20c7b855ff56af43b6/index.html
10) http://www.viataingorj.ro/tineret-educatie/putin-despre-invatamantul-american/
11) www.supradotati.ro/.../Analiza_Sist_Preuniv_Singapore_F.Catargiu.pdf

19