Investigație privind abandonul școlar

în țările Uniunii Europene

-ECONOMIE EUROPEANA-

Cuprins

Introducere.................................................................................................................................................3
Capitolul I....................................................................................................................................................5
1.1. Definiția abandonului școlar.............................................................................................................5
1.2. Nivelul abandonului școlar in UE......................................................................................................5
1.3. Evoluția abandonului școlar în România...........................................................................................8
1.4. Factorii ce influențează abandonul școlar........................................................................................9
 1.4.1.Venitul........................................................................................................................................9
1.4.2. Nivelul de sănătate...................................................................................................................9
1.4.3. Nivelul de educație.................................................................................................................10
1.4.3. Mediul de rezidență................................................................................................................12
1.4.4. Etnia.........................................................................................................................................12
Capitolul II.................................................................................................................................................13
2.1. Introducere.....................................................................................................................................13
2.2. Descrierea datelor..........................................................................................................................14
2.3. Analiza statistica si interpretarea datelor.......................................................................................15
2.3.1. Variabile nominale...................................................................................................................15
2.3.2. Variabile numerice...................................................................................................................16
2.3.3. Variabile ordinale.....................................................................................................................18
2.3.4. Eșantion dependent.................................................................................................................21
2.3.5. Eșantion independent..............................................................................................................22
2.3.5. Corelații...................................................................................................................................23
2.3.6. Chi Square................................................................................................................................24
2.3.7. ANOVA.....................................................................................................................................26
Concluzii....................................................................................................................................................28
Bibliografie................................................................................................................................................30
Anexe........................................................................................................................................................32

Introducere

În această lucrare voi analiza o problemă socială care se manifestă cu o intensitate tot mai
puternică în România, și anume problema abandonului școlar.
Pentru a înțelege mai bine această problemă voi prezenta mai întâi sistemul educațional
în România :

2
 Sistemul de invătămant reprezintă subsistemul principal al sistemului de educație.
Structura sistemului de invătămant din România cuprinde:
I) învăţământul preşcolar (cuprinde copii cu vârste de la 3 ani până la 6-7 ani)
II) învăţământul general obligatoriu (este de 10 clase)
- învăţământul primar
- învăţământul secundar inferior
III) învăţământul secundar superior (cuprinde clasele IX-XII, liceele)
IV) şcolile de arte şi meserii (durata în funcție de complexitatea specializării)
V) învăţământul post-liceal (durata în funcție de complexitatea specializării)
VI) învăţământul superior
Acest învăţământ este structurat pe 3 niveluri :
-studii universitare de licenţa  se desfaşoară pe o perioadă de 3-6 ani ; cuprinde un număr de
credite între 180-240, conform Sistemului European de Credite de Studiu Transferabile (ECTS).
-studii universitare de masterat  se desfasoară de regulă pe o perioadă de 2 ani ; cuprinde între
90-120 ECTS.
-studii universitare de doctorat  de regulă au o durată de până la 3 ani. 1
La noi în țară rata abandonului școlar în anul 2017 a fost 18,3%, însă media UE a fost
10.6%. Analiza acestei probleme a relevat faptul că abandonul școlar apare de la invătămantul
secundar pană la nivelurile postliceale și universitare. Abandonul școlar are implicații la nivel
micro și macroeconomic.
În anul 2016 România a avut cea mai crescută rată a abandonului școlar, 18,5%, mai
mare decât cea din 2006 care a fost 17,9%. Unul din cinci copii au abandonat școala.
Procentele au scăzut în majoritatea țărilor UE, excepție făcând România, Cehia și Slovacia,
conform Eurostat.
Factorii ce influențează abandonul școlar sunt multipli, aceștia pot proveni din mediul
familial : venitul, sănătatea, modelul pe care îl oferă părinții sau frații mai mari, etnia. Există
factori ce apar în comunități precum mariajul timpuriu, acest factor apare de obicei în
comunitățile de etnie rromă, apariția unui copil, lipsa de siguranță și securitate în anumite zone.
În mediul școlar apar factori precum neintegrarea în colectiv, neimplicarea atât a elevilor cât și a
profesorilor, repetenția frecventă. 2

1
Sistemul de învăţământ din România - http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Sistemul_de_%C3%AEnv
%C4%83%C5%A3%C4%83m%C3%A2nt_din_Rom%C3%A2nia
2
Enciclopedia română - publicată din însărcinarea şi auspiciile Asociaţiunii pentru literatură română şi cultura
poporului român de dr. C. Diaconovich - Tomul III: Kemet-Zymotic - 1904; Sibiu, Editura şi tiparul lui W. Krafft

3
 Am structurat lucrarea în două capitole, în primul capitol am prezentat detalii despre
abandonul școlar în România dar și în UE, am specificat și explicat cauzele abandonului școlar,
am realizat o clasificare Ward pe țările din UE privind factorii ce influențează această problemă.
În al doilea capitol este prezentată o anchetă statistica privind abandonul școlar în
România în urma unui chestionar.
Am încheiat lucrarea cu concluzile acestei analize și soluții propuse pentru prevenirea acestei
probleme socio-economică.

Capitolul I

1.1. Definiția abandonului școlar

Abandonul școlar poate fi definit precum: părăsirea școlii din diferite motive înainte de
absolvire sau terminarea programului de studii fără transfer către o altă școală.
Această temă a abandonului școlar este foarte actuală pentru sistemul educațional
românesc, iar cele mai ridicate valori sunt înregistrate atunci când elevii trec de la gimnaziu la

4
liceu. Evoluția școlară a unui elev și reușită este influențată de mai mulți factori cum ar fi :
mediul de rezidență (urban sau rural), nivelul sărăciei, mediul familial, tipul de comunicare
profesor-elev dar și elev-elev.
Abandonarea timpurie a școlii reprezintă o problemă socio-economică deoarece are
efecte negative pe termen lung asupra dezvoltării sociale și creșterii economice. Cu cât rata
abandonului școlar este mai ridicat cu atât nivelul de educație scade reprezentând o calitate
scăzută a populației. Dacă situația va persista oamenii nu vor ajunge să se specializeze într-un
anumit domeniu sau o anumită profesie de care va fi nevoie. Majoritatea celor care renunță la
școala timpuriu vor ajunge viitori șomeri ceea ce este un minus foarte mare din punct de vedere
economic deoarece cu acești elevi și mai târziu șomeri statul cheltuie foarte mulți bani pe care nu
îi mai recuperează, pe de o parte cu școlarizarea (ce nu va fi finalizată) și pe de altă parte cu
ajutorul pentru șomeri.
În România, în anul 2013 s-a înregistrat o pondere de 17,3% a celor care abandonează
școala timpuriu (vârstă 18-24 ani). Din păcate, până în anul 2016 această pondere a crescut până
la 18,5%.

1.2. Nivelul abandonului școlar in UE 

Media abandonului școlar în UE, în anul 2016, este de 10,7%. România are un nivel al
abandonului școlar mare (18,5%) alături de Malta (19,6%) și Spania (19%), conform figura 1.

Figura 1-abandonul scolar in Europa

sursa : http://www.oranoua.ro/cristian-unteanu-realitatea-tragica-a-saraciei-din-romania-tara-care-

5
 raporteaza-cea-mai-mare-crestere-economica-din-ue/

La nivel european tendința procentajului abandonului școlar este în scădere, acum având
un procent de 10,7%. Însă pentru România, Cehia și Slovacia rata a crescut. Croația, Lituania și
Slovenia înregistrează cele mai scăzute valori : 2,7% ; 4,8% ; respectiv 4,9%.
În Uniunea Europeană se dorește ca media abandonului școlar să scadă sub 10% până în
anul 2020. Așadar, majoritatea țărilor UE au luat măsuri pentru combaterea abandonului școlar.
Una dintre acțiunile luate a fost denumită “ The Handbook – Combatting school dropout”
(tradus în română “Manualul – Combaterea abandonului scolar”), aceasta este structurată în trei
secțiuni principale: Prevenirea cuprinde măsuri de identificare a elevilor din zona de risc, a
nevoilor acestora și previnirea abandonului școlar. Intervenția presupune luarea măsurilor pentru
a remotiva și reintegra elevii în învățământul școlar. Compensarea, luarea măsurilor de
reintegrare a elevilor ce părăsesc timpuriu școala. 3
Realizarea acestui manual poate fi considerată ca un instrument pentru țările UE pentru a găsi
cele mai bune practici și pentru a contribui la creșterea gradului de conștientizare cu privire la
necesitatea punerii în aplicare a acțiunilor de combatere a abandonului școlar timpuriu.
Ajungerea în Invătămantul superior și finalizarea acestuia oferă avantaje publice și
private valoroase pentru Europa, iar succesul studiului este, fără indoială, unul dintre cele mai
importante obiective ale invătămantului superior, atât la nivel de sistem, cât și din perspectivă
individuală.
Inovația și creșterea economică sunt bazate pe o fortă de muncă calificată. Reducerea
ratei medii de părăsire timpurie a școlii cu un punct procentual ar fi da economiei în fiecare an,
aproape o jumătate de milion de tineri potențiali calificați în plus. 4
Există numeroase motive pentru care unii tineri abandonează înainte de a încheia studii:
dificultăți în invătare, probleme sociale sau lipsa de motivare, îndrumare sau sprijin. 5 Nivelurile
scăzute de educație nu numai că au consecințe grave pentru tinerii în cauză, dar implică
utilizarea ineficientă a cheltuielilor educaționale, în plus, având în vedere schimbările
demografice actuale, și anume imbătranirea populației, tările europene nu își pot permite risipă
de talente. 6Factorii care determină renunțarea la educație prin abandonul școlar pot fi impărtiti în
3
Realitatea tragică a sărăciei din România, ţara care raportează cea mai mare creştere economică din UE -
http://www.oranoua.ro/cristian-unteanu-realitatea-tragica-a-saraciei-din-romania-tara-care-raporteaza-cea-mai-
mare-crestere-economica-din-ue/
4
The real reasons children drop out of school - https://www.huffingtonpost.com/franklin-schargel/the-real-
reasons-children-drop-out-of-school_b_4093876.html?guccounter=1
5
Abandonul școlar -https://ec.europa.eu/education/policy/school/early-school-leavers_ro
6
Ballas, D. et al. (2012). Mind the Gap. Education Inequality across EU Regions. Report prepared from the
European Commission. – http://www.nesse.fr/nesse/activities/reports/mind-the-gap-1

6
trei categorii diferite: factorii din cadrul familial; factorii din comunitate; factori la nivelul
școlii :
a) factori la nivelul elevului și al familiei: această categorie include acele elemente specifice
legate de individ particularitătile elevului (sănătate, venituri familiale, model educațional oferit
de părinti și frați). Familia este prima educație spatială și formarea copilului, punând aici temelia
a ceea ce copilul devine, cel mai adesea, elevii care vin să abandoneze educația provin din
familii în care părintii nu au mai mult de opt clase.
b) factori la nivel comunitar: factorii cei mai importanți din această categorie sunt accesul la
ocuparea forței de muncă, mariajul timpuriu și apariția unui copil. Acești factori sunt o
caracteristică a comunitătilor rurale, unde sunt tinerii un exemplu predecesor, iar profesorii nu
interactionează cu părintii și lipsa de comunicare între ele acestea contribuie la creșterea riscului
abandonului școlar.
c) factori la nivel de școală: această categorie include nefrecventarea grădinitei, performanța
scolară slabă sau repetarea repetată a gradului. Profesorii pot juca un rol important în prevenirea
abandonului școlar timpuriu, deoarece sunt în permanență în contact cu elevii,pot să identifice și
să le diagnosticheze problemele și pot atrage atenția autorităților sau organizațiile
neguvernamentale competente să intervină atunci când este necesar.

1.3. Evoluția abandonului școlar în România 

Figura 2-Evolutia abandonului scolar in Romania

Sursa: http://mindfilter.ro/finance/romania-sincera/

7
 Datele încep din anul 1997 până în anul 2016. În anul 2000 România a avut cea mai
înaltă valoare urmând ca în 2007, când România a intrat în UE, să scadă. Dar nu pentru mult
timp, România depășind media UE cu aproape 10%.
Conform graficului, se poate observa un trend haotic a abandonului școlar în România în
comparație cu trendul de scădere a mediei UE.
Aceste rezultate au fost influențate de mai multe evenimente socio-economice precum
Revoluția Romană din 1989 și criza economică din 2008. 7
O posibilă explicație pentru rata de creștere a României este desființarea școliilor de arte
și meserii. Tinerii studenți care ar fi dorit să se pregătească pentru un loc de muncă au fost
nevoiți să se înscrie la licee teoretice, pe care mai târziu le-au abandonat pentru că nu au reușit să
facă față cerințelor acestui tip de educație.
După ce aceste școli au fost închise, rata abandonului școlar din țară a crescut de la 2,2%
la 3,8% în 2009 până în 2011, conform datelor Ministerului Educației despre educația pre-
universitară. Rata a crescut din nou în anul școlar 2014-2015, ajungând la 3,7%.8

1.4 . Factorii ce influențează abandonul școlar

1.4.1. Venitul

Veniturile medii ale populației s-au situat, în trimestrul III din 2017, la 3.426 de lei pe
gospodărie, în timp ce cheltuielile totale medii s-au ridicat la 2.885 de lei, conform Institutului
Național de Statistică (INS).
La nivelul fiecărei gospodării din România, venitul mediu lunar a fost de 1.308 lei de
persoană, iar cheltuiala medie totală a ajuns la 1.101 de lei/persoană.
La nivel general, în 2017, veniturile totale medii lunare au insumat 3.426 lei pe
gospodărie. De asemenea, cheltuielile totale ale populației au fost în perioadă analizată, în medie,
de 2.885 lei lunar pe gospodărie (1.101 lei/persoană) și au reprezentat 84,2% din nivelul
veniturilor totale.
Datele INS relevă faptul că veniturile totale sunt formate din venituri bănesti, în medie,
de 3.160 lei lunar pe gospodărie (1.206 lei/persoană), iar veniturile în natură de 267 lei
lunar/gospodărie (102 lei/persoană).

7
România sinceră - http://mindfilter.ro/finance/romania-sincera/
8
Romania, among top EU countries by school dropout rate - https://www.romania-insider.com/romania-school-
dropout-rate-2016-eurostat/

8
 Figura 3-Veniturile pe surse de formare
Sursa : http://www.insse.ro/cms/ro/content/veniturile-si-cheltuielile-gospodariilor

1.4.2. Nivelul de sănătate

Starea de sănătate este un factor individual în procesul abandonului școlar, de aici pot
pleca dificultăți de învățare ceea ce determină reducerea motivației de învățare și părăsirea școlii.
În anul 2016, activitatea sistemului sanitar s‐a desfăsurat în mai mult de 60 mii unităti sanitare
(49 mii de unităti sanitare din mediul urban și 11 mii unităti sanitare din mediul rural). De
asemenea, starea de sănătate influenteaza decisiv calitatea vietii. România, din păcate, are o stare
de sănătate relativ scazută, acest lucru afectează nivelul de satisfactțe sau mulțumire față de
viată.9

1.4.3. Nivelul de educație

Nivelul de educație impacteza rata abandonului școlar deoarece copilul ia exemplu de

părinți sau familie. Dacă aceștia au un nivel de educație mai crescut șansele ca acel copil să
pareseasca școala sunt mult mai mici.
De asemenea, este foarte important și parcusul școlar anterior al copiilor. Cei care au
obținut în anul anterior note satisfăcătoare (note de 6-7) au un risc mai mare de a părăsi școala, la
fel și cei cu note foarte mici (sub 5) ce nu le permit să promoveze anul școlar.

9
Saraceno, C., Keck, W., Introduction, în Fahey, T., Maître, B., Whelan, Ch., Anderson, R.,
Domanski, H., Ostrowska, A., Olagnero, M., Saraceno, C., Alber, J., Delhey, J., Keck, W., and
Nauenburg, R., Quality of life in Europe. First European Quality of Life Survey 2003, Luxembourg,
Office for Official Publications of the European Communities, 2004, pp. 1–3 [Electronic version].
Disponibil online la http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2004/105/en/1/ef04105en.pdf.

9
 În anul școlar/universitar 2016-2017, jumătate din populația scolară s-a regăsit în
invătămantulul primar și gimnazial (47,1%), iar aproximativ o treime în invătămantul liceal și cel
antepreșcolar și preșcolar (18,1%, respectiv 15,1%). Din totalul populației școlare cuprinsă în
sistemul de educație, 50,2% au fost elevii și studenții de sex masculin și 70,8% au studiat in
mediul urban.
În comparație cu anul școlar/universitar precedent, invătămantul profesional este
singurul nivel care a înregistrat o creștere (+15,7 mii elevi), astfel a ajuns la 84,4 mii elevi, dar a
rămas în continuare nivelul educațional cel mai puțin reprezentativ din totalul populației școlare
(2,3%).
Invătămantul liceal, primar și gimnazial au cunoscut cele mai accentuate scăderi ale
numărului de elevi înscriși în anul școlar 2016-2017 fată de cel anterior (-22,8 mii, respectiv
-16,6 mii). 10
În graficul de mai jos este prezentată distribuția populației pe regiuni de dezvoltare și
niveluri educaționale, în anul școlar/universitar 2016-2017. Cea mai mare valoare a fost
înregistrată în învățământul superior în zona București-Ilfov.(35%), iar în învățământul primar și
gimnazial în zona Sud-Muntenia (54,5%).
Cele mai mici valori s-au regăsit în învățământul postliceal și de maiștri din zonele
București-Ilfov și Centru (s-au 2% pentru fiecare în parte).

Figura 6-Distributia populatiei scolare pe regiuni de dezvoltare si niveluri educationale, anul 2016-2017

Sursa : http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/sistemul_educational_2017_r.pdf

10
Comunicat de Presă nr. 155/23 iunie 2017 -
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/sistemul_educational_2017_r.pdf

10
 Au absolvit, în anul 2015-2016, 498,9 mii de elevi și studenți în total : din învățământul
gimnazial, liceal, profesional, postliceal și superior (cele 3 cicluri : licență, master, doctorat și
programme postdoctorale). Majoritatea au fost de sex feminin, 261 mii de absolvente, însemnând
52,3%.
Pe fiecare nivel educațional, în anul 2016, au absolvit :
-gimnazial : 179,7 mii elevi unde băieții au reprezentat 51,1%
-liceal : 152,7 mii elevi, la acest nivel numărul absolvenților a scăzut cu 19,5% față de anul
școlar trecut
-profesional : 10,5 mii elevi
-postliceal : 34,1 mii evevi
-superior : 121,8 absolvenți unde fetele au însemnat 58,5%. 11

1.4.3. Mediul de rezidență

Concluzile altor studii realizate în cadrul sistemului de invătămant afima faptul că elevii
din mediul rural sunt mai expuși acestui risc, de a abandona școala, față de cei din mediul urban
din cauza condițiilor sociale și economice. O altă cauză este și accesul dificil la învățământ, de
cele mai multe ori din cauza distanței, în special la învățământul superior.

1.4.4. Etnia 

În România trăiesc mai mult de un million de maghiari și mai mult de 600.000 de rromi,
aceste două minorități etnice fiind cele mai numeroase. Cei mai mulți maghiari locuiesc în
județele Harhita, Covasna și Mureș, iar rromi sunt răspândiți pe tot teritoriul României, astfel că
nu există județ care să nu conțină mai puțin de 3.000 de locuitori rromi.
Dintre 1.119.88 de maghiari care locuiesc în România, cu vârste de peste 10 ani, 23.000
sunt fără școală, iar în jur de 100.000 au reușit să își finalizeze studiile superioare.

11
Comunicat de Presă nr. 254/15 iunie 2016 -
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/sistemul_educational_2016_r.pdf

11
 Rromi din România locuiesc aprope în proporții egale în mediul rural, cât și în mediul urban, iar
femeile sunt mai numeroase decât bărbații, diferența fiind de aproximativ 10.000. La nivelul de
educație există o diferență destul de mare între medile de rezidență. Cei mai mulți rromi care au
finalizat o facultate trăiesc la oraș, 2.403 dde rromi din totalul de 3.397. Dintre cei 470.000 de
rromi care au vârstă peste 10 ani, aproximativ 67.480 sunt analfabeți, iar mai mulți de jumătate
locuiesc în mediul rural.

Figura 11- Populatia Romaniei dupa nivelul de educatie si etnie

Sursa : https://adevarul.ro/news/societate/recensamant-2011-analfabeti-educatie-
1_52201b89c7b855ff56287a77/index.html

O altă minoritate o reprezintă germanii, cei mai mulți dintre aceștia trăiesc în vestul țării.
Majoritatea sunt stabiliți în județele Timiș, Satu Mare și Sibiu. Mai multe de 6.000 de sașii din
România dețin o diplomă de absolvire a studiilor superioare. Foarte puțini etnicii germani sunt
analfabeți, iar jumătate dintre aceștia locuiesc în mediul rural. 12
La noi în țara există doar în jur de 3.271 de evrei, majoritatea locuiesc în București și
județul Ilfov. Aproximativ jumătate dintre aceștia au absolvit studiile superioare.
Prin urmare, fiecare etnie are obiceiurile ei și un anumit stil de viața care se reflectă în
nivelul de educație al copilului. Acesta se va comporta așa cum vede și cum este învățat în
13
comunitatea în care trăiește.

Capitolul II

12
Nivelul de educație al populației României - https://adevarul.ro/news/societate/recensamant-2011-analfabeti-
educatie-1_52201b89c7b855ff56287a77/index.html
13
“ European Integration and the Nationalities Question” edited by John McGarry, Michael Keating, pp 326-350

12
ANCHETA STATISTICA

2.1. Introducere

În urma rezultatelor unui chestionar aplicat în rândul elevilor din zone rurale dar și
urbane, voi studia interdependența statistică între mediul de la școală, familial, veniturile
familiei, nivelul de studii în familie și abandonul școlar. Persoanele chestionate au fost întrebate
despre ceea ce la place la școală, ce nu le place, cum se simt la școală, care este relația cu
profesorii și cu ceilalți elevi. De asemenea, respondenții au fost chestionați și în legătură cu
mulțumirile dar și cu nemultumirele față de școală.
În continuare, am aplicat o analiza descriptivă pe datele din eșantion, mai exact pe
intrebarile de identificare de la sfârșitul chestionarului.
Prin această anchetă doresc să constat determinatile multiple ale abandonului școlar.
Riscul de a abandona școala poate apărea in prezenta următorilor factori : corijente
repetate și rezultate școlare slabe, antecedente de repetentie, absentarea continuuă, dificultati
economico-sociale care afectează negativ frecventarea școlii și rezultatele școlare.

2.2. Descrierea datelor

Datele au fost obţinute prin intermediul unui sondaj simplu aleator fără revenire în rândul
elevilor din zone rurale si urbane. Aceste date au fost culese printr-o metodă directă, adica prin
intervievarea faţă în faţă.
Ipotezele:
-cu cât nivelul sărăciei este mai înalt, cu atât este mai mare abandonul școlar ;
-dacă părinții nu își motivează copiii să meargă la școală, nivelul abandonului școlar crește ;
-dacă părinții nu sunt lângă copii (sunt în străinătate sau pur și simplu copii locuiesc cu alte
rude), nivelul abandonului școlar crește ;
-un stil didactic defectuos și lipsit de interes al profesorilor determină creșterea abandonului
școlar.

Variabilele:
 “Care din următoarele probleme se regăsesc în familia ta?”

13
  “Care din următoarele probleme te afectează cel mai mult?”
 “Ce se întâmplă atunci când un elev absentează nemotivat mai mult timp?”
 “Care au fost motivele care te-au determinat să absentezi?”
 “Care este motivul plecării tale de la şcoală?”
 “Care sunt după părerea ta motivele pentru care o parte din colegi absentează?”
 “Părinţii tăi:”
 “Părinţii au studii: ”
 “Cum descrii relaţia cu familia ta?”
 “Părinţii vin la şcoală?”
 “Traiti in mediul:”
 La scoala, cat de des s-a intamplat ca:
1. ” un coleg să vorbească urât de tine, sau să râdă de tine ”
2. « un coleg să nu vrea să fie prieten cu mine »
3. «  să mă simt respins la şcoală »
4. « să simt că nu mai îmi place deloc la şcoală »
 Acordati o nota urmatoarelor informatii in functie de cat de mult sunteti de acord cu ele,
nota poate fi intre 1(total dezacord) si 10(total acord) :
1. « Profesorii au o relaţie bună cu elevii »
2. ” Mă simt la şcoală ca într-o echipă”
3. ” Profesorii ne respectă opiniile”
4. ” Profesorii sunt interesaţi să avem rezultate bune la şcoală”
 “Ce apreciezi în primul rând la şcoala ta ?”
 “Ce te nemulţumeşte în primul rând la şcoala ta ?”
 “Sunt de sex:”
 “Vârsta”
 “Venitul familiei”.

2.3. Analiza statistica si interpretarea datelor

2.3.1. Variabile nominale

14
 1.“Care din următoarele probleme se regăsesc în familia ta?” este o variabila de tip nominal.
Prin intermediul acesteia doresc sa aflu ce ce probleme simte elevul ca se regasesc in familie.

Figura 15-Variabila „Care din următoarele probleme se regăsesc în familia ta?”

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

Figura 16- Histograma

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

Din grafic și din tabel reiese faptul că cea mai întâlnită problemă în familiile
respondenților este lipsa banilor, aceasta are un procent de 59%. Următoarea problemă fiind
consumul de alcool cu un procent de 15%. Pentru 14% nu sunt probleme, pentru 8% problema o
constituie violentă verbală și fizică, iar 4% au răspuns altele. Prin urmare, cei mai mulți
respondenți au identificat lipsa banilor drept problemă principală a familiei. Cele mai multe

15
familii sunt nevoite să își trimită copii la muncă, spre exemplu să muncească zilier pentru alte
familii mai înstărite din zonă.

2.3.2. Variabile numerice

1.”Vârsta” este o variabilă de tip numerică.

Figura 17- Variabila „Varsta”

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

Figura 18- Histograma

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

16
Conform graficul si a tabelului se observa că majoritatea respondentilor au varsta de 11-12 ani,
iar cel mai putin de 14 si 17 ani.

2.3.3. Variabile ordinale

Întrebarea numărul 12 din chestionar este „La școală, cât de des s-a întâmplat ca:” avnd
afirmațiile:
-un coleg să vorbească urât cu ține, sau să radă de tine
-un coleg să nu vrea să fie prieten cu tine
-să mă simt respins la școală
-să simt că nu îmi place deloc la școală.
Aceste afirmații se evaluează cu:
1- deloc
2- nu prea des
3- des.

17
 Figura 19- Statistics
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

Figura 20- Variabila „Profesorii au o relatie buna cu elevii”

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

18
Figura 21- Variabila „Ma simt la scoala ca intr-o echipa”
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

Figura 22 - Variabila „Profesorii ne respecta opiniile”

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

19
 Figura 23- Variabila „Profesorii sunt interesati sa avem rezultate bune la scoala”
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar
Se observă majoritatea nu sunt de acord cu aceste afirmații. Așadar, profesorii nu sunt
implicați 100% în activitatea educațională și nu au o relația strânsă cu elevii. De asemenea, nici
elevi între noi nu au o relație prea bună.
Mediul școlar influențează foarte mult părerea elevului despre școala. Acesta își poate
creea o viziune greșită despre școală și o poate vedea ca pe un loc nesigur dacă ceilalți copii
vorbesc urât cu el sau râd de el, dacă atitudinea profesorului este prea severă sau dezinteresată.

2.3.4. Eșantion dependent

Am ales variabilele „Cat de des s-a intamplat ca un coleg sa vorbeasca urat de tine, sau sa
rada de tine?” și „Cat de des s-a intamplat ca un coleg sa nu vrea sa vorbeasca cu tine?” care
arată cum se simt respondentii in mediul școlar.

Ipoteze: H0: x̅1= x̅2

H1:x̅1≠ x̅2

tcritic= 1,96

20
 Figura 24- Paired Samples Statistics
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

Figura 25- Paired Samples Correlations

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

Figura 26- Paired Samples Test

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

Se poate observa faptul ca avem o legatură semnificativă intre variabile deoarece sig
0.00<0.05, insă legatura intre variabile este slabă aceasta fiind sub 0,5.
In general, atunci cand un coleg râde un alt coleg sau vorbeste urât despre el, acesta ii
poate influenta si pe ceilalti din colectiv. Astfel, se poate ajunge ca nimeni să nu mai vrea sa fie
prieten cu aceea persoana, de multe ori din teama de a nu fi tratati și ei la fel.

21
2.3.5. Eșantion independent

Am ales variabilele „Mediul” și „Cum descrii relatia cu familia ta?”

Figura 27- Group Statistics

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

Figura 28- Independent Samples Test

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

Primul tabel listează numărul de participanți (N), media, abaterea standard, și eroarea
standard pentru fiecare dintre grupuri.
Cel de-al doilea tabel arată mai întâi un test F (testul lui Levene pentru egalitatea
variantelor) care evaluează prezumția de bază a testului t, aceea că variantele celor două grupe
sunt aproximativ egale. Dacă valoarea raportată F este foarte ridicată, iar nivelul de semnificație
este foarte coborât, atunci prezumția de omogenitate a variantei a fost incălcată. În cazul nostru
avem un Sig. de 0.468 care este mai mare decât 0.05 =>NU ne este incălcată prezumția de
omogenitate.
Vom avea t=3.364, cu un nivel de semnificație de 0.720. Astfel că mediul de rezidență
are un efect semnificativ asupra relației cu familia.

2.3.5. Corelații

Coeficientul de corelație Pearson

22
 Coeficientul de corelație Pearson este utilizat pentru a vedea dacă există corelație între 2
variabile numerice, acesta ne va arata asocierea dintre variabile. Pentru aceasta analiza am ales
variabilele “Venitul familiei” si “Varsta”.
Interpretarea Coeficientului de corelație Pearson:
r = coeficientul de corelație al lui Pearson (r є [-1,1])
r = 0 → nu există nici o corelație;
r = +/- 1 → corelația este perfecta

Ipoteze: H0: Nu există corelație între cele două variabile

H1: Există corelație între cele două variabile

Figura 29- Correlations

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

Observam că avem un coeficient Pearson = -0,128 ceea ce ne arată că avem o corelație slaba
între variabilele “Venitul familiei” si “Varsta”, iar nivelul de semnificație Sig. =0.204 este mai
mare decat 0.05. Se acceptă H0 deci nu există corelație între cele 2 variabile alese pentru analiză.
Asadar, indiferent de varsta elevului familia poate avea un venit foarte mic sau foarte
mare.

2.3.6. Chi Square

Testul Chi Square ne oferă informații numai despre existența unei relații de asociere între
două variabile, dar nu și despre intensitatea respectivei relații. Pentru a răspunde la întrebarea
'Cat de puternică este relația de asociere dintre două variabile? Avem nevoie de măsuri specifice
(cu cât coeficientul are o valoare mai mare putem spune că asocierea e mai intensă, problema
apare atunci când comparăm două situații cu număr diferit de grade de libertate).

23
 Am ales variabilele « Mediul » si « Parintii vin la scoala ? ».

Figura 30- Crosstabulation

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

Figura 31- Chi-Square Tests

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

Se observa că valoarea lui chi-square este 16.865, la un numar de 5 grade de libertate are
semnificatia de 0.005, asadar nu e mai mare de 0.05.
Astfel, intre cele doua variabile exista o asociere semnificativă din punct de vedere statistic.

24
 Figura 32- Bar chart
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

Se poate observa faptul că majoritatea parintilor care nu vin la scoala provin dintr-un mediu
rural.

2.3.7. ANOVA

Pentru această analiză am ales variabila dependent “Venitul familiei” si variabila “Cum
descrii relatia cu familia ta?”:

25
 Figura 33- Test of Homogeneity of Variances
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

Figura 34- Anova

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din chestionar

Ipotezele de testare a mediilor sunt:

H0:X1=X2
H1:X1diferit de X2

  În urmă aplicării testului Levene se observă că Sig. =0.339>0.05, ceea ce înseamnă că

acceptăm ipoteza H0, și anume ipoteza de egalitate a dispersiilor. Condiția de homoscedasticitate
este îndeplinită, deci putem aplică testul  ANOVA.
Deoarece Sig.=0.120>0.05, acceptăm  ipoteza  nulă  conform  căreia  nu există diferențe
semnificative între medii. 

26
 Concluzii

În urma analizării chestionarului consider că principala problemă o constituie lipsa

banilor adică nivelul sărăciei cresut, din mediul rural în special. Următoarea problemă o
constituie consumul de alcool în familie. Astfel, sărăcia familială produce o serie de condiții
nefavorabile : lipsa de adăpost, foamete și insecuritate alimentară, violență.
Abandonul școlar este o problemă socială produsă de factori de natură: individuală,
familială și socială. Astfel încât pentru reducerea ratei abandonului școlar trebuie să se aducă
schimbări atât pentru elev, cât și pentru familie și profesori.
Pe termen lung nefrecventarea cursurilor școlare la timp poate avea consecințe în ceea ce
privește asigurarea unei meserii și a unei stabilități economice și sociale deoarece statul consumă
banii cu asigurarea educației (până renunță elevul), iar acest copil fără școală terminată nu este
specializat în niciun domeniu. Așadar, îi este mult mai greu să se angajeze, iar șansele să fie, de
fapt, un viitor șomer sunt foarte mare. Din nou statul va piede bani pentru că este necesar să
asigure indemnizația de șomer. Cu cât avem o populație mai educată, cu atât se poate produce
mai repede și mult.
Așadar, motivele abandonului școlar și factori ce îl influențează pot fi multipli, însă de
cele mai multe ori ies la iveală următoarele :
1. Familia din care provine elevul
Există adesea o ciocnire între valorile familiei și cele ale școlii. Frecvent, părintii lor au
renunțat la scoală. Elevii provin din familii din medii socio-economice scăzute, familii în care
sunt și mulți alți copii în grijă. Copiii mai mari sunt adesea nevoiți să meargă la lucru pentru a
furniza familiei fonduri necesare pentru nevoile familiale de bază sau să rămana acasă pentru a
avea grijă de frații mai mici, astfel încât părintii să poată lucra. Mulți copii trec printr-un proces
de divorț, de separare sau, uneori, de violentă în familie, alții nu sunt crescuți de părinti, ci mai

27
degrabă de mătusi, unchi și bunici. Familiile nu îndeplinesc nevoile de bază ale unor copii pentru
hrană, imbrăcăminte și adăpost.
2. Comunitatea din care provin
Copii trăiesc într-un cartier rău famat, în locuri unde educația nu este evaluată, unde
drogurile, bandele și violență abundă. Școală de multe ori are un nivel scăzut de performantă și
aceștia nu au sprijin comunitar și de sănătate.
3. Școlile la care se duc
Școlile pot fi toxice pentru susținerea elevilor, studenților, părintilor. Elevii sunt
suspendați pentru infracțiuni minore. Școlile nu au o consiliere adecvată de orientare. Programa
școlară nu este relevantă pentru nevoile elevilor. Strategiile de instruire sunt utilizate fără a ține
seamă de stilurile individuale de invătare ale elevilor. Profesorii nu sunt instruiți în cele mai
recente tehnici de predare / invătare / tehnologie. Finanțarea se bazează pe valori ale proprietătii,
astfel încât cartierele cu venituri mici primesc mai puține finantări decât cartierele bogate.
Deoarece uneori bugetelesunt prioritizate pentru alte acțiuni, cadrele didactice nu sunt angajate
în timp, producând săli de clasă de dimensiuni mari.

28
 Bibliografie

1. Sistemul de învatamant din România. Disponibil online la

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Sistemul_de_%C3%AEnv%C4%83%C5%A3%C4%83m
%C3%A2nt_din_Rom%C3%A2nia
2. Enciclopedia română - publicată din însărcinarea şi auspiciile Asociaţiunii pentru literatură
română şi cultura poporului român de dr. C. Diaconovich - Tomul III: Kemet-Zymotic - 1904;
Sibiu, Editura şi tiparul lui W. Krafft
3. Realitatea tragică a sărăciei din România, ţara care raportează cea mai mare creştere economică
din UE. Disponibil online la http://www.oranoua.ro/cristian-unteanu-realitatea-tragica-a-saraciei-
din-romania-tara-care-raporteaza-cea-mai-mare-crestere-economica-din-ue/
4. The real reasons children drop out of school. Disponibil online la
https://www.huffingtonpost.com/franklin-schargel/the-real-reasons-children-drop-out-of-
school_b_4093876.html?guccounter=1
5. Abandonul școlar , Disponibil online la https://ec.europa.eu/education/policy/school/early-
school-leavers_ro
6. Ballas, D. et al. (2012). Mind the Gap. Education Inequality across EU Regions. Report prepared
from the European Commission. Disponibil online la
http://www.nesse.fr/nesse/activities/reports/mind-the-gap-1
7. România sinceră. Disponibil online la http://mindfilter.ro/finance/romania-sincera/
8. Romania, among top EU countries by school dropout rate. Disponibil online la
https://www.romania-insider.com/romania-school-dropout-rate-2016-eurostat/

29
9. Comunicat de Presă nr 137-6 iunie 2018. Disponibil online la
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/abf_2017r_1.pdf
10. Veniturile si cheltuielile gospodariilor. Disponibil online la
http://www.insse.ro/cms/ro/content/veniturile-si-cheltuielile-gospodariilor
11. Realitatea tragică a sărăciei din România, țara care raporteaza cea mai mare creștere economica
din UE – Cristian Unteanu. Disponibil online la http://www.oranoua.ro/cristian-unteanu-
realitatea-tragica-a-saraciei-din-romania-tara-care-raporteaza-cea-mai-mare-crestere-economica-
din-ue/
12. Saraceno, C., Keck, W., Introduction, în Fahey, T., Maître, B., Whelan, Ch., Anderson, R.,
Domanski, H., Ostrowska, A., Olagnero, M., Saraceno, C., Alber, J., Delhey, J., Keck, W., and
Nauenburg, R., Quality of life in Europe. First European Quality of Life Survey 2003,
Luxembourg, Office for Official Publications of the European Communities, 2004, pp. 1–3
[Electronic version]. Disponibil online la
http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2004/105/en/1/ef04105en.pdf.
13. Comunicat de Presă nr 161/30 iunie 2017. Disponibil online la
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/activ_unit_sanitare16r_0.pdf
14. Delhey, J., Life satisfaction in an enlarged Europe, Luxembourg, Office for Official Publications
of the European Commission, 2004 [Electronic version]. Disponibil online la
http://www.eurofound. europa.eu/pubdocs/2003/108/en/1/ef03108en.pdf. pp.20-22
15. Comunicat de Presă nr. 155/23 iunie 2017. Disponibil online la
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/sistemul_educational_2017_r.pdf
16. Comunicat de Presă nr. 254/15 iunie 2016. Disponibil online la
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/sistemul_educational_2016_r.pdf
17. Comunicat de Presă- Accesul tinerilor pe Piața Forței de Muncă. Disponibil online la
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/accesul_tinerilor_pe_piata_fortei_de_
munca_2016.pdf
18. Cristescu, A., Vasilescu, M.D., Stanila, L, Popescu, M.E. (2013). Regional analysis of the real
earnings in Romania, Romanian Journal of Regional Science 7 (2), pp. 59-79
19. Davidescu, A., Strat, V.A. (2014). Coordinates of a New Romanian Regional Policy- Identifying
the Development Poles. A case Study, Informatica Economica, 18, 2, pp 88-99
20. Nivelul de educație al populației României. Disponibil online la
https://adevarul.ro/news/societate/recensamant-2011-analfabeti-educatie-
1_52201b89c7b855ff56287a77/index.html

30
21. “ European Integration and the Nationalities Question” edited by John McGarry, Michael
Keating, pp 326-350

Anexe

Chestionar – Abandonul şcolar

1.Care din următoarele probleme se regăsesc în familia ta?

a)Consumul de alcool;

b)Violenta verbală şi fizică;

c)Lipsa banilor;

d)Nu sunt probleme;

e)Altele………….

2.Care din următoarele probleme te afectează cel mai mult?

a)Lipsa banilor;

b)Notele mici;

c)Probleme de familie;

d)Sancţiuni şcolare;

31
e)Altele………..

3.Ce se întâmplă atunci când un elev absentează nemotivat mai mult timp?

a)I se scade nota la purtare;

b)Îi sunt chemaţi părinţii la şcoală;

c)Este exmatriculat

d)Nu i se întâmplă mare lucru acasă.

4.Care au fost motivele care te-au determinat să absentezi?

a)Nu mă interesează scoala ;

b)Mai bine absentez decât să iau o notă mică ;

c)Mai bine chiulesc decât să am de-a face cu unii colegi;

d)Din cauza indiferentei părinţilor, oricum nu păţesc nimic.

5.Care este motivul plecării tale de la şcoală?

a)Oră e plictisitoare;

b)Frică de notă. Mă simt nepregătit.

c)Conflicte cu colegii;

d)ma duc la scoala.

6.Care sunt după părerea ta motivele pentru care o parte din colegi absentează?

a)Nu le place oră;

b)Nu-i interesează şcoală;

32
c)Se plictisesc;

d)Evita în felul acesta luarea unei note mici;

e)Nu doresc să intre în conflict cu alţi colegi.

7. Părinţii tăi:

a)Locuiesc impreuna-nu sunt plecaţi;

b)Unul dintre părinţi este plecat în străinătate;

c)Ambii sunt plecaţi în străinătate.

8. Părinţii au studii :

a)fara liceu

b)liceu

c)facultate

9.Cum descrii relaţia cu familia ta?

a)Părinţii sunt prea severi, au prea multe reguli;

b)Sunt indiferenţi, nu se interesează de ceea ce faci;

c)Sunt de acord cu tot ceea ce faci;

d)Te sprijină în ceea ce faci.

10. Părinţii vin la şcoală?

a)La şedinţele cu părinţii;

b)Când sunt chemaţi;

c)Discuta frecvent cu învăţătorul;

33
d)Nu vin la şcoală.

11.Traiti in mediul:

a)rural

b)urban

12. La scoala cat de des s-a intamplat ca :

DES NU PREA DES DELOC

un coleg să
vorbească urât de
tine, sau să râdă
de tine

un coleg să nu
vrea să fie
prieten cu mine

să mă simt
respins la şcoală

să simt că nu mai
îmi place deloc
la şcoală

34
Se evalueaza cu :

1- Deloc
2- Nu prea des
3- Des

13.Acordati o nota urmatoarelor informatii in functie de cat de mult sunteti de acord cu ele, nota
poate fi intre 1(total dezacord) si 10(total acord) :

a) Profesorii au o relaţie bună cu elevii

b) Mă simt la şcoală ca într-o echipă

c) Profesorii ne respectă opiniile

d) Profesorii sunt interesaţi să avem rezultate bune la şcoală

35
14.Ce apreciezi în primul rând la şcoala ta ?

a)activitatea de predare – învǎţare

b)relaţiile cu profesorii

c)relaţiile cu elevii

d)pregǎtirea pentru viaţǎ / piaţa muncii

e)nimic

f)altceva …………………………………….

15. Ce te nemulţumeşte în primul rând la şcoala ta ?

a)participarea ta la luarea deciziilor

b)calitatea predǎrii

c)baza materialǎ a şcolii

d)regulamentul de ordine interioarǎ

e)altceva………………………………………

16.Cum va numiti?

……………………………………………..

17.Sunt de sex:

a) feminin

b)masculin

18.Varsta dumneavoastra:

36
……………ANI.

19.Venitul familiei dumneavoastra este:

……………….RON.

37