Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării

Departamentul de Administrație și Management Public
Disciplina: Scriere academică

Impactul COVID-19 asupra

învățământului școlar din Republica
Moldova
Botnarescu Ana-Maria, studentă anul I zi, AMP FSPAC
Impactul COVID-19 asupra învățământului școlar din Republica Moldova

Cuprins
1. Introducere ..…………………...………………………………………………..….... 3

2. Analiza literaturii de specialitate …………………………………………….………. 4

2.1. Accesul la tehnologie............................................................................................. 5

2.2. Nivelul de pregătire al cadrelor didactice.............................................................. 6
2.3. Focusarea elevilor asupra studiilor online............................................................. 6
2.4. Impact.................................................................................................................... 7

3. Metodologia lucrării....................................................................................................

4. Concluzii și recomandări …………………………………………………………....

5. Referințe bibliografice

6. Anexe

2
Botnarescu Ana-Maria, studentă anul I zi, AMP FSPAC
Impactul COVID-19 asupra învățământului școlar din Republica Moldova

1. Introducere
Pandemia COVID-19, prezentă și resimțită în toată lumea, a avut un impact semnificativ
asupra drepturilor omului. Făcând referire la dreptul fundamental la educație, la nivel
mondial cât și în Republica Moldova, acesta a fost afectat nemijlocit. La începutul anului
2020, în peste cele 194 de țări au fost închise instituțiile de învățământ, aceasta afectând circa
1,6 miliarde de elevi la nivelul de învățământ preșcolar, primar, gimnazial și liceal,
reprezentând 90% din totalul elevilor încadrați în sistemul de învățământ (UNESCO, 2020).
În Republica Moldova, la data de 11 martie 2020 are loc închiderea de către autoritățile
moldovenești a tuturor școlilor din țară, cu scopul de a proteja populația de infectarea în masă
a virusului. Nemijlocit, circa 434 000 elevi sunt nevoiți să se retragă acasă, urmând să
continue studiile într-un format online. Odată cu decizia bruscă de a direcționa elevii spre
învățământul online, dificultățile de predare online și nepregătirea cadrelor didactice în
această decizie promptă pentru acest proces a adus un impact semnificativ asupra calității
studiilor.

Accesul la educație este un element important pentru dezvoltarea comunității. În acest sens,
Ministerul Educației și Cercetării al Republici Moldova a venit cu sprijin pentru instituțiile de
învățământ. La începutul stării de urgență, 92,8% dintre elevi erau implicați în procesul
educațional la distanță. După o lună, datorită eforturile MECC și cele ale partenerilor de
dezvoltare, procentul de elevi care au participat la procesul educațional a crescut până la
95,6% (Cerbușca, 2020). Pentru asigurarea accesului la TIC pentru profesori și studenți,
Guvernul a alocat din bugetul de stat MoECR, în 2020, 20,0 milioane MDL. Cu toate acestea,
deși datele arată că procesul educațional a decurs aproape perfect de bine, școlile au dat-o în
bară, datorită mai multor factori importanți precum: lipsa tehnologiilor, cadre didactice
înaintate care nu fac față digitalizării, lipsa dotării cu echipamente a elevilor din categoriile
social-vulnerabile, lipsa unei metodologii clare de predare etc.

Prin această lucrare se are ca scop identificarea problemelor pe care le-au întâmpinat cadrele
didactice și elevii, dar și nemijlocit impactul acestora asupra calității studiilor. Obiectivele
acestei cercetări sunt:

2. O1. Identificarea problemelor întâmpinate de elevi și profesori pe perioada pandemiei.

3. O2. Soluțiile întreprinse de APC în adaptarea sistemului la provocările generate de
COVID-19 pentru asigurarea procesului educațional la standardele de calitate.

3
Botnarescu Ana-Maria, studentă anul I zi, AMP FSPAC
Impactul COVID-19 asupra învățământului școlar din Republica Moldova
4. O3. Impactul generat de învățământul online asupra elevilor.
5. O4. Impactul generat de învățământul online asupra sistemului de învățământ.

Cercetarea este una empirică, fiind analizate principalele probleme întâmpinate de sistemul
educațional școlar în perioada de pandemie 2019-2022, din perspectiva observărilor asupra
generației ce a trecut prin tot acest proces (promoția 2019-2022, treapta liceală, clasele 10-
12). Datele vor fi preluate din rapoartele și cercetările elaborate anterior de către Guvernul
Republicii Moldova, în special ministerul de resort, precum și rapoartele societății civile. La
fel, vor fi relatate și opiniile citate de către elevi și/sau cadre didactice.

2. Analiza literaturii de specialitate

Această lucrare urmărește să analizeze principalele probleme întâmpinate de sistemul

educațional școlar împreună cu actorii ei cheie în perioada de pandemie și impactul lor asupra
învățământului din Republica Moldova. Astfel, literarura de specialitate selectată deține
următoarele cuvinte cheie: covid-19, republica moldova, probleme impact, învățământ,
școală. Scopul este de a urmări și analiza cercetări anterioare aferente subiectului relatat,
analiza teoriilor despre impactul COVID-19 asupra sistemului de învățământ școlar din
Republica Moldova, asupra elevilor, profesorilor dar și nemijlocit metodelor și tehnicilor de
predare.

Din cele mai vechi timpuri învățământul a jucat un rol important în formarea unei societăți
puternice. Odată cu timpul, apar din ce în ce mai multe concepte cu privire la ansambluri de
competențe urmate a fi dezvoltate elevilor în toate cele trei trepte de învățământ: primar,
gimnazial și liceal, inclusiv în Republica Moldova, ultimul curriculum fiind dezvoltat și pus
în aplicare în anul 2019, de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, cu puțin timp de
începutul pandemiei COVID-19. Odată cu începerea pandemiei însă (prima zi de carantină:11
martie 2020), deși sistemul educațional deținea carențe cu privire la calitatea educației,
procesul educațional devine din ce în ce mai problematic. Mai jos vor fi prezentate câteva
date generale privind situația la momentul respectiv.

Conform Biroului Național de Statistică, în anul 2020, în Republica Moldova au fost

înregistrate 1255 instituții de învățământ, dintre care 19 private. Dintre numărul acestora,
funcționează 783 gimnazii, 353 licee și 13 școli dedicate copiilor cu deficiențe în dezvoltare
intelectuală sau fizică (BNS, 2020). Privind numărul elevilor, în 2020 au fost înregistrați

4
Botnarescu Ana-Maria, studentă anul I zi, AMP FSPAC
Impactul COVID-19 asupra învățământului școlar din Republica Moldova
333.144 mii elevi (MECC, 2020). Media de elevi în mediul urban constituie 24 de elevi per
clasă, în mediul rural ascesta scăzând la 18. Cât ține de personalul didactic, conform BNS,
2020, activau 27,4 mii profesori, dintre care 16,9% constituiau profesori cu vârsta de peste 60
ani.

Mai jos, urmează a fi realizat un studiu a trei celor mai mari probleme întâmpinate de
sistemul educațional școlar și acțiunile interprinse de autoritățile competente (MECC, APL
responsabilă de politicile educaționale) în perioada COVID-19, 2019-2022, și anume din
prisma accesului la tehnologii de către actorii implicați, nivelul de pregătire a cadrelor
didactice pentru livrarea materialului educațional online și nivelul de focusare al elevilor
asupra orelor online livrate dar și impactul acestora asupra calității studiilor.

2.1 Accesul la tehnologie

Având în vedere că învățământul pe timp de pandemie este strâns conectat de domeniul TIC
și existența conexiunii la internet, conform Agenției Naționale pentru Reglementare în
Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, în 2018, nivelul de penetrare a
serviciilor de acces la Internet fix în bandă largă s-a majorat, comparativ cu anul 2017, cu
6,6% (+38,8 mii) și au alcătuit 623,1 mii abonați.

Dincolo de necesitățile de conectare la internet pentru asigurarae învățământului la distanță

pentru elevi, este necesar de specificat și nivelul de accesibilitate a populație la procurarea
acestor servicii. Astfel, făcând referire la datele BNS, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a
constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a
constituit 25,2% . În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe
lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%, gospodăriile cu trei sau mai
mulți copii fiind printre cele mai afectate (Banari & Belgida, 2021). Astfel, una dintre
probleme întâmpinate a fost lipsa resurselor educaționale/tehnologiile (calculator, telefon,
tabletă performante, conexiune la internet) a copiilor defavorizați, lucru ce nemijlocit i-a
exclus din procesul educațional până la revenirea fizic în instituțiile de învățământ.
Cataloghez aceasta drept o problemă enormă, prin prisma faptului că aproape jumătate de
semestru în prima parte a anului 2020 (martie-mai) apoi periodic, aceștia nu au putut
beneficia de dreptul lor fundamental la educație. Potrivit unui studiu efectuat în 2016 de către
Jordan A. Carlsson, 10 zile suplimentare de școlarizare cresc semnificativ rezultatele la
testele de evaluare ale studenților. Drept consecință, o întrerupere a procesului educațional în
cazul dat reprezintă o pierdere peste măsură, raportând la faptul că 1 din 6 elevi se confruntă

5
Botnarescu Ana-Maria, studentă anul I zi, AMP FSPAC
Impactul COVID-19 asupra învățământului școlar din Republica Moldova
cu această situație (15% din elevi în Moldova nu au acces la un calculator versus 5% în țările
OECD, (PISA, 2018)).

În acest sens, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a venit cu o soluție spre remedierea
ei, însă pentru o rază foarte mică de elevi, oferind cu Suportul Băncii Mondiale, în 2020, 300
de tablete și 100 de laptopuri destinate copiilor cu cerințe educaționale speciale.

2.2 Nivelul de pregătire al cadrelor didactice

Un alt aspect important în procesul educațional la distanță este pregătirea cadrelor diactice în
lucrul cu instrumente și platforme digitale și formarea acestora pentru a putea livra elevilor
ore online de calitate. Tot conform evaluării PISA, cca 27% din tineri, adică un sfert din
totatul acestora, învață în școli care nu dispun de cadre pregătite pentru a integra
instrumentele digitale în procesul educativ (Ciobanu, 2021). Drept consecință, calitatea
procesului educațional la distanță a scăzut considerabil, mai ales când cadrele didactice nu au
beneficiat de pregătire corespunzătoare din timp din partea autorităților competente pentru a
se adapta la instrumentele online.

La capitolul sprijin din partea MECC pentru atenuarea problemei, abia în 2020 MECC
menționează că prin Ordinul Ministrului Educației, Culturii și Cercetării nr.582 din 23 iunie
2020, a fost aprobat Programul național de educație digitală pentru cadrele didactice din
învățământul general și profesional tehnic, alocându-se 0,3 milioane lei. În 2021 însă, nu se
mai alocă resurse financiare. Astfel, stagiile de formare continuă gratuite urmează a fi
asigurate în baza celor 2% din fondul de salarizare al fiecărei instituții (art. 213 din Codul
Muncii). În acest sens, șefii organelor locale de specialitate în domeniul învățământului,
conducătorii instituțiilor de învățământ au fost informați despre obligația de a planifica
mijloace financiare pentru formarea cadrelor didactice/manageriale și asigurarea delegării
acestora la stagiile de formare continuă (Cepraga & Căpățînă, 2021). Totuși, după cum se
știe, acestea nu mai au loc, profesorii rămânând cu carențe la capitolul dat, iar unii dintre ei
însă, din inițiativa lor proprie și din timpul lor liber preiau cunoștințe din alte surse
informaționale precum ONG-uri care oferă astfel de cursuri sau de la alți profesori din
România.

2.3 Focusarea elevilor asupra studiilor online

Pe lângă lipsa dotării cu tehnologii pentru elevii dezvanatajați și existența cadrelor diactice
nepregătite din punct de vedere profesional în lucrul cu elevii online, se dezvoltă problema

6
Botnarescu Ana-Maria, studentă anul I zi, AMP FSPAC
Impactul COVID-19 asupra învățământului școlar din Republica Moldova
lipsei de focusare a tinerilor asupra orelor online. Deși nu putem vorbi direct despre anumite
ore online în cea de-a doua parte a anului 2020, din cauza lipsei unei metodologii - aceastea
nevând loc, în 2021 și prima parte a anului 2022, asistăm la un proces educațional la distanță
unde interacțiunea obișnuită de profesor elev se limitează doar la profesor, adică o lipsă
aproape totală de interacțiune. Această teorie este susținută de (Bradbury, 2016) „când încep
orele, majoritatea elevilor sunt atenți, iar pentru majoritatea studenților această atenție
durează aproximativ 10 minute”. Dacă în mod offline elevii pot fi îndemnați prin diferite
acțiuni ale profesorilor să participe activ la ore, atunci în mediu online vorbim despre o
defocusare practic totală, mai ales când cadrele didactice nu încurajează ba chiar nu dețin
cunoștințe aferente ca să facă predarea online mai interactivă, prin diferite instrumente de
captare a atenției.

Vorbind despre sprijinul din partea MECC pentru atenuarea problemei, acestea se limitează
la nivel de sugestii, fără instruirea profesorilor în testarea și utilizarea instrumentelor.

2.4 Impact

Analizând în profunzime problemele descrise mai sus, putem evalua impactul COVID-19
aspura învățământului școlar din Republica Moldova, fiind unul foarte puternic și afectând
nemijlocit calitatea acestuia. Acest caz al Republicii Moldova se confirmă direct, unde
potrivit unui studiu, „închiderea școlilor până în prezent (2020) ar putea duce la o pierdere de
0,6 ani de școlarizare ajustată în funcție de calitate, reducând anii efectivi de școlarizare de
bază pe care copiii îi realizează în timpul vieții lor de la 7,9 ani la 7,3 ani, rezultând miliarde
de dolari a salariilor viitoare pierdute” (Azevedo, et al., 2020).

Potrivit opiniei elevilor: ”Când s-a început noul an școlar (2020), elevii au dat evaluările
inițiale iar rezultatele au fost foarte slabe deoarece foarte puțin material s-a asimilat în
primăvară. Chiar și în prezent întâlnim dificultăți, iar profesorul trebuie să ne explice în 5
minute ceea ce nu știm din perioada stării de urgență, când lecțiile s-au desfășurat online.”
(Banari & Belgida, 2021)

Potrivit opiniei profesorilor:„Predarea curriculum-ului în format online este ineficientă.

Curriculumul actual nu este prevăzut și adaptat pentru a fi redat și prezentat în mediul
online.” (Banari & Belgida, 2021)

Astfel, eșecul autorităților a lăsat în spate un gol informațional mare pentru elevi, mai ales
pentru cei din grupuri social vulnerabile (12%), care nu au avut acces la studiile online. În

7
Botnarescu Ana-Maria, studentă anul I zi, AMP FSPAC
Impactul COVID-19 asupra învățământului școlar din Republica Moldova
lipsa măsurilor urgente, aceste descrepanțe la nivel educațional pot cauza inegalități socio-
economice, în special pentru categoriile social-vulnerabile carăroa le pot fi lezate
oportunitățile ulterioare de acces la studiile superioare sau angajare în câmpul muncii. Așa
cum și în România COVID-19 nu a făcut decât să facă vizibile problemele vechi existente la
nivel de educație (Gherghe, 2021), la fel și în Republica Moldova a reușit să scoată la iveală
că acestea există și cu această ocazie, trebuie rezolvate.

3. Metodologia lucrării

Scopul acestei lucrări constă în realizarea unei analize a problemelor întâmpinate de elevii
cât și cadrele didactice din instituțiile școlare din Republica Moldova în perioada COVID-19,
dar și nemijloict impactul pe care l-a adus pandemia asupra calității studiilor. Obiectivele
acestei cercetări sunt:

O1. Identificarea problemelor întâmpinate de elevi și profesori pe perioada pandemiei.

O2. Soluțiile întreprinse de APC în adaptarea sistemului la provocările generate de
COVID-19 pentru asigurarea procesului educațional la standardele de calitate.
O3. Impactul generat de învățământul online asupra elevilor.
O4. Impactul generat de învățământul online asupra sistemului de învățământ.

În acest sens, întrebarea la care se caută răspuns prin această cercetare este: „În ce măsură
COVID-19 a influențat calitatea studiilor din instituțiile de învățământ din Republica
Moldova?”. De asemena, pentru conosolidarea cercetării au fost stabilite trei ipoteze. Prima
ipoteză: „Nivelul de implicare al cadrelor didactice afectează rezultatele școlare a elevilor”
are ca scop identificarea gradului în care profesorii s-au implicat în realizarea orelor online
cât mai interactive pentru elevi și cum acest nivel de implicare a afectat
performanța/rezultatele școlare al elevilor. A doua ipoteză supusă cercetării este: „Accesul la
tehnologii al elevilor afectează performanța școlară a acestor”, având ca scop identificarea
nivelului de accesbilitate al elevilor la tehnologii (internet/calculator/laptop/tabletă/telefon)
dar și nemijlocit gradul în care prezența sau absența acestora a influențat performanța școlară
a elevilor. A treia ipoteză: „Desfășurarea orelor in mediul online afectează nivelul de
implicare al elevilor” are ca scop identificarea dinamicii orelor online care nemijlocit
afectează nivelul de focusare al elevilor aspura învățării materiei online.

Astfel, pentru a atinge scopul și obiectivele cercetării, dar și pentru a răspunde la întrebarea
de cercetare și a verifica ipotezele, a fost utilizat sondajul de opinie, prin intermediul

8
Botnarescu Ana-Maria, studentă anul I zi, AMP FSPAC
Impactul COVID-19 asupra învățământului școlar din Republica Moldova
nemijloict al unui chestionar. Această metodă de cercetare se dovedește a fi cea mai potrivită
pentru această cercetare din persepctiva faptului că este folosită în larg de către cercetătorii
dar și din perspectiva faptului că prin intermediul acestuia se poate aduna un număr relativ
mare de respondenți cu minim efort financiar și din punct de vedere fizic. Chestionarul constă
din 17 întrebări cu întrebări atât deschise cât și întrebări închise. Numărul de respondenți în
urma căruia am putea considera datele chestionarului ca fiind valide este de 100 elevi, atât
din mediul rural cât și din mediul urban. Primele trei întrebări au scopul de a colecta date
despre anul și mediul de studii. Întrebarea patru stabilește calitatea din punctul de vedere al
elevilor a studiilor online, iar întrebarea cinci stabilește principalele dificultăți prin care
aceștia au trecut. Prin întrebările șase și șapte urmărim asigurarea elevilor cu tehnică, iar
ulterior prin întrebările opt – unsprezece avem ca scop înțelegerea gradului de interacțiune și
comunicare între elev-profesor pe perioada orelor online, ulterior prin întrebările doisprezece
– cincisprezece urmărim capacitatea profesorilor din punctul de vedere al elevilor de a livra
lecții online interactive, ca prin întrebarea șaisprezece să vedem cum elevii califică gradul lor
de pregătire pentru un eventual examen în baza cunoștințelor obținute prin intermediul
lecțiilor online. Întrebările șaisprezece – nouăsprezece au ca scop stabilirea nivelul de
entuziasm al elevilor cu privire la studiile online dar și implicarea nemijlocită a acestora.
Întrebarea douăzeci are scopul de a-i oferi elevului posibilitatea să exprime ceva ce nu s-a
reușit să se chestioneze. Întrebările 4-7 verifică ipoteza: „Accesul la tehnologii al elevilor
afectează performanța școlară a acestora”. Întrebările 8-16 verifică ipoteza: „Nivelul de
implicare al cadrelor didactice afectează rezultatele școlare a elevilor” iar întrebările 16-19
verifică ipoteza: : „Desfășurarea orelor in mediul online afectează nivelul de implicare al
elevilor”.

Chestionaul va fi aplicat prin intermediul rețelelor de socializare, utlizând Google Forms

pentru crearea întrebărilor și colectarea datelor. Eșantionul de conveniență stabilit pentru
această cercetare sunt elevii din instituțiile școlare din Republica Moldova care au trecut prin
pandemia COVID-19, respectiv lecțiile online, atât din mediul rural cât și urban. Limitele
cercetării sunt incapacitatea metodoglogică de a cerceta și punctul de vedere al profesorilor
aferent subiectului studiat.

4. Concluzii și recomandări

9
Botnarescu Ana-Maria, studentă anul I zi, AMP FSPAC
Impactul COVID-19 asupra învățământului școlar din Republica Moldova
Însumând cele relatate anterior în această lucrare, ajungem la concluzia că pandemia
COVID-19, corelată cu incapacitatea carelor didactice de a livra lecții online dar și cu lipsa
dotării cu tehnică a elevilor a creat un asamblu de probleme ce au au afectat nemijlocit
calitatea studiilor îndreptară spre o înrăutățire considerabilă. Totuși, reieșind din backround-
ul sistemului educațional din Republica Moldova și problemele pe care le-a avut acesta
înainte de pandemia COVID-19, nu putem relata decât că COVID-19 nu a făcut decât să
eviențieze lacunele grave pe care le-a avut și continuă să le aibă sistemul educațional din
Moldova. În lipsa luării unor măsuri de reformare a sistemului educațional școlar, aceste
probleme pot crea în viitor descrepanțe socio-economice care vor afecta nemijlocit
dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova.

Atunci când vorbim despre o școală adaptată necesităților actuale al elevilor, putem număra
printre acestea săli de clasă dotate cu tehnică (tablă digitală, calculator, tablete) dar și
profesori ce dețin competențele necesare pentru livrarea orelor în format interactiv. În
atingerea acestui scop însă, Republica Moldova întâmpină cu greutăți atât din punct de vedere
financiar, declarând incapacitae de a dota școlile cu tehnica necesară, dar și la nivel de cadre
didactice îmbătrânite, din cauza salariilor mici și a unui nivel înalt de birocrație care necesită
implicare majoră dar și dedicație.

10
Botnarescu Ana-Maria, studentă anul I zi, AMP FSPAC
Impactul COVID-19 asupra învățământului școlar din Republica Moldova

5. Referințe bibliografice

Hughes, C. (2020, aprilie). „Unele implicații ale COVID-19 pentru învățarea la distanță și
viitorul școlarizării. Probleme curente și critice în curriculum, învățare și evaluare”, nr. 36.

UNHR, „Impactul COVID-19 asupra drepturilor omului în Republica Moldova”, 2021,

Online: https://moldova.un.org/sites/default/files/2021-08/ , accesat la 28.11.2022

Pavel Cerbușca, „Învățământul general în mod online: eficacitate și eficiență”, Fundația

Soros, 2020

UNICEF, „Învăţământul și situația COVID-19 în Republica Moldova”, 2020, Online:

https://www.unicef.org/moldova/media/4236/file/, accesat la 28.11.2022

Azevedo, J. P. et al., 2020. Simulating the potential impacts of COVID-19 school closures on
schooling and learning outcomes: A set of global estimates, s.l.: Wolrd Bank.
Banari, R. & Belgida, A. M., 2021. Studiu privind situația sistemului de învățământ din
Republica Moldova pe timp de COVID-19, Chisinau: Consiliul Național al Tinerilor din
Moldova.
BNS, 2020. Anuarul Statistic al Moldovei 2020, s.l.: Biroul Național de Statistică al
Moldovei.
Bradbury, N. A., 2016. Attention span during lectures: 8 seconds, 10 minutes, or more?. Adv
Physiol Education, Volume 40, pp. 509-5013.
Cepraga, L. & Căpățînă, V., 2021. Ecosistemul educațional din Republica Moldova în
condiții de pandemie COVID-19. 30 years of economic reforms in the Republic of Moldova:
economic progress via innovation and competitiveness, Volume 2, pp. 287-292.
Ciobanu, V., 2021. Impactul pandemiei COVID-19 asupra sistemului educaţional. Revista
Didactica Pro, Volume 2, pp. 47-49.
Gherghe, E. C., 2021. Impactul pandemiei e COVID-19 asupra invățământului din România.
Măsuri pentru implementarea unui ecosistem de educație digitală la nivelul învățământului
românesc. Cercetarea și inovarea educației din perspectiva exigențelor actuale ale pieții
muncii., Ediția 1, vol.1(Chişinău), pp. 154-165.

11
Botnarescu Ana-Maria, studentă anul I zi, AMP FSPAC
Impactul COVID-19 asupra învățământului școlar din Republica Moldova
MECC, 2020.
https://mecc.gov.md/sites/default/files/analiza_statistica_generala_anul_de_studii_2019-
2020_domeniul_educatie_0.pdf?
fbclid=IwAR0zSWw5h_mVIVeG9HwRd2xoIrQUkbRXp8vcyb9O0Gkt-
VedY92cG9cvSUM. Accesat: 03/12/2022.
MECC, 2021. mecc.gov.md. [Online]
Available at: https://mecc.gov.md/ro/content/formarea-profesionala-continua-anul-2021?
fbclid=IwAR1UdpX5ZHQCjSBn9FL-s3OB-zy9q8bTpWMrqaW-RDalflbZawl-Jx9GC5jU.
Accesat: 03/12/2022.
PISA, 2018. ance.gov.md.
Available at: https://ance.gov.md/sites/default/files/raport_pisa2018.pdf . Accesat:
02/12/2022.

12
Botnarescu Ana-Maria, studentă anul I zi, AMP FSPAC
Impactul COVID-19 asupra învățământului școlar din Republica Moldova

5. Anexe

Chestionar

Impactul COVID-19 asupra învățământului școlar din Republica Moldova

Chestonarul are scopul de a analiza și verifica veridicitatea ipotezelor cercetării: Impactul COVID-19

asupra învățământului școlar din Republica Moldova. Răspunsurile recepționate prin acest formular
sunt anonime și au drept obiectiv crearea unui ansamblu metodologic pentru testarea ipotezelor
analizate. Apreciem sinceritatea dumneavoastră. Vă mulțumim !

Autor: Botnarescu Ana-Maria, studentă licență anul 1, Facultatea de Științe Politice, Administrative și
ale Comunicării, specializarea Administrație Publică, Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România.

*- răspuns obligatoriu

1. Unde îți faci/ți-ai făcut studiile liceale?*

 Urban
 Rural

2. În ce fel de instituție de învățământ îți faci/ți-ai făcut studiile?*

 Liceu
 Colegiu

3. În ce clasă ești momentan?*

 XI-a
 XII-a
 Absolvent de un an
 Absolvent de doi ani

4. Cum apreciezi activitățile de învățare online?*

 Interesante și utile
 Neinteresante și obositoare

5. Care consideri că au fost principalele dificultăți în desfășurarea activităților de învățare

online?*

13
Botnarescu Ana-Maria, studentă anul I zi, AMP FSPAC
Impactul COVID-19 asupra învățământului școlar din Republica Moldova

 Elevii nu au acces la device-uri sau la internet

 Profesorii nu au acces la device-uri sau la internet
 Capacitatea mică a elevilor de a utiliza tehnologia digitală necesară
 Capacitatea mică a profesorilor de a utiliza tehnologia digitală necesară
 Comunicarea între elevi și profesori
 Organizarea timpului, astfel incât, să poti îndeplini sarcinile corect nu sunt dificultăți

6. Pe o scară de la 1 la 5, cât echipat consideri că ai fost din punct de vedere tehnic pentru
orele online (internet, calculator, telefon, tabletă)?*

1 (deloc) 2 3 4 5 (foarte mult)

7. Cunoști colegi/prieteni care nu s-au conectat la orele online din motiv că nu au avut acces
la tehnologii/internet?*
 Da
 Nu

8. Pe perioada suspendării lecțiilor fizice, ai participat la activităţi de învățare online, iniţiate

de învățătorul/profesorul/dirigintele tău?*
 DA (la toate despre care am fost informat)
 DA, parțial (nu am avut întotdeauna acces la Internet/calculator/smartphone/tabletă)
 NU (nu sunt interesante)
 NU (alte motive)

9. Pe perioada suspendării orelor, ai reuşit să comunici cu:

a. învățător/profesori DA/NU
b. diriginte DA/NU
c. consilier școlar/psiholog DA/NU
d. colegi DA/NU

10. Pe perioada suspendării orelor, cât de mult ai interacționat cu profesorii?*

 Deloc
 Foarte rar
 Rar
 Regulat
 Des
 Foarte des

11. Ai fost contactat și încurajat de învățător/profesori/diriginte pentru a participa la

activitățile de învățare online?*
 Da
 Nu

12. Pe o scară de la 1 la 5, cât de pregătit consideri că au fost profesorii pentru a livra lecții
online?
14
Botnarescu Ana-Maria, studentă anul I zi, AMP FSPAC
Impactul COVID-19 asupra învățământului școlar din Republica Moldova

1 (deloc) 2 3 4 5 (foarte mult)

13. Argumentează răspunsul oferit la întrebarea precedentă*

___________________________________________________________________________
_________________________________________________________
___________________________________________________________________________

14. Cât de des profesorii au utilizat alte intrumente online pentru studii înafară de Zoom,
Google Meet și Classroom?*
 Deloc
 singură dată
 Destul de des
 Foarte des

15. Ne poți oferi câteva exemple de instrumente online folosite de profesori în timpul orelor
online? *

___________________________________________________________________________
_________________________________________________________
___________________________________________________________________________

16. Pe o scară de la 1 la 5, cât de pregătit consideri că te-ai simțit pentru a da un eventual

examen?

1 (deloc) 2 3 4 5 (foarte mult)

17. Pe o scară de la 1 la 5, care a fost nivelul tău de entuziasm privind orele online?

1 (deloc) 2 3 4 5 (foarte mult)

18. Pe o scară de la 1 la 5, cât de mult ai fost implicat în desfășurarea orelor online?

1 (deloc) 2 3 4 5 (foarte mult)

19. Pe o scară de la 1 la 5, cât de des te-ai preocupat cu alte activități(gătit, lucru, curățenie
etc.) în timpul orelor online?

1 (niciodată) 2 3 4 5 (mereu)

15
Botnarescu Ana-Maria, studentă anul I zi, AMP FSPAC
Impactul COVID-19 asupra învățământului școlar din Republica Moldova
20. Crezi că ar trebui să menționezi ceva aici ce nu am reușit să te întrebăm noi ?

___________________________________________________________________________
_________________________________________________________
___________________________________________________________________________

16